Definitie = Art 2500 C. civ o sanctiune care consta in stingerea, in conditiile legii, a dreptului material la actiune care nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege. Dreptul la actiune dreptul de a constrange o persoana, cu ajutorul fortei coercitive a statului, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita situatie sau sa suporte o sanctiune civila.2 acceptiuni:1. institutia de drept civil2. stingerea dreptului material la actiuneInstitutie de ordine privata, nu publica, care are totusi anumite dispozitii legale de ordine publica. Consecinte care decurg din acest lucru: Nu opereaza de drept, dupa implinirea termenului nu poate fi aplicata din oficiu nici macar in acele situatii in care ar fi in interesul statului sau al unitatilor admn-terit, ci numai la cererea persoanei interesate partile pot modifica, prin acord expres, durata termenelor (intre anumite limite prevazute de cod in cazul celor mai mici de 10 ani, pot merge de la 1 an pana la 10, iar in cazul celor mai mari de 10 ani, pot merge pana la 20 de ani) sau cursul prescriptiei prin fixarea inceputului acesteia ori prin modificarea (nu suprimarea) cauzelor legale de suspendare sau intrerupere exista si exceptii stabilite de lege, de exemplu in cazul contractelor de adeziune, de asigurare, celor supuse reglementarilor privind protecta consumatorului. nu pot fi declarate imprescriptibile actiunile prescriptibile prin lege sau invers.

Natura juridicaPrescriptia nu este o institutie exclusiv utilizata in dreptul civil, ci in toate ramuile de drept, astfel ca natura ei juridica este stabilita in cadrul fiecarei ramuri.Pentru dreptul civil, prescpriptia este o sanctiune indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv civil sau al altei situatii juridice ocrotite de lege, care, in conditiile legii, nu va mai avea posibilitatea de a obtine protectie juridica a acesteia prin exercitarea dreptului material la actiune.

Efectele P.E.- prescriptia are ca efecte stingerea dreptului material la actiune, conform art 2500. De asemenea in art 2506 se precizeaza ca dupa implinirea termenului de prescriptie, cel obligat poate refuza sa execute obligatia.- insa luand in considerare ca prescriptia nu opereaza de drept si nu poate fi invocata din oficiu, consecinta este ca dreptul subiectiv civil si a obligatiei civile corelative supravietuiesc si dupa implinirea termenului de prescriptie - Dreptul subiectiv civil se bucura de protectie si pe cale de exceptie, in sensul ca daca obligatia a fost executata de bunavoie dupa implinirea termenului de prescriptie, el nu poate cere restituirea obligatiei indeplinite chiar si in conditiile in care nu stia ca acesta s-a implinit.

Renuntarea la prescriptiei si efectele ei- conform art 2507, fiind o institutie de drept privat, cel in beneficiul caruia curge prescr poate renunta la beneficiul termenului scurs sau la prescriptia implinita renuntarea poate fi expresa sau tacita, insa trebuie sa fie neindoielnica si sa rezulte numai din manifestari neechivoce.Efecte numai in privinta celui care a facut-o, nu poate fi invocata impotriva codebitorilor solidari ori a unei obligatii indivizibile (ecestia o pot invoca in continuare).Diferenta intre:- renuntarea la prescriptia implinita, caz in care incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi fel- renuntarea la benficiul termenului scurs, caz in care se aplica regulile privind intreruperea P.Principiile efectului PE (privesc drepturile de creanta)1. odata cu stingerea dreptului la actiune a unui drept subiectiv principal, se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, afara de cazurile cand prin lege se dispune altfel (de ex. acriunea ipotecara vezi p. 294 pt speta), conform regulii accesorium sequitur principale.2. in cazul in care un debitor este obligat la prestatii sucesive (chirii, dobanzi, rate), dreptul la actiune pentru fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o PE diferita, chiar daca debitorul continua sa execute una sau alta dintre prestatiile datorate, cu exceptia cazului cand prestatiile, prin finalitatea lor, lege sau conventie, alcatuiesc un tot unitar.a. In cazul in care debitorul ii datoreaza dobanzi creditorului pentru o anumita suma (deci un drept accesoriu) si s-a implinit termenul pentru dreptul principal, acela de a primi suma pentru care se datoreaza dobanzi, prin aplicarea principiului 1, se stinge si dreptul creditorului de a cere dobanzile aferente.

Comparatii intre PEsi uzucapiune, modalitatea AJC a termenului si decadere1. PE vs uzucapiuneAsemanari- ambele sunt sanctiuni de drept civil pentru inactivitatea titularilor drepturilor subiective- ambele presupun termene- exista reguli comune aplicabile (2551 2556) privind calculul termenelor- dispozitiile legale care reglementeaza uzucapiunea sunt completate corespunzator de cele care reglementeaza PE, confom art 934Deosebiri- PE stinge dreptul la actiune in sens material, in timp ce Uz conduce la dobandirea unui drept real principal- termenele de PE sunt mult mai scurte si mai numeroase decat cele privind Uz- exista reguli proprii care privesc momentul de la care incepe sa curga termenul uzucapiunii, respectiv al PE- repunerea in termen este o institutie aplicabila numai PE.

2. PE vs termen, ca modalitate a AJCAsemanari- durata termenelor celor doua pot fi modificate prin acordul partilor- calculul termenlor se face dupa aceleasi reguliDeosebiri- PE este o sanctiune care stinge dreptul material la actiune, iar termenul ca modalitate a AJC este un eveniment viitor si sigur ca implinire, de care depinde exercitarea drepturilor subiective si executarea obligatiilor corelative- dreptul subiectiv exista si dupa implinirea termenului PE, insa termenul extinctiv stinge chiar dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa- durata termenului de PE este stabilita de lege, partile avand posibilitatea de a modifica anumite conditii, pe cand termenul ca modalitate a AJC poate izvori din lege, din conventii sau poate fi acordat de organul de jurisdictie- suspendarea, intreruperea si repunerea in termen sunt proprii numai termenului de PE.

3. PE si decadereaAsemanari- ambele sunt sanctiuni de drept civil- ambele au efecte extinctiv- ambele presupun termeneDeosebiri- PE stinge numai dreptul material la actiune, in timp ce decaderea stinge chiar dreptul subiectiv civil- instanta nu poate sa invoce din oficiu PE, in timp ce decaderea poate fi invocata din oficiu daca termenul de decadere este de ordine publica- PE presupune exercitarea unei actiuni in justitie prin care se solicita protectia judiciara a dr subiectiv, insa decaderea poate interveni chiar daca nu ar fi voba de exercitarea dreptului la actiune- termenele de PE sunt stabilite de lege, partile avand posibilitatea sa le modifice in anumite conditii, in timp ce termenele de decadere izvorasc din lege sau din vointa partilor- cursul PE poate fi suspendat, inrerupt sau se poate dispune repunerea in termen, insa in cazul decaderii, suspendara, intreruperea si repunderea in termen se aplica doar in cazuri exceptionale

Domeniul PE = sfera drepturilor subiective ale caror actiuni cad sub incidenta PE in concret, stabilirea drepturilor ale caror actiuni sunt afectate de PE, pentru a le deosebi de cele neafectate (drepturi imprescriptibile):- drepturi patrimoniale: de creanta, drepturi reale accesorii, drepturi reale principale- depturi nepatrimoniale

1. PEsi drepturile de creanta conform art 2501, regula este ca ele sunt supue PE, indiferent de izvorul lor (AJC, fapte juridice licite sau ilicite). Exceptiile sunt stabilite de lege, de ex.:depturilor asiguratilor privind sumele rezultate din rezervele tehnice care se conctituie la asigurarile de viata pentru obligatii de plata scadente in viitor.2. PEsi drepturile reale accesorii art 2501 coroborat cu art 2503 regula, ca si la cele de creanta, este ca sunt supuse PE. Dreptul la ipoteca, un drept accesoriu, nu trebuie interpretat ca imprescriptibil, deci ca nu s-ar supune PE, ci ca dreptul material la actiune nu se stinge in momentul in care se stinge pentru dreptul principal. Dreptul la ipoteca ramane supus PE.3. PE si drepturile reale principale conform art 2501, si acestea sunt supuse PE, daca legea nu dispune altfel. Insa anumite drepturile reale principale sunt declarate de lege imprescriptibile extinctiv, astfel ca si majoritatea ctiuniolor reale sunt imprescriptibile exctinctiv, ca de ex:- actiune in revendincare mobilar sau imobiliar intemeiat pe dreptul de proprietate privat, in afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;- actiune in revendincare mobilar sau imobiliar intemeiat pe dreptul de proprietate public, indiferent ca titularul este statul sau o unit admn-terit;- actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de treere pe fondul vecinului in favoarea proprietarului fndului are este lipsit de acces la calea public;- actiunea negatorie- actiunea confesorie prin car se urmrete aprarea unui drept de superficie;- aciunea n grniuire.Actiuni prescribtibile:- aciunea n revendicarea animalelor domestice ratacite pe terenul altuia- aciunea confesorie prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct4. PE i drepturile nepatrimoniale conform art 2502, regula este ca ele sunt imprescriptibile, aciunea pentru protejarea lor nefiind deci limitat n timp, imprescriptibilitatea fiind justificat de faptul c aceste drepturi sunt inseparabile de PF sau PJ:- aciunea privind aprarea dreptului la pseudonim- aciunea n stabilirea filiaiei fa de mam- aciunea n stabilirea paternitii introdus n timpul vieii copilului- aciunea n tgada paternitii introdus de copil, de cel care pretinde c este tatl biologic-etc (vezi p. 301-302 pt mai multe exemple)Exist i excepii, pentru care trebuie sa existe dispoziie legal expres, precum:- aciunea n nulitatea relativ a unui AJC nepatrimonial- aciunea n nulitatea relativ a cstoriei- aciunea n tgada paternitii atunci cnd este introdus de soul mamei sau mot acestuia- aciunea n stabilirea paternitii, cnd este introdus dup decesul copilului de ctre mot si- etc (p. 302 pt mai multe ex).

Dreptul subiectiv civil poate fi valorificat i pe cale de excepie (defensiv n aprarea pe fond), nu numai pe cale de aciune (ofensiv). Acest lucru presupune c dac reclamantul formuleaz o pretenie mpotriva prtului, iar acesta pentru a se apra, invoc existena acelui drept subiectiv civil astfel spunem c dreptul este valorificat pe cale de excepie. n concluzie, titularul unui drept subiectiv civil chemat n judecat se prevaleaz de acel drept pentru a resinge preteniile formulate de reclamant. ns aceast cale defensiv nu permite prtului (titularului dreptului invocat) s obin obligarea reclamantului la executarea unei prestaii datorate. Odat ce valorificarea dreptului pe cale de aciune este supus PE, se pune problema dac i valorificarea pe cale de exepie este supus PE. Nu exist un punct de vedere unitar n doctrin, nici dispoziii cu caracter general n NCC, care s soluioneze aceast problem, ci numai dispoziii speciale care prevd 1.imprescriptibilitatea pe cale de excepie:- excepia de reduciune este imprescriptibil extinctiv- excepia de nulitate relativ este imprescriptibil extinctiv- excepia de inopozabilitate invoct de creditorii privind modificarea sau lichidarea regimului matrimonial facut in frauda intereselor lor.2. prescriptibilitatea pe cale de excepie:- excepia nulitii relative a contractului pentru leziune se prescrie cnd dreptul la aciune este prescrisIn cazul in care nu exist orme speciale referitoare la imprescriptibilitatea valorificarii pe cale de excepie, unii autori apreciaz c este supus PE n aceleai condiii ca i dreptul la aciune.

Aciunea n constatare aciune n justiie prin care reclamantul solicit instanei DOAR s constate existena sau inexistena unui dr sub civ fa de prt sau mpotriva sa doctrina i juridprundena (art 2502) au adoptat soluia imprescriptibilitii aciunii n constatare care decurge din impresc dreptului la ac n sens procesual i din mprejurarea c dr subiectiv exist sau nu exist, i deoarece titularul dreptului nu are la ndemn o aciune n realizare, trebuie s i se ofere posibilitatea de a obine constatarea existenei sau inexistenei dr.

Aciunile mixte ac n justiie prin care reclamantul urmrete att ocrotirea unui drept real, ct i a unui drept de crean, care sunt efectul aceleiai cauzei (de ex au izvor n acelai contract) sau au o strns legtur. Prescr sau impresc se stabilete n funcie de situaia concret.2 categorii:- aciuni mixte prin care se solicit anularea, reziliere, rezoluiunea sau revocarea unui AJ prin care s-a transmis sau constituit un dr real- ac prin care se solicit executarea unui AJ constitutiv sau translativ de dr reale.

Dualitate de aciuni titularul are la dispoziie 2 ac pentru protecia dr su: - aciune personal n baza unui contract, prescriptibil extinctiv- aciune real, n revendicarea bunului, imprescriptibil.- ex propietarul bunului dat n gaj, locatorul, deponentul, comodantul, etc.ns n realitatea nu este acelai drept aprat prin 2 ac diferit, ci pe de o parte un drept de crean izvort din contract (la locatorul dreptul de a primi chirie n baza contractului de locaiune, aprat prin aciune personal, prescriptibil) i un drept de proprietate asupra acelui bun (locatorul este prop locuinei dat n chirie, aprat prin aciune real, imprescriptibil).

Deosebiri Aciuni mixte dualitate de aciuni- dualitate de aciuni dr de crean i dreptul real nu au aceeai cauz generatoare ca n cazul aciunii mixte, ci dreptul real exista naintea dreptului de crean (mai nti proprietar, apoi locator).- n cazul aciunii mixte este suficient dovedirea ACJ respectiv, iar n cazul dualitii, dac aciunea personal s-a prescris, admiterea aciunii reale este condiionat de dovedirea dr real de proprietate.- n cazul aciunii mixte, nefiind vorba de dou aciuni cumulative, preteniile formulate se bazeaz n exclusivitate pe AJ translativ sau constitutiv de prop, n timp ce la dualitatea de ac, dac ac personal va fi respins ca prescris, este necesar introducerea unei noi aciuni, pe un alt fundament aciunea real.

Drepturile potestative (secundare) acele drepturi civile care, ca regul, nu dau natere direct unui dr la aciune, precum: dreptul de alegere n cazul unei obligaii alternativ, dreptul de denunare unilateral a unui contract, n cazurile admise de lege, dreptul de a revoca o ofert fr termen, dreptul de a ratifica o gestiune a intereselor altuia, dreptul de opiune succesoral care ns este supus decderii, etc. Deoarece nu dau natere direct i imdeiat unui drept la ac, sunt considerate imprescr extinctiv, ns efectele PE se vor produce indirect n sensul c dac un debitor are dreptul de a alege ntre dou prestaii dreptul su nu se prescrie, ns dac s-a prescris dreptul creditorului de a pretinde prestaia de la debitor, se stinge i dreptul debitorului de a alege ntre cele dou prestaii alternative.

Aciunea n repararea (compensarea) prejudiciului moral dei prej este moral (deci nepatrimonial), repararea acestuia poate fi att nepatr, ct i patr:- este imprescriptibil extinctiv ac pentru repararea nepatrimonial a unui prejudiciu- este prescriptibil extinctiv ac pentru repararea patr a unui prejudiciu, deoarece se valorific un drept de crean, deci o aciune personal i patrimonial, din acest motiv se supune dispoziiilor care guverneaz PE.

Aciunea n restituirea prestaiilor executate n baza unui AJC desfiinat, desfcut sau ale crui obligaii au devenit imposibil de executat ac n nulitate nu se confund cu ac n restituirea, chiar dac este posibil exercitarea concomitent a celor dou - nulitatea capt de cerer principal, iar restituirea, secundar. Pentru a vedea dac se aplic PE ac n restituire trebuie s se in seama de natura patrimonial a acesteia: - De exemplu, dac se cere desfiinarea unui AJ translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra unor bunuri individual determinate (fostul vnztor i cere fostului cumprtorul s i predea lucrul ce a format obiectul contractului care ulterior a fost desfiinat deci solicitarea restituirii prestaiei sale avnd caracaterul unei aciuni reale), aciunea are natura juridic a unei aciuni n revendicare, se supune regulilor aplicabile acestei aciuni i este imprescriptibil extinctiv. - n celelalte cazuri, aciunea n restituire are caracterul unei aciuni patrimoniale i personale, fiind prescriptibil extinctiv restituirea solicitat ca urmarea desfiinrii unui contract sinalagmatic prin rezoluiune, prin reziliere, AJ revocat, AJ care a devenit imposibil de executat din cauza unui ev de for major, caz fortuit sau a unui eveniment asimilat acestora.

Aciunea n restituire ntemeiat pe plata nedatorat i alte aciuni n restituire n art 2528 se stabilete regula conform creia nceputul curusului PE a aciunii n repararea pagubei cauzate printr-o fapt ilicit se aplic i aciunii n restituire ntemeiat pe plata nedatorat, ns de aici nu se desprinde automat concluzia c aceast aciune este PE n toate cazurile, ci se face dif dac plata a avut ca obiect un bun fungibil sau un bun nefungibil. - dac plata nedatorat a avut ca obiect un bun nefungibil, are caracterul unei aciuni reale i este imprscriptibil- dac plata nedatorat a avut ca obiect un bun fungibil, este o aciune prin care se valorific un drept de crean i este supus PE, deci prescriptibil.- raionamentul este acela i n alte situaii, fcndu-se deosebirea dac obligaia de restituire este corelativ unui drept real sau a unui drept de crean de exmplu, dac prop solicit posesorului de rea-credin restituirea fructelor naturale sau industriale, aciunea este imprescriptibil extc (dr real), n schimb dac solicit contravaloarea acestora sau fructele civile, aciunea este PE.- aciunea ntemeiat pe gestiunea de afaceri i aciunea ntemeiat pe mbogirea fr just cauz sunt n toate cazurile PE, dreoarece prin ele se valorific mereu un drept de crean.

Aciunile n materie de carte funciar este acea ac prin care cel care a fost ndreptit, printr-un AJC valabil ncheiat, s nscrie un dr rreal n folosul su sau solicit radierea din cartea funciar a unui drept concurent sau acordarea de rang preferenial fa de nscrierea efectuat de alt persoan, i se prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii de ctre ter a dreptului n folosul su. - aciunea n prestaie tabular (art 896) ac prin care se solicit instanei nscrierea n cartea funciar, n cazul n care cel obligat s transmit, s constituie sau s modifice n folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu i execut obligaiile necesare pt nscrierea n cartea funciar. Prescriptibil n condiiile legii.- aciunea n rectificarea notrii n cartea funciar (imprescriptibil).- aciunea n rectificarea intabulrii sau nscrierii provizorii (aici te uii tu n carte, p. 312) PE n materie succesoral - dreptul de opiune succesoral trebuie exercitat n termenul stabilit de lege, ns este un termen al decderii, nu al PE. Acceptarea sau renunarea la motenire - actul de opiune succesoral este supus nulitii dac e vb de o nulitate relativ dr la aciune se prescrie n 6 lunide cnd titularul a aflat despre cauza de nulitate, saun cazul violenei, de cnd a ncetat. De asemenea, dac succesibilul a renunat la motenire n frauda creditorilor si, acetia pot cere revocarea renunrii n ceea ce i privete n termen de 3 luni d la data la care au cunoscut revocarea.- aciunea prin care se solicit partajul succesoral este imprescriptibil, att n ceea ce privete bunurile care alctuiesc masa succesoral, ct i fructele naturale sau industriale, daca mai exist. - aciunea prin care se solicit constatarea mase succesorale, a calitii de motenitor sau a cotelor succesorale imprescriptibil (ca orice ac. n constatare)- petiia de ereditate acea aciune prin care reclamantul solicit recunoaterea calitii sale de motenitor universal sau cu tilu universal, precum i obligarea prtului la restituirea bunurilor succesorale imprescriptibil- revocarea judectoeasc a legatului se prescrie 1 an de la data la care a cunoscut fapta de ingratitudine sau data la care sarcina trebuia executata- etc (mai vezi p. 314 316)

Alte aciuni n justitiierezoluiunea sau rezilierea se face dif ntre cea de plin drept, unilateral i judiciar.- rez judiciar contract sinalagmatic patrimonial aciune patrimonial prescriptibil- rez unilatreal prescriptibila. Actiunea in constatarea rezolutiunii va fi respinsa nu ca prescrisa, ci ca intemeiata, daca debitorul se va apara incovand faptul ca declaratia de rezolutiune nu a fost facuta in termenul de prescriptie.- rez de plin drept intervine n cazurile expres prevazute de lege, fie cand partile au convenit astfel, opereaz ope legis, prin simpla neexecutare, iar actiunea in constatrea rez de plin drept, ca orice act de constatare, este imprescriptibila- actiunea in simulatie este aprciata ca fiind o actiune in constatare, deci imprescriptibila extinctiv. Tertii de buna credinta pot invoca fie actul public, fie actul secret, actiunea in simulatie introdusa de ei poate fi privita si ca un caz particular de exercitare a unui drept potestativ, nu numai ca o actiune in constatarea inopozabilitatii.- actiunea oblica daca dreptul exercitat prin actiunea oblica este prescris, paratul va putea inovca prescriptia. Daca este prescrisa creanta reclamantului din actiunea iblica fata de titularul dreptului exercitat prin intermediul acestei actiuni, paratul din actiunea oblica nu va putea invoca prescriptia pt a obtine respingerea actiunii oblice.- actiunea revocatorie (pauliana) este o actiune in declararea inopozabilitatii, fiind supusa PE.

TERMENELE DE PEDefinitie intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de parti, inlautrul caruia trebuie exercitat dr la actiune, sub sanctiunea stingerii dr material la actiune. Ca orice termen, are un Inceput (momentul in care incepe sa curga PE), durata, sfarsit (momentul implinirii PE).Regula este ca termenul de PE nu poate fi modificat decat prin acordul expres al partilor, exsita o exceptie, un caz de prorogare in toate cazurile cand despagubirea deriva dintr-un fapt suspus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea ivila, se aplica termenul din legea penala.Calsificare in functie de izvorul lor: termene legale termene conventionale dupa vocatia sau sfera de aplicare termene generale de PE termene speciale de PE n raport de izvorul normativ: termene legale instituite de NCC termene instituite de alte acte normative.1. Termenul general acel termen care se aplic ori de cte ori nu se aplic un termen special sau cnd prile nu au convenit alt termen i este de 3 ani, dac legea nu prevede altfel (art. 2517). Se aplic:- tuturor aciunilor personale, dac legea nu prevede altfel sau prtile nu au convenit alt termen, indiferent de izvorul raportului jurdic. Ex vezi pag. 320- aciunilor nepatrimonial PE pt care legea nu stabilete un termen special de PE aciunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului. Termenul general de prescriptie nu se aplica daca termenul special este tot de 3 ani (de ex daca legiuitorul modifica termenul general de PE, i le modific si pe cele speciale, termenul de PE al acestei actiuni va fi tot de 3 ani).

2. Termenele speciale (citesti p. 321 - 324 1. 10 ani a. dr la actiune privitor la drepturile reale care nu sunt nici declarate imprescriptibile si nici nu sunt supuse unui alt termen de PEb. dr la actiune privitor la repararea prejudiciului moral sau material cauzat prin tortura, prin violenta, agresiuni sexuale contra unui minor sau persoana aflata in impisibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointac. dr la actiune privitor la repararea prejudiciului adus mediului inconjuratord. aplicat uzufructului, uzului, servitutii i abitatiei2. 3 ania. Dr la actiunea in revendicare a imobilului adjudecat in cadrul procedurii de urmarire silita imobiliara3. 2 ani a. dr la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurareb. dr la actiune privitor la remuneratiile cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere4. 1 an i 6 luni (18 luni) dr la actiune pt repararea prejudiciului in urma luarii unei masuri preventive pe nedrept5. 1 ana. Dr la actiune a profesionistilor din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteazab. Dr la actiune a profesorilor, maestrilor, artistilor, institutorilor, pentru lectiile date cu ora, ziua, lunac. Dr la actiune a medicilor, moaselor, asistentelor, farmacistilor pt vizite, operatii sau medicamened. Avocatilor, impotriva clientilor pentru plata onorariilor si chetuielilore. Mai vezi p. 322 sau art 25206. 6 luni dr la actiunea in solicitarea anularii unui act admn individual, contract admn7. 90 de zile dr la actiune privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale si de sanatate

CURSUL PE

I. nceputul PE PE ncepe s curg de la data cnd titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasc nasterea lui. Exista un moment subiectiv principal (ia la cunostinta) i un moment obiectiv subsidar (trebuia sa cunoasca).

Exist 8 situatii n care se aplic reguli speciale ale nceputului PE 1. Ipoteza dreptului la actiune in executarea obligatiilor de a da sau a face a. in cazul acestei actiuni, PE incepe sa curga de la data cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuie sa o execute. Aceasta regula se aplica in cazul dr subiective pure si simplu, dar si a celor afectate de un termen extinctiv sau de o conditie rezolutorie. b. Daca dreptul este afectat de un termen suspensiv, PE incepe sa curga de la implinirea termenului sau de la data renuntarii beneficiului termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului consecinta fireasca deoarece obligatia devine exigibila la data implinirii termenului suspensiv. Nu se aplica daca termenul este stabilit exclusiv in favoarea debitorului sau in favoarea ambelor parti.c. Daca dreptul este afectat de o conditie suspensiva PE incepe sa curga de la data cand s-a implinit conditia consecinta fireasca, deoarece dr subiectiv afectat de o astfel de conditie nu devine eficace din momentul nasterii RJC, ci din momentul implinirii conditiei suspensive, deci doar atunci creditorul poate cere executarea obl.2. Ipoteza dr la actiune in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui AJC desfiintat pt rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a desfiintat actul, sau de la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila, cu exceptia cazului cand actiunea in restituirea prestatiei este imprescriptibila. Daca nulitatile sunt amiabile, PE act incepe sa curga de la data acordului partilor prin care au constatat sau declarat nulitatea.3. Ipoteza in dr la actiune in executarea prestatiilor succesive PE incepe sa curga de la data la cafe fiecare prestatie in parte devine exigibila (dobanzi), iar cand prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestatie a devenit exigibila (plata unui pret in rate).4. Ipoteza dr la actiune in materia asigurarilor contractuale PE incepe sa curga de la data expirarii termenelor prevazute de lege sau stabilite de parti pentru plata primei de asigurare, respectiv pt plata indemnizatiei sau a despagubirilor datorate de asigurtor se aplic NUMAI n cazul asigurrilor contractuale, nu i celor prin efectul legii i privesc doar asiguratul i asigurtorul, nu i tere persoane ce ar rspunde de prejudiciu.5. Ipoteza dr la actiune in repararea pagubei cauzate printr-o fapt ilicit i cazuri asimilate a. Fapt ilicita PE incepe s curga de la data cnd pagubitul a cunoscut (momentul subiectiv poate fi stabilit prin orice mijloc de proba) sau trebuia sa cunoasca paguba i pe cel care raspunde de ea (momentul obiectiv urmeaza a fi determinat de instanta) si se aplica raspunderii civile delictuale sau cotractuale, deoarece legea nu face distinctie (actiuni intemeiate pe prevederi din legi speciale vezi p. 329 330)b. Cazuri asimilate restituirea intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorat si gestiunea de afaceri.6. Ipoteza dreptului la actiune in aularea AJ a. Sa face deosebire intre:i. actiunea in anulare este exercitata de partea interesata sau de o terta persoana interesata ii. cauza de nulitate relativab. PE dr la actiune in anularea unui AJ incepe sa curgai. In caz de violenta, cand acesta a incetatii. In ca de dol, din ziua cand a fost decsoperitiii. In caz de eroare sau celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit, repr sau legal a unoscut cauza anularii, dar nu mai tz de 18 luni.c. Pt tert:i. Cand acesta a luat la cunostinta despre cauza de nulitateAceste reguli nu se aplic atunci cand legea prevede expres alte termen ca de exemplu 6 luni pt anularea casatoriei (mai vezi p. 332 333 pentru exemple).7. Ipoteza dreptului la actiunea in raspunderea pentru vicii aparente PE incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului sau lucrarii, sau de la data implinirii termenului prevazut de lege ori stabilit prin procesul verbal de constatare a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate. Se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite, doar daca oricare dintre aceste lipsuri puteau fi constatate fara cunostinte speciale. Sunt stabilite doua momente, ambele obiective momentul principal obiectiv predarea sau receptia, moment subsidiar implinirea termenului legal sau voluntar pentru inlaturarea viciilor constate sau a lipsei calitatilor convenite. De ex, contractul de antrepriza pt lucrarri de constructii PE dr la actiunne pt vicii aparente incepe sa curga de la data receptiei finale sau dupa caz a implinirii termenului acordat antrprenorului prin procesul verbal de receptie finala, pt inlaturarea viciilor constatate in cazul in care partile au convenit c viciile aparente trebuiau denuntate inr-un anumit termen, sub sanctiunea decaderii, nerespectarea termenului atrage pierderea dreptului in sine, deci nu se mai pune problema dr material la actiune, implicit a PE.8. Ipoteza dreptului la actiune in rspunederea pt vicii ascunse ale lucrului, lucrarii sau constructiei, PE incepe sa curga de la data descoperirea viciilor, insa cel mai tz de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii. Sunt stabilite doua momente, unul subiectiv principal (descoperirea viciilor) si moment obiectiv subsidiar (implinirea termenului de garantie). Insa in principiu, daca viciile ascunse nu au aparut inlauntrul termenului de garantia, obligatia de garantie s-a stins si nu se va mai pune problema PE. a. In cazul unui bun transmis sau lucrari executate, alta decat o constructie PE incepe sa curga de la implinirea 1 AN de la data predarii sau receptiei finale. Daca viciul a fost decsoperit mai devreme, PE ca incepe sa curga de la acea data.b. In cazul unei constructii PE incepe sa curga de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale, Daca viciul a fost decsoperit mai devreme, PE ca incepe sa curga de la acea data.9. Alte reguli speciale (vezi. P. 337 339 pt exemple).a. Actiunea prin care se solicita restituirea darurilor primite in considererea logodnei, sau pe durata acesteia, in considerarea casatoriei, cat i actiunea in despagubiri exercitata impotriva partii care rupe logodna in mod abuziv PE incepe sa curga de la data ruperii logodnei si termenul este de 1 an.

II. suspendarea cursului PE acea modificare a cursului PE ce consta in oprirea de drept a curgerii termenului de PE, pe timpul cat dureaza situatiile care il pun pe titularul dr la actiune in imposibilitatea de a actiona. PE este o sanctiune, deci este necesar sa fie indeplinite cumulativ atat conditia ca titularul sa aiba vointa de a actiona, ct i conditia posibilitatii efective a acestuia de a actiona, de a se adresa organului de jurisdictie pentru protectia dr sau subiectiv. Deoarece sunt situatii in care aceasta a doua conditie nu este indeplinita, deci titularul este in imposibilitatea de a actiona, legiuitorul a reglementat institutia suspendarii cursului PE. Justificarea este aceea ca in acele situatii, titularului nu i se poate imputa pasivitate sau neglijenta, astfel ca nu ar exista motiv pentru a fi aplicata sanctiune.- pentru a se aplica institutia suspendarii cursului PE, cauzele de suspendare trebuie sa aiba loc dupa ce PE a inceput sa curga (daca sunt inainte, inceperea PE se amana, se intarzie) si inainte ca termenul de PE sa se implineasca. Cauze de suspendare1. cauze generale. PE se suspend (art 2532): Intre soi, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt Intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de ex restramnsa, ori intre curatori si cei pe care ii reprezint, atat timp cat dureaza ocrotirea si socotelile nu au fost date si aprobate Intre orice persoana care in baza unui AJC sau hot jud, sau lege, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt administrate, cat timp administrare nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate n cazul celui lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns, ct timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, n afar de cazurile n care exist o dispoziie legal contrar ct timp debitorul, n mod deliberat, ascunde creditorului existena datoriei sau exigibilitatea acesteia; pe ntreaga durat a negocierilor purtate n scopul rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor dintre pri, ns numai dac acestea au fost inute n ultimele 6 luni nainte de expirarea termenului de prescripie; n cazul n care cel ndreptit la aciune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, s foloseasc o anumit procedur prealabil, cum sunt reclamaia administrativ, ncercarea de mpcare sau altele asemenea, ct timp nu a cunoscut i nici nu trebuia s cunoasc rezultatul acelei proceduri, ns nu mai mult de 3 luni de la declanarea procedurii, dac prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen; n cazul n care titularul dreptului sau cel care l-a nclcat face parte din forele armate ale Romniei, ct timp acestea se afl n stare de mobilizare sau de rzboi. Sunt avute n vedere i persoanele civile care se gsesc n forele armate pentru raiuni de serviciu impuse de necesitile rzboiului; n cazul n care cel mpotriva cruia curge sau ar urma s curg prescripia este mpiedicat de un caz de for major s fac acte de ntrerupere, ct timp nu a ncetat aceast mpiedicare; fora major, cnd este temporar, nu constituie o cauz de suspendare a prescripiei dect dac survine n ultimele 6 luni nainte de expirarea termenului de prescripie.2. Cauze speciale de suspendare- cazuri in care cursul PE nu incepe sau se suspendaart 2533 3 exemple: - PE nu curge contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acestia le au asupra mostenirii cat timp mostenirea nu a fost acceptat de succesibili, ori, in lipsa acceptarii, cat timp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte.- PE nu curge contra mostenitorilor defunctului cat timp acestia nu au acceptat mostenirea sau nu a fost numit un curator sa ii reprezinte- PE nu curge contra mostenitorilor in privinta creantelor pe care acestia le au asupra mostenirii, de la data cceptarii mostenirii si pana la data lichidarii ei.Pt mai multe exemple vezi p. 343

EFECTELE SUSPENDRII1. efect general de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare (2534). Astfel avem:- efect anterior intervenirii cauzei de suspendare pentru aceasta perioada suspendarea nu produce niciun efecte, deoarece aceasta perioada va intra in data calculului termenului de PE- efect pe durata cauzei de suspendare efectul consta in oprirea cursului PE, deci intervalul intre momentul apariiei cauzei de susp i incetarea acesteia nu intra in calculul termenului PE- efect ulterior incetarii cauzei de suspendare cursul prescrip este reluat din momentul in care fusese oprit, deci din momentul in care a intervenit cauza de suspendare. La perioada scursa inainte de intervenirea cauzei se va mai adauga un interval de timp, astfel incat suma intervalului de dinainte de suspendarii si a celui de dupa reluarea cursului sa fie egala cu durata term de PE.Determinarea momentului in care se va implini prescriptia dupa suspendare se face prin adaugarea la data initiala a intervlului suspendarii (de ex daca termenul se implinea la 5 mai 2012, iar suspendarea a durat 2 luni, noul termen se va implini la 5 iulie 2012).

2. efectul special efectul special nu se produce in toate cazurile, ci doar cand pana la implinirea termenului de PE au ramas:- mai putin de 6 luni, daca termenul de PE este mai mare de 6 luni- mai putin de 1 luna, daca termenul este de 6 luni sau mai scrut.

Beneficiul si extinderea efectului suspendarii- suspendarea poate fi invocata doar de partea care este pusa in imposibilitatea sa faca acte de intrerupere, afara de cazul cand legea dispune altfel - suspendarea nu are caracter judiciar, in sensul ca nu trebuie pronuntata de instanta, ci efectele opereaza de drept (ope legis), in masura in care este invocata de partea care nu a putut sa faca acte de intrerupere.- in cazul obligatiilor solidare si obligatiilor indivizibile, suspendarea fata de unul, produce efecte si fata de ceilalti.

INTRERUPEREA CURSULUI PE este o modificare a cursului PE care consta in inalturarea intervalului scurs pana la invervenirea cauzei de intrerupere si inceperea unei alte PE. Ca si la suspendare, pentru a se aplica intreruperea cursului PE, cauzele de intrerupere trebuie sa aiba loc dupa ce PE a inceput sa curga (daca sunt inainte, inceperea PE se amana, se intarzie) si inainte ca termenul de PE sa se implineasca. Totusi recunoaterea dreptului prin act scris sau contituirea de garantii dupa implinirea termenului de PE produce aceleasi efecte ca si intreruperea.

Cauze de intrerupere art 25371. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaterea, n orice alt mod, a dreptului a crui aciune se prescrie, fcut de ctre cel n folosul cruia curge prescripia a. recunoasterea dreptului poate fi facuta unilateral sau conventional si poate fi expresa sau tacita plata partiala a datoriei, achitarea in tot sau in parte a dobanyilor si penalitatilor etc);2. prin introducerea unei cereri de chemare n judecat sau de arbitrare, prin nscrierea creanei la masa credal n cadrul procedurii insolvenei, prin depunerea cererii de intervenie n cadrul urmririi silite pornite de ali creditori ori prin invocarea, pe cale de excepie, a dreptului a crui aciune se prescriea. chiar daca cererea nu este introdusa la un organ competent, cursul PE se considera intrerupt din momentul introducrii cererii la organul necompetent, nu din momentul in care cererea le este remisa autoritatilor competente. b. prescripritia nu se intrerupe totusi daca persoana care a introdus-o renunta la ea sau daca este respinsa sau anulata poate fi introdusa o noua cerere in termen de 6 luni de cand a ramas definitiva hot de respingere sau de anulare;c. prescriptia nu se intrerupe nici daca hot jud sau arbitrala isi pierde puterea executorie prin implinirea termenului de presc a dr de a obt executarea silita3. prin constituirea ca parte civil pe parcursul urmririi penale sau n faa instanei de judecat pn la nceperea cercetrii judectoreti; n cazul n care despgubirile se acord, potrivit legii, din oficiu, nceperea urmririi penale ntrerupe cursul prescripiei, chiar dac nu a avut loc constituirea ca parte civil - 4. prin orice act prin care cel n folosul cruia curge prescripia este pus n ntrziere;5. n alte cazuri prevzute de lege.

Efectele intreruperii: stergerea PE incepute inainte de intervenirea cauzei de intrerupere inceperea dupa intrerupere a unei noi PENoua PE care va incepe sa curga dupa ce a operat intreruperea se stabileste in functie de cauza de intrerupere:- daca intreruperea a avut loc ca urmare a recunoasterii unui dr, va curge o PE de acelasi fel, deoarece obiectul va fi tot dreptul material la actiune- daca intreruperea a avut loc ca urmare a introducerii si admiterii unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare, noua PE va avea un alt obiect si anume PE a dr de a obtine executarea silita, PE incepand de la data ramanerii definitive a hot de admitere a cererii.- daca intreruperea a avut loc ca urmare a interventiei in procedura insolventei sau a urmaririi silite, va curge o noua PE de acelasi fel, de la data cand exista din nou posibilitatea legalea de valorificare a creantei ramase neacoperite- daca PE a fost intrerupta conform pct. 3, intreruperea opereaza pana la comunicarea ordonantei procurorului de clasare, suspendare a urmaririi penale, suspendare a judecatii sau pana la pronuntarea definitiva a instantei penale.

Beneficiul si extinderea efectului intreruptiv - efectele intreruperii profita celui de la care emana actul de intrerupere si nu pot fi opuse decat celui impotriva caruia actul a fost indreptat, cu excp cazului in care legea dispune altfel. De ex, daca PE a fost intrerupta de recunoasterea dreptului de cel in folosul caruia curgea PE, efectele intreruperii profita celui impotriva caruia a curs PE si nu pot fi opuse decat autorului recunoasterii dreptului. In cazul obligatiilor indivizibile sau solidare, intreruperea are efecte si fata de ceilalti debitori si creditori.

REPUNEREA IN TERMENUL DE PE art. 2522 este un beneficiu, o masura exceptionala, recunoscut de lege titularilor dr sub, in conditiile anume prevazute de lege, in temeiul caruia acestia isi pot valorifica drepturile, chiar daca termenul de PE s-a implinit.Justificarea finalitatea institutiei PE, si anume sanctionarea conduitei culpabile a titularului dr sub, - totusi, daca inactivitatea acestuia se datoreaza unor motive temeinice, producerea efectelor PE nu ar implini finalitatea institutiei, deoarece s-ar sanctiona conduita titularului dr, desi acesta nu a avut o conduita culpabila. Legea prevede expres cauzele de suspendare si intrerupere, insa in ceea ce priveste repunerea in termen se foloseste doar sintagma motive temeinice, fiind lasate la libera apreciere a organului jurisdictional, care urmeaza sa decida in functie de circumstantele concrete ale cauzei.Motive temeinice piedici relative, nu absolute - doar acele imprejurari, care desi nu au caracterul fortei majore, sunt exclusive de culpa astfel ca mitivele temeinice exclud forta majora si culpa. Exemple:- spitalizarea indelungata sau repetata a mamei impreuna cu copilul in numele caruia trebuia sa introduca actiunea- parasirea minorului de catre reprezentantul legal- cunoasterea unor fapte stabilite de organul de urmarire penala numai dupa implinirea termenului de PE.

Motive care au fost respinse- eroarea de drept invocata de titularul dreptului- nesocotirea unor cerinte legale- absenta, aglomerarea cu probleme a conducatorului PJ sau a juristului acestuia, boala juristului.

Termenul pentru REP in Termenul de PE art 2522 stabileste atat termenul, cat si inceputul termenului repunerea in termen nu poate fi dispusa decat daca partea si-a exercitat dr la actiune inainte de implinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua in care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incetarea motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptiei termenul de 30 de zile este un termen de PE, nu de decadere.

Efectul repunerii in termenul de PE consta in socotirea PE ca neimplinita, desi termenul de PE a expirat.Modul in care opereaza spre deosebire se suspendare si intrerupere, care au caracter ope legis - efectele se produc de drept, repupenerea in termen are caracter judiciar, presupune pronuntarea unei hotarati de catre organul de jurisdictie, care nu poate fi din oficiu, ci numai la cererea titularului dr la actiune supus PE. Competenta o are organul de jrisdictie care are competenta sa rezolve si protecta judiciara a dreptului subiectiv respectiv.

Implinirea PE presupune cunoasterea urmatoarelor elemente:- termenul de PE aplicat in speta- data la care a inceput sa curga termenul- daca a intervenit vreo cauza de suspendare sau intrerupere- regulile in functie de care se determina mom la care se implineste PE (2551 2556): trb stabilit daca termenul este stabilit pe ani, luni, saptamani, zile sau ore daca e pe ani, luni sau saptamani, se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care a inceput sa curga termenul, el se implineste in ultima zi a acelei luni. Mijlocul lunii este considerat a 15a zi. Daca e pe zile, nu se iau in calcul prima si ultima zo a termenului. Termenul se va implini la ora 24:00 a ultimei zile, sau daca e un act ce trebuie indeplinit la un loc de munca, termenul se va implini la ora cand se termina programul normal de lucru. Daca e pe ore nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului. Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza (se aplica termenelor pe zile, sapt, luni, ani). Deci termenul nu se poate implini intr o zi nelucratoare, sar poate incepe intr o zi nelucratoare si zilele nelucratoare se iau in calcul la termen. De asemenea, se considera ca actele au fost facute in termen daca sunt pedate oficiului postal sau telegrafic in ultima zi a termenului, pana la ora terminarii programului de lucru.

DECDEREA nu este o sanctiune propriu-zisa, deoarece poate opera si in lipsa unei culpe. In cazul stabilirii, prin lege, sau prin vointa partilor, a unor termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte, daca dr nu a fost exercitat sau actul nu a fost savarsit inlauntrul termenului, acesta va fi pierdut. Clasificare in functie de izvorul lor:- legale instituite prin lege- care ocrotesc un interes general (de ordine public)- ocrotesc un interes privat (de ordine privata)- conventionale stabilite prin vointa partilor. Decadere expresa prin lege sau prin AJ al partilor se prevede in mod expres ca depasirea termenului atrage decadere: vezi p. 359 361 pt exemple.Decadere tacita implicita se instituie un termen dar nu se precizeaza in mod expres ca depasirea atrage decaderea sau PE. Daca rezulta neindoielnic ca prin depasirea termenului se va pierde dreptul subiectiv sauimpiedicarea efectuarii actului unilateral (vezi p. 362 363)

Regim juridic termenele decaderii nu sunt supuse suspendarii si intreruperii, daca prin lege nu se dispune altfel. 2 exceptii care privesc amanarea sau suspendarea si intreruperea.1. forta majora existenta la data la care ar fi trebuit sa inceapa curgerea termenului de decadere amana inceputul termenului pana la data incetarii fortei majore, iar daca aparae in timpul curgerii termenului de decadere are ca efecte suspendarea acestuia pana la incetarea fortei majore. Daca dupa reluarea cursului ar ramane mai putin de 5 zile din termenul de decadere, atunci acesta se implineste dupa 5 zile de la data cand suspendarea a incetat.2. daca realizarea dr subiectiv presupune exercitarea unei actiuni in just, termenul de decadere este intrerupt pe data introducerii cererii de chemare in judecata sau de arbitrare ori de punere in intarziere, disp PE fiind aplicate in mod corespunzator.Exista si alte exceptii vezi p. 363 364

Efectele decaderii consta in pierderea dr subiectiv neexercitat in termen sau impiedicarea efectuarii actului unilateral dupa implinirea termenului. Partea interesata poate opune decaderea numai la judecata in prima instanta, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate. Instanta este obligata sa invoce si sa aplice din oficiu termenul de decadere, indiferent daca este pus in discutie de cel interesat, cu exceptia cazului in care priveste un drept de care partile pot dispune in mod liber. La termenele de decadere de ordine publica nu se poate renunta la beneficiul decaderii insa n ceea ce priveste termenele de decadere stabilite de parti sau legale care ocrotesc un interes privat, cel in favoarea caruia a fost stipulat poate sa renunte la beneficiul decaderii. Dupa ce a renuntat, incepe sa curga un nou termen.