preda-marin-viata-ca-o-prada

8/14/2019 preda-marin-viata-ca-o-prada

http://slidepdf.com/reader/full/preda-marin-viata-ca-o-prada 1/126

MARIN PREDA

Viaţa ca o pradă

"Dacă aşi şti că efortul pentru scrierea unui romanmă poate costa viaţa, mi-aşi lua toate măsurilede siguranţă pentru a înlătura o eventualitate

cum ar fi boala din care să mi se tragă moartea. Dar unica măsură hotărâtoare, aceea de a renunţala scris, nu aşi lua-o." MARIN PREDA

Aventura conştiinţei mele a început într-o zi de iarnă când o anumită întâmplare m-afăcut ă înţele! deodată că e"it# Era multă lume în caă$ fiinţe mari$ aşezate în cerc pe caunemici şi care e uitau la mine cu priviri de recunoaştere$ dar parcă îmi puneau cu otilitate$ tevedem$ eşti de-al notru$ dar ce faci% Atunci am auzit o voce& '(ăaţi-l în pace) Na$ mă$ şi pe-ata)' *i cel ce rotie acete cuvinte a luat de undeva de pe o+ă o pâine mare şi rotundă şimi-a întin-o# Atunci mi-am dat eama că ţineam trân ceva în +raţe$ tot o pâine$ şi că ata eracauza privirilor rele îndreptate aupra mea# Pueem mâna pe pâinea de pe maă care era atuturor şi nu mai vroiam ă dau la nimeni din ea# Iar acel om$ de care acultau toţi$ în loc ămi-o ia cu forţa$ cum furioşi e pare că vroiau ceilalţi$ făcându-mă ă cot răcnete$ îmi maidădue una& 'Ia-o$ mă$ şi pe-ata)' Parcă m-am trezit dintr-un omn# M-am uitat la toţi liniştitşi am pu cuminte pâinea din +raţe pe maă# Nimeni nu mai m-a luat după aceea în eamă$ auînceput ă rupă din ea şi ă mănânce#

Din aceată întâmplare ar reieşi că intinctele de acaparare m-au du departe de viaţă$ceea ce nu -a dovedit# ,otuşi aventurile vieţii noatre unt ale conştiinţei$ deşi viaţa eiadevărată nu e niciodată li+eră de intincte şi nu o data e neputincioaă în faţa lor$ în rău$ darşi în +ine#

N-aş putea ă pun cui datorez faptul că deşi am fot dat la şcoală la opt ani$ cu copul

mărturiit de tatăl meu ă învăţ doar a mă icălec şi pe urmă$ aemeni fraţilor mei mai mari$ă ar pământul şi ă crec vite$ totuşi întrea!a familie a renunţat mai pe urmă la aceată idee#iindcă în primul an a+ia am trecut claa$ deşi m-am trezit cu uimire citind#

Atunci de ce m-au dat mai departe ă urmez şi claa a doua pe care a+ia am trecut-o%.lterior toţi au pu că învăţam +ine# Dar ata nu era adevărat# Numai eu ştiu ce-am putut trăiîn anul următor$ la ce tortură am fot upu şi cum oarta mea -a deci parcă i!norându-mă#De la începutul anului nu putuem învăţa nimic$ nu aveam cărţi# Mama îmi făcue rot decinci lei$ mi-i dădue şi-mi puee ă-mi cumpăr cu ei 'măcar itirea". M-am du acaă laînvăţător$ pe care l-am !ăit în curte cu alţii$ +eau cafele şi /ucau ta+inet$ şi l-am tri!at# Avenit la !ard# I-am pu ce vroiam$ şi el a întin mâna şi i-am pu în palmă mica monedă!al+enă#

- 0e ă-ţi iau eu$ zice$ cu cinci lei% 1 itire cotă vreo douăzeci şi cinci de lei#- Dom2le învăţător$ i-am pu eu atunci$ care mă !ândiem o clipă că ar putea da de la el



retul$ dar îmi pueem în acelaşi timp că nu putea ă facă aşa ceva$ că nu eram fi-ău$ luaţi-mi un maculator ă am măcar pe ce crie$ că de învăţat pot ă mă mai împrumut$ dar de crinu pot ă criu în caietele altora#

- Aşa e$ zice$ +ine$ când o ă mă duc pe la Roşiori$ o ă-ţi cumpăr un maculator# Da2 tac-tău de ce nu-ţi dă +ani de cărţi$ că nu e om ărac%

- Mă mir că mă laă ă viu şi aşa$ darmite ă-mi mai cumpere şi cărţi#- Aşa e$ a zi învăţătorul enin$ şi a dat crean!a de măr pe u+ care venie la mine la o parte şi -a întor la maă ă-şi continue /ocul întrerupt#

3n iarna aceea 4otărârea tatălui meu de a nu mă mai lăa ă mă duc la şcoală a devenit$ practic$ un fapt$ deşi din !ură nu mă oprie5 nu aveam cu ce mă încălţa# M-am du doar cândam putut mer!e deculţ5 şi atunci am trăit acele ore de paimă depre care am pomenit al căreimotiv dacă -ar fi dezvăluit -ar fi petrecut o catatrofă# 0onştiinţa măura proporţiiledezatrului care ar fi urmat$ iar intinctele tremurau& nu e ştie ce-aş fi a/un în viaţă dacă

/ocul întâmplării$ al cărei erou eram$ -ar fi detrămat şi eu aş fi apărut în oc4ii învăţătoruluiaşa cum eram şi nu cum$ prin nu ştiu ce miter$ credea el că unt# Adică dintre cei mai +uni###6e apropia fârşitul anului şi dacălul e"amina toată claa$ ă vadă pe care trece$ pe cine

premiază şi pe cine laă repetent# 6cotea câte cinci au şae la ta+lă şi îi aculta# 7umătate dinei parcă învăţaeră ceva$ cealaltă /umătate înă parcă nici nu trecue pe la şcoală şi atunciînvăţătorul începea ă-i +ată la palmă cu o nuia de corn foarte a!eră$ de care tot unul dintrenoi făcue rot# Era atât de furio încât uneori îi +ătea la palmă pe toţi cei care erau coşiodată$ deşi unii dintre ei protetau indi!naţi că ar fi răpun +ine la între+ările pue# Aşteptamtremurând ă-mi vie rândul# Nu ştiam nimic şi acultam înfiorat planşetele care umpleau claa#8ăieţii uportau +ine loviturile în clipele când le primeau$ dar în +ănci nu mai puteau$ fluturaumâinile înroşite în aer$ au şi le vârau deznădă/duiţi între !enunc4i# Plân!eau cu înverşunare şio+idă nedefinită fiindcă nici unul nu ştia ă uracă$ durerea lor era pură şi în ea puteai !4icicel mult protetul împotriva ei$ a durerii în ine$ fiindcă durea$ şi nu a învăţătorului au aşcolii$ cu cărţile şi itoriile ei care tre+uiau învăţate cu ila#

Prima zi a trecut fără ă fiu co şi eu la e"amen# A doua zi$ văzând cum tau lucrurile$ înloc ă fu! şi îndărăt ă nu mă mai uit$ am venit totuşi la şcoală$ deşi ştiam ce ar putea ă mi eîntâmple# Nu m-a co nici în acea zi şi nici în cele următoare# *i pentru ca aceată întâmplareă fie duă până la capăt$ în nefirecul ei$ la fârşitul anului m-am pomenit printre premianţi#

aptul uimi pe ai mei şi tata nu mai zie nimic$ când$ în toamnă$ îi puei că vreau ăurmez şi pe-a patra# Dar tot nu-mi luă cărţi# încetul cu încetul înă e răpândi întâi printrecopii$ apoi şi printre vecini$ ideea că eu aş şti atâta carte încât era clar că după terminareacurului primar tre+uia ă fiu dat ă urmez mai departe$ la liceu au la şcoala normală deînvăţători# 3ncepui şi eu ă cred acet lucru$ cu atât mai mult cu cât viaţa de ţăran$ înciuda faptului că e petrecea într-un paţiu li+er$ mie mi e părea că e petrece într-un ţarc#

Dar eu nu vreau ă povetec aici 'amintiri'5 ci doar lucruri pe care le contemplu şi azi cu unentiment de nelinişte că -ar fi putut totuşi ă nu ai+ă loc$ şi atunci nici lumina care leînoţeşte azi în amintire ă nu fi e"itat#

Nicăieri nu a fot timp în cele o mie de pa!ini ale !oromeţilor ă povetec călătoria pecare a făcut-o Niculae 9erou a cărui copilărie era a mea:$ cu tatăl ău$ la vârta de doiprezeceani$ la 0âmpu-(un!$ unde dorinţa lui de a evada din familie şi din at tre+uia ă devină unfapt# în realitate aceată călătorie avea ă e termine cu un eşec prin care înă oarta mă fereade o pră+uşire#

Nu e"ită o fiinţă care ă nu fie înzetrată cu intinctul prime/diei# (a oameni el a!ită preentimentele cu atât mai mult cu cât raţiunea nu-şi dă eama de nimic# ,atăl meu era poomorât şi nu cotea un cuvânt mer!ând pe lân!ă cai# Nu e uita la mine$ e ferea de oc4ii

mei$ a căror e"preie îl împiedica$ peemne$ ă înţelea!ă avertimentele tur+uri pe care leimţea zdruncinându-i credinţa în teaua mea# 0e eram eu% 0e putea ă-i pună lui încrederea



naivă a unui +ăiat că într-acolo unde mer!eam ne aştepta lumea cu +raţele dec4ie$ ăconfirme adevărul înzetrării fiului din căruţă$ de care în at nimeni nu e mai îndoia demult%*i dacă toată lumea e înşela% 3nvăţătorul acela care mă premiae fără ă ştiu nimic muriedemult şi luae cu el în mormânt ecretul comportării lui ciudate# El$ tatăl$ nu fuee niciodatăconvin că nu e petrecue atunci ceva firec# Ai mei toţi ştiau +ine că unt un +le!$ totuşi de

ce mi -ar fi pu pe cap o coroană pe care n-aş fi meritat-o% Aemenea !eturi le pot faceoamenii o+işnuiţi din protie au din părtinire$ dar ce l-ar fi putut îndemna pe un învăţător carenu era mai +un decât alţii$ +a c4iar era mai rău$ uferind de piept$ şi foloind foarte denuiaua$ ă mă coată din +le!ia mea vizi+ilă şi ă mă împin!ă de la pate în faţa atului% Patulău de moarte pe lân!ă care am trecut toată claa şi i-am ărutat mâna acetui om lă+uţ$ tinîn floarea vârtei$ cu o mică mutaţă nea!ră şi cu o e"preie ca de icoană pe c4ipul ău upt deuferinţă$ nu-mi apare niciodată în amintire fără un adânc fior& e pentru mine emnul că peaceată lume$ detinul or+ nu e atotputernic$ că 4otărârile lui pot fi mule$ că ful!erul intuiţieinoatre îl poate a+ate din merul lui implaca+il# *i că$ odată înfrânt$ el cedează mereunetezindu-ţi drumul nu fără a-ţi lăa în conştiinţă de fiecare dată o paimă$ emn că nu te va

prote/a la infinit#

Aceată paimă o trăia pe drum tatăl meu$ înaintea mea# El e apropie la un moment datde +otul cailor şi trae căruţa la mar!inea drumului# Alături era o poiană şi o fântână# 1 fatădeculţă îşi păla picioarele$ apariţie parcă de vi pe acete ţinuturi necunocute cu văi adâncişi dealuri uriaşe# 6e ui apoi lân!ă mine# Rămae câtva timp tăcut fără ă mă priveacă# 3mi

pue înă mâna lui mare pe picior şi mă mân!âie cu o milă nefârşită pe care a tre+uit ătreacă douăzeci de ani ca -o înţele!# Apoi îmi pue cu o duioşie izvorâtă numai din triteţea

pricinu- ită de 4ărţuiala la care îl upunea de la o vreme familia noatră cu trei oiuri de copii$şi pe care numai eu şi mama i-o cunoşteam#

- Domnule$ unde ne ducem noi acum%Am înţele fără ă mă tur+ur ce vrea ă pună& era oare ăta drumul notru% Ne duceam

+ine acolo unde ne duceam% 0ine ne punea nouă că din zecile de căruţe care e îndreptau caşi a noatră pre oraşul de munte cu renumita lui şcoală$ a noatră nu va face parte din celecare e vor întoarce cu peranţele pierdute%

- 3ţi pun aceată între+are$ a continuat el ca şi cum mi-ar fi pu pentru întâia oară ceea ceavea a urmeze$ când de fapt totul fuee demult răucit pe toate feţele$ ca ă ştii ca n-a/un!eă reuşeşti ă treci din trei ute$ câţi am auzit că unt încrişi$ printre cei patruzeci admişi#,re+uie ă fii printre cei şapte-opt cu +ură# ără +ură nu pot ă te ţin) Mi-am dat capul pepate&

- ;eeee) *i d-aia ai tra tu căruţa la mar!inea drumului)) Din mer nu puteai ă-mi pui$4eeee)

*i l-am arătat cu mâna ca ă-l mai vadă şi alţii şi am continuat ă +e4ăi#

- Nu$ că putem ă întoarcem caii şi ă ne ducem acaă) a zi el atunci cu implitate$ vrând parcă$ cu o ultimă forţare$ ă rămână în mi/locul acetei implităţi care ne-ar fi iz+ăvit detoate !ri/ile şi de toate temerile# 6punem că n-au mai fot locuri şi !ata# Altfel îţi înc4ipui cerău o ă fie# 0e-o ă te faci tu$ cum o ă te arăneşti% (ăând la o parte faptul că n-o ă e poatăă nu-ţi pee de toţi proştii care or ă râdă de tine#

Mă uitam la el şi ca totdeauna !laul cu care îmi punea acete cuvinte mă făcu ă înţele!mai puţin ceea ce punea# 0um o punea$ ata era uimitor# 1 veşnică urpriză# Reieşea înacele clipe că lumea n-ar fi atât de !reu de uportat$ dacă n-ar fi împănată cu proşti# Ei$ ce-o ăfac% 6unt eu în tare$ aşa ca el$ ă nu-mi pee de ei% N-o ă fiu$ cum o ă fiu% 6unt un copil$

puţini unt cei care cu adevărat e pricep ă le facă faţă# *i atunci%- *i ce vreai tu acum de la mine%

<,e între+# *tii%)- 0e ă ştiu%



- 0um ce ă ştii% Păi depre ce vor+im noi aicea% *tii tu carte%Am tăcut# 0um puteam ă-i alun! îndoielile% 6ă-i pun că ştiu ă rezolv ecuaţii de !radul

întâi$ au că ştiu toată itoria Evului Mediu aşa cum e predă ea în claa a doua de liceu%- Ia pune-mi tu mie$ aici$ a zi el atunci treărind parcă şi el înuşi că aceată idee nu-i

venie mai demult în minte$ care unt +o!ăţiile ţării%

=roia ă mă e"amineze el$ ă audă cu urec4ile lui că ştiu şi ă e linişteacă#- 0are unt +o!ăţiile ţării% Eeee) ;eeee)*i l-am arătat iar cu mâna$ ă fie martori şi alţii$ şi ă râdă şi ei de între+area lui# A

început ă râdă el înuşi$ redevenind enin şi a pu mâna pe 4ăţuri# 0onvin!erea mea îlu+/u!ae#

(a 0âmpu-(un! am a/un pe eară şi am tra u+ şoproanele unui 4an# Era fri!$ amînceput ă tremur$ m-am învelit cu cer!a$ care nu ţinea înă deloc de cald#

- 0e e cu tine% m-a între+at#- ,u nu vezi% i-am răpun eu cu dinţii clănţănind# Mi-e fri!$ pune dulama pe mine şi ia

cer!a ata de-aici#Mi-a adu ă mănânc doi mici şi mi-a pu o ceaşcă cu ţuică în mână#

- 8ea şi tu$ zice$ mi-o dădu mocanu2 ăta de-alături# A tra şi el cu căruţa cu noi$ e de prinRăc4itele# Are şi el un copil ă-l dea la şcoală# A venit cu el în căruţă şi cu un +utoi$ eu zic căare o ută de c4ile# Ei$ adău!ă el$ pot eu ă fac faţă% 6e duce şi dă la unul şi la altul şi ţuică şi

+ani şi admitem cazul că şi +ăiatul e +un# între tine şi el nu-l ale!e pe el%) N-am putut nici ă mănânc$ nici ă +eau şi nici nu mai auzeam +ine ce punea# Dimineaţa

m-am trezit mirat că nu prea îmi imţeam !reutatea corpului# *tiam ce e$ dar aceată +oală$fri!urile$ îmi trecue demult şi niciodată nu mă apucaeră toamna$ ci totdeauna în iunie# Nu i-am pu tatălui meu nimic$ nici nu prea credeam că unt iarăşi fri!urile$ de ată dată ammâncat +ine şi tarea aceea de lă+iciune mi-a trecut#

Am plecat la şcoală# 0urtea era imenă$ plină de copii şi de părinţii lor# =edereamocanilor cu pălăriuţele acelea ca nişte ceaunuri şi cu pantalonii de a+a al+ă trânşi pe

picioare m-a înveelit şi am uitat că fueem aeară +olnav# ,atăl meu înă era din nouîn!ri/orat& e adeverea ceea ce auzie$ în timp ce el mai crezue poate că n-o fi adevărat$ şi căn-or fi avut toţi am+iţia ă-şi dea copiii aici şi nu în altă parte& păreau nu trei ute$ ci parcă omie#

Pro!ramul din ziua aceea$ după cum citirăm pe un afiş$ era apelul şi vizita medicală# Nutrecu mult şi ieşi un in care ceru foarte autoritar ă e facă linişte$ după care începu ă neciteacă numele după o lită# Erau într-adevăr foarte mulţi$ nu e mai tenninau# 0ât timp ă fitrecut% 1 /umătate de cea% 0utărecu Ilie$ prezent$ Panţirecu ,oader$ prezent$ toaderii ăştiaerau foarte numeroşi# ,ocmai mă miram de ce mocanii îşi pun ,oa-der şi nu ,udor$ cânddeodată pete curtea măr!inită de ziduri înalte cu feretre mari şi cu copaci +ătrâni cu frunza

de un verde +o!at şi ne!ru$ e lăă liniştea# 6e tri!ae un nume şi nu răpundea nimeni# 3nclipa următoare inul care citea de pe lită repetă$ ridicând vocea$ un nume care nu-mi puneanimic#

,ăcerea reveni în timp ce mă miram de ce-o fi lipind cel tri!at# 1 fi renunţat de +unăvoie au n-or mai fi putut ai lui ă-l dea% Atunci de ce -o mai fi încri% 3n clipaurmătoare o voce dramatică e auzi înaintând din pate de unde e retrăeeră părinţii$ şi omână +rutală mi e înfipe în umăr#

- Răpunde$ mă$ prezent) 0e e cu tine% A) Da$ eu eram ala) 0um de uitaem% 1mul carefăcea apelul ridică fruntea din 4ârtii şi îmi pue ceva neplăcut# Refuzai ă înţele! ce anume$!ăind în inea mea$ cum aveam ă fac totdeauna$ !ata pre!ătită nepăarea şi /utificarea ei&am ştiut eu de ce nu mi-am înţele numele# Iar pe ăla### şi n-o ă-i dau eu lui e"plicaţii de ce l-

am făcut ă mă tri!e de două ori# Aşa$ uneori tre+uie a tri!i pe cineva de mai multe ori$ nutoţi oamenii eamănă unii cu alţii# N-am auzit$ fără ă fiu urd# Ei şi%



3ndată după aceea am intrat la vizita medicală care -a terminat pe la orele trei#Dez+răcaţi$ eram cercetaţi fu!ar de doi doctori$ dintre care unul$ care purta oc4elari !roşi$ ne

punea o carte în faţă& tre+uia ă citim din ea de la o anumită ditanţă# N-am putut citi de laditanţa vrută de el şi atunci mă apucă de ceafă$ punându-mi ă nu mă aplec# 0um puteam ănu mă aplec$ dacă nu vedeam +ine)%

Revenind după câteva ceauri în aceeaşi curte$ acelaşi in care ne făcue apelul citi apoi olită cu nouăprezece candidaţi repinşi la vizita medicală# Mă aflam printre ei# De ată datăîmi auzii clar numele#

- 0um% De ce% făcu tata întrerupându-l# 0e-a avut copilul meu%- 0opilul dumitale$ zie inul$ n-are oc4i +uni) Poate ă şi-i trice şi mai tare dacă intră la

şcoală# N-avem dreptul ă ne luăm răpunderea#=a ă zică medicul cu oc4elari nu admitea ca şi alţii ă mai poarte oc4elari şi ă înveţe

carte# N-am înţele de ce -a purtat atfel cu mine# ,ata părea ă fi înţele$ dar eu nu eramcurio ă aflu# Ne-am luat actele$ ne-am întor la 4an şi am plecat#

- De unde au ştiut ei că n-ai oc4i +uni% m-a între+at tatăl meu într-un târziu&Acum arăta liniştit# Parcă era mai +ine că -a întâmplat aşa) Nimeni n-are ce ă zică)

1c4ii unt aşa cum te naşti cu ei$ ce poţi ă faci)- M-au pu ă citec$ zic#- Ei$ şi tu n-ai văzut%- 8a da$ dar nu aşa +ine)- 3n fine$ ce facem% zie el cu un !la înalt# 0e facem%) 0ă acaă$ aşa$ nu ne putem

întoarce# 0e-i facem%)0e puteam face% Nu vedeam nimic înaintea oc4ilor dar nici nu-mi dădeam eama că

drumul pre care crezuem atâţia ani că aveam dreptul ă pornec ete înc4i acum pentrumine#

- *i daca ne ducem noi la Miroşi% zie tata cu un !la din care înţeleei că ezitaeîndelun! până ă-mi pună acet trit lucru#

(a Miroşi era o şcoală numită 'de arte şi meeni'$ cu o durată de patru ani$ învăţai în eatâmplărie$ tinic4i!erie$ croitorie$ cizmărie$ fierărie 9da$ fierărie$ ă faci roţi$ potcoave$ ă daizimţi la eceriv ă acuţi cazmale şi otice$ ă faci căruţe$ !a+riolete) 0e mai încoace şi încolo$ca Iocan):#

- Acolo$ continuă el$ ai ă iai +ură fără doar şi poate$ fiindcă cine vine% De-ăia cucapetele mari cât dovlecii$ care nu unt în tare de altceva şi unt şi +o!aţi$ plătecîntreţinerea$ aduc de-acaă alimente$ plu şapte mii de lei ta"ele de internat# ,re+uie ă-şicumpere şi cărţi)

6e informae$ deci$ din timp$ prevăzând ceea ce avea ă e întâmple la 0âmpu-(un!$ auauzie toate atea din întâmplare şi ocotea acum că acet drum era totuşi mai +un decât

întoarcerea acaă%I-am răpun ă mer!em şi la Miroşi$ !ândind în acelaşi timp că o ă văd eu ce-o ă fac peurmă la anu$ deşi îmi dădeam eama că voi avea atunci şaiprezece ani şi ce liceu au şcoalănormală m-ar fi putut primi atât de târziu%

Aveam ă aflu curând că tata !ândea la fel$ că nu e împăca nici el cu ideea aceata cădupă ce atâta vreme toată lumea crezue că rotul meu era într-o parte$ acuma ă afle cănimeriem în altă parte#

,otul e ca !ândirea noatră ă nu lă+eacă deloc şi ă nu ocoleacă nimic$ ă +ată cude!etul c4iar şi într-un !ard# Dincolo de el -ar putea ă e !ăeacă un om care ă fie tocmaicel care îţi tre+uie#

Aflarăm la Miroşi îndată ce oirăm că încrierile nu -au înc4eiat şi că a doua zi c4iar

începeau e"amenele# ;otărârăm ă nu ne ducem acaă$ deşi atul notru era la câţiva>ilometri# ,re+uia ă facem o cerere şi ă predăm actele şi intrarăm într-o li+rărie care e afla



pe-aproape# .n domn ne întâmpină cu o voce u+ţire şi ener!ică&- 8ună ziua$ ce doriţi% .n caiet$ o coală de 4ârtie% 0e e cu +ăiatul% =rei ă-l încrii aici la

şcoală$ moşule%,ata nu era moş deloc$ iar acet domn atât de perpicace şi de ele!ant nu era nici el mai

tânăr de patruzeci de ani$ cum aveam ă aflu mult mai târziu# 3n propria lui li+rărie tătea cu

pălăria pe cap şi purta un cotum !ri-dec4i$ cu o cravată ţipătoare#- De ce eşti necă/it$ moşule$ continuă el fără !reş$ ia pune$ ce ţi -a întâmplat%,ata avea privirea rotundă şi îi /ucau oc4ii în cap ca şi când ar fi fot facinat de vocea

acuţită şi atră!ătoa- re a acetui om$ de i!uranţa lui$ şi de felul deci şi protector cu care puee el de!etul pe rana care ne durea#

- 0um) e"clamă în fârşit tatăl meu indi!nat$ necă/it arăt eu% Necă/it eşti azi şi mâine numai eşti) 1r$ eu$ ce ă fac%

Adică el e imţea lovit pentru toată viaţa şi niciodată n-avea a-i mai treacă rana pe careo primie# *i începu ă-i poveteacă acetui li+rar$ care nu părea ă fie ceea ce ete$ tot ce nie întâmplae la 0âmpu-(un!#

- Moşule$ zie el când tata termină$ îţi +a! eu +ăiatul într-o şcoală normală de învăţători$

dar tre+uie ă-mi dai +ani#- 3ţi dau$ domnule$ zie tatăl meu părăind orice prudenţă şi îşi due mâna la +râu$ unde

avea +anii$ prima rată pe care ar tre+ui -o plătec la 0âmpu-(un!#- 3mi dai o mie de lei acum şi o mie de lei după ce primeşti crioarea de la şcoală că fiul

dumitale a fot admi$ zie falul li+rar# Moşule$ eu unt profeor la 8ucureşti şi ştiu unde ămă duc la miniter ca ă aflu la ce şcoală din ţară unt locuri li+ere# 1 ă intre c4iar fărăe"amen de admitere$ numai pentru +ură va tre+ui ă candideze# E +un +ăiatul% 0um tec4eamă% mi e adreă### Ia crie tu$ şezi colea###

*i îmi dictă una din acele o+işnuite fraze din care e putea vedea dacă ştiai au nu ădeparţi un ver+ de un pronume precurtat# Dar *tefan cel Mare la ce an -a urcat pe tron şi ce

+ătălii a dat%- E +un$ moşule$ o ă ia şi +ură$ eu c4iar mâine plec la 8ucureşti şi mă întorc cu

apro+area în +uzunar$ dacă nu$ îţi dau +anii înapoi),ata coae o mie de lei şi i-o dădu# alul li+rar 9mai târziu aveam ă aflu că era şi fal

profeor: îmi dădu o cutie pe care o dec4ie tot el şi lua din ea un fel de alviţă moale şi al+ăîndemnându-ne şi pe noi ă mâncăm#

- Mâine +ăiatul ă e prezinte aici la e"amen şi ă-l dea$ ca în caz că nu reuşec eu ăo+ţin un loc undeva 9şi tre+uie ă te aştepţi$ moşule$ ă fie cine ştie pe unde$ dar ce-ţi paă5dacă cotă cump trenul în vacanţe n-are decât ă tea şi el pe la vreun cole! mai +o!at: ă nu

piardă anul şi ă înveţe aici$ unde tre+uie ă ştiţi că predau şi eu şi profeorii unt foarteeveri# Nu e învaţă numai pentru meerie$ e învaţă foarte multă carte) 6tudiile de-aici unt

e!ale cu cele ecundare$ dacă e dă o ec4ivalenţă# Aşa că fii fără !ri/ă$ o ă fie +ine oricum$dacă nu acum$ la anul# 6ă ia aici medie mare$ fiindcă -ar putea ă am nevoie ă-i punminitrului& 'Domnule minitru$ are zece) =ă ro! repectuo ă apro+aţi)'

Am ma noaptea în căruţă la mar!inea atului şi a doua zi am intrat la e"amene# N-aveaudeloc capete de dovleci concurenţii# După pro+ele crie$ a doua zi am intrat la cele orale# Ne-am întor acaă punându-ni-e că vom primi rezultatul prin poştă# 3n acet timp falul li+rare întoare şi el de la 8ucureşti şi veni după noi#

- Moşule$ tri!ă el din poartă$ am reuşit# 8ăiatul dumitale va pleca cu mine c4iar acum laA+rud la şcoala normală$ am repartizarea în +uzunar# ,re+uie ă-l duc eu$ fiindcă nu ştiu ce eacolo şi e necear ă fiu de faţă$ a init dacă va fi cazul# ,re+uie ă-mi dai +ani de tren) Iavin încoace$ Marinică)

*i mă luă de +raţ şi mă due mai încolo$ zicând că are ă-mi pună ceva ecret# 3mi şopti&- 8ine că n-ai intrat la e"amene la 0âmpu-(un!# E"amenul de-aici de la Miroşi n-a fot



!reu şi cu toate atea a+ia ai luat şapte la matematică şi opt la română$ iar la oral şapte# ?i-amvăzut notele# 6unt rele# *apte e nota de admitere$ dar pentru +ură aveai nevoie de nouă# (a0âmpu-(un! ţi-ar fi dat patru#

1 nedumerire !rea e a+ătu ca o ne!ură aupra mea# 0um adică$ nu ştiam% 0onvin!ereafuee deci o iluzie% 6au nu cumva ştiam ce nu tre+uie$ lucruri foarte !rele care nu eram

o+li!at ă le ştiu şi în c4im+ nu ştiam$ au ştiam prot acele lucruri care e cer la e"amene$ şicare tre+uiec foarte +ine ştiute% 3ntr-adevăr$ alvarea mea a fot acel medic cu oc4elari# Dacănu m-ar fi repin el$ nimic nu -ar fi putut dre!e pentru mine# *i nu fiindcă m-ar fi aşteptatimediat acaă tăiatul cocenilor$ apoi aratul$ şi tot timpul în!ri/itul cailor$ ţeălatul lor$ rănitul la!ra/d$ ci faptul că n-aş mai fi avut cum ă iau după aceea o carte în mână$ c4iar dacă toateacete tre+uri ar fi fot făcute +ine şi fără ilă# (ân!ă noi era unul 0ârtea al lui IonDumitrac4e care avea acet o+icei de a citi# Avea şi un cufăr plin cu cărţi# Ei şi% ,ot 0ârtac4eera$ nu-i foloea la nimic acel cufăr# *i cel puţin el nu căzue la nici un e"amen$ şiîndeletnicirea aceata a lui nu era coniderată ca o trită zădărnicie$ ci ca o plăcere a lui$ aşacum altora le place ă creacă porum+ei au ă cânte din cimpoi# 6e preupunea că el înţele!ece citeşte# Depre mine -ar fi pu de aici înainte că nu$ nu înţele! ce citec$ dovadă că am

fot pu acolo la e"amen şi n-am ştiut$ iar încercarea mea de a le dovedi că e înşeală ar fi fot primită cu rân/ete +at/ocoritoare$ au cu milă$ aşa cum facem când avem în faţa noatră unrătăcit au un ne+un inofeniv# @ândul$ apiraţia de a afla ce e lumea şi cine eram eu înumi$cu a/utorul cărţilor$ cine ar fi înţele o atfel de tare de pirit într-o lume cumplită$ caretre+uia ă munceacă pe +rânci ca ă e"ite% 0ultura era pentru ei o meerie mai +ună şi nu oformă de viaţă a piritului şi cine eşua aici$ practic$ nedevenind nimic$ nimic era# Nu ecunoşteau pe ei înşişi au nu preţuiau în mod deoe+it acele valori care adeea ţâşneau c4iardintre ei$ pontan$ !ândirea uimitoare a unuia 9cum era aceea a tatălui meu:$ puterea credinţei$mul!erea din temporal### Nu$ reveneau repede pe pământ### vacile$ oile$ caii$ upunerea faţăde natura$ iernile !rele$ ploile###

N-am plecat direct pre A+rud$ ci întâi pre 8ucureşti$ falul li+rar cu trenul$ iar eu cuauto+uzul$ cu 'c4ioara'$ care trecea prin at totdeauna eara$ dar nu oprea$ avea taţie la Râca#I e punea aşa fiindcă de când o ştiam maşina ata n-avea decât un far#

3n 8ucureşti am tra la falul li+rar şi au trecut două ăptămâni până ce am plecat preA+rud$ timp în care am rătăcit de dimineaţă până eara prin marele oraş fără ă-l cunoc$trăind doar u+ facinaţia vitrinelor lui$ a clădirilor lui înalte$ a marilor +ulevarde$ a vieţii luiecrete din care veneau pre mine doar trălucirea şi mişcarea vie a reclamelor or+itoare şifrumueţea fetelor şi femeilor#

Ne-am urcat într-un accelerat şi falul li+rar mi-a pu că mi-a făcut rot de un carnet deelev care îmi dă dreptul ă plătec numai cincizeci la ută din +ilet# Mi e pare că l-a prin un

conductor$ căruia a tre+uit ă-i dea ceva# Nu mi-era !ândul la viaţa lui$ ci la a mea# A+ia amo+ervat cum a cucerit în câteva ceauri o elevă în tren# .lterior am aflat că avea douănevete$ una la 8ucureşti$ şi alta la Miroşi$ cu copii şi o mulţime de alţi copii prin toată ţara şică era totuşi intitutor$ şi din când în când profeor uplinitor la liceul 'Mi4ai =iteazul'# I-amcri mai pe urmă din dorinţa de a avea un mentor$ dar în afară de muieri şi de atfel dearan/amente pe care le făcea foloindu-e de informaţii$ de la miniter$ cum îmi făcue mie$ nue pricepea la nimic# Era înă un om inimo şi dacă n-ar fi avut reaua inpiraţie ă e +a!e în

politică$ fanatizat de idei care în fond îi erau trăine$ nu şi-ar fi pierdut cârma după răz+oi şi arfi îm+ătrânit cucerind mai departe fete şi muieri#

Era noapte când ne-am dat /o într-o taţie de munte$ ca ă c4im+ăm trenul# @arafrumoaă$ aşezată la poalele unor dealuri încărcate cu +razi$ era la ora aceea putie şi tre+uia

ă aşteptăm câteva ore# M-am aşezat pe +anca de lemn din faţa peronului şi am tat aşa tottimpul$ copleşit de o emoţie puternică$ în timp ce o cădere de apă de undeva departe îmi



înoţea$ intenificând-o$ aceată tare de in!urătate şi fericire$ care venea din entimentul căevadarea mea e înfăptuieşte şi că e fără întoarcere#

Am continuat apoi lun!a călătorie# 6tăteam la !eam$ roţile păcăneau$ oraşe şi ate$ şi văiadânci au +razi înalţi îmi ieşeau !onind înainte iz+indu-mi oc4iul$ repezindu-e uneori cuviolenţă aupra feretrei mele şi făcându-mă ă mă tra! înapoi înpăimântat#

(a ,urda ne-am dat /o şi ne-am urcat într-un tren mic care oprea foarte de şi mer!eafoarte încet# Era plin de moţi$ cu muierile şi fetele lor$ urcau şi co+orau neîncetat# Ai fi zi că etrenul lor$ făcut de ei$ anume aşa de mic ca ă urci şi ă te dai /o din el din mer$ cum e şiîntâmpla# 6eara$ pe la orele nouă$ aceată 'mocăniţă' şi-a terminat drumul şi -a oprit laA+rud#

Pete oraş cădea o ploaie măruntă# Am !ăit uşor clădirea şcolii$ care era pe un deal lamar!inea oraşului şi portarul ne-a arătat care era locuinţa u+directorului şcolii$ profeorulMaer#

- 0ine e acolo% ne-a între+at el#- 0ineva din 8ucureşti$ i-a răpun falul li+rar şi a adău!at& unt profeorul###

Ne-a primit înăuntru şi în câteva minute am devenit elevul acelei şcoli# A doua zi falul

li+rar a plecat$ iar eu am aflat că era adevărat ce puee el$ la aceată şcoală nici măcar nu edădeau e"amene de admitere$ fiindcă locurile nu erau complete# 3n claa întâi aveam patruzecide locuri şi elevi a+ia douăzeci şi şapte# 6e dădeau înă e"amene de +ură şi +ineînţele m-amîncri şi eu# Profeorul de matematici pe care îl c4ema (o>peier vor+ea prot româneşte$

punea totdeauna viitorul înaintea oricărei acţiuni în care ne implica# .nui elev care a declaratcă el vrea ă iaă afară$ i-a răpun&

- =eţi rezolva pro+lema şi veţi tăcea# =eţi fi diciplinat şi veţi tătea până la fârşitul orei#E"amenul de itorie cu profeorul Maer a fot înă foarte o+oitor# Mă ăturaem ă-i tot

răpund# Mai pe urmă am aflat că el nu dădea niciodată nota zece şi că mie a tre+uit ă mi-odea fiindcă deşi între+ările lui mă vârau adânc în itorie$ cuturam capul şi ieşeam uşor lauprafaţă#

Am ieşit din claă împleticindu-mă şi eara în dormitor am imţit iar că de fapt nu adorm$ci îmi pierd cunoştinţa$ aşa cum mi e întâmplae la 0âmpu-(un!# M-am trezit târziu cu oenzaţie apăătoare de c4in# Nu ştiam unde unt şi am luat-o pre fereatră$ pe care amdec4i-o şi am ărit /o în tradă# Am căzut pe +rânci şi mi-a clănţănit +ăr+ia de pava/# Ata

parcă m-a mai răcorit# Am intrat îndărăt pe poartă şi m-am întor în pat# Dimineaţa m-am uitată văd de la ce ditanţă ăriem# Mi -a părut că am viat$ deşi aveam +ăr+ia vânătă şi mădureau coatele şi !enunc4ii# Nu înţele! cum de n-am murit$ au nu mi-am rupt picioarele#

A doua zi pre prânz -a afişat în 4ol lita celor reuşiţi la e"amenul de +ură# Eram încapul ei$ pe toată şcoala$ cu media !enerală zece# M-am îndepărtat nedumerit& atunci de ceieşie aşa de prot la Miroşi% ueeră acolo e"amenele mai !rele% *i dacă şi la 0âmpu-(un!

aş fi ieşit ca aici% Mai poate cineva ă pună că n-ar fi fot tot aşa)%*i în minte îmi veni$ o dată cu un urâ şi înainte ca toate acetea ă rămână definitiv înurmă$ o cenă care e petrecue acolo în curtea şcolii din Miroşi# 0âţiva din cei vec4i ieşirăafară din ateliere ă-i vadă şi ă tea de vor+ă cu cei noi# 0ă de pe unde unteţi$ c-o fi$ c-o păţi#3n acet timp un domn corect îm+răcat$ dar nu prea în!ri/it$ nu prea tânăr şi parcă nera$ cu

pantalonii +urlan$ puţin adu de şale$ e apropie tiptil de undeva şi când a/une în patele celorcare părăieră lucrul$ îi cârpi năpranic după ceafă şi făcu acelaşi lucru cu picioarele trântindvreo doi-trei din ei la pământ$ care e dueră de-a-m+oua$ imprimându-le parcă în acelaşi timpşi mişcarea de ridicare$ care îi retrimie !lonţ prin uşile atelierelor#

*i îmi amintec e"preiile lor# Păreau$ în orice caz$ veeli) 0ine ştie% Poate că într-adevărera veelă viaţa lor acolo$ cu acet item moştenit de la romani$ care prevedea că învăţătura

everă de carte au de meerie tre+uia înoţită de pumni cumpliţi după ceafă şi picioareîndeate în pate#



0eea ce paionează un elev în şcoală şi e revelator pentru înzetrarea pe care odemontrează el mai târziu$ e un implu accident$ alteori o +izarerie# 3n şcoala primară$ lacererea de aemenea ciudată a celui de-al doilea învăţător al meu$ domnul @eor!ecu din8alaci 9pe primul depre care am vor+it mai înainte îl c4ema Ionel ,eodorecu şi era ori!inardin at:$ am cri vreo optprezece pa!ini depre itoria invenţiilor# ,oată şcoala a răma

uluită# Domnul @eor!ecu m-a pu ă-mi copiez lucrarea$ -o pu+lice el undeva# Ar reieşi căar fi tre+uit ă a/un! fie inventator$ fie$ în orice caz$ un pecialit în aceată materie# N-ama/un)

3n ceea ce priveşte literatura$ cole!ul meu Ion M# Ion$ cel căruia fratele ău i-a ieşit într-ozi înainte ă-l anunţe cu o e"tremă încântare că acaă 'mai e mămăli!ă'$ a cri$ tot u+ temădată$ cea mai +ună 'povetire neo+işnuită' din toată claa# După ce a citit-o$ au intrat la noi şiceilalţi învăţători$ c4emaţi de domnul @eor!ecu$ ă aculte şi ei# Râdeau toţi$ afară de mine$care nu înţele!eam de ce râd ceilalţi& tot ceea ce citea cole!ul meu mi e păreau minciuni$lucruri incredi+ile$ şi mă miram că nimeni nu +a!ă de eamă# 0um -a luat după un cocoş carea z+urat pete coşar$ cum l-a apucat un cal cu dinţii de fund şi l-a aruncat afară din !ra/d$ cuma căzut într-o fântână şi a ieşit de-acolo deşelat şi răcăcărat###

0redeam că la maturitate o ă e lae de atfel de itorii$ ca ă decopăr uluit că nu$dimpotrivă$ le avea şi la douăzeci i cinci de ani# 3nă a+ia atunci mi -a dezvăluit miterulacetui perona/# 3i făcuem o vizită la Roşiori$ unde era maitru mecanic# M-a invitat la elacaă şi la între+area mea de ce intalaţia electrică nu e în!ropată$ mi-a răpun că n-o avea$ aintalat-o el peronal şi n-a vrut ă mai par!ă zidul# A început după aceea ă-mi poveteacăitoria acetei intalaţii$ deşi nu mai vedeam ce e mai putea adău!a neo+işnuit depre oaemenea c4etie# Am văzut înă că în timp ce povetea$ privirile i e aprineră de o luminăintenă$ care mă u+/u!ă&

- ### 6ă vezi ce -a petrecut în ziua când am terminat cu montatul tu+urilor şi racordul lareţea# (ucram la intalarea contorului şi a i!uranţelor# Afară ploua şi trănea$ uite-aşa aler!auful!erele în /urul caei$ ca nişte şerpi de foc# Eu lucram pe viu$ fără mănuşi şi fără cizme decauciuc# ,rece curentul prin mine şi eu nu imt nimic# (a şcoala de maiştri demontamîntrerupătorul de lân!ă uşă$ puneam două de!ete pe fire şi când intra cineva$ 4ai noroc$ mă$ îipuneam$ şi îi întindeam mâna şi ăla mi-o trân!ea şi fleaşc) cădea /o +âţâind# Nevată-mea$zice$ Ioane$ vezi ă nu păţeşti ceva şi n-apuc ă-i răpund$ că o dată$ +um) un tâlp de foctrăneşte în mi/locul caei şi intră în pământ şi laă în urmă fum$ flăcări şi miro de pucioaă###

*i privirea lui e lăr!i în acea clipă şi e uita la mine dând puţin capul înapoi$ dar nu prinîndoire$ ci prin recul$ ca în faţa unei realităţi invizi+ile profanilor$ aşa cum fac danatoriiindieni când mimează lucruri o+işnuite$ dar care prin pirit devin miterioae# (uminiţatranie din privire i e mărie şi ea şi ardea incandecent&

- *i nu ţi-a luat caa foc% zic eu#

- Nu)- *i nici tu n-ai păţit nimic%A clătinat din cap şi a ne!at mut$ poedat de viziunea care îi trăia înaintea oc4ilor 9acel

tâlp de foc ima!inar: şi care îi dilata nu numai pupilele$ ci şi ufletul ău tur+urat de aceată predipoziţie netină de trecerea anilor& pornirea ireziti+ilă şi inconştientă de a ieşi din realşi de a intra în lumea înc4ipuirii$ în careînă începi ă crezi şi tu că e tot reală şi nu te trezeşti din ea$ poveteşti şi altora ceea ce vezi###

Dar oare nu ata e şi predipoziţia artiştilor% Am văzut mai târziu$ prin al+ume şi prinmuzeele Europei$ !irafe în flăcări$ nuduri deaupra oraşelor$ oameni care în loc de capeteaveau un cuier de pălării$ petreceri de coşmar$ pictate cu o minuţie 4alucinantă$ iar la noitranii 4imere ale pământului$ ale văzdu4ului şi ale apei# Nu m-am între+at niciodată dacă

toate acetea au vreun en# 6enul lor e că e"ită şi ne uimec$ cum mă uimea atunci fotulmeu cole! care deodată şi fără motiv aparent a lăat ă ţâşneacă din ima!inaţia lui o viziune$



făcându-mă ă imt +ruc intruiunea fantaticului în viaţa reală# M-am imţit$ uitându-mă înoc4ii lui$ parcă e"clu din aceată lume aleaă# Ima!inaţia mea n-a luat-o razna niciodată înfelul aceta# Nu eu tre+uia ă a/un! criitor$ ci el#

A+ia atăzi aflu că elev fiind$ criam şi eu criori prin at foştilor cole!i într-un til nu prea o+işnuit# '=oi ce mai +eţi$ ce mai mâncaţi% 6oarele tot de la răărit răare% Popa

Ale"andru tot cu aţă al+ă îşi coae izmenele%'A tre+uit ă le văd$ acete criori$ ca ă cred că nu unt inventate de alţii#antatice pentru mine nu erau viziunile lui Ion M# Ion$ care nu mişcau nimic în lume$ ci

felul şi mo+ilul cuvântului zilnic rotit de oameni# Am devenit criitor decoperind treptatforţa lui ma!ică$ până ce într-o zi$ pre şapteprezece ani$ am încercat ă-l fi"ez pe 4ârtie#04iar cuvintele care îmi treziră viaţa conştiinţei nu fueeră ele miterioae% Dacă eu luaemîn +raţe o pâine şi nu mai vroiam -o dau celorlalţi$ cum ă mi e mai dea încă una% irec arfi fot ă mi e mul!ă din +raţe# în loc de ata am auzit& 'Na$ mă$ şi pe-ata)' *i forţa ma!icăa cuvântului atfel rotit mă făcue ă la din +raţe ceea ce luaem şi ă devin conştient căe"it#

E"plorarea lumii$ a vieţii proprii de copil care a urmat$ era le!ată de aceată primă

treărire# =edeam cum veneau la noi oameni$ care vor+eau cu tata şi cum din ceea ce puneauiz+ucneau 4o4ote de râ$ au în/urături de admiraţie$ au ticliri de ironie în priviri$ dipreţ auatifacţie ecretă$ o plenitudine a trăirii$ o /u+ilaţiune intenă$ adeea pentru un in!ur cuvântrotit de al lui 8aşă$ capiule şi ce i -a răpun$ căcăundule$ ce putea pune cutare şi în loc deata a pu$ ce +ă%) 0u de!a/ări nu o dată pectaculoae de furie$ că i -a zi protule$ au pemă-ta$ cârnule$ cu muierea şi copiii tăi cu tot### Numai ceea ce intra în aria cuvântului rotit5măciucile care e ridicau în aer$ apele care e încrucişau pe o pârloa!ă$ tăierile 9l-a tăiat): nuîncântau pe tatăl meu$ pe prietenii lui şi pe mine$ erau altceva$ trăin$ fără înţele$ nedemne decuvânt# *i vitele e repezeau cu coarnele unele în altele şi câinii e încăierau# 0u ce edeoe+eau ăia de ele%

Aşa înţele!eam eu înumi# A prin-o cu altul în !rădină$ au la poartă$ n-o mai ia$ i-a rupt picioarele$ au i-a part ăluia capul### A fu!it cu alde cutare$ 9adică -a măritat fără voia părinţilor:### a !onit-o de-acaă$ -a întor la mă-a### a fătat### a murit întâmpinat# ##Evenimente fără importanţă covârşitoare# Dar când tatăl meu tătea pe pripă şi trecea unul pedrum şi îi punea& '8ună ziua mă$ nea ,udore'$ şi tata cu toată inceritatea& '8ună ă-ţi fieinima$ mă$ 0ârtac4e'$ tare$ apoi pentru el înuşi încet& 'te2n c### pe mă-ta de zăltat'$ ata da$era ceva enzaţional$ căci decopeream cum forţa cuvântului îmi dezvăluia +ruc că omul

poate !ândi imultan două lucrurî care e +ăteau cap în cap$ urarea ă-i fie +ună inima aceluia$şi în/urătura că era un mintit# Putea fi în/urată muierea cu tandreţe$ şi i e făceau o+ra/ii roşiişi e învârtea pe loc ca o !ăină +eată că era iu+ită$ şi dimpotrivă$ un cuvânt +lând dar rotit cuo cruzime rece o făcea palidă şi o încremenea de paima întrăinării#

.neori$ în calmul tindei noatre$ acultam venind de afară şi cuvântul torenţial$ de!radat#3n!rozită$ mama nu ştia unde ă ne pună ă ne ducem$ ca ă nu auzim### Era un pectacol!randio al deşănţării umane ceea ce îşi puneau doi vecini cu muierile lor# ,otul era terfelit şimân/it$ viaţa intimă$ inocenţa copiilor şi a fetelor$ credinţa în Dumnezeu şi ai fi pu$ dacă ai ficrezut până atunci altfel$ că trivialitatea şi /onicia în care era aruncat cuvântul erau fărălimite### ,ata e ducea prin !rădină$ îşi vedea de tre+uri$ mama ne c4ema la maă$ căci efăcea eară$ mâneam şi unul din noi ieşea afară ca din întâmplare şi e întorcea cu ştirea& 'ăiatot e ceartă)' ',ot n-au terminat$ nu -au potolit%' 'Nu$ mai rău)' iindcă îşi puneau poveştilun!i$ cum a fot el pe la Piteşti şi -a întâlnit cu alde 7u!ravu şi ăta$ 7u!ravu$ avea el o

purtare aşa$ nu ştiu cum### De ce$ mă% Nimic$ nu vroia ă pună# De ce mă$ 7u!ravule% (aă căştii tu$ zice$ şi e apucă şi-mi pune### şi când am auzit eu) E$ 4e$ ne### Aşa vaă-zică) 8ine)

8ineee) *i tonul povetitorului co+ora$ ai fi zi că un entiment cu adevărat omenec deimputare îşi va face loc şi după recriminări reciproce vor înţele!e că unt oameni şi e vor



redrea printr-o împăcare tot în văzul lumii$ dându-ne de înţele că ura a o+oit$ forţa otrăvităa cuvântului -a conumat şi că neînţele!erile nu unt numai ale lor###

Dar deodată pălălaia reiz+ucnea fără le!ătură$ proapătă$ ca din enin$ din amintire###0um$ mă$ ă-i pui tu ăluia că nu i-am dat fii-mi viţeaua pe care a crecut-o ea de mică trei anide zile$ şi că i-am vândut-o şi am +ăut +anii% Ai fot tu$ mă$ la nunta ei ă vezi%### N-am fot

că nu m-ai c4emat### 0um ă te c4em eu pe tine$ mă$ puturoule$ ă te îm+eţi acolo ca un### şiă începi ă### ac şi dre! pe nunta fi-tii$ nici n-aş fi venit$ ă mă fi c4emat cu şapte lăutari###Apele$ râurile$ +ălţile nu-mi vor+eau$ nu puneam deci mare preţ pe ele5 nici ploile$ nici

pădurea$ nici oarele### îmi şopteau doar că untem împreună şi că untem fericiţi$ mare lucru$vedeam şi imţeam şi in!ur că aşa ete# 0ând am înţele că eu şi natura n-aveam o oartăcomună$ că adică eu voi dipărea în cele din urmă şi ea va rămâne$ am văut-o şi a început ă-mi placă dar nu pentru că era frumoaă$ ci pentru că va dăinui şi aşa cum rn-am năcut eu$având multă vreme fiorul eternităţii$ e vor naşte şi alţii şi o vor vedea ca şi mine# Animalele$în afară de cai$ nu-mi vor+eau nici ele căci mu!etul au +e4ăitul lor nu-mi punea decât că le efoame au ete au că tre+uiau date la taur# =ântul$ vi/elia$ trănetul$ zăpezile nu-mi dădeau unfior comic$ mi-erau familiare# Nu mă contopeam cu ploile$ ă cadă apa pete mine şi eu ă

tau u+ ea şi ă !ândec că unt fiul naturii$ cu nimic deoe+it de animale şi păări$ de peştiidin +altă şi raţa ăl+atică### Nu credeam că pământul e în mod e!al al meu şi al lupoaicii din

pădure### 6in!urul lucru care mă făcea ă rămân mut de facinaţie era cuvântul rotit deoameni# 1+iectele nu-mi puneau nimic$ un caun$ un pat$ un lanţ$ n-aveau pentru mine nici oemnificaţie$ în afara aceleia că în pat te culcai$ pe un caun şedeai$ cu un lanţ le!ai o vită#=itele erau vite$ măreţul +ou$ o zeitate pentru cei vec4i$ 9+oul Api: era pentru mine un animalcu inutile coarne uriaşe$ cu utilă ceafă de pu u+ /u! şi dacă n-ar fi tre+uit 4rănit şi rânit peurma lui +ăli!arul ar fi fot mult mai +ine$ vaca tre+uia ă dea lapte$ de-aia era vacă şi a+iacalul îmi punea ceva$ îmi plăcea zvâcnirea de inteli!enţă a capului lui în clipa când îlîncălicam& urcă$ +ăiete$ parcă îmi punea$ eşti tăpânul meu$ te duc unde vrei$ în z+or$ ştiu căşi tu ai !ri/ă de mine$ ă pac$ ă +eau apă şi ă mă potcoveşti când încep ă-mi cadă caieleledin copită### îmi plăceau nopţile când înainte de a adormi afară pe pripă mă uitam cu tata ăvedem pe cerul întelat 0arul mare şi @ăina5 auzeam forăitul cailor# Nu înţele!eam de cedorm ei în picioare$ deşi câteodată !ăeam dimineaţa unul din ei culcat# Acel forăit liniş- titor

parcă într-adevăr era ca şi când mi-ar fi vor+it& 'E noapte$ e linişte$ dormim toţi$ am păcut$am +ăut apă$ am fărâmat cu dinţii şi fleştecăit are din dro+ul de pe pripă$ acum ne e +ine$dormim şi noi$ caii$ viăm cum am fot odată armăari 9căci dorinţele rămân: cândva$ cândnec4ezam după iepe şi ele ne răpundeau din zarea câmpiei cine ştie de pe ce mirişteîndepărtată'# Ne duceam la ei şi întorceau capetele în întunericul !ra/du- lui$ întâmpinându-necu nec4ezaturi /oae$ de recunoaştere# ,ata le vor+ea$ le punea mâna pe pinare$ îi între+a ca

pe nişte oameni ce vor$ ceva nu e în re!ulă$ -au încurcat în vreun lanţ$ nu mai aveeau fân%###

,otul era în ordine$ ne întorceam şi adormeam şi noi de îndată în timp ce atrele luminau$ culumina lor de noapte$ +ătătura tăcută#A+ia mult mai târziu$ când l-am citit pe ,oltoi$ am înţele că nu numai cuvintele e"primă

ufletul uman$ ci şi lumea în care el e proiectează în afară au îl acoperă ca nişte văluri şicum natura şi mediul ocial în mi/locul cărora îşi duce viaţa$ o+iectele şi animalele care îiaparţin$ c4iar propria lui înfăţişare$ mutaţa pe care şi-o laă$ 4ainele pe care le poartă 9şi le

poartă într-un anumit fel: îl reprezintă$ îl acund au îl e"primă după acelaşi mo+il uneorimiterio$ alteori limpede şi raţional cu care roteşte cuvinte# Dei!ur$ dar ata când amînceput ă şi învăţ ă fiu criitor$ nu numai ă fiu pur şi implu$ cu unicul dar care mă făcue

să înţeleg ca e"it$ cel a auzului###

Din ciocnirile au prieteniile mele cu#profeorii decopăr cel mult că e învaţă +ine cu profeorul care inpiră impatie$ dar e învaţă în cele din urmă +ine şi cu cel rău$ de frică# 3n



nici una din ciocnirile au prieteniile de care îmi amintec nu decopăr un conflict au oafinitate între apiraţiile încă în faşă ale viitorului romancier$ cu o+tuzitatea au$ dimpotrivă$înţele!erea protectoare a cutărui profeor$ afară de una in!ură$ dar ata avea ă e întâmplemai târziu#

Mie îmi plăceau de pildă itoria şi matematicile$ dar amândoi profeorii de la acete

materii erau peronalităţi lipite de 4ar$ cel dintâi era urât$ cu capul mare$ +uzele !roae$răfrânte şi cu o e"preie parcă de !ră/dar care petrece$ deşi e trăduia ă zâm+eacă şi ă neatra!ă# Avea pe deaupra două cuururi$ unul că îi plăcea prea mult materia pe care o preda şinu mai rămânea în mintea lui nici un pic de loc ca ă-i mai placă şi de noi$ şi al doilea$ aveamania ă ne arate pe 4artă locurile pe unde e petreceau evenimentele itorice$ ametecânddeci itoria cu !eo!rafia$ lucru care ne plictiea pentru că !eo!rafia o învăţam cu alt profeor#0el de matematică era un în!âmfat şi pe deaupra de o olemnitate deplaată$ de parcă ai fi zicând intra în claă că a intrat într-o +ierică# *i lui îi plăcea prea mult materia# Ne vor+eamereu cu admiraţie de marii matematicieni ai Antic4ităţii$ dar şi de ai noştri$ de pildă depre@4# ?iţeica$ pe care îl diviniza$ dându-ne ă înţele!em că pe un om mare nu-l poate admiraunul mic# 3ntr-adevăr făcea acet lucru trivindu-ne în acelaşi timp prin ironii muşcătoare şi

calificative care ne în/oeau5 că$ de pilda$ niciodată vreunul dintre noi nu va a/un!e nici unEuclid$ nici un @4# ?iţeica# '8ine că ai a/un tu)' îi răpundeam eu în !ând şi nu învăţamnimic# '1 ă te lae cori!ent)' îmi puneau ceilalţi periaţi# 'Ei şi% 1 ă învăţ pe trimetrul treişi o ă fie ilit ă-mi dea zece şi îmi iee media de trecere# *i n-o ă-i fac eu lui pe plac###' *i îltrimiteam la ori!ine ă predea acolo matematica şi !eometria#

Aşa -a întâmplat& în primele două trimetre mi-a dat trei#- De ce nu înveţi$ urâtule% m-a între+at fără mirare# 1 ă te la cori!ent#- N-o ă fiu nici primul$ nici ultimul cori!ent din lume#

Nu m-a auzit +ine 9răfoia catalo!ul:$ mă înecam de furie că mă făcue urât şi credeam$ +ineînţele$ că îi dăduem un răpun uci!ător# Ar tî tre+uit ă-i pun$ ca ă e"prim e"act ceeace imţeam$ că mi-e atât de neplăcută vederea lui încât aş fi în tare ă rămân repetent deatâtea ori până -ar căra el din şcoala noatră#

Pe trimetrul trei am început înă ă învăţ# @roaza de cori!entă era mai mare decâtrepulia faţă de antipaticul profeor# Rămâneam eara in!ur în claa şi învăţam elementele luiEuclid şi teorema lui Pita!ora$ care n-aveau nici o lo!ică5 uma pătratului catetelor ete e!alăcu pătratul ipotenuzei) Perfect) Dacă -a aflat c4etia ata şi a răma literă de le!e că aşa e$atunci la ce +un ă mai faci vreo demontraţie% Era e"act ceea ce nu ştiam şi profeorulnotru$ cu înfăţişarea lui de ţi!an ditin$ uita ă ne e"plice# Pe aceată trudă a mea$ ne-am

pomenit că ne anunţă ă ne pre!ătim pentru teză# 0ând în ziua repectivă ne-a dictat cele trei pro+leme pe care tre+uia ă le rezolvăm$ o tăcere în!rozită -a aşternut aupra claei# .nul din puţinii lui impatizanţi -a ridicat atunci în picioare şi i-a pu că teza e prea !rea$ n-o ă poată

nimeni ă rezolve toate pro+lemele#- Atunci o ă ia toată claa nota trei$ a pu profeorul cu un !la din care reieşea clar înevidenţă că dintr-o aemenea premiă nu putea ă decur!ă decât o aemenea conecinţă$ încât

pentru întâia oară am uitat că îl detet şi am c4icotit#E"primarea pontana a unei !ândiri care ţâşneşte pură ca un izvor mi-a plăcut totdeauna

la oricine$ c4iar şi la ticăloşi# 6-a întor pre mine urprin#- Râzi)% 3n templul matematicii şi al !eometriei nu e râde$ c4iar dacă eşti un profan)*i m-a între+at cum mă c4eamă$ -a du la catedră$ -a uitat în catalo! şi a făcut un emn

cu creionul$ după care şi-a reluat plim+area printre rânduri$ dominând şi periind cu tatura luimare orice intenţie de a copia ceva de la vecin# Am terminat cu o /umătate de oră mai înainte$am înc4i caietul şi m-am rezemat de +ancă uitându-mă provocator la profeor# Pe urmă m-am

ridicat$ am depu caietul pe catedră şi am ieşit# După teză$ nimeni nu mă lua în eamă$ nimeninu dicuta cu mine ce făcuem# ,oţi arătau /alnic$ foarte puţini rezolvaeră una au două



pro+leme şi nu erau i!uri că le-au rezolvat +ine nici pe-acelea şi nici unul pe toate trei# Eu$le-am pu$ eu le-am rezolvat# 6ă vă arăt cum# Dar nici unul nu avea încredere şi nu era atentla puele mele# Mi-am dat atunci +ine eama de umilinţele pe care tre+uie ă le îndure celcare ete pe nedrept printre ultimii într-o profeiune au pe cara ierar4iei ociale# El nu arecuvânt$ c4iar dacă îşi dă eama că e află în poeia adevărului# El nu e auzit c4iar dacă e

e"primă# Nu-l crede nimeni$ au zice că a auzit şi el ata de undeva# El nu e"ită$ e un implufi!urant$ condamnat ă aite neputincio$ trivit de împre/urări au de demonul ău interior$ lapectacolul afirmării celorlalţi#

3n centrul atenţiei era cole!ul notru Naea$ cel care protetae că teza e prea !rea# Arătafoarte poomorât& era un +ăiat am+iţio şi părea deprimat că nu-i ieşieră +ine toate oluţiile#

- Dumneata ai copiat$ mi-a pu apoi la ora următoare profeorul cu o+işnuitul ău ââitdipreţuitor$ oprindu-mi teza#

- De la cine$ domnule profeor% l-am între+at eu în fârşit cu o ironie la care nu mi e mai putea răpunde#

- 0um de la cine% De la vecini)- =ecinii mei au patru)

- 1 ă vedem# Dacă ai copiat o ă-ţi dau trei$ ă ai media !enerală anuală trei#- De unde puteam copia% =reţi cumva ă puneţi$ dom2 profeor$ că am copiat din

manual% 6au de pe vreo fiţuică%A tăcut# 6in!ur ne punea că la tezele lui 9şi avea dreptate:$ temele erau în aşa fel

concepute de el încât nici dacă ai fi tat li+er cu manualul pe +ancă şi tot nu ţi-ar fi foloit laceva# 3n acet timp priviri nedumerite$ dar nu admirative$ e ridicau pre mine# 6tăteam mai înpate şi cei din faţă e răuciră şi e uitau increduli$ nu prea curioşi$ trâm+i ca în faţa oricăreiîntâmplări care iee din al+ia o+işnuinţei& dacă putuem învăţa de zece 9fiindcă$ mârâind deneplăcere$ profeorul mă anunţă că îmi dădue zece$ dar că mă va verifica îndată printr-une"amen oral: atunci de ce luaem în două trimetre$ trei%

1amenilor nu le plac atfel de deturnări# ,rei ai luat$ cu trei ă rămâi) *i mulţi aucontinuat ă creadă$ c4iar şi după ce am dovedit că ştiam$ că eu cel adevărat eram cel din

primele trimetre şi nu cel din ultimul$ şi cea mai mare furie pe care o puteam târni în ufletullor era ă determin mărturiirile de recunoaştere ale altora# 3n atul meu natal -a întâmplatacelaşi lucru$ mulţi continuă ă creadă şi acum că cel adevărat era +le!u-ăla pe care îl ştiau eide-acaă şi oricât m-aş preface n-o ă-i păcălec eu pe ei$ deşi recunoşteau că alţii e lăau

păcăliţi# Da$ o fi$ dar### şi aici aceşti detractori pe care aveam ă-i decopăr curând şi în oraşullumină$ tăceau aşa un emn cu de!etele defăcute la tâmplă$ că adică ceva n-ar fi în re!ulă cu!ândirea mea# 0onideraţi de toată lumea normali$ aceşti inşi au acet o+icei curio ă ne arate

pe noi$ cei normali$ cu de!etul la tâmplă# ,ocmai ei$ depre care afli$ azi depre unul$ mâinedepre altul$ că şi-a omorât nevata$ că a fot internat pentru reale tur+urări de comporta- ment

pricinuite de ifili$ că a înfundat puşcăria$ au a a/un pe cea mai umilă treaptă în profeiunedin pricina +eţiei au a vreunei muieri oarecare###

De ce îmi plăcea itoria% iindcă aveam entimentul că trăiec de atunci$ de pe vremeae!iptenilor şi airienilor# Aveam cinciprezece ani$ dar îmi imţeam !ândirea milenară 9enti-ment miraculo$ care e micşorează pe măură ce începem ă trăim: şi îmi dădeam eama că lacapătul viu al acetui fluviu care înainta pre necunocut eram eu# Ata era neîndoielnic& nu eueram punctul la care a/unee până atunci itoria% 0ine altcineva% 0ei dinaintea mea erau

+ătrâni şi vedeam până unde o adueeră# Era acum rândul meu#6tăteam rezemat de +ancă şi mă uitam$ în timpul orelor$ la profeori fără ă-i văd şi

adeea fără ă-i aud$ copleşit de acet entiment divin care ne face atât de +ătrâni fiind atât de

tineri şi din care ni e formează pentru totdeauna idealurile şi viurile# ,otul e poi+il pentrunoi# De ce nu% *i una din cele mai frumoae ore din cei patru ani de şcoală normală pe care i-



am urmat nu e poate reda$ fiindcă relief au numai lucrurile ne!ative$ iar lumina din ufletulnotru$ cu cât e mai puternică$ cu atât mai mult u+ţiază toate contururile din amintire şi nedecura/ează ă le recontituim# Profeorul notru de itorie de la 0ritur-1dor4ei$ undefueem tranferat în urma defiinţării şcolii normale din A+rud$ era un om mic de tatură$c4iar foarte mic$ la limita dintre un pitic şi un om normal$ cu toate acetea nu e întâmplă

nimic rău între el şi noi$ reuşi ă ne impună repect fără ă fie ilit ă ne determine ă ne fiefrică de puterea pe care o avea$ ca orice profeor$ de a ne da note pedepitoare au u+iecte!rele la teze# Pentru un om pândit de comple"ul taturii ale$ dei!ur că ata era o victorie pecare o apreci- am doar cu intinctul$ ţinând la el în mod ne/utiiicat$ deşi în privinţa notelor erala fel de ever ca orice profeor care nu doreşte ă ai+ă în claa lui cori!enţi# Nici măcar nu-miamintec ă-mi fi dat eama că până la ora aceea ar fi ştiut atâta itorie încât ă ne facă la orelelui ă-l acultăm cu răuflarea tăiată#

*i într-o zi intră în claă un necunocut înoţit de directorul şcolii$ un domn ale cărui picioare păreau mai înalte decât profeorul notru între!# Directorul -a retra şi acetnecunocut -a urcat la catedră şi a început ă urmăreacă tăcut defăşurarea orei# Era$ dei!ur$un inpector# Micul notru profeor începu ă e plim+e liniştit printre +ănci$ deşi de o+icei e

ferea$ fruntea lui a+ia e zărea dintre noi# 0u un !la al cărui tim+ru mă atine ca o urprizăniciodată trăită de mine$ îmi roti$ în tăcerea care e lăae$ numele# @laul ău era aproapefrăţec$ părea ă-mi pună& '.ite$ tot ce !ândeşti şi imţi tu$ eu ştiu de mult$ dar te-am lăat şinu ţi-am dat note mari fiindcă mi-am dat eama că dacă te tur+ur poate că nu vei mai iu+i atâtde mult itoria$ care e ecretul lecturilor tale$ dar acum am nevoie de tine şi tre+uie ă-mi puice ştii'# M-am ridicat în picioare şi în clipa aceea toate culorile pe care le îm+răcau lucrurile şic4ipurile celorlalţi parcă -au intenificat +ruc$ lumina !eamurilor înalte a devenit parcăvioletă$ cotoarele al+atre ale manualelor de pe +ănci au prin dun!i roşii###

- Pe cine$ a rotit micul notru profeor punctându-şi între+area prin apăări cu pumnul în podul palmei$ a c4emat (udovic al Bl=-lea ă redreeze finanţele şi când$ în ce moment aldomniei ale%

Mi-am dat eama că nu tre+uie ă mă laud cu ştiinţa mea şi răpunul ă nu fie odemontraţie$ dar nici ec ă nu fie# ,re+uia ă arătăm că ştim şi nu că am învăţat#

- (udovic al Bl=-lea$ am început eu$ a anunţat în coniliul de miniştri$ în CC$ că areintenţia ă domneacă de-atunci încolo prin el înuşi şi una dintre primele lui măuri a fot ă-l detituie de îndată pe ouuet$ care era un /efuitor$ şi ă-l numeacă în locul lui la finanţe pe0ol+ert#

- 0ine era 0ol+ert%0um ă nu ştiu cine era acet om care$ după ce făcue atâtea pentru ranţa şi re!ele ău$

murie în diz!raţie$ fiindcă încercae 9de altfel zadarnic: ă-l împiedice pe monar4ul c4eltuitoră nu ruineze re!atul% A+ilă manevră a profeorului$ care prin răpunurile mele reîmpropăta

memoria celorlalţi şi o+ţinea de la ei ceea ce dorea şi fără ă inite în mod deoe+it$ ca şicând toată claa era paionată de materia lui### După care a început ă vor+eacă el înuşi$intrând în materia lecţiei următoare$ în timp ce$ cu un mormăit !ro$ de atifacţie nedefinită$omul cu picioare înalte de la catedră e ridica şi o lua pre ieşire#

Nici un emn de complicitate nu -a c4iţat între noi după plecarea lui$ micul profeor şi-acontinuat lecţia şi la fârşit şi-a luat catalo!ul prea mare pentru el$ şi-a pu pălăria pe cap şi aieşit$ în timp ce noi toţi ne-am ridicat în picioare# 1dată uşa înc4iă şi rămaşi in!uri$ ne-aapucat pe toţi deodată o minteală$ am răcnit literalmente de entuziam şi am început ă neîncăieram azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână$ manuale$ caiete### A intrat

peda!o!ul$ care ne-a între+at foarte nedumerit din uşă ce era cu noi$ înne+uniem%0âteva luni mai târziu$ micul notru profeor deodată a lipit# *i atunci am aflat cu triteţe

că a fot c4emat în concentrare# Nu -a mai întor la noi până la fârşitul anului şi nu ştiu niciazi dacă -a mai întor vreodată undeva$ din răz+oiul care curând avea ă iz+ucneacă###



întorc în odăiţa mea cu cărţile mele şi mă apuc ă învăţ### 0e trea+ă am% *i cu capacitatealuată$ pot ă dau liceul în particular$ ă trec pe-a cincea$ în particular nu unt atâtea ta"e şi dinleafa pe care o -o câşti!$ ei%) N-o ă-mi mai rămână acolo câteva mii de lei într-un an şi ărezolv daravela% Numai dacă n-o ă capăt darul +eţiei$ ca alde frati-meu Ilie$ că atunci

+ineînţele că nu numai că n-o ă am cu ce plăti$ lăând la o parte faptul că nici de învăţătură

n-o ă-mi ardă$ dar nici n-o ă-mi a/un!ă ă-mi duc zilele şi o ă-mi cur!ă 4ainele după mine /ură+ii# Dar nu unt eu ăla$ ei şi ce% 6trică dacă îmi pune%) Măcar dacă n-are +ani ă-mi dea$el ce ă zică%) 6unt +ăiat mare$ pot ă înţele! ce-au păţit alţii şi ă nu păţec şi eu### înţele!%###

- 8ă$ tu înţele!i ce pun eu aicea%) 6au tu nici n-aculţi%Acultam$ dar cuvintele lui îmi treceau pe de lături$ fiindcă nu erau detinate pentru clipa

de faţă şi nici pentru viitorul apropiat# 0um ă înţele! eu c4iar imediat că el$ tatăl meu$ îşi luaîn acea oră mâna de pe mine şi că mă trimitea în lume cu !ândul nemărturiit că îndărăt n-aveam ce mai căuta% 6i!ur că mai devreme au mai târziu un lucru ca acela tre+uia ă e

petreacă$ dar$ c4iar aşa$ venie într-adevăr acea clipă% Mă uitam la marea de porum+uri printre care trecea şoeaua pre !ară$ şi în nici un fel n-aveam entimentul că lucrul pe care-ldoriem atât de mult$ adică ruperea de familie$ e petrecea definitiv c4iar în acea oră şi că

mulţi ani de-atunci încolo n-aveam ă-l mai văd pe tatăl meu şi nici tând cu el atfel încăruţă$ imţindu-mă adică tot mic$ deşi nu eram$ n-aveam ă mai tau#

De ce adică$ continuă tatăl meu$ ă nu pot şi eu ă iz+utec$ c4it că prea +un la trea+ă n-am fot eu$ dar de aia au c4eltuit toţi şi au muncit pentru mine$ şi el$ şi mama Miţa şi Ilinca şi

până şi +ăiatu-ăla mai mic$ 6ae$ a avut ăracu !ri/ă de vite$ +a c4iar a dat şi la ecere şi laapă$ ca ă pot eu ă învăţ$ ă nu tre+uiacă ă mă întorc după ce toţi au ră+dat de pe urmamea$ şi ă um+lu prin noroi în opinci# 0e adică$ a iz+utit +ietul Nilă$ care a+ia ştie ă eicăleacă$ şi n-o ă iz+utec eu% De ce adică ă nu iz+utec))

- De ce ă nu iz+uteşti$ mă$ Marine%) 6au tu nici nu aculţi ce +ălmă/ec eu aicea%))Auzindu-l cum e ia in!ur pete picior$ treării$ mă uitai la el şi văzându-i c4ipul îl

apucai de umeri şi veelia mi-o auzii in!ur printr-un fel de tri!ăte pe care le coei şi careperiară caii adormiţi### Ata$ da$ înţele!eam$ iată$ ă tai ă-ţi dai in!ur eama că +ălmă/eştide pomană şi că în nici un fel nu poţi face pe cineva ă înţelea!ă prin cuvinte ceea ce i eîntâmplă### ,u îi vor+eşti şi el e uită înainte şi nu vede decât oarele şi cerul şi fundul cailor

+ătuţi de cozile lor în ritmul paşilor şi al căruţei### ,ata e miră$ cu o e"preie de deznăde/deveelă pe c4ip$ dând din umeri$ vrând parcă ă pună că el şi-a făcut datoria$ dar dacă ătuia îiarde de râ### cine ă-l mai înţelea!ă### Dumnezeu ştie ce -o mai ale!e şi de ăta###

- Eu ştiu$ zie el$ la ce te !ândeşti tu)- Ei$ la ce mă !ândec%) răpunei eu +at/ocoritor#*i el e intimidă şi tăcu# Mai văzue şi el elevi prin at$ dar nici unul nu făcea ca mine###

.m+lau în !rupuri$ râzând$ clifoindu-e### or!anizau +aluri$ erate# E drept că nici n-aveam

cu ce ă mă îm+rac şi ă mă încalţ ca ă mă duc şi eu$ dar c4iar de-aş fi avut şi c4iar de m-aş fidu$ credea el$ neştiind că de fapt ata era uferinţa mea acună$ nu acolo mi-era mie!ândul### Dar unde###% De fapt nu ştia) Di+uia$ şi ar fi vrut ă afle măcar în ultima oră de lamine dacă era au nu ceva în capul au în ufletul meu$ un !ând au o tărie ca ă-i facădepărţirea uşoară# 0um puteam ă-i pun%) Marile taine nu e dezvăluiec nimănui#### Ne

purtăm c4iar cu cei mai apropiaţi$ ca şi când nu le-am avea$ c4iar cu ricul de a fi luaţi înderâdere$ +at/ocoriţi au umiliţi#

- Mă ro!$ zie el atunci în faţa tăcerii mele& Eu per 9şi ţi-o pun ata ca ă mă ţii minte:că m-ai înţele)### 0ă dacă nu m-ai înţele$ e"clamă el cu totul detaşat de ată dată$ o ă fie vaide capul tău###

3ntre timp ne apropiaem de !ară$ dar mai era un cea până la oirea trenului# ,ata

de4ămă$ dădu cailor ă mănânce nişte mo4or şi ieşirăm pe peron# 8ani de +ilet avea$ coei +iletul şi ne aşezarăm în faţă pe o +ancă# Peronul era plin de elevi şi eleve$ care$ ca şi mine$



terminaeră vacanţa şi plecau pre oraşele în care învăţau$ la licee au şcoli normale### =eeliacare anima altădată peroanele$ la fârşit de vacanţă$ era acum um+rită de o melancolie !ravăcare a+ătea privirile în lături au în pământ### *tiam toţi### 0lu/ul nu mai era al notru şi toţiaflaem că-l pierduem fără ă tra!em un foc de armă### 0ă minitrul notru la =iena$ undeforţe mai puternice decât noi ne dictaeră condiţiile lor$ leşinae văzând 4arta cu trupul

ciopârţit al ţării# 0ă oldaţii$ retră!ându-e$ plân!eau şi e ru!au de ofiţeri ă-i lae ă lupte###,renul oi# .rcându-mă în el cu !ra+ă ă nu e pună în mişcare şi ă-l pierd$ cu!eamantanul meu de lemn vopit în ne!ru$ în mână$ uitai de tata$ când îl auzii că mă tri!ă#(ăai !eamantanul pe culoar şi ieşii pe platformă# ,renul e urni şi începu$ lin$ ă părăeacă!ara# ,ata îmi pue cu un !la împiedicat$ parcă nei!ur$ pe nume$ ca şi când nu m-ar firecunocut$ urcat cum eram$ că unt copilul lui# 3şi due +raţele în u$ tot cu o mişcare frântă#Pornire târzie de îm+răţişare care nu avuee loc$ nu e !ândie din timp### 3mi repetă numeletri!ându-mă şi făcu câţiva paşi pe lân!ă va!on$ în timp ce mişcarea lină a trenului eaccelera#

N-am c4iţat nici un !et şi nu i-am adreat în prima clipă nici un cuvânt# Nu-lrecunoşteam nici eu### Nu ştiam că poartă cu el$ pentru mine$ atfel de în!ri/orări deodată

patetice$ care ă-i mul!ă un atfel de tri!ăt u!rumat înoţit de o atfel de mişcareneconvină a +raţelor$ care ar fi vrut ă mă apuce de-acolo de pe platformă şi ă mă tra!ăîndărăt###

- Ei$ i-am răpun tri!ând şi eu$ ce ete%- Marine) =ezi### ,renul###Atât l-am auzit că zice şi l-am pierdut din vedere pe după coroana +o!ată a alcâmului

care tră/uia peronul###

6criitorul care apiră pre o viziune totală aupra lumii e trezeşte$ după o dramaticăe"perienţă$ în faţa unui o+tacol de temut& a+/ecţia umană$ îi puneam opt ani mai târziu unui

proapăt prieten$ Paul @eor!ecu$ care uţinea că un criitor poate fi un ticălo$ dar poate înacelaşi timp ă crie o carte +ună#

- Din ce reure% l-am între+at# A+/ecţia alun!ă din el inocenţa$ principalul ău cut#- De ce% mi-a răpun# 0unoaştem criitori a+/ecţi care au decri foarte +ine lumea şi$

dimpotrivă$ inocenţi care n-au putut -o facă#- .ite de ce$ am continuat eu +eat de furie 9el admira un atfel de criitor a+/ect al cărui

nume îl trec u+ tăcere şi intrani!enţa mea morală e e"tindea aupra operei:$ un criitor$ dealtfel ca oricare om$ dacă nu mai are înaintea a nimic de învin 9şi un individ a+/ect ce maiare de învin dacă a+/ecţia e victoria a finală%:$ nici nu mai poate fi în tare de un !etcreator$ în afară de cel cu care l-a dotat în mod mecanic natura$ adică de a-şi perpetua peciaşi de a rămâne un +un tată al copiilor ăi#

- *i ce$ e puţin% mi-a replicat el#- Nu e puţin$ dar era vor+a de un criitor# Inocenţa odată pierdută$ mai poate decrie şi elmoravurile$ adică uprafaţa care e plată$ înălţimile şi a+iurile îi vor căpa# 64a>epeare eu+lim fiindcă a fot lovit ca şi ;amlet de protia unei fete$ 1felia$ de căderea re!inei# 8ă!atela moravuri$ acete fapte unt vul!are$ dacă n-ar e"ita o conştiinţă pură$ care ă e cutremure#

- E"ită cutremurare şi în viciu$ mi-a răpun# *i apoi e"itenţa e diveră şi din aceată +o!ăţie de culori e naşte facinaţia pentru viaţă$ când ne atra!e mai mult omul deşuc4eat$tocmai prin ata$ şi ne plictieşte virtuoul# Râdem) Petrecem) 6pectacolul e ametecat# De cen-ar râde şi n-ar petrece şi cititorul cu o carte cum e $at%ricon, unde nici o conştiinţă nu e cu-tremură% ?i-aminteşti cum începe% Povetitorul$ care e un tânăr şi ai zice curat 9nu e tinereţeae"preia inocenţei%:$ după ce acultă nişte dicururi incoerente$ părăeşte adunarea şi e apro-

pie de o femeie& '8ătrânico$ o între+ă$ nu cumva ştii unde tau eu%' '0um ă nu$ zice +ătrânica$ uite aici'# *i îi arată o caă# Era un lupanar# *i atfel$ cu acet dialo! trălucit începe



veela carte#- Mai întâi că nu e veelă$ i-am răpun# E tră+ătută de inceritate$ tânărul latin îşi

poveteşte de!radarea a şi a altora$ cu entimentul că a pierdut ceva$ dovadă formida+ilacenă din templul vetalelor unde e duee ă e vindece de viciu# Râdem$ e adevărat 9cum ănu râzi când citeşti ceea ce i e face acolo:$ dar nu uităm că e nefericit# Da$ e adevărat$

cunoaştem criitori care$ în viaţa o+işnuită$ priveau foarte filoofic pectacolul viciilor umane9la care câteodată luau parte din !ro$ fie prin moravurile lor$ împinşi de propria natură$ fie prin cepticim filoofic$ ininuat în conştiinţă de lipa de moralitate a contemporanilor: şicare acaă la ei$ fără dificultate$ lepădau din pinare 4aina lor murdărită şi începeau ă crietrimiţând intero!aţii lui Dumnezeu#

- =ezi%) a e"clamat# E poi+il# .n ceptic român pune că inteli!enţa îneamnă adaptare$iar e"perienţa e ura cunoaşterii# 6piritul uman are inepuiza+ile feţe şi multiple mi/loace dea-şi pătra un ec4ili+ru interior într-o lume care l-ar ameninţa# 0e ete omedia umană, dacănu opera unui om adaptat%

- Nu vreau ă mă adaptez$ i-am răpun$ dacă o ă încerc$ unt pierdut$ fiindcă alţii untmai puternici#

Nu înţele!ea ce-i puneam au înţele!ea$ dar vroia ă înţele! şi eu ceea ce uţinea el#- .ite$ zice$ un criitor are nevoie de o caa$ cum ai tu$ ă poţi crie# ,e-am apărat undeva

şi din ală prozatorul 9nu-ţi pun care$ dar clipind din oc4i ca şi când ar fi ieşit din apă$ mi l-apu: a între+at& '*i n-are nevoie şi de o maşină%' Am râ#

- De ce râzi% a e"clamat el fi"ându-mă cu frumoşii lui oc4i +ul+ucaţi# Adaptarea arînemna ă nu râzi$ ci ă te în!ri/orezi$ ă prinzi ură pe prozatorul### ă-l ţii minte şi ă-lînlături# Altfel nu vei avea niciodată o caă#

Ne aflam la apşa, în anul de+utului meu în volum şi ne întâlniem ă ne luăm larevedere$ plecam pentru mai mult timp la 6inaia# 8eam cafea filtru$ un truc pe care nu-lcunoşteam$ şi pe care el îl reînnoia de câte două$ trei ori$ mereu nemulţumit de calitatea lui#Avea un prieten printre c4elneri$ ile!alit$ care ne ervea şi cu care c4im+a cuvinteconfidenţiale# Acet c4elner era un filoof$ vrueeră ă-i dea arcini mai mari$ ă-l facă$

pentru început$ repona+il al retaurantului$ dar el refuzae 9'de ce$ zicea el$ ă-mi iau +elea pe cap a nu dorm liniştit acaă%':# Paul @eor!ecu îl aculta atent$ apoi ridica ceaşca& 'tanu e filtru$ îi punea$ du-te pe-acolo ă ne facă altul$ dar cu cafea adevărată'# 9Avea dreptate$după două$ trei filtre de-atea credeam că o ă pot citi şi eu măcar câteva ore$ înainte de aadormi$ cartea înă îmi pica din mână în c4iar minutul în care încercam -o a+ordez#:

- .ra lea!ă$ i-am răpun# De ce ă-mi le! eu ufletul de ura +ăloaă$ puturoaă$ a unei +rute% @ăec eu o caă)

Nu mi-a răpun$ -a culat$ ca în 0ara!iale şi a dipărut câteva minute# Avea atfel detăceri$ ca şi când n-ar fi auzit răpunul#

- *i la cei care te apără nu te !ândeşti% reluă el apoi# Ai ă vrei ă crii o nouă carte$ crezică n-o ă fie complicat -o pu+lici% 0u &ntâlnirea din 'ământuri ai nimerit pe o fazăromantică$ încă etetică$ cu toate că ai văzut cum ai fot primit# Acum faza romantică -aînc4eiat# 0e-ai ă faci%

Avea dreptate# El mă întâmpinae la radio$ unde lucra în primăvară$ cu două emiiunicare emnalau cu o emoţie reţinută$ dar cu atât mai convin!ătoare$ apariţia unui nou criitor$ca şi 0ro4mălniceanu într-o cronică în ontemporanul. Dar alţii trăeeră tare aupra mea ămă elimine de pe cena literară$ cu fala certitudine pe care le-o dădea lozinca$ la care cu zelîncepueră ă e înc4ine# Ma!ia literei moarte$ cum punea Paterna>$ începea ă cucereacăclimatul literar#

- N-o ă fac nimic$ i-am răpun# De ce tre+uie ă fii neapărat criitor% Ei$ na) Parcă ata

ar fi totul### Am citit într-un apel pe care l-a făcut un prieten de-al meu din at care fueee"clu din partid şi vroia ă fie reprimit5 zicea& '### tovarăşi$ nu cred eu că unt Arpad şi



1me!a###'Paul @eor!ecu e uită la mine cu o ironie care îi ticlea acuţit în priviri# 6ă fie adevărat%

Nu mă credeam că unt Arpad şi 1me!a% Atunci ce mă credeam% parcă mă între+a#- 1 ă văd eu$ am pu cu nepăare$ dar cu o încredere ecretă pe care n-o dezvăluiam$ ca

atunci$ în căruţă pre !ară$ când şi tatăl meu încercae -o di+uie$ ca ă e linişteacă#

Paul @eor!ecu nu era în!ri/orat$ dar era atent$ lucid şi +un prieten$ vroia ă-mi îndrume paşii într-o lume pe care o i!noram### El vroia ă-mi inculce ideea că nu tre+uia -o i!nor$ că pericolele e"itau în c4iar acete lucruri care mie mi e păreau mec4ine$ cum ar fi faptul căun prozator pe care nici măcar nu-l cunoşteam ar fi vrut ă nu am o caă$ că dacă vroiam caă$o ă am pe urmă pretenţia ă mi e dea şi o maşină# .ra unui necunocut întrucât mă privea%Pe el îl preocupa#

- 8ine$ mi-a mai pu$ o ă vezi$ dar !ândeşte-te# Nu te crezi tu Arpad şi 1me!a$ dar alţiicred că te crezi$ fiindcă ei e cred şi or ă te urmăreacă cu necruţare#

- 8ine$ dar nu le-am făcut nimic)- Da$ dar poţi ă le faci)- 0e ă le fac%)

6-a uitat într-o parte şi nu mi-a mai răpun# ,otdeauna făcea aşa$ în deele noatreîntâlniri$ când vroia nu ă aud totul de la el$ ci ă încep ă !ândec eu înumi$ in!ur$ la toateacetea# Nici nu-mi trecea prin cap) Da$ +ine$ n-o ă i!nor lumea fiindcă nu mă va i!nora ea

pe mine### *i ce ă fac% Am înţele că el făcea$ dar nu-mi dădeam eama ce# Ne-am depărţit cu promiiunea că o ă ne criem$ deşi### 4m)### a mai pu el$ criori în

zilele noatre nu e mai criu$ din multiple motive###- Eu o ă-ţi criu$ i-am răpun fără ă-l mai între+ care ar fi acele multiple motive###6pre fârşitul unei întâlniri avea o o+oeală$ arăta puţin a+ent$ atin de o va!ă şi curioaă

plictieală### uma fără plăcere$ nici cafeaua filtru nu-şi mai făcea efectul### emnalul pentrumine că tre+uia ă ne depărţim###

3n aceeaşi după-amiază am luat trenul şi am plecat# Era în decem+rie GJ# După de+ut petrecuem vara la 8ălceşti$ ă criu un roman# 3l crieem$ era un eşec$ la întoarcere$ îneptem+rie$ nu-mi mai plăcue deloc# Acum părăiem 8ucureştiul$ şi ce era şi mai !rav$ şierviciul$ şi mă retrăeem în munţi$ -o iau de la cap### Eşecul din vară nu mă neliniştea$fiindcă trăiam încă u+ euforia de+utului în volum$ care oricum$ în ciuda in/uriilor$ fuee unucce# 6tarea mea de pirit e ec4ili+ra# Aveam douăzeci şi şae de ani$ trecuem printr-unrăz+oi în care nu muriem$ de+utaem în literatură c4iar în toiul acetui răz+oi$ aveam iluziileîntre!i###

Din primele clipe după ce mi-am defăcut !eamantanul$ m-am imţit li+er$ deşi încătuşatnu mă imţiem decât în armată şi !ândul a apărut parcă lân!ă mine cu între+area& ai venit ă

crii5 ei$ ce-o ă crii% Mi-am făcut foc în o+ă$ m-am aşezat la maă ă văd dacă tăteam +ine pe caun şi mi-am aran/at pe ea cărţile cu care veniem$ 4ârtia$ ticla cu cerneală şi tiloul#Aveam ceva +ani în +uzunar de care înă n-aveam nevoie$ fiindcă atât odaia cât şi maa erau!ratuite$ focul ardea în o+ă tronind şi mă imţeam cu deăvârşire in!ur şi fericit detinereţea mea# =eniem acolo la recomandarea miniterului de unde plecaem$ a lui Minai

Novicov$ care mă impatiza# El citea prea literară şi în !eneral toată prea şi fără ă-l cunocmă c4emae la el prin iunie#

- =ăd$ zice$ că prea ţi-a acordat multă atenţie şi -au cam repezit aupra cărţii dumitale# Nu e aşa de important ce zice prea$ zic şi ei ce li e pune$ ca nişte idioţi# Mai important eviitorul dumitale şi la ata ei nu vor ă e !ândeacă# .ite$ zice$ avem la 8ălceşti o frumoaăcaă pe care ne-a cedat-o o rudă a lui 8ălcecu# Du-te acolo şi lucrează# 6tai cât vrei$ până

termini noua carte# Ai acolo +razi$ !rădină$ dealuri$ te plim+i şi te inpiri###- ;m) i-am răpun$ mă +ucur că unteţi un om care crede în inpiraţie şi nu în lozincile



cu care m-au întâmpinat Niculae 0or+u şi 7# Popper# Aceta din urmă a cri c4iar în (lacăra,unde unteţi director# Deci dumneavoatră l-aţi pu ă mă în/ure#

A râ$ cu entuziam parcă# Deci aşa era#- 1 ă mă duc la 8ălceşti$ i-am mai pu$ dar ce fac cu erviciul meu de funcţionar la

'6ocietatea criitorilor'%

- Nu e nimic$ e aran/ează$ zice#Am crezut că aran/ează el# 0ând i-am pu preşedintelui$ Ka4aria 6tancu$ şi ecretarului!eneral$ Ion 0ălu!ăru$ de intenţia mea$ mi-am dat eama că nu aran/ae nimic#

- Da$ da$ da$ mi-a răpun preşedintele ca şi când -ar fi aşteptat ă-l întrerup$ da$ da$ amauzit că ai de+utat# Da$ da$ dar până ă a/un!i criitor$ îţi mai tre+uie# Da$ mult îţi mai tre+uie#,re+uie ă înduri# N-am citit cartea$ ă văd dacă e +ună au proată$ aşa că te duci la 8ălceştişi tai numai o lună# Da$ o in!ură lună$ pe urmă te întorci ă vedem ce-ai cri#

,otul pu pe un ton a!reiv# De altfel$ când fuee intalat tot aşa vor+ie şi la adunareacriitorilor$ veniţi ă-l audă# 6tri!a la ei# =or+ea tare# 3i ameninţa# 3ncât nu m-am mirat# Ion0ălu!ăru îl apro+a# Nici el nu era altfel# 0ând intraem prima oară în +iroul lui cu 4ârtii şiîncepuem& 'domnule 0ălu!ăru###' 'Eu nu unt domn cu dumneata'$ mă întrerupe el#

',ovarăşe Ion 0ălu!ăru# ##' 'Eu nu unt tovarăşul dumitale#' 0unoaşteţi !eniul mec4inilor%Aceta e$ ă te facă ă nu mai ai ce ă le răpunzi# 3ntr-adevăr$ ce puteam ă-i mai pun% *itotuşi îmi plăcea de el ca criitor$ pu+licae tocmai atunci o nuvelă$ 'Măeaua tricată'$ titlucare e inpira dintr-o lozincă a acelor ani& ă coatem dintre noi măelele tricate# Avea înă oreplică de +ună ironie& la o manifetaţie maele cântau& )ai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim* *i un reacţionar de pe mar!ine +ol+oroind& 'Ei şi dacă ai ă te uneşti ro+ cu ro+ ce-ai ă faci%)'

Nu credeam că e atât de ranc4iuno# iindcă ăta era entimentul pe care ţi-l inpira# Dealtfel ironia oartei îl aduee tot în prea/ma lui Ka4aria 6tancu şi anume în rol de u+altern$cum îi preziee teleormăneanul cu mulţi ani înainte# 0ă$ ameninţa autorul ailor luiibicioc, o ă vedeţi voi când o ă venim noi la putere# '0ălu!ăre$ îi replicae Ka4aria 6tancu$când o ă veniţi voi la putere$ tot eu o ă-ţi comand#'

6urâdeam privind aceşti +ătrâni fără umor$ au cu umor acru au involuntar# 3mi citierăau nu cartea$ cert era că nu le plăcea de mine că vroiam ă criu aşa repede alta# Mi-opuneau în faţă& tre+uia ă îndur#

Nici nu mă !ândeam# '1 ă îndur poate altele$ dar nu de la voi'$ îmi puneam# 3ntr-adevăr$ după o lună primec o crioare de la şeful erviciului$ domnul Răzvăşanu$ în care îmicria$ nu fără în!ri/orare$ că ituaţia mea era 'e"trem de periclitată' dacă nu mă întorceamimediat# Nu m-am întor şi am fot dat afară$ dar în eptem+rie Mi4ai Novicov m-a an!a/at lael la miniter$ ca ecretar de preă# 3n acelaşi timp el a pu pe Lilli Mo!fecu ă crie un lun!articol& 'Depre un viitor roman al lui###' adică al meu$ +azat$ lucru enzaţional pentru un tânăr

autor$ doar pe o implă converaţie dintre mine şi reporter# 6u+iectul evolua în lumea de laţară$ unde eu mă trăduiam neapărat ă decriu un eodor Pavlovici aramazov român# Nicinu mai vroiam ă aud### Articolul a apărut în (lacăra pe o pa!ină întrea!ă$ cu titlu pe cincicoloane# Nu l-am citit$ nu din lipă de repect pentru Mi4ai Novicov au Mo!lecu$ ci pentrucă ştiam dinainte că nu poate e"ita în el nici o u+tanţă din moment ce nimeni nu-mi citieromanul# De altfel$ nici unul nu mi-l cerue ă li-l dau# Era perfect)

Nu făceam c4iar nimic la miniter$ dar într-o zi mă pomenec că primec la lectură unmanucri intitulat Desculţ, de Ka4aria 6tancu# *i ce ă fac eu cu el% am între+at# Nici nuştiam că eram cenzor$ că eram plătit- pentru ata# '0iteşte-l$ mi-a pu o cole!ă şi fă unreferat# E de pe la voi de la ţară'# '3n ce en ă fac referat% 0e mă priveşte pe mine că e de pela noi de pe la ţară% ,rea+a lui)' 'Dacă e adevărat$ dacă merită ă apară'#

Am început ă citec$ am luat prima frază& ',udoreee### dec4ide poarta)' Apoi aliniatulurmător& 'Pe tata îl c4eamă ,udor# Dar el rareori e află acaă#'



M-am oprit# Pe tata îl c4eamă ,udor$ dar el rareori e afla acaă# *i ce dacă îl c4eamă,udor% *i ce dacă el rareori e afla acaă%

Ata îmi amintea de compoziţiile noatre şcolăreşti# Mama e o femeie foarte +ună$ dar earareori e duce la +ierică# ratele meu e mare$ dar el rareori ne +ate$ eţetera$ eţetera# Rareori)8ravo$ zic$ începe +ine 9ă te fereacă Dumnezeu ă a/un!i pe mâna tinerilor$ la dicreţia lor5

mai târziu avea ă mă le!e de Ka4aria 6tancu o trână prietenie literară când loviturileîndreptate împotriva lui aveau ă-l domoleacă şi ă caute pri/in în !eneraţiile tinere$ ă-l facămai înţelept:# 6ă vedem mai departe$ mi-am zi eu atunci râzând# 0ică 'fuioare de fumcoteau pe nări tele!arii'# Kic 'tele!arii' e formida+il de +ine zi şi încep ă citec cartea şiintru în miezul ei# Dau pete o cenă în care ţăranii erau puşi ă culea!ă via +oierului cu

+otniţe la !ură# N-am înţele# 0um cu +otniţe% 6untem un popor de idioţi% *i după ce amterminat$ am început ă criu un referat dur# 6e repin!e) 8ătrânul meu tată şi alţi +unicicunocueră şi ei pe +oieri$ dar aemenea c4etii nu-mi povetie nimeni niciodată#

Noroc că tocmai când îmi criam eu referatul a venit cineva şi mi-a luat pur şi implumanucriul de u+ na şi l-a du cu ine# .nde% 6pre tipar$ fireşte$ şi atfel a început carierade e"cepţie a acetei cărţi fără ă ţină eama de opiniile tânărului ei cenzor#

Pe la începutul lui decem+rie am imţit că ora mea a unat# N-aveam ce căuta la acelminiter# Eşecul meu de la 8ălceşti era uitat$ îmi aminteam de promiiunea făcută cititoruluila fârşitul volumului meu de de+ut$ că acei eroi din ultima nuvelă vor fi urmăriţi într-unconflict mai lar!#

*i acum tăteam în odaia mea din 6inaia şi după primele ore de e"altare$ care netăpânec totdeauna când untem într-un oraş necunocut şi nimerim şi într-o odaie mare şifrumoaă$ ceva am imţit că e micşorează şi cade în tarea mea de pirit& nimic nu mai z+ura$iluziile e retră!eau####M-am ridicat de la maă şi m-am culcat# 0onflict mai lar!% îmipuneam$ care conflict% Nu e"ită nici un conflict# 0e poate ă facă un ţăran% 6ă dea unuia cuapa în cap că i-a călcat răzorul au i-a /efuit ovăzul# 3n +on, de (iviu Re+reanu$ unul îi dăaltuia cu apa în cap că a venit la muierea lui$ pe care o iu+ea mai dinainte# 6-a cri) 3năranii, de Remont$ o muiere e puă !oală pe o !rămadă infectă de +ăle!ar de porci fiindcănu avuee purtări frumoae# Ei na) Mare u+iect) Premiul No+el) 0a şi cena +ătrânului ţărancare e duce ă moară pe !lia lui# Atât de previzi+il) Marinarul vrea ă moară pe mare$minerul în mină### ;otărât$ eram pu pe nimicirea capodoperelor$ şi numai (ructele mâniei de 6tein+ec> căpa$ deşi nici acolo nu-mi mai plăcea finalul forţat$ cu un +ăr+at ameninţat deinaniţie care u!e lapte din ânii unei tinere femei# ără ă ştiu$ eram o+oit de drum$ de ur-cuşul de la !ară cu !eamantanul în mână până în dealul (urnica unde erau vilele detinatetuturor artiştilor# 04iar în aceeaşi zi vroiam ă mă şi apuc de cri) 'Mai e şi mâine zi'$ mi-ampu amintindu-mi de frumoul final din 'e aripile vântului când 6carlett$ copleşită deloviturile pe care i le dădue viaţa$ e între+a ce ă mai facă# Aveam ilă până şi de de+utul

meu# Eu înumi decrieem cu lu" de amănunte uciderea unui cal$ violul unei fete pe câmp$iteria unui muri+und$ ţicneala unui +ăiat care are 4alucinaţii pe o colină căldată în ceaţă$eţetera$ eţetera# .n punct lumino pătram doar pentru o c4iţă intitulată $alcâmul, apărută înimpul, dar neincluă în volumul de de+ut# De ce% 0e era cu c4iţa ata de o lăaemdeoparte% Nu-mi mai plăcue% Dimpotrivă$ conideram că era lucrul cel mai inpirat pe care îlcrieem### când tata### într-o zi### cel mai frumo alcâm### cu ecurea### de ce oare% Da$Mircea @ri!orecu$ redactorul şef al impului... 0u Miron Parac4ivecu la el în +irou### Iaacultă domnule$ cât cotă un alcâm%### 8onom### entuziat### Două mii cotă# Du-te lacaierie şi-i încaează### 6ăracul Mircea @ri!orecu# 0e-o fi făcând### După răz+oi### e"clu din

preă###8ruc m-am trezit dimineaţa# Adormiem fără ă ştiu cu lampa aprină$ cu acete !ânduri#

(e şi uitaem# Afară nin!ea# 8razii verzi erau încărcaţi de zăpadă# Pământul era al+# 1amenine!ri treceau a!ale prin aceată lume în care cerul cu pământul e contopeau# Karea pierie în



o infirmitate la un picior$ ever$ dar### Acet dar era in!ura mea şană# I-am pu că tata nu eun om ărac şi că poate ă facă rot de +ani dacă şcoala îi crie şi îi cere imperio acet lucru#

Nu o implă între+are dacă mi-a dat +ani au nu 9nu mi-a dat): ci o crioare 4otărâtă$ ca din partea unei autorităţi uperioare$ care$ împreună cu el$ cu tatăl meu$ au în !ri/ă oarta unuitânăr### *tiam din e"perienţă că nici la început tata nu avuee +ani# 0ă împotriva lui o

ridicaem pe mama$ pe preot$ pe învăţător şi că la toţi aceştia e raliaeră vecinii$ prietenii lui$ până şi cei mai dipreţuiţi dintre ei şi că întrea!a familie cedae# De unde$ de neunde$ făcuerot de +ani şi timp de trei ani mă ţinue# *i i-am dezvăluit directorului intenţiile mele deviitor# 6ă termin acet an şi îmi voi continua tudiile in!ur# Aveam optprezece ani$ puteammunci şi lua e"amenele în particular#

- 8ine$ îl aud că-mi răpunde# Dacă ai fi avut un certificat de paupertate puteam ă-ţio+ţin o +ură de la miniter# Dar aveţi cinciprezece po!oane de pământ#

Aşa era# 3ncercaem ă o+ţin acel certificat$ dar###- N-avem voie ă primim în internat elevi care nu ac4ită ta"ele# 1 ă criu acaă tatălui

dumitale# 1 ă mai vedem###*i mi-a făcut emn că pot ă plec# Am plecat liniştit# Au început cururile$ orele de

meditaţie în care n-aveam ce ă fac# N-aveam cărţi# Din pricina ata ecretele c4imiei şial!e+rei mi-au răma trăine# @ândul plecării din şcoală îmi tăruia mereu în minte în timpulorelor$ mai ale că diferenţa de vârtă dintre mine şi cole!ii mei începue ă mă /eneze# De

pildă avueem într-o zi în 4ol o vizită a oţiei falului li+rar$ o femeie cam de vârta mea$trimiă de el ă vadă ce mai fac# ,rimiă de el au nu$ tai şi e"plică### 6u+directorul m-aapotrofat şi m-a ameninţat că mă dă afară din şcoală# M-am întor în claă şi am început ă-lîn/ur şi eu cu ete de mamă# Am fot turnat# Am aflat mai târziu$ deşi eram mai mare şi ar fitre+uit ă-mi dau eamă de la început că în fiecare claă e"ita o reţea întrea!ă de turnători pecare acet u+director o cultiva ca un poliţit# Eram uluit cum tot ceea ce dicutam eu cu alţiiel afla imediat şi tot timpul trăiam u+ ameninţări#

Am început ă criu un roman### Eroina principală era oţia falului li+rar$ dupădetăinuirile ei$ ca în 1ne vie de Maupaant 9citită atunci:# 3ntr-o eară de noiem+rie eram de

planton şi criam cena finală5 femeia îşi ucide oţul lăând noaptea !eamul dec4i când +eţivul dormea# ireşte$ era !er# Mai târziu cena mi -a părut ridicolă$ ca ă decopăr aniitrecuţi că un criitor ma!4iar$ tradu la '@allimard'$ procedează a+olut identic# Am rămaviător#

M-am culcat apoi$ şi am căzut într-un omn !reu# M-am trezit pre dimineaţă# Dormitorulera putiu$ tavanul căcat şi în /urul meu şi pe pat$ moloz şi cărămizi# Am ieşit afarăînpăimântat# ,oată lumea era adunată în curte$ era întuneric$ o atmoferă de initru domnea

pete tot# 0e era% 0e e întâmplae% 0um$ nu ştiam% .nde-am fot% Nu m-a trezit cutremurul%0e cutremur% 0utremurul de pământ### Nu mă trezie nimic# Putea ă-mi cadă şi tavanul în cap

9nişte cărămizi tot căzueră pe lân!ă mine:) 3n oraş$ e zicea$ +locul 0arlton e pră+uşie pânăîn temelie### ute de morţi### e înc4ide şcoala până după ăr+ători###8ineînţele că între timp tata primie crioarea directorului şi îi răpunee că n-are +ani$

dar că### o ă ai+ă### ă-l mai păuiacă### 1 ă trimită ne!reşit$ nici vor+ă### cum ă nu### cutimă$ ,udor 0ălăraşu# Poomorât$ în patele +iroului ău$ directorul tăcea$ uitându-e în /o$foarte upărat$ dar nu cotea un cuvânt$ nici o ameninţare# ,ăceam şi eu cu crioarea în mână#3mi venea ă-i pun că tata n-o ă-mi mai trimită +ani niciodată$ îmi aminteam va! dedepărţirea noatră în drum pre !ară$ de initenţele lui ă-l înţele! că nu mai are de unde$ înfaţa acetui om tăcut care căuta poate o oluţie pentru mine îmi dădeam eama că trate!iamea împrumutată de la tatăl meu era inferioară în!ri/orării acetui intelectual care era ilit ămă arunce în tradă cu tudii neterminate şi ce ă fac ă nu pierd anul)### *coala e numea

normală 'pentru învăţătura poporului român'# Ei$ cum era pentru învăţătura poporului român%De unde +ani% 0ine ă mi-i dea%



Nu-i plăceam directorului# Era evident# Nici eu nu-mi plăceam mie înumi# ăcuem nişte poze şi mă văzuem# Poziţia corpului era trâm+ă$ mâinile ca nişte cazmale$ c4ipul emaciat#0ole!ii cu care eram în !rup$ afectaţi$ vicioşi în priviri$ tupizi# Nu încercaem ă-i forţezdirectorului voinţa# Dacă cineva are o răpundere$ ă şi-o aume# Nu pentru peroana care îită în faţă$ deza!rea+ilă$ pe care poate -o arunce pe uşă afară dacă dă cel mai mic emn că

viciul$ tentaţia murdară a vieţii l-a marcat 9peda!o!ul e"perimentat ştie că în aemenea cazuritruda e zadarnică şi că el nu -a năcut ă îndrepte ceea ce e iremedia+il pierdut de la natură5fie ata pentru idealiştii care recuperează unul în viaţă şi acela îndoielnic$ în loc ă-şi îndrepteefortul pre cei care unt doar fra!ili$ e"puşi ticăloşiei umane: ci pentru ine$ pentru +ănuialacă poate ă comită o !reşeală irepara+ilă& de ce ai fot numit director al unei şcoli în care petetrei ute din cei mai +uni copii ţi-au fot încredinţaţi% Mă imţeam rău în faţa acelui +ăr+at$care deşi infirm$ avea un c4ip cu trăături ener!ice şi 4otărâte$ înno+ilate de o !ândire maturăşi îndrăzneaţă$ care medita în in!urătatea !ândurilor ale cum ă facă ă rămână curat şi dreptfaţă de un elev care$ în mod va!$ îi u!era că îi place învăţătura şi că era ameninţat ă fieîndepărtat de ea pentru totdeauna#

- Domnul (acăr mi-a raportat că îl în/uri de mamă şi că crii romane în loc ă înveţi$ mi-

a pu el deodată$ aruncându-mi$ ca un ful!er$ o privire întunecată de repro+are şineînţele!ere#

Am răma încremenit# De unde ştia domnul (acăr% Aşa îl c4ema pe u+director# Amtăcut# ,otul era adevărat# Dar cum ă-i povetec acetui om că n-aveam nici o vină$ că înorele de vizită mă căutae o doamnă care### 0a un z+ir trecue domnul (acăr prin 4ol şi faţăde ea c4iar mă umilie poruncindu-mi ă mă retra! imediat### Dacă era ora mea% Nici nu m-aîntre+at### Dar eu ştiam că nu era oră-mea şi el a !4icit că nu era şi pe acet ec4ivoc alcomportării mele de adolecent$ mă făcue ă mă imt vinovat### Era totuşi o doamnă$ oţiaunui profeor ca şi el###

- Mi-a cerut ă te dau afară$ a continuat directorul$ a te elimin###- Eliminaţi-mă$ am +ol+oroit eu !âtuit de un val de ură a cărei adreă nu era precizată#- *i ce-ai ă faci% 3n acete vremuri tur+uri unde-ai ă te duci% 6ă te faci le!ionar%6tri!ae# Am tri!at şi eu&- 3n claă -a format o 'frăţie de cruce' le!ionară# 3ntre+aţi-l pe Do+rinecu ce părere au

depre mine#A tăcut# Do+rinecu era prote/atul lui$ şeful claei$ un orfan care avea +ură inte!rală de

la miniter# Eram prieteni#- Eşti +ăiat citit$ a înc4eiat el în cele din urmă# Do+rinecu mi-a pu că ai dicuţii cu cei

dintr-a opta$ care te vizitează şi că ai citit tot felul de filoofi# 0um e împacă filoofia cuîn/urăturile de mamă%

Aş fi vrut ă-i răpund că totul a pornit de la vizita acelei doamne şi că### Dar nu aveam

!ânduri limpezi ci doar o tare de pirit de revoltă care nu-şi !ăea cuvintele#- Domnul (acăr vor+eşte în plin coniliu de eliminarea dumitale# 0um ă te apăr% 0e ă-i răpund% Nici măcar nu conteşti că l-ai în/urat#

0um ă contet% 3l în/uram mereu$ deşi vedeam +ine că mă urmărea cu ura lui# ,ocmai deaceea###

- Nu-i adevărat$ am +ol+oroit$ refuzând ă accept că ecretele noatre erau fâşiate tot deunii dintre noi$ crezând mereu că în realitate domnul (acăr nu ştia nimic i!ur şi că mă urafără motiv# 3n privinţa ata aveam e"perienţă& decoperiem de mic că ura e pontană şiiraţională$ e o atracţie$ te poate urmări cineva cu ura lui fără lă+ire$ până e tin!e in!ură$aşa cum a pornit$ au vine pământul şi-i atupă !ura lui infamă### Dar nici el$ directorul$ n-avrut ă-mi ia pânza de pe oc4i şi ă-mi dezvăluie că din claă e ştia tot ce facem# Poate că şi

el proceda la fel ca u+directorul ău% A tăcut$ ca şi când l-aş fi convin că nu era adevărat căîl în/uram de mamă pe domnul (acăr# Mi-a făcut emn ă ie# *i a+ia în 4ol mi-am dat eama



că !ăie o oluţie pentru mine ă rămân în internat$ altfel mi-ar fi pu că în urma criorii deacaă nu mă mai putea ţine şi că tre+uia ă plec#

Am răma în 8ucureşti după ce -a înc4i şcoala# M-am du la frati-meu Nilă$ la 8locAl!iu$ de pe '04eia Roeti'# Nu purtam oc4elari$ deşi ar fi tre+uit# E"plicaţiile care e criau

la ta+lă nu le vedeam +ine şi pierdeam atfel înţeleul unor lecţii# Dar cum ă te 4otărăşti ă pui pe na o '+icicletă'% Aveam emnele mele cu care recunoşteam un om de la ditanţă$ felulcum mer!ea$ le!ănatul corpului$ mişcarea umerilor### 8ucureştiul$ din aceată pricină$ mi e

părea facinant# 04ipul oamenilor$ în !eneral$ nu-şi arăta pentru mine urâţenia# Al femeilor$ şifetelor cu atât mai puţin# .n na mare$ o !ură trâm+ă$ un râ diz!raţio nu le eizam uşor$!ama de e"preii era învăluită într-o unică e"preie$ nu vedeam antipatia$ decât dacă era prea

pronunţată$ ca şi celelalte reacţii$ de averiune$ impatie au duşmănie# Mă uitam totdeaunadeparte$ pete capul omului$ când nu co+oram privirea în /o$ fără ă mai văd nimic în /ur oreîntre!i#

0utreieram oraşul### Nu mă interea nici numele trăzilor$ nici al marilor +ulevarde# Nuintram în ma!azine$ nici în li+rării şi nici la cinema# Nu mă uitam la vitrine# 6in!ură viaţa

trăzii îmi plăcea# 0ând eara începeau ă ţâşneacă luminile reclamelor$ aş fi vrut ă intruîntr-un cinemato!raf dar nu vedeam +ine ce e cria /o### .itam ă mănânc### 1 dată -a opritlân!ă mine un camion şi şoferul m-a tri!at# Era un +ăiat de la noi din comună# M-am urcat#A$ ce faci @4eor!4e$ ce faci Marine%### 0e ă fac$ mă plim+### ,u nu mai eşti la şcoală%### 8aunt$ dar -a înc4i din pricina cutremurului### ;ai cu mine)

Era un +ăiat voinic$ copilăriem împreună$ deşi era mai mare cu un an au doi# Părinţiinoştri erau prieteni$ tatăl lui +rutar# Din ata trăia# Mama mult mai tânără$ prile/ pentru unii ă-i pună tatălui lui @4eor!4e$ într-adevăr puţin cocoşat de o +ătrâneţe timpurie$ între+ări!roolane$ dacă n-ar fi mai +ine ă le-o dea lor$ aşa din când în când$ pe nevată-a### 6e făceacă n-aude#

@4eor!4e demară şi pornirăm#- *i unde tai tu% îl între+#- Pe trada ,utunari numărul CO#- .nde vine ata%- în erentari#- *i erentarii ăştia unde vin%- .rci pre Rond cu tramvaiul###*i îmi e"plică de unde pot lua tramvaiul şi cum de la Rond mai aveam doar două taţii###- =ino pe la mine duminică$ zie#- Am ă vin### ,ac-tău e upărat că te-ai înurat aşa repede# 0ică tre+uia ă-ţi faci mai întâi

armata$ ă-ţi faci un rot şi pe urmă###

- Mi-am făcut un rot### Am carnet de şofer$ câşti! +ine şi nevata lucrează şi ea într-ocofetărie### Acum e înărcinată)- ,ocmai$ zic$ o ă pleci militar şi ce face ea in!ură% Aşa zicea alde nea 6imion###Era in!urul +ăiat al lui nea 0otică +rutarul$ încolo avea numai fete$ vreo trei# N-aveau

pământ şi @4eor!4e tre+uie ă plece din at ă e arăneacă şi el prin 8ucureşti# 6urorile erau prietene cu urorile mele$ e pricepeau la croitorie$ aveau o maşină de cuut### ,oată ziua erau pe la ele$ e upăra mama### că le era !ândul numai la roc4ii###

0urând a/unerăm pe o tradă unde co+orâram şi intrarăm într-o curte# 0âţiva oamenidecărcară lăzile# Auzeam cuvinte$ camarade în u$ camarade în /o### camaradul @4eor!4e ec4emat la camaradul### tri!ă la un moment dat cineva#

- ;ai şi tu cu mine$ zie @4eor!4e când totul e termină# Ieşirăm din curtea aceea şi o

luarăm pe tradă#- 0e e aici unde lucrezi tu% îl între+#



- 6ediul (e!iunii#- ,u eşti le!ionar%- Da#- De când%- Din eptem+rie#

- *i de când eşti şofer%- Mai de mult#- 8ravo$ măi @4eor!4e)*tia oare @4eor!4e unde intrae% 3n at nu-l auziem că i-ar fi plăcut aşa ceva# .ite că

intrae) Eram curio ă văd ediul şi ce era înăuntru#- *i camaradul ăta$ zic$ la care te duci$ cine e%-.n şef###- Pot ă vin şi eu%- 0um ă nu#6ediul avea un portar care ne opri# @4eor!4e îi pue unde era c4emat şi ne dădu drumul#

Era o clădire mare$ care e cur+a după cur+ura trăzii# 6tră+ăturăm lun!i coridoare$ de

aemenea cur+ate ca şi pereţii$ întâlnirăm le!ionari liniştiţi$ în cămăşi verzi$ care intrau şiieşeau din +irouri# @4eor!4e intră şi el$ fără ă +ată$ pe o uşă# Nu-mi puee ă aştept afară$aşa că intrai şi eu# @4eor!4e alută familiar$ cu un mic !et 'de la inimă la cer' şi roti&

- ,răiacă (e!iunea şi 0ăpitanul)3n patele +iroului un in fără cămaşă verde şi dia!onală$ cum erau unii pe care îi

întâlniem pe coridoare$ lucra cu capul în 4ârtii# Două telefoane e aflau lân!ă coatele lui# Nurăpune la alut#

- @4eor!4e$ ai adu armele% zie el într-un târziu#- (e-am adu$ camarade###- Mâine dimineaţă te duci la adrea ata şi ridici lăzi de muniţie#*i îi întine o 4ârtie# *i atunci mă văzu şi îl văzui şi eu# Era un +ăr+at tânăr$ cu păr +o!at$

dar care nu-i tătea claie în cap$ cum văzuem la !rupurile de le!ionari pe care îi întâlniem petrăzi$ ci îi cădea pe lân!ă tâmple# 0u o mişcare şi-l dădea pe pate#

- 0ine e domnul% zie#- .n prieten de-al meu din at$ #îi răpune @4eor!4e# E elev pe claa a patra la *coala

normală# Acum e li+er$ din pricina cutremurului#- Pe claa a patra% Aşa mare% 0âţi ani ai% mă între+ă el# I-am răpun că optprezece#- Ai răma repetent%- Nu$ zic$ am făcut şapte clae primare în at#- *i acolo în şcoală aveţi 'răţii de cruce'%- Dei!ur)

- 8ine$ @4eor!4e$ îl aud că zice$ poţi ă pleci) Apoi adreându-e mie& mă intereeazăcum mer! 'răţiile de cruce' la voi în şcoală# Ia loc ă-mi pui#ta crede că fac parte din 'răţiile de cruce'$ am !ândit$ de aia îmi vor+eşte aşa$ ca şi

când mi-ar da un ordin# Dacă îi pun că nu unt$ o ă mă între+e ce caut acolo şi o ă mă deaafară# 1r$ eu tocmai că eram împin de o avidă curiozitate ă tau de vor+ă cu un atfel de şefmare# 0unocuem numai din cei mici$ un tâmplar din at al cărui frate$ şi el le!ionar$ mi-era

prieten de mult$ naşu-meu ,âlvan$ tudent întârziat care mă ameninţae odată că pot -o păţec şi eu ca şi omul acela pe care tocmai îl +ătueră în faţa primăriei cu frân!4iile ude 9era prin eptem+rie: dacă mă ridic împotriva (e!iunii# Nu mă 'ridicaem' cum puee el$ ci îlîntre+aem doar dacă ştia că omul acela pe care ei îl umilieră atfel murie# 'N-a murit din

pricina +ătăii$ mi-a răpun el$ era cam +olnav$ dar tu eşti ănăto$ ia vezi###' Era liniştit$ nu mi

e părea fanatic# Mânca in!ur mămăli!ă cu +rânză şi nu mă invita şi pe mine$ măcar deformă$ cum cereau le!ile opitalităţii# 6tudent înemna pentru mine un om al cărui pirit e



lumina în prea/ma cărţilor# Putea fi le!ionar$ trea+a lui$ dar eram amândoi intelectuali$ fără ămai vor+im că mi-era şi naş$ putea$ oricum$ ă-mi vor+eacă altfel### 'De ce mă ameninţi$naşule$ i-am zi$ nu ţi-am făcut nimic'# 'ine$ zice$ îţi cunoc ideile###' 2

De unde le cunoştea$ şi care idei$ fiindcă nu-mi recunoşteam idei clare şi ditincte$ cumpune Decarte$ ci numai idealuri$ care erau ale tatălui meu& omul ă rămână om$ adică ă n-o

ia razna împotriva altora$ ă tea la plu!ul lui$ dacă era plu!ar$ la cintea lui de om$ dacă eraom de omenie$ adică iu+itor de alţi oameni$ la cartea lui dacă era cărturar$ la nevata şi copiiilui$ dacă îi avea$ la caa lui$ dacă nu vroia ă e facă de râ prin 4oţie$ trădare$ +eţie$ lene şiminciună5 adică ă rămână om prin tot ceea ce câşti!aem ca ă nu ne pierdem$ urmând le!ilenaturii& cine e ridică împotriva altuia e ridică împotriva lui înuşi$ fiindcă oamenii audecoperit de mult le!ea armoniei în tot ceea ce e"ită$ din care şi-au făcut le!i morale5

23odul, ce era în conştiinţa mea de tânăr care îşi pierdue credinţa$ citind 4iblia, dacă nu undrum care durae patruzeci de ani în E!ipt până în ?ara fă!ăduinţei% 0e era aceată ţară%=iul umanităţii) De ce întârziaeră aceia atâta în putie$ când drumul putea fi tră+ătut încâteva luni% (un!a lor aventură era plină de rătăciri şi trădări şi omul care îi conducea muriefără ă-şi atin!ă viul# De ce întârziae el atât% 0e îl împiedicae% De ce păree el ta+lele

le!ii furio% Iar în faţa mea aveam un om care nu avea nici îndoieli$ nici remuşcări# 'Da% zic#îmi cunoşti ideile% 0are idei%' 'Alea pe care le ai) *tii tu)' '8ine$ naşule$ văd că mă cunoştimai +ine decât mă cunoc eu$ cu toate că ne întâlnim pentru întâia oară de când eram mici# 1ă-mi urmez oarta$ orice-ar fi$ cu ideile mele# 6ă vedem ce-o ă e întâmple cu ale tale )'

*i am plecat###3n claă cei din 'răţiile de cruce' erau încântaţi că puteau purta o cămaşă verde 9un

cole!$ +ăiat ai cărui părinţi erau +o!aţi$ deşi nu era primit în acele 'frăţii'$ o purta totuşi şi el$îi plăcea$ era verde şi apira şi la o dia!onală şi la un pitol5 poate că le-ar fi avut$ dacălucrurile nu -ar fi precipitat###:# Aveam un alt cole! de o +lândeţe şi o candoare deoe+ite# Peel îl recrutae primul peda!o!ul$ le!ionar neştiut până în eptem+rie$ dupăcum declarau cei din curul uperior# Profeorii e fereau de el$ toţi$ nu era$ printre ei$ nicimăcar un impatizant al 'mişcării'# 3n anii trecuţi 'mişcarea' pătrunee totuşi în şcoli$ înă0arol al Il-lea înfiinţae 'tră/eria' şi reprimae fără cruţare cadrele didactice au elevii carecitind 'entru legionari şi ărticica şefului de cuib, interzie$ e imţieră tentaţi ă adere#Erau eliminaţi din toate şcolile# (e citiem eu înumi$ dar mult mai înainte citiem Discursasupra metodei... de Decarte şi Dialogurile lui Platon# Mi-ar fi plăcut şi mie ă pun între+ărişi ă aud răpunuri$ ca 6ocrate$ or în acete cărţi nu e puneau între+ări şi nu e dădeau nicirăpunuri# E"primau totuşi o tare de pirit care e întindea pe căi care îmi căpau# (i einculca unora din noi doar o credinţă nicidecum definită$ un mit care e crea în /urul uneiin!ure idei şi anume de răzvrătire$ care cerea acrificiu şi upunere### Atât) 0rito şi ?ara şiduşmanii şi ai lui 0rito şi ai ţării$ evreii# Era o mişcare reli!ioaă% mă între+aem# Nu era

clar# Reli!ioaă era şi mama# Dar cuvintele 'mila Domnului'$ 'virtutea'$ 'păcatul'$ 'iertarea'$'ă întinzi şi o+razul celălalt când ţi e dă o palmă' n-aveau nici o le!ătură cu 'tâl4arii şi /idanii' care 'ne tot u! mereu$ mereu'# 0ine erau aceştia$ în afară de evrei$ care erau in!uriinumiţi% Iar faptul că şeful lor$ 0ăpitanul$ era invocat ca o zeitate şi i e cerea ă facă o ţară 'caoarele fânt de pe cer' trezea între+ări# Adică cum -o facă% Prin ce mi/loace% Nici unrăpun# 0ine erau$ în fapt$ acei tâl4ari$ de care pomeneau ei% Mult mai târziu am aflat căre!ele era unul# Dar ceilalţi% Era o mişcare pirituală care vroia ă modifice natura umană%Iarăşi între+area$ cum% Printr-o nouă reli!ie% 0are% 6atele aveau +ierici şi preoţi care de douămii de ani încercau acelaşi lucru# *i nu fără ucce# .milinţa în faţa credinţei frân!ea adeea!rumazul celui care e credea nemuritor pe pământ# 0u au fără credinţă într-o viaţă viitoare$fii mai puţin trufaş$ pământul tot te aşteaptă$ o ă ai aceeaşi oartă cu cel pe care îl umileşti

au îl depoi# 0e era deci nou în 'mişcare'% Atunci cum e creae mitul% Nu înţele!eam#Moartea pentru 0ăpitan$ de ce era neceară% De ce tre+uia ă ne fie 'cea mai dra!ă nuntă



dintre nunţi'%Acum$ în fârşit$ după ce omorâeră pe mulţi şi fueeră şi ei omorâţi$ luaeră puterea# *i

mă aflam în faţa unuia din şefii lor# 0uriozitatea mea era flămândă$ dar acună# Dacă ar fiînţele că in!ură aceată pornire mă aduee acolo în clădire$ +ineînţele că nu mi-ar mai fipu nimic şi m-ar fi dat imediat afară# Numai 0rito şi +ineînţele numai în relatările

apotolilor$ îi pune el diavolului$ invaria+il$ timp de patruzeci de zile$ retro satana. întâi cănimeni nu are$ la optprezece ani$ certitudinile şi iluminarea lui 0rito 9la drept vor+ind niciale lui nu erau de nezdruncinat$ dovadă că în !rădina @4etimani$ îl întrea+ă pe ,atăl ău dacăn-ar fi poi+il ă treacă de la el pa4arul acela5 iar pe cruce$ teri+ila îndoială& 'Dumnezeul meu$

pentru ce m-ai părăit%':# 1r$ !eneraţia mea a+ia dec4idea oc4ii# 0e vroiau ă facă cu noi%,a+la valorilor a+olute$ li+ertatea$ arta$ filoofia$ reli!ia în care credeam era răturnată#,a+lele le!ii parte$ dar nu de un profet îndurerat$ ci de unul violent$ intolerant$ o+cur înintenţiile ale# Poate o ă aflu că avea noi ta+le###

Răma in!ur cu acet şef urmae o tăcere# Avea 4ârtii în faţă$ termină ceva de citit$ apoirăpune la un apel al unuia din telefoanele care ună pe +iroul ău#

- 0ine e acolo la voi şeful 'răţiilor de cruce' pe şcoală%3i puei numele peda!o!ului care le or!anizae$ trâm+ându-mă cu un dipreţ neacun$

!4idat de intinct$ pentru a nu intra în detalii depre 'răţiile de cruce'$ detalii pe care nu lecunoşteam şi pentru a-l intri!a şi a+ate dicuţia pre idei şi nu pre fapte din şcoală#

- 0e$ zie$ nu e poartă +ine cu voi%- Nu ştie ă răpundă la între+ări$ ziei$ nu e poate fără între+ări###- Da% zie# 0e fel de între+ări%3ntre+ări aveam multe$ pe care nu i le pueem niciodată peda!o!ului verde$ dar mă

prefăcui frământat# Mi-am frământat c4iar mâinile pe !enunc4i şi am tăcut poomorât#-Ei$ ia zi-i)- 6ă preupunem$ am pu eu atunci$ că în ţara noatră n-ar fi fot nici un picior de evreu#

6-ar mai fi năcut mişcarea le!ionară atunci$ în 2OO%*tiam ce pun# 0itiem 'entru legionari şi decoperiem că pentru ei$ evreii erau şi

rămăeeră o mare o+eie#- Aşadar$ cunoşti itoria !işcării, zie el$ şi ţi-a răma neclar acet lucru#

Nu i-am răpun# El îşi aprine o ţi!are şi pue mâna pe telefon# Nu pue nici un nume$dar c4emă pe cineva# Nu e mai uită la mine$ reîncepu ă citeacă 4ârtii# 0urând intră unindivid a cărui înfăţişare mă iz+i din primele clipe# oarte tânăr$ ă fi avut câţiva ani mai multdecât mine$ de o rară ditincţie$ cu c4ipul oval$ părul lin şi nu claie cum îl aveau alţile!ionari$ frunte înaltă şi oc4i mari$ şerpeşti$ cu cozile parcă întine ă e uneacă cu urec4ile#6e apropie de +irou şi e aşeză în fotoliu în faţa mea# Purta cămaşă verde cu dia!onală$ dar

fără pitol$ pantaloni trâmţi$ de cizme$ şi cizmele o!lindă#- @4eor!4e$ şoferul meu$ mi-a adu +ăiatu-ăta$ care e un elev întârziat$ zie omul dedupă +irou# Are o între+are$ dacă în ţara noatră n-ar fi fot /idani$ -ar mai fi năcut mişcareale!ionară$ atunci în 2OO% Ia-l în +irou la tine şi e"plică-i# Pe urmă vii şi-mi pui ce e cu el#

Ne ridicarăm şi ieşirăm# Intrarăm într-un +irou şi urmară lun!i minute de tăcere# Individulfuma şi tătea nemişcat pe caun ca un fin" şi părea ă nu ia în eamă prezenţa mea# Pândeamcu coada oc4iului fi!ura acetui şef mai mic$ totuşi şef$ dar nu văzui nimic$ omul părea ă fieînăşi tăcerea$ c4ipul lui arăta ca o placă de plum+$ ca o macă înţepenită într-o e"preieimpenetra+ilă& '6unt le!ionar şi nimic din ecretele mişcării la care am aderat nu vor fie"primate$ părea el ă pună# 6unt un !ânditor le!ionar$ nu un le!ionar de duzină# @ândireamea e metafizică$ atemporală$ ca şi piritul 0ăpitanului$ care trăieşte în mine# 1rice -ar

întâmpla pete veacuri$ nimic nu mă va clinti### 6ă preupunem că vânturile itoriei ne-aralun!a de pe cenă$ ei şi% Dacă nu voi muri$ mă voi adapta$ c4im+ând maca$ dar eenţa



!ândirii mele va rămâne nealterată# E"prim un detin$ nu o implă viaţă###'- 3ntre+area dumitale e o protie$ vor+i deodată$ foarte !roolan$ fin"ul$ dar totuşi fără ă

i e trice maca# 8ineînţele că mişcarea le!ionară tot ar fi apărut# Ea ete năcută dinadâncurile acetui popor şi e"primă apiraţia lui pre eternitate# Ea a apărat fiinţa neamului de

/idani în acel timp$ dar şi de corupţia democraţiei şi a moravurilor politicienilor#

Aici mă uitai şi eu în /o# Aşa era$ înaintea lui ;itler$ în mod iraţional !işcarea intrae înconflict şi cu politicienii vec4ilor partide# *tiam din poiana fierăriei lui Iocan depre viaţadeşănţată a re!elui$ cu (upeaca lui$ şi că re!ele /efuie ţara$ era unul din cei câţiva oameni

+o!aţi din lume$ avere duă de aici din timp# Dar acum 0arol al II-lea fuee alun!at### .n!eneral ener!ic venie la putere şi aduee cu el !işcarea. Ei +ine$ care fuee primul lor!ând ca ă e"prime apiraţia eternă a neamului% 3nfiinţaeră 'poliţii le!ionare'$ ă +atăoamenii în piaţa pu+lică# .n mare ne!utor din Roşiori$ 0olţatu$ o păţie atfel$ deciîntâmplarea de la noi din at nu era izolată# De ce 'poliţie le!ionară'% 0ea o+işnuită$ care ărepecte le!ile$ nu era de a/un% Pe cine ameninţau ei cu acete poliţii$ împotriva cui erauîndreptate acum după ce erau la putere% 0e vroiau ă ne facă% Mai ale că vec4ea poliţie eraîn picioare# Două poliţii### ireşte$ împotriva oamenilor$ ata era clar###

- Dumneavoatră ştiţi ce pune Roueau$ m-am pomenit eu zicând& '1mul -a năcutli+er$ dar pretutindeni e în lanţuri'#

- 0e vrei ă pui% treări el# Nici eu nu ştiam clar ce vroiam ă pun# Poate ă-i arăt că mişcarea le!ionară vroia ă-l

pună pe om şi mai mult în lanţuri cu a/utorul poliţiei le!ionare şi ă-l co+or puţin dineternitate$ pre realităţile re!imului al cărui pirit îl încarna#

- =ăd că n-ai de pu numai o între+are$ ci mai multe$ zie el$ şi maca începu ă i etrice# Nu cunoşti drumul pe care tre+uie ă-l tră+ată un le!ionar$ de care vor+eşte 0ăpitanul$cum tre+uie ă urci în !enunc4i şi ă te purifici% Picurile piritualităţii noatre untîndepărtate şi numai prin /ertfă a/un!i la ele# *i mulţi din ai noştri -au /ertfit şi am învin#

Nicadorii$ Decemvirii$ Moţa$ Marin###Da$ ştiam&

!oţa, arhanghel şi munte, !arin ca o flacără mare*Murieră amândoi în răz+oiul civil din 6pania# 6e cânta acet cântec şi pe la noi prin

pădure$ unde cui+ul de le!ionari din at îşi ţinea şedinţele şi făceau şi intrucţie###- Niciodată$ zic$ omul nu va înceta ă pună între+ări#- Nu mai pune) 0e fel de între+ări% 3ntre+ări e prefac că ne pun şi duşmanii# 3n realitate

vor ă răpândeacă îndoiala$ du+iul# (e!ionarul care are îndoieli n-are ce căuta printre noi#6piritele du+itative nu vor a/un!e niciodată pe culmile credinţei$ continuă el$ fii atent ă nua/un!i în aceată cate!orie# iindcă dimpotrivă$ vârta ar tre+ui ă-ţi dea elan$ pirit deacrificiu### 0e ne intereează pe noi Roueau% Noi nu facem contracte ociale$ noi untem

înăşi ţara$ pe care o vom călăuzi pre detinul ei măreţ şi veşnic### Acum avem de curăţit putre!aiul pe care l-am moştenit# =om face ata fără cruţare şi o -o pălăm de lepratrecutului###

3ncepeam ă mă plictiec# 6peraem într-o mare întâlnire şi când colo acet şef nu edeoe+ea prea mult de naşu-meu din 6iliştea$ cu toată înfăţişarea a care vroia ă u!erezeacele culmi de care vor+ea# Ata rn-a făcut ă mă uit iar în /o$ ca şi când puele lui m-ar fitur+urat# El e arătă în!ăduitor&

- Pe ce claă eşti%3i răpunei că eram pe-a patra normală şi că aveam optprezece ani#- *coala e de vină$ zie el$ că !ândiţi atfel# Dar o ă c4im+ăm noi şi şcolile#

Nu mă îndoiam# Pătruneeră repede în ele# Peda!o!ul verde intra în ala de mee ca un

adevărat tăpân$ u+directorul (acăr e ferea din calea lui$ iar directorul Ionaşcu tătea maimult înc4i în caă 9care e afla în incinta şcolii:$ nu prea îl mai vedeam prin clae#



acea potură -ar fi inuci$ neputând uporta în conştiinţa lui o atfel de urpare# Ar fi fotmai uman### Dar şi răpunul lui târnea nelinişte#

M-am ridicat$ am luat-o pur şi implu pre uşă tară ă mai rotec vreun cuvânt$ şi amieşit afară###

Afară vedem totdeauna cerul al+atru$ au norii$ care ne prote/ează cu ploile lor şi imţim paşii noştri tăpâni pe lume$ până nu untem loviţi şi inima nu ne +ate ă ne par!ă pieptul###,răiem atfel de lovituri5 palma !rea$ ţărăneacă$ în/urătura$ cuvântul trivial$ /onic$ la adreamamei mele$ e a+ătueră adeea aupra mea# amilia înă$ cât era ea de dez+inată$ mă

prote/ae# Atfel de oameni pe care nici un !ând înalt nu-i călăuzea$ erau dipreţuiţi de tatălmeu# 3i cunoşteam pe toţi oamenii prin el# 8âzdoveică era cu măciuca# 6tan Moameş cu +eţia#Ion al lui Miai cu neştiinţa& ',atăl notru care eşti în ceruri' şi toată ru!ăciunea era pentru elnişte cuvinte 'încurcate'# Altul era deştept 'nevoie mare'$ e"preie intraducti+ilă pentru vârtamea de atunci$ dar înţele!eam că era o ironie$ că dimpotrivă$ omul acela era departe dedeşteptaciunea pe care o afişa# Ene de!ea+a e ducea la +ierică$ tot Ene rămânea$ dar +ine căe ducea& 'e şi el un creştin'# 6tancu îşi +ăue tot pământul$ deşi avea unprezece copii# 3i mai

rămăeeră două po!oane$ punea tutun pe ele# umau toţi$ 'ce ă facă'% 6e apucae decizmărie# 0ei violenţi şi /onici erau ocoliţi# De ăştia tre+uia 'ă fu!i'# Erau în afara oa-menilor# ,ata nu tătea de vor+ă cu ei# 3ncât uitam totul numai cât îl vedeam$ nu-i poveteamnimic### Mi-era de-a/un ă-i aud !laul liniştitor& '0e faci$ mă$ copile%' şi lumea întunecată$ acărei perdea e dădue o clipă la o parte şi văzuem urâtul şi a+/ecţia$ e înc4idea la loc şiînceta ă mai e"ite pentru mine#

Era frumo în acea zi de noiem+rie şi am rătăcit pe la şoea$ prin prea/ma lacurilor# (-amuitat imediat şi pe acel şef le!ionar şi pe @4eor!4e al lui nea 0otică### Am uitat şi de mineînumi$ a+or+it de contemplarea lacului şi tăpânit$ fără !ânduri$ de +ucuria de a trăi# Eramfericit că crieem un roman de la început până la fârşit 9fiindcă mai începuem şi altele$ darnu le terminaem: şi aceată certitudine îmi a/un!ea# Eroina$ oţia falului li+rar$ +ineînţelecă nu-şi omorâe oţul şi nici nu e !ândea -o facă$ dar mă !ândiem eu în locul ei$ fiindcăîmi povetie viaţa lui plină de trădări### copii împrăştiaţi pe ici pe colo### trăia imultan cu maimulte femei 9c4iar la 8ucureşti avea una cu care făcue doi copii şi pe cea mai tânără$ eroinaîn cauză$ o ţinea la Miroşi$ la li+rărie:# Mă între+am unde tătue ea la 8ucureşti când măvizitae la şcoală### îi făcue şi ei un copil### alul li+rar era cuzit5 caa lui era încon/urată dezvatici în relief$ colorate$ iar pe unul din fii îl +otezae ;itler# 3n eptem+rie îl vizitaem laMiroşi# Avea aerul că a venit la putere$ era euforic$ vor+ea de înnoirea neamului5 nu purtatotuşi cămaşă verde şi la între+area mea dacă e le!ionar$ -a ferit ă-mi răpundă# 'Ete$ ete$mi-a şoptit oţia lui cu un aer miterio$ când el a dipărut câteva minute prin curte# Ete$ arepetat$ azi a vor+it###' .nde vor+ie% N-a apucat ă-mi precizeze$ fiindcă i-am auzit paşii

falului li+rar întorcându-e$ dar a dat din cap că da$ şi a repetat că în fârşit şi-a dat pe faţăideile care demult coceau în el### îi plăceau şi ei acele idei% Nu era clar$ dar era mândră###Acum acet +ăr+at care nu făcue altceva decât ă aler!e după fete$ prin trenuri când le

prindea în drum pre şcoli$ şi le deturna de la detinul lor$ prin internate$ prin medii o+cure$cum o !ăie pe cea din 8ucureşti$ avea ă a/un!ă ceva mare### Nu era un implu ţap### Numaică$ ciudat lucru$ nu a/unee nimic### 1 între+aem atunci în 4ol şi ea îmi răpuneeneliniştită& 'Nimic### N-a a/un nimic###' N-am mai putut ă aflu ceva din pricina domnului(acăr### 0e e întâmplae% Nu era le!ionar% Dar atunci de ce fuee în ziua aceea de începutde eptem+rie atât de euforic şi mai ale unde 'vor+ie'% 0um înă 'politica' pentru mine nufăcea parte din valorile a+olute 9în poiana fierăriei lui Iocan îmi apărue ca o comedie:$!ândul la oarta falului li+rar n-a tăruit prea mult în conştiinţa mea# Dimpotrivă$ mi-am

amintit de oarta fratelui oţiei lui$ de care ea îmi vor+ie de$ Pavel$ or+ care locuia la Vatraluminoasă, om deoe+it care îşi pierdue vederea de mic într-un accident neelucidat### '6ă nu-l



între+i$ îmi şoptie ea$ la prima vizită pe care i-o făcuem împreună$ într-o duminică$ e foarteeni+il$ îi face rău aceată amintire'# *i nici ea nu vruee ă-mi pună# 0ultiva miterul în

/urul ei şi al familiei din care provenea$ de pe undeva din Moldova şi nici cum a/unee ea$tocmai în Miroşi$ u+ forţa de a-tracţie a +ăr+atului pe care îmi u!era că îl ura$ dar pe carenu-l părăea###

Am lăat lacul şi am luat-o pre Vatra luminoasă. ,aina în care era învăluită viaţa frateluior+ şi a orei lui mi e părea inonda+ilă# Nici nu vroiam -o dezle!5 mă duceam la Pavel atrade puternica lui peronalitate$ care e formae citind nu atât mult 9+i+lioteca lui din cărţiuriaşe crie cu cuiul tiu era mare:$ cât reflectând aupra vieţii de a cărei lumină din afară eralipit### 'ără îndoială$ îmi puneam acultându-l$ e un om uperior' căci nu mai auziemniciodată până atunci de la cineva idei mai evere depre literatura contemporană cum auzeamde la el 9a+ordaem de la început acet u+iect când îi fueem prezentat de oră-a drept 'untânăr care crie': şi îl acultam uluit$ fiindcă aflam pentru întâia oară că (iviu Re+reanu era îndeclin$ Ionel ,eodoreanu eşuat într-un lirim fără frână$ cu u+iecte fantezite$ şi 0ezarPetrecu în vor+ărie fără noima### îi plăcea în c4im+ doamna 8en!ecu$ 0amil Petrecu$6adoveanu$ Mircea Eliade### ,ocmai citiem şi eu !aitre%i şi )uliganii. '6criitorul tre+uie ă

ne iniţieze în ceea ce e"ită dincolo de realitatea vizi+ilă$ punea el### Revelaţia lucrurilor de/aştiute -a produ în ecolul trecut prin 8alzac şi lau+ert$ e"ceptându-i pe ruşi$ care cei dintâiau e"plorat fantaticul realităţii# 0orepondenţa dintre cei doi câini ai lui @o!ol ne face pe toţicâini$ şi ,oltoi devine şi el cal şi ne face şi pe noi cai$ dar inferiori unor cai$ în )olstomer.iindcă el e întrea+ă& la ce foloeşte un om% 6ă taie coada câinilor$ ă catreze animalele$ ătrice ce-a făcut natura% De ce% 0a ă-i facă lui plăcere% 6ă-l ducă pe el cu droşca$ uitând ă-idea apă$ +iciuindu-l ă aler!e după o femeie defrânată care îl părăie% 6ift a fot primulcare a ima!inat o lume în care animalul om$ numit Qa4oo$ are tări de uflet capricioae şiine"plica+ile$ la care caii e uită uimiţi şi îl ţin în !ra/d aşteptând liniştiţi ă-i treacă iteria şiţicneala### .n pirit turmentat$ pe care nu tre+uie ă-l urmezi# Eşti +ăiat tânăr$ ai iluzii şiidealuri$ 6ift te va tur+ura prea tare$ nu-l citi### dar citeşte-i pe ruşi### 6unt în!ri/oraţi dedetinul omului$ pe care îl văd din u+terană$ ca Dotoiev>i### Dar mărturia nu e rece$ oartaomului nu e iremedia+ilă$ ca la acet en!lez care a mer în declin după @uliiver$ ci patetică$cu oc4ii pre Dumnezeu### ,oltoi e mai ec4ili+rat$ nu-i citi acum nici pe @o!ol nici peDotoiev>i# ,oltoi e mai aproape de natură$ mai curat$ el n-a violat o fetiţă de nouă ani caDotoiev>i$ şi nici n-a căzut în +ierică$ în criză$ ca @o!ol$ periat de monştrii care îl vizitauşi pe care îi creae# ,oţi aceşti 8o+cin>i şi Do+cin>i de care ar tre+ui ă râdem$ nu netârnec deloc râul### indivizi de coşmar### caricaturi### Dar ne+unul care e lovit în cap şi îşiaduce aminte de maică-a### o$ mamă$ cine m-a făcut aşa%### ,u m-ai făcut%### Mă +at### Nu-lciti)'

6ă-i dai unui adolecent un fat### =a face e"act contrariul) Am început ă um+lu prin

anticarii după 6ift$ @o!ol şi Dotoiev>i şi îi citeam în mica odăiţă a fratelui meu Nilă$ careîmi dădea şi +ani# 3l evitam pe ,oltoi###3n ziua aceea l-am !ăit pe Pavel cu o femeie şi am înţele de unde ştia el atâtea depre

literatură& ea îi citea### Era o prietenă$ care mi-a pu mai târziu că vrea ă e mărite cu el#0um el era profeor acolo la Vatra luminoasă, şi câşti!a$ ea vroia ă-l coată din acea caă9initră pentru cine nu era or+: şi ă-l aducă la ea###

3ntr-adevăr pe coridoare şi c4iar în odăi miroea parcă a or+i$ un miro traniu$ de cimentumed şi murdar$ deşi murdar nu era$ de ceva nepălat şi rânced# 0ulorile erau întunecate petetot$ deşi !ri/a de caă o aveau văzători an!a/aţi$ care ar li putut pune o culoare ici colo$ un!4iveci$ un trat de flori au ar fi putut vopi altfel pereţii# 0urtea era animată totuşi# 0ei tinerie plim+au !ânditori$ in!uri au câte doi# Numai tineri am văzut### unii erau frumoşi$ cu părul

într-o parte$ cu fruntea aplecată$ cu e"preii melancolice$ încă neînţepenite$ cum arătau cei +ătrâni$ pe care îi întâlneam pe cări$ co+orând au urcând cu mâinile alunecând pe cimentul



lutruit al palierelor$ cu fruntea în u$ ine"preivi şi decoloraţi$ în 4ainele lor care e înc4eiaula !ât fără croiala o+işnuită$ în +ocancii lor ne!ri şi !rei###

- Nu vă deran/aţi$ le-am pu$ vin în altă zi$ dacă acum###- Nu$ mi-a răpun Pavel$ tai$ am citit detul###*i m-a prezentat prietenei lui# M-a între+at ce-am mai făcut% emeia a pu cartea

deoparte şi Pavel -a ridicat în capul oaelor pe patul lui de fier# 6tătue lun!it# M-am aşezat pe un caun şi i-am aruncat femeii o privire rapidă# Nu era frumoaă$ nici +ine îm+răcată$ darera tânără$ cu un c4ip e"preiv$ cu privirea înufleţită$ deşi puţin tur+ure### Pavel emăna cutinerii de pe afară$ deşi putea ă ai+ă treizeci de ani# Avea înă şi el o va!ă paloare care nu-mi

plăcea# După răz+oi m-am du ă-l vizitez# Mi -a pu că a murit# 6uferie de ceva% amîntre+at# Nu# Am înţele că femeia aceea nu-l luae cu ea$ au nu vruee el$ e depărţieră şiîl omorâe in!urătatea# 0e-am mai făcut% A$ da) *i am început ă-i povetec întâlnirea meacu acel şef le!ionar# Nu ştiam ă-i redau e"act dicuţia$ totul e îndepărtae de mineconidera+il$ e şi în!ropae în adâncul uitării$ îmi rămăee în minte doar ameninţarea laadrea evreilor$ că o ă li e taie curând la+ele lor pitruiate###

- Aşa a zi%)

- Da#- ;m) 1r -o şi facă) Avem şi noi emne###*i îl văd că pune mâna pe umărul$ apoi pe părul femeii$ pipăind###- ,e-ai coafat azi$ îl aud că îi pune#- Da$ i-a răpun femeia# A mân!âiat-o###- .nde e ziarul acela de alaltăieri$ 4una-vestire5 (-ai lăat aici au l-ai luat%- Nu$ i-a răpun femeia$ ai nevoie de el%- Da$ mai citeşte o dată ştirea aceea cu Aociaţia urdomuţilor$ ă audă şi el#emeia e ridică şi luă de pe +i+liotecă un ziar dintr-un teanc#îl răfoi şi citi&- 'Kilele acetea la 8ucureşti Aociaţia urdo-muţilor din România a ţinut şedinţă plenară

în care -a 4otărât cu ma/oritate de voturi e"cluderea mem+rilor evrei'#- 0um%) am între+at#Auziem +ine$ dar voiam ă mai aud o dată# emeia citi din nou ştirea# Am iz+ucnit într-

un râ înalt# *tiam cum vor+ec urdo-muţii$ au alfa+etul lor$ cu de!etele### Deci au ţinutşedinţă plenară$ au luat 'cuvântul' şi### *i iar am iz+ucnit în râ#

- Eşti +ăiat veel$ zie Pavel$ nici contrariat$ dar nici molipit de reacţia mea# Nu m-aşmira ă apară şi dintre noi nişte +eţivi care ă ceară acelaşi lucru#

- 0e +eţivi% am zi fără ă reuşec ă-mi potolec râul#- Avem detui +eţivi)- Aici%)

- Da$ aici# N-am mai întârziat mult# Mi-am dat eama că tarea mea de pirit$ cu râul acela care nuînceta 9cât mă !ândeam şi contemplam în minte ridicola ştire$ cât iz+ucneam în 4o4ote: -ar

putea ă-l /i!neacă pe omul din faţa mea###

Dimpotrivă$ 6ift nu m-a tur+urat şi nu m-a neliniştit deloc potura în care punea elanimalul numit Qa4oo# Recunoşteam omul în prada pornirilor lui o+cure$ inferior$ evident$

purităţii unui cal# 0unoşteam caii# Eram trimi cu ei ă-i pac şi ne confundam în intenţii&'=oi paşteţi$ eu citec# Nu intraţi în porum+ că vă +at#' *i îi +ăteam când$ atraşi de ştiuleţi$

părăeau miriştea şi /efuiau porum+ul# Dar e upuneau$ reveneau la iar+a cuminţi$ iar eu îmivedeam de citit# 6eara îi depiedicam şi îi le!am cu căpetrele# Mă urcam pe pinarea celui

din tân!a$ nu complet$ nu-l încălecam$ dădeam piciorul într-o parte şi plecam# De ce n-o luaurazna% ,otuşi$ câteodată e periau$ ciuleau urec4ile$ +ăteau din picioare cuprinşi de panică şi



forăiau$ !ata -o ia la !oană +ezmetică şi atunci copilul de pe pinarea lor$ ca o zeitate protectoare şi uverană$ tră!ea de căpătru şi îi tri!a pe nume& 'Kamfir$ runza$ tai)' *i îirăuceam pe loc şi îi +ăteam cu palma pe ceafă# Nici n-aveam în mâna un +ici# Ridicau cape-tele$ panica îi părăea şi rămâneau cuminţi în amur!ul miterio şi tăcut al câmpiei care e

pare că îi neliniştie# 'Acaă)' şopteam şi le îndreptam !âturile lor frumoae înapoi$ pre atul

care$ poate$ le z+urae o clipă din minte# ,ră!eau in!uri la fântână$ intrau in!uri în !ra/dîndată ce decălecam în curte# Da$ erau puri$ fiindcă erau catraţi# Armăarul aler!a prin curtenec4ezând$ iz+ea cu picioarele$ nu puteai ă-l încaleci$ te trântea$ rupea !ardurile$ muşca### erauper+$ dar era mintit$ ca şi omul### Iapa înăşi nu era nici ea de tăpânit până nu era dată laarmăar# Dacă animalul numit de 6ift Qa4oo ar fi păţit şi el la fel$ adică dacă ar fi fotcatrat$ ar fi a/un şi el docil$ pur$ netur+urat de tări ăl+atice$ iraţionale### Era ceva cu 6ift$apira pre puritate şi i-am citit şi fratelui meu Nilă acel para!raf în care +io!raful relatatupoarea melancolică a acetui en!lez când a urprin-o pe iu+ita lui într-o anumită potură&(elia### (elia### (elia e### Nilă a urâ şi l-a în/urat +lând pe 6ift zicând că ei şi ce dacă (eliaaceea e### 0e-ar ti vrut$ adică% vroia ă pună Nilă# Ar fi tre+uit (elia ă nu mai mănânce şiatunci nici nu -ar mai fi### Dar atunci### 4m### cum adică### ar mai fi trăit###

,urmentarea marilor pirite îmi dădea o tare intenă de /u+ilaţiune& cu o acuitate avândde partea mea începutul vieţii$ nu mă peria ne+unul lui @o!ol$ şi contrariu a ceea ce îmipuee or+ul$ râdeam de Do+cin>i şi 8o+cin>i$ de Manilov şi de 6o+a>ievici### Rămâneam

pierdut ceauri între!i cu coatele u+ ceafă$ în mica odaie a lui Nilă$ de la manardă$ tăpânitde admiraţie pentru marele @o!ol$ ale cărui rătăciri nu mă intereau şi nu vroiam ă le cunocşi dorind ă criu ca el$ ă urprind şi eu$ aemeni lui$ pectacolul vieţii$ care poate târni înnoi acel entiment de alvare$ de eli+erare$ de li+ertate a !ândului$ de triumf aupra a ceea ce ediform şi !rotec### Ima!inaţia lui 6ift îmi era trăină$ a lui @o!ol apropiată$ familiară###Dei!ur$ n-ara înţele decât mai târziu de ce @ulliver$ în ţara piticilor$ e poartă atât de +lândcu acei omuleţi cât un de!et$ când ar fi fot atât de uşor ă-i ditru!ă pe toţi### în loc de ata -alăat dat în /udecată$ -a neliniştit de intri!ile de la curte ale unor vietăţi pe care$ ca ă poatăvor+i cu ele$ le lua în palmă şi le ţinea aproape de !ură# 6imţeam va! uperioritatea lui înpirit$ era un om care nu vroia ă a+uzeze de puterea lui$ deşi ar fi putut fi co din ărite defaptul că tin!ând incendiul palatului re!al cu propria-i ură or!anică de lic4id$ a fot acuzatde lema6estate. Era +lând şi drept$ şi-a apărat cauza foloind conştiinţa a de om şi nu forţa###

ără ă le înţele!em nici +ine nici total$ marile opere ne răpund$ în pra!ul formăriiidealurilor$ la o între+are pe care încă nu ne-o punem$ dar care e ininuează& ce ete un om%0e ete o conştiinţă% 0unoaşterea de ine$ reacţia la pierderea li+ertăţii civice şi interioare$ ali+ertăţii de !ândire$ şocul +rutal al vieţii$ cum putem deveni$ din întâmplare au din a+enţaunei opoziţii morale /ucăria şi apoi victima împre/urărilor$ toate acetea apar mai târziu# (aoptprezece ani mă îm+ăta iluzia li+ertăţii mele a+olute şi urâdeam de +lândeţea şi puritatea

lui @ulliver5 nu-l înţele!eam +ine) 6ă câşti!i de partea ta oameni pe care ai fi putut ă-itriveşti$ fiind nişte ticăloşi$ mi e părea dei!ur uşor de făcut când eşti un uriaş conştient deforţa ta$ dar când adverarii unt e!ali în putere$ încearcă deci### Nu-i câşti!i niciodată$încearcă ă rămâi prieten cu un ticălo# 0u câţi n-o făcuem 9fireşte fără ă ştiu ce zace în ei:şi###

Plecând în armată lăaem celui mai +un prieten al meu tot ceea ce aveam$ 4aine$ cărţi$manucrie$ foto!rafii$ criori### Petrecuem împreună prin cafenele acele ore de credinţăcomună în detinul notru literar$ când e pune tot şi nimic$ într-o euforie înteţită de pa4ar$ pecare el cerea mereu ă fie din nou umplut# Miron Parac4ivecu$ care ne a/utae ă de+utăm$punea depre el că 'are !eniu' şi făcea din mână în aer elipe lar!i înoţite de în/urături deadmiraţie$ adică unul ca el nu mai e"ită şi e îneca de entuziam punând acete cuvinte###

Povetirile lui erau ceţoae$ viziuni de vi$ adeea de coşmar$ cu ro+oţi care prind viaţă şi ucid pe creatorii lor### ran>enteini văzuţi la cinema$ au oameni invizi+ili care terorizau pe



duşmanii lor### ?ineam la el$ avea un umor pe care îl e"prima şi prin treăriri$ !eturi pontaneşi !roteşti$ reluări +ruşte de converaţie după momente de depreiune pe care le alun!a cu unrâ dipreţuitor adreat oartei# 0um% Noi% Eram tineri) 6oarta ducă-e dracului) 6ă +em) Erain!urul fecior al mamei ale văduve care avea !ri/ă de el şi trăiau într-un cartier ărac$ dar cuo căuţă a lor cu !rădiniţă idilică#

3n 2GG$ după O Au!ut$ m-am du la el# 'Dă-mi$ i-am pu$ ceea ce ţi-am încredinţat###;ainele$ manucriele###' 'Nu le mai am'$ zice# 'Dar unde unt%' 'A căzut o +om+ă pe ele)''0e +om+ă$ zic$ unde$ văd că aici nu e nici o !roapă$ caa e în picioare'# 'Nu$ 2că nu le-amţinut aici$ le-am du în altă parte'# 'De ce%' '0a ă nu cadă o +om+ă pe ele'# '*i a căzut###''Da$ le-a făcut praf###'

Eram şi indi!nat şi trit că pierduem acele lucruri# 8ineînţele că vândue tot ceea ce îlru!aem ă-mi pătreze$ alţii mi-au pu$ u!erându-mi că a făcut-o ca ă ai+ă ce +ea# Deci$mi-am zi$ va ă zică ata era### (-am reîntâlnit după câteva zile la o manifetaţie$ tri!a ă

plece !uvernul şi arăta prin de clocot interior# ';ai şi tu cu noi$ zice$ treci în rând###'';ainele$ zic$ nu contează$ deşi vezi în ce unt îm+răcat 9purtam o câr+oaă uniformă !ri încare mi e dădue drumul într-o permiie: dar celelalte$ manucriele 9cărţile le-ai vândut

preci şi pe ele:$ ce-ţi tre+uiec manucriele# Dă-mi-le)' '?i-am pu$ a urlat el a+ent şinepăător$ au ar toate###' *i a continuat ă tri!e# Am răma pe trotuar###

Nu tre+uie ă fie mari şocurile pe care le primim de la un prieten$ de la alţii rămânemnepăători c4iar dacă unt infamii menite ă ne culce la pământ5 nu ne culcă)$ înă cele primitede la un prieten lovec un eimo!raf mai adânc$ pe care cu !reu îl repunem în tare deec4ili+ru# (-am văzut din nou şi i-am pu& 'Mitică$ nu contează ce mi-ai făcut$ manucrielenu ţineam la ele$ pune-mi mai +ine ce mai faci tu%'

(ipiem doi ani$ nu mai ştiam nimic din viaţa literară şi mai ale nu mai ştiam cecriee el în acet timp### încercam ă reiau prietenia cu el cu peranţa că o inceritaterevelatoare din partea lui putea uşor ă ştear!ă ceea ce îmi făcue$ c4iar şi o implă mărturiirecă îi fuee !reu şi de aceea### '0e ă fac$ +ine'$ mi-a răpun înă el cu ceva part în !la$ receşi a!reiv### *i a răma mut şi trăin#

,otuşi n-am rupt cu el# 0ine ştie$ mi-am zi$ poate mai târziu$ când o ă pu+lice o carte###6untem criitori### Ne împăcăm noi### A a/un reporter efemer$ ne-am revăzut după un eşec almeu$ în 2H şi mi-a pu cuvinte otrăvite$ ca şi cei trei criitori pe care vrueem ă-i văd dupăde+ut### 0a şi ei$ îmi prevedea$ cu atifacţie$ un viitor în care### pe mar!inea unui şanţ### Mi edorea deci acet şanţ şi de către el$ cu care petrecuem ore de### cu toate că nu-i făcuem niciun +ine ca ă e adevereacă puele lui Dotoiev>i că din pricina ata mă ura# 0ât deprevreun rău cu atât mai puţin### N-am mai auzit de el după aceată întâlnire###

3n copilărie eram prieten nedepărţit cu un tiz$ mer!eam împreună cu caii pe la loturi#Alteori ne înţele!eam ca dimineaţa ă am eu !ri/ă şi de-ai lui iar el ă ai+ă după maă# *i într-

o zi când vin pe mirişte ă-l c4im+ îl !ăec plecat$ nu mă aşteptae$ iar caii erau pe mirişteaaltuia# Până ă-mi dau eu +ine eama de ce e întâmplă 9erau mai mulţi +ăieţi adunaţi: văd căe apropie de noi un individ ne!ru la faţă şi îmi zice& 'Mă$ ăta al lui 0ălăraşu$ de ce paşti$ mă$caii pe lotul meu%)' *i până ă-i dau eu un răpun 9unt oameni care nu aşteaptă un răpun:îl văd că ridică cioma!ul şi îmi tra!e două lovituri cumplite în cap# M-am pri/init cu mâna$dar m-a do+orât# 1 ură năpranică am imţit că îmi în!4eaţă inima împotriva acelui in ne!rula faţă$ care$ înainte de a lovi$ nu vruee ă aculte răpunul meu$ de ce e aflau caii acolounde nu eu îi dueem# A plecat în/urându-mă şi a !onit in!ur caii$ fiindcă eu nu mă mai

puteam mişca de /o# ,otuşi pe el l-am uitat imediat$ !ândul meu era la alde tizu-meu### 0e eîntâmplae% 6eara$ în timp ce îi lăam caii ă intre în curte$ l-am între+at& 'Marine$ de ce p###mă-ti ai lăat tu caii pe miriştea ăluia şi ai plecat%'

3n loc ă-mi pună ceva care ă-l coată din cauză 9şi putea ă pună orice$ de pildă că l-ac4emat tat-ău acaă au cine ştie ce altceva şi că nu el îi duee acolo$ zău$ ă-l### în### pe mă-



a care minte$ ceea ce m-ar fi mulţumit: îl văd că rân/eşte şi îmi întoarce patele# N-am înţeledecât mai târziu$ de la alţii# Dinadin o făcue$ ştia că inul acela cu miriştea era un om ne!runu numai la c4ip$ ci şi la uflet şi duee caii pe miriştea lui tocmai ca acela ă mă prindă şi deaceea plecae dinainte# (a o vârtă aşa mică 9ă fi avut amândoi treiprezece au paiprezeceani: e putue naşte în mintea lui### tocmai împotriva unui prieten cu care### coceam porum+

împreună$ vor+eam de fete### eu îl icăleam pe +raţ cu creion roş-al+atru### el mă lăuda$ cădacă ar şti atâta carte câtă ştiu eu$ alde tat-ău### l-ar da încolo în şcoli###0u ăta am rupt-o de-atunci$ părăind atul pe el l-am şter din memorie ca şi pe alţii care

îi emănau şi depre care mi e poveteau itoriiri la fel de ticăloae$ fiind înă oameni mari#6ora mea îi cunoştea +ine şi râdea de ei toţi$ cum râdea tata$ ca de o mare comedie# Am auzitcă Marin ăta -a înurat ca orice ţăran$ a făcut copii$ copiii lui au făcut şi ei copii$ acum e

+unic şi ceea ce mi -a părut şi mai tâmpit$ are şi televizor###;otărât 6ift era un naiv cu @ulliver al ău în ţara piticilor### Dar era frumo###$1 carte

pentru copii$ !ândeam$ ă-i ditreze şi ă le urprindă ima!inaţia### Nu +ănuiam că mai târziu$recitind-o$ aveam ă !ăec în ea adâncimea unui cu!et care nu e !ândie deloc la copii cândo criee###

3ntr-o zi frati-meu Nilă îmi pue în timp ce ne pre!ăteam de culcare 9eram numai noidoi$ oţia lui$ înărcinată$ o trimiee la ţară ă nacă5 aici cine -o a/ute% în timp ce acolo eraumoaşe şi rude care e pricepeau:&

- Du-te şi tu pe la Ilie)### Al nai+ii$ nu ştiu ce-a făcut) N-aveam nici un c4ef) Nu-mi mai plăcea de el# Era cel mai mare dintre cei trei copii cu

care venie tata de la prima lui muiere# După ce lucrae un timp la .#0#8# târnind dipreţulnotru al tuturor 9la .#0#8# adică .zinele 0omunale 8ucureşti:$ fuee măturător de tradă$intrae la 6#,#8#$ 6ocietatea ,ramvaie 8ucureşti$ unde e calificae udor auto!en# Ar fitre+uit$ după aceată victorie$ ă fie mulţumit şi ă e împace cu familia# N-aş fi putut zice căe purta urât cu mine$ dar nici +ine nu e purta$ ceva tur+ure îi apărea în oc4i când îmi vor+ea$că$ îmi punea el cu cepticim a!aat$ ce cred eu că o ă a/un! dacă unt la şcoală% *i ăta$ caşi alţii$ din at şi mai târziu din 8ucureşti$ vedeau pentru mine cu oc4ii minţii un fârşitlamenta+il# Era o dorinţă a lor o+cură$ dintr-o averiune ine"plica+ilă% 0eva din mine nu leinpira simpatia5 0eva u+teran$ fără nume$ de care eu nu ştiam$ o lua înaintea dorinţei melede apropiere prin impla mea prezenţă$ şi năştea pofta ă a/un! rău$ ă fârşec 'pe u+

poduri' cum îmi puee acet frate când îl vizitaem pentru prima oară în acea toamnă% '6untelev'$ îmi pueem# 'Ei şi ce dacă eşti elev% 0âţi +acaloriaţi n-am văzut eu cu târnul înmână%' El căpae de acet târn$ era mândru şi acum îi intrae în cap ideea funetă$ care aveaă-i curteze viaţa la cincizeci de ani$ ă-şi facă o caă în 8ucureşti 'ă le arate el lor'### 0ineerau acei 7orm3 înţele!eam#

.n in!ur lucru mă împiedica ă-l urăc şi eu& fata cu care trăia# Era o lorică frumoaă$care îl iu+ea$ mică de tatură$ cu oc4ii limpezi$ u+ţirică şi cu trăături neo+işnuit de delicate#Era fată în caă undeva 9acolo îi vizitaem$ în odăiţa ei$ unde trăiau împreună:#

- Da ce-a făcut% îl între+ eu pe Nilă$ nu prea curio$ cu !ândul ă nu mă duc# Nilă parcă nici nu mă auzi# 6omnolent şi cu un aer pierdut$ copleşit de !ânduri$ uită ă-mi

răpundă#- 0e-a făcut$ mă Nilă%- Ei$ ce ă facă$ pue el deodată îm+lânzit#3nţeleei# Ilie era frati-ău$ nu făcue nimic$ îl ierta# ,otuşi ceva e întâmplae#- ###6-a mutat$ murmură el în prada unor !ânduri care nu e e"primau#- Da% zic# *i%

El dădu din cap cu ceva în el care e îndoia& făcue au nu făcue +ine Ilie că e mutae%Da$ părea el ă pună$ oamenii e mai mută###



*i îşi luă din cap şapca lui pe care cria portar, o pue pe maă cu mişcări încetinite şiîncepu ă e dez+race#

A doua zi făcui un pac4et din cărţile pe care le citiem şi plecai la anticar ă le c4im+9plăteam numai cititul$ anticarul îmi dădea +anii de !aranţie înapoi şi din ei luam altele:# 3n4ol Nilă tătea măreţ în patele +iroului ău de portar# 3mi dădu ă mănânc un andvici cu

şuncă şi o ticlă de +ere# 0âşti!a +ine Nilă pentru erviciile lui adue locatarilor$ dar nu ştiamde ce avea mereu acel aer împovărat# Nu era trit 9fiindcă la un pa4ar avea un urâ deîncântare fermecător şi fruntea lui lată şi încreţită de o liniştită nedumerire e decreţea înfârşit: dar lupta parcă mereu cu !ânduri care nu căpătau !la# Ducea o luptă cu ine au cuceva% Nimeni nu ştia$ fiindcă târnit de frati-ău nu e dezvăluia$ c4iar dacă acela îi punealucruri muşcătoare$ de pildă în le!ătură cu nevată-a$ căreia îi cam plăcea ă +ea şi nici preavrednică nu era$ au în le!ătură cu viitorul lui$ nu prea i!ur$ după părerea lui frati-ău# Dar şiîn Nilă zăcea un in care ştia ă devină muşcător# ',aci că ai a/un tu mare$ mormăia el$ aităiat 8ucureştiul pe din două'#

Erau vor+ele tatălui notru$ de o ironie pe care Ilie o uportae !reu cât tătue acaă# 'Ilieal meu$ punea el oamenilor$ a tăiat 8ucureştiul pe din două& /umătate e al lui'# 0e ă răpunzi

la ata% Nimic)- =ezi$ zie Nilă$ că tă acuma în 0olentina$ pe trada### lai tramvaiul### ,e dai /o la cap$

unde întoarce# ,u mai ai +ani%I-am răpun că nu prea mai aveam şi mi-a întin câteva ute# 3n timp ce înapoiam cărţile

anticarului mi-am dat eama că totuşi e întâmplae ceva cu frati-meu Ilie şi n-am mai luatalte cărţi$ 4otărât ă mă duc şi ă văd#

Am !ăit !reu trada$ dacă tradă e putea numi$ câteva cae răzleţe la /umătate de oră demer pe /o de la capătul tramvaiului C# Am intrat în curte unde o ţi!ancă !roaă şi urâtăcutura ceva şi am între+at dacă acolo tătea Ilie 0ălăraşu#

- Aicea tă$ îmi răpune femeia cu o voce iz+itor de mieroaă$ faţă de urâţenia +alaoac4eşă a c4ipului ei# E la ervici$ dar tre+uie ă pice# ,u cine eşti%

I-am răpun că unt fratele lui#- A$ tre+uie ă fii Marin$ zie#De ce tre+uia ă fiu c4iar acel Marin% De unde dracu ştia%- ;ai în caă$ zie#- Da tu$ zic$ cine eşti%- 6unt muierea lui)M-am poomorât# =a ă zică ata era# Ilie e depărţie de lorica şi luae ţi!anca ata#

Am avut o ezitare# 6ă mai intru au ă plec%- Intră$ zie ea$ că Ilie tre+uie ă vie şi el acuma# 6ăptămâna ata lucrează noaptea$ de la

unprezece la şapte$ dar după ce iee din c4im+ e mai duce şi el cu alţii ă-şi drea!ă !âtul în

vreo +ode!ă# Muncitorul$ adău!ă ea$ ce plăcere ă ai+ă şi el după ce iee de la muncă% 6ă teala un pa4ar cu alţii$ mai vor+ec şi ei de-ale lor###Am intrat# .râta femeie nu era şi năroadă$ dimpotrivă$ o mare ştiinţă a vieţii e !4icea din

puele ei# Era domoală$ odi4nitoare$ iar mierea în care îşi învăluia cuvintele atră!ea#- 0e ă-ţi dau eu ţie% mă între+ă ea după ce intrai în odaie# 1 cafea$ o dulceaţă%- *i una şi alta$ îi răpunei#1daia avea pământ pe /o$ dar era curată$ cu calendar în perete şi nelipitele foto!rafii# 6e

due în odaia de la intrare$ care era +ucătărie şi îmi pre!ăti$ la lampa cu !az$ o cafea# De-acoloîmi vor+ea# 0e mai face tata 9adică taică-meu): dar urorile$ ce mai zice Nilă### Ne ştia pe toţica şi când am fi fot rude de ani de zile# (a cafea e aşeză pe pat lân!ă mine cu nişte cărţi înmână şi îmi şopti&

-6ă-ţi !4icec###1 lăai ă-mi !4iceacă# 0ă$ începu ea ă-mi pună toate acele lucruri care te între+ai de



unde dracu le ştia o !4icitoare$ 9fiindcă erau adevărate: mie nu mai mi-era !ândul la şcoală$ aşvrea ă plec$ dar o ă mai tau totuşi un timp### 1 damă de to+ă îmi purta !ândul$ un crai de###.n drum cu un dar de +ani### Aiurea$ care drum şi de unde +ani% 1 întrerupei&

- De când te cunoşti tu cu nenea%- Păi de prin primăvară)

Nu aveam$ pe atunci$ !ri/a de a nu vor+i cu oamenii depre lucruri care contituiauecretul e"itenţei lor# Mă interea acel ecret şi vroiam ca pe un drept al meu$ ă-l aflu# Poatede aceea îmi doreau unii ă a/un! rău%

- *i i-a plăcut lui de tine%) am între+at-o şi am iz+ucnit în râ#Dar ţi!anca a zâm+it şi ea$ deloc tur+urată#- I-a plăcut$ Marine$ mi-a răpun enină# De ce ă nu-i placă% 6unt muiere tânără şi ştiu

ă am !ri/ă de-un +ăr+at# De Ilie tre+uie ă ai !ri/ă# Aşa e el#Aşa deci# 0e vroia ă pună%- lorica l-a lăat$ au a lăat-o el pe ea%- El a lăat-o)-De ce%

- Păi de unde ă ştiu eu% 0rezi că ştiu%3mi răpundea cu +lândeţe# Ar fi putut -o pone!reacă pe cealaltă# 1ricum$ părăind-o pe

lorica$ nenea o fi pone!rit-o fără doar şi poate$ îl cunoşteam +ine şi !ândeam că în orice cazn-a lăat-o el de!ea+a# ?i!anca ştia$ dar pre deoe+ire de altele din raa ei$ nu-i mer!ea !urala rele#

- *i +ordeiul ăta$ zic$ plătiţi c4irie###- Plătim#- *i tu lucrezi undeva%- (ucrez) 6unt muncitoare la o fa+rică de mo+ilă# 6ăptămâna ata unt după maă#- Ai fraţi$ urori%###- Am o !rămadă#3n clipa aceea auzirăm o tue afară# Muierea îmi şopti cu nepuă duioşie$ aproape

umilinţă&- E llie#3ntr-adevăr$ el era# Intră şi nu e miră că mă !ăea acolo# Mă între+ă poomorât ce mai

face Nilă# *i îmi pue ceva neplăcut# 0ă dacă era înc4iă şcoala$ de ce nu mă duceam acaă%3i înţeleei !ândul$ că adică tăteam pe capul lui frati-ău# Mi-l confirmă el înuşi#

- 0rezi că Nilă e +anc4er%- 1 ă-i dau eu$ odată$ +anii îndărăt$ îi răpunei dezvăluindu-mi un !ând pe care îl

aveam$ ă nu uit$ adică$ vreodată$ +inele pe care Nilă mi-l făcue#uma cu ete$ nu mai zie nimic$ ceru de mâncare şi pue că vrea ă e culce#

- (e!ionarii tăi$ pue deodată privindu-mă ţintă$ l-au omorât pe Ior!a# Nici trei luni nu ledau şi e duc dracului# Aşa că vezi$ mai adău!ă$ ca un avertiment pentru mine#.itai că le!ionarii erau 'ai mei'$ uluit de ştire# îl între+ai&- 0ând l-au omorât%- (-au omorât$ răpune el ec$ aruncând ţi!area şi cuipând pete ea#0u ăta nu puteai vor+i# Mă ridicai şi plecai#(a primul c4ioşc cumpărai un ziar$ îl răfoii c4iar acolo$ dar nu e !ăea în el nici o ştire

depre Ior!a# E adevărat$ îl între+ai pe omul de la c4ioşc$ că Nicolae Ior!a a fot omorât%1mul confirmă$ auzie şi el$ dar adău!ă că în ziare nu apărue nimic$ au îi căpae lui# 0ânde petrecue%### Dădu din umeri# Kilele atea# Mă îndepărtai#

Nu ştiam depre Ior!a cu mult mai mult decât tatăl meu& ca era un mare cărturar# Dar nu

citiem mult din vata lui operă în afară de +storia românilor, iar în 8 viaţă de om, aşa cum a fost căutaem elementul enzaţional$ cum promitea titlul şi nu !ăiem nimic deoe+it# 3mi



dădeam eama că nu tre+uie ă fie un roman$ dar oricum$ câte nu e întâmplă într-o viaţă deom mai ale aşa cum a fost. Roueau$ care ni e recomandae la cururi pentru 2mile caviitori dacăli$ în onfessions îşi povetea într-adevăr viaţa dans toute verite, porindu-nenemăurat oc4iul mirării pentru inceritatea totală pe care autorul o promitea şi nu e trăda#Mai târziu aveam ă aflu că autorul român e teme ă fie incer până la capăt5 dacă e va zice&

i-auzi$ a furat$ a înşelat$ a fot viclean$ a făcut şcoala de /andarmi$ a primit ouă$ !ăini### avemaltă fire$ ne place ă râdem de natura umană$ e marea noatră ditracţie# Atât ar tre+ui$ ăîncerce cineva ă-şi e"ploreze ufletul u+ oc4ii tuturor$ am avea de ce râde### Pentru că$ ăreflectăm$ ce-ar fi ă vină un in corupt$ ă facă mărturiiri% .n ţap +ăşino$ o purceaifilitică% El tre+uie ă ne arate că e cult$ are acet comple"$ murdăriile propriului uflet levară în capul contemporanilor# 8ineînţele că tot nu capă$ vine unul care tot îi c4iţeazăadevărata +io!rafie# 0ând$ un an mai târziu$ avea ă apară +storia literaturii române, de @#0ălinecn$ aveam într-adevăr ă fiu uluit# Nu numai opera$ ci şi viaţa autorului român avea ăapară în curte portrete !eniale$ unele nedrepte$ era adevărat$ altele şar/ate$ dar cât de neceare

pentru cititorul tânăr facinat de viaţa adevărată a unui criitor# Nu cum şi le dorea autorul9care îşi ferie opera cu îndâr/ire$ cu referiri aureolate$ au cu tot atât de va!i amintiri menite

ă-i confere o lumină care nu era nici măcar o apiraţie:$ ci aruncând ful!ere de luminărevelatoare$ şi nu călăuzit de dorinţa de a candaliza$ ci de a urprinde contradicţia dintre viaţăşi operă$ pentru a o decifra mai +ine cititorului pe cea din urmă$ şi mai ale pentru a oferi oviziune totală#

Depre Ior!a aflam prea puţine din mărturia a# Aveau înă alţii !ri/ă -o facă oral#Auziem că în timpul cât fuee el odată prim-minitru nu plătie lefurile funcţionarilortatului trei luni de zile# 3nvăţătorii din at îl în/urau şi poveteau că o dele!aţie de profeoridin 8ucureşti e duee cu o /al+ă după el$ la mare# 'Domnule prim-minitru$ dacă nu ne

plătiţi alariile$ îi pueeră ei$ nu ne rămâne decât ă ne pânzurăm)' 0ărturarul tăcue câtevaclipe$ reflectând$ apoi avuee un !et& 'De ce$ le răpunee el$ ă vă pânzuraţi% Mai +inearuncaţi-vă în mare)' Erau$ fără îndoială$ cuvinte năcocite de duşmanii lui$ căci nu ducealipă$ îi avea$ numeroşi şi necruţători$ şi în politică şi în cultură# 0ei mai or+iţi erau le!ionarii$care credeau că el era vinovat de moartea 0ăpitanului lor# 1 puneau şi cei din at$ cei mici$cu luciri de ură fanatică în priviri# 'De ce nu fu!ie din ţară imediat după eptem+rie% măîntre+am# Protectorul ău$ 0arol al II-lea$ fuee detronat$ la ce e mai putea aştepta%' Nuînţele!eam#### *tiam$ din itorie$ cum domnitori au şefi de oşti$ în loc ă e păzeacă$ mer!eaudrept pre curele pe care li le întindeau duşmanii lor$ cum erau prinşi şi călăul le tăiacapetele# Mă opream din citit$ prin de nedumerire# 3n luptă tre+uie ă te aperi$ ă-ţi cunoştiadverarii$ au ă nu ţi-i faci$ ă nu intri în acea luptă dacă nu eşti înzetrat cu inteli!enţaneceară pentru a di+ui firele comploturilor şi răturnărilor# Marele Mi4ai părăie Munteniaşi e aliae cu un oarecare 8ata# .ci!aşii îl !ăieră in!ur în cortul lui$ nepăzit$ departe de

ta+ăra a$ care tre+uia ă-l apere# 3l crezue prieten$ pe acel 8ata% *i 8râncoveanu% De ce eduee el la Itan+ul când ştia ce /oc du+lu făcue%###De ce intrae Ior!a în politică$ un cărturar$ când ştia care erau moravurile partidelor

politice din timpul ău% =enie el cu un partid mai +un% Nu venie# De ce nu-şi văzue decărţile lui% Era puţin lucru ă crii cărţi% Roueau$ =oltaire$ Diderot$ Monteuieu fueerămai puternici decât re!ii$ criind cărţi# Nu ei îi inpiraeră pe Ro+epierre şi Danton$revoluţionarii care aveau ă c4im+e detinul ranţei% Era adevărat că nici crierea cărţilor nuera o îndeletnicire paşnică$ fără ricul de a fi e"ilat$ urmărit$ înc4i# 3n Roueau e aruncaecu pietre$ unele din cărţile lui interzie şi i e pre!ătea une lettre de cachet. Dar de atuncimoravurile ocietăţilor evoluaeră# Aşa credeam### *tiam că marele cărturar iu+ie neamulromânec$ dar iată cum alţii$ care şi ei ziceau că iu+ec neamul românec$ îl omorâeră###

3n aceeaşi zi am căutat-o pe lorica# A ieşit o doamnă care mi-a pu că nu mai e la ei de



- 8ine că nu m-a lăat înărcinată# Rămâneam cu copilul în +raţe#- Păi vezi% zic#- 0e ă văd)- 0ă ai noroc### Kic$ tu ai pe cineva pe-aici$ vreo rudă###- N-ampe nimeni#

- *i acum unde tai%6tătea prin apropiere de ilatură$ pe Pantelimon# Ne dădurăm /o$ oprirăm la o +rutărie deunde ea cumpără o franzelă$ pe urmă intrarăm într-o curte# 3n odaia ei intrai direct de pe pă-mânt# Proprietarul tătea în faţă într-o caă adevărată$ iar de-a lun!ul curţii întine$ făcueacete cămăruţe de înc4iriat# 6in!urul !eam era cel al uşii# 6o+ă n-avea$ dar avea o plită$ u+care aprine focul cu lemne şi aerul e mai dezmorţi# 6coae dintr-un mic dulap alam$ parecâteva ouă într-o ti!aie şi ne aşezarăm la mica măuţă de lân!ă plită şi mâncarăm# Avea şicafea#

- După ce mă calific mă mut din odaia ata#- Mer!e !reu cu calificarea%- Nu$ dar leafă mai +ună nu-mi dă decât după trei luni# Nu e !rea calificarea$ maşinile

mer! in!ure$ dar unt uprave!4eată până mi e dau mâinile### tre+uie ă coţi în vitezăfuele$ ă le!i repede firul când e rupe# Am avut noroc cu o maitoriţă care -a du la in!inerşi i-a pu& 'De ce ă măture fata ata pe /o de!ea+a$ când te uiţi la ea şi vezi că îi mer!emintea$ n-are nevoie ă tea atâta vreme până e învaţă cu maşinile'# iindcă aşa era o+iceiulacolo$ câteva luni ă mături atelierul### Mi-a dat un 4alat al+$ mi-a pu ă viu în!ri/ită la lucru$ă fiu curată şi pieptănată### 3n trei zile a început ă mă lae in!ură$ dar e cam upăra& 'De cenu eşti atentă$ n-ai văzut că -a oprit un fu%' Nu vedeam### fuele e învârtec de-ţi iau oc4ii$ai zice că nici nu mer!# *i atunci cum ă-ţi dai eama că unul -a oprit% ,re+uie ă te uiţi +ine)

- *i pe Ilie unde l-ai cunocut%- (a 6#,#8### Mă dueem tot aşa$ după ziar$ ă intru funcţionară la re!itratură# Dar mi-au

pu că nu mă pot an!a/a$ tre+uia ă am patru clae de liceu# (a ieşire am tat şi eu pe la poartă### 0e ă fac$ ziceam$ unde ă mă duc### Acaă untem şae fraţi pe şae po!oane de pământ$ nu pot ă mă întorc### *i atunci l-am văzut pe el$ mer!ea a!ale$ ştii cum calcă el$ aşaîn dorul lelii şi cu capul u$ ai fi zi ca e mare şef acolo# 'Nu ştiţi$ zic$ unde pot ă lucrez şieu%' 'De unde eşti$ fă%' zice# Era ă mă upăr şi ă plec$ dar zic$ tai lorico$ ăta o fi şi el de

pe la ţară$ de-aia vor+eşte aşa$ şi pe urmă ţie îţi mai arde că-ţi zice fă% I-am pu de unde untşi am plecat amândoi# Am intrat într-un +irt şi am mâncat cior+ă împreună# Pe urmă el a cerutşi o ticlă de vin# Nu vor+ea nimic$ dar după vin -a dec4i la faţa şi mi-a pu că o ăvor+eacă el cu in!inerul$ poate îmi !ăeşte ceva### '.nde tai%' zice# I-am pu că dorm pe

/o la cineva de la noi $ din at$ că nu e loc$ au şi ei o odaie cu trei copii# (ucrează la Depozitulanitar$ încarcă$ decarcă### '@ăim noi'$ zice# Mi-a plăcut de el că nu pălăvră!ea### 6ta$ aşa$

pe !ânduri şi +ea tutun$ îi plăcea ă-şi răuceacă încet foiţa şi ă troneacă ta+ac4era# Măaşteptam ă mă c4eme la el$ cum auziem că e întâmplă şi ştiam că tre+uie ă mă ferec# Num-a c4emat$ m-a du la 1+or$ ă-mi arate tiri+om+ele şi am intrat şi într-o +aracă$ cu unulcare ridica o muiere în aer fără ă e atin!ă de ea$ cu o nuia în mână### Am tat până pe eară$am +ăut ţuică fiartă şi am mâncat mititei# Ne-am şi pozat### 0um ă-ţi pun$ mi-a plăcut de el$era potolit$ un om erio### Ne-am depărţit şi mi-a pu ă viu poimâine$ tot aşa$ la poartă şiă-l aştept# Am venit şi mi-a pu că a vor+it cu in!inerul$ ca ă mă duc la el fată în caă pânăuna alta$ ă nu mai dorm pe /o### M-am !ândit# Avea dreptate# Până !ăec ceva mai +un$ cerot are ă dorm pe /o şi ă mănânc mâncarea altuia$ şi-ăla ărac# In!inerul a fot mulţumit căştiam ă păl şi ă calc$ că voi$ zicea$ fetele atea de la ţară$ unteţi +une la toate$ dar nu ştiţi ăcălcaţi o cămaşă# Aşa şi era$ dar eu am un frate mai mic la liceu$ foarte +oiero$ învaţă +ine$

are +ură$ şi când venea în vacanţe$ vroia ă ai+ă cămăşile al+e ca o colilie şi +ine călcate$ căe ducea şi el cu domnişoarele ă e plim+e### împrumutam maşina de călcat de la un croitor



vecin cu noi şi nu mă lăam până nu-i făceam !ulerul ţeapăn$ fără nici o dun!ă### *i într-o zivine Ilie pe la mine şi-mi pune& 'ă$ zice$ tu eşti fată mare%' 'Nu unt$ Ilie$ da2 ce-ţi veni%''Ai vreun +ăiat pe-acolo prin at care te-aşteaptă%' 'N-am nici un +ăiat)' ';ai ă ne luăm)'zice# '0um ă ne luăm$ zic$ aşa fără forme%' 'acem noi şi formele#' Am tat şi m-am !ândit#De două luni de când ne cunoşteam$ tot +ine e purta$ venea şi mă lua când eram li+eră$ e

îm+răca în!ri/it$ cu cravată frumoaă la !ât$ cu un fular de mătae### Ne întâlneam cu Nilă###îmi dădeam eama$ untem ţărani$ nu ma4ala!ii### N-avea nici el pe nimeni$ îmi puee odată Nilă că nu era încurcat### Nilă ţinea la mine şi credea că ne-am şi luat$ îi părea +ine de Ilie$ uite +ă$ al nâ+ii$ zicea$ !ăi şi el o fată tinerică şi frumoaă# Parcă îi părea rău# A lui nu era nici prea tinerică şi nici frumoaă$ am !ăit-o odată acaă$ cu claia de păr neţeălată### Dormea$ era +eată tun$ nici n-am putut -o trezec# Era o minune$ Nilă clătina din cap şi l-am decuut# 0ăînainte de mine Ilie nu arăta aşa# 8ea$ în/ura pe ăia din at 9n-a vrut ă-mi pună pe cine:$ aveao otravă în el$ şi pe el$ pe Nilă îl lua pete picior### acum### 4m)### Al nâ+ii$ ştii cum zice Nilă şirâdea şi el +lând$ e dădea pe pate şi zicea& '8eţi$ +ă) ;ai +ă ă +em)' 0e ă înţele! eu% 0ăIlie nu mai în/ura pe nimeni$ că +ea cu măură$ că îi plăcea ă tea cu mine### 1 fi) mi-am zi#1mul in!ur### Era la noi unul în at pe care nu vrea ă-l ia nimeni$ nu ştiu de ce5 nu numai o

fată$ dar şi un flăcău poate ă rămână neînurat### Am tat şi m-am !ândit# De ce nu e înuraeei până atunci% De ce% 0ine ştie de ce$ o fi aşteptat şi el ă-şi facă un rot### *i-l făcue) *i îneara aia când mi-a pu ă ne luăm$ +ine$ i-am pu$ ne luăm$ eşti om mare$ ştii ce faci$ amîncredere în tine### Dimineaţa i-am tăcut un ceai$ a plecat la ervici şi eara -a întor# 3mipunea din ziua-aia nevetică#

lorica e opri şi dădu din umeri# Aupra acelor amintiri e da martoră pe ine că totul a pornit de la el şi nu de la ea#

- 0rezi că am pomenit eu de caă$ Marine% A început ă-mi pună că noi tre+uie ă facemo caă în 8ucureşti$ şi eu ă nu mai lucrez nicăieri$ ă ne-o zidim noi in!uri$ cu mâinile noa-tre$ dar că tre+uie ă ne cumpărăm întâi un loc$ ă trân!em +ani### 0um ă nu) acem$ Ilie$orice fată vrea caa ei$ aia nu e viaţă ă plăteşti mereu c4irie# Nici nu ştiu cum a trecut vara# *i

pe toamnă aşa îl văd că începe ă vie acaă poomorât# Nu mai zicea nimic de caă$ iar deforme parcă uitae ce ziee# Era upărat$ parcă cine ştie ce i-aş fi făcut# M-am upărat şi eu#

Nu vrei ă te înori$ trea+a ta$ dar nu da vina pe mine# Nu i-am pu nimic$ am aşteptat# 0ineştie ce-o fi$ îi trece lui# *i acum două ăptămâni îl vad că îşi ia 4ainele$ îşi face !eamantanul şicu mine în caă pleacă fără ă-mi pună şi el o vor+ă# lorico$ mie nu mai îmi place de tine$am !ăit alta$ mă duc###

- *i parcă dacă ţi-ar fi pu era mai +ine% am zi eu#- Da ce$ untem câini% zie ea indi!nată#- Adică la ce îţi foloea ţie ă-ţi pună% 6ă te vadă plân!ând%- Eu ă plân!%) zie ea cu o mândrie neaşteptată# Dar trăieşti cu cineva$ îi pui c-o iei$ că

vrei ă-ţi facă caă### De ce îi mai pui% Mai +ine taci)- Da ce -a întâmplat cu el% zic# I-ai făcut ceva%- Nu i-am făcut nimic)- ?i!anca nu te-a vor+it de rău$ dar mi-a pu că ea ştie ă ai+ă !ri/ă de-un +ăr+at# 0ă aşa

e Ilie$ tre+uie ă ai !ri/ă de el#- Eu n-am avut !ri/ă%- Eu ştiu% Aşa i -o fi părut lui# lorica rămae tăcută#- Nu l-am !âdilat la tălpi$ pue ea deodată$ arcatică$ şi frumueţea pe care i-o

cunoşteam trăluci inten pe c4ipul ei# ?ineam la el$ dar aşteptam ă facă paul# De ce nu-lfăcea%

- ?i!anca e foarte mieroaă$ ziei şi iz+ucnii în râ#

Dar ea avea lacrimi în oc4i şi rămăei şi eu tăcut# 3ntr-un târziu o între+ai&- *i tu ce ai acuma%



- ## #Am plecat din at tot din pricina unui nătărău zie ea deodată# 0ă te iau azi$ că te iaumâine$ dar tact-tău$ zice$ nu poate ă-ţi dea două po!oane de pământ% De unde ă-mi dea%

*i nu mai zie nimic# Iar eu înţeleei& când erai aşa ca mine$ când nu te înşelae nimeni$ puteai ă râzi# Dar ea fuee înşelată de două ori#

- 0el mai +ine$ ziei eu$ e ă nu te laşi înşelat#

- *i cum ă trăieşti% treări ea#- Poţi ă trăieşti şi in!ur#Da$ dar fata ata era tăpânită de un !ând& un +ăr+at al ei$ o caă### 0um ă i-l mul!i% *i

dacă ar fi fot urâtă au o neroadă$ ai mai fi putut zice că ata e oarta neroadelor şi a urâtelor$ă rămână in!ure#

- Parcă ai fi o +a+ă$ îi puei râzând din nou# Ai ă te califici şi o ă-ţi !ăeşti tu un +ăiatcu care ă te înţele!i#

- Dar cum$ zie ea$ c4iar cu o ţi!ancă%)- Ei$ ata e acuma$ 4o4otii eu# Ata te doare pe tine) Dacă o ă-ţi pun că e !raă şi urâtă$

te pomeneşti că nu mai dormi trei zile###Iz+ucni şi ea în râ#

- 04iar aşa$ !raă şi urâtă% Eu credeam că tre+uie ă fie una de-alea oc4ioae şi afuriite###- Nu e)- 8ietul Ilie) e"clamă ea atunci nedumerită$ dar enină# Mai rău o ă fie dacă o ă-i pară

rău$ fiindcă eu cu el nu mai mă împac#- ii fără !ri/ă$ n-o ă-i pară rău# Dacă vrei ă ştii$ puei eu îm+ătat deodată de propria-

mi ştiinţă depre viaţă$ pe care nu înţele!eam de unde o aveam$ Ilie te-a iu+it incer$ cât a putut şi el$ pe urmă n-a mai putut şi a plecat# Pe ţi!anca aia nu tre+uie -o iu+eacă# ,u eşti devină) Acum ai înţele% Nu înţele!ea#

- Marine$ ce pui tu n-are nici un rot### Ilie ţinea la mine şi eu nu pot ă înţele! ce l-aapucat de-a fu!it###

Nu mai puteam înă nici eu ă-i repet ceea ce îi pueem# @ândul trecue prin capul meuca un ful!er$ ea nu-l prinee şi îmi z+urae şi mie din minte# Am răma amândoi tăcuţi şinedumeriţi#

- Kici ca eu unt de vină$ reluă ea întru târziu# De ce%Păi aici era) Nu mai ştiam nici eu de ce# 6e purtae +ine cu el$ îl iu+ie$ avuee încredere#

Dar dacă ar fi făcut totul pe do$ ă nu-l fi primit în odaia ei$ ă-i fi râ în na$ ă nu fi dat doi +ani pe promiiunile lui### 0ine ştie% Poate ar fi fu!it de la început 9şi atunci n-ar mai fi fotînşelată: dar poate -ar fi prin de ea prin acet /oc pe care unele fete îl au din naştere$ au îlînvaţă de nevoie$ după prima dezamă!ire$ şi ar fi iu+it-o toată viaţa# Nu ştiam înă pe atuncică ata e$ la o fată$ o armă fără !reş$ mai puternică decât inceritatea totală şi încrederea# 3ncâtam tăcut mai departe tin!4erit#

Ea reluă încăpăţânată&- Kici că n-a mai putut ă mă iu+eacă# Dar la început cum a putut% Era om în toată firea#- 6ă nu crezi$ îi răpunei$ că i-a făcut ţi!anca farmece#- Nu cred în farmece# Dar atunci de ce -a du la ea%### .nde Dumnezeu o fi !ăit-o$ că

am tat aproape tot timpul împreună###- *i ţie nu ţi-e fri! aici% c4im+ai eu vor+a#- Nu mi-e fri!$ mă +a! u+ pătură#Mă ridicai ă plec# Dar rămăeem cu entimentul că îi adânciem o îndoială$ faptul că ea

ar fi vinovată# *i ideea care mă ful!erae îmi reveni pe neaşteptate&- Eşti vinovată că nu ţi-ai dat eama de un lucru implu& frati-meu nu era de tine#- 0um ă-mi dau eama% ?i-am povetit$ îmi plăcea$ e purta +ine#

- 3ţi plăcea$ e purta +ine$ râei eu# .ite că nu -a purtat +ine)Ata era$ dovada$ e purtae +ine un timp# ,ăcurăm iarăşi# 6e !ândea$ părea ă înţelea!ă#



3mi îm+răcai paltonul# 3mi pue mâna pe +raţ#- Am +ănuit eu$ zie$ că e aşa cum pui tu$ dar credeam că### Nu ştiam###

Nu ştia ce% 0ă rivala ei era !roaă şi urâtă% o între+ai# Ea râe$ apoi adău!ă că îi părea răude el# Mă aşezai pe caun cu paltonul pe mine# De pe atunci îmi plăcea ă mă depart +ine decineva$ ă nu tur+ur un om şi apoi ă-l părăec#

- Da$ zic$ şi mie îmi pare rău$ dar nu mai e nimic de făcut# Nilă avea dreptate când dădeadin cap că era o mare minune ce e întâmpla cu Ilie# 6i!ur$ ne pare rău că minunea ata e ter-mină# *i luî îi părea rău$ nu înţele!eam$ când mi-a pu ă mă duc pe la el$ de ce arăta aşa de###cum ă-ţi pun### parcă era un +ou care tra!e la apă şi ţăranul$ în loc ă-l lae$ îl în/ură şi dă cucioma!ul în el# I-ar fi plăcut şi lui ă ai+ă o cumnată ca tine$ aşa frumoaă# Dar ce ă-i facidacă nenea a tra în altă parte# Acuma totul -a tricat# Nu e vina ta#

- 8ine$ Marine) ,u cum tai cu şcoala%- Mer!e) E în reparaţie din pricina cutremurului# 6tau la Nilă#- 8ine###Deci era +ine) Puteam ă mă duc#M-a condu până la tramvai$ m-am urcat şi i-am făcut un emn nedefinit cu mâna$ adică

n-o ă ne mai vedem### au poate### cine ştie### la revedere### Dar nu era +ine deloc# .rmărind-ocu oc4ii prin !eam am văzut cum$ rămaă in!ură în taţie$ deodată o paimă +rucă i-aacoperit c4ipul# Nu e mai !ândea la mine$ mi-am dat eama$ dar rămăee cu ea înăşi şi cu oîntre+are$ pe care nu reuşiem ă i,o alun! şi nici -o lămurec5 de ce fuee părăită%Kadarnic îmi povetie$ de!ea+a încercaem ă-i e"plic### Am vrut ă mă dau /o la taţiaurmătoare$ dar imţeam că nici reurele mele nu erau mari# 0e puteam ă-i-mai pun% A+iamulţi ani mai târziu aveam ă înţele! că in!urătatea celor părăiţi nu e c4inuitoare din iu+ire$ci din pricina c4iar a acelei in!urătăţi# *i că e +un în acele ore !rele oricine e alături de noi şică atunci e fac şi cele mai mari !reşeli& nu uporţi acet !ol care e face în uflet şi nu ale!i

pe cel care vine ă-l umple# Am căutat-o pe lorica nu mult timp după aceată întâlnire şi am!ăit-o cu un in pipernicit$ de-acolo de la ilatură# Mi-am dat eama repede că între ei nu eradra!ote$ ci unire între doi nefericiţi# Adică ea era nefericită şi el prăpăditul care e a!ăţae deea şi fuee acceptat# Era atât de prică/it la minte$ nu numai la trup 9fiindcă adeea un trupfirav acunde o imenă voinţă:$ încât tot timpul cât am tat eu de vor+ă cu ea$ el n-a co uncuvânt$ deşi părea ă ai+ă treizeci de ani$ era$ adică$ un +ăr+at format$ iar în meerie eraelectrician$ deci ceva tot ştia# Pe lân!ă el frati-meu Ilie$ cu !ama lui de ură nedefinită împotri-va atului pe care îl părăie$ de ranc4iună nedomolită împotriva tatălui şi a mamei vitre!e$ deam+iţie să le arate el lor de, ce e în tare$ de faptul că ştia cine e Ior!a şi le!ionarii 9cărora nule dădea nici trei luni& nu le dădea, îneamnă că îi /udeca:$ era o puternică peronalitate#

Numai lorica avea în oc4i o trălucire de mândrie care înă nu-mi plăcea# De ce ar fi fot eaaşa de mândră% Individul de lân!ă ea nici măcar nu arăta acea upunere faţă de o fată care îi

era uperioară$ upunere$ ă zicem$ de câine$ dar care îşi iu+eşte tăpânul# Era tern$ini!nifiant$ tăcut fără ă acundă un !ând$ o intenţie şi nici măcar nu părea călăuzit de unintinct oarecare& va trăi cu aceată fată$ va întemeia o familie$ va fi un pri/in pentru ea şicopiii care vor urma### Dimpotrivă$ fără ă pară nea/utorat$ nu inpira totuşi i!uranţa că nu vafi pentru ea o povară# 3n natură înă unt ier+uri pe care nu le mănâncă nici oamenii$ nicianimalele$ nici păările# Au un in!ur merit& crec din pământ$ fi"ează ţărâna ă n-o ia ploile#Individul ăta emăna parcă cu o atfel de iar+ă& o fi"a pe lorica de viaţă$ ă n-o ia apele$ decare înă$ credeam eu$ n-ar fi tre+uit ă e teamă###

3n duminica următoare mi-am adu aminte că @4eor!4e al lui 0otică +rutarul măinvitae la el acaă$ dar uitaem ă mă duc din pricina cărţilor# Nu-i nimic$ mi-am pu$ mă

duc în duminica ata#6trada ,utunari nu era uşor de !ăit$ n-o cunoştea nimeni$ dar până la urmă am dat de ea#



@4eor!4e înă nu era acaă# 6oţia lui$ o tânără doamnă cu păr +o!at$ dar cu un na proemi-nent$ m-a invitat în caă 9aveau o odaie într-o curte frumoaă$ cu pomi$ cu afalt pe alee şi

pompă de apă: şi mi-a pu că mă aşteptaeră duminica trecută#- Acum nu e acaă$ vino şi dumneata duminica viitoare$ zie ea rece#

Nu-mi plăcea$ dacă vroiam ă văd pe cineva$ ă nu-l văd# Mulţi ani$ în 8ucureşti$ mă

duceam şi neanunţat# Nici la noi acaă nu e anunţa nimeni$ vedeai cum omul$ în mod firec$intra în curte şi mama a+ia avea timp ă acundă o cârpă$ ă tra!ă o pătură$ iar dacă nu era datcu mătura în caă urorile erau după aceea +ruftuluite de mama că unt mele 9un cuvântfoloit numai la noi în familie### e referea la iteţimea unei fete$ !ri/a ei de locul în caretrăieşte### 'ia$ melo$ tri!a ea$ tu nu vezi că ticla aia de lampă e neşteară%':#

- .nde e plecat$ doamnă% am între+at-o eu cu un !la +rutal# 0um şi-a permi$ când ştiacă tre+uie ă vin eu% N-am venit duminica trecută) Ei şi% .nde dracu -a du%

- Mi-a pu că e duce pe la Me!4erel#- 0ine e ăta$ Me!4erel%- E tot unul de pe la voi din at$ mi-a răpun femeia cu un repect îndoielnic pentru noi

toţi care veneam de-acolo# E şofer şi el$ du-te$ dacă vrei ă-i vezi#

- Pe ce tradă$ doamnă%- De unde ă ştiu eu pe ce tradă%*tia$ dar nu vroia ă-mi pună# Eu eram de vină# 3i văzuem poate naul şi ceva de pe

e"preia c4ipului meu îi punea că nici mie nu-mi plăcea un aemenea na% *i atunci m-am4otărât ă nu plec$ vroiam ne!reşit ă-l văd pe @4eor!4e$ m-am aşezat mai +ine pe caun#

- 6pune-i$ zie ea$ o+ervând că nu mă lăam du$ ă e întoarcă repede acaă#- Păi cum$ i-am răpun$ e poate% .nde tot um+lă%- E departe$ în Parcul Domenii$ pe trada Aviator Popişteanu CG# 6tă la manardă# A/un!i

acolo cu tramvaiul CF#0ine era Me!4erel ăta% I-am !ăit pe amândoi întunecaţi$ traşi la faţă$ trăini unul de

altul$ tăcuţi în faţa unor pa4are !olite# Manarda nu era terminată$ caa era nouă$ am +â/+âit până ă-i !ăec printre frân!4ii$ pra!uri fale$ ciment proapăt$ uşi netencuite###

- 8ă$ ce faceţi voi aicea% am tri!at eu după ce am di+uit uşa şi am intrat#6-au uitat la mine cu o duşmănie care nu-mi era necunocută# 8ruştele mele apariţii de

acet fel nu plăceau nimănui# M-am aşezat la maă fără ă fiu invitat şi i-am pu lui@4eor!4e#

- Doamna te aşteaptă acaă foarte upărată#El a treărit înţele!ând că trecuem pe la el şi nu-l !ăiem5 apariţia mea părea mai

fireacă#- Marine$ zice$ +ea şi tu un pa4ar de vin#6ă +eau un pa4ar cu vin### Era ca o promiiune# După ce aveam ă-l +eau puteam fi e!al

cu ei$ altfel nu### (-am +ăut şi m-am uitat ţintă la Me!4erel# Era un in cu fălci puternice$ carefăceau din c4ipul lui ceva pătrat# Privirea îi era dominatoare$ dar tur+ure$ frizura nea!ră$înaltă$ umerii laţi$ !âtul vân/o# Purta un cotum +e/ care tătea pe el ca pe-un cal$ nu e mula$e trâm+a din coate şi la revere# 3i cunoşteam pe z+an!4iii ăştia$ erau din altă lume decât anoatră$ cum mă vedeau$ nu ştiu de ce$ mă ameninţau& '8ă$ al lui Paţac)' Nu puneau maimult$ dar detul ă imt o ură uci!aşă împotriva lor$ cuvintele$ al lui Paţac$ erau năcocite deei$ Paţac fiind tatăl meu# De ce Paţac% (a 8ucureşti aveam ă decopăr o firmă '(a Paţac'$deci era un nume ca oricare altul$ dar poate ă ţi e pună oricum$ depinde cu ce încărcătură#Era adevărat$ 0ocoşilă îi punea şi el tatălui meu$ adeea$ Paţan!4ele$ şi nu înţele!eam de cetata ta de vor+ă cu el şi părea că nu aude porecla# ,reacă mear!ă Paţan!4el$ i e punea cu

prietenie$ dar ăştia puneau Paţac cu ură şi ceva ăl+atic$ ca şi când viaţa ar fi fot numai a lor

şi noi$ tata şi copiii lui$ ă nu mai fim### De atfel de uri nimicitoare m-am de!a/at uşor în8ucureşti$ oraşul e mare şi nu eşti o+li!at ă-l întâlneşti pe cel care nu poate trăi fiindcă tu



e"işti$ la fântână$ la vie$ pe mirişte au pe uliţele atului# E drept că avanta/ul în at e că îl poţivedea murind înaintea ta în timp ce într-un mare oraş e internează într-un pital şi în zileleurmătoare e du repede cu camionul pre un cimitir a+tract şi nu-i vezi corte!iul$ ă-ţiaminteşti că şi tu poţi -o păţeşti ca şi el şi ă-l poţi ierta# 6pre şaizeci de ani Ka4aria 6tancuîn!4iţea tot felul de mârşăvii şi îl între+am de ce nu rupe cu cei care îi otrăveau +ătrâneţea#

'Nu pot ă rup$ îmi răpundea$ da$ nu pot$ ce ă fac###' 'Dar de ce nu% 0e vă împiedică%''iindcă nu mai am timp ă mă mai împac' mi-a răpun el# *tia deci că ura celor mai tineriare o durată lun!ă şi +ătrâneţea îl ilea ă depună armele#

(a nouăprezece ani înă$ câţi aveam eu atunci$ nu-mi păa dacă n-o ă mă mai împacniciodată cu de-alde Me!4erel$ cu atât mai mult cu cât oarta noatră nu era aceeaşi#

*i îl vedeam acum$ nu fără o atifacţie ecretă$ pe acet atotputernic pitit în acel pod$departe de caii lui pe care îi călărea trecând ca o vi/elie pe uliţi$ periind-o pe mama$ adeeacu capul plin de ân!e după cine ştie ce încăierare pentru un răzor pe care plu!ul vecinilor îlmuşcae$ au după o +ătaie cu ocrii care nu dădueră fetei nu ştiu ce vită promiă# Nu mai eramai-marele atului#

- ,u eşti +ăiatul lui nea ,udor 0ălăraşu% îl aud că mă întrea+ă# Parcă avea o notal!ie în

!la# Deci nu eram al lui Paţac###- 0e mai face Ilie%Ilie$ nu Nilă# I-am răpun că îşi vede de trea+ă# M-am mirat$ zicându-i că nu-l cunoc# Pe

unde tătea în 6iliştea% Prin 0ăţeleşti### Mă ştia de când eram la şcoală$ am fot cole! cu frati-ău# Nu-mi aduceam aminte de nici unul pe care ă-l fi c4emat Me!4erel# 0um ă nu$ mi-arăpun el# Me!4erel 0ontantin### 1 fi răma repetent în claa întâia$ i-am răpun cuneîncredere în dorinţa lui de apropiere$ nu$ a zi el$ pe-a doua### (-am în/urat în !ând şi pe el şi

pe frati-ău şi m-am ridicat#- @4eor!4e$ mer!i$ au mai tai%- Nu$ nu$ mer!$ mi-a răpun el$ am plecat$ mă$ Me!4erel$ nevată-mea e +orţoaă şi are

draci# Dacă tau acaă zice că tau pe capul ei$ că mă ţin de futele ei$ dacă plec$ că um+lu fărăcăpătâi şi o la in!ură### 0u c4etia aia n-ai nici o !ri/ă### Ai e"ecutat un ordin####

- ,aci din !ură$ zice Me!4erel pământiu#3nţeleei că era un ecret al lor şi nu mă mirai# 0a şi în at$ ăta nu putea trăi nici aici

decât vârât în taine întunecoae###Afară o luarăm pe /o5 @4eor!4e imţea nevoia de mişcare# Mer!ea repede###- Mi-e prieten$ zie el$ vindeam +ra!a în 8ucureşti$ m-a a/utat ă mă fac şofer ca el şi ă

intru în (e!iune# Neatent$ răpunei printr-o în/urătură$ trimiţându-l pe Me!4erel la ori!ine$ pe el şi tot

neamul lor din 0ăţeleşti#

- De ce% zie @4eor!4e mâ4nit$ e un +ăiat +un$ ţi-a făcut ceva%- N-a avut ocazia$ îi răpunei#- Nu$ pe mine m-a a/utat###Dar @4eor!4e$ el înuşi$ arăta încordat$ neliniştit### 6e uita în /ur&- ;ai ă +em undeva o +ere#Am intrat într-o +ode!ă şi @4eor!4e a comandat două 4al+e# Mie mi-era foame şi am

cerut +erarului ceva de mâncare# Ne-a adu mezeluri care mi-au dilatat nările$ muştar şifranzelă pufoaă#

- Mă$ zice$ ţie ţi-e foame###- 0um ă nu-mi fie$ veniem la tine la maă şi n-am mâncat nimic###- ,e-am aşteptat duminica trecută### Aduee nevată-mea +aclavale de la cofetărie###

- 8ine că le-aţi mâncat in!uri###0unoşteam +aclavalele# 0u puţinii +ani pe care mi-i dădea Nilă mâneam şi eu câte una şi



îmi plăcea atât de mult încât până eara îmi a/un!ea doar atât# 8erea parcă l-a trezit pe@4eor!4e din încordarea lui# *i-a adu aminte### mi-a şoptit&

- 0e-ai făcut atunci%- 0ând atunci%- 0ând am fot la ediu#

Am dat din umeri şi am uitat ă-i răpund# Mi-era foame$ între+area mi-a trecut pe lân!ăurec4e fără -o înţele! +ine#- A$ zic$ da$ la ediu### 0e credeai c-o ă fac%###- Da$ zice$ nu e de tine$ vezi-ţi de şcoală###0e era cu @4eor!4e% M-am prefăcut neatent$ dar mi-era frică ă nu tacă#- Mai luăm câte-o 4al+ă% l-am între+at şi el a făcut emn cu mâna#(a a doua 4al+ă$ după vinul pe care îl +ăue mai înainte$ @4eor!4e a început ă-mi

şopteacă### 6ă nu pun la nimeni### a fot c4emat într-o noapte la Prefectură$ mai multe maşini-au du la 7ilava şi au omorât oameni### @4eor!4e e uită în /ur$ iar eu mă dădui intinctivînapoi# @4eor!4e omorâe oameni%

- Nu$ îmi răpune$ Me!4erel# Da nu el$ ăia din maşină### Me!4erel n-a ştiut nimic###

Deci de Me!4erel era vor+a# Dar nu era clar$ fuee şi @4eor!4e cu el%- Ieri mi-a dat telefon la ervici$ că vrea ă-mi pună ceva# N-a vrut ă-mi pună# Kic$ ce e$

mă$ Me!4erel$ de ce m-ai c4emat% (-am între+at azi$ înainte ă vii tu# 'Măi frate$ zice$ nu potă dorm$ ieri$ când ţi-am telefonat$ era ă intru cu maşina într-un tâlp#' 'De ce$ mă$Me!4erel%' 'Nu pot ă pun$ zice$ e ecret$ dacă e află că am pu$ -a zi cu mine#' 'Atuncide ce dracu m-ai c4emat%' '6ă tai cu mine$ zice$ mi-e urât#' '8ine$ tau#' A co o ticlă devin şi după ce am +ăut-o îl aud că zice& '0e-ar fi ă mă întorc acaă%' '3ntoarce-te) dar e

păcat$ aici ai leafă$ o meerie###' 'Ata nu e meerie$ zice$ în fiecare noapte mă întorc acaă lamiezul nopţii şi dimineaţa la opt tre+uie ă fiu la Prefectură# 3n altă parte ă mă an!a/ez şofernu e mai poate$ nu-mi dă drumul### *i nici nu-mi pune$ când îi duc undeva$ unde îi duc###într-o noapte###' #

*i @4eor!4e e opri din povetit şi mai ceru un rând de 4al+e### 0ă într-o noapte$ reluă elapoi$ vârându-şi capul în 4al+a mea### dar$ Marine$ ă nu pui la nimeni$ ne omoară pe toţi###răz+unarea le!ionară### *i aici @4eor!4e$ pronunţând acete cuvinte ma!ice$ deodată tăcu şi e4ol+ă la mine&

- ?i-am pu ceva%- Nu$ zic$ n-am înţele### .nde zici că -a du Me!4erel în noaptea-aia%Dar auziem +ine$ înă el clătină din cap ca şi când ar fi vrut atfel ă-l limpezeacă# Nu

mai vru ă continue# Mai pue doar atât&- ### *i acuma nu doarme de-o ăptămână### 8ea$ dar nu e îm+ată### A auzit şi el###

!eneralul a dat ordin ă fie prinşi toţi###

- 0are !eneral% zic#- 0onducătorul tatului# Nu-mi era prea clar& pe cine omorâe% *i nu înţele!eam nici neliniştea lui @4eor!4e#- 8ine$ nu vrei ă-mi pui$ dar ţie ce-ţi paă% zic# ,u n-ai făcut nimic### au ai făcut%

Nu făcue$ dar îmi reamintii$ lucra şi el acolo$ putea şi el ă fie c4emat într-o zi### Nutranportae el arme şi muniţie la ediu%### *i cine ştie ce mai putea fi pu ă facă### Dar erammirat# Nu erau la putere%

- 6unteţi la putere$ @4eor!4e$ zic$ de ce îi e frică lui Me!4erel% Nu mi-a răpun# Am mai +ăut 4al+e şi nu mai ştiam ce vor+im# 8erăria era plină de

oameni$ !laurile noatre e pierdeau în !ălă!ia din +ode!ă# 8erea cur!ea în pume pete/!4ea### @4eor!4e dădea din mâini$ îşi arăta pieptul cu de!etul$ mi-l arăta pe-al meu### că el

i-a zi### e re!ele### şi re!ele a îm+răcat cămaşa verde### Domnul !eneral### ofiţerii### dar n-aînţele% Era ecret% De ce ecret%### Pri!onitorii### Ionel Moţa şi-a dat viaţa ca un martir### Au



vrut ă-i dea şi lui un pitol### 0amarade$ zice$ o ă ai nevoie###0e ă facă cu el% 3n cine ă tra!ă%### (e!iunea### 0ăpitanul ### Ec4ipa morţii###Era +eat# Am ieşit amândoi pe eară împleticindu-ne şi nu mai ştiu unde şi cum ne-am

depărţit# Acaă$ Nilă$ când m-a văzut$ a rân/it# Mi-a defăcut patul#- 0ulcă-te nai+ii şi dormi$ mi-a pu el cu +lândeţe# ,e-ai îm+ătat şi tu###

Am adormit cu un va!$ dar treaz emn de între+are rătăcind printre !ândurile meletur+uri# *tiam de ce vrueem ă-l văd pe @4eor!4e$ îl văzuem$ dar !ândul îmi fu!ea ca oşopârlă$ mă apropiam$ a da$ şi apoi un val de ameţeală mă roto!olea în pat### 0e vroiam ă-lîntre+%### Mi-era rău$ camera e învârtea cu mine###

=ăzându-mă că ţineam cartea prea aproape de oc4i$ Nilă mă întrea+ă la un moment dat dece nai+ii nu-mi puneam o perec4e de oc4elari# 0ă el mă ştia de mic că nu văd +ine$ când mătrimitea ă-i aduc un lanţ$ că lanţul era la picioarele mele şi eu mă c4ioram la el şi nu-lvedeam# 0e-ar fi% mi-am zi# *i într-o după maă am răma minute lun!i în faţa unei vitrinede pe trada Doamnei$ pe care cria amicii orbilor. Eu până atunci nu fueem la uncinemato!raf### 1 ă-i pun şi eu numai atunci$ mi-am zi$ încolo nu imţeam că am nevoie$

uitând că şi în claă adormeam în timpul orelor de matematici şi c4imie din pricină că ta+la lacare profeorul făcea demontraţie rămânea în faţa mea nea!ră#

Am intrat înăuntru# 1 lumină vie$ odi4nitoare învăluia un domn şi o doamnă îm+răcaţi în4alate al+e# emeia mi e părea ca de o+icei frumoaă$ când nimic de pe c4ipul ei nu măiz+ea$ un na trâm+$ o !ură prea mare au z+ârcituri pe o+raz$ ca a înţele! că era +ătrână#Am fot între+at ce dorec şi la răpunul meu că vreau oc4elari am fot invitat ă iau loc peun caun într-o odăiţă întunecoaă de alături#

- Reţetă aveţi% m-a între+at doamna#- Nu#- Nu-i nimic# 0e vi e întâmplă%- Nu văd la ta+lă$ i-am răpun#- 6unteţi elev au tudent%- 6unt elev###- *i de când nu vedeţi la ta+lă%- Demult#- 0ât de demult%- 0red că din copilărie#- *i de ce nu ţi-ai pu până acuma% Am dat din umeri#- 6i!ur$ zice$ şi acum miopia a crecut# Dacă puneai de mic$ e corecta foarte +ine### Ia ă

vedem###*i a aprin o lumină în fund$ unde era o ta+lă cu litere ale alfa+etului# Nu le vedeam decât

pe cele mari$ din primele rânduri# A tra caunul lân!ă !enunc4ii mei şi mi-a pu ă mă uitîntr-o parte$ mi-a arătat cu mâna pe-alături de umerii ei# A început ă mi e uite în oc4i cu oluminiţă mică şi intenă$ întâi de departe şi apoi foarte aproape$ îi auzeam repiraţia uşoară#

- ;m$ zice$ nu e !rav$ n-ai leziuni$ dar miopia e crecută$ e pre patru# Poate ă creacă şi până la doiprezece### N-ai avut pe nimeni în familie ă-ţi pună% 6au eşti orfan%

-Nu unt orfan)Auzi$ orfan### Parcă altă trea+ă n-avea tata au ceilalţi din familie decât ă e ocupe de

oc4ii mei# ,răieşti cum eşti$ dacă eşti şc4iop$ şc4iop rămâi$ c4ior ţi e pune c4iorul şi cu ata-a terminat# Era unul care e automutilae în timpul răz+oiului$ tră!ându-şi un !lonţ în palmă$

palma e infectae şi i e tăiae mâna& i e punea 0iun!ul# ,oţi ceilalţi primieră pământ$ luinu i e dădue# 0u mâna ailaltă înă care îi rămăee ne +ătea cu măciuca pe câmp când ne

prindea că furăm pepeni de pe lotul altora& era pândar# (umea nu e năştea întrea!ă$ uniifăceau copii cu +ale la !ură$ nu creşteau$ dar nici nu mureau$ alţii cocoşaţi### 8âzdoveică avea



o fată care ai fi zi că e întrea!ă 9era şi frumoaă:$ tătea toată ziua pe !ard la drum şi vor+eaşi râdea in!ură# Era necontenit veelă şi punea tot ce e întâmpla la ei în curte au pe drum&tot ce vedea$ ca o o!lindă vie a mişcării vieţii din /urul ei# ,ata dă de mâncare la cai### 4a-4a###)

Nea Ilie a ieşit din curte# .ite-l şi pe nea Ac4im$ unde -o fi ducând%### ?aţă Mariţo$ te duci laapă% ;e$ 4e### De ce n-o trimiţi pe (eana% ă @4er!4ino$ ce-ai în coşniţă%### ;e$ 4e$ tru!uri###

Nea @4eor!4e -a upărat$ l-a +ătut ta-ău că la prin cu ţi!area în !ură###.nul$ Ilie 0ârcâdaţ$ era cerşetor$ in!urul din at$ afară de milo!i$ care veneau din lumeîn căruţele lor cu coviltir 9unde aveau copii c4ilozi: şi ale căror vaiete e auzeau de departe$te treceau fiorii& 'Maică$ fie-ţi milă şi îndurare###' 0ârcâdaţ ăta mânca toată ziua 9fiindcă atai e dădea$ de mâncare: şi uneori e căpa pe el# Dar nu-i era nimănui ruşine$ ieşea câte-omuiere$ îl +ă!a în curte$ îl dez+răca şi îl păla# 0e vină avea el ăracul$ că era lă+ăno!$ puneaea$ şi îl lăa ă doarmă în +ătătură pe trocot# Mai târziu am auzit şi citit că poporul e vân/o$ănăto# E cine e$ dar câţi trâm+i nu vedeam eu trecând pe drum$ şoldii$ fete cu picioarele câtnişte putinee$ muţi frumoşi$ de care a+uzau văduvele$ inşi cu tot felul de !âlme la !ât### Mamazicea că unt 'păcate de la nouă neamuri' care loveau muierea care îi năştea# Eu înumi eramatfel marcat$ o mătuşă$ oră mai mică a mamei$ e uita aşa ca mine la lucruri fără ă le vadă#

Dintr-un claor cu lentile doamna lua ceva şi vâra într-o ramă de metal pe care mi-o puee pe na# 0e$ văd%### Mai +ine$ i-am răpun# Dar acum% *i mai +ine# Dar aşa% Poţi citiultimele rânduri% (umina ţâşnea în oc4ii mei cu o putere minuţioaă e"traordinară$ vedeamacum c4ipul doamnei care îmi urâdea cu nişte dinţi de o al+eaţă nefireacă$ un in caretocmai intra şi îi vedeam +ine naul$ căciula$ fularul şi c4ipul$ nu doar ca iluetă$ ci cu tot ceavea el$ până şi şireturile de la pantofi#

- 6unt prea puternici pentru început$ zie doamna$ îţi dau cu o dioptrie mai puţin$ tre+uieă şi citeşti$ -ar putea ă te o+oeacă#

Avea o voce critalină$ dar cu un tim+ru afectuo şi mâini neveroimil de frumoae$ parcănu mai văzuem niciodată atfel de mâini### 04iar nu mai văzuem### (e ţineam minte pe alemamei$ ca nişte cren!i$ le punea adeea lân!ă ale mele$ ă vadă cum unt$ câţi ani trecueră

pete ele$ câte ecerişuri$ câte veri în care le +ă!a în urzici a le toace cu atârul$ ă dea laraţe### 0reştea câte-o uta$ lua pe ele o ută de poli$ ca ă cumpere o ută de metri de pânză### Ie c4ircieră$ erau crăpate$ urzicate de 4rănitoarea iar+ă$ are de focul de paie pe care îl vâramereu u+ căldare$ de ăpunul cu odă puternică cu care ne păla cămăşile### Era enină şireemnată văzând diferenţa dintre mâinile noatre$ ale mele tinere$ al+e şi în!ri/ite 9fiindcădupă ce intraem la şcoală$ furca$ apa$ ecerea$ +ăli!arul$ ţeala nu le mai atin!eam:$ ale ei

+ătătorite şi având culoarea pământului$ cu noduri tari ca lemnul în podul palmei şi cu pieleaîncreţită# '.ite$ maică$ zicea$ nici nu pot ă le mai întind +ine'### *i încerca ă le întindă# Aveami/lociul c4iar z!ârcit$ e înţepae într-o furcă$ e o+rintie şi o vară întrea!ă îi curee din totde!etul puroi# Iarna uferea de el$ îi în!4eţa### Mi-acoperea pe ale mele cu un !et reţinut$

vrând parcă ă pună că nu în zadar muncie dacă eu o ă am o oartă mai +ună# *i îşiamintea& '### părintele Ale"andru are mâini ca ale tale###' *i !ândul îi z+ura la +ierică şic4ipul i e lumina### 'De ce nu te duci şi tu$ maică$ la +ierică%' Era +lândă şi tolerantă cumine$ poate-poate o ă mă convin!ă ă nu uit în viaţă că +ierica îi potolie ei toate neliniş-tile şi îi ridicae ufletul din întunericul în care trăie când ne făcue pe noi# Dacă -ar fi dude tânără$ punea ea$ multe uferinţe ar fi ocolit-o### ',e duci$ maică%' 'Nu mă duc)' îirăpundeam curt şi cu o tandreţe încărcată de veelie# 'De ce%' 'N-am timp)' Mintea îmi eraaiurea$ răpunul era al tatălui$ cu lipa timpului# 3n realitate nu făceam nimic$ îl pierdeam$acel timp5 era un entiment divin$ n-aveam ce căuta la +ierică ă-l !ăec###

*i acum mă uitam la mâinile acelei doamne care îmi lua ditanţa dintre pupile şi criacifre pe 4ârtie pentru la+orator$ ă-mi facă oc4elarii# (e-am imţit şi parfumul şi m-am

îndră!otit de ea pe loc$ ieşind de acolo foarte tur+urat###Afară înă mi-am revenit şi am înţele# Pe !eam cria amicii orbilor. Nu numai că te



a/utau ă vezi mai +ine cu lentilele lor$ dar îţi erau şi prieteni. 0e loc minunat) 'De ce$ măîntre+am$ n-ar fi pete tot$ unde e"ităm şi ne ducem$ aceeaşi prietenie$ acelaşi calm$ aceeaşicăldură umană liniştită şi afectuoaă% Inima omului e lar!ă$ de ce unii şi-o poartă trâmtă şi

plină de ură%De ce unii vor ă-i omoare pe alţii% 0ine face timpurile% 1amenii au altcineva trăin de

ei% *i acel cineva trăin$ dacă e"ită$ nu poate fi !onit%### De ce a fu!it frati-meu Ilie delorica%### Dar Me!4erel% De ce şi-a lăat el caii lui cu care aler!a li+er pe câmpie şi a venitaici a ducă pe alţii cu maşina$ fără ă-l între+e dacă### Nu mai aveam nici o ură contra luiMe!4erel$ poate că în at$ îmi ziceam$ el nu făcea parte dintre cei care ar fi vrut ca noi ă numai trăim$ de +ine n-a plecat el de-acolo$ îneamnă că ai lui erau ăraci### *i dacă a a/un şoferla 8ucureşti de ce -a făcut el le!ionar% Da$ de ce$ ce l-o fi atra###

*i atunci mi-am adu aminte de ce vrueem eu ne!reşit ă-l văd pe @4eor!4e al lui0otică +rutarul în duminica aceea# Da$ ata era$ ă-l între+ ca pe un vec4i prieten de ce -aîncri el în (e!iune% 6ă-mi pună cu !ura lui) Era un ecret care îmi căpae$ acet răpun

pe care mi l-ar fi dat$ fiindcă de!ea+a nu -a du el acolo$ ceva i-a plăcut$ ceva l-a îndemnat###Pe urmă mi-am amintit că el$ fără ă-l între+$ îmi dădue un oi de răpun& Me!4erel îl

a/utae# Da$ e luae după el$ ata era$ dar atunci care era ecretul ătuilalt$ iniţiatorul$ al luiMe!4erel%###

1 ă aflu eu### 3n ceaurile acelea !ândul mi-a revenit la doamna de la 'amicii or+ilor' şideodată m-a trănit parcă o revelaţie# Aşa era$ îmi plăcue$ dar eu ei% *i m-am zărit într-oo!lindă a unei vitrine şi m-am oprit# 6la+$ oo$ rău îm+răcat### 4aine lă+ărţate$ ne!re$ ţeute încaă$ cuute de Ian!ă cu naturi puţini# Palton de a+a$ parcă eram popă### Arătam mai +ătrândecât eram cu zece ani şi în clipa aceea m-am şi imţit atfel$ cu re!retul că nu i-am trăit$ aceizece ani### Acum înţele!eam de ce un idiot din claă îmi punea călugăre... Nici o peranţă$mi-am zi$ ă-i plac acelei doamne### Ei şi% Am dat din umeri cu nepăare# 8ine că îmi placeea mie###

Am revenit după câteva zile şi mi-am luat oc4elarii#- 1r ă te /eneze câtva timp$ mi-a pu ea$ şi -ar putea ă te doară puţin şi capul# Dar ă

nu-i mai coţi# ,re+uie ă-i porţi de-aici înainte toată viaţa$ altfel îţi creşte miopia şi o ă aimari necazuri# După un an$ aşa$ vii iar pe-aici la control#

După un an) =a ă zică până atunci nu puteam -o mai văd) 0a orice femeie frumoaă9fiindcă era$ deşi acum$ cu oc4elarii$ îi vedeam +ine ru/ul care o cam îm+ătrânea şi ridurile dela coada oc4ilor: ea a urâ o+ervându-mi$ dei!ur$ lipa de !ra+ă 9plătiem şi tre+uia ă

plec: şi mi-a luat oc4elarii şi a început ă-i treacă printr-o flacără de pirtieră# Nu e !ră+ea# 3iîndoia tare la +raţe şi mie mi-era frică ă nu-i rupă# 0ole!ul ei e ocupa de un alt client#

- Acuma e mai comod$ încearcă-i### Nu-mi dădeam eama# A tra un ertar şi mi-a întin o cutie în care ă-i pun eara$ zice$

'ă nu-i par!i din !reşeală'# Pe urmă m-a părăsit9 a dipărut în +iroul unde îşi apropiae atâtde mult faţa de-a mea$ ă mi e uite cu intrumentul acela în oc4i#Am ieşit afară şi am văzut lumea aşa cum era# Mi e părea că nu mai !ândec$ că nu mai

pot ă fiu atent la mine înumi$ violentat cum eram de ima!ini şi culori or+itoare# Nu-mi plăcea### Parcă eram eparat de mine înumi# 1amenii$ trăzile$ reclamele $ pe care acum leciteam de departe$ mă ileau ă le văd împotriva voinţei mele$ !olindu-mă de ceea ce ştiam căunt$ in!ur eu şi retul o foială prin care treceam nepăător# =edeam c4ipuri +ătrâne$ +a+e pecare până atunci nu le o+ervam$ e"preia !ra+ei la unii$ picioarele fetelor$ murdăria de petrotuare# =edeam numerele tramvaielor 9mare minune:$ până atunci tre+uia ă între+ ca şicând n-aş fi ştiut ă citec& 'ce tramvai e ăla care vine%'$ adâncimea +ulevardelor$ cerullimpede şi înalt$ de un al+atru metalic$ numerele trăzilor###

Nilă a făcut aşa 4î$ când m-a văzut$ adică aşa$ ca pentru ine$ ă nu te uperi că rân/eşte detine$ e şi el veel din când în când### M-a între+at dacă acum văd mai +ine# =ăd perfect$ i-am



răpun şi i-am mulţumit pentru +ani$ altfel$ am adău!at$ în năde/dea tatei puteam ă tau aşamult şi +ine###

Atunci m-am du la primul film# Neveroimil) elii de viaţă din lumea reală$ inşifoto!rafiaţi tând îndelun! de vor+ă$ dec4izând şi înc4izând uşi$ femei frumoae cucerite şiapoi părăite$ pitoale care do+orau cu adevărat oameni$ care mureau fără re!retul nimănui$

adică al notru$ al pectatorilor$ fiindcă ăvârşieră nu e ştie ce mârşăvii# Am ieşitîmpleticindu-mă şi m-am plim+at mult până ă-mi revin# Pe atunci nu e"ita orar şi niciîn!4euială$ ăli ar4ipline$ după ce filmul e termina puteai ă rămâi şi ă-l mai vezi o dată#Mă apucau uneori ore târzii$ fiindcă rula şi după miezul nopţii# Am uitat multă vreme de cărţişi când am revenit la ele$ anticarul a e"clamat&

- 0e e cu dumneata% Am crezut că te-ai du la altul# Nu -a mirat de oc4elarii mei$ m-arecunocut de îndată#

- ?i-am !ăit$ zice$ Dotoiev>i$ asa morţilor, tilizată de domnul Ar!4ezi$ (raţii :aramaov, una mică dar !enială$ Visul unui om ridicul, una tot mică$ dar la fel de !enială$ +ubire tragică, un roman capital$ rimă şi pedeapsă şi +diotul. 8a nu$ mai am ceva$ îi pune ;ebunul. ,raducerea e e"ecra+ilă$ am citit-o şi eu$ 2ternul soţ şi 7ucătorul. *i mai am ceva în

franţuzeşte& <a voi3 souterraine. ?i le-am împac4etat$ le-arn pu deoparte$ n-am vrut ă levând fiindcă mi-ai pu că te intereează# 6ă ştii că (raţii :aramaov e maacrată$ editorulromân taie cu neruşinare$ mai ale analiza pi4olo!ică$ pătrează doar firul principal alacţiunii# Dacă vrei$ îţi caut o veriune franceză$ dar şi ăştia taie ca în +rânză# .n client a vrut-o cumpere şi mi-a pu că el ştie rueşte$ a avut-o în ori!inal şi a pierdut-o şi că -a tăiat dinea ce era mai +un### 0um vrei)

I-am pu că oricum o fi răma ceva$ şi mi-am luat pac4etul şi m-am întor acaăneră+dător# 6ă vedem$ îmi puneam$ de ce zicea or+ul că nu tre+uie ă-l citec peDotoiev>i% Poate din pricina celei care e intitula ;ebunul5 ,ocmai de-aia am -o citec) *iam început cu aceată carte#

După însemnările unui nebun , ale lui @o!ol$ domnul @oliad>in mi-a părut puţin intereant# aptul că e vedea pe ine în altul$ un alt @oliad>in care i-o luatotdeauna înainte într-o potură ameninţătoare$ realizând ceea ce el doar !ândea$ un duşman alău$ nu mă impreiona câtuşi de puţin# 6ă citeşti înă criorile unei căţele$ ăta da ne+un$ maiale că un urâ arcatic apărea dincolo de pa!ini### Dar aici totul era poomorât şi cenuşiu$iar domnul @oliad>in n-avea nici un 4az# 3ntâi că nu cunocuem niciodată un ne+un adevărat$ci doar un fel de Don Sui/ote care e crântie din dra!ote$ cutreiera$ pe un fel de Roinantădin 6iliştea$ câmpurile şi pădurile$ aler!ând după fantoma iu+irii lui# 3l c4ema 04iran### ,emadedu+lării conştiinţei umane$ pe care aveam -o decopăr mai târziu la Dotoiev>i$ îmi căpa#Domnul @oliad>in nu m-a periat deloc$ cum crezue or+ul#

Am citit totul înă cu răuflarea tăiată# 0oincidenţa !ândirii$ care atră!ea un perona/ dealtul mi e părea 4alucinantă# .n om e afla în 6i+eria$ un altul e !ândea la el la Peter+ur! şiîn toiul !ândirii lui fe+rile cineva +ătea în uşă# 1mul dec4idea şi în faţa lui e !ăea$ cine%04iar individul din 6i+eria# 0ineva era o+edat de un necunocut pe care îl zărea mereu prinmulţime$ într-o +ună zi iarăşi cineva +ătea la uşă# 0ine era% 04iar acel necunocut### .n altulucidea o +ătrână cu un topor$ după un plan minuţio$ ca ă înfăptuiacă ceva măreţ$ ca şi

Napoleon$ pe care nimeni nu-l acuzae de crime$ deşi ăvârşie atâtea### Dimpotrivă$ fueeaclamat### 0redeam că după crimă va urma înfăptuirea acelui ceva măreţ$ eroul înă e prin depaime şi remuşcări şi cade în mod ine"ora+il în plaa unui Porfir Petrovici formida+il$ careavea ă-l lae li+er până ce îşi va dezvălui in!ur crima$ în !enunc4i$ în piaţa pu+lică# Nu preaera pe !utul meu# 0ât depre 6vidri!ailov$ n-am înţele de ce e inucide$ începue ă-mi

placă şi m-au urprin coşmarurile lui# 6e pare că violae o fetiţă### 3n c4im+ eodorPavlovici aramazov mi -a părut mai apropiat şi defrâul lui de care îl acuzau mulţi şi înuşi



Dotoiev>i$ nu mi -a părut deloc odio# Aveam impatie pentru el$ era plin de viaţă# 9,ot aşaam fot mirat că maleficul perona/ feminin din ei trei muşchetari era coniderat cu naivitatede autor drept un perona/ care tre+uia marcat pe umăr cu fierul roşu5 dimpotrivă$ mie mi-a

plăcut cel mai mult$ în timp ce neăraţii d2Arta!nan şi ceilalţi m-au plictiit$ cum m-a plictiitşi purul Alioşa aramazov#: 0ât depre 'patimile'$ 'z+uciumul ufletec' al lui Dimitrie$ întâi

că nu am imţit în comportarea lui cine ştie ce patimi5 faptul că era pornit împotriva tatăluiău$ că nu-i dădea nişte ru+le$ mi e părea cât e poate de firec### N-am înţele de ce Ivanvroie ă-şi omoare tatăl prin 6merdiacov şi nici de ce 6merdiacov acceptă u!etia### 0ele treimii de ru+le puteau /utifica un paricid% 0ăci eodor Pavlovici aramazov era tatăl ău$conceput cu o neroadă a oraşului$ într-o !rădină$ după o eară de +eţie# De ce înne+unea Ivan%0ă u!erae 'ideea' uciderii tatălui% Dar de ce ă-l ucidă% Ne+unia îl făcue ă-i încolţeacă!ândul$ au !ândul$ după înfăptuirea lui$ îi târnie ne+unia% Poemul lui cu !arele inchiitor,ca şi converaţiile lui cu diavolul erau tul+urătoare$ ceva aemănător nu mai citiem$ totuşimi-ar fi plăcut ca Ivan ă fie ănăto şi ă nu fi dorit moartea tatălui ău# .n atfel de om cu oatfel de !ândire profundă$ a fie marca/ pentru totdeauna de ne+unie% 0ăci cartea aşa etermina& 'Ivan era mereu ne+un###' 0artea era înă umara$ aveam ă decopăr mai târziu cât

de mult fuee c4ilodită în acea traducere$ ca de altfel tot ce citiem în aceată primă întâlnirea mea cu Dotoiev>i# 0eva miterio înă mi e u!era şi ata era nou pentru mine#

!ierabilii pe care îi citiem în ultima mea vacanţă la ţară 9mă trimiee după aceată carte$undeva într-o comună la treizeci de >ilometri de Miroşi$ oţia falului li+rar$ călătoriemiraculoaă pe care am făcut-o pe /o$ tră+ătând atele ca un pelerin: era o traducerecompletă şi îmi domina toate lecturile mele de atunci# 0arte puternică$ cu un uflu !randio pecare recitind-o mai târziu mi-a reîmpropătat entimentul de u+lim care o cutreieră de la uncapăt la altul#

Era ă împac4etez şi ă duc anticarului cărţile înapoi$ când mi-am dat eama că ocoliemşi uitaem de <a voi3 souterraine. Am dec4i-o şi am dat pete primele propoziţii& 7e suismalade... 7e suis mechant... Era un te"t accei+il şi am început -o citec# 0um nu eram încăo+işnuit ă citec cărţi atât de rele$ după ce am terminat-o mi -a făcut !reaţă# M-am du la

+aie şi am vomitat# *i atunci mi-am adu aminte de puele or+ului# 0e carte întunecată$ înînăşi intimitatea ei$ ce şo+olan acet in pe care îl urmăriem cu peranţa unei redreări$ aunei raze de lumină$ până pre fârşit# ,ot credeam că până la urmă e va îndră!oti de fataaceea în care trezie demnitatea$ pe care o în!rozie decriindu-i mlaştina în care trăia şimoartea care nu-i aducea nici o peranţă ci fârşitul în aceeaşi mocirlă$ în pământul clio$ peo ploaie umedă$ de nimeni petrecută la mormânt$ de nimeni iu+ită# Da$ el o va alva$ o varidica### Nu-i tre+uia pentru ata decât ă-şi urmeze entimentul care îl tăpânea$ el înuşi fiindin!ur şi nefericit### 0a ă aflu apoi$ când ea vine la el$ că totul fuee un /oc$ o încenare aunui ticălo$ ticăloşie de care era conştient$ era propria a natură### Da$ dar nu a a propriu-

zi### A omului în !eneral# .n de!et îl arăta& ecce homo* *i autorul în pate& eu înumi unt lafel# *i când am citit fraza finală$ că tre+uie ă renunţăm la dictonul pe care 6ocrate îl citie pefrontipiciul oracolului de la Delfi$ unoaşte-te pe tine însuţi, fiindcă dacă o vom face vomdecoperi în noi înşine un mizera+il$ am imţit că Dotoiev>i înuşi e pră+uşea în inefăcând aceată decoperire$ şi m-am imţit rău câteva zile# E drept că fueem avertizat& mica

+roşură$ Visul unui om ridicol, cu acea planetă ima!inară de oameni fericiţi pe care îi trică unin venit de pe planeta noatră$ conţinea ceva aemănător$ dar autorul parcă ştia că acet omridicol$ în pra!ul inuciderii$ cunocue şi el odată atfel de oameni fericiţi$ deci ei e"itau şinumai el$ eroul$ era diperat$ nu şi autorul### Aici înă criitorul pătrundea atât de adânc în elînuşi încât$ revenind la uprafaţă$ ne tranmitea acet mea/ infam$ ca o profeţie de care noi$oamenii$ nu mai puteam ă nu mai ţinem eama de-aici înainte# Avea în +diotul un fel de fânt$

dar fântul era c4iar idiot$ după ce ne făcue atâta vreme ă credem că nu era### Mi e întâmpla pentru prima oară ă citec o carte şi ă prind averiune pentru autorul ei# Mulţi ani mai târziu$



recitind aceată povetire$ am rezitat mai +ine$ fiindcă celelalte opere$ de ată dată în +unetraduceri$ o copleşeau# Am înţele că Dotoiev>i avea el înuşi o averiune nepotolităîmpotriva trufiei umane$ !eneratoare de atâtea /onicii pe care le acoperea cu ideea or!olioaăcă am fi înălţători$ plini de virtute$ e"preia divinităţii şi perfecţiunii pe pământ şi că el vroiaă-i pună în !enunc4i pe aceşti ticăloşi$ şi ă-i umileacă$ umilinţa fiind primul pa pre

mântuire#Pentru mine înă vec4iul dicton !rec e reta+ilea# După câteva zile uitam !roaznica profeţie$ fiindcă aveam în minte Dialogurile şi pe Decarte$ care îmi ădieră mai dinainteideea că prin !ândire putem decoperi noi lumina# Nu umilinţa$ ci flacăra cu!etării ne poateînălţa###

0ând piritul tă prea mult fi"at aupra unei in!ure idei$ intenitatea lui lă+eşte# Aceteamintiri$ acute în primele ăptămâni de la venirea mea la 6inaia$ au început ă e etompezefără ă întrezărec un răpun la între+area ce să scriu. Am petrecut un revelion de care nuvreau ă-mi amintec$ cum pune 0ervante depre un anumit at din Manc4a$ şi m-amreîntor la 6inaia împin de ora mea care imţeam că unae# Dar fără ă ştiu pre ce anume

aventură eram împin# Aveam ă criu au nu% Nu puteam ta acolo la infinit# 2ditura de stat, prin 6ilvian Ioifecu$ îmi dădue un avan de CH#HHH lei$ dar după aceea cum aveam ă maicâşti! un +an dacă repetam eşecul de la 8ălceşti%

Am imţit totuşi că tre+uie ă mă rela"ez$ mai ale că (urnica e umplue de criitori şiartişti# =enie @eo Dumitrecu$ pianitul Mândru atz$ =alentin @4eor!4iu$ AlfredMendelo4n 9fără 8art4old$ cum îi punea Ale"andru 7ar rân/ind$ dar care îi criee totuşiun cenariu de +alet )arap alb, depre a cărui muzică proapătul meu prieten Paul @eor!ecuavea ă-i pună la premieră compozitorului că e 'ca la noi la ,el-Aviv'$ provocându-i aceluiao reacţie de iterie# Ne cânta în fiecare eară +ucăţi din acea muzică pe care tocmai ocompunea$ nu era 'ca la noi la ,el-Aviv' ci de prin Maramureş$ cu acadări din ;aciaturian$dar pe vremea aceea Paul @eor!ecu avea !eniul formulărilor cautice$ adeea !ratuite$ dartotdeauna memora+ile şi care îi aduceau mulţi duşmani# 3n atmofera aceea înă de atuncientuziamul începea ă înfloreacă şi Paul @eor!ecu vedea în unii ceva upect$ incredi+il$ şinu-i cruţa# Nu-i păa încă pe vremea aceea de duşmani$ era tânăr$ cui îi paă$ în tinereţe$ deacumulările neiertătoare care e trân! în urma noatră%

Am făcut cunoştinţă cu o doamnă cri4namurtită$ cu care m-am plim+at pe aleileînzăpezite### ri4namurti mă tur+urae şi pe mine prin anii 2GO$ cu critica pe care o făcea elconştiinţei umane veşnic condiţionată de o+iceiul individului de a-şi face din credinţe$

pre/udecăţi$ idealuri$ frică$ ziduri împotriva cur!erii ei li+ere$ cur!ere care l-ar pune înarmonie cu neîncetata c4im+are a lumii şi l-ar face fericit dacă el ar fi conştient şi nu -arlăa ipitit de tot felul de doctrine şi iteme filoofice care îl u+/u!ă# 6implitatea acetui

indian care fuee un copil minune şi unii credeau$ auzindu-l la maturitate$ împlinit şifacinant prin promiiunea pe care o făcea acultătorilor$ că pot deveni li+eri şi cunoaştee"tazul$ că ar fi nu un nou Meia$ ci c4iar 0rito reînviat$ un 0rito modern$ care făcue pedeplin e"perienţa actuală a omului) 'De ce vrei dumneata ca eu ă fiu 0rito% îl între+a el peacultătorul naiv$ care îşi e"primae aceată credinţă 9adunările aveau loc în ta+ere peciale$ în1landa şi în alte părţi unde el vor+ea zilnic şi după aceea răpundea la între+ări:# Dumneatavrei ca eu ă fiu 0rito$ ca ă mă poţi urma$ aşa te-ai învăţat$ ă urmezi totdeauna pe cineva#*i ce poate ă-ţi iaă% 1 nouă credinţă$ o nouă condiţionare$ în timp ce dumneata vei rămânenec4im+at$ cu aceleaşi manii$ aceeaşi inecuritate$ aceeaşi teamă de ziua de mâine'# 'Dar ceă facem% între+ă atunci altul# Aşa untem)' 'Iar eu vă pun că toate acetea e pot c4im+a

prin !ândire$ dar nu o !ândire în care dumneata tai conforta+il au c4inuit de loviturile

vieţii###'*i formida+ila iluzie continua$ omul nefiind totuşi un iluzionit$ un guru cum erau şi unt



protule$ eşti un prot# 9*i aici ea deodată c4im+ă tonul#: (aşule) cuvânt care i-a venit înminte rapid$ dar odată pronunţat$ are revelaţia 9cu vocea dramatică a certitudinii care o z!udu-ia:### Eşti un laş) Da$ dra!ul meu$ ai dreptate$ laşitatea face din noi nişte viermi$ cum pune;amlet$ dar ,oltoi ne arată în 'ărintele $erghie că putem şi în căutarea noatră şi !ăim$dacă nu în noi$ la alţii$ şi ata poate ă fie pentru noi un şoc$ un impul alvator$ inocenţa

pierdută###'Pe acet teren al creaţiei artitice o înţele!eam mult mai +ine# 1 mare operă ne poatez!udui mai mult decât dicururile lui ri4namurti$ dar nu-i puneam$ adică$ +rutal$ că unmare criitor e totdeauna pentru mine uperior unui iluminat fără operă# 0rito a înţele acetlucru şi din iluminarea lui au ieşit nemuritoarele para+ole### 6unt opera lui$ care$ împreună curăti!nirea$ n-a creat numai o reli!ie$ ci un permanent cutremur în conştiinţa omenirii$ făcândviu şi tra!ic entimentul culpa+ilităţii noatre# 3mi apăram poziţia elatic$ reflectând apoi înin!urătate la dizertaţiile indianului dacă într-adevăr el cunoştea e"tazul de care vor+ea### .ne"taz perpetuu era oare poi+il% mă între+am# 3nuşi 0rito -a înfuriat odată şi a !onitne!utorii din templu cu frân!4ia şi îndoiala i-a vizitat ufletul pe cruce# Deele referiri5 aleevan!4eliştilor că 'fiul omului' ştiue de totdeauna că va fi răti!nit erau în acet tri!ăt al lui

infirmate# Nu ştiue$ nu avea de unde$ trădarea lui Iuda$ /udecata$ calvarul$ totul fuee ourpriză care îi pricinuie o imenă uferinţă# Atfel$ noi înşine$ în plin e"taz$ care netăpâneşte adeea ufletul$ ne trezim loviţi$ în/uraţi$ trădaţi şi în noi e naşte revolta$ dorinţadacă nu de răz+unare uci!ătoare$ cel puţin mo+ilizarea rapidă a forţelor pentru a para noiinfamii care$ într-o lume dată şi nu ideală, ne-ar murdări cu noroi$ ne-ar ameninţa c4iar e"i-tenţa în datele ei naturale$ munca unde câşti!ăm o pâine$ reputaţia printre oamenii de +unăcredinţă# *i apoi marile tur+urări ociale care ne duc cu ele$ cu forţa cataclimelor naturale$

precum eceta$ cutremurul$ inundaţiile% 3n curând aveam ă plec militar şi c4iar ă mor$ au ărămân c4ilod în răz+oiul care +ântuia ca o molimă înfricoşătoare# Mă puteam opune% 1omenire în e"taz$ era ea poi+ilă% 1menirea e ca un ocean tră+ătut veşnic de curenţi puternicişi contrarii şi din când în când de ura!ane### ,otuşi indianul rezita în reflecţiile mele# Era răumea/ul ău% 0um putea fi% *i mă întorceam la noua mea prietenă unde !ăeam adeea şi pealţii$ tinere actriţe$ pictori$ criitori# Dicuţiile înă între adepţii convinşi nu erau preaintereante### Mimau înţele!erea$ unii erau ridiculi### înă doamna 6orana ?opa ţinea la ei###

Doamna de la 6inaia făcea parte din aceată ultimă cate!orie$ care mima înţele!erea$ parcă avea prune în !ură şi plim+area noatră pe aleile înzăpezite cu încercarea de a reedita pecont propriu atmofera vizitelor mele la doamna 6orana ?opa$ a căzut în +altă deşi ideile erauaceleaşi# Mi e confirma vec4ea mea convin!ere$ că nu ideile în ine unt intereante$ cioamenii care le poartă şi le trăiec#

Am început ă /ucăm popice undeva la Peleş şi ă întârziem la =er+ancu$ la un pa4ar deţuică# 7ar îmi punea confidenţial depre unul au altul că ufletul cutăruia e o înc4ioare$

făcându-mă curio# De ce% îl între+am# 0um de ce% 3l cunoştea el$ ufletul lui e o ocnă###'8ine$ !ândeam$ ata ai mai pu-o$ dar de ce%' N-avea fapte$ au nu vroia ă mi le dezvăluie%0amilar e plim+a măreţ pe alee şi ne arăta cu mâna în depărtare### Dacă noi vedem cumrepiră munţii$ ne între+a# =edeam$ ei şi% într-adevăr norii învăluiau în mişcarea lor lanţul demunţi care e defăşurau pectaculo şi îi puteai contempla cât vroiai de acolo de pe dealulurnica# N-aveam înă nici fiorul comic$ nici !eolo!ic$ mie îmi plăcea câmpia$ pe careadeea o viam###

7ar avea un admirator$ pe 7# Popper$ care veni într-o duminică în vizită şi începu ă tune şiă ful!ere la maă împotriva lui 0amilar$ care lipea# 3i dipreţuiam# După ce criee deprede+utul meu două cronici rele$ una în (lacăra şi alta în =omânia liberă u+ peudonim$ m-amdu la redacţie ă-l cunoc# Era ră!uşit$ dar totuşi tri!a la mine$ aşa ră!uşit cum era$ că ştiu eu

de ce era el aşa de ră!uşit% Nu$ i-am pu# Păi pentru că el nu tă $ca mine în 8ucureşti$ areluat el$ c4iar atunci e întorcea de la A!nita-8otorca$ unde e apă un tunel$ un fapt itoric



incompara+il şi nu povetiri cu oameni care omoară cai au fu! prin ceaţă +emetici 9ateaerau povetirile mele)###: şi$ uite 9şi a dec4i !ura şi mi-a arătat omuşorul:$ am tri!at cuentuziam incer$ acolo e arta$ menirea ei$ de ce nu te-ai du şi dumneata$ era loc în camion###'De pe acete poziţii$ şi-a continuat el tri!ătele într-adevăr ră!uşite 9cât depre entuziamulincer eram mai puţin convin$ nu mi e tranmitea deloc:$ de pe acete realităţi$ vedem noi

arta 9îi plăcea ă pună noi şi nu eu, ca ă arate că nu e in!ur:$ nu după idealul +ur!4ez alzu!răvirii impai+ile a ceea ce are tur+ure omul###' Mulţi ani mai târziu$ după ce trecue prinalte aventuri inuoae$ l-am văzut într-o zi la ,alcioc$ vindea nu ştiu ce$ rufărie intimă$ pe careo primie nu ştiu de unde### ?inea în mâini delicatele mărfuri femeieşti şi e drept că nu maitri!a$ dar vroia ă fie elocvent$ de aceea l-am şi zărit### '*i altceva$ zic$ nu mai ai nimic devânzare$ domnule Popper%' 'Nu$ mi-a răpun el cu o 4otărâre nezdruncinată$ prefăcându-ecă nu mă cunoaşte$ numai te"tile)' Era perfect) Nu l-am mai dipreţuit# Mi-am adu aminte dereflecţiile eroului din 7ucătorul de Dotoiev>i# Dacă nu unt şi alte lucruri de preţ pe care le

poate face un om### "8ui, le commerce* 'our>uoi pas5" (a 6inaia înă am avut +ănuiala că pe 7ar îl !âdila acet om$ el care$ cu o voce

miterioaă$ promitea dezvăluiri infernale depre alţii# Depre Popper nu punea înă nimic# E

drept că rân/ea când îi aculta elo!iile$ dar îi plăceau### Ne-a vizitat atunci Alfredo =arella$ criitor latino-american$ care ne-a povetit depre

miturile din ţara a### <e culte de 'achamamma... şi alte le!ende care trăiau în ufletul lui###uitându-e cu impatie la noi$ când la unul$ când la altul# .n +ăr+at frumo$ de vârta mea$

poate cu doi-trei ani mai +ătrân 9la cei douăzeci şi şae ai mei ata nu era puţin:$ vor+ea ofranţuzeacă clară$ puţin întreruptă de optimimul care îl tăpânea şi ni e tranmitea$ căutândcomuniune de idei$ care la el în ţară nu erau prea limpezi$ o ţară apră$ în care revoluţionariia+ia ieşieră pe cena politică# =enie la noi în căutarea acetor idei$ acetei comuniuni şi era

+ucuro ca şi când le-ar fi !ăit###0urând am aflat că la întoarcerea în ţară a fot aretat şi înc4i# 6-au cri atunci la noi

depre el articole de protet în credinţa pe care o aveam că ata îl putea a/uta### Nu ştiu cât atat în înc4ioare şi nu ştiu dacă ieşind a cri ceva$ dacă <e culte de 'achamamma l-a inpiratşi i-a încoronat uferinţele#

1 vizită ne-a făcut şi 7or!e Amado$ tot de pe-acolo$ înoţit de 0orin @rou$ fot redactorla 'Revita undaţiilor' după răz+oi$ şi care încercae ă mă pu+lice# Povetirea pe care i-odăduem înă nu era realizată# I-am dat un fra!ment de roman care a apărut$ cu Ac4imMoromete erou$ într-o ituaţie dotoiev>iană# Acel fra!ment nici nu-l mai ştiu$ dar atunci l-am cri cu paiune şi am primit şi ceva +ani pentru el### 8ietul 0orin @rou$ de la 'undaţii'$n-am mai ştiut ce-a a/un$ ultima oară când l-am văzut la el acaă$ c4iar în acel an pe

primăvară$ cu Paul @eor!ecu$ era veel$ mâncae$ ne punea$ în ziua aceea un ou şi eraurprin şi încântat că 'n-a avut nimic'# Am +ăut cafea 9+ea multă$ pe lân!ă ficat uferea de

4ipoteniune !ravă: şi ne-a arătat patul în care dormea$ ceva trâmt$ dur$ lipit de perete$ dincare totuşi i e întâmpla ă cadă####Am vizitat împreună Doftana# 7or!e Amado nu cotea un cuvânt$ în c4im+ oţia lui$ o

fetiţă$ pălăvră!ea tot timpul$ încercând ă prindă cuvinte româneşti# Am citit apoi o carte a lui$decriptivă şi puţin comunicativă ca şi el$ un fel de reporta/ depre felul cum e cule! ar+oriide cacao$ în noroi$ şi cum e întemeiază marile oraşe din munca indienilor$ e"ploataţi ăl+aticde marii latifundiari$ e"portatori ai acelui preţio fruct### #

Atfel$ între popice$ vizite$ =er+ancu 9unde totuşi nu +eam$ e"perienţa aceata o făcuemodată la douăzeci de ani$ cu Dimitrie 6telaru$ Petru 6olomon şi !enialul Mitică$ de care amvor+it$ şi am ieşit cu +ine5 +ăutura$ în mod ine"plica+il$ nu mai mi-a plăcut$ dar îmi plăcea ătau cu alţii care +eau$ fără ă-i /enez$ eram la fel de veel ca şi ei:$ între plim+ări cu 7ar şi

dicuţii nefârşite depre alţii$ am uitat de mine o vreme###3n acele zile a oit în taţiune Nicolae Moraru# Era un şef mare$ ecretar !eneral la



aceea#- E cumva mai +ine dacă o are vrând% l-am între+at fără ironie#- Dei!ur)- Din moment ce concepţia e e"primă oricum$ care e deoe+irea% 6copul e realizat#- Da$ dar criitorul poate e"prima şi o concepţie !reşită depre lume# 3n ultima analiză

criitor mare e numai acela care e"primă o concepţie înaintată şi aceată concepţie uperioarăe poate câşti!a#Deci cei care n-o câşti!au erau mai mici# 0ine erau aceştia% 1mul înă îmi vroia +inele$

vroia apropiere şi nu era politico ă-i pun aceată între+are dificilă la care ştiam că nu poaterăpunde# 0e concepţie înaintată depre lume au avut @o!ol$ Dotoiev>i$ ,oltoi$ 0ara!iale$6adoveanu$ 8alzac 9de care Mar" făcue atâta caz):$ 64a>epeare% Ei$ care era concepţiaînaintată depre lume a marelui Lill% A cri piee de un optimim feeric ca Visul unei nopţide vară au ;oaptea regilor, dar a cri şi tra!edii$ unele pline de măreţie ca )amlet, daraltele întunecate$ ca !acbeth au 8thello.

- 0e înţele!eţi prin concepţie înaintată%Indirect îi u!eram ă-şi e"emplifice teza# Dar el nu e !ră+i ă-mi răpundă# 6e

poomorâe#- 6pune$ te ro!$ ai citit claicii mar"im-leninimului% Dicuţia va fi cu atât mai

edificatoare cu cât ne vom clarifica poziţiile# Arta e ideolo!ie şi dacă eşti de acord cu acet punct de vedere$ putem mai uşor ă dicutăm depre modul pecific cu care arta e"prima oconcepţie depre lume#

0itiem claicii mar"im-leninimului şi îmi plăcue e"traordinara lor vervă polemică#0ea depre rene!atul aut> mă încântae$ deşi prin citatele date de (enin înţele!eam că niciacel aut> nu era de ici de colo# Mi-ar fi plăcut ă-l citec şi pe el$ dar n-aveam de unde#

<uptele de clasă din (ranţa şi ?@ 4rumar al lui <udovic 4onaparte de Mar" aveau un til deînaltă ţinută$ iar $tângismul, boala copilăriei comunismului de (enin mi e părue de mareactualitate# apitalul înă mă depăşea$ am fot repede convin depre teoria pluvalorii$ dar în$alar, preţ, profit mi -a părut de la ine înţele că e"ită o le!e care tă la +aza producţieicapitalite# 0um ă produci dacă nu-ţi iee un ce profit% N-ar avea nici un 4az# ăcuem şi euo e"perienţă oarecare prin 2GT# .n prieten îmi aduee acaă cinci aci cu meşe de farmacie şimă ru!ae ă-i ţin la mine câteva zile până îi vinde# Kilele trecueră înă şi el nu mai-veniedupă acei aci# ,recueră apoi ăptămâni$ luni# (-am căutat acaă ă vina ă şi-i ia# Dipărue#Atunci m-am 4otărât ă-i vând eu$ şi dacă el e întoarce ă-i dau +anii pătrând +ineînţele şi

pentru mine un profit M-am du la o farmacie ă între+ cât cotă o meşă# M-am întor acaă$am numărat meşele dintr-un ac şi am a/un la concluzia că în total cei cinci aci valoreazăcam douăzeci şi cinci de milioane$ alariul meu lunar de la 6ocietatea 6criitorilor Români fi-ind cam trei milioane# M-am du la Miron Parac4ivecu şi l-am între+at cui le-aş putea

vinde### '3ţi pun$ zice poetul după puţină !ândire$ dar adău!ă el înă+uşindu-e de râ$ îmi daişi mie douăzeci la ută'# '0am mult$ Miroane)$ i-am replicat# 'Atunci nu-ţi pun'$ zice### 0umînă vroiam ă mă de+araez repede de acei aci$ nu m-am mai tocmit şi în aceeaşi zi i-amvândut unui medic$ criitor şi el$ un in cu un cap ca de crap$ prieten cu Miron# Nici acela nu-a tocmit$ m-am du la el cu un ta"i$ şoferul m-a a/utat ă-i urc în apartamentulcumpărătorului$ care mi-a cerut ă emnez o c4itanţă$ fără ă pecific natura +anilor$ mi-anumărat uma$ i-am dat lui Miron doar trei milioane în loc de cinci prete"tând că meşele nuerau ale mele şi că nu-mi rămânea nici mie mai mult$ el a râ iar parcă înecându-e$e"clamând 'm-ai atin)' şi atfel m-am pomenit cu un profit care mi-a produ o e"tremăîncântare$ cu atât mai mult cu cât pe acel prieten nu l-am mai văzut niciodată de atunci# (e!eaeternă a comerţului)### E poi+il comerţul fără profit% ;m) 0ând tatăl meu e întorcea de la

munte şi ne povetea cât de +ucuroşi erau mocanii că li e aducea porum+$ ce puteam ă credcând îl vedeam şi pe el cât de +ucuro era când văra polii !al+eni în pat$ profitul lui o+ţinut



în urma acelui drum% 8ineînţele că nu făceam confuzie între munca alariată$ profitulcapitalitului care provenea din e"ploatarea muncii şi comerţul propriu-zi$ adică aceatăveşnică circulaţie a mărfurilor$ vec4e cât şi omul$ +azată pe cerere şi ofertă şi nici întrecomerţul cintit şi peculă# 0ât depre literatură$ faptul că Mar" aflae de la 8alzac mai multedepre economie decât de la toţi economiştii luaţi la un loc$ mi e părea că e cu atât mai +ine

pentru 8alzac$ al cărui le!itimim dei!ur că nu-i plăcue lui Mar" au En!el$ după cum nicilui (enin nu-i plăcue în ,otoi 'moşierul crântit întru 0rito'# Dar era (ev Ni>olaevici o'o!lindă a revoluţiei rue'% Era) Perfect) U

6urâdeam în inea mea# *tiam că acete !ânduri erau copilăreşti 9în mod curio lanouăprezece ani eram mai !rav:$ tinereţea ne dă adeea aceată tare de pirit de /u+ilaţiunenemotivată şi puţin profundă$ până n-o păţim 9şi ulterior aveam -o păţec$ nu atât de rău caalţii$ numai întâmplarea m-a ferit$ totuşi am fot declarat la un moment dat$ că aş fi în moddialectic$ adică fără voia mea$ 'duşman al repu+licii populare române'5 aemenea calificativnu era o !lumă$ am fot pro+a+il alvat de acel 'fără voia mea':# Am o+ervat la timp că omulcare e plim+a prin odaie nu avea urâ# El tătue la puşcărie pentru ideile lui$ ceva dramatice produee în timp ce eu eram copil$ nu ştiam încă de ce şi vroiam ă aflu# *i Paul

@eor!ecu tătue$ dar de câte ori îl între+am$ pătra o tăcere#- Puneţi prea multe arcini pe pinarea artei$ i-am pu totuşi# Dacă artitul imte alte

!reutăţi decât cele pe care şi le pune in!ur$ dă îndărăt neliniştit###- De ce% a treărit el#- Eu ştiu de ce% Nu pot ă vă pun de ce# Artitul tre+uie ă fie li+er$ ă decopere lumea

in!ur#- E or!oliul artitului$ dar el ştie +ine pe cine citeşte5 ce află şi ce-l influenţează#- *i ce dacă ştie% 0iteşte ce-i place$ îl influenţează cine i e potriveşte#- Intereant)Era o reflecţie calmă$ nu prea i!ură$ dar parcă ameninţătoare# Nu mi-a plăcut# Eu mă

dezvăluiem$ el nu# *i totuşi ceea ce !ândea el mă interea# De ce tătue în înc4ioare% 0e eîntâmplae% Nici proapătul meu prieten nu-mi povetea$ dar acet şef de ce ar fi făcut-o% Da$dar atunci cum puteam ă ne cunoaştem%

- Nu mi-ai răpun la între+area dacă ai citit claicii mar"im-leninimului ###- Nu i-am citit$ i-am răpun eu curio ă-l aud ce zice în acet caz#- oarte rău) Dacă i-ai fi citit ai fi aflat că (enin pune& '/o cu artiştii upraoameni'#- Are dreptate$ zic$ dar e"ită aemenea artişti%- Dei!ur)- Daţi-mi şi mie un e"emplu#- 3n concepţia a artitul +ur!4ez e conideră upraom$ în enul că e crede li+er şi nu

vrea a erveacă nici o cauză) 3n realitate erveşte +ur!4ezia care tocmai ata doreşte$ ca el ă

nu erveacă nici o cauză# (a atfel de artit e referă (enin#'ără e"emple$ am !ândit eu$ n-o ă aflu niciodată care unt acei artişti upraoameni#'6u!etia înă mi e făcue& mie îmi plăcea ă fiu un atfel de artit upraom# Nu formulaemeu erezia& artitul tre+uie ă fie li+er$ ă decopere lumea in!ur)

- Ai citit nuvela $-a spart satul de @4eor!4e 0ritea% reluă el parcă a+or+it de adânci!ânduri#

-Am citit-o#- *i ce părere ai%- E o tâmpenie#- De ce%- iindcă ne propune delaţiunea în relaţiile dintre oameni# 6ă ne demacam rudele$

părinţii#- Ai căpat eenţialul$ reflectă el parcă uluit$ dar tăpân pe ine$ în!ăduitor$ ră+dător ă



e"plice# 6atul nu mai e ce-a fot înainte# ?ăranii ăraci devin tot mai mult o forţărevoluţionară şi în acet en într-adevăr atul -a part# Autorul a văzut acet lucru /ut şifoarte important pentru noi$ că ţărănimea nu mai e şi nici n-a fot vreodată o claă omo!enă#De acet adevăr va tre+ui ă ţii eama şi dumneata$ ă te duci pe la ţară şi ă vezi forţele înluptă#

3ncepeam ă mă plictiec# ueem pe la ţară şi nu văzuem nici un fel de forţe în luptă#Auziem$ adică mi e povetie depre unul$ un +ăiat de vârta mea$ care ţinue un dicur înfaţa oamenilor$ îi ameninţae ă dea un fel de cote ca ă fie a/utaţi cei loviţi de ecetă dinMoldova şi că dacă n-or ă dea$ or ă vadă ei# uee cât pe-aci ă fie +ătut# 04iar şi tat-ău îlîn/ura$ încolo e c4im+au mereu preşedinţii$ în acet en e"ita într-adevăr o frământare înat$ erau numiţi tot felul de foşti văcari$ prăpădiţi coşi din umilinţa lor de odinioară$ care îşi

pierdueră loturile din puturoşenie şi care numiţi preşedinţi îşi dădeau în petic$ e le!au nu decei +o!aţi$ ci tot de cei de trea+ă$ cu care aveau ei vec4i răfuieli# Erau daţi imediat /o şi ecăutau alţii# Dei!ur$ era o frământare ocială# Dar eu nu vroiam ă criu un roman ocial$ mie părea plictico un atfel de !en# 0ând am vrut ă citec ceva de Kola în acet en$ am văzutcă editorul$ prevenitor$ criee u+ titlu roman social, şi nu l-am citit# 0e fel de roman vroiam

totuşi ă criu% Ata era$ că nu ştiam şi nici nu credeam că te poţi aşeza în faţa 4ârtiei şi ă-ipui& vreau ă criu un roman aşa şi pe dincolo'$ şi ă-l şi crii şi ă mai fie şi +un# Impaul încare mă aflam era înă cert şi de aceea am devenit atent cu omul din faţa mea# Era clar$ vroiaă mă a/ute$ încât am tăcut mai departe$ ă-l aud ce pune#

Dar el$ mo4orât$ tăcea şi el# Am înţele că ata era tot şi că tre+uia ă plec# M-am ridicat#Mi-a întin mâna şi am ieşit# Nu comunicaem$ dar nu eram upăraţi unul pe altul# 0el puţinaşa credeam# Era o neînţele!ere liniştită#

6eara$ târziu$ după miezul nopţii$ am fot trezit din omn de câini# Era o 4ărmălaie încurtea vilei# Mă coteau din ărite câinii$ mai ale o căţea pe care o 4răneau toţi$ e în!răşaeşi toată ziua lătra trecând de la o vilă la alta### ;eam$ 4eam$ 4eam### Radu 8oureanu era foarte!ri/uliu cu ea$ îi dădea oae$ o mân!âia### Aruncam în ei cu pietroaie### Miroind miloşii în

/urul vilei-cantină$ venieră cu duiumul$ flocoşi şi poltroni$ nu fu!eau când îi !oneam$ ştiau căalţii îi prote/ează# 6e uitau urât la mine$ ce-ai domnule cu ei%### 0ă nu iu+ec animalele### îmiaminteam animalele### 8iiica### câinii la noi în curte nu-i râz!âia nimeni$ nu-i îndopa ă4ămăie la fereatră fără nici un rot$ e duceau dracului la paie şi e încolăceau acolo pânădimineaţa### ştia lătrau toată noaptea pe toate tonurile şi de la toate ditanţele$ când credeaică a tăcut unul$ începea celălalt### Am ieşit afară cu un alpenştoc în mână$ pe care îlcumpăraem din oraş ă urc cu el la cota CGHH şi am început ă-i pocnec# Erau îndâr/iţi$clănţăneau la mine$ dar eu eram şi mai îndâr/it$ troc$ +uf$ în dreapta şi în tân!a$ până -auîmprăştiat ărind !ardurile şi arătându-mi cozile tufoae### M-am întor şi am adormitatifăcut###

A doua zi$dimineaţa am văzut$ mirat$ cum zăpada din curte era plină de ân!e şi floace şi8orişca$ în!ri/itoarea vilei$ mi-a pu că azi noapte au venit lupii în curte şi au mâncat căţeauaaia !raă#

- 0are lupi% am între+at-o#- (upii$ zice$ azi noapte pe la ora unu$ i-am văzut eu prin !eam$ de la demiol$ şi m-a luat

frica###M-a apucat şi pe mine o clipă când am auzit-o$ te pomeneşti$ mi-am pu$ că ăia pe care i-

am !onit eu cu alpenştocul erau lupi### clănţănitul lor### cozile tufoae### Ducă-e dracului$ +ine că au mâncat căţeaua$ am căpat de ea###

Am povetit la maă$ rân/ind de atifacţie$ întâmplarea din timpul nopţii# 8ineînţele cănu m-a crezut nimeni$ dar$ le-am pu$ unde e căţeaua$ ei)% .nde e% *i râdeam în 4o4ote###

3ntâmplarea cu lupii m-a ditrat coloal# 'Acum tre+uie ă crii$ mi-am pu$ te-ai ditrat



detul$ pune mâna şi crie###' 6imţeam că faptul era iminent şi m-am aşezat la maa pe care o părăiem atâtea zile# Am tat câteva ore nemişcat$ aşteptând cu tiloul în mână# 0e ă criu%###*i !ândul mi e întorcea înapoi cu forţe proapete# Mă imţeam minunat pe caunul meu$ înfaţa peia/ului de vi de afară# Am lăat tocul /o înveelit de o amintire# '0a ă fii romancier$tre+uie ă ai oae tari$ îmi puee odată Miron Parac4ivecu# Pe tine nu te dor oaele când

tai la maă%' 'Nu$ i-am pu$ de ce ă mă doară%' 'Eu am oaele u+ţiri$ nu pot ă tau mult$vezi$ de-aia n-o ă fiu eu niciodată romancier###'### De ăr+ători Nilă a plecat la ţară la nevată-a$ aşa -a înţele cu domnul Al!iu$

proprietarul +locului şi mi-a pu ă mă duc şi eu acaă### 1ricum$ de 0răciun$### mănânc şi eudin porcul tăiat$ şorici$ calta+oşi$ cârnaţi### Avea dreptate# Dar acaă am căzut rău# 3n anulacela tata nu crecue nici un porc$ m-am înfuriat şi am plecat# 0um adică$ nu putue ăcumpere şi el din primăvară un purcel$ care$ ştiam +ine$ creştea din nimic% ,otuşi la plecaremi-a dat o mie cinci ute de lei$ ă-i dau şi eu acolo$ adică la şcoală$ ă nu pierd anul#Depărţire rece$ familia toată upărată pe el$ dar şi pe mine$ de ce veniem% *i acei +ani$ de cemi-i mai dădue%

M-am întor la 8ucureşti# .nde ă mă duc eu de revelion m-am între+at% (a Ilie n-aveam

nici un c4ef$ pentru @4eor!4e al lui 0otică +rutarul$ după +erea aceea$ pierduem oriceintere### Aveam -o văd iar pe năoaa de nevată-a$ care ne-ar fi împiedicat ă tăm devor+ă şi c4iar că m-aş fi plictiit### *i atunci mi-a venit în minte Do+rinecu$ şeful claei$

prote/atul directorului$ cel cu +ură de orfan de la miniter# Era cu un an mai mic decât mine$şi el făcue şapte clae primare5 eram pe /umătate prieteni$ la depărţire îmi puee$ auzind căo ă rămân în 8ucureşti$ ă mă duc pe la el$ îmi dădue adrea$ undeva în Dămăroaia#

Am luat tramvaiul şi am rătăcit mult până am !ăit adrea# Principiul tatălui meu$ pecare mi-l puee când ne depărţiem$ 9'Marine$ în 8ucureşti$ dacă nu ştii ceva& între+i$domnule)': şi cu care mă decurcaem +ine până atunci$ în aceată Dămăroaie n-a mai foteficace# 1ri toată lumea e tâmpie în ziua aceea$ ori trada nu e"ita# Pe cine între+am$ da dinumeri unii nici măcar nu-mi răpundeau$ ca şi când ar fi fot urzi# Do+rinecu îmi pueenumai taţia de co+orâre$ dar a câta la dreapta au la tân!a$ uitae ă-mi precizeze# Era ărenunţ$ când am dat pete un puşti$ un va!a+ond cu !enunc4ii !oi pe vremea aceea rece5 m-adu foarte i!ur pe trada pe care o căutam# Era departe de taţie şi în afara +ulevardului

principal$ pre câmpie$ doar cu câteva cae$ plină de !ropi$ 4ârtoape###- Na$ mă$ şi ţie$ i-am zi +ăiatului$ şi i-am dat nişte mărunţiş# Do+rinecu era acaă şi în

mod +izar in!ur# Nu era o caă$ ci un fel de dărăpănătură$ cu o in!ură odaie# în odaie$ fri! caafară#

- 0e dracu faci tu aici% l-am între+at#6tătea în pat şi citea$ învelit într-o plapumă du+ioaă$ ordidă ca şi încăperea# Mi-a făcut

cu oc4iul şi veel nevoie mare de vederea mea$ a râ# Era ticul lui$ nu era prea vor+ăreţ$ dar

era elocvent$ făcea cu oc4iul şi da din cap ca a-ţi u!ereze că ituaţia era aşa cum o vedeai şiel era conştient de acet lucru# Puteai ă crezi atfel$ că eiza orice u+tilitate# Dacă a cititcartea cutare% Evident) 0e părere avea depre ea% 3ţi făcea cu oc4iul$ adică +ună carte$ 4oaţă$ai văzut% Alteori$ miterio$ după teze$ celor neliniştiţi$ care îl între+au cum rezolvae el$ totaşa le făcea cu oc4iul### *i îşi înoţea ticul de un râ care parcă le punea& ştiu că unteţi proşti$dar nu vă dipreţuiec$ unt +ăiat +un#

6-a dat /o din pat şi într-un minut am ieşit afară# Mer!ea a!ale$ era va! adu de pate$ şicălca aşezat$ cu pa mare# Nu l-am între+at a cui era caa aceea prăpădită în care îl !ăeam şinici el nu mi-a pu# Avea aerul că mă duce undeva# (-am între+at ce e aude cu şcoalanoatră# A făcut un !et$ adică$ e4e$ mai e mult###

- Nu începem după ăr+ători%

- (a întâi fe+ruarie### *i a c4iţat un urâ&- Avem ce ta$ zice$ +ine pentru cleioşi)### ?i-ai pu oc4elari$ zice$ tre+uia ă ţi-i pui mai



de mult#- De ce%- 0redeai că nu vede toată lumea cum dormi la c4imie% 1 ă rămâi cori!ent şi n-o ă poţi

ă-ţi iei capacitatea#- Nu numai la c4imie dorm$ ci şi la !eolo!ie$ i-am răpun# Domnul Petricu are un !la

care te vră/eşte$ n-ai zice că vor+eşte depre roci$ ci îţi poveteşte un +am fantatic# N-aivăzut$ am adău!at$ i e uucă şi lui lim+a în !ură şi o coate afară -o umezeacă###- E un profeor e"traordinar) *i c4iar e fantatic ce pune el$ rocile atea$ cum -au format

ele###*i aici Do+rinecu e uită la mine$ îmi făcu cu oc4iul# Nu ştii$ parcă îmi pune$ e

intereant$ dincolo de o+li!aţia de a învăţa o materie# Am tăcut# Nu eizaem ce era paionantîn formarea rocilor şi imţeam va!a uperioritate a cole!ului meu$ ca elev atent la cururi$aupra mea care tre+uia ă fac un efort uprem ca ă le urmărec# Nu era un tocilar$ neîntre+am toţi când învăţa$ fiindcă la meditaţii îl vedeai tând mereu când în +anca unuia$ cândîn a altuia#

- E itoria pământului$ zie el# Eu totdeauna am crezut că o piatră e o piatra oarecare$

continuă el# Ei$ piatra aia) e"clamă el şi îmi făcu de trei ori cu oc4iul#- Ei$ zic$ ce poate ă fie o piatră)%Dădu din cap în toate părţile în ritmul paşilor lui lar!i şi nu-mi răpune#- Dar tu tai prot şi la Iordac4e$ zie el cu un !la din care reieşea că era mare

năzdrăvenie cu mine# ,u care ştii mai multă literatură decât toţi din şcoală# De ce ţi-a dat treila teză%

Iordac4e e mai numea şi =ladimir 6treinu# Pu+licae poezii şi făcea şi critică literară prin revite# Am râ când am auzit că îl c4eamă Iordac4e$ dar icăleşte altfel# De ce% PeRacine îl c4ema Rădăcină$ pe 0orneille 0ioară$ (a ontaine ântână$ 8oileau 8eapă# Numefrumoae# Iordac4e ce cuur avea% *i de ce 6treinu% De cine e imţea trein% Mă pomeniemşi eu cu un trei fără ă înţele! de ce c4iar trei# (-am între+at în claă$ cu teza în mână$ care era

plină de creion roşu la fiecare vir!ulă pe care o pueem în compoziţia mea$ eterna compoziţieli+eră pe care o dau la teze profeorii de lim+a română#

'Dumneata### dumneata### mi-a răpun el clar şi afectat 9afectare cu care e plim+a şi printre rânduri$ cu ra!lanul pe el şi e uita la noi fără ă ne vadă:$ dumneata nu ştii ă puivir!ulele###' '=ir!ulele unt !eticulaţia !ândirii$ i-am răpun$ ştim ata de la 0ara!iale şiîntr-o compoziţie li+eră le pun unde cred eu ca e necear###' 'Iar eu$ ca dacăl al dumitale$ te

previn că le pui !reşit din punct de vedere !ramatical)' mi-a răpun el cu un dipreţ la fel deafectat ca şi întrea!a lui peroană# Am tăcut şi eu dipreţuitor şi nici măcar n-am vrut ă-mirevăd teza şi ă mă convin! dacă el au eu aveam dreptate# Pătram în amintire neşteară

preţuirea profeorului meu de română Iutin 6alanţiu$ din 0ritur-1dor4ei$ care îmi dădue

totdeauna zece$ atât la atfel de teme li+ere cât şi la !ramatică#3ntre timp ieşiem cu Do+rinecu pe +ulevard# 3ncepue a e înnopteze# Paşii lui lar!ierau neşovăitori#

- .nde mer!em% l-am între+at# Mi-a făcut un emn cu mâna& undeva)- Domnul Iordac4e$ zic$ dacă mai îmi dă şi de-aici înainte trei###- Ei$ da$ ce puteam ă-i fac% Do+rinecu era atent la altceva$ îmi arătă cu mâna&- =ezi ce e acolo%Era o caă plină de lume$ în tradă şi în curte# =edeam acum +ine de la ditanţă# 8ătrâni$

copii cu capul !ol$ femei fără vârtă### Ne apropiarăm şi trecurăm de acea curte#- (e!ionarii$ zie Do+rinecu$ dau de mâncare la ăraci### ?i-arăt şi asa verde, dacă vrei$

mai adau!ă el#

Mi-a arătat-o$ dar în ceaţa erii nu mi-am putut da eama dacă era verde au nu# 0ole!ulmeu îmi e"plică& fuee contruită înainte de le!ionari$ cu mâinile lor# 3n fârşit îl văzui că e



a+ate din drum şi e urcă în tramvaiul $ înapoi pre oraş# (-am urmat# Nu mi-a pu niciacum unde mer!em$ avea în el entimentul de şef 9nu era el şef al claei%: şi şefii nu e imto+li!aţi ă pună ce-au în !ând$ tre+uie ă-i urmezi şi o ă vezi tu unde te duc#

Până la capul liniei n-am mai vor+it# Acolo ne-am dat /o şi am ieşit pe 8rezoianu# 3ndreptul unei clădiri Do+rinecu e opri şi îmi făcu emn cu capul& intrarăm înăuntru# ,otuşi

citii afară o placă pe care cria& antina refugiaţilor ardeleni. Intrarăm într-o ală mare şi într-adevăr văzui oameni mulţi la mee$ mâncând# '0e caută Do+rinecu aici%' m-am mirat# (aintrare$ în tân!a$ lân!ă perete$ o ladă cu pâine$ lân!ă ladă o maă la care tătea un domn$ iarîn tân!a lui o marmită uriaşă cu mâncare# înaintea noatră erau alţii care intraeră ca şi noi$domnul le dădea câte o /umătate de pâine nea!ră$ un catron$ iar o femeie în 4alat al+ de lân!ămarmită le turna în el cior+ă cu polonicul# Do+rinecu îi şopti ceva omului de la maă# El nuauzie nimic$ dar dădu din cap şi luă din ladă pâine şi ne-o întinei în timp ce femeia neumplea catroanele mi e făcue ruşine# 0e căutam noi acolo$ ă mâncăm aceată pâine nea!răa refu!iaţilor ardeleni% Aveam +ani la mine$ aş fi putut### Dar era prea târziu$ Do+rinecu o şiluae înainte şi e aşezae la maă# Mi-am pu că poate el e refu!iat ardelean 9de fapt nuştiam de unde e$ crezuem că e +ucureştean: şi n-am vrut ă-l /i!nec$ m-am aşezat şi eu în

faţa lui şi am început ă mâncăm# Era varză cu carne$ o porţie mare$ iar pâinea$ deşi nea!ră$era proapătă#

- ,u eşti refu!iat ardelean% l-am între+at totuşi# Mi-a făcut cu oc4iul$ cu un urâ enin&nu era$ ei şi% Era orfan$ el unde ă mănânce% 3n fond cineva tre+uia ă ai+ă !ri/ă şi de el$ poatec4iar tatul$ adică cei care e ocupau de orfani$ îl îndrumaeră aici# M-am uitat în /ur# Eraunumai +ăr+aţi$ aproape toţi tineri$ adică n-am văzut nici un moş printre ei# Erau +ineîm+răcaţi$ dar tăcuţi$ a+or+iţi de clipa de faţă$ !rea pentru ei$ cu !ândul poate mereu înapoi$acolo unde lăaeră caa părinteacă$ cu părinţii poate +ătrâni$ care nu putueră uporta un re-fu!iu# Aveam ă aflu mai târziu că era c4iar aşa$ cei mai mulţi plecaeră tinerii$ cei fărăfamilii proprii$ care puteau -o ia de la cap mai uşor şi +ineînţele cei care$ din multe pricini$e imţeau ameninţaţi au iu+itori înfocaţi ai Ardealului lor pe care nu uportau ă-l vadăfârtecat#

*i deodată unul dintre ei e ridică de la maa lui$ e aşeză la a noatră şi îmi şopti numele#Mi e întâmpla acet lucru de$ eu ă nu văd pe cineva pe care îl cunoşteam$ dar ă fiu apucatde +raţ$ oprit şi ă recunoc un vec4i prieten au pe cineva în amintirea căruia tăruiam eu maimult decât el într-a mea# M-am uitat ţintă la el şi a urâ cu c4ipul inundat de +ucurie intenă#

- 0odrine$ am tri!at#

(-am recunocut după aceată e"preie a c4ipului ău în care +ucuria de a trăi nu eraum+rită decât la lecţii$ acolo la 0ritur-1dor4ei$ unde mi-era cole! de +ancă$ şi când eraridicat în picioare de profeor şi pu ă răpundă# Era pierdut$ ştia că nimeni nu mai poate ă-i

vie în a/utor$ cum e întâmpla la teze$ când îi trecuram repede pe u+ +ancă răpunul şi ealva cu un veşnic şae# 0e era ciudat înă şi e mirau şi unii profeori de el era faptul căatunci când ştia$ răpunurile lui erau căpărătoare& 'De ce nu înveţi 0odrine$ îl între+au$ de ceeşti leneş% .ite$ acum ştii$ unde-ţi um+lă mintea la meditaţii%' .nde ă-i um+le% De la o

+ancă la alta$ târnind râete pe unde trecea# 0e le povetea% Avea un puternic accentardelenec$ şi în lim+a/ un ar!ou de la el din at$ care nouă$ re!ăţenilor$ ne târnea o veşnicăîncântare$ mai ale când tăceam c4im+ de în/urături& el râdea de-ale noatre$ neînţele!ându-leîncărcătura$ noi de-ale lui$ tot aşa$ fiindcă ne căpa emnificaţia# 0ălca-te-ar vaca nea!ră) 6au$

+olândule) Ei şi%) Mare lucru ă te calce o vacă$ fie ea şi nea!ră### 0ât depre '+olând' puteaă-mi pună mult şi +ine$ dădeam din umeri# Iar când eu$ furio$ îi puneam& f### în### pe mă-ta)$ îi ticleau oc4ii de veelie$ nu înţele!ea nimic$ adică ă-l eu pe el$ pricepea şi îl amuza$ dar

a doua parte a în/urăturii$ mă-a adică$ ce rol mai avea% După un timp deveni curio de lectu-rile mele şi îi povetii că ei$ ardelenii$ dădueră mari criitori# 3i cunoştea% Nici pomeneală$



- Ea a răma#- 6-a măritat$ atunci$ cu +ăiatu-ăla%- Da$ -a măritat$ au răma în caa noatră#- *i voi de ce aţi plecat%0odrin îşi pue coatele pe maă şi mă privi ţintă câteva clipe lun!i# Privirea îi ticlea$ ai fi

zi că îşi frâna cu !reu o veelie$ +ucuria aceea a lui de a trăi care în faţa mea îl tăpânea camai înainte# *i atfel$ în aceată tare de pirit$ îmi pue că înainte de primul răz+oi +unicullui$ preot în at$ a păţit ceva### au intrat în o!rada lui un!uri călări$ au pu mâna pe el$ au tra

+utucul de tăiat lemne în mi/locul +ătăturii$ l-au pu cu !âtul pe el şi 9şi aici 0odrin coae uncurt şuierat: i-au tăiat !âtul cu ecurea# ,ata era de faţă#

0odrin tăcu$ dar nu văzui nici o treărire pe c4ipul au al+#- *i din pricina ata aţi fu!it% am zi eu#- Nu)- Atunci de ce%- După răz+oi tata era anitar în mai multe ate de prin prea/mă# *i într-o zi a văzut pe

unul din ăia călări care îl ţinueră pe +unicul cu capul pe +utuc# 6-a întor în at$ a vor+it cu

alţi oameni şi l-au pândit pe-ăla când e întorcea cu căruţa de la oraş# (-au dat /o$ l-au le!at şiau trecut cu căruţa de două ori pete el#

- Dar ce-au avut ăia călări cu +unicul%- 0e-au avut% I-au cerut ă vor+eacă un!ureşte în +ierică şi la şcoală# *i el n-a vrut#Iarăşi -a lăat o tăcere# 3n acet timp ultimii refu!iaţi treceau prin faţa acelui domn$ îşi

luau pâinea şi cior+a şi e aşezau pe la mee# 6ala e !olie# Nu ştiam nimic depre aceterealităţi crunte ale trecutului ,ranilvaniei# 0itiem !ara de 6lavici$ şi alte povetiri şi nu mi-aminteam de nimic aemănător# Martiriul lui ;oria$ 0loşca şi 0rişan era le!at în mintea meade revolta lor eşuată$ dar un implu preot de at### .n preot avea şi Re+reanu în +on, pe8elciu!$ căruia i e cerue de către inpector ă predea în şcoală lim+a ma!4iară$ dar refuzae$şi nu păţie nimic#

- 0odrine$ zic$ mărturia lui Re+reanu$ în +on, e că relaţiile dintre români şi ma!4iari eraudetul de paşnice# ;erdelea cel tânăr vor+ea +ine un!ureşte$ iar taică-ău$ care era dacăl înat$ alear!ă la un moment dat în toate părţile şi face propa!andă electorală în favoareadeputatului ma!4iar# Nu mai pun că la petrecerea care urmează după ale!eri$ un pădurarun!ur 9parcă aşa ştiu$ că era pădurar: tri!ă ridicând pa4arul& trăiacă românii#

- Aşa e la Re+reanu$ răpune 0odrin# 3n realitate a fot altfel#- 8ine$ zic$ dar nu ţii minte că la 0ritur aveam doi un!uri cole!i !emeni .!on erenc şi

.!on rancic şi în celelalte clae tot aşa şi ne înţele!eam +ine%- Aşa ete$ zie 0odrin# 3n armată tata ne povetea că la e"amenul de er!enţi era printre

ei şi un un!ur şi ofiţerul$ când -a dat pro+a criă$ -a oprit şi -a uitat ă vadă ce crie ăla şi i-

a pu$ după ce a citit$ +ătându-l pe umăr& '8oan!4in ai fot$ +oan!4in ai răma'# Dar tot l-aufăcut er!ent$ fiindcă nu ştia el +ine lim+a noatră$ dar era otaş în armata română$ prieten cutata$ cu toate că tata nu uita ce i e întâmplae +unicului### Re+reanu ştia şi el perfectun!ureşte$ fuee ofiţer în imperiu$ ca şi frati-ău$ care a fot pânzurat### Nu uita că Apotol8olo!a e an!a/ează voluntar şi a+ia pe frontul românec îşi aduce aminte că e pu ă tra!ă înfraţii ăi#

- 0e vrei ă pui$ 0odrine%Do+rinecu ne aculta$ curio# 0odrin urâe şi o lumină +izara apăru$ involuntar$ pe

c4ipul ău# Ar fi vrut ă-mi răpundă$ dar nu mai putea# Nici el nu ştia ce vruee ă pună#Dei!ur$ că toate acetea ar fi tre+uit ă înceteze% 0ă dacă ar fi fot după noi$ cei mai tineri$c4iar aşa -ar fi şi întâmplat% Dar iată$ tre+uieră ă fu!ă$ era limpede$ omorurile nu e uitau şi

acum$ când Ardealul era ciopârţit$ putea fi ciopârţit şi taică-ău#- =reau ă pun$ zie 0odrin$ că totuşi Re+reanu -a întor la patria mumă$ dar că$ dacă



### De la cantina refu!iaţilor ardeleni l-am urmat la ieşire pe Do+rinecu# ără şovăire$ măducea iar undeva# Nu$ nicăieri$ înapoi la tramvaiul # Iar la co+orâre$ în Dămăroaia$ nici o ur-

priză& la el acaă# Kic&- ;ai ă luăm şi noi un c4il de vin$ e revelionul$ ă ciocnim şi noi un pa4ar###- 0um ă nu$ zice$ dar eu n-am un leu#

- Am eu$ i-am răpun#*i am intrat într-un ma!azin de vinuri$ am cumpărat o ticlă şi am a/un în dărăpănata luiodaie#

Numai că pe mine m-a apucat deodată fri!ul şi au început$ cu paltonul pe mine$ ă-miclănţăne dinţii# Afară era mai cald decât acolo# I-am pu că nu pot ă tau$ ă mer!em lamine$ unde e calorifer$ unt in!ur$ poate ă doarmă la căldură$ de ce ă tăm acolo ăîn!4eţăm%

- Nu în!4eţăm$ zice$ fac eu cald### Dar cu ce% N-avea un lemn###- N-are rot$ 4ai la mine$ i-am pu#- Nu$ de ce$ tăm aici$ e +ine aici$ ne +ă!ăm u+ plapumă#- Nu mă +a! în nici o plapumă#

Dârdâiam# Preocupat$ veel$ încăpăţânat$ făcându-mi cu oc4iul$ a ieşit afară şi -a întorcu nişte urcele#

- Punem dulapul pe foc$ zice#- 0are dulap%Mă uit şi văd la lumina c4ioară a lămpii într-adevăr un dulap cenuşiu$ detul de mare$

aşezat într-un colţ#- De ce ă trici dulapul% zic$ 4ai la mine#

Nici nu m-auzea# A pu mâna pe-un topot şi -a apucat de trea+ă# Dulapul fârtecat făceaun z!omot !roaznic# Do+rinecu era din ce în ce mai veel# 3n curând focul începu ă ardătronind în o+ă şi odaia e încălzi# Mă dez+răcai de palton# Râdeam amândoi# Detuparămticla vârând dopul înăuntru şi ciocnirăm$ el cu o ceaşcă$ eu cu in!urul pa4ar pe care îl avea#

- Nici eu nu mai tau la şcoală după ce îmi iau capacitatea$ îl aud că zice#Deci nici el% Nu pueem nimănui că acel an era pentru mine ultimul# Dar !ândurile e

!4icec# Indolenţa mea în claă$ ce putea ă înemne decât că !ândurile îmi z+urau în altă parte%

- *i ce-ai ă te faci% îl între+#- =ăd eu$ zice#

Ne-am urat noroc$ ucce### *i am +ăut din nou$ înetaţi de !utul vinului şi urprinşi deameţeala care ni e şi urcae la cap şi ne licărea în priviri#

- ;ai ă fu!im$ zie el pe neaşteptate#*i în clipa următoare îşi îndulci !ândul$ făcându-mi cu oc4iul$ adică fu!im$ ce) 0ine ne

opreşte$ nu untem noi mari$ nu ştim noi detulă carte$ nu untem li+eri% Mă apucă râul# El$cumintele Do+rinecu$ şeful claei$ cu +ură încă patru ani$ ieşea i!ur învăţător### 0e-lapucae%

- u!im în ţari trăine$ reluă el cu o ticlire tranie în oc4i$ dar cu un !la domol$!opodărec# Pâş$ pâş$ şi###

*i arătă cu mâna în depărtările înc4ipuirii# ?elul prea i!ur al vieţii ale nu-i mai plăcea$ +ănuia$ intuia poate că detinul meu avea ă fie mai aventuro şi mă invidia% Râul meutriumfător i-o confirma$ e dădue de !ol$ dar era alături de mine$ nu avea în firea lui nimico+tuz au ranc4iuno#

- 8ine$ zic$ 4ai ă fu!im)- 0lar)### Ne facem marinari# 6au mer!em pe /o$ ca Mi4ai ,ican Rumano### Dar pe apă e

mult mai### 6ă tră+aţi oceanul ca 0ritofor 0olum+### Decoperim noi ceva### mai unt inule#3i upunem pe +ăştinaşi### *tii că un român a fot re!e undeva în America de 6ud%###'#



*i îmi făcu cu oc4iul5 ei$ re!e$ ce$ e rău%### De unde ă ştim ce e implu !ând au apiraţieecretă în ufletul unui adolecent% 0âte nu -au văzut% *i pe acet du+iu pe care Do+rinecuîl e"prima cu e!ală măură$ râul meu e tranformă în z+ierete şi Do+rinecu în fârşit zâm+işi el cu tot c4ipul# 8ăurăm ce mai era în ticlă şi ne dez+răcarăm# Mie mi e făcue omn$ darel continua ă-mi vor+eacă initent# Nu mai ştiam ce pune$ din când în când doar

treăream$ mormăiam### da$ da$ cum ă nu### i!ur### aşa o ă facem### începând c4iar demâine### domnul (acăr### domnul Iordac4e### Mi4ai ,ican Rumano### Racoviţă#### +anc4ize$ până nu mai auzii nimic şi căzui într-un omn a!itat#

Do+rinecu mi-a pu dimineaţa că de vreo două ori am trântit plapuma pe /o#- Păi dacă viam) i-am răpun# ,u eşti de vină$ că vrei ă fii re!e#

8anii daţi de tatăl meu erau pentru ta"e# Dar nici nu mă !ândeam -o fac# 3I între+ai pe Nilă care e întoree de la nevată-a$ dacă puteam$ cu o mie de lei$ ă-mi cumpăr un cotumde 4aine$ o cămaşă mai +ună şi o perec4e de pantofi# Nilă e !ândi#

- ;ai cu mine ă căutăm$ zie#3n drum ne oprirăm şi ne uitarăm într-o vitrină$ adică eu mă oprii$ Nilă mă lăă ă mă uit$

cu mâinile în +uzunare şi cu un urâ de în!ăduinţă pe +uze#- Nu de-aici$ îmi pue$ de-aici nici un pantalon nu poţi ă-ţi iai cu o mie de lei# 1 perec4e

de pantofi cotă şae ute$ tu vrei şi cămaşă)### ;m)### ;î###Râdea de mine$ dar totuşi avea el ceva în cap$ dacă o pornie### 6tră+ăturăm marele

+ulevard până la piaţa 8rătianu$ cu tatuia pe care o ocoleau tramvaiele şi intrarăm pre6fântul @4eor!4e# Acolo Nilă o luă la tân!a şi curând dădurăm de nişte trăzi pline de

prăvălii dec4ie şi lume care forfotea5 parcă era un +âlci#- 0e e aici% îl între+ai#- ,aica (azăr$ zie el#A$ ,aica (azăr$ cum ă nu$ auziem$ da$ aşa era$ aici totul era ieftin$ până şi în at era

cunocută aceată tradă# Ne opriem ne4otărâţi# 3n care prăvălie ă intrăm% *i atunci din uşauneia mai apropiată e deprine un om$ veni drept pre noi şi îmi şopti mie la urec4e#

- Domnu$ am un cotum de 4aine pecial pentru dumneata) Am treărit) De unde dracuştiue că c4iar un cotum2 de 4aine căutam% Mă uitai la Nilă$ care lăae capul în /o#

- Păi n-are nevoie numai de cotum$ murmură el$ vrea şi o cămaşă şi o perec4e de pantofi#

- Am şi pantofi şi cămăşi$ zie individul# Intraţi$ veniţi cu mine#Am intrat în prăvălie$ care într-adevăr era înţeată cu de toate şi omul luă de pe o ver!ea

un cotum !ri$ unde erau înşirate cu zecile şi mi-l arătă#- 6pecial pentru domnul$ zie el$ încercaţi-l#Mă vârî undeva în pate$ mă dez+răcai şi îl încercai$ cu cămaşă nouă# Era perfect) îmi

adue şi o perec4e de pantofi$ care nu erau c4iar noi$ dar nici tociţi şi mă uitai în o!lindă# Ei$aşa da) 3mi le!ai la !ât şi o cravată$ pe care ne!utorul îmi puee că mi-o dă pe deaupra$ nuintra în cot şi mă întorei ă mă vadă Nilă#

- .n domn ele!ant) e"clamă individul$ atea cu care aţi venit puteţi ă le aruncaţi$domnul e tudent$ dacă nu mă înşel$ nu e face ca un tudent ă poarte aemenea###

- *i cât cotă$ murmură Nilă îndoit#*tia el că aici e ieftin$ dar nici pe de!ea+a nu ţi le dădea nimeni$ or o mie de lei###

Ne!utorul făcu un !et& cât poate ă cote% 1 nimica toată#- acem o reducere pentru un tudent$ zie el# *tim noi că tudenţii o duc !reu$ dar tre+uie

ă fie şi ei îm+răcaţi +ine$ e întâlnec cu tudentele$ ie la plim+are### Am şi palton### 6pecial#la nu e palton pe care îl aveţi$ nici nu pot ă pun ce e$ manta$ dulamă ţărăneacă$ curteică###

6eamănă cu o curteică de muiere### Nilă rân/i# Aşa era# ,otuşi e opue&



- Palton$ nu$ vine primăvara### *i pân2 la anu####- 8ine$ conveni individul$ şi pue paltonul la loc#- 0ât zici că cotă% şopti Nilă#- A$ e"clamă ne!utorul ca şi când ar fi crezut că puee lucrul acela lipit de

importanţă$ preţul adică5 patru mii de lei) e miră el înuşi de cât de ieftin era#

Nilă îşi încreţi fruntea# Eu imţii că tre+uie ă mă întorc la vec4iul meu cotum pe care cuadevărat mă !ândiem o clipă că tre+uie ă-l arunc# 04iar dacă ne tocmeam$ cât putea ă lae%1 mie$ c4iar două$ şi% De unde luam mia cealaltă% Nilă e !ândea# 6e uită la mine#

- 6pune-i$ zie$ câţi +ani ai# *i dacă nu vrea$ mer!em în altă parte#- N-am decât o mie de Ici$ puei eu#

Ne!utorul începu ă râdă şi ă enumere### cotum pecial$ pantofi$ cămaşă$ cravata o lăadeoparte### începui şi eu ă râd# Mă aşezai pe caun ă mă decalţ# Dar o+ervaem că de câttimp tăteam noi acolo nu mai intrae nici un client$ deşi mişunau cu utele pe-afară# 6i!ur$ neducem la altul$ !ăim noi###

- Daţi două mii de lei şi !ata$ zie individul# Nu câşti! nimic$ dar poate dacă vă faccadoul ăta$ o ă am şi eu noroc cu altul care are mai mulţi +ani#

Nilă dădu din cap împovărat&- De unde$ rân/i el +lând$ dacă n-are decât o mie%- 8ine$ e 4otărî +ruc ne!utorul# 6coateţi mia şi ă-l purtaţi ănăto#*tia$ din e"perienţa lui de ne!utor$ cine şi câţi +ani are în +uzunar# Iar o vânzare era mai

+ună decât nimic# I-am plătit şi am vrut ă plec# Nilă înă m-a oprit ă iau şi 4ainele vec4i$unt +une$ zie el$ de tocit pe +ancă la şcoală$ Pe-atea noi ă le ţin şi eu de sus, adică deăr+ătoare#

Avea dreptate# 0ine ştie când aveau ă-mi pice nişte +ani### *i atunci mi-am adu amintede !4icitul ţi!ăncii lui Ilie& un dar de +ani### Da$ iată$ fuee### *i drumul peemne era cel făcutde mine acaă### Nilă$ încântat$ şi ca ă ăr+ătorim evenimentul$ mă due într-o +ode!ă#0erurăm +ere şi de+reţini calzi$ cu muştar#

- De fapt cât cota ce-am luat% îl între+ai curio#- (a ,aica (azăr cam atât cotă$ zie el# Dă-i na+ii$ adău!ă$ le iau şi ei de ocazie# *i pue

mâna şi-mi pipăi tofa# Dădu din cap& E cam u+ţire$ dar e +ună#- ,u cât ai dat pe-al tău% ,ot de la ,aica (azăr l-ai luat%Al lui era mai frumo$ culoare +e/$ parcă mai +ine croit$ cu altfel de naturi### îmi pue că

nu$ l-a cumpărat de la un ma!azin$ de la *er!$ atea de la ,aica (azăr nu prea ţin$ că nu ştii câtau fot purtate### A luat unul odată$ tot aşa$ ieftin şi după câteva luni i -au rupt pantalonii încur###

- Păi atunci$ zic$ pe mine de ce m-ai lăat ă-l iau pe-ăta% Dacă mi e rup şi mie%- ii şi tu cu !ri/ă### Poate nu e rup$ că nu ştii care e mai nou şi care e mai vec4i# (a

noroc)0iocnirăm 4al+ele şi +ăurăm#- 0e îneamnă ocazie$ îl între+ai# Adică de unde le iau%- Dă-i na+ii$ zie$ toate unt de furat# =in 4oţii$ par! o caă şi pe urmă le vând aici pe

câteva ute de lei#- *i ăia de la care e fură nu pot veni aici ă le recunoacă%- Nu$ că le c4im+ă$ le mai vopec$ ştiu ei ce ă le facă### Nu le cot repede la vânzare$

până uită pă!u+aşul# De-aia le vând ieftin$ fiindcă nici 4oţul nu e tocmeşte# 0rezi că ţi-l vin-dea el cu o mie de lei dacă nu-i convenea%

- *i poliţia$ zic$ nu poate ă-i prindă%- Poliţia nu e +a!ă$ le dă şi lor o parte din +ani ca ă-i lae în pace#

Intereante lucruri$ ecretele 8ucureştiului$ !ândeam eu naiv# Nilă tre+uie ă ştie multe#- Acultă Nilă$ zic$ tu de ce nu te-ai făcut le!ionar%



!reu de pu unde$ înă prezent$ peritent$ miterio### 0e era%0ine ne îndeamnă ă ieşim% M-am îm+răcat şi am co+orât cu liftul# Nilă era /o$ în 4ol$ la

potul lui şi când m-a văzut mi-a făcut un emn 4otărât#- 6tai na+ii$ aicea$ zice$ apropiindu-e de mine# Nu ieşi afară#-De ce%

Ei$ de ce) 6ă răpundă Nilă preci la atfel de între+are### De ce$ de ne ce$ nu era +ine ăie### 0u frizura ieşindu-i de u+ şapcă şi cu mâinile în +uzunarele pantalonilor$ îndoindu-e$îmi

repetă& V 6tai na+ii aci)In clipa aceea z!omotul +izar pătrune prin poarta de la intrare& ta-ta-ta-ta) Apoi imediat&

ta-ta-ta-ta) ,a-ta-ta-ta)1 luai pre ieşire şi Nilă nu mai putu ă mă opreacă# 8ulevardul era aproape putiu#

,ramvaiele numeroae care treceau pe-aici pierieră# începui ă mer! aiurea$ la dreapta$ în paltonul meu ale cărei pulpane fluturau împine de !enunc4ii care e ridicau repede în mer#3mi cunoşteam acet mer care parcă mă târa$ înainte$ unde-o fi$ pe mar!inea pădurilor$ a

atului$ a loturilor cu mirişti putii$ de la Miroşi la 6iliştea$ noaptea pe întuneric$ dimineaţalovindu-mă de ti/ele de floarea-oarelui$ călcând în dovlecii de prin porum+uri###

A/unei într-o piaţă cu tatuie# Piaţa era plina de coloane de indivizi în căciuli ţărăneşti$dar şi în şepci de elevi$ şi indivizi rău îm+răcaţi$ cu paltoane ca ale mele$ dar şi cu paltoane

+une$ +ine croite pe corp$ cu umeri acuţiţi### 0e căutau elevii aceia acolo% 6tri!au aucântau### Ditinei urlete& 7os nasonii... 6os nasonii..# 0ine dracu erau naonii ăştia% Mă oprii laditanţă$ prudent# 3n clipele următoare zării în depărtare$ înaintând pre piaţă tancuri$ carefăceau ă e cutremure pământul# Pătruneră în piaţă$ intrară printre coloanele care răcneauridicând mâinile în u$ ocoliră tatuia şi pieriră pe unde venieră# Auzii 4uiduieli$ în/urături&4uooo)### 4uooo)### *i din nou cântece întretăiate$ iterice$ 4ărmălaie de !lauri### 0amarazi$camarazi$ încolonarea$ mer!em pre Piaţa =ictoriei### Nu vă temeţi de 4idra maonică## # A4a$va ă zică ăştia erau naonii$ maonii### *i iarăşi& ta-ta-ta-ta) De ată dată era aproape$ ladreapta# 1 luai într-acolo# Nimic# ,ăcere totală# Ieşii la o răpântie de trăzi şi paşii mă duerătot la dreapta# Altă piaţă cu tatuie# Putiu# Dintr-o tradă laterală năvăli un om în !oanăîmpleticită# 0ăzu şi nu e mai ridică# Mă apropiai de el# 3n cădere îm+răţişae piatra nea!răcare acoperea pământul# Mutaţa îi înflorie de ân!e$ care repede e făcu ne!ru lân!ă !urarân/ită şi tăcută# 3nţeleei că era mort# *i atunci ţâşniră pre direcţia din care venie omul!loanţe care făceau fiu-fiu$ fiu-fiu şi undeva aproape ta-ta-ta-ta$ ta-ta-ta-ta### dar !loanţele eopriră în aceeaşi clipă$ acet z!omot tocat venea de undeva din înaltul clădirilor şi e îndreptaîntr-o direcţie nedefinită$ alţi oameni fu!eau tropăind şi privii îndelun! ă văd dacă mai cădeavreunul# Nu mai căzu şi pieriră pe o tradă laterală# Mă uitam îndărăt pre omul mort lân!ă

tatuie# 0ine îl omorâe% 0e e întâmpla în oraş% '.n om mort eamănă cu un animal mort'$!ândeam# =ăzuem cai morţi cu dinţii rân/iţi# 1 luai tot la dreapta#Pe marele +ulevard pe care ieşii$ printre +locuri$ zării în depărtare reclama 7aBohl.

Mereem în cerc# .n retaurant lu"o era dec4i$ e vedeau prin !eam oameni tând lamee$ raşi$ ele!anţi$ cu cravatele la !ât### Intrai înăuntru şi căldura mă învălui# ,remuram#,recui printre mee$ intrai la toaletă### apoi mă uitai în o!lindă o clipă$ ă mă recunoc$ ă iaucunoştinţă de înfăţişarea mea### Revenii în retaurant$ ocolii meele şi ieşii prin uşa care eînvârtea#

3n +loc$ pe '04eia Roeti'$ oameni tăcuţi e trâneeră în 4ol şi e plim+au de colo pânăcolo# 6e uitară la mine +ănuitori când văzură că veneam de-afară# Nilă e apropie şi mă luă#

- Du-te na+ii u şi tai acolo$ îmi pue aproape tri!ând$ cu o voce poruncitoare$ ca la

noi în curte$ când ceva tre+uia imperio făcut$ ca la o poruncă fatală$ de care tre+uia ă aculţifără ă înţele!i#



*i aceată voce a lui$ în care auzeam parcă pe tatăl notru pe vreme de furtună$ +ă$ intraţiîn caă$ înc4ideţi feretrele$ în timp ce trănetele pintecau cerul şi ploaia iz+ea în !eamuri$mă făcu ă înţele! că marele oraş trăia şi el ceva aemănător cu o prime/die şi că tre+uia ă măînc4id în odaie şi ă înc4id şi !eamurile#

### Mă trezii a doua zi pre prânz$ după un omn lun!$ cu Nilă veel$ care intră în odaie şi

îmi aruncă pe maă un pac4et de alam şi o franzelă#- Ia$ mă$ şi mănâncă)Parcă ar fi zi& ţi-am pu eu$ acuma vezi### mănâncă şi taci) Mă uitai la el& adică cum%)- (e!ionarii) murmură#- 0e e cu ei%)- 6-a terminat cu ei# A venit armata şi i-a !onit#- 0are armată$ Nilă%0um care armată%) Armata) Nu ştiam ce e o armată%### Mă aşezai la maă şi începui ă

mănânc# Nu înţele!eam +ine# I-a !onit de unde%- ;î$ făcu Nilă# 0redeau ei că o ă-l dea /o pe !eneral###- Au vrut ă-l dea /o pe !eneral%

- Au vrut###-*i%- *i !eneralul a co armata şi i-a +elit pe toţi###- 0ând Nilă%-Azi###- *i nu mai unt la putere%

Nilă e îndoi de pinare$ îşi vârî mâinile$ în +uzunarele pantalonilor şi nu-mi$ răpune#6emăna cu un cal nepăător care îşi cărpina cu dinţii un !enunc4i#

- Nu mai unt$ şopti el parcă cu melancolie#*i după puţină !ândire pue mâna pe clanţă# Nu înţele!eam# Nu !eneralul proclamae

tatul naţional le!ionar la eptem+rie$ când îl detronae pe 0arol al II-lea% 3i văzuem şi poza într-o vitrină$ au într-un ziar$ îm+răcat în cămaşă verde# De ce vrueeră le!ionarii ă-ldea /o% 3ntre+ările înă nu-mi tăruiră în minte$ ca şi Nilă îmi mâneam franzela ca un calnepăător### fireşte### cu pitoalele lor### ,re+uia -o păţeacă### Mă miram în clipele acelea cumde a/uneeră ei ă### ;m)### *i acum### @4eor!4e### Me!4erel###

Dar nu mă mai !ândii nici la @4eor!4e şi nici la Me!4erel# ,otul fu!ea parcă cu viteză înurma mea şi !ândul mi e întorcea înapoi la depărţirea de tata$ în acel drum pre !ară$ cândîmi puee că nu mai avea de-aici înainte de unde ă-mi dea +ani de ta"e# Mia aceea de lei$cu care îmi cumpăraem 4aine$ era$ fără doar şi poate$ tot ce mai putue trân!e# De aceea nicin-o pătraem# *i cu ea şi fără ea$ tot una era$ +ine că eram îm+răcat$ dacă o ă fiu dat afarădin şcoală$ măcar### ,a"a era de şapte inii de lei# 0e mai conta o mie% 0e-aveam ă fac dacă la

întâi fe+ruarie domnul Ionaşcu avea ă-mi pună că nu putue aran/a nimic pentru mine% 0umaveam ă-mi urmez eu liceul în particular dacă nu-mi luam capacitatea şi apoi şi după aceea$o ă fac$ unde ă lucrez% iindcă Nilă mă ţinea la el ştiind că o ă plec şi nu c-o ă rămân#=or+a lui Ilie& nu era +anc4er#

Directorul Ionaşcu înă nu mă c4emă la el până la fârşitul anului şcolar$ an pe care îl petrecui în amorţeală şi aşteptare# După-amiezile ieşeam în oraş fără învoire şi portarul eînvăţa cu mine văzând că nu păţec nimic$ îmi dec4idea poarta din curte cu o mică ezitare 9îiaduceam din când în când câte un pac4et de 'Mărăşeşti':$ ieşeam şi eram du# 3ntr-o duminicătrecui pe la @4eor!4e al lui 0otică +rutaml curio ă văd dacă nu păţie ceva# Nu păţie# 3ntimpul re+eliunii fu!ie de la ediu$ îmi poveti el$ şi fu!ie la timp$ fiindcă a doua zi toţi cei

de-acolo fueeră omorâţi au prinşi de armată şi +ă!aţi prin puşcării# Acum lucra la .zinele0entrale 8ucureşti 9.#0#8#: tot ca şofer# 0e făcea$ îl între+ai# Nu-mi răpune$ e feri# Pătra



încă pe c4ip urmele paimei prin care trecue în acele zile$ e uita într-o parte$ nu întru totuli!ur că prime/dia nu-l mai pândea şi n-avea ă fie şi el prin şi înc4i# 0ică la .#0#8# îlc4etionaeră& 'Ai fot le!ionar%' 'Am fot)' 'Ai luat parte la re+eliune%' 'N-am luat#' ',ean!a/ăm$ dar dacă e dovedeşte că ai luat$ dacă te caută armata$ nu răpundem#'

Armata ne căutae şi pe noi în şcoală$ care îşi dec4iee cururile normal îndată după

ăr+ători şi nu aşa cum puee Do+rinecu$ că adică o ă fie înc4iă până la întâi fe+ruarie#A+enţa mea înă nu fu o+ervată$ nici măcar u+directorul (acăr nu-mi pue nimic# A douaau a treia zi după re+eliune$ mi e poveti$ intraeră prin clae militari cu căşti de oţel pe capşi făcueră perc4eziţie pipăindu-i pe fiecare dacă n-au pitoale$ căutară şi prin +ănci şi pe u+altelele din dormitoare# Nu !ăieră nimic# Peda!o!ul verde$ care înfiinţae în şcoală "frăţiilede cruce", dipărue şi nu e mai întoree# Nimeni nu pue nimic elevilor care fueerărecrutaţi$ îşi vedeau de învăţătură ca şi când nimic nu -ar fi întâmplat# 8lândul 8ădilă$ carefuee şeful frăţiei de cruce din claă nu fu certat de nimeni$ profeorii îl impatizau maideparte pentru inocenţa şi mai ale pentru efortul lui de a răpunde +ine la lecţii$ căci învăţa!reu$ dar e trăduia şi ata place profeorului$ căci cine e trăduieşte are şana de a reuşi$pre deoe+ire de cei mai inteli!enţi$ dar şmec4eri şi puturoşi$ care cine ştie ce vor a/un!e în

viaţă### 98ădilă a a/un în cele din urmă învăţător$ -a căătorit şi a avut şi un copil$ a muritînă de tânăr$ de o tu+erculoză !alopantă#:

I-am pu lui @4eor!4e că atunci imediat după re+eliune a fot pericol ă fie prin$ cândarmata îi căuta pete tot 9şi îi povetii cum căutaeră şi la noi în claă: şi dacă până acum nu l-au căutat$ a căpat#

- Aşa zice şi nevată-mea$ răpune el$ dar fără ca urmele acelei nelinişti ă-i piară de pec4ip#

- *i Me!4erel% zic#- Pe Me!4erel l-au prin) 6au a fu!it el$ nu ştiu unde$ fiindcă l-am căutat de câteva ori pe

acaă şi nu l-am !ăit#- 1 fi căpat şi el$ cine ştie$ zic$ ca ă-l fac ă-şi ia !ândul de la toate atea#Dar nu şi-l lua# Avea şi de ce# De unde ă fi ştiut el în ce e +ă!ae atunci când e luae

după Me!4erel% 0a şi Me!4erel înuşi care îl atrăee% Poate cineva ă ne avertizeze de pericolele acetei lumi% Kici că unt normale$ vin oameni mari la putere$ nu vine fitecine şicrezi că nimic rău nu e va întâmpla### De ce ă e întâmple% E cineva ne+un ă le facă cevaoamenilor$ aşa de!ea+a% 0arol al II-lea defiinţae partidele$ foarte +ine făcue$ prea maretăm+ălău cu tot felul de ale!eri şi pe urmă nici nu e făcea +ine !uvernul$ că şi cădea### Atuncice rot mai aveau ale!erile% Dar şi re!ele ăta trăia ca un neruşinat cu o ţiitoare în văzul lumii$curva Elena (upecu# *i fuee detronat) oarte +ine) Mai multe nu ştiam depre domnia lui0arol al II-lea$ dacă era vinovat au nu de ciopârţirea ţării$ dacă dădue au nu dădue ordin ăcedăm fără luptă# Meeria de re!e nu e lipită de ricuri# @ândeam$ dei!ur$ ca şi @4eor!4e şi

Me!4erel$ că +ine i-au făcut că l-au !onit$ dar şi +ine era dacă îl /udecau ca pe (oui 0apet şiîi tăiau capul### Nu eşti re!e ă /efuieşti ţara$ porţi răpunderea şi eşti dator$ când vezi că numai eşti în tare -o conduci şi -o aperi de pericole$ ă pleci din timp$ ă laşi pe alţii maiîndrăzneţi şi care o pot feri de prime/dii### *i pe urmă la putere venie un !eneral### *i îmiamintii de +âl+âielile lui @4eor!4e din +erărie### Re!ele Mi4ai îi luae locul lui tat-ău### era şiel le!ionar$ din moment ce domnea pete o ţară le!ionară### @eneralul### 0e$ un !eneral era o!lumă%)### *i apoi deodată re+eliunea### 0e vină aveau @4eor!4e şi Me!4erel% 6e an!a/aeră şiei şoferi### @4eor!4e vindea +ra!a şi### ata nu era o meerie### Putue şi el ă e înoare cu ofată mai +ună a+ia după ce îşi luae carnetul###

- 0ând ţi-ai luat tu carnetul$ @4eor!4e% îl între+ai#- Prin iulie anul trecut$ zie el urprin# De ce mă între+i%

- *i unde lucrai%- (a @a!el###



- A$ zic$ la pâine# *i de ce ai plecat de-acolo%@4eor!4e întârzie ă răpundă# =roiam ă-l mai între+ dacă Me!4erel era le!ionar făcut

înainte de eptem+rie$ au după# @4eor!4e e făcue după# Dar nevată-a ne c4emă la maăafară$ în altă cameră$ care era de fapt +ucătăria micului proprietar al acelei curţi$ !ătie acoloşi ne aşezarăm ă mâncăm# Acele +aclavale de care îmi vor+ie @4eor!4e ată toamnă$ când

nu veniem$ apărueră iar$ peemne că în fiecare duminică vânzătoarea de cofetărie le aduceaoţului ei$ acaă# (a fârşit ne ervi cafele# 3ntre timp femeia năcue$ dar nu văzuem copilulşi o între+ai unde era#

- 0um unde$ e miră ea$ nu l-ai văzut în odaie% Doarme în pătucul lui# Nu văzuem pătucul# emeia îşi aprine un ciu+uc şi începu ă fumeze liniştită# După

naştere e calmae şi parcă nici naul nu-l mai avea aşa mare$ poate din pricina pieptănăturii$atunci părul cataniu îi cădea +o!at pe lân!ă o+ra/i$ acum îşi eli+erae c4ipul ridicând părulîntr-un coc# 3i tătea mai +ine$ da$ iată$ naul arăta o+işnuit$ ca orice na# 1+ervând poate

privirea mea de impatie mi e adreă şi mă între+ă dacă am fot pe la ţară şi ce mai fac ocriişi cumnatele ei# 3i răpunei că n-am fot#

- Noi vrem ă ne ducem$ dar nu acum$ încolo pre primăvară$ o ă luăm şi copilul#

Nu mai avea deci nimic cu noi ăştia de la ţară$ cum mi e părue data trecută# Mă între+ăcât am dat pe cotum$ îi puei cât şi de unde îl luaem$ ea pue ieftin şi că îmi tătea +ine$ nuca ăla vec4i$ în care arătam parcă### *i râe şi râei şi eu### @4eor!4e înă nu râdea# *i atuncirenunţai ă-l mai între+ cum a/unee el de la #agel la ediul (e!iunii$ o+ervaem că evitaeă-mi răpundă# 0um ă fi a/un% ,ot prin Me!4erel$ prin cine altul%

Nu păţi nimic @4eor!4e$ dar în aprilie fu încorporat# Depre Me!4erel află de la cineva şiîmi pue şi mie că nu fuee prin$ dar nici în ţară nu mai era$ fu!ie c4iar atunci$ în zilele re-

primării (e!iunii$ pete 4otare$ cu alţi şefi le!ionari# Me!4erel era şi el un atfel de şef%@4eor!4e dădu din umeri# Nu credea$ dar era dei!ur le!at de unii dintre ei$ care îl căpaeră$cum căpaeră şi ei$ cu a/utorul nemţilor# 3l între+ai atunci pe @4eor!4e de ce nemţii$ de care(e!iunea era le!ată$ nu-i pri/inieră pe le!ionari în timpul re+eliunii%

- 0are nemţi% zie @4eor!4e mirat şi înţeleei că nu ştia că încă din toamna trecută evor+ea că !eneralul aduee în ţară intructori !ermani pentru armata română# 6au poate ştia$dar nu vedea nici o le!ătură între nemţi şi le!ionari# Eu înă ştiam$ citiem într-un ziar$ la0ritur-1dor4ei$ în 2J$ proceul lui 0odreanu$ în care era acuzat de le!ături între or!anizaţiaa şi @ermania lui Adolf ;itler şi cum puee el că a doua zi după ce avea ă ia puterea$România va fi alături de @ermania# uee condamnat la zece ani înc4ioare$ dar 0aroldădue ordin ă fie omorât după proce### (e!ionarii luaeră puterea$ România era alături de@ermania şi totuşi### ueeră înlăturaţi$ de ce ;itler nu-i apărae% ;a+ar n-avea @4eor!4e detoate atea$ dar nici eu nu înţele!eam#

(uai note proate la toate e"amenele$ dar reuşii ă-mi iau totuşi e"amenul final decapacitate$ adică de terminare a patru clae normale$ după care puteam urma curul uperior#Media !enerală $O$ iar la purtare # *i totuşi până atunci foaia mea matricolă$ după care mie înmâna o copie$ arăta note mari$ între J şi CH$ în cei trei ani anteriori$ iar la purtare CH#Domnul (acăr îmi dădue acel la purtare$ dar nu mai îmi păa###

*i părăii şcoala#0ine !4idează paşii unui tânăr% .nde mi-am du eu lucrurile% iindcă ştiind că aici n-o ă

mă mai întorc$ îmi luaem cărţile$ caietele cu înemnări$ plapuma dintr-o pătură violetă$ dar cunaturi şi cearceafuri făcute de urorile mele Miţa şi Ilinca$ şi unde le dueem$ pe undeum+laem cu ele% iindcă Nila între timp plecae de la 8loc Al!iu### Dădui de el pe trada 0ă-rămidari$ dar cine îmi puee unde tă% (ucra acum la a+rica de lânărie$ pe trada (ânăriei$

dar ce făcea acolo% Am du lucrurile la el% Dei!ur$ lunile care au urmat m-au !ăit la el# Darce-am căutat eu în zilele următoare pe *er+an =odă% ,ocmai în faţa unui afiş pe care cria că



imţea că lumea e imperfectă în eternitate şi atunci conidera prezentul lumii în care trăiadrept cel mai +un# Avea dreptate# 8a nu$ =oltaire avea dreptate) 8a nu$ (ei+niz$ out est pomle mieu3 dans le meilleur des mondes possibles... 8ui, mais.##

Eram invitaţi de domnişoarele atului$ eleve au tudente care ne erveau cafele în odăimari şi răcoroae$ încărcate cu mo+ile de nuc şi covoare pe /o şi pe pereţi### Ne arătau al+ume

ele!ante$ pline c4iar eu foto!rafii cu ofiţeri upli şi doamne în floarea vârtei$ care fueerărude au prieteni au +unici dipăruţi de pe aceată lume# Nu ştiam nici când adormeam nici când mă trezeam# 0red că a mai trecut o ăptămână

până a venit domnul 7umanca a mă anunţe ă mă prezint la +iroul şantierului# Acolo credeamcă o ă-l !ăim pe in!iner$ dar era un funcţionar care ne pue ă emnăm o 4ârtie mare cât uncearceaf şi ne dădu fiecăruia câte-o mie de lei# ,ot el pue că de-aici înainte aveam ă dormşi eu în acea clădire$ ca şi ceilalţi$ iar în ceea ce privea maa$ era un cârciumar mai încolo$unde puteam ă mâncăm zilnic# 1 mie de lei fără ă fi făcut nimic### Nu era !lumă$ eramcineva# Niculecu îşi cumpără un pac4et de ţi!ări şi îmi dădu şi mie# Nu fumam$ dar aprineitotuşi ţi!area şi în câteva zile cumpărai eu înumi un pac4et de la cârciumar# 3n c4im+ îmidipăru cămaşa mea cea mai +ună# 3l luai la rot pe Niculecu$ dar el e /ură pe mă-a pe care

n-o cunoştea că nu el mi-o furae# Nu-mi trecu prin minte ă-i caut în !eamantan$ mă câr+iide el şi îmi cumpărai de la ma!azinul din comună alta#

3n fârşit +londul in!iner oi într-o +ună dimineaţă şi ne luă cu el pe câmp# Nu era niciun şantier$ urma ă e dec4idă# Ne dădu ă ducem în pinare nişte cule$ alţi oameni veneaucu ţăruşi$ a/unerăm la câmpie întină# In!inerul +ătu un ţăruş colorat$ aran/a trepiedul şi netrimie în depărtare cu alţi ţăruşi# Ne pue ă ţinem unul în mână# El e aşeză în faţatrepiedului ca un foto!raf$ e uită printr-un aparat de oc4ire şi începu ă ne facă emn cumâna& mai aşa) mai la dreapta) Mai la tân!a### acolo) 3nfi!eţi ţăruşul) Aveam un ciocan$

+ăturăm ţăruşul# Pe urmă veni pre noi cu toată aparatura$ cu domnii 7umanca şi Ionecucărând acea aparatură şi noii ţăruşi şi ne trimieră iar în depărtare$ în urma noatră domnii7umanca şi Ionecu tră!eau o foară de la un ţăruş la altul# Iată pentru ce fueem an!a/aţi###

(a maă domnul 7umanca citea ziarul şi îl comenta$ punând că !eneralul ăla De!aule9aşa pronunţa$ cum e crie: continua lupta contra nemţilor$ dar în zadar$ fiindcă acum Ruiae va pră+uşi 9între timp intraem în răz+oi alături de nemţi împotriva Ruiei: şi ;itler o ăinvadeze An!lia şi o ă pună mâna pe !eneralul ăta ne+un$ De!aule# Eu râdeam şi domul7umanca e uita urât la mine$ de ce râd###

0urând$ în urma noatră apărură oameni care începură ă ape# Noi eram departe$ făceamîn fiecare zi >ilometri du şi întor# Domnii 7umanca şi Ionecu tăteau mereu cu in!inerul şiîntr-o zi ne pue că nu mai era nevoie de noi doi$ dacă vrem putem ă ne întoarcem înapoiacolo unde e ăpa şi ă ne an!a/ăm ca pontatori# 3ntre timp mai primiem câte o mie de lei#

Ne întoarerăm înapoi### 0e era un pontator% Niculecu îmi e"plică& unul care ţine

ocoteala orelor de muncă ale altora# De unde dracu le afla$ aşa mic cum era% 3n orice caz n-avea încă optprezece ani$ dar ai fi zi că are douăzeci şi cinci după felul inidio cu carecuvântul lui intra şi ieşea din lucruri$ cunocându-le toate feţele$ şi după felul +ătrânicio cumîi fu!eau privirile$ fără ă comunice de îndată ce vedea# 3i dădeam pumni în pinare ăvor+eacă$ ă răpundă când îl între+am& '0um dracu ai a/un tu în şcoală% De învăţat înveţi

prot$ 4oţ eşti şi ai şi +ură ca Do+rinecu)' 3şi arăta dinţii într-un urâ încremenit$ încăinocent$ şi nu zicea nimic# Pentru fete nu manifeta nici un intere ca şi când le cunoştea el$ştia câte parale fac# ',u$ ă a/un!i învăţător% e"clamam eu furio 9învăţătorii mei fueerăinfle"i+ili$ nu alunecoşi cum era el:# *i cum ă pedepeşti tu un copil care a şterpelit ceva%

Nici n-o ă-l pedepeşti$ o ă râzi în inea ta şi o ă faci din ei oameni după c4ipul tău$ dacă n-or ă te ia ţăranii la !oană cu ţăpoaiele) 6au te pomeneşti că o ă le ţii dicururi şi ei or ă e

uite uluiţi în !ura ta ipocrită%' 'Nu unt ipocrit$ zicea$ urâd incer$ dar nu râd ca tine dedomnul 7umanca# Din pricina ta or ă ne dea afară pe-amândoi$ o ă-i pună in!inerului că



untem der+edei###'.ite că e adeverie aceată prezicere a lui$ dar nu e !ândea ă-mi reproşeze# Poate că nu

era adevărat% Poate că într-adevăr nu mai era nevoie de noi% 6oarele de iulie ne +ronzae$începue ă ne placă ceea ce făceam şi iată$ eram trimişi înapoi$ ă###

- Ne pricepem noi ă fim pontatori% îl între+ai#

- 3nvăţăm repede$ răpune el liniştit#0âteva ore rătăcirăm printre muncitori neştiind cui ă ne adreăm# Pe cine între+am$dădea din umeri# Dar ce muncitori ciudaţi# .nii cu oc4elari$ cu cămăşi de mătae pe ei$ cuceauri la mână$ unii tineri$ alţii încărunţiţi### Dădeau cu târnăcopul$ ridicau teraamentul de-alun!ul acelei fori întine de domnii 7umanca şi Ionecu# Aveau +ocanci noi în picioare$

pantaloni ele!anţi#- 6unt /idani) îmi şopti Niculecu#Ia uite) ormida+il) De unde aflae şi ata% *i tot el îmi pue că /idanii ăştia nu venieră

acolo de +unăvoie$ ci### *i râe### adică erau aduşi cu forţa% Dei!ur) Deşi le!ionarii fueeră +eliţi$ ăştia tot nu căpau#

@ăirăm până la urmă un domn care ne pue că pontatori nu putea ă ne an!a/eze$ n-

aveau nevoie$ dar dacă vroiam ă câşti!ăm un +an putea ă ne an!a/eze la nivelare$ adică nuc4iar la lopată şi la târnăcop$ ci - şi ne arată - cu un fel de mai ă taăm pământul pe care îlăpau şi îl aruncau ceilalţi şi pete care urma ă e pună pietrişul şi traverele# Nu tre+uia lovitcu acel mai$ ci doar ţinut de coadă drept$ ca pe un +ătător de putinei de lapte şi îndeat cu el

pământul de/a fărâmiţat de alţii# Nu$ puei# Dar Niculecu$ cu ţi!area în !ură$ pue mâna peun atfel de mai şi de îndată începu ă lucreze# Era mic$ +ătătorul de pământ era cât el# Dar îlmânuia cu pricepere$ în ecunda în care îl luae în tăpânire şi învăţae ce are de făcut# 3miîntoare patele$ din clipa aceea nici nu e mai uită la mine# Mă îndepărtai$ lăând în următârnăcoape care e ridicau în aer$ +raţe care aruncau$ şir nefârşit de oameni pete câmpia fărămar!ini# 3mi tăruia în minte c4ipul viclean al lui Niculecu$ care e pierdue în marea deoameni# 6e pierdue%) 0eva îmi punea că nu rămânea el acolo ă facă la nefârşit muncaaceea$ printre acei inşi pe care îi recunocue atât de rapid cine unt# .n !ând care îmi căpa îldeterminae ă rămână# 0e !ând% N-aveam ă-l mai aflu#

0âteva ore mai târziu un camion al şantierului mă ducea pe platforma lui înapoi la8ucureşti# Aveam o mie de lei în +uzunar şi mai tre+uia ă primec una de la 0##R# 9aşacredeam:$ un timp incalcula+il de li+ertate mă aştepta în marele oraş# K+uram$ iarzdruncinăturile camionului îmi poreau entimentul de triumf care mă tăpânea# 0e$ fueerău% 0âşti!aem### Era oare +olta cerului$ pre care îmi ridicam privirea$ era fără cuprin$vântul îmi +iciuia faţa$ drumul fu!ea în urmă cu viteză#

Aveam în minte un !ând& unde puteam eu lucra cel mai +ine% 3n prea/ma cărţilor$

+ineînţele$ ă am alariul meu lunar$ ă mă întorc acaă şi ă mă apuc ă învăţ$ ă-mi daue"amenele în particular$ la un liceu şi pe urmă ă urmez la univeritate$ încă opt ani de tudiişi îmi luam licenţa în litere la douăzeci şi şapte de ani# Era prea târziu% Nicidecum) Dar uitamcă era răz+oi şi că în 2G tre+uia ă fiu încorporat# în 2G% E$ 4e) Până atunci răz+oiul### cineştie###

Pe 0ărămidari am !ăit uşa încuiată# M-am du la (abrica de lânărie, l-am c4emat pe Nilă la poartă şi i-am cerut c4eia# (-am între+at ce făcea el acolo% A dat din cap şi din umeri&făcea el ceva$ avea o leafă$ n-a vrut ă-mi pună$ dar era puţin încurcat#

- =ezi$ zice$ că în zilele atea vine =eta### 4î$ unde ă tai şi tu###I-am răpun că nu e nimic$ o ă dorm pe /o# Nu m-a între+at nici unde fueem două

luni$ nici ce !ânduri aveam rămânând la 8ucureşti 9îi pueem că la şcoală nu mai mă

puteam duce:$ nu era ca Ilie$ ă mi e +a!e în uflet###=eta a venit$ dar curând a plecat$ -a întor la ţară unde îşi lăae copilul# 0urând după



plecarea ei plecă şi Nilă#- =ezi$ mi-a pu într-o dimineaţă#Era în!ândurat ca de o+icei$ a+ent cu alţii dar nu cu ine# Mi-a şoptit&- Mă duc în concentrare#6implu$ parcă mi-ar fi pu un lucru o+işnuit$ firec şi fără implicaţii pentru oarta lui# A

adău!at că odăiţa era plătită pe trei luni$ puteam ă tau$ proprietarul ştie### Nu era cumpăc4iria$ un pol pe lună$ după trei luni tre+uia ă plec au -o plătec mai departe###- 8ine$ Nilă)(ucruri aveam$ o plapumă$ cearceafuri$ retul$ care era al lui$ avea ă vină =eta ă le ia#

Dar al cui era patul% Al proprietarului# *i Nilă mi-a întor patele şi a luat-o cu pa vioi pre poartă# 0redeam că o ă revină ă-şi ia la revedere$ fiindcă plecae fără ă-mi pună un cuvântmai mult$ fără un !et$ fără o privire care putea ţine loc de depărţire# Nu -a mai întorniciodată$ re!imentul lui Doro+anţi din @iur!iu intra în foc şi Nilă avea ă moară un an maitârziu pe frontul ruec#

0u o mie de lei în +uzunar mă imţeam la adăpot# 0u încă o mie pe care aveam -o mai primec de la 0##R# puteam ă mă +ucur de li+ertatea mea multă vreme şi între timp ă-mi

caut un pot# @ândul îmi mer!ea pre o +i+liotecă$ ă fiu deci +i+liotecar$ ă mă încriu la unliceu şi ă-mi realizez planurile$ care erau atât de imple încât nici un nor nu-mi tur+ura zilele#Deocamdată eram a+or+it de lectura unui mare roman$ în trei volume$ asa de lut de Pearl8uc> şi !ama, de aceeaşi autoare şi de un volum de mitolo!ie !reacă$ pe care vroiam ă-laimilez în între!ime$ căci itoria @reciei antice mă prinee încă din claa întâia$ mă paiona#

(a anticar 9acet anticar e afla într-o mică piaţă nu departe de 04eiul @ârlei$ într-un mic pavilion numit asa anticarilor, erau vreo şae$ nici acum nu ştiu cum îi zice$ un oraş nu-l cu-noşti +ine nici dacă locuieşti în el zeci de ani: întâlnec într-o zi$ pe cine% Diaconecu) 0eamai proeminentă fi!ură din *coala normală de la 0ritur-1dor4ei$ elev pe claa opta$

puternică peronalitate$ repectat de toţi profeorii$ îi dădeau zece fără ă-l e-"amineze$fiindcă ceea ce ştia el depăşea mult manualele$ era inutil ă-i pui acetui +ăiat între+ări#

- Domnul Diaconecu) 0e e cu dumneavoatră aici% l-am între+at eu# Nu unteţiînvăţător%

Mă cunoştea# Deşi doar pe claa a treia$ elevi dintr-a opta veneau la mine ă le fac o lecţiemodel# ,ema lecţiei# Introducerea# E"punerea u+iectului# înc4eierea# ,ema aceea tre+uia for-mulată în cri$ şi când era vor+a de literatură nu era o !lumă# Puşi în ituaţia de a urmări oidee 9şi mai târziu$ în viaţa literară$ am cunocut criitori talentaţi şi vân/oşi$ cu evă în ei$ darcare c4iar dacă ar fi mer aiurea şi -ar fi iz+it cu capul de un copac$ după cum puee la unmoment dat tot unul dintre eiW tot n-ar fi !ăit o idee: veneau la mine cu manualul pe care nu-lînţele!eau şi mă ru!au ă le fac eu lecţia5 şi le-o făceam# *i Diaconecu aflae şi neîmprieteniem#

Era un in mic de tatură$ totdeauna +ine îm+răcat$ matur înainte de vreme$ detinat unuiviitor trălucit### 0e căuta el la asa anticarilor5 M-am uitat la el# 0otum impeca+il$ pantofi +ine lutruiţi$ tăpânire de ine de +ăr+at precoce$ ironie puă cu întoarcerea capului într-o parte$ ă vadă şi alţii comedia$ au valoarea i!norată#

- 3n acete timpuri$ zie$ când Europa e tur+ure$ 'ortrete lirice de domnul Ion Pillat neai!ură de permanenţa poeziei#

*i îmi arătă or!olio volumul pe care tocmai îl !ăie şi îl cumpărae#Mă între+ă ce fac în 8ucureşti#- 8ine$ zic$ şi i-am dezvăluit !ândurile necomplicate care tăpâneau viaţa mea#El mă acultă atent$ îmi pue că planul era realiza+il dacă îl urmăream cu pereverenţă şi

continuitate$ cum punea adolecentul lui Dotoiev>i şi mă invită pe Ia el#

(ocuia$ ce întâmplare$ pe-aproape de 0ărămidari$ într-o odăiţă înă mai luminoaă şi mai +ună decât a mea$ cu c4iuvetă şi lumină electrică#



- 3ntâi$ zie$ ă mâncăm 9între timp e făcue eară:# Poeţii mâncau şi ei$ continuă punândcartea lui Pillat pe noptieră# Nu ştim încă prea +ine ce făcea Eminecu$ cum îşi lua miculde/un$ unde îşi lua prânzul şi cu cine# =or+ec de viaţa lui cotidiană# E"emplarele deoe+iteale peţei noatre ne intereează în cele mai mici amănunte### Dar romanul pe care l-a cridomnul 0ezar Petrecu depre poetul notru cel mai mare e neinpirat$ nu e vede !eniul$

fiindcă ata ne intereează#3n timp ce vor+ea puee maa şi aprinee o lampă de petrol de !ătit# Avea cior+ă$mâncare de zarzavat cu carne$ un fel de !4iveci măcelărec$ alată de vinete$ +rânză şi unt# (-am între+at cine îi !ăteşte#

- Eu$ mi-a răpun el dând capul într-o parte$ ironic la adrea cui l-ar dipreţui şi nu fărămândrie# 0ei mai +uni +ucătari unt tot +ăr+aţii$ aici la 8ucureşti$ în lumea civilizată# Numaiţăranii conideră că +ucătăria e trea+a muierii şi tot ce face în acet en un ţăran ţine demăcelărie& taie un porc$ un viţel###

Avea dreptate şi am râ#- Deci liceul în particular$ a continuat el cu o voce căzută$ dar limpede$ foarte +ine$ eu

unt funcţionar la .#0#8# 9'iarăşi .#0#8#) am e"clamat în inea mea$ .#0#8#-ul ăta e o

adevărată alvare pentru toată lumea':$ dar am intrat !reu şi numai fiindcă am avut faţă dealţii avanta/ul tudiilor# (a toamnă mă duc la potul meu$ unt învăţător$ dar în timpulvacanţei am vrut ă câşti! nişte +ani$ pentru ora mea$ care e şi ea la liceu$ pe claa a cincea#6ă-ţi arăt#

*i e due şi trae de u+ pat un cufăr$ îi dec4ie capacul şi îmi arătă un teanc de +ani#- 3ntr-adevăr poţi învăţa liniştit dacă !ăeşti o lu/+ă$ continuă el invitându-mă la maă#0ior+a era e"celentă$ de mult nu mai mâncaem ceva aşa de +un# 3n internat numai

foamea ne împiedica ă ne dăm eama cât de infectă era mâncarea# Din mia mea făceameconomie$ mâneam numai pâine cu roşii şi adeea un corn cu lapte#

- 3ţi cumperi ca mine o lampă cu !az$ un tacâm şi două farfurii şi îţi faci acaă# Piaţa teînvăţ eu$ mer!i cu mine mâine după maă ă vezi ce ă cumperi şi cum ă te tocmeşti#

0ărţi avea puţine$ în franţuzeşte$ =aler$ Mallarme$ 8audelaire 9şi o traducere a acetuiade *er+an 8acovici:# Am uitat de 'ortretele lirice ale domnului Pillat şi am citit din8audelaire$ întâi din ori!inal$ apoi tălmăcirea lui *er+an 8acovici# Nu citiem până atuncinimic din# poetul francez şi auzind $târvul, $pleen, lbatrosul, orespondenţele, am avut unşoc# 0itiem =illon$ cu dicţionarul în mână şi după ce îl decifraem îl recitiem luni de zile$

prizonier total al cele+relor 4alade. După Eminecu era al doilea poet care mă făcea ă imtcă poezia e un miracol care ne coate din efemer şi ne face ă ne imţim eterni# *i tatei îi

plăcea poezia### 0oş+uc### Din codru rupi o rămurea, e-i pasă codrului de ea 51 auzie la şcoală$ recitată de copii la fârşitul anului şi adeea repeta acete veruri$ a

căror ima!ine implă îl făcură ă ai+ă o idee a ceea ce îneamnă un om în mi/locul omenirii#

*i acum$ iată$ un altul care putue coate atfel de accente contemplând cu iu+ita de +raţ untârv plin de viermi# Iluminarea din final în care poetul afirmă că deşi iu+ita lui va a/un!e caacel târv$ el va pătra în uflet piritul decompuei ale iu+iri$ m-a făcut ă trear# Da$ iatăideea !enială care alvează o formida+ilă decripţie care nu promitea nimic +un şi cum nue"ită un univer deoe+it al poeziei$ iar altul eparat$ nepoetic$ vul!ar### .n târv) *i cum aţâşnit cânteia divină din ufletul poetului) Atunci am înţele şi n-am uitat că e poate criedepre orice$ că un om$ un animal$ un mediu ocial$ un lucru au în conştiinţa artitului oimportanţă e!ală# 6ă crii depre +ufniţe)### 0e e putea crie% 0ă unt prevetitoare de rele% 1idee comună# 8audelaire decoperea că ele iu+ec nemişcarea şi meditează$ şi că numai omul

poartă pentru totdeauna oânda de a fi vrut ă c4im+e locul# Dar depre piici% 0e ă criidepre o piică% Ed!ar Poe$ ale cărei povetiri fantatice le citiem$ arăta că o piică putea

împin!e la crimă# 8audelaire le iu+ea oc4ii$ în care contempla ora### ără o idee$ !ândeam$ nue"ită operă de artă dura+ilă#



I-am pu lui Diaconecu acet !ând al meu şi el a confirmat$ corectându-mă înă# .neori poezia îşi a/un!e ei înăşi$ fără a e"prima neapărat o idee ori!inală# 8acovia de e"emplu$ înadmira+ila <acustră, are doar un entiment că plouă şi totul e pră+uşeşte# *i încă aici e"itaideea că un !ol itoric îl cuprinde şi e imte ca pe vremea locuinţelor lacutre ale trămoşilornoştri$ dar alteori nu decrie decât un peia/ dezolant şi cerul plum+uriu$ pe care îl tră+ate un

cor+ diametral#- 8a nu$ zic$ şi acolo apare un entiment$ care e de fapt o idee$ că natura ne apaă cuelementele ei&

hemări de dispariţie mă sorb.- Da$ dar nu e o idee prea ori!inală# Domină decripţia peia/ului$ învăluit în poezia

um+rului# Ne-am depărţit la u!etia lui dicretă că dimineaţa tre+uie ă e coale devreme$ deşi eu

aş fi vrut ă mai rămân# Poezie$ da$ dar el avea o lu/+ă$ nu e putea duce o+oit de neomn#.rma ă ne vedem a doua zi pe la orele şae#

(-am !ăit !ata pre!ătit ă ieşim$ ă mă înveţe cum e face o piaţă# *i-a luat o plaă şi am

pornit-o pe /o pre Piaţa Mare# Pe drum a început ă-mi vor+eacă depre fete şi cât unt elede dră!uţe$ dar că dacă vroiai ă le placi tre+uie ă arăţi +ine îm+răcat$ pieptănat şi cu cravatăla !ât# *i m-a măurat o clipă# Nu purtam cravată şi pantalonii mei nu erau călcaţi ca ai lui###

- 6ă vezi$ zice$ dacă mă uit eu la una$ cum întoarce capul### Ia uite ce frumoaă e ata carevine#

*i într-adevăr fata zâm+i când$ a/un!ând în dreptul notru$ Diaconecu o alută şi îipue&

- 6ărut mâna$ domnişoară) Plim+are plăcută### Puteam ă facem cunoştinţă$ îmi şopti$ darnu acuma# Duminică ieşi cu mine şi ai ă vezi# Dar ă te pui la punct$ nu aşa###

Am a/un în piaţă şi l-am urmărit cum târ!uia şi e tocmea pentru un firicel de mărar# Nue !ră+ea şi totdeauna ieşea$ după cum îmi demontra el$ în câşti!# 0unoştea toate le!umele şide câte anume le!ături avea nevoie# 3şi făcea ocoteli& ata da$ ata nu$ fiindcă mai mâncae cuo zi înainte felul cutare$ pentru mâine o ă-şi facă iar o cior+ă şi o ă cumpere o paăre$ ă facă

pilaf#- 6ă vii$ zice$ şi mâine$ ă mănânci la mine şi ă vezi ce +un e# A cumpărat o paăre şi ne-

am depărţit# A doua zi m-a făcut ă decopăr un nou poet$ nu mare$ dar de o +lândeţe ca un +alam& ranci 7amme$ în traducerea tot a domnului Ion Pillat# Poetul ăta iu+ea mă!arii şiromânul traducea atfel&

+ubesc măgarul dulceălcând lângă uluceşi ar fi vrut$ când avea ă moară$ ă intre în rai cu mă!arii#

- Pe lân!ă marii damnaţi$ =illon$ Poe$ 8audelaire$ apar pe lume şi atfel de poeţi$ mi-apu Diaconecu cu o e"preie de încântare e"tremă$ vrând parcă ă-mi pună că tre+uie ărămân dec4i pentru toţi$ adică şi pentru cei mai mici# Ei corepund$ a continuat el$ infinitelortări afective ale lectorului$ care nu e totdeauna$ mon semblable, mon frere, când citeşte$pleen-urile +audelairiene# Noi ştim ca mă!arul nu e dulce$ e încăpăţânat şi imprevizi+il$ te

poate trânti ă-ţi une oaele# Dar poetului îi plac$ aşa i e par lui### E frumo şi enin acetdomn care ieşea la plim+are pe câmp printre poteci şi e !ândea ă intre în rai în aemeneatovărăşie###

3n acet timp trupele române e apropiau de 1dea# Răz+oiul era încă pe-aproape$ dar nune interea# 6in!urul efect în 8ucureşti era faptul că apărue pâine ametecată cu mălai5 cândera proapătă$ era +ună# Adeea întâlneam nemţi pe marile +ulevarde$ totdeauna în !rupuri$ în

linie de patru au cinci$ în ţinută impeca+ilă$ raşi$ uniforme !ri-+leu$ frizaţi$ dec4eiaţi la !ât$cu +oneta pe-o parte$ în acelaşi pa$ automate +izare într-o lume petriţă$ care e dădea la o



parte din calea lor& nu erau ei ceva nefirec% Diaconecu avea faţă de răz+oi o atitudine depectator& 'Dacă nemţii nu câşti!ă imediat$ e împotmolec ca armata lui Napoleon# Dar nu eştie# 6ă vedem# Au lăat An!lia necucerită#### Poate vor ă e înţelea!ă cu en!lezii$ după ceditru! +olşevimul#'

Mai multe nu ştia nici el şi nici eu# Mă miram că nu era încă militar# Mi-a pu că în

primăvară va fi încorporat# Kilele lui au!ut înă treceau în dicuţii depre poezie şi literatură$cu Diaconecu$ în plim+ări duminicile$ în care el vroia ă-mi arate cum e poate facecunoştinţă cu o fată 9fără totuşi ă-mi demontreze ceva concludent:$ şi mia mea e topea#irec$ i-am pu într-o zi că nu mai aveam +ani$ ă-mi împrumute cinci ute de lei şi i-i dauînapoi$ am de încaat alariul meu pe o lună de la 0##R# ără ezitare a dec4i cufărul şi mi-adat +anii# 3n acelaşi timp mă între+am de ce dracu nu mă dueem eu atâta vreme ă-miîncaez acei +ani de la 0##R# M-am du în zilele următoare# uncţionarul de la !4işeul la caream fot îndrumat mi-a răpun înă că nu mai aveam nimic de încaat# @ata$ implu$ dinmomentul plecării mele din ier+inţi$ -a calculat că încaaem ceea ce mi e cuvenea$ +ac4iar pe câteva zile în plu şi fueem ra$ 'li+er la îm+arcare' a mai adău!at acel funcţionar$care$ contrariu a ceea ce punea depre ei$ aveau şi 4umor în anumite ituaţii date#

- Dar aşa mi -a pu$ am protetat eu indi!nat$ că mai am de primit o mie de lei#- 0ine v-a pu% m-a între+at el luându-şi +ruc oc4elarii de la oc4i şi intero!ându-mă

fără încredere$ dar totuşi curio#Ei% 0ine îmi puee% Niculecu% ,e pomeneşti că idiotul ăta### 0e ă fac acuma cu

puele lui Niculecu$ în faţa unui funcţionar care avea cripte cu date precie% 3n realitate nuştiuem nimic clar depre alariul meu$ cât era$ câte zile lucraem şi dacă mai aveam au nuceva de primit#

'0e pot ă fac% m-am între+at# N-am de unde ă-i dau lui Diaconecu +anii înapoi'# *ivizitele mele la el au încetat# 8ine că nu ştia unde tau# N-a trecut înă o ăptămână şi aurvenit catatrofa# Eram în odăiţa mea$ când am auzit o voce autoritară în curte&

- .nde tă domnul Marin Preda%Erau mai multe odăiţe în acea curte şi o voce i-a răpun şi i-a arătat-o pe a mea# Am

auzit o +ătaie în uşă şi am ărit din pat în pra! e afla Diaconecu$ un domn ever$ indi!nat$trăin şi implaca+il#

- Ai pu$ a început el$ că îmi dai +anii în câteva zile# Au trecut două ăptămâni şi aidipărut# 0e îneamnă ata% ?i-am pu că adun +ani pentru ora mea$ nu unt +o!at$ munceccu un cop# E o lipă de eni+ilitate şi de conştiinţă ă mă tra!i pe foara în felul ăta# ,e ro!ă-mi dai imediat +anii înapoi#

Eu eram încă tupefiat de faptul că mă !ăie# Nu-mi aminteam ă-i fi dat adrea# Amînceput a mă +âl+âi$ copleşit# 0ă n-am +ani### 0ă###

- 0um n-ai +ani% Nu ţi-ai încaat leafa de la 0##R#% a continuat el uitându-e +ănuitor în

/ur$ în mizera+ila mea odăiţă#- N-am încaat$ nu mai aveam nimic de primit#- Atunci nu tre+uia ă te împrumuţi#- N-am ştiut### 0ând m-am du acolo###*i i-am e"plicat ce e întâmplae# M-a crezut imediat$ dar /i!nirea tot nu-i trecea# ,otuşi

-a îm+lânzit#- ,re+uia ă vii ă-mi pui# De ce a mă laşi ă cred că eşti un om care a pu mai mult preţ

pe fu!a de inceritate decât pe o prietenie# Nu e nimic$ n-ai$ am înţele### Dar ă eviţi ă măvezi### 0redeai că n-o ă te înţele!%

Avea dreptate$ mă +âl+âiem lamenta+il la prima mea ciocnire li+eră cu viaţa$ vrueemîntr-adevăr ă-l tra! pe foară$ recunoşteam în inea mea acet lucru$ fără ă ştiu de ce nu

aleeem calea implă a mărturiirii# Preferaem ă la în urmă un om care mă făcue ădecopăr pe 8audelaire$ decât ă### Preferăm ă fu!im în mod laş$ decât ă mărturiim un lucru



faţă cu li+ertatea mea$ care a/unee la limită# N-am mai auzit de-atunci nimic depre el# 1 fi murit pe front% 90ăci mai târziu aveam ă

aflu că erau făcuţi rapid ofiţeri şi trimişi în foc: au$ cumva$ în 2GF$ e !ăea în vreun at şi îiînvăţa pe copii% Dar cum avea el şi cu cine ă mai citeacă şi ă dicute depre 8audelaire şiranci 7amme%) 0ând Ar!4ezi şi 8la!a erau interzişi% ,recut printr-un răz+oi şi printr-o

revoluţie care era în cur$ pierduem contactul cu !eneraţia mea### N-am mai auzit nimic nicidepre Niculecu$ ce-o fi făcut el acolo pe şantierul din ier+inţi$ dacă -a întor la şcoală şi ce-a ale de el# Depre unul dintre turnătorii cei mai fideli ai domnului (acăr am auzit că aa/un cercetător la Academie# M-am mirat# Pe cine dracu ă torni la Academie şi cui$ cândacolo cercetările nu pot fi turnate$ ci doar apreciate au dipreţuite# Aşa credeam$ nu ştiam cămulte e pot petrece şi cu cercetările### Pe Amuza cel miterio l-am întâlnit într-o zi$ prin 2GF$în tramvai# 'Amuza$ am e"clamat$ ce faci$ ce-ai a/un%' ,ăcere# 'Du-te dracului$ i-am pu$unde lucrezi%' Miter# Nici un cuvânt# '.nde lucrezi$ pune$ ce$ e ecret% 6pune orice$ că numă intereează$ pune şi tu o minciună'# '6unt carto!raf zice# '0e e aia carto!raf% N-ai a/unînvăţător%' Iarăşi tăcere# '0arto!raf unde% am repetat# (a ce intituţie%' (a ce intituţie%) 0e!lumă) 0um ă pună tocmai intituţia)% Pe Do+rinecu tot aşa$ l-am întâlnit întâmplător pe

tradă### 'Ei$ i-am pu$ n-ai fu!it în ţări trăine% Măcar ai a/un învăţător%' 0ălca tot aşa$aşezat$ cu atenţia puţin împrăştiată$ dar mulţumit$ cu o e"preie împărţită între amintiri şirealitate# (ucra la editura indicatelor$ redactor au ceva aemănător# *i mi-a făcut cu oc4iul& ede lucru acolo$ e intereant$ în !eneral viaţa e intereantă$ dacă nu a/un!i re!e în ,erra Nova$a/un!i totuşi ceva şi nimeni nu te împiedică ă-ţi mear!ă totuşi !ândul$ aşa domol$ cine ştie$cât untem tineri 9şi eram: nimic nu era pierdut### Nici depre el$ de-atunci$ n-am mai auzit###8ârzoi$ cel c4inuit la vioară$ mi-a dat într-o zi un telefon şi ne-am întâlnit la 0apşa# Era ofiţeruperior$ procuror militar şi tot ce-am putut auzi de la el### duşmanii poporului### în numelele!ii### ;ai ă nu mai vor+im depre ata### Nici nu vor+iem$ i e părue lui că vor+ie$ amînţele$ totuşi$ că nu dormea +ine$ că !emea şi +ol+oroea în omn c4inuindu-şi nevata$ etrezea în miez de noapte$ când nu tre+uia ă fie la orele cinci dimineaţa în incinta înc4iorilorşi ă citeacă entinţele care nici măcar nu erau ale lui$ şi nici ale /udecătorilor### 'Depre ce ăvor+im atunci$ 8ârzoi$ !ândeam$ dacă tu nu ai identitate% 3n acel an şcolar 2GH-2GC eram le!aţi

prin ură# ?i-aminteşti cum ne-am +ătut odată cu diperare$ fără ă ştim de ce% ,u ai ărit lamine$ ne-am rupt !ulerele de la cămăşi$ ne-am înân!erat o+ra/ii$ ne-am tăvălit pe /o !âfâind$căutându-ne !âturile ă ne ucidem$ ă dipară unul din noi doi$ deşi te a/utam la lecţii$ îţiarătam dificul- tăţile#### 3mi plecam fruntea lân!ă a ta$ cu toate că nici eu nu tăteam prea +ine$iar oarta ta$ neliniştile tale$ le imţeam deznădă/duite$ fără ieşire### Ne-am redreat$ inocenţavârtei a făcut ca ura ă e retra!ă$ iar acum e uitată### Ei$ ce-ai a/un tu%'### Maa -a terminatfără detăinuiri$ ne-am depărţit şi nu ne-am mai văzut ca şi când n-am fi e"itat### 0ine mi-apu de oarta unui altuia$ care a plecat în anii răz+oiului în @ermania ă e intruiacă$ ă e

facă ofiţer% Nu era din claa mea$ ci dintr-a opta$ dar eram prieteni# 6-a întor$ a fot trimi pefront la întoarcerea armelor contra celor care îl intruieră$ un !lonţ l-a lovit în !ât$ a începută vere ân!e a început a 4orcăie şi a murit pe linia întâi fără a/utor### un flăcău +lond$ cuoc4i al+aştri de +aara+ean$ frumo$ împlinit la douăzeci de ani$ a cărui oră avea ă-l plân!ăfără ă-l înţelea!ă$ prină de iteriile vârtei$ după cum mi -a povetit###

0e ă criu depre !eneraţia mea împrăştiată$ prină de valurile itoriei şi a cărei oartăîmi căpa% mă între+am în faţa meei mele de cri la 6inaia$ în acea iarnă +o!ată în zăpadă aanului 2GF# 6ă criu depre un tânăr care îşi căuta un drum$ in!ur în marele oraş şinecunocând pe nimeni% 0e mi e mai întâmplae%

(a asa anticarilor, in!urul loc la care reveneam neîncetat$ deşi acum nu mai aveam

+ani ă citec cărţi$ privirea îmi căzu într-o zi pe un titlu& um am cucerit viaţa de @eor!ecuDelafra# I-am cerut voie anticarului meu -o citec c4iar acolo5 şi în câteva ore am or+it-o#



micime ufleteacă crezând$ în naivitatea mea$ că o ă-i pee# *i am părăit indi!nat încăpereafără ă-i dau +ună ziua#

'Dacă m-am 4otărât ca de pe acum ă fiu criitor$ mi-am pu afară liniştit$ atunci ăîncerc ă pu+lic ceva şi cu revita repectivă în mână -o ţin ca un certificat că ştiu ceva pelume# 1 crioare care dovedeşte talent e una$ în timp ce numele tipărit u+ o povetire era cu

totul altceva#'Dar unde ă pu+lic% Mie îmi plăcea revita #ândirea, formatul ei ele!ant$ deenele luiDemian### 1 nuvelă în #ândirea) De ce ă nu încerc%

Mi-am vândut plapuma ă am din ce trăi$ puţinele cărţi pe care le aveam şi am început ăcriu o nuvelă# Mer!ea +ine# Din când în când ieşeam$ îmi cumpăram pâine şi roşii$ dormeamcâteva ore şi mă întorceam la nuvela mea# 1 vecină îmi dădea târcoale$ curioaă au poate!ri/ulie ă vadă dacă mai trăiec$ îmi +ătea în uşă#

- 0e ete% o între+am#0e ă fie$ nimic$ nici ea nu ştia ce ă pună# După o ăptămână mi-am +ă!at manucriul

în +uzunar şi m-am du acaă la domnul Nic4ifor 0rainic# *tiam că e minitru$ dar$ îmipuneam că n-a încetat ă fie criitor$ şi cum nuvelele care apăreau în #ândirea nu erau

formida+ile$ a mea$ îmi puneam$ în mod i!ur va plăcea poetului şi îi va da drumul la tipar#(a poartă minitrul avea o !4eretă cu un oldat#- 8ună ziua$ zic#*i m-am apropiat ca acaă$ între ţărani$ când te opreşti la poarta unuia care şi el tă şi

timpul cur!e pete el fără fârşit# Era în !laul meu ceva ştiut$ univeral$ un emn al notru$$ alţăranilor$ care nu dec4idem !ura de!ea+a$ c4iar dacă nu vrem ă punem nimic# .n !ând neîmpin!e$ un entiment pe care c4iar dacă nu-l e"primăm$ tăm împreună şi$ vor+ind$ acel !ândîşi !ăeşte înţeleul$ entimentul e limpezeşte#

- Minitrul$ zic$ o fi acaă%0a şi când aş fi pu 'nea 6tan$ nea @4eor!4e### 0e mai fac%'-Da$ zice$ e acaă###0u voce căzută$ ca şi a mea$ fireacă$ da$ e acaă$ a fot pe la deal$ a du de dimineaţă o

căruţă de +ăli!ar pe lot$ dar pe la prânz aşa -a întor### Ai ceva cu el% Nu$ între+am şi eu###0onti!entul% A$ conti!entul) ,reizeci şi nouă### De unde$ din ce /udeţ% Ilfov) A$ c4iar Ilfov#

- *i nu pot ă tau şi eu de vor+ă cu el%- Nu acum$ zie antinela$ acuma doarme###- A4a) *i când e coală%- Aşa pe la şae# Mai plim+ă-te$ zice$ pe ici pe colo$ un cea-două şi întoarce-te pe la şae$

şae /umătate# Nic4ifor 0rainic 9Ion Do+re: m-a primit în +iroul lui după ce antinela l-a anunţat că un

criitor îl roa!ă ă-l primeacă# Era un om în puterea vârtei$ tuciuriu$ cu mutaţă şi c4elie

avanată$ e"act cum arăta în proapăta +storie a literaturii române de @# 0ălinecu$ pe careapucaem -o cumpăr din +anii mei din ier+inţi# ,otuşi parcă puţin mai !ra şi cu un c4ipmai puţin piritualizat ca în acel deen# 6e vedea că mânca şi +ea zdravăn# Depre ata ştiammulte$ e auzie şi în şcoală 9totul e aude când e vor+a de-un criitor: cine era$ din ce tată eranăcut$ cum era adunat de prin cârciumi şi du acaă +eat mort# Ei şi% 0ine ştie ce îl împin!eala +eţie# ,rea+a lui# *i Poe şi =illon### *tiam că îi luae apărarea lui 0odreanu ca martor în

proceul aceluia$ când răpunee a!reiv la între+area acuzării dacă îl conidera au nu peşeful le!ionarilor$ trădător de ţară& ',rădător de ţară% Mă aşteptam ă-mi puneţi o între+aremai erioaă'$ răpunee el$ ai fi zi ec4ivându-e dar vizi+il în favoarea 0ăpitanului# i-indcă întrucât între+area era neerioaă% Adică$ nefondată% Era aceată între+are o !lumă de

prot !ut$ acuzatul fiind 4ăt departe de aşa ceva% Era clar că ăta era enul răpunului ău$

deşi ar fi putut pune mai implu& 'Nu$ nu-l conider trădător de ţară'# ,otuşi$ după câte ştiameu$ nu îm+răcae cămaşa verde în timpul celor câteva luni cât tătueră le!ionarii la putere$



înă după aceea !eneralul îl făcue minitru al propa!andei# Nu fuee$ deci$ le!ionar#3nţeleeem eu !reşit poziţia a în acel proce# Nu tre+uia el ă fie alături de le!ionari% Nufuee) Numele lui nu apărue nicăieri în acele zile verzi# Rămăee deci poet###

I-am pu că vreau ă de+utez în literatură şi anume la #ândirea, şi am co manucriuldin +uzunar#

- 3ţi place #ândirea 5- Da#- De ce%- Pentru că a pu+licat mari criitori români$ şi###*i m-am poticnit# Eram neinformat în ce priveşte curentele şi tendinţele nu numai ale

revitelor$ ci şi ale între!ii literaturi# Nu mi e părea pe atunci important dacă un criitor eraortodo"it$ tradiţionalit$ ermetic$ meianic$ uprarealit au mitic### ,otul era ă fie +un# *i

Nic4ifor 0rainic era +un$ ca şi #ândirea de care era le!at# 3ntr-o revită tot tre+uie ă pu+lic$!ândeam$ ata nu îneamnă că o ă adopt tendinţele acelei revite$ în oricare aş fi pu+licat$ totdădeam o tendinţă# 1 ă văd mai târziu ce e şi cu acete tendinţe$ nu-mi păr!eam$ în aceleclipe$ capul$ ă răpund de ce îmi place #ândirea.

- Măi +ăiete$ mi-a pu poetul$ văd că ai o fi!ură de călu!ăr şi o credinţă că manucriultău e +un# 1 fi) Dar eu unt minitru$ şi îmi pare rău$ nu am timp şi nici paiune pentrude+utanţi# 0aută-ţi un o+cur decoperitor de talente$ ţine-te de el până te lanează şi după aiadă-i un picior în cur şi urmează-ţi detinul# Eu ştiu$ voi veniţi în urma noatră$ eşti au nu unulcare ă ne contemple fârşitul$ puţin îmi paă$ dar eu mă 4rănec acum din rodul credinţeimele şi după pofta pe care o am$ ar tre+ui ă domnec un veac) Aruncă-te în viaţă) Defineşte-ţi credinţa) *i poate ne vom întâlni şi mă vei fida& în acele clipe$ duşmănindu-ne$ vom aveaamândoi certitudinea permanenţei noatre pe acet pământ#

*i punct# A +ătut cu palma în maă# A urmat o tăcere ca un piuit după o lovitură dată într-o nicovală# Dar eu n-am înţele nimic din ceea ce îmi puee$ în loc de acete cuvinte!ăunoae$ nu putea ă ridice un#de!et şi ă mă pună în le!ătură cu unul din cei ce făceau#ândirea şi ă mă coată din impa% Nu$ nu putea# 6-a ridicat şi a dipărut din încăpere#8iroul ău mi -a părut mai putiu decât câmpia$ mort$ ine"itent$ cu covor pe /o$ cu cărţi înrafturi ne!re$ cu uşi în dreapta şi în tân!a###

Pe unde era ieşirea% Am !ăit-o$ m-am pomenit în tradă$ fără ă-mi uit de ată datămanucriul 9pe care totuşi l-am pierdut###:#

'Ion Do+re) Do+re eşti$ mi-am pu$ nu 0rainic$ un 0rainic nu e poartă atfel### Ai a/unminitru$ şi la poarta ta tă un ţăran$ ă ştie când dormi tu şi când te trezeşti$ şi noi doi$ eu şiantinela ta$ ă credem că eşti de-al notru$ otenit după trudă şi ă aşteptăm ă-ţi terminiomnul$ ca ă ne auzi vor+ind de-ale noatre şi ă vedem cum îi facem### ,atăl tău a fot !ăzarşi mai de!ra+ă el decât tine o fi avut notal!ia paradiului depre care ai cri o ilizi+ilă carte#

De ce +ei% 0e te nelinişteşte% Dacă zici că te 4răneşti din rodul credinţei tale$ atunci de ce###'Dar intero!aţiile mele e ruperă +ruc# 'Nu tre+uia$ mi-am zi$ ă mă duc la unul aşamare# 1ricum$ e minitru$ c4iar că n-o fi având nici un c4ef şi nici timp ă e ocupe de unde+utant# Da$ dar unde ă mă duc% 6ă la manucriul unui necunocut$ e pierde printreatâtea manucrie### Da$ tre+uie mai întâi ă-l copiez şi ă încerc totuşi la #ândirea...

Deocamdată$ rătăcind pe 0alea =ictoriei$ am intrat la ,eatrul naţional# 8iletele la !alerieerau ieftine# De ce nu% Am văzut (aust, cu @eor!e =raca în rolul avantului care nu-şi trăietinereţea# Mă duceam pentru întâia oară la un pectacol de teatru şi cum citiem piea$ am fotuluit ă văd ce pot face actorii cu un rol# aut$ un avant$ era dinamic pe cenă$ puţinfanfaron$ oricum !ălă!io$ în timp ce eu îl credeam meditativ$ cel puţin până nu i e reda

tinereţea$ totuşi îmi plăcea$ avea !randoare$ iar Mefito$ cu 8ălţăţeanu în rol$ ininuant$ viu$inteli!ent$ înuşi piritul diavolec$ mă înfiora# ,ra!edia Mar!aretei apărea înă şteară$ din



după aceea o vizită Ia 'ediul' revitei$ o implă odaie pe 0alea @riviţei şi un in!ur redactor$care e prezentae& @eo Dumitrecu# Era c4iar odaia lui### Dar revita fuee interziă pentruorientarea ei 'roşie'$ cum mi -a pu# Roşie% 3n primul număr era elo!iat 8audelaire$ de lacare e luae titlul cele+rei poezii$ în care poetul era comparat cu al+atroul care înfruntă$ u$furtunile$ dar e"ilat /o$ în mi/locul 4uiduie- lilor$ aripile lui de uriaş îl împiedică ă mear!ă#

0e era roşu aici% Dar intraem în răz+oi şi peemne muzele tre+uiau ă tacă# 6ă mă duc$ mi-am pu$ ă-i mai fac o vizită# El cunoaşte lumea preei şi a redacţiilor literare$ cine ştie%(-am !ăit tot acolo şi după ce i-am pu$ -a !ândit puţin$ apoi a co o carte de vizită şi

a cri ceva pe ea$ către un domn Al# 0erna-Rădulecu$ ecretar de redacţie la un ziar de pe6ărindar# Am citit cele câteva cuvinte de recomandare& erau imple şi patetice$ în numele unor

principii de cole!ialitate şi nu numai atât$ era ru!at ă tea de vor+ă cu mine şi ă mă a/ute#Eram criitor#

- 0are unt celelalte principii$ în afară de cele de cole!ialitate% l-am între+at#- E un om de tân!a$ mi-a răpun @eo Dumitrecu# Dar ă nu-i vor+eşti depre ata#0a şi când aş fi ştiut ce putea ă înemne ata& un om de tân!a### 6tân!a$ dreapta erau

pentru mine noţiuni necunocute în orientarea politică a cuiva# (-am !ăit pe 0erna-

Rădulecu în tipo!rafie# Purta un pulover 'roşu' şi era foarte prin$ mi-a pu ă-l aştept vreooră până termină ziarul de pa!inat şi pe urmă tăm de vor+ă#

- *tii ă faci corectură% m-a între+at apoi la fel de !ră+it# Ne-a plecat un corector$ l-aconcentrat$ ziarul mer!e şi fără el$ dar pot ă-ţi fac loc#

Am răpun că ştiu$ deşi nu ştiam$ dar mă !ândeam că o ă învăţ repede###- Durează$ zice$ vreo două ăptămâni$ fiindcă adminitraţia i-a plătit celuilalt acete două

ăptămâni şi nu an!a/ează altul până nu trece acet termen# Până atunci îţi dau înă altceva$ totla corectură$ la o revită ăptămânală pe care o fac eu$ cu corectură cu tot# 3ţi cedez locul#

6-a culat şi mi-a adu un vraf de şpalturi$ dă-le drumul$ zice$ şi a dipărut# Era o revităde 4umor# Am lucrat la acele şpalturi şi n-am !ăit aproape nici o !reşeală# A doua zi înăcând am revenit$ omul care îmi cedae locul era foarte upărat#

- Mi-ai pu că ştii$ nu cunoşti nici emnele care e fac pe mar!ine ca ă indici !reşeala# Nu-i nimic$ le-am citit eu$ dar ce-i facem% N-ai oc4i încă$ meeria ata e învaţă$ nu e !rea$dar cine ă te înveţe$ fiindcă eu n-am timp#

Mi-a adu noi şpalturi şi m-a ţinut două ăptămâni$ când mi-a pu că locul acela li+er -aocupat### *i mi-a dat de înţele că nici la revita aceea nu mai puteam ă tau# ,otuşi amîncaat ceva +ani###

M-am întor la @eo Dumitrecu$ căci aşa ne înţeleeem$ ă viu ă-i pun### N-a fot miratde nereuşită$ e !ândea###

- 6ă intri$ zice$ funcţionar la 'Intitutul de tatitică'# 0unoc pe cineva acolo$ un poet$ şi poate ă-ţi !ăeacă ceva### Au tot felul de poturi###

Dar nu mi-a dat nici o recomandare criă$ mi-a pu înă numele poetului şi a adău!at căe comunit$ nu-l cunoaşte +ine$ ă încerc### *i dacă nu e aran/ează nimic ă vedem$ poateintru la impul ă învăţ acolo corectura şi pe urmă ă mă an!a/ez$ a adău!at$ că el înuşi erafără erviciu$ dar avea perpectiva apropiată ă intre acolo în redacţie$ la acel ziar$ la pa!inaculturală# Am reţinut şi eu perpectiva ca după el ă intru şi eu la corectură$ dar până atunci ăîncerc la intitutul acela de tatitică# 0e +ine făcuem că veniem la acet +ăiat# Iată$ fără ăai+ă aerul$ calm şi eficient$ fără ă-mi dea iluzii care ă mă entuziameze$ cum îmi dădue@eor!ecu Delafra cu cartea şi editura lui$ fără ă mă lae fără peranţă$ fotul redactor şef alefemerului lbatros, nu numai că îşi cerceta cunoştinţele ă !ăeacă pentru mine o oluţie$dar era alături de mine$ fără cuvinte umflate$ !ânditor$ !rav$ şi fără c4iar ă ne punem preamulte cuvinte# Era el înuşi poet$ coee au avea ă coată curând un volum de veruri

ritmetică, veruri admira+ile$ parcă noi pentru mine$ ironice$ şi de o claritate căpărătoare#Am plecat de la el cu entimentul că nu mai eram in!ur în 8ucureşti# 3nainte ă plec e



în acel intitut şi că numai aşa$ +ine intalat$ puteai fi criitor### Alţii nu puteau ă vieze ă fiecriitori decât dacă erau şefi într-un +irou$ +ine îm+răcaţi şi cu relaţii ai!urate### Manuilă$8oc4$ direcţie### un Pavel care putea ă rişte pentru unul nou$ el nu$ e ăturae### 8ine cătotuşi mă încredinţae unui altuia### 6e de+araa$ dar nu fără ă facă nimic# 0ineva 9aşaînţele!eam: mai încrezător în oameni$ putea fi împin în faţa acelui Manuilă ă-şi ia

răpunderea pentru mine# El era$ în conştiinţa poetului câr+it de aşa-zişii criitori şi de pretenţiile lor$ mai eficient decât el###Domnul Pavel îmi făcu emn& ă mer!em# Era un om tăcut$ la el în +irou nu-mi pue

decât câteva între+ări fără importanţă# Dar când auzi că unt de la ţară e !ândi câtva timp şimă între+ă dacă l-am citit pe poetul Dumitru 0or+ea# 3i răpunei că nu#

- E un mare poet$ citeşte-l) pue el#6e ridică de la +irou$ îm+răcă un fel de ra!lan$ prea u+ţire pentru vremea de afară şi

plecarăm# 1 luarăm pe /o# 3mi pue că mă invită la maă# 6tră+ăturăm drumul de la 6plaiulIndependenţei până la Piaţa =ictoriei$ tot pe /o#

- Nu vă e fri! cu capul !ol% îl între+ai eu$ care aveam o claie de păr pe cap#El tăcu mai departe# Avu doar un !et& nu-i era fri!### (ocuia în două odăi într-o curte pe

*oeaua *tefan cel Mare$ nu prea mari$ dar cu tot confortul# Ne întâmpină o doamnă mică detatură$ atră!ătoare$ care nu e miră că avea un muafir# Era cald$ un cămin ti4nit### ,ăcereaoţului e tranmiee şi oţiei# Ne aşezarăm la maă şi până ă fim erviţi$ domnul Pavel ecufundă în lectura unui ziar#

- *i ce vrei ă crii% mă între+ă el în timpul meei#- Acum nu mă !ândec la cri$ îi răpunei# E !reu ă crii când nu mănânci decât pâine

şi tai în fri!# 8a c4iar începi ă uiţi că eşti o vieţuitoare pe pământ şi poţi ă şi mori fără ămai ridici un de!et ă te aperi# Nici nu-ţi mai dai eama că eşti în prime/die###

El tăcu multă vreme şi după e"preia c4ipului ău înţeleei că nu mă apro+a#- Acultă$ Marine$ zie în cele din urmă$ tu ştii că e"ită în înc4iori oameni care luptă

pentru o cauză% *i ei tau în fri! şi nu mănâncă decât pâine şi apă#Am treărit# 3n înc4iori ştiam că erau şi le!ionarii care luaeră parte la re+eliune$ adică

nu ştiam preci dacă mai erau au nu#- 0e fel de oameni% am între+at# A tăcut iar#- =rei ă mer!i cu mine ă-i vezi%- Nu mi-aţi pu depre ce oameni e vor+a#- 6unt comunişti#0omunişti% Aşadar domnul Pavel era comunit$ ca şi poetul###- Mer!em într-o zi$ dacă vrei$ şi îi vizităm### ,răiec în +eciuri$ upuşi la un re!im de

e"terminare### Mă între+ai pe drum dacă nu mi-e fri!# Nu mi-era fri!###Adică e !ândea la ei în acele clipe$ de aceea era aşa tăcut# *i la ce foloea acelor

comunişti că el um+la cu capul !ol iarna şi tun curt% 3ntre+area pe care mi-o puee$ cevreau ă criu$ acundea ceva$ dar nu-mi dădeam eama ce anume# Parcă ar fi vrut ă pună cănu poţi crie dacă nu ştii ce$ şi că acet ce tre+uia lămurit# Putea fi% *i eu vroiam# El continuaînă ă tacă$ eni!matic$ au poate pentru că nu era vor+ăreţ$ au poate fiindcă nu ne cunoşteam

+ine$ deşi eu ştiam din Dotoiev>i că o detăinuire e ca o fatalitate$ vii tocmai din 6i+eria ca-o faci$ împin de un demon interior### Avea el le!ături cu acei comunişti înc4işi în +eciuri%0e fel de le!ături% Nu mi le putea dezvălui şi mie% *i cum de nu-l aretau$ şi pe el şi pe poetuliritat că criitorii nu munceau% Ideile unui re!im$ c4iar dacă nu le urmăreşti în preă au îndicururi$ 9şi eu nu le urmăream: plutec în aer$ ţi e ininuiază fără ă vrei şi ştiam că erauurmăriţi şi înc4işi comuniştii$ cu toate că nu-i văzuem până atunci nicăieri# Iată că acumcunocuem doi$ un in cu o ranc4iună împotriva criitorilor$ al doilea înă$ domnul Pavel$

venea cu o eni!mă$ e învăluia într-o tăcere pe care n-o înţele!eam# De ce credea el căDumitru 0or+ea era un mare poet% Nu auziem de Dumitru 0or+ea$ in!urul nume tainic care



îi căpae din !ură#- *i-a dat paltonul şi căciula$ zie oţia lui$ de aia um+lă aşa# 1 ă facă într-o zi o

menin!ită#Era alături de el$ dar era în!ri/orată# Iar eu eram nedumerit& înţele!eam$ şi-a dat căciula şi

paltonul acolo în înc4ioare$ dar de ce -a mai tun şi aşa curt%

Aveam deci de aşteptat# Am vândut cu un preţ +un +storia literaturii române de0ălinecu$ in!ura care îmi mai rămăee$ şi după câteva zile i-am făcut din nou o vizită lui@eo Dumitrecu pe @riviţei# Era opt eara# 1 doamnă mi-a pu că nu e acaă$ dar că îl pot!ăi la redacţia ziarului impul, unde fuee an!a/at#

3ntr-adevăr$ era acolo# M-a între+at ce-am făcut# 0ând a auzit felul cum mă primie poetultatitician a urâ# Dar -a a+ţinut ă facă vreun comentariu# ,ot e +ine$ a adău!at$ că l-amcunocut pe acel Pavel# 3neamnă că o ă e aran/eze# 6tăteam deoparte în încăperea redacţiei$în picioare$ când e apropie de noi un in pel+$ pe care îl cunoşteam$ îl c4ema =ir!il .ntaru#Anul trecut$ în deele mele ieşiri pe poarta *colii normale$ nimeriem de câteva ori lacururile lui ,udor =ianu şi într-o zi$ la ieşire$ m-am apropiat de un !rup care dicuta una din

între+ările profeorului& dacă Rafael n-ar mai fi avut mâini ar mai fi răma tot atât de mareartit% Printre ei @eo Dumitrecu$ care m-a prezentat celorlalţi atfel& '.n viitor cola+orator la

lbatros". 0eilalţi erau acet =ir!il .ntaru 9care avea u+ +raţ 1l%sse de 7oce:$ Marin6âr+ulecu$ un uriaş şi ,i+ ,retinecu$ un +ăiat cu !âtul trâm+# '*i tu de ce um+li cu 7oceu+ +raţ$ l-a între+at @eo$ acaă nu poţi ă-l laşi%' 'Nu pot ă-l la din mână$ i-a răpun =ir!il.ntaru înroşindu-e$ îl citec în tramvai#' '6i!ur$ a continuat @eo$ 7ame 7oce$ cum ă nu$câtuşi de puţin$ noi ăştelanţii nu citim 7ame 7oce$ eu am tra de el inutil$ impoi+il deîn!4iţit$ el vrea ă ne facă ă-l credem că e paionant$ îl citeşte în tramvai#' .ntaru e prefăceacă râde$ dar e vedea că uportă !reu acete ironii#

*i acum aflam că toţi$ afară de ,retinecu$ erau an!a/aţi la impul. 6âr+ulecu$ aplecataupra unei mee$ cria# 0e pot ă-şi pună nişte tineri care nu e cunoc% Nu-şi pun nimic$dar tau împreună$ !4idaţi de intinct& 'Nu ne cunoaştem$ dar cine poate ă ştie ce etecelălalt% 6ă tăm deci împreună ă aflăm#' Dei!ur$ fiecare poartă cu ine un mic emn# Ei şice dacă e mic%### fot viitor cola+orator al unei revite care nu mai e"ita$ ce$ era o !lumă%uee revita lor$ lbatrosul mă atinee cu aripa lui$ ei$ era puţin%) .ntaru mă între+ă dacăm-am încri la facultate# I-am răpun că nu$ am pierdut aceată căruţă de mult$ am aproapedouăzeci de ani şi unt a+ia a+olvent a patru clae normale#

- Păcat$ a zi$ te-ar fi a/utat#- Dacă mai tai pe-aici$ zie @eo Dumitrecu$ te luăm cu noi la iparul universitar.Era ca o promiiune că acolo o ă văd ceva deoe+it# 6i!ur că mai tăteam# ără ă-mi

pună şi nici eu nu l-am între+at$ ce urma ă facem la acel ipar. Alături pe un pupitru mare$

e afla colecţia ziarului$ am început -o răfoiec şi curând am decoperit că impul avea o pa!ină 9a doua: intitulată 'opasuri, cu veruri$ proză şi articole depre literatură# rumoaă pa!ină$ îşi merita într-adevăr numele$ în retul ziarului nu !ăeai nimic$ aici înă eraiîndemnat ă popoeşti$ erau dicutate cărţi$ polemici cu un ziar 'orunca vremii 9depre careaveam ă aflu curând că era violent antiemit: şi polemici şi cu alte revite literare şi c4iar cucriitori depre care ştiam prea puţin# După vreun cea @eo Dumitrecu a dat emnalul de

plecare# Am ieşit toţi patru pe 8rezoianu$ apoi pe 8ulevardul Elia+eta şi la a doua au a treiala tân!a !rupul notru a luat-o pe trada Elie Radu şi am intrat într-adevăr într-o tipo!rafie#Am co+orât trepte şi la intrare am dat într-un mic +irou# De după el un in !ra$ +ondoc$ cuoc4elari$ -a uitat la noi şi a avut un urâ de încântare&

- Aţi venit$ +ă% .ite-acuma mer!em$ mai am puţină trea+ă### *i şi-a întor faţa de la noi şi

a continuat o dicuţie cu un u+altern care îi punea că are necazuri cu cei de la 'epega, cucei care tre+uiau ă le livreze nu ştiu ce$ 4ârtie de-o anumită calitate$ ă le ridice nişte



comenzi### .ntaru îi răfoia cărţile de pe +irou# Mă uitam şi eu# Printre ele o +roşură$ dar nurău tipărită$ iar autorul era c4iar poetul comunit de la tatitică# Dar nu era un volum de

poezii#- Aveţi fiecare câte-un volum cu dedicaţie$ zie !raul$ zilele atea a apărut$ a trecut pe-

aici şi vi le-a lăat#

*i le împărţi# Mie îmi întine doar mâna şi mă între+ă cine unt# Răpune @eoDumitrecu în locul meu$ iar !raul nu păru mirat că numele meu nu-i punea nimic# Dar n-avea importanţă$ impla mea prezenţă în !rup era uficientă ca ă !4iceacă5 eram fie un nou

poet$ critic$ au prozator#- Mer!em$ zie el#Ieşirăm şi refăcurăm drumul pre 8rezoianu# 3n colţ înă ne oprirăm şi intrarăm într-un

retaurant$ mă uitai ă văd& #ambrinus. Nu ştiam de unde$ dar numele îmi era cunocut# Plinde lume$ cu ăli mari şi cu eta/$ cu +oltă şi cări uriaşe# Era de fapt o +erărie$ c4elnerii cărau4al+e de la te/!4ea la care +erea cur!ea neîncetat în valuri de pumă# Ne aşezarăm la o maă şiun c4elner e apropie şi-şi apropie capul de umărul !raului5 îl cunoştea şi aceata ne între+ă&

- (uăm$ +ă$ câte-o c4etie d-aia%

0um ă nu$ dar până atuncea +ere# 8ineînţele$ zie c4elnerul şi curând e întoare şi neaşeză înainte 4al+e şi încă pe-atâtea de rezervă# (e apucarăm de toartă$ ciocnirăm şi le !olirăm

pe /umătate# Eu ameţii imediat# 0eilalţi răfoiau +roşura poetului comunit de la tatitică întimp ce !raul îi privea +at/ocoritor$ dar cu afecţiune#

- Mi-a pu că tre+uie ă crieţi depre ea$ zie el#- 1 ă dam o notă$ răpune @eo Dumitrecu preocupat$ rece$ fără ironie$ deşi ironia

e"ita$ dar era !reu ă-ţi dai eama din ce reieşea#- ;î$ făcu Marin 6âr+ulecu şi avu un urâ trâm+$ timid şi fermecător#aţă de tatura lui uriaşă +lândeţea urâului era cuceritoare#- 0e 4î% zie @eo Dumitrecu cu aceeaşi răceală$ fără umor$ deşi umorul răz+ătea$ dar ai

fi zi ca el n-avea c4ef de !lume# =rei ă pui că nu-ţi place% continuă# 1 ă-i pun lui Mironă te pună c4iar pe tine ă crii nota#

- *i ce$ zie uriaşul$ ai vrea -o în/ur%- 0um -o în/uri dacă nici n-ai citit cartea) Avea o fală uluire tăpânită şi e uită la noi

toţi luându-ne martori& am zi că tre+uie în/urată% Ata e cam într-o urec4e$ îţi interpreteazăcuvintele cum i e năzare lui) 0iteşte-o întâi şi pe urmă faci nota# 3ţi place$ nu-ţi place$ te

priveşte#Dar şi !raului îi ticleau oc4ii u+ lentilele !roae ale oc4elarilor$ între timp .ntaru o şi

citie$ răfoia ultimele pa!ini# De-atunci am aflat că eşti pierdut dacă forţezi mânarecenzentului5 poetul tatitician făcue aceată imprudenţă$ tranmiţându-le prin +ondocul!ra care o tipărie că tre+uie ă e crie depre ea# Ata rămâne totdeauna de văzut dacă

trebuie, şi ai mai multe $ şane ă fii +ine primit dacă laşi li+era opinie ă e e"prime$ într-unminut e şi deciee ă e crie depre cartea poetului o notă, în timp ce dacă ar fi tăcut$ poatecă -ar fi cri un articol$ încreţindu-şi fruntea în emn că era tăpânit de cea mai incerăo+iectivitate$ @eo Dumitrecu i e adreă lui .ntaru&

- Ei$ cume%)- Intereant) zie aceta$ dar e roşi şi iz+ucni în râ#- Ei$ vezi%) e adreă @eo Dumitrecu uriaşului$ ai fi zi upărat$ şi era c4iar upărat$ dacă

n-ai fi imţit în cuvintele lui nepăarea#Ameţeala după prima 4al+a mi e împrăştie la a doua# Ni e adue ceea ce !raul numea

'c4etie d-aia'# Era mămăli!ă la cuptor aurie cu unt şi traturi !roae de +rânză şi ouă$ e pareo pecialitate a +erăriei#

După ce o mâncarăm şi +ăurăm a doua 4al+a coaerăm ţi!ări# Deodată @eo Dumitrecuîncepu ă râdă# 6pue că nouă ne e uficientă porţia ata$ dar cu 6âr+u ce facem$ că lui nu i-a



a/un nici pe-o măea# 04emă c4elnerul din proprie iniţiativă şi îşi defăcu mâinile& avem aici$zie el$ şi clienţi mai corpolenţi$ ă mai aducă o c4etie d-aia dacă nu cumva 6âr+u doreaaltceva# .riaşul înă îşi dădu cuvântul că nu mai dorea nimic$ numai +ere# Auzi) 8ere) Darata mai vroiam şi noi) Apoi mi e adreă$ ce fac$ de ce n-aduc nuvela aceea ă de+utez% Dacăn-ar fi pierdut-o 9adică pe cea care i-o trimieem anul trecut pentru lbatros0 ar fi dat-o acum

la 'opasuri... -o aduc eu neapărat c4iar zilele atea dacă am pătrat o copie# 6au dacă nu-mimai plăcea$ ă aduc altceva### Dicuţia reveni apoi aupra poetului comunit de la tatitică şifui invitat ă povetec cum mă primie# Eu înă tăcui şi @eo Dumitrecu îmi repectădicreţia# Nume de ziare$ revite şi polemici de care eram trăin urmară în dicuţieametecându-e cu rumoarea +erăriei# Mă imţeam atât de +ine$ încât aveam entimentul cătarea mea de pirit e tranmitea şi că n-avea nici o importanţă faptul că nu coeem pânăatunci nici un cuvânt# Acet lucru avea ă mi e întâmple multă vreme# =eeli toţi$ trăindu-şi

+ucuria de a fi$ !rupul lor$ an!a/aţi la un ziar$ puneau la cale noi polemici$ în pecial cuacelaşi ziar 'orunca vremii, râzând$ citând paa!ii tari care trecueră prin cenzură$ furia celuicu care polemizau5 temerea voalată a lui .ntaru că ar putea-o păţi$ târnind ironiile răuciteale celui care avea un acendent aupra tuturor$ @eo Dumitrecu# @raul e uită la cea$

târnind protete# 6ă tea$ unde e !ră+ea aşa% El le pue cu un !la care te făcea ă înţele!ică aşa e întâmpla totdeauna&

- =oi mâine unteţi li+eri până eara$ în timp ce eu la opt dimineaţa tre+uie ă fiu laipar.

Ei şi% @raul zâm+i şi mai rămae$ dar nu mult$ c4emă c4elnerul şi ceru nota# 0ând plăticoae un teanc de +ani#

- Nu înţele!$ zie @eo parcă câr+it$ cum poate cineva ă ai+ă atâţia +ani) Nu te /eneazăcând tai cu portofelul plin% 3mprumută-l şi pe el cu vreo mie de lei$ zie aruncându-mi o

privire$ ţi-i dă îndărăt la prima leafă pe care o -o încaeze de la tatitică#@raul râe$ luă$ fără ă numere şi fără ă ezite$ o felie din teanc şi mi-i întine# Adău!ă că

nu c4iar la prima leafă ă i-i înapoiez$ ci la a doua şi ă trec pe la el când vreau$ ă tăm devor+ă### Ne ridicarăm# Ne due pe toţi cu un ta"i acaă# 3l c4ema Niculecu şi era$ acolo laiparul universitar, şef al tipo!rafiei$ director fiind profeorul 8a!daar# Poet$ emna 6er!iuilerot###

0u acei +ani am putut atfel ă părăec odaia fără foc din Pantelimon şi ă mă mut într-una de pe trada ,raian$ tot cu încă trei inşi în cameră$ dar încălzită# Proprietăreaa$ o femeietomnatică şi cam prea împlinită$ trăia cu un peşte$ un in care venea la ea doar eara$ de altfelca şi ceilalţi c4iriaşi$ îi !ăeam în pat 9fiindcă şi ea ocupa prima cameră$ de la intrare$ ca şiciurelarul de la care plecaem:#

Aşadar puteam de+uta la 'opasuri. 0âteva zile am tat în caă şi am cri# Am reluat ceva

de/a cri de pe vremea când eram la 0ritur-1dor4ei# Erau primele mele încercări$ le citiemîn cenaclul şcolii$ mici c4iţe care poveteau depre nedumerirea unui ţăran care nu înţele!eaalt ţăran# Am dat amploare acetei nedumeriri$ am intitulat una din ele 'ârlitu 9care voia ăpună că ţăranul care târnea nedumerirea era un pârlit$ adică un prăpă- dit$ nu c4iar material$ci la minte:$ mi-am făcut o copie şi m-am du la impul ă-l caut pe @eo Dumitrecu###

0ând m-a văzut intrând în redacţie a ridicat +raţele în u&- 0e faci$ domnule$ unde ai dipărut% ,e-am căutat pe Pantelimon G şi nu te-am !ăit#

=roiam ă-ţi anunţ vetea& ai fot an!a/at aici corector$ aşa cum ţi-am promi### Du-te /o şiîncepi imediat lucrul# =ezi că ai şef pe unul @ri!orecu$ te aşteaptă# .ite pe-aici$ mi-a arătat elo uşă mică$ duce în tipo!rafie şi acolo e un +irou al corectorilor###

Am co+orât şi am intrat în ala linotipurilor# Kumzetul maşinilor şi miroul de plum+

topit mi-erau familiare$ totuşi m-au ameţit# 3n fârşit$ !ândeam$ eram an!a/at de ată dată înmod i!ur$ căci nu era nici o îndoială$ @eo Dumitrecu i-a prevenit pe şefii acetui ziar că nu



cunoc meeria de corector şi dacă totuşi mă an!a/ează înemna că e va ţine eama de acetlucru şi că tre+uia ă fiu întâi învăţat#

Am tră+ătut atelierul şi am intrat în +iroul corectorilor$ depărţit de ret printr-un placa/#- 8ună eara$ am pu$ îl caut pe domnul @ri!orecu#Erau înăuntru patru au cinci inşi intalaţi la o maă uriaşă$ aplecaţi aupra şpalturilor$

u+ lumina puternică a unui +ec care atârna aproape până /o din tavan#- Eu unt$ a răpun unul dintre ei$ un in mic de tatură$ cocoşat$ ele!ant îm+răcat$ cu unc4ip apru$ ever$ privire rapidă şi pătrunzătoare#

Mi-a tri!at numele i!ur că nu e înşela$ şi mi-a pu că am lipit# Nici nu mă apucaemde lucru$ că şi lipiem# Am vrut ă-i e"plic$ dar m-a întrerupt&

- ă cunoştinţă cu viitorii dumitale cole!i### Domnul 1rleanu### Domnul 6ac4elarie###Domnul Ecovecu### Domnul 1rleanu$ a tri!at apoi din nou acet domn 9nu era c4iar tri!ăt$era o voce ridicată$ cu volum natural$ cu tim+ru +ăr+ătec$ care contrata cu tatura luiinfirmă:$ domnul 1rleanu$ a reluat el apoi cu o voce o+işnuită$ învaţă-l pe noul notru cole!corectura# Rapid) Arată-i emnele şi pe urmă dă-i un şpalt de pro+ă# Nu e !reu$ mi-a pu elde ată dată amical$ dar tre+uie multă atenţie$ fiindcă te fură flu"ul te"tului şi nu mai vezi

!reşelile# Dar ele unt$ aici e tot ecretul$ ă înveţi ă le vezi#Domnul 1rleanu$ un +ăiat cam de vârta mea$ vor+ea$ pre deoe+ire de domnul

@ri!orecu$ în şoaptă$ cu un aer confidenţial$ şi cu du+lu en$ emăna în aceată privinţă cufotul meu cole! Do+rinecu# Avea ironie dar şi căldură$ m-a învăţat într-adevăr rapidmeeria#

Ne-am împrietenit auzind că vreau ă de+utez ca criitor# *i el vroia# Practic la ora unudin noapte munca noatră e termina$ pa!inile intrau la calandrare şi rotativa intra înfuncţiune# ormida+ilă aceată rotativă$ cum vuia$ şi din +urta ei$ după ce primea pa!inile u+formă de ul de plum+$ ţâşnea ziarul proapăt în fiecare ecundă impul, impul, cu titlulroşu$ miroind puternic a cerneală# ,oată lumea care îl făcue e afla adeea acolo şi plecamtoţi cu el în +uzunar$ după ce îl răfoiam ă nu fi căpat ceva### 6e întâmpla rar de tot$ totuşi eîntâmpla$ uneori ne veneau cenzuri întârziate& e repa!ina$ recalandra$ adică e imprima

pa!ina plată de plum+$ într-un carton pecial$ fle"i+il$ după care e forma ulul de plum+# 6eauzeau în!ri/orări### Daţi-i drumul în viteză### e ora două### pierdem provincia###

1rleanu tătea departe$ n-avea cu ce a/un!e acaă după ora unu şi e culca pe maă# (a felşi domnul 6ac4elarie$ care făcea in!ur ziarul economic-financiar rgus, director fiindcele+rul ,imoleon Piani$ care pu+lica şi el pe pa!ina întâia câte-un articol intitulat ;u pocilimba. 0e căuta acolo un atfel de articol într-un ziar al +urei şi al vieţii financiare% Defiecare dată îl citeam şi râdeam toţi de acet înverşunat duşman al neolo!imelor# Propunea de

pildă ca în loc de tramvai$ cuvânt en!lezec$ ă punem peşinealergător, în loc de cravată$cuvânt franţuzec$ gâtlegău, şi altele$ în fiecare număr avea câte ceva#

3ntr-o zi i-am făcut o vizită cu 1rleanu$ ă ne ditrăm# Redacţia rgus-ului era în aceeaşiclădire şi avea adminitraţie comună cu impul, director @ri!ore @afencu$ care era îndiplomaţie# 8ătrânul$ cu mutăţi uriaşe$ ne-a primit înă foarte cordial$ crezându-ne admiratoride-ai lui# I-am pu că untem redactori de /o de la impul şi ne-am aşezat$ ca doi domni!ravi$ în fotolii# 1rleanu şi-a co ţi!areta şi a cerut voie ă fumeze# umam şi eu$ dar am uitată aprind$ atât de curio eram ă văd ce-o ă e întâmple#

- Domnule Piani$ i-a pu 1rleanu fără o+işnuitul lui urâ care e vroia fin$ puţin +at/ocoritor 9îi maca de fapt o timiditate dicretă şi un comple" de om de cultură autodidact:$ce ziceţi dumneavoatră de cuvântul inefabil5

8ătrânul -a z+ârlit cu mult mai mult decât peraem noi că avea ă e întâmple$ -aridicat pete +irou a!reiv şi a început ă +ol+oroeacă&

- Inefa+il### 0e e ata inefa+il%### N-am auzit de acet### 0um% De unde l-aţi mainăcocit%### 0ând o ă încetaţi cu###



ducă şi ă e facă frizeri$ de ce vă miraţi că noi nu criem nimic depre +roşuradumneavoatră%

Era$ fireşte$ o remarcă intolera+ilă# 0ine eram eu%) 6-a întor pre mine şi drept răpunm-a ameninţat cu +ătaia$ literalmente$ avea acet c4ef$ şi nu numai pe mine$ ci pe toţi cei!rupaţi la pa!ina 'opasuri din impul şi la iparul universitar, care totuşi îl tipărie$ dar care

refuzam ă vedem conţinutul e"ploziv al +roşurii lui apărute cu viza cenzurii# Nici măcar nu şi-a dat eama că depăşie măura şi ă plece$ a tat un timp intermina+il$ perorând în acelaşi til# Până la urmă a încercat ă mul!ă o promiiune că totuşi e va crieun articol 'ca lumea'$ dar nu i-a promi nimeni nimic# 3n fârşit a plecat$ nu furio$ fiindcăfuria lui era mică$ ci otrăvit$ neîmpăcat#

Ne-am du la fraţii Roc4u din apropiere$ am cerut +ere$ alam$ pâine şi 'mult muştar'$am râ de poetul care ne ameninţae că ne tra!e palme$ l-am trimi la ori!ine şi am 4otărât ă-li!norăm mai departe# Arizi$ aşa credea el că e rezolvă conflictele de idei$ cu +ătaia$ ceindivid +izar) 0e-o ă facă ăta$ ne între+am$ dacă vine la putere% Ne +eleşte pe toţi$ dacăacum când nu avea încă aceată putere5 avea atfel de apetituri### Am tă+ărât şi noi cureproşuri pe 6er!iu ilerot$ care tipărie +roşura# (-am luat în +alon$ am râ de el$ cum a putut

ă +a!e +ani într-o aemenea cărţulie fără are şi piper$ care avea pretenţia ă ne îndrume penoi### Nu-l c4emae nimeni ă ne fie şef$ dar el aşa credea$ că e şeful notru###

6er!iu ilerot$ care nici el nu de+utae$ lua$ după cum aveam ă ne dăm eama curând$ înacele clipe$ o 4otărâre irevoca+ilă$ cu !rave conecinţe&

- 1 ă vă arăt eu ce îneamnă poezie şi ă vă învăţ minte ă mă mai luaţi pete picior###*i n-a mai adău!at nimic$ tăcea$ privirea îi ticlea u+ oc4elari$ urâdea mereu şi aemeni

tuturor oamenilor !raşi e"preia c4ipului ău era aceeaşi$ de +ăiat +un a+ia ieşit dinadolecenţă$ tăcut şi /ovial# 0uvintele lui au trecut neo+ervate$ la vârta aceea şi lăudăroşeniafăcea parte din pi4olo!ia de+utantului$ deşi unae +izar la el#

Pe la începutul lui martie primii ştirea$ prin 6er!iu ilerot$ care primie la rândul lui untelefon de la poetul tatitician$ ă mă prezint la Intitutul de tatitică 9deci nu era un om rău$nu ţinea ranc4iuna pentru replica mea:# Aşadar tatitica) .itaem de ea# ,e pomeneşti$ mi-amzi$ că -a aran/at ceva şi acolo#

Mă prezentai la domnul Pavel în +irou$ căci el mă căutae$ aflai de la poetul înuşi careîmi vor+i într-adevăr fără urmă de reentiment şi domnul Pavel îmi pue că eram an!a/at /ola maşini$ ă mă prezint domnului 8oc4$ care era la curent#

Aşadar$ două lu/+e$ de unde până atunci căutaem zadarnic ă !ăec doar una#- *tiu$ mi-a pu domnul Pavel$ că între timp te-ai an!a/at la un ziar$ dacă vrei$ ale!i$

ziarul au Intitutul$ dar poţi ă faci şi una şi alta#- 8ineînţele$ i-am răpun$ le fac pe amândouă#- E în re!ulă# 3ţi urez ucce#

Am co+orât în ala de maşini şi m-am prezentat domnului 8oc4$ care avea +iroul c4iarla intrare în ală$ în dreapta# M-a pu ă fac o cerere de an!a/are şi m-a dat în primire uneidoamne$ care la rândul ei m-a du şi m-a predat de ată dată unei domnişoare# Era o fatăiteaţă şi +ine îm+răcată$ m-am imţit /enat de cotumul meu de la ,aica (azăr$ care între timpe uzae la mâneci şi nici cămaşa nu era prea curată$ era murdară de tuşul de pe şpalturi$ caree lua repede$ c4iar în ziua când o c4im+ai# ',re+uie ă-mi cumpăr alt cotum şi tot ce-mitre+uie$ mi-am zi$ nu pot veni aici$ printre cucoanele atea$ şifonat şi cu pantalonii +urlan# *itre+uie ă mă şi mut$ de ată dată într-o cameră a mea in!ur$ am cu ce plăti#'

Domnişoara mi-a dat în primire o maşină de calculat şi 4ârtii# ,re+uia ă adun şi ăînmulţec şi ă fac totalul acelor cifre$ care veneau de la alte maşini$ de la cele mari$ trioarele$care c4iar ata făceau$ triau nişte cartoane şi rezultatul parţial e încrie pe o dia!ramă#

- 0e unt cifrele atea% am între+at-o#- 0ifre) zice#



Adică nu ne intereează ce unt$ nici nu e nevoie$ trea+a noatră e ă le adunăm şi ă le predăm domnului 8oc4# ,otuşi mi-a e"plicat& reprezentau tot ce e"ită în ţară$ de la !ăini şivite$ până la oameni şi alte +unuri mo+ile şi imo+ile#

Am început ă manipulez +utoanele$ care erau imple# Am apăat pe cel roşu& ceva -az+ătut în interiorul maşinii$ ca o fiinţă vie$ apoi pe 4ârtie a apărut o cifră şi tăcere& totalul)

0lar) ata a tat lân!ă mine în ziua aceea$ până -a convin că am prin ecretul şi pe urmă -aîndepărtat#

3mi plăcue cartierul erentari 9unde tătea @4eor!4e al lui 0otică +rutarul: cu căuţeleacelea cu pompă în curte şi multă verdeaţă# M-am du c4iar pe ,utunari$ dar @4eor!4e nu maiera acolo$ în c4im+$ ciudăţenie$ camera lui era li+eră# Am înc4iriat-o eu# Avea un !eammititel$ ca la pitici$ dar da pre !rădină$ avea lumină electrică$ podea de lemn$ mo+ilată$ patmare cu altea de lână şi cearceafuri al+e$ o măuţă lân!ă fereatră# Era perfect) Aveam eu ăcâşti! de-aici înainte zece mii de lei pe lună$ dar n-aveam c4ef ă dau două mii pe una centralăşi ele!antă$ cât aflaem că m-ar cota# Mai târziu$ mai vedem$ acum îmi plăcea aici#

E +ine a ai două ervicii$ nu-ţi mai paă de şefi# 3n orice caz nu-ţi paă de cel care ar dori

prea mult ă-ţi pee# N-aş fi putut pune că domnul 8oc4 făcea parte dintre aceştia$ dar nicică era un director care nu te lua la oc4i dacă nu-l alutai la oire şi la plecare# Nu mi-am dateama că toţi o făceau$ era şi plaat atfel 9în apropierea uşii: încât nu-l puteai evita# Dar eu!ândeam că n-avea nevoie de alutul notru şi nu o+ervaem decât târziu fenomenul# =enea

primul şi pleca ultimul şi în acele minute tătea în picioare 9era înalt$ impunător$ puţin c4el$ cumutaţă de modă vec4e:$ nu răpundea la +ună dimineaţa$ +ună ziua$ care i e adreau$ nici nue uita$ dar era la potul lui$ fără ă pară că ne o+ervă cur!erea$ defilare dezordonată în apa-renţă$ pe care totuşi o primea#

A început ă vină pe lân!ă mine$ ă vadă cum muncec# Nu zicea nimic$ e uita$ dar nu pleca# După câteva ăptămâni fueem dat la trioare$ care erau foarte in!enio contruite#Aveam alături caete pline cu cartoane$ care erau perforate diferit$ după emne de tatiticăecrete pentru mine şi maşina le arunca în interiorul ei şi le împrăştia !4idându-e după acele!ăuri$ pentru ca dia!rama$ u$ ă încrie nişte cifre# 6e putea !reşi în aceată muncă% N-aveaicum$ totuşi domnul 8oc4 întârzia prea mult lân!ă mine# Era un emn% Dei!ur$ mi-a e"plicatun cole!$ un fot tudent cu care mă împrieteniem# Era un +ăiat ditin$ care până avea ă fie

plaat în învăţământ e an!a/ae acolo ca şi mine#- E nemulţumit de tine$ mi-a pu$ nu-i dai +ună ziua### Dă-i şi tu +ună ziua$ nu mai trece

aşa pe lân!ă el ca şi când tu ai fi marele şef şi nu el#Am dat din umeri&- Ei şi% Mai am un erviciu$ la care ţin mai mult$ pot ă plec oricând de-aici#- Nu pleca$ zice$ aici ai leafă mai mare şi o ă ai şi penie mai mare#

- Penie% am tri!at# 0are penie%###'Auzi idiotul$ !ândeam# Ata vrea ă-mi u!ereze ideea că o ă tau acolo la trioare pânăla penie)' Nici nu începuem ă trăiec şi el îmi comprima viaţa ărind pete patruzeci de anica şi când curând aveau ă e şi cur!ă şi eu tre+uia ă mă !ândec de pe acum la ce-o ă facdupă# Nu m-a trecut un fior$ dar nici n-am râ ca de o+icei$ fiindcă nu era de râ# 3ntr-adevăr$!ândeam$ ce e o viaţă% Da$ iată$ patruzeci de ani în faţa acelor maşini$ nici o c4im+are şi 4op$declinul### Intuiem atunci ful!erător de ce in!urul lucru care putea aduce furtuni ă mişteaceată viaţă erau femeile### 0el e"aperat putea da iama în ele$ cu a doua a forţă vitală carezăcea în el 9prima e conuma u+ uprave!4erea unui domn 8oc4: şi ă imtă că trăieşte###,rădarea$ !elozia$ şi c4iar crima care ar urveni 9şi de care ziarele de enzaţie erau pline:$ fiecă ar ucide el pe vreuna$ oţia care l-ar înşela$ fie că l-ar ucide pe el alta înşelată de el au

părăită$ toate atea n-ar mai fi o+tacole de temut###Eram în pauză$ într-un c4ioşc )erdan de alături$ avea e"celenţi +icuiţi şi +rioşi şi iaurt



I-am !ăit într-adevăr a doua zi adunaţi pe toţi la ,i+# Numai .ntaru lipea# ,atăl lui ,i+era ofiţer uperior şi fiul$ ,i+ adică$ avea camera lui paţioaă$ mo+ilată +ine şi o maărotundă în mi/loc$ la care pro+a+il cria$ căci era şi el criitor$ pu+licae un volum de vioaiec4iţe +ucureştene# *i împreună cu ei$ cine% Miron Parac4ivecu$ pe care nu-l văzuem pânăatunci cu noi şi îndată ce mă aşezai pe caun el începu$ upărat dar prevenitor&

- Am vrut ă te vedem$ ,i+$ ca ă-ţi punem că ai făcut o faptă e"ecra+ilă# 0um e poi+ilca tu ă nu ştii cine untem şi ce reprezentăm noi toţi cei de la 'opasuri, pe care tu ne cunoştişi ne urmăreşti% Ai văzut tu vreodată pe vreunul dintre noi că crie articole anti+olşevice$aluzii de vreun fel$ reporta/$ cum ai cri tu fără ă te fi du pe front$ din +urtă şi în aşa 4al deminciună şi mitificare% 0e untem noi după tine% (e!ionari 'adevăraţi' dintre cei care au mairăma şi pe care Mareşalul îi ocroteşte$ au redactori la 'orunca vremii au la $farmă piatră5

- Miroane$ nu m-am !ândit$ e +âl+âi ,i+# Nu ştia ce ă mai pună şi tăcu$ dar nu prea opreat de cuvintele poetului$ care$ înne!urat$

răfoi ziarul 9nu era impul0 şi începu ă ne citeacă din el$ adică din reporta/ul lui ,i+$ paa!ii între!i$ într-adevăr$anti+olşevice### e"preiile curente### cei fără cruce şi credinţă### +ar+arii de la răărit###

Miron Parac4ivecu e opri şi iz+ucni în râul acela al ău înecat$ care nu înemna numaientuziam$ ci şi o ironie la adrea cuiva au ceva atât de copleşitoare încât ai fi zi că îi veneaşi îţi venea şi ţie$ auzindu-l$ ă te tăvăleşti pe /o de râ#

- 8ar+arii de la răărit### a## #4a$ 4a### a### 4a$ 4a### Pe urmă îşi reveni$ deveni +ruc !rav#- 6ă fie ultima ta protie pe care ai făcut-o# 'assons... 6ă perăm ca după răz+oi acet

reporta/ nu va trece în doarul tău# 0ăci vor fi doare) =or cădea multe capete#6e lăa şi pete noi o tăcere !rea# De unde ştia el$ mă între+am$ ce va fi după răz+oi% *i de

unde era atât de i!ur că răz+oiul va fi pierdut de nemţi şi câşti!at de ruşi% Dar poetul nemule din aceată apăare prea dură pentru vieţile noatre tinere 9el era mai +ătrân$ ă fi avuttreizeci şi ceva de ani:$ coae din +uzunar nişte 4ârtii şi ne pue&

- 6ă vă citec acum ceva$ o c4iţă### 6e numeşte 'ârlitu, iar autorul$ a### 4a$ 4a### e înă+uşiel curt$ nu vi-l pun# Acultaţi###

*i începu ă citeacă# Eram neliniştit### Dacă aceată c4iţă avea în pa!inile ei cevaaemănător cu ceea ce făcue ,i+$ în alt en$ dei!ur### dei!ur în en literar$ şi o citea aici caă mă ia şi pe mine la rot ca pe acela$ pentru### cine poate ă ştie$ !reşeli### necunoaşterealim+ii### Dar curând mă liniştii şi inima începu ă-mi +ată iarăşi cu putere$ ca aeară cândtătue de vor+ă cu mine& e opri la un paa/ ă-şi vie în fire de entuziam#

- 0um a putut ă-i zică$ voi auziţi%*i reciti paa/ul şi mima apoi o perple"itate e"traordinară# Nu era nici o îndoială şi avui

+ruc revelaţia detinului meu confirmată pectaculo& îi plăcue c4iţa mea şi înţeleei că@eo Dumitrecu i-o dădue$ după ce o citie el înuşi au poate n-o citie### *i de aceea tătue

aeară de vor+ă cu mine$ ă cunoacă mai întâi animalul care o criee şi a+ia după aceea ă-mi comunice verdictul#A continuat lectura cu numeroae pauze ca ă ne e"plice u+tilităţile de lim+a/$ dialo!ul$

intervenţiile autorului$ care$ a$ 4a$ 4a$ era acolo$ cu pârlitu-ăla$ îl auzea vor+ind$ vor+eşte cael### a$ 4a$ 4a###

De fapt nu citea$ făcea ca la teatru$ re!iza$ îşi c4im+a vocea potrivit cu replicile şi eroii$din când în când e oprea upărat şi îmi punea câte-o vir!ula 9cam multe după mine şi măcorecta ă zică eroii mei dă, în loc de de, pă, în loc de pe, n-avea nici o importanţă$ !ândeam$laă-l ă le pună:# ,ermină lectura într-un triumf al lui peronal$ crie pe manucriul meucuvântul 'opasuri, pue corpul de literă de cule şi numărul de coloane şi îi dădu manucriullui @eo Dumitrecu#

- Pentru numărul de duininică$ îi pue#*i e ridică şi îşi îm+răcă paltonul$ care în mod curio îl făcea parcă şi mai mic#



- Domnule$ îmi pue$ de+utezi# 6crie) Dar tot aşa$ de-atea 9 şi le luă cu palma pededeu+t$ atea la care e referea$ şi care puteau ă-l încânte pe el atât de mult###:# 6ă nu criialtele$ cel puţin o vreme$ mă avertiză el# Mai târziu lăr!eşti aria$ te priveşte$ dar pentru începute +ine aşa$ ă te ţii de acet filon# Pe urmă$ e adevărat$ tre+uie ă-l depăşeşti#

*i a plecat# Iar noi ne-am pu ca şi el paltoanele şi ne-am du la locul ştiut ă ăr+ătorim

evenimentul###6âr+ulecu$ maivul$ cum îi puneam eu cu infinită impatie$ fiindcă vederea lui te calmaca o forţă liniştită a naturii$ era cel mai comunicativ$ deşi nu vor+ea mult#

- Ei$ vezi% zie el când ciocnirăm 4al+ele cu +ere# ;î$ ai văzut%Ei$ na) 8ineînţele că văzuem# 0um ă nu fi văzut ceea ce e petrecue% 0eva înă nu

mer!ea# @eo Dumi- trecu era tăcut$ totuşi atent$ înă rezervat$ circumpect$ inamic alefuziunilor deplaate şi de !ut îndoielnic$ repreiv contra entimentelor lă+ărţate$ pe care cuun umor şi o ironie ai fi zi amară 9îl făcea pe feciorelnicul .ntaru$ care începue ă emnezeIerunca$ ă roşeacă: le lua în derâdere# 3n eara aceea părea c4iar câr+it de ceva$ poate de

pata aceea de cerneală de pe mână$ cu care e năcue şi pe care o remarcaem de la primanoatră întâlnire# Era emnul unui detin% Poate că da$ dar el îl privea cu neîncredere$ încă

mirat$ dacă nu c4iar ceptic### - ă şi tu cinte aicea$ mi e adreă iar maivul cu un entuziam controlat$ nu de propria

a natură$ ci de prezenţa 'şefului !eneraţiei'$ cum avea ă fie numit mai târziu @eoDumitrecu# Acuma$ mai adău!a maivul$ !ata###

- @ata$ ce% zie într-adevăr @eo Dumitrecu cu un dipreţ intero!ativ# ,re+uie ă vii ă-ipui un lucru pe care el in!ur îl ştie de mult% Nu tre+uia ă de+uteze la lbatros încă de anultrecut% 0e-ţi lucec aşa oc4ii de entuziam% El e mai liniştit# Parcă ai fi cri tu 'ârlitu, dacă

/udecăm după fi!ura ta +ovină#=eelia mea$ auzind acete cuvinte necruţătoare$ iz+ucni fără măură# 3nuşi maivul

râdea$ ca şi când cine ştie ce lucru mă!ulitor e puee la adrea lui# #ambrinusul, caîntotdeauna$ era plin de +ucureşteni# 8erea$ aici$ avea în ea ceva în plu faţă de altele$ nimeninu ştia ce$ şi al cărei ecret pe urmă -a pierdut# Am mai cerut un rând şi ceva de mâncare$aveau peşte$ am comandat peşte#

- .n criitor$ continuă @eo Dumitrecu$ nu tre+uie deran/at cu invitaţia la con!ratulărireciproce# Ai vrea ă-ţi pună şi el ce-i pui tu$ numai că el n-o ă-ţi pună$ aici e urpriza# Nu-l cunoşti)

Dar ce-mi puee 6âr+ulecu) Nimic) Era primul meu admirator$ ce avea cu el% 0efăcuem eu ă pună că eram !reu de cunocut$ că numai el$ @eo$ mă cunoaşte% 6u!etia luiera pre reţinere$ dar ce trica puţin entuziam% Maivul e upără de ată dată&

- Dacă îl preţuieşti aşa de mult$ de ce l-ai pu+licat pe Nic 6meureanu şi nu l-ai pu+licat peel%

- Pentru că nu mi-a trecut prin cap că o ă ne defiinţeze revita şi proza lui Nic6meureanu o aveam dinainte$ răpune @eo prompt#- ;î) făcu maivul şi el ironic#- 0e 4î% zie @eo arcatic# Reţinuem nuvela De capul ei, -o pu+lic într-unul din

numerele viitoare#- De ce nu imediat)- Pentru că numărul care urma imediat era în între!ime conacrat +storiei literaturii

române a lui 0ălinecu# Era ur!ent# Ai văzut ce campanie furi+undă e dezlănţuie împotrivaacetei capodopere# *i acet număr a fot interzi$ pe urmă a fot uci şi lbatrosul. 0ălinecu$emoţionat$ mi-a cerut ă-i trimitem şi lui numărul care era pa!inat# (-am trimi#

- ;î) făcu iar maivul neîncrezător#

Dar @eo nu-i mai răpune# 6e apleacă aupra peştelui$ care tocmai ne oie# Era primul /oc la care luam parte de cucerire de admiratori$ fără de care e părea că un criitor nu poate



trăi# De aceea nici nu interveniem$ deşi dicuţia mă /ena# .n admirator a+tract$ cititorulanonim$ cum ă tai de vor+ă cu el depre lucrările tale% *i de aceea nu e lipită de dramatimlupta pe care o dă$ cel puţin la început$ un artit ă-i cucereacă pe cei din /ur#

*i într-adevar$ în âm+ăta următoare 1rleanu$ căruia şeful notru$ @ri!orecu$ îiîncredinţae pa!ina 'opasuri, primi printre şpalturile ale nuvela mea 'ârlitu. Avea un urâ

mai accentuat ca de o+icei$ nu era un invidio$ şi citind-o$ la un moment dat iz+ucni în râ$emn neo+işnuit la el# Acete mici emne ale primilor noştri cititori nu le uităm şi în cronicileofiticate care e criu mai târziu depre noi$ când$ deşi pe drumul conacrării cu cărţi dematuritate$ am vrea totuşi ă re!ăim acete emne imple$ că$ adică$ criul notru trezeşteuimire$ cititorul e prin$ luat cu noi şi du în lumea din care vrem ă căutăm un înţele#

- E +ună$ zie el după ce o termină$ ridicând fruntea din şpalt# elicitări)- 3mi rezerv plăcerea -o citec şi eu mâine după maă$ la cafea$ zie @ri!orecu# După

câte înţele!$ e un de+ut%- Da$ zie 1rleanu în locul meu##*i încă unul reuşit#1rele au trecut repede pete mine$ până ce$ împreună cu 1rleanu$ ne-am du la rotativă şi

am aşteptat primele numere ale impului. 0ând$ cu ele în mâini$ am dec4i pa!ina$ am trăit$

cred$ aceeaşi enzaţie pe care tre+uie -o imtă marinarul când iee prima oară în lar! şi vedemarea# Aici ea era cuprinul ţării$ zecile de mii de cititori care vor dec4ide mâine la prânz caşi mine impul cu frumoul lui titlu roşu$ cei cărora le plăcea pa!ina 'opasuri şi e vor opri şivor fi curioşi ă afle ce noutăţi mai erau în literatură# Acum marea era pentru mine enină$aveam noroc$ dar ştiam$ din +io!rafii$ că furtunile şi valurile ameninţătoare nu mă vor feri#Da$ dar ata mai târziu$ acum eram fericit$ cerul era enin$ prime/diile îndepărtate#

Am +ă!at amândoi ziarul în +uzunar şi am ieşit# Noaptea de martie$ a acelui an 2GO$ eralimpede şi rece# Ne-am oprit o clipă pe trada putie$ acultând vuietul familiar al rotativei$

pentru mine in!urul vuiet din afară care una ca un cântec al detinului& ceva începea şi cevae termina5 !ata$ de-aici înainte oarta mea n-avea ă e mai c4im+e$ n-aveam ă mai a/un!nici comandant de armate$ cum viam adeea$ nici mare om de tat$ nici ă cuce- rec noiinule şi ă-i upun pe +ăştinaşi5 itoria$ acet fluviu care înainta pre necunocut$ şi la al căruicapăt viu imţiem atâţia ani că eram eu$ aveau -o facă alţii$ mie îmi rămânea doar acetteritoriu de cucerit şi in!urul cu care puteam -o influenţez& cuvântul cri# Nu era mult$ darnici puţin#

1rleanu mă între+ă dacă nu dau şi eu un coniac# .n coniac% .nde$ la aceată oră% 04iaralături$ în colţ# Nu ştiam% E un mic +irtaş care ştie că noaptea târziu ie ziariştii de pe 6ărindarşi de la 1niversului vor ă dea un pa4ar pe !ât ă e cureţe de plum+$ şi ţine dec4i pânădimineaţa la cinci# 0e plăcere) 0um ă nu$ mai încape vor+ă%

Am intrat şi ne-am aşezat la o maă# Micul +irt nu era înă plin$ cum credeam$ doar douămee mai erau ocupate# Dacă nu doream cumva înainte nişte crenvurşli calzi$ cu muştar şi

c4ifle proapete% ne-a între+at +irtaşul# Auzi) 0um ă nu) Pe urmă ne-a adu coniac şi ne-au prin zorile# De o rară dicreţie$ 1rleanu nu mi-a pu nimic de proiectele ale literare$ deşimă aşteptam$ ce nu era ca !enialul Mitică)$ ă ne ameţim amândoi cu vor+e şi pa4arereînnoite# Deşi am tat mult$ am +ăut şi am vor+it puţin### Depre cole!ii noştri$ ciudatul domnEcovecu$ cu care el$ 1rleanu$ ducea un duel de prioritate$ când pe faţă când înă+uşit deautoritatea lui @ri!orecu$ itorii noi depre +ătrânu 6ac4elarie$ prăpădindu-ne de râ$ şi ceiniţiative în comun ă luăm şi ă preăm adminitraţia ă ne măreacă alariile$ care erau maimici decât la alte ziare#

Ne-am depărţit vor+ind clar şi călcând drept###

Am pu+licat apoi la 'opasuri, aproape la rând$ încă patru au cinci nuvele$ crie u+

impulul de+utului$ apoi m-am oprit# =enie primăvara$ lepădaem de mult urâtul meu paltonde a+a$ îmi cumpăraem două cotume de la @aleriile (afaette şi pre urpriza mea$ deşi



ditiram+ic$ cu o vervă neo+oită# 6e înţele!ea +ine cu oarele căruia îi punea$ o$ mare atru$care ar fi fericirea ta dacă nu ne-ai lumina pe mine$ vulturul şi şarpele meu%### 0o+oară în oraşşi vor+eşte poporului& =ă învăţ ce ete upraomul# 1mul e ceva care tre+uie depăşit# 0e-aţifăcut ca ă-l depăşiţi% Altădată omul era maimuţă şi acum încă omul ete maimaimuţă decât o maimuţă### 6ufletul votru ete ărăcie$ murdărie şi demnă de milă mulţumire

de ine### Dumnezeu e mort### .nde e deci ful!erul care vă va lin!e cu lim+a lui% .nde e ne- +unia care ar tre+ui ă vi e inoculeze% Iată$ vă anunţ upraomul& el ete acet ful!er şi aceatăne+unie)### Iată$ unt un vizionar al trănetului şi acet trănet e numeşte upraom###

3n loc ă mă îm+ete$ cum ar fi fot firec la vârta aceea$ îl citeam pe marele filoof cuneîncredere5 trufia pe care i-o imţeam printre rânduri mă îndepărta de mea/ul ău#

8ineînţele că mulţimea nu-l înţele!e$ râde de el$ aşa cum nu unt înţeleşi şi e râde demarii profeţi# 1 ă vă pun trei metamorfoze ale piritului$ continua filooful$ cum pirituldevine cămilă$ cum cămila devine leu şi cum în fine leul devine copil### *i filooful continualuând în derâdere idolii$ preoţii$ miloşii$ virtuoşii$ canaliile$ înţelepţii iluştri$ oamenii u+limi$avanţii$ poeţii# 1 poezie a+ia frânată$ o poezie a !ândirii înă$ dar şi a unei e"altări lucide$cur!ea ca un torent pete pa!ini# Era !reu ă pui că înăşi !ândirea era şi ea aruncată în aer$

fiindcă !âdirea e"ita$ dar una a+ia coerentă# 0e făcea el în caverna lui din munţi% .rmăream pa!ină după pa!ină ă-l văd trecând în fârşit la acţiune$ fiindcă ceva pre!ătea$ dar ce%Evan!4elia după Matei avea patruzeci de pa!ini$ în care !ăeai o nouă reli!ie$ pe concret$ cu

para+ole clare$ o viaţă$ o răti!nire şi o înviere# ta nu mai termina cu profeţiile lui deliranteşi în plu nu păţea nimic şi nici nu era limpede cum după puele lui puteai deveni upraom#M-am uitat la fârşit ă văd dacă într-adevăr înfâptuia au păţea ceva# Nimic$ tătea maideparte$ în cavernă$ ieşea afară$ vor+ea cu oarele$ păările$ animalele îl încon/urau$ eţetera$eţetera### M-am uitat prin celelalte două volume# Acolo$ da$ era filoofie$ dificilă înă pentru!utul meu de claritate$ şi poate că şi lim+a era un 4andicap$ nu citiem până atunci filoofiedecât în traduceri#

- Miroane$ pune-mi tu ce e upraomul lui Nietzc4e$ rezumă-mi tu filoofia lui$ fiindcănu pot ă-l citec$ mă enervează#

- 6upraomul$ zie Miron$ e în primul rând omul eli+erat de orice morală şi în care irumpforţele vitale$ intinctuale# iloofia lui e un atac la adrea creştinimului$ pe care îl coniderăo catatrofă în care a căzut omenirea de două mii de ani# ,re+uie citit$ orice atac aupravalorilor le poate întări# Dacă iu+eşti civilizaţia noatră !reco-creştină ai ă vezi cum efectuldupă lectură ete e"act contrariu celui contat de filoof# Nenorocirea e că a fot luat în +raţede ;itler şi +anda lui$ care e cred upraoameni### ,e incită ă aperi ceea ce el vrea ă dărâme#Atacul e îndâr/it$ ai ă vezi# 0e e de râ înă e că nici nemţii nu capă de diatri+ele lui$ aproapenimeni$ nici măcar (ut4er$ acet popă fatal$ ant$ 6c4open4auer iar din ret$ Dante e unnenorocit de creştin# 3n 64a>epeare n-ai ă !ăeşti un aer atât de tare ca în Karat4utra$ zice el

înuşi depre ine# 0ât depre 64a>epeare$ în !eneral n-are cultură###- Aşa zice%- Da$ !eniu incult# =oltaire e mai !enero$ îi pune !eniu +ar+ar$ dar ata pentru că

64a>epeare nu cria ca Racine şi 0orneille# E mai e"plica+il# 0ine par!e formele claice poate ă pară unui contemporan au iu+itor al claicimului$ +ar+ar# 3i place înă ;eine$ care eevreu$ a$ 4a$ 4a$ cum e împacă @oe++el cu c4etia ata nu ştiu### *i mai cine crezi% 0inecrezi că îi place%

- Ei$ cine%- Paul 8our!et$ Pierre (oti$ @p$ Meil4ac### Miron e îneca de râ& Auzi cine)- E de-al notru$ ăracu$ adău!ă el$ e impatic# N-am înţele$ cum de-al notru% l-am

între+at#

- E criitor$ în loc ă-i placă Dante au 64a>epeare$ îi place Paul 8our!et$ Pierre (oti$@p$ Meil4ac### E invidio şi el pe cei mai mari ca el#



Aşa deci) 6upraomul era prin urmare o implă fantezie%- Nu c4iar$ zie Miron$ decoperă-l in!ur$ nu-ţi pun mai mult$ nici în rău$ nici în +ine#

Atea unt lucruri fără importanţă$ că îi plăcea 8our!et şi ceilalţi$ poate că îl ditrau cum neditrează muzica uşoară$ ceea ce nu ne împiedică ă ne înfiorăm de tunetele lui 8eet4oven#Mai +izar 9adică nu e +izar$ e conform cu atacul lui împotriva idealimului: e faptul că în clipa

când el vede că 6ocrate de pildă opune intinctelor raţiunea$ imediat îi apare în faţădecadentul tip$ intrumentul decompunerii !receşti# (ui îi place zeul Dionio$ care nu enumai un zeu al viei$ al vinului şi al naşterii$ ci şi al tene+relor$ e"preia vieţii plenare$intinctuale$ Dionio pe care 0rito l-a omorât# 0rito$ după el$ a în/oit atfel omul$întrăinându-l de natura a dioniiacă#

- *i ce e Karat4utra%- 1ricine ditru!e tre+uie ă pună$ au ă propună ceva în loc$ răpune Miron# ?i-am

pu$ Karat4utra e tipul de om pe care îl propune el în locul omului moral$ infetat decreştinim şi de orice idealim de orice peţă#

- Nu înţele! ce !ăeşte el rău în creştinim%- Reentimentul$ şi idealul acetic al preotului$ care reprezintă voinţa fârşitului$ adică o

decadenţă$ în timp ce el propune doctrina eternei întoarceri$ ? eternel =etour, adică repetareaa+olută şi infinită a tuturor lucrurilor#

- 3neamnă$ puei eu atunci$ că pentru atei filoofia lui e o mană cereacă#- Nu ştiu dacă nu e pentru creştini$ zie Miron şi râe de parado"ul ău# El nu ştie$ adică

ce zic eu că nu ştie$ ştie$ că e mare$ dar mi e pare că capă din vedere faptul că frâna creşti-nimului a făcut şi face şi mai puternică e"plozia dioniiacă#

- Da$ dar e înoţită de căinţă$ de conştiinţa păcatului$ ziei eu# Mama a început ă e ducăla +ierică după o tinereţe pă!ână#

- =ezi$ zie Miron$ tot ai înţele ceva din Karat4utra$ te referi tocmai la entimente carelui Nietzc4e îi repu!nă& căinţa$ păcatul$ mila$ +unătatea$ virtutea### ,oate atea ţin după el u+o+roc manifetarea plenară a intinctelor vitale#

- 8ine$ zic$ dar Eriniile nu le-a inventat 0rito#- (e-a amplificat$ zie Miron#- Deci Iuda nu tre+uia ă e pânzure$ după vânzarea lui)- 0red că nu$ zie Miron şi râe#remăta de plăcerea converaţiei$ iar eu imţeam o plăcere e!ală şi îmi părea rău ca nu

puteam încă ă-l citec pe filoof inte!ral# 3mi apărea$ într-o ful!erare$ ca un demon şi ladouăzeci de ani demonii ne atra! mai mult decât în!erii### Dar nu eram pre!ătit ă-l întâlnec###

M-am reîntâlnit cu el mulţi ani mai târziu$ după ce am fot contrariat de neocreştinimulşi fatalimul toltoian# Răz+oaiele$ marile cataclime% Nu vin de la oameni### în luptă$inteli!enţa e o ipită# 0eea ce te atra!e pre un ucce or+itor e o capcană$ mai mult$ o

zădărnicie şi o vanitate mintită# =rei ă-l prinzi pe Napoleon în cură şi ă-l iei prizonier% 0e protie) E rănit mortal$ nu-ţi ucide zadarnic oamenii încercând ă-l ataci$ mer!e şi in!ur pre pieire# E uficient ă-l urmăreşti ca pe-o fiară pe care condiţii mai rele decât atacul îl vorditru!e& fri!ul$ zăpada$ drumul lun!### 'Adio$ Andrei$ zice prinţea Maria fratelui ei$ carerefuza ă ierte răul care i e făcue şi că oamenii nu unt niciodată vinovaţi'# 04iar aşa$ nuunt niciodată vinovaţi% Adică ce unt$ doar intrumentul a ceva mai preu de noi% *ifraternitatea lui Andrei$ când vede că rivalului ău i e taie picioarele$ şi imte pentru el oadâncă milă# Ete au nu ete Anatol un ticălo% Atunci de ce ă verşi lacrimi pentru el când avrut 9şi n-a reuşit decât din întâmplare: ă-ţi fure iu+ita şi ă e delecteze tocmai de inocenţaei% 6u+/u!at de !randoarea creaţiei$ eram iritat de doctrina care e ininua din ea& Platonarataev mi e părea un !u!uman$ cu ru!ăciunile lui& 'Doamne$ fă-mă ă dorm ca o piatră şi

fă-mă ă mă col ca o pâine coaptă'# 0ă era prizonier şi putea muri şi de ce era prizonier şi dece tre+uia ă moară$ erau între+ări pe care intinctele ale moarte nu-l mai împin!eau ă şi le



pună# Dar de când intinctele vitale -au tin ele atfel în noi% 0ând -au tranformat într-oatfel de reemnată înţelepciune% *i 8ezu4ov îl admiră$ el care îşi acultae odată intincteleşi puee mâna pe placa de marmură a +iroului ă-i crape capul defrânatei ;elene& te omor$urlae el$ înpăimântând-o# Aşa da) *i dacă ar fi omorât-o pe loc pentru neruşinarea eifidătoare$ pentru murdăria ei de a fi atra în cură un inocent fiindcă era +o!at$ pentru ca

după aceea ă-i aducă în caă amanţi$ ar fi fot în ordinea naturii$ ca un trănet### Aşa$ e doarca un ful!er şi faptul că ;elene moare de o an!ină pectorală e uman$ prea uman### 1lă+iciune a creatorului ei ca şi în cazul lui ura!4in$ când doar răz+oiul îi taie picioarele###Du+la natură a eroilor toltoieni$ prinşi între intincte şi în acelaşi timp detaşare fatalită deele$ mi e părea o fâşiere a naturii umane care mă ameţea şi în acelaşi timp mă revolta#;omeric$ cu forţa cataclimului$ imţeam că ţâşnie din firea omului acel te omor şi peni+ilăe"perienţa morală alături de Platon arataev# ,eren al acetei dedu+lări aflam că a fot înuşi,otoi$ care în clipa când oţia lui +olnavă e pre!ătea ă moară în mod u+lim$ el era fericit9detaşarea ei de viaţă$ cuvintele frumoae pe care le rotea u+ fe+ră$ iertarea pe care o cereatuturor: pentru ca a doua zi$ când avea ă afle că ea a învin moartea$ ă fie profunddezamă!it# ,otul ar fi putut ă fie atât de frumo$ atât de înalt### *i când colo ea avea ă e

facă ănătoaă$ ă reînvie puternica ei !elozie$ încăpăţânata ei dorinţă de a-şi pătra oţulnumai pentru ea şi pentru numeroşii ei copii### E"aperat$ încrezându-e într-un medic im+ecilşi adormit$ +ătrânul avea ă fu!ă cu un tren$ şi între tampoane$ au pe cară$ ă prindă o

pneumonie şi ă moară într-o !ară putie# )umain, trop humain* Era o e"clamaţie nietzc4eană şi mi-am amintit atunci de acet

dioniian contemporan cu ,oltoi$ care îmi apărue la douăzeci de ani ca un demon# Mai +ineînarmat$ am căutat din nou cărţile lui# N-am !ăit înă în ele e"perienţa lui ;elene au a unei

Nataşe fără ă dorec +ineînţele ă le prezinte ca un romancier# Era un filoof şi un poet$ nuun creator epic$ e compara cu 64a>epeare şi Dante$ nu cu ;omer au 8alzac# Karat4utraînă$ în caverna lui din munţi$ declară că n-are pentru femei decât un mic adevăr, +iciul)mes>uin, trop mes>uin, am !ândit# Pentru ura primordială a vieţii pe care o e"alta$ atât!ăie el)% E adevărat că nici 0rito n-a cunocut o ;elene ca +ăr+at deşi e pare că da$ peMaria Ma!dalena$ dar celor care vroiau ă omoare cu pietre o defrânată$ el le-a pu& cel caree crede în inea lui curat$ ă arunce primul cu piatra# ,oată vor+ăria lui Karat4utra nuatin!ea nici pe departe aceată înţele!ere a naturii umane$ violentă$ răz+unătoare$ plină de pre-

/udecăţi$ ro+ită intinctelor$ infamă$ cum a înţele-o nazarineanul# Dioniianul era preainferior în iteria cu care e"alta el intinctele$ ca ă nu înţele! că nu le cunoştea deloc$ cum lecunoştea uriaşul de la Ianaia Poliana$ care luptae împotriva lor cu toată forţa !eniului ău$ caă nu ucom+e# 0ritica creştinimului şi a oricărei morale era uşor de făcut şi nu tre+uia

pentru ata un cura/ coloal$ cum declara Nietzc4e# Dar pentru încrederea totală în intinctece !aranţii aveam că ne va dărui un om li+er$ mândru şi aşteptat% 6elecţia naturală% 3n ecolul

notru -a văzut că +iruitor nu iee un atfel de om li+er$ mândru şi aşteptat5 ci +ruta laşă$ care$eli+erată de orice morală$ e elecţionează rapid şi e uneşte cu alte +rute împotriva oricărorveleităţi de li+ertate şi mândrie omorând orice cânteiere a piritului şi aruncând omul în

perveriunea delaţiunii$ a corupţiei şi fanatimului# 6pinoza$ în in!urătatea a unde şlefuialentile ca ă-şi câşti!e e"itenţa$ a fot mult mai liniştit decât Nietzc4e şi mai profund$ fiindcăa fot mai adânc lovit& renunţând la reli!ia a ca ă poată trăi cu fata iu+ită$ i -a cerut ătreacă la reli!ia ei# A răpun& n-am renunţat la o reli!ie$ ca ă trec la alta$ ci am renunţat laorice reli!ie# A pierdut totul$ ai ăi l-au +letemat şi l-au iz!onit din comunitatea lor$ ceilalţinu l-au primit# 6enin$ l-a corectat pe nazarinean mai modet dar mai convin!ător$ ura nu poatefi învină prin impla iu+ire$ ci printr-o iu+ire mai puternică decât ura# 3ntr-adevăr$ o ură marenu poate fi învină printr-o iu+ire mică) Acet /oc dramatic în care omul e prin ă-l /oace i-a

căpat lui Nietzc4e$ n-a vrut ă accepte că e un +letem$ a ima!inat un om pe deaupraacetei realităţi$ care da naştere conflictelor dintre oameni$ când liniştite$ când demenţiale$



înc4ipuindu-şi că dacă ipiteşte omul cu eli+erarea de orice morală$ va ieşi din ata o peciemândră$ li+eră şi +inevenită# (ăudăroşenia lui din 2cce )omo că el ar fi o fatalitate ca şicreştinimul$ m-a făcut ă mă între+ de ce nu şi-a dat eama că nu mai înfrunta el de mult uncreştinim activ şi dacă ar fi fot în faţa unui nou 6avonarola n-ar mai fi îndrăznit ă fie atât deditiram+ic& l-ar fi ar pe ru! la prima erezie$ cum a fot ar el înuşi# îneamnă că timpurile

erau c4im+ate 9şi nu de el): când putea ă crie& '### 1n 6our sattachera a mon nom le souvenir de >uel>ue chose formidable - le souvenir dune crise comme il n % en eut 6amais sur la terre, le souvenir dun 6ugement prononce confre tout ce >ui 6us>uEa present a etee3ige, sanctifie. 7e ne suis pas un homme, 6e suis de la dinamite. 'Nu mai pune) 8izuindu-e

pe aforimele lui$ -au putut pronunţa câteva decenii mai târziu cuvintele& ucideţi$ iau aupramea remuşcările voatre de conştiinţă# "++ % aura des guerres comme il n % en eut 6amais surla terre. Eest seulement a partir de moi >uil % a dans le monde une grande politi>ue... 'Afot$ filooful a fot luat în +raţe de o 'mare politică'# "7e suis de beaucoup ?homme le plusterrible >uil % eut 6amais". Da$ dar n-a +ănuit că ceea ce i e părea lui că aduce rău$ morala$nu venea de la morală ci tot din om$ din natura lui$ fiindcă nimeni n-a crezut vreodată căfăţărnicia$ minciuna$ şiretenia$ perfidia u+ care e acundea$ după el vampirimul preoţilor$ ar

veni de la 0rito# ,oate acetea capătă o eternă macă$ şi puţin intereează denumirea ei#1+eia a de a ditru!e valori care numai în aparenţă erau le!ate de morala vampirică9creştinimul fiind după el o doctrină care u!e ân!ele vieţii$ al trupului: e"tină la oricemorală$ mă nelinişti# *tiam de mic că omul nu e încătuşat atât de tare de opreliştile moralei$cât de puterea condiţiilor$ a naşterii ale u+ emnul eredităţii şi a ocietăţii în care tre+uie ătrăiacă şi ă-şi caute fericirea# 3n ecolul BB noi ne-am îndreptat mai atent privirea preocietate$ aceată zeiţă uverană$ pe care atât Dionio cât şi 0rito au i!norat-o# 0are untle!ile care o !uvernează% 0a criitor înă am revenit încă multă vreme u+ vra/a fatalimuluitoltoian# 3n ziua aceea înă când eram cu Miron Parac4ivecu$ eram li+er ca o paăre acerului şi prietenia care mă le!a de el era in!urul mit în care credeam###

,ocmai e dez+răca de pi/ama ă ieşim în oraş şi rămăee pe mar!inea patului$nedumerit şi a+ătut# Era mic$ ca şi mine$ o mână de om$ cu picioarele u+ţiri ca nişte ţurloaie#

- Miroane$ zic$ ce e pe picioarele tale% 0e ai%De la !enunc4i în /o picioarele lui erau roşii# El şi le mân!âia de u până /o parcă ar fi

vrut ă-şi dea eama dacă imţea vreo durere şi nu zie nimic# Nu erau +u+e$ pur şi implu pielea a +rună în retul corpului era roşie ca focul începând de u+ !enunc4i până la tălpi#

- Nici eu nu ştiu$ o ă mă duc la un doctor#,ân/ea după o iu+ită$ (oti$ care îl părăie şi nu e putea conola# 3mi povetea de fiecare

dată noi detalii depre aceată mare iu+ire a vieţii lui şi cum n-o -o mai revadă niciodată$ deşişi ea îl iu+ea# Dar nu-mi dezvăluia ecretul$ fatalitatea care îi depărţie# 3n c4im+ îmi

povetea cum e iu+eau$ cum fiecare o+iect şi fiecare colţ al fotului lor cămin era impre!nat

de dorinţele lor$ şoaptele şi declaraţiile lor patetice# Aerul pe care îl repirau$ cuvintele şoptitede unul şi reluate de celălalt ca şi când i-ar fi urmărit c4iar !ândul în mul!erea lui intimă# Nopţi nedormite$ impoi+ilitatea de a e depărţi fie şi un minut$ uferinţa depărţirii imene aunei dimineţi între!i### Avea foto!rafii cu ea 9dar şi alte foto!rafii cu ţi!ani: şi mă uitam curioă văd dacă măcar (oti a lui era frumoaă# Nu era nici frumoaă nici urâtă şi începue ă mă

plictieacă dicret aceată itorie### 'Miroane$ îi puneam$ caut-o$ ea te aşteaptă)' '0rezi%''6unt i!ur)' ,ăcea şi nu înţele!eam de ce nu acţiona au de ce n-o uita$ dacă lucruri denemărturiit îl împiedicau -o mai vadă# (a retaurant e uita ca un şarpe la muierile altora şiîmi propunea ă le urmărim la plecare# Nu-şi lua oc4ii de pe câte una şi a+ia mai vedea ce areîn furculiţă# 3ntr-o zi mi-a arătat locul unde e petrece ceea ce povetea Mateiu 0ara!iale în$ub pecetea tainei şi cam pe unde e petrecue şi cena cu Pena 0orcoduşa$ care$ +eată$ plină

de murdărie$ făcând candal$ fota iu+ită a marelui duce ru tri!a văzând craii& '0railor) 0raide 0urte =ec4e'# 3ntre ficţiune şi realitate$ poetul ânticelor ţigăneşti fu!ea de in!urătate$ în



coniac# (e-am pre!ătit înă pentru tine$ te-aş ru!a ă te erveşti'# *i privirea ei mă prine şi emişcă la dreapta$ la tân!a$ apoi din nou la mine$ între+ătoare$ parcă facinată şi în acelaşitimp prină de îndoieli$ totuşi zâm+ind### Aveam entimentul net că untem amândoi douăzeităţi pe acet pământ$ cum imţeam totdeauna şi în at$ când mă aflam în faţa fetelor şi nuaveam cura/ul ă mă atin! de ele$ deşi vedeam pe câmp$ cum alţii o făceau$ le luau în +raţe$ e

întindeau pete ele şi încercau ă le ridice futele### Ele e z+ăteau$ loveau cu pumnii$ îşiînfi!eau mâinile în c4ica lor$ îi muşcau şi căpau$ veele dar intan!i+ile$ deşi ai fi zi că erau pradă uşoară# lăcăul e domolea$ e întindea alături ca un câine$ ru!ător$ initent$ până laurmă domolit şi tăcut### îi vedeam apoi tând cuminţi unul lân!ă altul ore între!i în +e4ăitulanimalelor până începeau ă e revere lun! pete câmpie razele aurii ale afinţitului###Keitatea de lân!ă mine îmi amintie de mâinile mamei$ de aceea mă îndră!otiem de ea şi m-am uitat ă i le văd### 6tăteau$ în aşteptare$ întine pete !enunc4ii acoperiţi de roc4ia înfoiată#I-am luat una într-ale mele şi i-am ărutat-o# Ea mi-a răpun în aceeaşi clipă şi printr-otrân!ere mi-a prin-o pe-a mea şi ne-am trezit iar faţă în faţă îm+răţişaţi ca în cameraemio+cură şi pentru mine$ ca pecâmpie 9acete două ima!ini contopindu-e$ una de fială şi tandreţe$ alta de violenţă e"tremă

şi uitare de ine: şi ne-am re!ăit parcă uluiţi prin ceea ce e atât de trăin în noi şi în acelaşitimp atât de intim$ tiranic şi +etial### A+ia uporta violenţa$ îşi întorcea faţa de la mine cândîntr-o parte când în alta$ docilă şi furioaă$ +lândă şi revoltată### Apoi -a făcut atât defrumoaă încât am răma şi m-am uitat la ea răpit clipe fără durată### 8uzele parcă i eumflaeră$ o+ra/ii îi ardeau$ pleoapele nu mai vroiau ă i e ridice### I-am pu mâna pe tâmplă$mân!âindu-i părul revărat$ urec4ile fier+inţi$ fruntea mare şi al+ă$ o+razul şi !ura adormită şiam uitat şi eu de mine### Nu-şi învelie frumoul ei picior !ol# *i-l întine fratern pete alemele# 'Eşti urât$ îmi şopti$ dar ceva te tranfi!urează### o$ ceva terifiant### toate vălurile cad înfaţa ta###' N-am înţele acete cuvinte fără noimă$ dar îmi plăcea că era upuă$ fericită$toropită şi pierdută### Am apucat-o de umeri şi am ridicat-o şi ea şi-a dre părul fără ă-şidec4idă pleoapele# I-am şoptit la urec4e ă-şi vină în fire şi ea$ deodată$ a urâ şi -aridicat### 6-a întor după ce a lipit câtva timp$ călcând înă tot ca într-un vi$ deşi era acumtrează$ înă !ânditoare$ cu privirea într-o parte$ fumând liniştită şi tăcută# '0e frumo e$ zie$când e întunecă în caă### .nde tai% Ai o caă +ună%' 'Detul de +ună'$ i-am răpun$ dar latine e atât de frumo)' '*i c4iar nu vrei ă iei nimic% ;ai măcar ă +em un pa4ar###' iindcăezitam$ a turnat ea înăşi din ticlă şi am +ăut# Mi-a întin apoi pa4arul ei imediat şi am +ăutdin nou$ amândoi# 0eva iminent am văzut că e năştea pe c4ipul ei$ şi e uita la mine cuaceată e"preie cântărindu-mă parcă# Deodată c4ipul îi înflori$ privirea i e aprine de o viaţăe"traordinară$ şi începu ă cânte cu o voce ne+ănuită$ veelă şi patetică în acelaşi timp$ ca şicând ceva -ar fi decătuşat din dorinţa năvalnică de a pune tot dar şi de a acunde tot### 0eera mai ciudat$ cânta aşa cum auziem fetele la ţară$ pierdută în melodie$ contopită imperonal

în ea$ cu doruri parcă comice$ şi fatale$ într-un potop de cuvinte pe care le ardea atât de tare!laul ei pătimaş$ încât nu le puteam reţine nici o clipă înţeleul### =ino$ dra!a mea-n!rădină### 0u dorul care upină### cuvinte ridicule$ dar ce văitături fermecătoare cu care parcăe eli+era de un +letem al clipei$ care totuşi o u+/u!a$ dar o şi înpăimânta de uferinţeleviitoaie pe care le preimţea### .n cântec aduce altul$ de la ine$ ţâşnea imediat după o tăcerede o clipă$ cânta cu întrea!a ei fiinţă şi e conuma ca o flacără pe un ru!### Pe urmă deodatăîşi înclină capul$ e opri şi îmi pue cu melancolie& 'Acuma eu o ă mă duc şi o ă mă îm+racîn cămaşa mea de femeie şi o ă mă culc# =ino cu mine# Mi-e omn### 6ă dormim###' Aveamişcări încetinite$ dar în pat îşi trae cuvertura pe ea ca şi când i-ar fi fot fri! şi îmi întoarepatele cu mişcări frenetice# 'Ia-mă în +raţe'$ tri!ă# *i o luai în +raţe şi într-adevăr un fri!interior o z!âlţâi în clipa aceea###

Ne-am trezit parcă înpăimântaţi$ înecaţi în propriile noatre şoapte$ ca şi când fiorulmorţii adu din omn ne-ar fi aruncat unul pre altul$ ea mai periată decât mine$ eu atin de



aripa nea!ră a necunocutului$ căutându-mi alvarea în oc4ii ei mari şi frumoşi$ care ticleauîn întuneric ca o fântână adâncă###

Aici mă oprii# 6e aşternu o tăcere# Miron e ridică în capul oaelor&- ormida+ilă ima!ine proiectată a unei dorinţi de fericire$ zie el#- 0are dorinţă$ Miroane% ,otul e adevărat###

- Dacă e adevărat$ mă!arule$ atunci eşti fericit$ zie el ridicându-e !reu din pat# =reau -o cunoc şi eu pe iu+ita ta###- Nu e poate$ Miroane$ ai fi în tare ă te iei după ea fără nici o ruşine şi ă uiţi că e iu+ita

mea#El râe###- Aşa ete$ +ine$ nu mi-o prezenta$ dar fii atent$ o ă te mănânce de viu###

0e câşti!am eu cu două ervicii% 8ani$ dar cât de mult pierdeam în c4im+) Mă !ândeamcă era timpul ă renunţ la 6tatitică$ cu atât mai mult cu cât opririle tăcute şi acuzatoare aledomnului 8oc4 lân!ă maşina mea devenieră aproape zilnice$ în acelaşi timp un individunuro de la maşina vecină mă măura neîncetat cu o duşmănie tenace şi neacună# Nici nu

ştiam cum îl c4eamă$ nu-i făcuem nimic$ nu c4im+aem cu el nici un cuvânt de cândveniem acolo# *i totuşi aveam entimentul că ne cunoaştem +ine unul pe altul$ eu ura luimocnită$ a+urdă şi ca+roaă$ el nepăarea şi dipreţul meu pentru peroana lui care nu măinterea# Pe domnul 8oc4 îl înţele!eam$ nu-l alutaem atâta vreme după ce mă an!a/ae$eroare care e îndreaptă !reu$ au nu e îndreaptă$ începuem şi eu ă-i port pică$ erviciul îmidevenie neuferit$ dar ce-avea cu mine unuroul% Eram cumva eu de vină că o fată veneade la mine u+ prete"t că vrea ă e uite la dia!ramă% Era veelă când venea şi mă felicitae

pentru nuvelele mele din impul. 3ncepuem ă ieşim la ora unu împreună# 3i plăcea lui$unurou- lui$ aceată domnişoară% ,e pomeneşti că vroia ă e înoare cu ea şi eu îi tăteamîn cale# 0e ticălo) El nu vedea că fetei nu-i plăcea% 6au vedea şi poate tocmai de-aia mă ura%9Mai târziu am aflat că până la urmă -a înurat cu ea#:

- Da$ tre+uie ă pleci$ îmi confirmă într-o zi !ândul 4oţul de +rioşi şi +icuiţi$ fotultudent$ cel cu !ândul la penie$ în timp ce ne mâncam într-o pauză iaurtul de la c4ioşcul

)erdan. N-aştepta$ zie el$ ă vie 8oc4 ă-ţi pună$ dacă îţi dai demiia o ă fie mulţumit şi oă-ţi plăteacă şi leafa până la fârşitul lunii$ în timp ce dacă te dă afară$ e va nota în cartea tade muncă şi nu e plăcut### demiionat e una$ concediat e alta### *i pe urmă nu-ţi paă$ ai alterviciu###

Mă 4otărâi repede# 3i puei domnului 8oc4 că ănătatea nu-mi mai permitea ă lucrez îndouă părţi şi că vreau ă plec# 3ntr-adevăr funcţionarul deveni +inevoitor şi îmi adreă cuvintemă!ulitoare depre activitatea mea în preă şi că mă înţele!ea$ mi-era !reu ă dau randamentatifăcător atâtea ore de muncă din douăzeci şi patru# Ricam$ mai adău!ă el$ ă dau naştere

la nemulţumiri în am+ele părţi#0eea ce e şi întâmplae# (ovitura cu palma în maă a lui @ri!orecu mă trezea din ce înce mai de din omnul care mă +iruia nopţile la corectură cu capul pe şpalt#

Prietenii e fac în mari cicluri de viaţă când e pierd şi e re!ăec după decenii$ adeeadupă e"perienţe tra!ice$ care îi reapropie$ au după înălţări şi căderi care le amintec ziua când-au cunocut şi prietenia reînvie cu noi elanuri5 au dimpotrivă$ e tin!e definitiv când unulintră fără căpare pe or+ite trăine primelor elanuri şi ete curt-circuitat pentru orice

prietenie# Prietenia mea cu Ion 0araion nu -a le!at deloc c4iar din zilele când ne-amcunocut$ ci aemeni unei eminţe cu !etaţie lun!ă$ a răărit târziu$ acoperită de de zăpezi!rele# După plecarea mea de la 6tatitică într-o eară am avut la corectură un nou cole!# Erac4iar el$ un +ăiat cu iritări +ruşte$ repede reprimate$ cu un râ u+ţire şi arcatic# 0eva ne

atră!ea pe noi doi$ dar natura fiecăruia era atât de diferită încât zadarnic plecam împreunădupă ora unu şi rătăceam în noapte$ dicutând îndelun!$ că apropierea nu e producea# 6tarea



a de pirit era dominată de o amărăciune a cărei ură îmi căpa$ îi ironizam deprimărileiritate$ el umplea cu inventive imprecaţii arcatice optimimul meu con!enital şi mai alenaiva mea încredere în mine# Ei +ine$ de ce nu o naivă încredere în tine înuţi% E mai +ună ointeli!enţă prea acuţită$ care ă-ţi aducă drept dar zilnic revelaţia ticăloşiei altora şi ă ţi edepună în uflet ca o dro/die care ă-ţi taie toate elanurile% '1c4ii îţi unt daţi ca ă vezi$

urec4ile ca ă auzi şi mintea ă decopere'$ îmi răpundea el# 'Nu mă intereează$ dacă ceeace e de văzut$ auzit şi revelatoriu pentru mine$ duce la un cepticim neputincio$ cu toate că /utificat'$ îi răpundeam# 'E condiţia ta de om$ a conştiinţei tale'$ tri!a el pe trăzile putiicu acele e"aperări +ruşte$ care îi erau caracteritice# Eu râdeam şi e uita la mine dintr-o

parte$ trâm+ându-e ca la o vietate prea puţin demnă de intere$ deşi vietatea aceata îl lua înrâ$ tot ca pe o vietate +izară$ răucită în reacţiile ei imprevizi+ile# '6cepticimul e mai viu şimai activ decât nepăarea mulţumită$ relua el apoi afectuo$ dându-şi poate eama că în forulmeu interior mă +izuiam şi eu pe ceva$ dacă râdeam de el$ şi fiindcă râul meu nu era arcaticca al lui$ ci încărcat de dorinţa neacună de prietenie# 0e-ai de !ând ă faci cu nuvelele taleţărăneşti% 6unt +une$ ai talent$ dar depinde ce faci cu el#' '0e pot ă fac$ Ioane$ decât ceea cee face cu talentul& ă-l urmezi şi ă nu-l trădezi# 0rezi că e puţin%' 'E foarte puţin$ ata e

înţele!e de la ine$ n-o ă-l trădezi şi ata fără nici un efort$ e 4aina ta$ dacă o lepezi mori defri!# E cum unt caii tăi de la ţară$ care îţi pac liniştiţi în !rădină# 1r$ pe cai tre+uie ă tearunci$ ă ieşi ca o vi/elie pe poartă şi ă tră+aţi drumuri$ locuri necunocute$ peia/einolite### 1mul$ conştiinţa lui$ e acet peia/# 1ri tu îl refuzi#' 'Ioane$ caii mei unt păcuţi deun om care are a+ia douăzeci de ani# Marile aventuri încă n-au venit pentru mine# =oi$ ca

poeţi$ unteţi ipitiţi de ele de timpuriu şi din pricina ata nu o dată o păţiţi# De ce te !ră+eşti%''Ai dreptate'$ punea deodată cu o voce tără!ănată$ viătoare şi o+oită#

Primul o+iect al nemulţumirii lui acune era corectura# Nu venie din 8uzău în capitalăca ă mâz!ăleacă emne de erori tipo!rafice pe te"tele altora$ într-un +irou de la u+ol$ întovărăşia unor inşi fie mulţumiţi de ei cum eram eu$ fie măr!iniţi$ râzând de !lumele idioateale unui +ătrân decăzut ca 6ac4elarie# 6e ufoca# *i acţiona$ şi norocul 9au poate nenorocul:îi urâe# 6crie un articol +un depre ultima carte a lui Ar!4ezi$ un roman F<ina0 şi poetultelefona lui Mircea @ri!orecu şi îi pue că i-a plăcut mult articolul redactoruluidumneavoatră$ un +ăiat necunocut peemne$ nu mai auzie de el$ dar înzetrat$ cu ver+inciiv# E redactor$ nu% mai adău!ae marele poet$ dându-i atfel o preţuire pe care Mircea@ri!orecu o prine din z+or& ă fie$ 4otărî el$ adu +ăiatu-ăla Ion 0araion$ de /o de lacorectură u în redacţie# *i plecările noatre împreună în noapte au încetat# 0um şi producţiamea literară e oprie$ şi cum prietenia mea cu Miron Parac4ivecu îmi a/un!ea$ am începută fiu$ dacă nu evitat de cei de la 'opasuri, cel puţin i!norat# Numai 1rleanu$ citind 'agina adoua, mă intri!a prin clătinările lui din cap& ăştia$ punea el$ or -o păţeacă# (uau în derâdere

producţia literară a unor revite ca #ândirea, !eşterul !anole, Dacia rediviva, Dacia şi

altele$ unde pe lân!ă tracime şi un ridicul imperialim$ era elo!iat oldatul !erman şi răz+oiulde cruciaţi pe care îl duceam alături de el# Alteori 1rleanu ne citea râzând câte-o mică erată$atfel& 'articolul cu titlul### din numărul de ieri care a apărut din !reşeală fără emnătură ete alcola+oratorului notru cutare'# Nu vedeam ce era de râ aici şi ne e"plica$ în 4ărţuiala lor cucenzura$ cei de la 'opasuri, iar apoi din a doua pa!ină a ziarului 2coul, recur!eau la tot felulde trata!eme ca ă-i înşele vi!ilenţa# 1+ervaeră de pildă că de la o vreme orice ar fi emnatunii din ei$ ă zicem 0araion$ e cenzura automat# ,rimiteau atunci articolul fără emnătură şicenzura îi dădea drumul şi atunci$ făcând pe naivii$ adău!au numele$ ca şi când ar fi fot omidoar dintr-o implă !reşeală# 0um cenzorii au decoperit în cele din urmă trucul şi le-au pu învedere că e cenzurează adeea nu conţinutul articolului$ ci mai ale numele$ atunci auc4im+at procedeul$ lăau ă apară materialul fără emnătură şi în numărul următor dădeau

erata$ fiindcă o citea alt cenzor$ căruia o implă erată nu i e părea upectă# Acum îlînţele!eam mai +ine pe 0araion& ar fi tre+uit ă iau şi eu parte la aceată activitate plină de



ricuri$ când 'orunca Vremii şi ;eamul românesc, şi c4iar Viaţa lui (iviu Re+reanu îiameninţau pe cei de la 'opasuri şi de la 2coul aproape zilnic### Da$ dar nu ştiam pur şi impluă criu articole şi multă vreme n-am ştiut$ am coniderat totdeauna acet dar ceva aparte$ pecare îl ai au nu#

,ot 1rleanu mi-a povetit şi aventurile celor de la 'opasuri cu un anume 0ontantin

=ir!il @4eor!4iu$ care după amplul ău reporta/ antiovietic rd malurile ;istrului,monopolizae cu a/utorul lui Eu!en 0ritecu$ şeful erviciului ecret$ faptul divers a cel puţinşapte ziare# 6cria pe plom+a!ină$ în şapte e"emplare$ ştirile depre crime$ proceepectaculoae şi ucideri enzaţionale$ le trimitea la şapte ziare şi încaa şapte alarii ca de laşapte vaci !rae$ luând pâinea de la !ură a cel puţin şapte reporteri care mâncau atfel de lavache enragee. urioşi$ Ion 0araion şi =ir!il Ierunca -au du şi ei la poliţie după informaţii

pentru ziarul de dimineaţă 'oporul ă culea!ă fapte diverse, ă câşti!e şi ei un +an# 0omiarulcare împărţea ştirile$ un coţcar şi un pilan!iu$ nici nu -a uitat la ei# A fi reporter de faptedivere$ e4e$ ata ridica tira/ul unui ziar$ şi lui$ comiarului$ ce-i ieşea de-aici% Nu-i cunoştea

pe cei doi şi nu le-a pu nimic# *i atunci Ion 0araion şi Ierunca au năcocit ei$ după metodalui 0aracu- di$ al lui 0ara!iale$ fapte divere de un enzaţional care depăşea faptul real$ +ine

crie$ cu suspens, cu amănunte de roman foileton$ atât de !utate de pu+lic# 'oporul le pu+lica# Poziţia lui 0# =# @4eor!4iu ca şi a comiarului coţcar erau minate# ,ira/ul ziarului acrecut$ eroziunea faptului diver a târnit derută# 0omiarul pilan!iu era acuzat că vindealtora ştirile tari# Pe urmă cei doi imitatori ai lui 0aracudi -au plictiit$ deşi primeau #HHH

pentru ficţiunile lor$ şi au a+andonat ziarul 'oporul. Eram +ucuro că puterea ima!inaţiei erauperioară$ în oc4ii pu+licului$ +rutalului fapt diver# *i că Ion 0araion era mai detin$ dacă

putue inventa un atfel de /oc veel###Mai târziu am aflat cu nedumerire de renumele mondial al lui 0ontantin =ir!il

@4eor!4iu$ datorat romanului ău prot 8ra GH. Peronalitate de anver!ură$ care în România$în cola+orare cu Eu!en 0ritecu$ denunţa şi dreapta şi tân!a$ atră!ând ura şi a comuniştilorşi a le!ionarilor$ cunocut de nemţi$ a făcut în 2G o căătorie cu o avocată evreică nu foarte

+o!ată$ dar nici ăracă5 i-a o+ţinut tot prin Eu!en 0ritecu acte de ariană$ a plecat la Ka!re+ca ataşat de preă pe lân!ă Ante Pavelici$ unde l-a !ăit fârşitul răz+oiului# 0um a trecut elapoi în @ermania lui ;itler şi cum a a/un într-un la!ăr unde$ în faţa americanilor$ a făcut peanti4itle- ritul% 0el care îmi povetea şi care îl cunocue +ine$ îmi relata uluit că$ vrând ă-ldemaşte acolo la Pari 9căci la Pari mi -au povetit toate acetea: îndată după ucceul ăurăunător cu 8ra GH, n-a putut-o face& mai multe ziare l-au refuzat### Mai târziu renumitulcriitor$ pe care un american$ cunocut de mine la Mocova$ l-a pu alături de cei câţiva ro-mâni prin care ne cunoştea el pe noi$ (ipatti$ Enecu şi 8râncuşi$ a imţit nevoia uneiredempţiuni şi -a făcut preot# Iată$ am !ândit eu$ când am auzit de aceată ultimă ştire$ cum

poţi deveni curat şi intan!i+il după o viaţă plină de peripeţii###

3n toamnă am părăit 8ucureştiul şi m-am prezentat la recrutare$ la ,urnu-Mă!urele#Acolo înă un ma/ur mi-a pu că e vor+a de recrutarea celor cu tudii$ pentru şcoala de ofiţerişi ă-i prezint dovada că am făcut doi ani premilitară# I-am pu că n-am făcut#

- Atunci$ zice$ o ă faci armata ca implu oldat#Puţin îmi păa$ dar aceată decizie a u+ofiţerului mi-a alvat$ poate$ viaţa# ăcuţi repede

ofiţeri$ cei din !eneraţia mea au fot după aceea trimişi pe front de unde puţini au căpat###0ontin!entul meu de oldaţi$ mi-a mai pu acel ma/ur$ va fi recrutat a+ia în primăvara lui 2G$ă mă întorc deci acaă şi ă-mi văd de trea+ă# 7umă- tate de an ră!az în plin răz+oi a fot$după cum -a dovedit$ un emn că nu tre+uia ă mor în flăcările lui ne!re#

3ntor la ziar$ m-am pomenit că directorul adminitrativ .drea nu mai vroia cu nici un

c4ip ă mă reprimeacă# (-am între+at de ce$ n-a vrut ă-mi pună# Aşa$ nu mai vroia el# Amridicat !laul$ am început ă ne certăm$ eram furio$ dacă aş fi ştiut că atfel avea de !ând ă



e poarte cu mine$ i-am pu$ nu-mi părăeam erviciul meu de la 6tatitică$ făcându-lvinovat că de unde până nu de mult aveam două ervicii$ din pricina lui acum nu mai aveamnici unul şi eram din nou pe drumuri# Până la urmă mi-a pu că mă mai ţine până la întâiianuarie$ dar că după aceea$ au poate mai +ine de pe-acum$ ă-mi caut un loc în altă parte#

De revelion 6âr+ulecu m-a invitat la el şi cum ştia că nu mai lucram la ziar şi nici nu

!ăiem un pot în altă parte$ mi-a pu că până !ăec pot ă tau la el şi ă criu liniştit$ nuderan/am pe nimeni şi loc era detul ca ă nu fiu eu deran/at# (ocuia în @iuleşti# Am tatcâteva ăptămâni$ dar n-am cri nimic#

3n acet timp nu e ştie care dintre noi a avut ideea ă mer!em la cenaclul lui (ovinecu şiă citim# 0riticul -a familiarizat repede cu !rupul notru# Ne întâmpina cu vocea lui enină$ce faci$ domn2 @eo$ ce faci$ domn2 Preda### (a recomandarea lui către Ion =inea am intratecretar de redacţie la un ziar afiliat urentului lui *eicaru$ 2venimentul ilei, unde de îndatămi -a dat ziarul pe mână# 6ecretariat înă ştiam ă fac fără ă fi fot vreodată ecretar deredacţie$ o învăţaem tând adeea lân!ă pa!inatori şi lân!ă *tefan Roti$ care$ cu ciu+ucul în!ură$ co+ora eara în tipo!rafie şi începea ă e mişte de colo până colo arătând doar cude!etul& ata$ ăla$ celălalt$ u în tân!a$ cu c4enar$ /o pe două coloane$ în timp ce pa!inatorul

e mişca odată cu el şi umplea dreptun!4iul de metal şi tri!a& pa!ina cutare$ perie pentrurevizie$ 4ai repede că ne-apucă dimineaţa# 6ecretul acetei meerii nu era înă la pa!inaţie$unde lucrătorul cunoştea ru+ricile$ tipicul pa!inei întâia$ cu comentariul depre răz+oi pe cincicoloane şi locul normativului şi al ultimei pa!ini$ cu tele!rame e"terne$ ci în redacţie unde$ pemăură ce primeai materialele$ tre+uia ă faci întâi ziarul în cap$ înainte de a co+orî ă-l

pa!inezi# Aici$ la urentul, tipo!rafia era nu /o la u+ol$ ci u la eta/ul opt# Am fot atât deentuziamat de noul meu pot încât am uitat cu totul de cei de la 'opasuri. Am aflat ştiridepre ei târziu$ prin iulie$ când după ce fueem încorporat în primăvară$ mi -a dat o

permiie de o lună şi m-am întor în luna aceea la ziar# Am pa!inat in!ur$ într-o noapte$căderea lui Muolini#

- ;m) 6enzaţional$ am tri!at$ nea @o!ule$ refaci pa!ina întâia$ a căzut Muolini)- ;ai$ lăaţi$ mi-a răpun pa!inatorul ceptic$ ca şi când aceată z!âlţâitură a lumii i-ar fi

părut neveroimi- lă$ atât de mult e învăţae ă tot pa!ineze& ;itler aşa şi pe dincolo#Muolini pe partea cealaltă###

- 0e ă la$ zic$ uite tele!rama$ tre+uie ă vedem dacă zinco!rafia o fi făcut vreodată pozalui 8ado!lio ăta###

- 0ine mai e şi ăta%- Noul şef al Italiei$ un mareşal#0um ă nu$ în mod miraculo am !ăit clişeul acetui 8ado!lio# Am dat ştirea cu litere

de-o şc4ioapă$ pe toate coloanele$ iar te"tul cu corp !ro$ ca la crimele de mare enzaţie# N-am telefonat nimănui$ nici lui =inea$ care nu dădea pe-acolo cu ăptămânile$ nici patronului$

lui *eicaru$ era o le!e vitală a preei$ ţi-a venit +om+a$ o dai la cule$ patronul o citea şi eldimineaţa ca orice muritor de rând$ nu tre+uia deran/at pentru ata din omn la ora ununoaptea$ îţi făceai meeria şi !ata#

M-a căutat înă pe mine cenzura$ un domn care mă cunoştea şi mi-a pu cu o voce deloctur+urată$ mai de!ra+ă veelă$ că ă nu dăm şi noi ştirea c4iar pe toată pa!ina$ cum făcuem$ci$ ă zicem$ pe cinci coloane# Eram numai noi doi în noaptea aceea care o cunoşteam$ cititoriidormeau$ a+ia a doua zi aveau ă afle ca 3a pârâia# 0atatrofa de la 6talin!rad din iarnăfuee +ine filtrată în preă$ e u!erae că o +ătălie pierdută nu înemna încă nimic$ nemţiierau mai departe în inima Ruiei şi că în vara aceata 9vara o+ţineau ei uccee pectaculoae:vor da o +ătălie deciivă şi vor câşti!a$ fără doar şi poate$ în acet an$ răz+oiul# Acum înăcenzorii lăau ă apară ştirea depre căderea dictatorului italian$ aliatul numărul unu al lui

;itler$ pe pa!ina întâia$ pe cinci coloane# 0eva e c4im+ae#.n an mai târziu$ tot într-o permiie$ rătăcind prin oraş$ m-am întâlnit cu 0araion# Arăta



neliniştit$ cripat şi mi-a pu că tre+uie ă fu!ă din 8ucureşti# De ce$ ce e întâmplae% Amintrat la afe de la 'ai3, am luat maa împreună şi a început ă-mi poveteacă#

- După o+iceiul$ au mai +ine zi după firea ta$ mi-a pu el$ tu nu mai ştii nimic 9şi poatee mai +ine pentru tine: de ceea ce ni e întâmplă nouă la 2coul. 9Mircea @ri!orecu a înfiinţatacet nou ziar de care tu$ dei!ur$ nici nu ştii şi noi cei de la 'opasuri, unii$ l-am urmat#: ,u ai

plecat şi parcă ai plecat de tot$ n-ai mai dat nici un emn### Nefârşitele ameninţări$ 4ărţuielilecenzurii şi ale preei oficiale$ ră+darea lor ca ă zic aşa$ n-aveau ă dureze la infinit fără caîntr-o zi ă nu treacă şi la fapte# 1 ă-ţi relatez două epioade mai recente# Primul$ episodul#heorghe Vasilescu. 3ntr-o eară a venit la redacţie o fată în ne!ru$ modet in+răcată şi aîntre+at de mine# 3mi aducea o carte de veruri tipărită pe 4ârtie proată$ undeva în 8ucureştii-

Noi şi emnata @4eor!4e =ailecu# uee tipărită prin mi/loacele proprii ale familiei poetului# 0ine era @4eor!4e =ailecu% (a ora aceea nu mai era nimeni$ fuee fratele aceleifete$ a+ia ieşie u+locotenent şi direct din şcoala militară fuee$ fără ă fie între+at dacădorea au nu$ trimi la intrucţie în Marele Reic4# După o foarte curtă perioadă de intruire încare n-avuee voie ă comunice cu familia şi fără ca măcar familia ă ştie unde e afla$ ceeace nu era numai cazul lui$ u+locotenentul @4eor!4e =ailecu$ ofiţer român$ fuee încadrat

în rândurile armatei !ermane şi trimi pe front$ fără voia lui şi împotriva nuanţei de alianţădintre noi şi nemţi# 1fiţerul căzue în lupte# 3n tunica lui$ un alt român$ în aceeaşi ituaţie ca şiel$ !ăie ca de o+icei câteva criori$ foto!rafii de fete şi ceea ce era mai puţin o+işnuit$ uncarnet mic cu veruri# (e-au trimi prin mi/loacele o+işnuite prin cei care$ pentru un motiv aualtul$ plecau în ţară$ familiei$ care a pu mână de la mână şi a tipărit verurile# ,atăl ofiţeruluinu mai trăia de mult$ murie în răz+oiul celălalt$ din CFC# *i mi-au adu cartea mie# Am cititverurile# Erau frumoae$ împotriva răz+oiului# Am cri după lectura lor un articol$punându-i povetea$ pe care o înc4eiam aşa& '### *i poate că a murit cu faţa către ţară$ cătrecotul 0arpaţilor$ unde cu douăzeci şi şapte de ani înainte murie tatăl ău cu faţa la duşmanulde-atunci###'

- *i cum a apărut$ Ioane% l-am între+at#- A apărut) 1 â-ţi pun### 6ă-ţi povetec acum epiodul articolului eatru în ;orvegia.

3ntr-o noapte oeşte la redacţie o tele!ramă$ care fie din !reşeală$ fie dinadin$ comprimailo!ic şi cara!4io conţinutul a două ştiri tamponate parcă anume una de alta ca ă te facă ărâzi# .na relata depre o pieă de teatru a lui Muolini 9auzi) Muolini autor de piee): caree /uca în Norve!ia$ iar cealaltă depre de+arcarea aliaţilor în Italia$ pe o cenă de ată dată încare e /uca o pieă nefictivă şi în care în mod +izar şi incon!ruent apărea iar Muolini# 6eînţele!ea ceva paralo!ic$ ceva parado"al# Ata mi-a inpirat un articol arcatic cu drama luiMuolini$ cu re!ret cautic şi ipocrită mâ4nire că talentului ău de dramatur! i-a fot dat ăfie !utat în Norve!ia$ înainte de a ne fi dat nouă$ aici în România$ ă-l !utăm ca fraţi întrulatinitate şi ă ne reamintim cu aceeaşi ocazie teatrală de lamenta+ilele lui afirmaţii din 2GH$ în

timpul dictatului de la =iena$ când prelinee 'dreptate .n!ariei mutilate'### Acete douăarticole apărute au determinat c4emarea mea la şeful cenzurii militare$ colonelul Atanaiu#- Dar nu mi-ai pu cum de-au apărut$ l-am întrerupt#- Pe aceşti cenzori$ zie Ion$ tre+uie ă ştii că nu-i dă afară din caă nici perpicacitatea$

nici inteli!enţa şi unt şi ciu+ucari# 6ă-ţi dau un e"emplu& unul din ei lucrează şi la Viaţa luiRe+reanu şi la alt ziar şi lucrează şi la cenzură# ,rei alarii) 3ntr-o zi când era la unul dinacete ziare a început ă crie un articol$ dar nu l-a terminat fiindcă tre+uia ă e ducă lacenzură şi a ru!at pe un altul ă-i pună câteva fraze de înc4eiere$ ă-i !ăeacă şi un titlu şi ă-i dea drumul la tipar# A doua zi$ când -a du la redacţie$ a văzut că articolul lui nu apărue# Afăcut candal# 1 aemenea porcărie$ c4iar lui 9adică ă i e taie atfel ciu+ucul: şi tri!ăte şiîn/urături# 0eilalţi l-au a- cultat$ l-au lăat ă tri!e$ pe urmă i-au pu că articolul ău fuee

cenzurat# 0enzurat% 0um$ impoi+il$ de cine% 6ă i e dea numărul ştampilei cenzorului# I -adat# Era numărul lui# 3şi cenzurae ca un tâmpit propriul articol#



Am iz+ucnit în râ$ dar 0araion$ cu o cută amară$ pretimpurie în colţul !urii$ n-a c4iţatmăcar un urâ#

- 0olonelul Atanaiu$ a continuat el$ m-a întâmpinat z+ierând într-un necontrolat accede furie$ unde mă trezeam% 0um am îndrăznit ă atac 3a, cum mi-am permi ă u!erez cătatăl şi fiul 9epiodul Vasilescu0 au murit amândoi din pricina nemţilor% *i cum mi-a trecut

prin cap ă am cura/ul ă-l atac c4iar pe Marele Muolini% 9epiodul eatru în ;orvegia0. *iurlând atfel a ărit în picioare$ a co revolverul şi mi l-a pu la tâmplă### Dacă e mai repetă$îmi z+oară creierii cu mâna lui# *i m-a dat afară# Afară înă$ prin impulul unei încrederitotale în mine înumi şi în dreptul !eneraţiei noatre de a proteta$ n-am crezut în ameninţare$mi-am pu că a vrut ă mă perie$ dar la redacţie Macovecu$ 1ctavian Neamţu şi Mircea@ri!orecu mi-au pu că în lipa mea m-a căutat #estapoul. N-am mai trecut de-atunci nici

pe-acolo$ nici pe-acaă$ am dormit la un prieten# Aştept un răpun din Moldova ca ă fu!acolo###

### *i deodată$ atunci la 6inaia$ în ianuarie CFGF$ onda !ândirii mele e opri$ veneam preaaproape de prezent şi firele vieţii mele de după răz+oi e încurcau cu clipa de faţă# 1r$ cine îşi

cunoaşte clipa de faţă$ până nu devine trecut% 6enul ei total ne apare mai târziu$ aşa cummer!ând pe un drum necunocut$ deşi avem iluzia că îl cunoaştem cu fiecare pa pe care îlfacem$ a+ia uitându-ne în urmă ne dăm eama cât de drept au de inuo a fot### Acei ani aide+utului e luminau$ dar detinele celor pe care îi cunocuem atunci nu-mi ofereaurăpunul la între+area mea& ce ă criu acum%

După răz+oi$ domnul Pavel apărea ca redacţor-şef al ziarului lopotul dintr-un oraş dinMoldova# I-am cri$ fiind încă în armată$ cu entuziam# Iată$ îmi puneam$ un om cu ocredinţă are acum un ziar unde$ în fârşit li+er$ va putea vor+i şi ă ne pună tot ceea ce ştia$depre înc4iorile pe care le cunoştea şi depre cei care fueeră prizonieri acolo şi upuşiunui re!im de e"terminare5 vroiam ă ţin contactul cu el$ ă-mi răpundă şi eli+erat din armatăă mă duc şi ă-l urmez# 0a ă aflu$ prin 2G$ după ce aşteptaem zadarnic un răpun$ căniciodată nu fuee redactor-şef la acel ziar# Pro+a+il o coincidenţă de nume# Era mai departela 6tatitică$ dar nu pe 6plaiul .nirii ci undeva pe 8rezoianu### 'Ei$ l-am între+at$ ce facemacum$ când nu tre+uie ă vă mai daţi nici paltonul nici căciula%' Mi-a făcut un emn ener!ică tac din !ură# 'De ce$ i-am şoptit$ ce vi e întâmplă$ domnule Pavel%' Nu mi-a răpun# Am

plecat ca şi în acea zi de iarnă$ împreună$ dar nu m-a mai invitat la maă$ era la fel de tăcut caatunci# Era vară$ eram li+eri$ răz+oiul e terminae###

0e era cu el% '8ine$ i-am pu la depărţire$ ă ştiţi că nu recunoc acete emne şi nici n-am cum ă le decifrez dacă nu vor+iţi# Nu unt ale mele$ nu le intuiec înţeleul şi nici n-amcum$ dacă dumneavoatră tăceţi$ ă mi le înuşec#' Nu l-am mai revăzut câţiva ani ca ă afluc4iar în primăvara de+utului meu în volum$ cu &ntâlnirea din 'ământuri, când m-am du la el

acaă ă i-l dau$ că fuee aretat de curând$ dipărue 9îmi pue oţia lui: pe drum$ între +irou şi caă# ,ot cam pe atunci fuee aretat şi poetul tatitician şi ceva mai târziu Ion0araion# Nedumerit$ căutam zadarnic un înţele al acetor detine tra!ice# 0e ă crii%

*i cu toate că aveam în urmă un răz+oi şi armata în care îmi petrecuem doi ani$ acei aniîmpreună cu răz+oiul erau un u+iect aparte pe care !ândul nu-l atin!ea$ aveam ă criu$ îmipuneam$ depre ata mult mai târziu# 6imţeam că atunci în 2GF oricât m-aş fi !ândit n-aş fi

putut -o fac& nu luaem parte la răz+oi direct$ ci trăiem doar în atmofera lui$ tre+uiau culeemărturii$ răpun la între+area toltoiană$ de ce iz+ucnie acet cataclim$ de ce @ermaniaatacae Ruia% (ipeau documentele ecrete$ nu mă puteam mulţumi doar cu efectele lui$ audoar cu mărturiile depre uciderea a milioane de vieţi în la!ăre ale morţii$ care într-adevăr nulipeau# Dar eu nu fueem în acele la!ăre depre care n-aveam ă aflu decât după răz+oi$ nu

puteam crie depre ele# Eram prea tânăr$ conştiinţa mea era enină# 0e ă criu atunci%*i +ruc m-am 4otărât ă părăec 6inaia şi ă mă întorc la 8ucureşti# Aveam o meerie$



ştiam ă fac un ziar$ de la corectură până la ecretariat de redacţie$ uitând că timpurile ec4im+aeră şi un ziar$ acum$ nu mai era dat pe mâna unui +ăiat# Nu fueem eu corector la

=omânia liberă îndată după răz+oi şi Niculae 8ellu mă dădue afară fără ă ştim nici eu niciel din ce pricină% Adică$ el poate ştia +ine$ dar eu nu# *i Ka4aria 6tancu de la $ocietatea

scriitorilor români, unde eram funcţionar la erviciul drepturilor de autor% 9Intraem datorită

lui Eu!en 7e+eleanu care$ deşi nu mă cunoştea$ auzie că un tânăr criitor n-avea de lucru şiera indi!nat& mă recomandae lui Eftimiu$ preşedinte#: Mă !ândeam ă mă duc$ în cazul cândn-aş fi !ăit un ziar$ la Mi4ai Novicov$ ă-i pun că deocamdată romanul meu mer!e !reu şiă-i olicit ă mă an!a/eze la el la (lacăra, unde era director#

Dar o o+eie a+andonată şi mintea odată eli+erată de preiunea unei între+ăric4inuitoare$ revelaţia e produce tocmai prin eliminarea acelor văluri de care vor+eşte ,oltoi$care acund adâncimile ufletului# Incuriunea mea nu era înc4eiată$ dar e oprie în cur!ereaei pre prezent# De ce%

3mi făcuem !eamantanul şi o luaem încet pre !ară# Eram liniştit şi încrezător$ aemenicopiilor care trăiec prote/aţi u+ lumina oarelui# 0ine mă prote/a% Nu ştiam###

Am luat trenul$ un rapid$ şi m-am urcat în va!onul retaurant# E atât de plăcut ă tai într-

un va!on retaurant$ când nu e multă lume$ ă +ei ceva şi ă te uiţi pe !eamul mare$ prin caree vede defilând peia/ul$ cu vârfuri şi prăpătii ameţitoare încărcat de zăpadă$ dar plin şi deuriaşe păduri verzi### 0e-am făcut$ deci$ la 6inaia% mă între+am# Nimic# 0ât de or!olio veni-em) ### 0um vrueem$ încă din prima zi$ ă mă şi apuc de lucru şi cum amânaem pe a douazi$ după ce în preala+il ditrueem toate capodoperele care îmi venieră în minte înainte de aadormi$ incluiv ceea ce crieem eu înumi### Nu c4iar tot$ o mică c4iţă cu tăierea unuialcâm căpae### 3nainte de a adormi) Da$ adormiem cu un !ând nelămurit$ cu o lumină care

pâlpâia înainte de a e tin!e# 1 între+are# De ce nu indueem eu în volumul de de+ut$ &ntâlnirea din 'ământuri, c4iţa $alcâmul5 Iată$ acum eram treaz# 3ntr-adevăr$ de ce olăaem deoparte când ştiam că era lucrul cel mai inpirat pe care îl crieem% 0ând eîntâmplae ata% 04iar anul trecut$ când predam volumul la artea =omânească. (a ce mă!ândiem%

Da$ îmi aminteam de ce# 6c4iţa ata era un ecret care nu tre+uia dezvăluit# De ce% Aşa)Era ecretul meu# 0ă apărue în impul tre+uia$ de+utam$ dar alcâmul acela tre+uia ferit$ eraceva de preţ$ intim$ care putea fi uci într-o carte de nuvele# *i acum deodată mi-am dat eamade ce# Acet alcâm do+orât era in!ura întâmplare din ceea ce crieem la douăzeci de anicare avea le!ătură adâncă$ neşteară$ cu familia mea# ra!mentul final din &ntâlnirea din

'ământuri prin care mă an!a/am ă criu un roman era uitat$ era o ilutraţie a lecturilor meledin 6ift prin care urmăream ă arăt că Iahoo-ii ăi nefericiţi$ lu!i ale cailor$ nu şi-auc4im+at firea### $alcâmul era înă un cod care nu tre+uia divul!at# 6cena cu do+orârea lui îmiapărea acum ca o poartă pe care dacă ştiam -o dec4id intram pe un teritoriu în care trăia o

lume miraculoaă pe care o cunoşteam şi pe care o puteam poveti# 0um -o dec4id% m-amîntre+at# 8ine$ dar nu era ea dec4iă% Atunci$ în 2GO$ când pu+licaem cele trei pa!ini nu-miapărue aceată poartă în faţă% Nu fueem adânc tur+urat când acet falnic copac căzue%,atăl meu nu era deloc veel în dimineaţa aceea# 0e i e întâmplae%### 3mi aminteam că dupăaceea într-o zi cara noatră de la pripă$ care avea doi tâlpi /o$ lân!ă ultima treaptă$ fueeruptă de un cal# ,recueră zile şi ăptămâni şi ea rămăee aşa ruptă# Nici tata$ nici fraţii meimai mari n-o dreeeră# 0urând pierie cu totul# 0e e întâmpla în familia noatră când nici oulucă nu era$ până atunci$ uitată% 6tâlpii aceia nu foloeau la nimic$ ne puteam lipi şi decară$ puteam ări direct din +ătătură pe pripă$ au de pe pripă /o# 6e putea trăi şi fără ei#Dar îmi dădeam eama că apărue în ufletul celui care$ tânăr fiind$ imţie nevoia ă-i ridiceacolo& nepăsarea* 0eva fuee tricat şi el nu mai vroia ă drea!ă acel lucru# ;u-i mai păsa.*

De ce% Amintirile mai dramatice erau etompate# 0um zăceam de fri!uri şi el dicuta liniştitcu anitarul dacă o ă mor au nu u+ fe+ră$ uruitul maşinii şi dialo!ul mamei cu vecinele& '###



- Măriţi-i puţin teniunea şi ă eli+ereze patul$ a răpun marele avant plictiit# 0umarată cetoteroizii%

- 8ine)- ;iper!licemia provocată%- 3n limite normale#

- Mănâncă$ doarme%- Da#- Ia ă vedem)M-a dezvelit la +urtă şi m-a palpat#- Are şi un început de ptoză vicerală$ a pu din nou doamna Pitiş# - Păi pentru că e la+$ maţele cad când nu e puţină !răime ă întăreacă muşc4iul

diafra!mei$ a zi avantul#Dar eu ştiam că e din copilărie$ când mă urpam de$ ărind din pomi# Mama îmi punea o

oală pe +urtă cu lumânări aprine înăuntru$ lipite de o cutie de c4i+rit şi enorma ventuză îmiu!ea maţele şi le aran/a la loc# 6avantul m-a între+at ce meerie am$ i-am răpun că unt!azetar$ m-a învelit la loc şi a ieşit din rezervă#

De 4ipourenalim uferea toată lumea în clinica lui$ era un dia!notic la modă# N-aveamnici un fel de 4ipourenalim$ cum avea ă-mi dezvăluie mai târziu$ râzând$ doctorul 6tănecu$un tânăr de vârta mea$ c4el$ foarte inteli!ent şi care îşi pătra un oc4i critic faţă de maniileavantului# Dar mi-au făcut totuşi in/ecţii cu un e"tract din !landa repectivă$ uprarenală$teniunea mi -a ridicat cu o cifră 9'Ei$ vezi$ acum ţi-e mult mai +ine)' a e"clamat doamnaPitiş: şi am părăit clinica 'ameliorat'# în realitate mâncaem şi dormiem zdravăn şi măodi4niem două ăptămâni fără ă fac nimic# 0recuem c4iar şi în !reutate#

M-am întor ă decifrez mai departe viaţa eroului meu# 3l lăaem în prea/maecerişului### 0lipe fericite) *i eu fueem la eceriş) 3l vedeam$ îi auzeam !laul$ îmiaminteam de fe+ra plecării$ apoi lun!i zile u+ arşiţă$ răăritul oarelui care ne !ăea !ata demuncă în mi/locul lanului de pice$ tal!er roşu care limpezea câmpia de urmele nopţii şiînfiora clipa$ şi care îl făcea pe tata ă-şi coată pălăria şi ă e înc4ine### Apoi treierişul$ carelecu !râu care ne intrau în curte$ numeroae$ nu e mai terminau$ apoi prima pâine din !râul noucare ne îm+ăta cu miroul ei###

Mă apropiam de fârşit şi îmi părea rău# 6fâşiaem miracolul###Mă imţeam +ătrân### 0artea nu era întrea!ă$ ceva lipea din ea$ eroul meu nu era fericit şi

nu eram nici eu### Nu-mi plăcea entimentul care mă tăpânea$ că atât de tânăr$ lăam în urmă părinţi şi fraţi$ caa în care mă năcuem$ !rădina în ale cărei ier+uri tăteam zile între!i cuoc4ii pre cer păzit de alcâmi înalţi în care cântau !rauri şi z+urau vră+iile# 0artea ata nutre+uia criă$ şi în nici un caz pu+licată$ acete lucruri nu e pun### 6crieem$ dar nu

/u+ilam# Mult mai mult îmi plăceau povetirile mele din &ntâlnirea din 'ământuri, dure$ reci$

necruţătoare$ pete care oc4iul meu trecea cu privirea micşorată şi impai+ilă# ,re+uie ă criualtceva şi ă-mi re!ăec acea privire$ îmi puneam###Am luat manucriul$ l-am dactilo!rafiat$ apoi l-am +ă!at în ertar şi am uitat de el cinci

ani# 1+edaţi ai criului şi ai afirmării$ dar şi iu+itori paionaţi ai cuvântului cri$ măîntâmpinau nedumeriţi&

- 0e mai aştepţi% Dă-i drumul)###Refuzam ă accept că unt criitor$ puneam$ enin$ că vreau ă mă la de cri# *i ce ă

fac% 3ntr-adevăr$ ce vroiam ă fac% ,imp de patru ani inidioaa o+oeală$ care nu măîmpiedica ă trăiec$ dându-mi doar iluzia că e"it$ îmi întindea o cură pe care tinereţea anilorn-o vedea 9că puteam realiza ceva mult mai mare decât literatura:$ împiedicându-mă atfel ă-mi revăd manucriul$ ă-mi aduc aminte că fueem fericit cât timp îl crieem şi că nu era

nimic rău în el nici la adrea tatălui meu$ nici a copilăriei mele şi ca$ oricum$ zadarnicîncercam ă refuz ă dau urmare pactului& crieem$ tre+uia ă pu+lic# 6emnaem acel pact de



mult$ înapoi nu mai puteam da#### *i într-o zi puterea mi-a revenit întrea!ă$ mi-am amintit de tot# '0e-o mai fi$ mi-am

pu reemnat$ o ă mai vedem# 1 ă crii ceva care ă te facă ă te imţi din nou uveran pete eroii tăi ca la început$ când ai cri alul dacă vrei ă nu mai fâşii miracolele# Dă-iacum drumul la aceată carte#X

*i am co manucriul din ertar şi am început din nou ă lucrez la el# Era primăvara lui2# (ipeau le!ături dintre principalele cene$ înuşi conflictul nu avea relief pre!nant### Darce clar apărea acum ceea ce nu putuem vedea cu cinci ani în urmă# Eram redactor la Viaţa

=omânească, mi-am luat un concediu mai lun!$ m-am du din nou la 6inaia$ de ată dată laPelişor şi după opt luni$ în decem+rie$ !oromeţii apăreau### Aventura în care de multconştiinţa mea era implicată continua###

-------------------------------

preda-marin-viata-ca-o-prada

Documents