Preşedintelui Republicii Moldova, Dlui Nicolae Timofti

Primului-ministru al Republicii Moldova, Domnului Vladimir Filat

Consiliului Superior al Magistraturii

De la avocatul Andrei Năstase,BIA ”Andrei Năstase”mun. Chişinău, str. Şciusev 41B

SESIZARE

Întâi de toate, ca cetăţean al Republicii Moldova, iar apoi şi în calitate de avocat, ţinând cont de pregătirea Dvs juridică incontestabilă, mă văd obligat să vă sesizez cu privire la un fenomen ce ia amploare în ultima perioadă de timp, chiar în perioada de aflare la guvernare în Republica Moldova a unor partide declarate de orientare democratică şi reformatoare, promiţătoare de combatere a flagelului corupţiei.

Se creează impresia că pe fundalul unei toleranţe meschine, de interes pecuniar, din partea componentelor Alianţei pentru Integrare Europeană, cuprinsă de frica unei reveniri comuniste, cineva a preluat controlul tenebru asupra noii guvernări, asupra instituţiilor fundamentale ale statului, asupra justiţiei, reuşind să facă ostatică nu doar clasa politică, ci şi întreaga populaţie a acestui stat, utilizând în acest sens actele arbitrare ale acestora, emise la comandă.

Voi aminti aici înăbuşirea de către aceste instituţii a curajului şi iniţiativelor manifestate în august 2010, prin sesizarea publică a organelor de resort ale statului, exercitate de un grup de temerari jefuiţi peste noapte de proprietăţile obţinute timp de decenii, sau ostracizaţi din domeniile lor de activitate doar pentru că acestea devenise atractive pentru exponenţi obscuri ai fostei şi prezentei guvernări.

Şi asta în pofida multiplelor declaraţii ale unor funcţionari, ale formatorilor de opinie şi chiar ale ex-prim-ministrului şi ex-preşedintelui parlamentului (preşedinte-interimar al R. Moldova) de incriminare a preluării unor domenii importante ale economiei naţionale cum ar fi cele legate de metal, alimente indispensabile (carne, pâine), media, energie, bănci, etc.

Somaţi cu măsuri de ordin represiv-penal pentru demersurile de apărare legală a drepturilor lor şi a societăţii din care le-a fost sortit să facă parte, unii dintre acei temerari, au fost nevoiţi, unul câte unul, să capituleze în detrimentul unor valori materiale, preferând să-şi păstreze unitatea şi integritatea familiilor, în general, şi a lor personală, în particular. Alţii, răpuşi de maladii dubioase,

1

continuă să lupte hărţuiţi de acelaşi grup restrâns de judecători având dosare civile şi penale fabricate, chiar dacă justiţia obedientă cuprinde un număr mult mai larg de magistraţi aserviţi.

Întreaga societate cunoaşte faptul că printre cei mai persecutaţi denunţători publici a elementelor mafiote din societatea noastră s-au aflat şi continuă să-şi exercite aceste drepturi cetăţeneşti Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, pe care am ajuns sa-i apăr ca avocat, deşi aş face-o şi în lipsa unei asemenea calităţi cu toate mijloacele, cunoscându-i ca oameni adevăraţi ai cetăţii, pentru care au făcut doar fapte remarcabile, fiind la curent şi dezintegrând pe baze de probe înscenarea abominabila ce li s-a făcut.

În august 2010 aceştia au avut curajul să sesizeze şi să demaşte faptul că la începutul acelui an grupul lor de acţionari de la BC „Victoriabank” S.A., deţinători a 35,16% de acţiuni, a fost devalizat de 22.58% din acţiunile cu drept de vot, prin schimbarea administratorilor şi proprietarilor societăţilor „Victoria Asigurări” SRL, „AVB Prim” SRL, „Financiar Invest” SRL, „Provileg Invest” SRL şi „Maxim Profit Invest” SRL.

Intervenţiile criminale s-au produs în cadrul a cinci dosare civile simulate, identice, ca trase la indigo (în unul din ele protagonişti fiind sora şi cumnatul preşedintelui de atunci al Băncii Victoriabank, actualul prim-vicepreşedinte al parlamentului), prin intermediul Judecătoriilor Economice, de un grup de judecători, omniprezenţi şi în alte isprăvi similare, (Colenco, Plugari, Namaşco, Rotari, Muruianu, etc.) pentru care statul cheltuieşte astăzi milioane sub pretextul unei mimate reforme în justiţie, pe contul contribuabililor. Mâine, acest stat, al meu şi al nostru, al tuturor, va fi condamnat de CEDO pentru fărădelegile comise de acest grup de judecători.

Urmările luării unor poziţii civice, mai întâi de toate, le cunoaşte deja o lume întreagă: fabricarea unor dosare şi supunerea denunţătorilor raptului la nişte plăţi exorbitante, dar şi mai grav - punerea în funcţiune a maşinăriei statului cu organele sale coercitive şi încropirea unor dosare penale pentru chestiuni inexistente sau evenimente civile produse cu decenii în urmă împotriva victimelor şi nu a delapidatorilor.

Considerând că alegerea civilizată de către victimele exproprierii din 2010 a apărării drepturilor lor pe cale judiciară internă, înseamnă şi reducerea lor la tăcere, delapidatorii băncilor şi-au continuat activităţile criminale împotriva celor doi investitori şi în anul 2011, deja în cadrul unui amplu atac asupra sistemului financiar-bancar, împotriva acţionarilor a patru instituţii bancare: BC „Moldova-Agroindbank” S.A., BC „Universalbank” S.A., „Banca de Economii” S.A. şi BC „Victoriabank” S.A., dar şi a unei importante companii din domeniul asigurărilor, CA „ ASITO” SA, toate realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale similare de instanţe de judecată de drept comun: Judecătoria Căuşeni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Centru, Botanica şi Buiucani, precum şi de alte instituţii de stat şi private.

Ca o reacţie naturală de apărare prin orice mijloace legale, după aplicarea la 01 septembrie 2011 la CEDO pe marginea jafului de la „Victoriabank” din 2010, la 13 septembrie 2011, printr-un MEMORIU PUBLIC adresat Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Delegaţiei Uniunii Europene, Fondului

2

Monetar Internaţional (Chişinău), Ambasadei SUA în Moldova, Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasadei Germaniei, Ambasadei Franţei, Ambasada Suediei, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Mondiale (Chişinău), IFC (International Financial Corporation) Chişinău în numele grupului de 11 petiţionari la CEDO, dar şi al victimelor următorului val de atacuri raider asupra sistemului financiar–bancar, opinia publică naţională şi internaţională a fost sesizată expres şi asupra celui de al doilea val al atacurilor denumite, delicat, de tip raider.

Erau, de fapt, sesizate acţiuni criminale de devalizare a unor instituţii financiare străine, persoane fizice şi juridice deţinătoare de valori mobiliare în R. Moldova, printre care şi victimele, ale căror active parţial au rămas în afara jafului din 2010, dar care au ales lupta până la capăt, cu orice preţ, împotriva acestui sistem diabolic.

Raptul propriu-zis a fost executat în mod similar prin intermediul unui grup restrâns de judecători, în cadrul unor procese secrete, fără notificări sau citaţii, fără prezenţa părţilor, punându-se drept fundament copiile unor contracte evident false, generatoare de nişte obligaţiuni fabulate ale unor persoane fizice date în urmărire generală, pretins „garantate” de acţionarii majoritari ai celor mai valoroşi exponenţi ai sectorului financiar-bancar.

Opinia publică, dar şi organele de resort, au fost informate cu lux de amănunte cu privire la modul de operare, care, peste timp, s-a dovedit a fi aplicabil în parte şi atacurilor raider de notorietate îndreptate în egală măsură împotriva instituţiilor statului, instituţiilor din domeniul public-privat sau altor entităţi private, despre care presa nu încetează să informeze aproape zilnic. Acest fenomen de sorginte criminala a devenit, prin frecvenţa şi periodicitatea sa, un gen de normalitate pentru Republica Moldova.

Ceea ce cu siguranţă putem afirma pe baza înscrisurilor ce-şi aşteaptă intervenţia unei procuraturi scoase de sub controlul politicului, este faptul că, în mod comun, în interes comun şi cu destinaţie comună şi în toate dosarele celui de al doilea val de acţiuni de tip raider - contrar legii, au fost fabricate şi aplicate proceduri simplificate, premeditat direcţionate unor judecători aserviţi, cu complicitatea cărora ordonanţele au fost şi executate în mod secret.

Niciuna din victime nu a cunoscut vreodată pseudo-creditorii şi pseudo-debitorii implicaţi în „dosare” şi nu au semnat vreodată contracte cu aceştia; niciunul din falsele contracte nu a fost anexat în original sau copie confirmată în ordinea stabilită de Lege, pentru a face imposibilă tragerea ulterioară la răspundere penală a falsificatorilor. Semnăturile şi amprentele ştampilelor aplicate pe copiile anexate fiind primitiv falsificate, diferenţă vizibilă de cele autentice la o simplă comparare.

În toate dosarele, companii off-shore pretindeau încasarea de la victime a unor sume ajustate la valoarea acţiunilor în bănci şi societatea de asigurări, chipurile pentru stingerea datoriilor unor dubioase persoane fizice (aflate fie la munci sezoniere în afara ţării, fie în vizorul poliţiei). În final companiile off-shore obţineau dreptul de proprietate asupra acţiunilor prin eludarea normelor imperative vizând modul de dobândire al acestora.

Niciun dosar nu atestă transmiterea sumei împrumutului, dovezi de expediere în adresa victimelor a vreunei reclamaţii, înştiinţări, notificări despre existenta datoriei şi a intenţiei de exercitare a

3

„garanţiei”; niciunul din „contractele de fidejusiune” cu cotele sociale din societăţile cu răspundere limitată nu atestă autentificare notarială şi înregistrare în registrele publice corespunzătoare; nici o ordonanţă sau hotărâre nu a fost expediată victimelor exproprierii.

În faţa unor evidenţe crase de similitudini cu primul val de atac raider, Procuratura Generală nu investighează cazurile sau o face formal „de ochii lumii”, deşi stabilirea beneficiarului final este un exerciţiu relativ simplu.

Dimpotrivă, în perioada imediat următoare, la iniţiativele Procuraturii faţă de victimele exproprierii se iau masuri preventive (la 16 septembrie 2011, 5 octombrie 2011), iar la 19 octombrie, în regim de urgenţă, în preziua audierilor din Parlament a Procurorului General pe marginea demisiei acestuia, solicitată în legătură cu atacurile raider asupra sistemului financiar - bancar al Republicii Moldova, victimele sunt condamnate într-o şedinţă ad-hoc în lipsa lor, a apărării sau a martorilor, toţi invitaţi pentru o şedinţă din 21 octombrie 2011, ce nu a mai avut loc.

Pe planul atacurilor raider din 2011, doar un concurs favorabil de circumstanţe, printre care şi presiunea instituţiilor internaţionale a făcut ca efectele deciziilor ilegale ale acelor judecătorilor Dubcoveţchi, Ţurcanu, Marchitan, să fie anihilate prin hotărârile aceloraşi emitenţi:

Tot aceştia, cu excepţia judecătorului Ţurcanu, substituit la nevoie de un colegiu al Curţii de Apel Chişinău, după diminuarea valului revoltător al opiniei publice, au anulat tot ce era legal, si anume actele de repunere a victimelor în drepturile lor patrimoniale, "legalizând" raiderii cu drepturi obţinute fraudulos.

Nu voi insista pe toate dosarele de devalizare fabricate, întrucât acestea au fost descrise pe larg în Memoriul public din 13 Septembrie 2011, remis de victimele raptului şi în adresa Dvs, au aceeaşi osatură şi s-au ales cu aceeaşi finalitate. Vom exemplifica, reiterând cazul acţionarilor „Băncii de Economii”, obiect de dispută şi până în prezent.

Printr-o ordonanţă secretă, din 16.05.2011, a judecătorului Gheorghe Marchitan, de la Judecătoria Căuşeni, pachetul de acţiuni al Băncii de Economii în mărime de 8,52% (în valoare de 56 540 000 lei), ce aparţinea SRL „Zilena Com” şi cel în mărime de 9,97 % (66 151 800 lei) ce aparţine FPC „Minerva” SRL, deţinute de ani de zile, erau atribuite in mod criminal unei societăţi „Rietel Limited”. În proprietatea acesteia au fost trecute şi cotele-părţi de 100% din capitalul social al SRL „Zilena-Com”.

La data de 12.07.2011 ordonanţa a fost executată pe ascuns de către Registratorul Independent SA „Registru-F”, iar a doua zi, la data de 13.07.2011, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău nr. 2-3344/11, Judecător Garri Bivol, în baza unui dosar în mod evident fabricat, a fost aprobată o tranzacţie ce avea drept scop transmiterea de către „Rietel Limited” a acţiunilor BC „Banca de Economii” recent dobândite în proprietatea unei alte societăţi, „Lectom Ltd” înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth. Mai pe înţelesul tuturor, se provoca, de fapt, instituţia de drept a bunei-credinţe a terţului dobânditor.

4

Surprinzător, dar la doar cinci zile după realizarea acestui act, la 18.07.2011 Compania „Rietel Limited” a fost lichidată şi radiată din registrul ţării sale de origine.

În baza cererilor de anulare a ordonanţelor ilegale, cu dovedirea incontestabilă a falsurilor puse la baza acestora, la fel ca şi în celelalte dosare, la 30.09.2011, judecătorul Judecătoriei Căuşeni, Gh. Marchitan şi-a anulat ordonanţa din 16.05.11, iar după o serie de ezitări frauduloase abia la 26.10.2011, a dispus întoarcerea executării şi transmiterea în beneficiul SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL a dreptului de proprietate asupra acţiunilor BC „Victoriabank”, iar proprietarilor de drept, restituirea cotelor-părţi deţinute în SRL „Zilena Com” şi respectiv FPC „Minerva” SRL.

Însuşi controversatul judecător constata în mod expres că „având în vedere că prin ordonanţa din 16.05.2011 a avut loc devalizarea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL de acţiunile deţinute legal în BC „Banca de Economii” SA şi devalizarea Stelei Bondari de cota în mărime de 100% deţinută în SRL „Zilena Com” şi a lui Grosu Nicolae şi Grosu Silvia de cotele în mărime de 99,2% şi, respectiv, 0,08 %, deţinute în capitalul social al FPC „Minerva” SRL, neîntoarcerea executării ordonanţei anulate ar putea constitui o încălcare certă a dreptului acestora de proprietate, garantat atât de art. 1 al Primului Protocol la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cât şi a art. 46 al Constituţiei R. Moldova şi art. 316 al Codului Civil”.

La 11.11.2011 şi Judecătoria Centru a admis cererea de revizuire depusă de către SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, instanţa de judecată dispunând casarea încheierii din 13.07.2011, prin care dreptul de proprietate asupra 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii” deţinute ilegal de către „Rietel Limited” au fost transmise Companiei „Lectom Ltd”. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din aceeaşi dată, a fost admis renunţarea pseudo-reclamantului Ţurcanu Pavel la acţiune şi s-a dispus încetarea procesului iniţiat la cererea de chemare în judecată a acestuia.

La data de 02.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat către Registratorului Independent „Registru-F” SA cu cerere de executare a ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 26.10.2011 şi înregistrarea în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acţiuni de care au fost devalizate prin ordonanţa din 16 mai 2011i.

Prin scrisoarea „Registru-F” SA nr. 1321 din 07.12.2011, Registratorul a indicat că pentru executarea ordonanţei susmenţionate este necesar a obţine anularea restricţiilor instituite de ordonanţa CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 şi nr. 40/14-O din 25.08.2011.

La data de 20.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat repetat către CNPF cu o cerere înregistrată cu nr. 8249 privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea restabilirii înregistrării dreptului de proprietate al acestor Societăţi asupra pachetelor de acţiuni sustrase ilegal în baza ordonanţei anulate din 16.05.2011.

Ulterior am aflat că în aceeaşi zi, la diferenţă de câteva ore, CNPF a înregistrat scrisoarea Registratorului prin care se aducea la cunoştinţă încheierea judecătorească, datată cu 06.12.2011, ce ar fi fost emisă de judecătorul Gh. Marchitan cu 6 zile înaintea depunerii cererii sale de eliberare din funcţie, prin care acesta a repus în mod subit Compania „Rietel Limited”, radiată ca

5

întreprindere încă la 18.07.2011, în termenul omis de depunere a obiecţiilor, i-a admis obiecţiile şi, ca urmare, a anulat ordonanţa din 26 octombrie 2011 de întoarcere a executării ordonanţei din 16 mai 2011, anulată definitiv şi irevocabil la 30.09.2011.

Întreaga societate a fost antrenată într-un spectacol de prost gust în care, pe la conferinţe de presă, indivizi anonimi, în numele unei societăţi „Lectom Ltd”, înregistrată în Regatul Unit al marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth. îşi „revendicau” dreptul asupra unei părţi a Băncii de Economii şi desfăşurării adunării Generale a Acţionarilor acesteia, cunoscându-se, inclusiv de către BNM, CNPF, Banca de Economii şi, cu siguranţă, de organele de securitate şi anchetă, că actele judecătoreşti în baza cărora s-au pricopsit cu acţiuni la banca cu capital majoritar de stat fusese anulate, dar neexecutate de aceleaşi instituţii de resort ale statului nostru captiv.

Hărţuirea pe parcursul ultimei perioade de timp a proprietarilor de jure a celor două societăţi acţionare ale Băncii de Economii (cei de fapt fiind condamnaţi la ani grei de puşcărie din moftul beneficiarului atacurilor raider), sub pretextul achiziţionării acţiunilor băncii, supunerea acestora unor îndelungi interogatorii de către cei ce fusese sesizaţi să-i apere, este parte componentă a unei tentative eşuate de preluare fără consecinţe penale (chiar şi întârziate) a controlului asupra unei instituţii financiar - bancare cu statut şi valoare deosebite pentru întreaga noastră societate.

Ca urmare, în continuarea atacului de tip raider împotriva celor doi oameni de afaceri Victor şi Viorel Ţopa, iniţiat în primăvara anului 2010, continuat în primăvara anului 2011, în perioada 03.03.2012-12.03.2012, cele două Societăţi din portofoliul acestora, SRL „Zilena Com” şi FPC Minerva” SRL, acţionari ai „Băncii de Economii” SA cu câte 8,52% şi, respectiv, 9,97%, au fost ţinta unor noi ilegalităţi realizate cu concursul preşedintelui-interimar al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie şi al judecătoarei Natalia Plugari, scopul urmărit fiind declararea insolvabilităţii şi chiar lichidarea acestor Societăţi.

Mai întâi, la data de 01.03.2012, un plătitor anonim pentru Societatea ”Zilena Com”, dar recunoscut în mass-media ca practicant al acţiunilor de tip raider ”Augela Systems LLP”, Marea Britanie, prin intermediul băncii TRASTA KOMERCBANKA, Riga, a vărsat pe contul corespondent din Banca de Economii SA suma de 100 000 USD, având ca beneficiar pe ”Zilena Com” SRL, iar destinaţie a plăţii a fost indicată o achitare pe baza contractului N01-03 din 01.03.2012, pentru materiale de construcţie, activitate pe care ”Zilena Com” SRL nu o practică.

Printr-o sesizare urgentă din 05.03.2012, adresată Băncii Naţionale a Moldovei, ”Băncii de Economii” SA, CNPF, Serviciul de Informaţii şi Securitate dar şi Băncii ”TRASTA KOMERCBANKA”, Riga,”Zilena Com” SRL informa instituţiile abilitate ale statului că nu practică asemenea activităţi, nu a semnat niciodată astfel de contracte, nu are cunoştinţă de o societate cu denumirea ”Augela System LLP”, iar transferul fraudulos de bani are drept scop crearea unei datorii artificiale în vederea preluări ulterioare a acţiunilor deţinute la ”Banca de Economi” SA.

Totodată, Băncii Naţionale, ”Băncii de Economii” SA şi Bănci ”Trasta Komercbanka” li se solicita revocarea imediată şi necondiţionată a transferului şi transmiterea sumei date plătitorului cu aplicarea procedurilor bancare prevăzute pentru cauze de fraudă şi crime financiare.

6

Nici una dintre instituţiile sesizate, până în prezent nu au întreprins măsurile solicitate de Societatea ”Zilena Com”. Dimpotrivă, deşi nu a fost sesizat de către petiţionarii sesizării, CCCEC a întreprins o serie de acţiuni de antrenare a managementului şi personalului SRL „Zilena Com” în audieri pe marginea acestui subiect, caracterul acestora fiind unul de evidentă intimidare a asociatului şi administratorului societăţii petiţionare, şi totodată, de favorizare „plătitorului” în demersurile sale ilegale.

La câteva zile de la „sacrificarea” acelei sume importante de bani, transferate la contul SRL „Zilena Com”, cu puţin înainte de reorganizarea Judecătoriei Economice de Circumscripţie şi limitarea competenţei acesteia, SRL ”Zilena Com” şi FPC ”Minerva” SRL au fost din nou, fără ştirea lor, părţi ale unor proceduri simplificate, secrete, executate în mod similar cu complicitatea preşedintelui-interimar al acestei judecătorii, Victor Orândaş şi Judecătoarea Natalia Plugari.

Astfel, în registrul Judecătoriei Economice de Circumscripţie au fost înregistrate cel puţin două proceduri simplificate identice, nr. 2p/o-46/12 din 06.03.2012 şi nr. 2p/o-59/12 din 12.03.2012, în care, având aceleaşi pretenţii, bazate pe aceleaşi înscrisuri, Compania ”Augela Systems LLP” solicita încasarea din contul SRL ”Zilena Com” a sumei de 100 000 dolari SUA şi a taxei de stat în mărime de 25 000 lei.

Deşi la 12.03.2012, prin încheierea emisă de Judecătorul Gh. Muntean, acesta a refuzat primirea cererii de eliberare a ordonanţei deoarece „a fost depusă cu încălcarea normelor procesuale care reglementează depunerea cererii de ordonanţă, achitarea taxei de stat, anexarea probelor care confirmă cerinţele creditorului”, chiar în aceiaşi zi, prin ordonanţa preşedintelui-interimar al Judecătoriei Economice de Circumscripţie, V. Orîndaş, s-a dispus încasarea din contul SRL ”Zilena Com” în beneficiul Companiei ”Augela Systems LLP” a sumei de 100 000 dolari SUA şi a taxei de stat în mărime de 25 000 lei, astfel, dându-se curs pretenţiilor ”Augela Systems LLP”, având drept scop declanşarea insolvabilităţii şi a lichidării companiei „Zilena Com” SRL.

A doua zi, la 13.03.2012, sub pretextul instituirii unor măsuri asigurătorii prevăzute de Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, printr-o decizie cu nr.13/9d , CCCEC a dispus sistarea pe un termen de 5 zile a executării operaţiunilor din conturile bancare ale SRL Zilena Com, generând în mod premeditat incapacitatea de plată a acesteia şi imposibilitatea restituirii celor 100 000 dolari SUA către plătitorul de rea-credinţă. La 16.03.2012, termenul sistării a fost prelungit la cererea CCCEC pentru încă 30 de zile de un judecător de instrucţie.

În paralel, în aceeaşi perioadă în Registrul Judecătoriei Economice de Circumscripţie au fost înregistrate cel puţin 3 cereri identice de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti, prin care o Societate anonimă ”Albany Insurance Inc” pretindea de la FPC ”Minerva” SRL suma de 4 200 000 dolari SUA drept datorie generată de un fals contract de vânzare-cumpărare din 30.07.1999 a cambiilor eliberate de această Societate.

Dosarele s-au aflat în procedura a cel puţin trei judecători diferiţi: S. Namaşco (2p/o-4/12 din 20.02.2012), N. Plugari (2p/o-30/12 din 03.03.2012), A. Rotari (nr. 2p/o-35/12 din 03.03.2012),

7

protagoniştii celor cinci dosare de devalizare a acţiunilor deţinute în BC ”Victoriabank” SA din 2010.

Printr-o ordonanţă eliberată de Judecătorul N. Plugari la 03.03.2012, pe baza copiei acelui fals contract şi a falsului act de predare-primire a cambiilor din 20.08.1999, nesemnate vreodată de administratorii ”Minerva” şi neautentificate cu ştampila acesteia, s-a dispus încasarea din contul FPC ”Minerva” SRL în beneficiul ”Albany Insurance Inc” a sumei de 4 200 000 dolari SUA şi 25 000 lei taxa de stat. În celelalte proceduri, pseudo-creditorul şi-a retras pretenţiile prin cererile din 07.03.2012.

Fabricate în vederea instituirii judecătoreşti a unor false creanţe, ambele proceduri simplificate ce urmau să determine insolvabilitatea celor două societăţi deţinătoare de acţiuni la Banca de Economii au fost gestionate fraudulos de Judecătoria Economică de Circumscripţie atât sub aspect administrativ, cât şi judiciar, nu doar cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL, ci în lipsa acestuia.

Nici una dintre ordonanţele menţionate nu a fost vreodată remisă şi, respectiv, recepţionată de cele două societăţi „debitoare”, fiind eliberate „creditorilor” şi puse de către aceştia în executare pe ascuns, prin intermediul unor executori judecătoreşti.

Doar după aceasta, aflând în mod incidental despre ordonanţele ilegale ale Judecătoriei Economice, la 02 mai 2012 „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, în conformitate cu prevederile art.352 C.P.C. au depus obiecţii prin care au solicitat anularea lor. În conformitate cu prevederile art. 353 al.(1) CPC, obiecţiile susmenţionate urmau a fi examinate în termen de 5 zile cu remiterea încheierii corespunzătoare persoanelor ce au depus obiecţiile în termen de 3 zile de la data pronunţării.

Întrucât o îndelungată perioadă de timp nici SRL „Zilena Com”, nici FPC „Minerva” SRL nu au fost informate pe marginea examinării obiecţiilor depuse, grefierii şi angajaţii cancelariei motivând că judecătoarea Natalia Plugari ar fi în concediu, iar Victor Orândaş în permanentă absenţă de la serviciu, prin scrisoarea nr. 211 din 15 mai 2012, adresată preşedintelui-interimar al judecătoriei s-a solicitat în mod expres informaţia privind rezultatele examinării obiecţiilor depuse împotriva ordonanţei din 12 martie 2012, nr. 2p/o-59/12 şi împotriva ordonanţei din 03 martie 2012, nr. 2p/o-30/12, precum şi informaţia privind dosarele în care SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL au fost antrenate în calitate de debitor sau pârât în perioada 01.01.2010 până în prezent cu specificarea numelui reclamantului/creditorului, datei depunerii cererii, numărului şi obiectului dosarului, precum şi cu privire la finalitatea acestora.

La 15 mai 2012 şi 18 mai 2012 judecătorul Orîndaş a comunicat celor doi reprezentanţi ai SRL ”Zilena Com” şi FPC ”Minerva” SRL că „obiecţiile la cele două ordonanţe nu au fost examinate”, că „mai are timp să o facă”, şi că „a fost informat de cineva că obiecţiile împotriva celor două ordonanţe vor fi retrase”.

Din comunicarea cu Victor Orîndaş, căruia i-am solicitat eliberarea informaţiei cerute prin scrisoarea nr. 211 din 15 mai 2012, ne-a devenit cunoscut faptul că Victor Orîndaş emite acte judecătoreşti ghidându-se de Codul de Procedură Civilă cu modificările operate până în anul 2006,

8

că Judecătoria Comercială de Circumscripţie nici nu intenţionează să examineze obiecţiile asupra ordonanţelor contestate întrucât acestea ar fi fost deja supuse unor proceduri secrete de executare.

Cu referire la obiecţiilor depuse în cauza de devalizare a SRL „Minerva”, Victor Orândaş ne-a comunicat că judecătoarea Natalia Plugari se va expune la revenirea acesteia din concediu, iar vizavi obiecţiile declarate la ordonanţa din 12 martie 2012, preşedintele-interimar ne-a informat ca printr-un demers datat cu 26 aprilie 2012 administratorul provizoriu al SRL „Zilena Com” l-ar fi informat despre anularea tuturor împuternicirilor eliberate de către Administratorul şi unicul asociat al întreprinderii, iar pe acest motiv, nu va da curs obiecţiilor depuse la 02 mai 2012.

La întrebarea de ce demersul cu pricina nu este înregistrat în Registrul Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, Judecătorul Orîndaş a confirmat că „acesta i-a fost predat personal după depunerea obiecţiilor din 02 mai 2012 ”, că nu a fost înregistrat în Registrul Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, dar „că îl poate înregistra cu orice dată”.

Ulterior ne-a devenit cunoscut faptul că Augela Systems LLP şi Albany Insurance INC, două companii cu beneficiari aparent distincţi, în aceiaşi zi de 18.04.2012, cu numerele 885 şi 886, au depus la Curea de Apel Chişinău identice cereri introductive de intentare a procesului de insolvabilitate a celor două societăţi „Zilena Com” SRL şi FCP „Minerva” SRL.

Ambele cereri, diferite doar prin caracterul de literă al imprimării, având acelaşi stil şi acelaşi conţinut ajustat speţelor, cu pretenţii identice bazate pe propriile constatări a imposibilităţii executării au fost admise spre examinare şi, prin încheierile Curţii de Apel Chişinău nr. 2c-237/12 şi c-242/12 emise în aceiaşi zi de 20.04.2012, administratorii – asociaţi ai celor doi acţionari devalizaţi ai Băncii de Economii, „Zilena Com” SRL şi FCP „Minerva” SRL, au fost înlăturaţi de la administrarea întreprinderilor, au fost numiţi administratori provizorii cu drept de dispoziţie, care obstrucţionează orice acţiuni de apărare a drepturilor celor două societăţi.

Faptul că instanţele judecătoreşti sesizate premeditat ajung cu uşurinţă la cheremul şi aservirea beneficiarilor atacurilor raider, este demonstrat şi de cele patru ordonanţe judecătoreşti, emise la 7 şi 12 martie 2012 de către aceiaşi doi judecători, Victor Orândaş şi Natalia Plugari, după adoptarea la 06.03.2012 a actelor normative ce reglementau competenţa Judecătoriei Economice de Circumscripţie, cu o zi şi, respectiv, cu 5 zile înainte de intrarea în vigoare la 13.03.2012 a legislaţiei menţionate.

Cei doi judecători, în cunoştinţă de cauză, pe fundalul unor ample dezbateri ale societăţii civile, reflectate periodic în mass-media, ignorând ordonanţele CNPF, avizele BNM, precum şi hotărârile judecătoreşti prin care au fost anulate drepturile de proprietate ale Societăţilor „Rietel Limited” şi Lectom Ltd” asupra celor 18,54% din acţiunile „Băncii de Economii” SA, însuşite fraudulos de la SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL, au decis nestingherit ca acţiunile menţionate să ajungă divizate în mod egal pentru a nu depăşi cuantumul de 5% al cotei substanţiale, stabilite de Lege, în proprietatea unor terţi (OOO „Energoremservis” (4,635%), ZAO „Yurenergo EES” (4,635%), OOO „Dimitrovskaia Energeticeskaia Kompania” (4,635%) şi OOO „TopEnergoAudit” (4,635%)) pe baza unor relaţii contractuale artificial create, datate în aceeaşi perioadă, toate având drept obiect

9

achiziţionarea de utilaj tipografic şi poligrafic, iar drept garanţii ale neexecutării câte o pătrime din pachetul de acţiuni menţionat.

Deşi la 18.04.2012, printr-un comunicat de presă, Ministerul Finanţelor al R. Moldova informa opinia publică că „deoarece aceste tranzacţii au fost efectuate ilegal, în vigoare fiind ordonanţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din 24 august 2011 privind blocarea acţiunilor deţinute de Companiile ”Rietel Limited” şi ”Lectom LTD”, instituţiile statului au considerat transferul de acţiuni drept unul netransparent şi suspicios”, la 30.04.2012, într-un interviu acordat unui post de televiziune, Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a declarat că BNM a anulat decizia care prevedea blocarea dreptului de vot al unui grup de acţionari minoritari ce deţin 18,45% din acţiunile Băncii de Economii”.

Potrivit guvernatorului "toate procedurile legale de înregistrare a cotelor de participare în capitalul acţionar al Băncii de Economii au fost finisate pe parcursul ultimelor trei săptămâni, astfel încât, pe 27 aprilie, Banca Naţională a anunţat BEM, acţionarii şi instituţiile statului despre anularea deciziei anterioare de suspendare a dreptului de vot al acţionarilor minoritari". Dorin Drăguţanu a mai precizat că Banca Naţională nu mai are temei legal de a menţine suspendarea dreptului de vot al acţionarilor minoritari. Constatăm astfel, că la baza hotărârii Băncii Naţionale au stat de asemenea ordonanţele judecătoreşti ilegale, emise în mod premeditat de cei doi judecători.

Totodată, printre înregistrările din 03.03.2012, la numerele de 170, 174 şi 177 au fost identificate 3 proceduri simplificate identice (aflate în gestiunea omniprezenţilor judecători V. Orîndaş, N. Plugari şi A. Rotari), în care două Societăţi străine, ”Ţic Invest” din Federaţia Rusă şi ”Tomdal Limited” din Marea Britanie, îşi dispută, pe baza unor contracte artificial create de livrare a utilajului, acţiunile BC ”Victoriabank” SA, preluate de la ”Program Invest” SRL în cadrul atacurilor raider din 2011. În toate procedurile ”Ţic Invest” cere eliberarea ordonanţei privind transmiterea dreptului de proprietate asupra 1 040 743 acţiuni ale BC ”Victoriabank” SA deţinute de ”Tomdal Limited”.

O procedură identică este înregistrată cu numărul 194 din 06.03.2012, aflată în procedura judecătorului A. Us. La fel ca şi Gheorghe Muntean în speţa „Zilena Com” SRL, judecătoarea Us a refuzat eliberarea ordonanţei judecătoreşti, invocând că „debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova”.

Şi în acest simulacru, Natalia Plugari este cea care, ignorând normele materiale şi procesuale, competenţa jurisdicţională, a dat curs cererii Companiei ruse şi prin ordonanţa din 07.03.2012 a transmis dreptul de proprietate asupra 1 040 743 acţiuni ale BC ”Victoriabank” SA ajunse în proprietatea ”Tomdal Limited” solicitantului ”Ţic Invest”.

În aceeaşi perioadă, cu aceleaşi pretenţii de încasare a sumei de 2 400 000 lei din contul ÎCS deţinătoarei de acţiuni la CIA ”Asito” SA, „Insurance Consult” SRL, ţintă şi ea a atacului raider din 2011, aceiaşi judecători (N. Plugari, A. Rotari şi A. Us) au fost sesizaţi şi de către ”Victoria Asigurări” SRL cu 3 cereri înregistrate cu nr. 156, 159, 162, în data de 02.03.2012 şi o a patra cerere înregistrată la 06.03.2012 cu nr. 204, aflată în procedura lui V. Orîndaş.

10

Dacă soarta primelor 2 proceduri a fost determinată de retragerea de către „Victoria Asigurări” SRL a cererilor, iar judecătoarea A. Us a refuzat eliberarea ordonanţei, preşedintele-interimar V. Orândaş nu va ezita.

Până la urma se creează impresia ca asistăm pasivi şi neclintiţi la o scenă de jaf care parcă se dă in direct la televizor. O scenă de jaf deloc spontană, bine pregătită şi organizată, minuţios regizată dintr-un centru care funcţionează ca mecanismul unui ceas elveţian. Fără a fi nevoie de efectuarea unei expertize minuţioase, chiar la prima vedere observam că tot ce înseamnă înscris depus in aceste pseudo instanţe judecătoreşti, fie cereri, fie acte trucate şi false au stilistica, forma si conţinutul elaborat de una şi aceeaşi mână, de una si aceeaşi persoană, de unul si acelaşi creier, care sta in spatele acestor jafuri si dirijează în cunoştinţă de cauza, diabolic întregul act al atacurilor în serie.

Procese înscenate la Slobozia, Căuşeni sau Chişinău declanşate la prima vedere de persoane si societăţi cu totul si cu totul diferite au acelaşi mod de a-şi înşirui pretenţiile pentru ca acestea să se regăsească la indigo în operele jefuitoare ale judecătorilor executori, antrenaţi în procese în care de fiecare data nu au existat părţi, aşa cum prevede procedura, ci doar o singura parte beneficiara, iar victimele ei fiind executate de instanţele de tip raider cu sânge rece, de la distanţă.

Antrenarea continuă a acţionarilor devalizaţi ai Băncii de Economii, la fel ca şi a celor de la ASITO sau Victoriabank în asemenea dispute cu chip de procese judiciare cu finalitate prestabilită, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot în interiorul Republicii Moldova, în condiţiile în care există acte judecătoreşti definitive şi irevocabile în favoarea acestora de restituire a proprietăţilor de care au fost deposedaţi, este în mod evident la îndemâna şi în beneficiul raiderilor, procesul fiind menţinut în disperare de cauză.

Fiind siguri de faptul că demascarea oficială a beneficiarului acestora din interiorul Republicii Moldova nu are nici o şansă în imediata perspectivă şi că aceasta va veni, suntem convinşi, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii îşi dosesc identităţile şi proprietăţile jefuite, iar odată cu această demascare va surveni urmărirea şi condamnarea penală a tuturor celor ce se joacă cu sorţi şi destine omeneşti, fie ei comanditari, procurori sau judecători executanţi, având drept motivare interese pecuniare, iar în ultimul timp, se pare, acest soi de motivare a depăşit limitele materialului, trecând şi pe planul psihicului, nu însă în măsura exonerării de răspundere penală a făptuitorului, facem o ultimă tentativă de a Vă informa, cu lux de amănunte, în calitatea Dvs de factori decizionali asupra gravităţii acestor cazuri ieşite din comun, fără precedent, de deposedare a unor cetăţeni ai statului nostru de proprietăţile lor prin intermediul unor instituţii de drept, inclusiv cu concursul direct al unor instanţe judecătoreşti.

Reiterez ca am elaborat aceasta sesizare fiind conştient de faptul ca va fi examinata cu atenţie de factori decizionali ai Republicii Moldova de prima mărime, cu o pregătire juridica profesionista ireproşabilă. Tocmai din acest motiv am încercat sa prezint cauza clienţilor mei apelând la detalii şi fapte insurmontabile, elocvente şi de netăgăduit. Ştiu ca intr-un stat bazat pe drept acţionează principiul separaţiei puterilor, însă după experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul acestor ani pot afirma cu certitudine ca in sistemul nostru de drept în general şi în cel judecătoresc in special guvernează fără drept de apel dezmăţul, corupţia si arbitrariul.

11

Chiar daca opinia publica, mass-media, lumea de bună credinţă a înţeles care este mobilul acţiunilor întreprinse de aşa-numiţii raideri, chiar daca faptele lor cu un caracter josnic si abject au fost demascate inclusiv de prim-ministrul Republicii Moldova, după care a urmat – contrar stării de fapt din justiţie – anularea ordonanţelor de devalizare a investitorilor, aceştia din urma rămân in continuare deposedaţi de proprietăţi, goniţi în continuare de organele coercitive ale statului.

Conştientizând, cu o perfidie de cea mai joasa speţă, ca in mod iminent actul de injustiţie naţional va ajunge obiect de examinare in instanţa europeana, judecătorii de tip raider încearcă din răsputeri să ascundă urmele crimelor comise, canalizând parcursul cauzei pe o albie a injustiţiei, spre o zona pe care o putem numi eufemistic cerc vicios, drum fără ieşire sau impas. Crearea intenţionata, cu bună ştiinţă a unor etape noi în aceasta epopee a dezmăţului si desfrâului corupt nu are o altă „raţiune” decât încurcarea, încâlcirea iţelor, schimbarea permanenta a direcţiei pentru a pierde urmele faptelor si a schemelor frauduloase. Este, aşadar, evident că armele noastre, cele ale adevărului nu sunt decât nişte jalnice praştii in raport cu armele de mare calibru din dotarea lor.

În aceste condiţii este absolut evident faptul ca sistemul mafiot judecătoresc este la aceasta ora adevăratul stăpân al Republicii Moldova.

Ştiu ca am pierdut, pe plan intern, această cauză. Ştiu ca asemeni mie există zeci si sute de avocaţi, mii şi sute de mii de cetăţeni dezmoşteniţi şi trataţi ca nişte paria de decidenţii sistemului. Dar mai cred că în Republica Moldova trebuie să existe cineva care să manifeste voinţă politica, să pună - odată şi odată - piciorul în prag şi să oprească această ruşine naţională a dezmăţului si corupţiei. De aceea am decis sa lansez această sesizare acum, la această oră, în speranţa ca încă nu e cu totul prea târziu.

Nu pentru a fi patetic, ci mai degrabă pentru a trage un semnal de alarmă în numele celor care aşteaptă o adevărată schimbare, ţin să declar cu toată responsabilitatea ca dacă şi această sesizare va avea finalitatea celor anterioare, adresate diferitelor instituţii ale statului, consecinţele economice şi politice ale unei eventuale condamnări a Republicii Moldova ca parte contractantă a Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, vor fi deosebit de grave, chiar daca vor fi suportate, spre regret, de către cetăţenii şi contribuabilii R. Moldova şi nu de adevăraţii făptuitori şi complici ai acestor odioase crime economice.

Cu sinceritate,

Andrei Năstase,Avocat

12

i