argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/argumentul nuclear...

9
RODICA DINULESCU Argumentul nuclear in politica externl a statelor Prefald de IOAN MIRCEA PA$CU Cuvdnt inainte de TEODOR FRLTNZETI INSTITUTUL EUROPEAN 20tt

Upload: others

Post on 13-Sep-2019

9 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

RODICA DINULESCU

Argumentul nuclearin politica externl a statelor

Prefald de IOAN MIRCEA PA$CUCuvdnt inainte de TEODOR FRLTNZETI

INSTITUTUL EUROPEAN20tt

Page 2: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

CUPRINS

PREFATA (rOAN MTRCEA PA$CU) / 9

cuvANT Nanqrp GEoDoR FRLTNZETI) / 17

INTRODUCERE / 23

CAPITOLUL l. Paradigmele echilibrului de putere dinperioada Rdzboiului Rece I 35

Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere inrelaliile internalionale / 38Evolufia doctrinelor de securitate qi a conceptelorstrategice ale SUA qi URSS / 49

CAPITOLUL L Linii teoretice dominante qi elemente degdndire strategicd in politica externd a SUA SiFederaliei Ruse post Rdzboi Rece / 65

Principii liberale gi realiste in caracterizarea Noii ordinide dupi 1990 I 67Noi aborddri teoretice in rela{iile intema(ionale. Momentecheie in redefinirea pozi{iilor pe scena politicd. I 83

SUA qi Federalia Rus6. Elemente de gdndire strategicd I 95

CAPITOLUL IlL Problematica nucleard din perspectivaprincipiului liberal de cooperare in domeniul securitdtrii / 123

Page 3: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

Stadiul reglementdrilor vizdnd dezarmarea qi reducereaproliferarii nucleare I 125Programul de reducere a amenin![rii nucleare princooperare. Mdsuri in plan bilateral de diminuaregraduald/eliminare a arsenalelor nucleare / 744Politica nucleard, preocupare a comunitdlii desecuritate: decizli NATO / 160

CAPITOLUL lY. Decizii de interes comun in planinlerna{ional intre ambiguitate doctrinard Sirepoziliondri strategice / 173

lran - intre politica de dialog gi politica de ingrddire / 1 75Coreea de Nord. Dosarul nuclear / 200Cloopcrarea SUA - Federafia Rusd vizdnd aspectestratcgicc extinse: reducerea proliferdrii nucleare gi

solutionarca problemelor regionale (Iran, Coreea deNord) / 214

Cn PITOLUL Y. Apdrarea antirachetd I 233

Primele programe dedicate apdr[rii antirachetd / 234Evolulii ale sistemelor antirachetd americane dupdterminarea Rdzboiului Rece / 242

CAPITOLUL Yl. Scutul american - schimbare recentd deatitudine sau preocupare permanentd? / 253

Contextul intern al reludrii planurilor SUA privindapdrarea antirachetd qi adoptdrii deciziei de ieqire dinTratatul din 1972 / 254Dezbateri qi ludri de pozi{ie in plan internalional vizdndsistemul de apdrare antiracheld, I 269Reac{ii explicite ale Federafiei Ruse la sistemul ameri-can de apdrare antirachetd. Conflictul din Georgia I 282

6

Page 4: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

CAPITOLUL YII. Sistemul de apdrare antirachetd de nivelstrategic / 293

Cooperarea SUA cu alte state gi in cadrulNATO / 295Extinderea scutului american antirachetd. posibilacooperare cu Federafia Rusi la realizarea unui sistem deapdrare arfiirachetd / 3llParticiparea Rom6niei la scutul american antirachetA / 324

CONCLUZII1349

BIBLIOGRAFIE /361

LISTA ABREVIERILOR / 37 3

Page 5: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

CAPITOLUL I

Paradigmele echilibrului de putere dinperioada Rlzboiului Rece

RSzboiul Rece a reprezentat, in esen{d, o continuislare conflictualS intre cele dou6 mari puteri ale momen-Iului, SUA pi URSS, qi alialii/sateiifii acestora. Fdri a existao confruntare armald propriu-zisd, perioada a fost caracte-ti'r.atd de consolidarea a doul blocuri militare, curse pentruirrarmare convenlionald gi nucleard, competi{ie pentru extin-tlcrea zonelor de influenld, concretizatd, de cele mai multeori, in conflicte militare de importanld regionald.

Lumea de dupl cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, s-ainrpdrfit in doud tabere antagoniste, frecare actor intema-lional aliniindu-se, cu sau fbri voie, in spatele unui liderc,are, prin forla imprejurdrilor, a devenit garantul securitdlii1i stabilitSlii sferei sale de influen![.

Un rol important in aceasti confruntare l-a definuttohnologia, cele doui superputeri, continuind sd se bazezepo capacitatea militard de a-qi anihila adversarul qi depu-rrind eforturi pentru acumularea de capacitd{i distructive,ccca ce a condus la instituirea unui echilibru de putere re-lirtiv stabil mentinut cu costuri semnificative.

35

Page 6: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

ARGUMENTUL NUCLEAR iN polrrrca gxrBRNA A sTATELoR

A existat gi o zond in care a fost necesar[ cooperareasuslinut6 intre SUA gi URSS, superputerile asumddu-Sirdspunderea, neincorporatd in texte explicite, dar profun-dd, de a nu declansa un rdzboi nucleart. Menlinerea echili-brului nuclear a generat negocieri intense gi elaborarea dereglementdri qi reguli ale unui joc de tip nou, cu suminenulS, cdruia sistemul bipolar trebuia s5-i facd fald astfelincAt sd nu angrerreze intreaga lume intr-o catastrofX depropo4r1" .

De-a lungul vremii, evenimente politice majoreaveau s[ genereze ascensiunea SUA gi Rusiei, plasdndu-le,in final, pe pozilii de confruntare, deqi, cu ceva vremeinainte, cele doud state se aflau la periferia disputei deprrlcrc curc avca loc in Europa intre Marea Britanie, Franla,( icrrrxrnia, Irnpcriul Austro-Ungar qi Imperiul Otoman.

Arrrl'rclc statc aveau sd beneficieze de un spa{iu def 11f'f uL:rrfIr, irr cazul SUA, acesta fiind realizat prin Doctrinal.htttt'ot', oarc, pc dc o parte, prezenta un mesaj anticolonialirtlrcsat prrtorilor europene, iar, pe de alta, justifica inter-vcnliu unrcricand nu numai impotriva unei ameninldri exis-tente, ci qi impotriva oricdrei posibilitdti de provocare des-chisd-foarte asemdndtor cu ce realiza echilibrul europeanal puterii3. Prin Doctrina Monroe, SUA igi adjudecaemisfera vestic6, igi lua angajamentul de a nu interveni inintegritatea politicd a Americii Latine qi de a nu permiteacest lucru nici puterilor europene.

Tendinla de transformare a sistemului interna{ional,din unul multipolar in unul bipolar, devenea vizibilS dupdRevolulia Bolgevicd, care aducea in fostul imperiu rus oideologie noud, opusi celei a lSrilor europene, gi astfel,incep sd se contureze doui tabere. De la Revoluliafrancezd

Mircea Malila, Tablouri din rdzboiul rece - memolii ale unuidiplomat, Editura C.H.Beck, Bucuregti, 2007,p. 190.Ibidem.Henry Kissinger, Diplomalia, Editura All, Bucureqti, 2003, p. 31.

36

Page 7: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

Paradigmele echilibrului de putere din perioada rd:lxtirrlrri rt'r','

tncoace, la orizontul diplomaYiei europene nu nttti ttltitt'rt,tt'nimic care sd semene cdt de cdt cu Unitrnau '\ttrtit'lit'ti.Pentru prima datd intr-un interval mai mare dc un sccttl, tt

lard tSi asl4mase o.ficial misiunea de a ra1:;lurtrr rtrtlincuexistentdt.

Aflatd de partea invingdtorilor dupi tcrrnirrarea celde-al Doilea Rdzboi Mondial, URSS urm[re$te agresivrdspdndirea ideologiei comuniste.

Ca reac{ie la acfiunile Moscovei, pregedintele HarryTruman a emis doctrina care ii poartd numele, prin care

declara cd SUA ca lider al lumii libere este datoare sd spri-jine rdsp6ndirea ideilor democratice qi valorile capitalis-mului la nivel mondial qi sd lupte impotriva comunismului.La 12Martie 1947,Truman se adreseazd Congresului: crerlcd Statele Unite trebuie sd suslind popoarele libere carerezistd tentativelor de aservire de cdtre minoritdli drmatesau presiuni venite din exterior. Trebuie sd ajutdm popoa:rele libere sd-qi fiureascd destinul cu propriile lor mdini2.Prin Doctrina Truman, prepedintele SUA se angaja sd oferespriiin politic, militar gi economic tuturor statelor demo-cratice aflate sub ameninlarea unor for{e autoritare internesau exteme, politica externd a SUA fiind reorientatd de latendinla de revenire la izola{ionism, cdtre o posturd globaldcare permitea inclusiv interven{ia in conflicte care, chiardacd nu constituiau o ameninfare directd asupra securitdliiproprii, ar fi pufut afecta interesele unor state democratice.

Doctrina Truman combina descurajarea militard cuelemente politice, strategice qi economice, concretizate inPlanul Marshall, prin care SUA incerca sd consolidezelumea non-sovieticd prin incurajarea libertdlilor politice qi

prosperitdlii economice. Americanii au oferit aiutor econo-

' Henry Kissinger, op. cit., p.224.2 Pascal Boniface, Relaliile Est-Vest 1945-1991, Editura Institutul

European, Iaqi, 1998, p. l3.

JI

Page 8: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

ARGUMENTUL NUCLEAR iN polnlca sxrEnNA a STATELoR

mic tntregii Europe, inclusiv tlRSS, dar aceasta a declinatoferta pentru ea Ei satelilii sdi (...) S-a aiuns, astfel, la odezvoltare separatd a ldrilor din Vestul Si Estul Europei,

iar iniliativa americanilor de a reface Europa occidentalda pus capdt oricdror sperLtnle ale ruSilor de a obline vreovictorie in Vestt .

La momentul lansdrii Doctrinei Truman, SUA de-

linea, deja, armament nuclear operalional, beneficiind de un

avantaj tehnologic important fa!6 de URSS, ca urmare, unpoten{ial conflict era pulin probabil, fiind lansatS, inschimb, o curs[ a inarmdrii fEri precedent.

Fundamentele teoretice ale echilibruluide putere in relafiile interna{ionale

Anul 1945 aducea sfArqitul conflagraliei care a l6sat

marile puteri europene falimentate de rdzboi, context incare, URSS, stat comunist, incepe s5 se contureze ca unicd

superputere pe continent, concurentd in plan intemalional

Statelor Unite capitaliste.Teoria relaliilor internalionale primeqte un nou

obiect de studiu, lumea bipolar[, gcolile de gdndire incer-

c6nd sd ofere predic{ii cu privire la viitorul comportament

al celor doi actori principali - SUA qi URSS.

Perioada Rdzboiului Rece a fost dominatd de ideile

realismului, gcoald de gdndire care explici relaliile interna-

lionale in temeni de putere, fiind consideratd o abordare

teoreticd relativ conservatoare, dezvoltatd ca reac{ie la tra-

ditia liberald, denumitd 9i idealism2.

Peter Calvocoressi, Politicct Mondiald dupd 1945, Editura Alffa,Bucuregti,2000, P. 14.

Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 149-158.

38

Page 9: Argumentul nuclear in politica externa a statelorcdn4.libris.ro/userdocspdf/681/Argumentul nuclear in politica externa a statelor.pdf · Teoria relaliilor internalionale primeqte

Paradigmele echilibrului de putere din perkntla rdzboiului rece

in acea perioadd, realismul a asigurat, atittbazateo-rcticd pentru politicile de ingrddire, c6t gi pentru strategiatlcscurajdrii, a intimidbrii unui actor in situa{ia in carerrcesta inten{ioneazd sd aclioneze intr-o manierd negativd.

Abordarea realistd a relaliilor internafionale are labazd considerafii filozofice privind natura umand. Conformlrccstora, omul este natural rdu, egoist qi ghidat de intereseindividuale, sete de putere gi dominafie, ceea ce il face siintre in competilie cu semenii sdi. Statele, ca qi creafii aleoamenilor, capdtd aceleagi caracteristici, vor fi impinse denatura umanl a indivizilor sd plaseze interesele deasupraitloologieir.

Realismul politic, cunoscut qi ca politica de puterelrealpolitik), pune accentul pe interesul nalional qi securi-lrrtca nalionald gi mai pulin pe idealuri, reconstruc{ie socialdsrru eticd. Conform acestei viziuni, sistemul politic interna-lional este anarhic, iar statele pun pe primul plan supra-vicluirea qi auto-ajutorarea. Interesul nafional nu poate firletcrminat de moralitatea individuald, deoarece statele set'onliuntd in plan extern ca state-na{iune suverane. Potrivitrroclului de gdndire realist, politica nu este o funclie a eticii,1u'incipalul indicator care ajutd realismul politic sd-Si gd-tr'ttscd drumul prin terenul politicii internalionale liind, po-trivit lui Hans Morgenthau, conceptul de interes, rle/init intrt'meni de putere2.

Statul-nafiune este principalul actor in rela(iilcrrrlcrna{ionale qi ac{ioneazd intr-un sistem caracterizat delipsa unei autoritd(i superioare recunoscutd de state gi relaliiirrtrc actori - state aflate in competilie pentru putere qi do-rrrina{ie. Altfel spus, statul face o politicd de putere intr-unrrrcdiu anarhic ostil, urmf,rind in principal oblinerea puterii

' Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Manual de relalii. irtlernalionale, Editura Polirom, Iagi, 2006, pp.95, 127.

llans J. Morgenthau, Politica intre naliuni.Lupto pentru putere $iItrpla pentru pace, Editura Polirom, [aqi,2007 , p. 45.

39