ROMÂNIAAcord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru instituțiile subordonate

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie 2019 în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

CUPRINSPreambul.............................................................................................................................................

Rezumat Executiv.................................................................................................................................

1.Introducere.......................................................................................................................................

Fundament..........................................................................................................................................

Metodologie........................................................................................................................................

Stadiul implementării PSI 2018-2021...................................................................................................

3.Misiune și viziune............................................................................................................................

Misiunea ministerului și a instituțiilor subordonate..........................................................................

Viziunea ministerului și a instituțiilor subordonate...........................................................................

Principiile.........................................................................................................................................

Mandatul.........................................................................................................................................

4.Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori........................................................................

Obiectivul Strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar............................................

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară............................................................................................

Programul 1.2: Managementul datoriei publice.............................................................................

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice..................................................................

Obiectiv Strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice.............................................

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice...........................................................................

Obiectiv Strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional...................................................................

Programul 3.1: Management și administrare..................................................................................

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale.................................................

5.Aranjamente pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea PSI..............................................

6.Resurse Financiare..........................................................................................................................

Anexa 1: Programe bugetare 2019-2022.............................................................................................

Anexa 2. Planul Strategic Instituțional (tabel sintetic).........................................................................

Anexa 3. Programe și Măsurile aferente acestora (tabel sintetic)........................................................

Anexa 4. Informații privind componentele PSI....................................................................................

Anexa 4.1. Profilul instituțional..........................................................................................................

Anexa 4.2. Strategii și acte normative relevante...............................................................................

Anexa 5. Proiecte de acte normative 2019..........................................................................................

LISTĂ GRAFICEGraficul 1. Datoria publică guvernamentală după criteriul rezidenței creditorului...................................Graficul 2. Instrumente de datorie tranzacționabile vs. instrumente de datorie netranzacționabile........Graficul 3. Structura datoriei dupa criteriul rezidenței creditorului și instrumente de datorie.................Graficul 4. Structura veniturilor fiscale......................................................................................................Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice............................

LISTĂ DE FIGURIFigura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MFP...................................................Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura.................................................................................................Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate.............................................................................Figura 4. Obiectivul Strategic 2: Structura.................................................................................................Figura 5. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate.............................................................................Figura 6. Obiectivul Strategic 3: Structura.................................................................................................Figura 7. Obiectivul Strategic 3: Impacturi și Rezultate.............................................................................Figura 8. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP....................................................................................

LISTĂ DE TABELETabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcției bugetare 2019........................................................Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB)..............................................................................Tabelul 3. Costul datoriei contractate direct de Guvern, prin MFP, pe tipuri de instrumente..................Tabelul 4. Surse de finanțare aferente necesarului de finanțare estimat..................................................Tabelul 5. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar..........................Tabelul 6. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1......................................................................Tabelul 7. Ţintele indicative asociate indicatorilor....................................................................................Tabelul 8. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.2......................................................................Tabelul 9. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.3......................................................................Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar........................Tabelul 11. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.1....................................................................Tabelul 12. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar........................Tabelul 13. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.1....................................................................Tabelul 14. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.2....................................................................Tabelul 15. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mil lei)......................................Tabelul 16. Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei)................................................................Tabelul 17. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2014-2018..................................................Tabelul 18. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2014-2018.....................................................Tabelul 19. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2014-2018.......................Tabelul 20. Bugetul alocat MFP în perioada 2016-2018 (mii lei)...............................................................

4

LISTĂ DE ACRONIMEANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANAP Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

BM Banca Mondială

CCR Curtea de Conturi din România

DG Direcție generală

DPPMAN Direcția de politici publice și monitorizare acte normative

MFP Ministerul Finanțelor Publice

OTM Obiectiv bugetar pe termen mediu

PIB Produs Intern Brut

PSI Plan Strategic Instituțional

SGG Secretariatul General al Guvernului

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

TI Tehnologia Informației

TVA Taxa pe valoarea adăugată

PREAMBULFundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

Metodologie

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MFP

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

GRUPURI DE LUCRU MFP

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

COMITET DE COORDONARE

MINISTRU

REZUMAT EXECUTIVPrin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru alte 12 ministere de resort, SGG a urmărit să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României1.

Revizuirea PSI 2019-2022 a MFP a avut loc în perioada mai 2019 – iunie 2019. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din MFP, precum și a specialiștilor din cadrul SGG.

Procesul de planificare strategică 2019-2022 din MFP a fost supravegheat de Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice, alcătuită din directorii generali/directorii din minister și din reprezentanți ai instituțiilor subordonate și coordonată de secretarul general al MFP. Comisia are ca atribuție analiza și avizarea proiectului Planului strategic instituțional.

Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice a fost înființată în temeiul Ordinului ministrului finanțelor publice nr.2954/2018 privind reorganizarea Comisiei de monitorizare a Ministerului Finanțelor Publice.

Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea tehnică ca membră a Secretariatul tehnic al Comisiei de monitorizare.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar și mediator.

PSI 2019-2022 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile și scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca și un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor.

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează creşterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale şi al îmbunătăţirii conformării fiscale, al echităţii şi eficienţei administrării fiscale.

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmăreşte consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice de a-şi îndeplini funcţiile de politici publice şi reglementare în mod eficient şi eficace.

O descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor așteptate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2019-2022 reprezintă corpul PSI prezentat mai jos.

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

1. INTRODUCERE

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de consultanță rambursabile pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, serviciile de consultanță rambursabile se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului strategic instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor servicii de consultanță rambursabile rezultă din analizele funcționale ale administrației publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii de consultanță rambursabile. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având drept scop, de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent, elaborat de fiecare minister și revizuit în fiecare an.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP), minister de resort selectat în cadrul proiectului, s-a angajat să desfășoare un program de reformă, care să acopere atât politicile, cât și capacitatea administrativă, iar consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar, Planul Strategic Instituțional, reprezintă o componentă importantă a acestei reforme.

Metodologie

Revizuirea PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic, ca parte a metodologiei aplicată unitar la nivelul ministerelor în cadrul proiectului SIPOCA 28. Procesul parcurs ia în considerare structura PSI cu obiectivele strategice, programele, măsurile, indicatorii și țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) și urmărește o actualizare a acestora corelat cu CBTM 2019-2022. Revizuirea constă în:

- compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor baza pe obiectivele stabilite în planurile strategic şi operaţional;

- desfăşurarea unei explorări a mediului intern si extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul current, respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima utilizare în cadrul PSI; programul de guvernare; recenzii strategice (analize funcționale); și recomandări specifice de țară

- adăugarea unui an suplimentar la plan2;

2 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe, anexa la proiectul de HG privind pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și a programelor bugetare

8

- revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a valorilor țintă ale indicatorilor;

- revizuirea Măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor;

- analiza și revizuirea bugetului aferent Măsurilor (costul realizărilor imediate) în cadrul CBTM 2019-2022;

- actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor);

Stadiul implementării PSI 2018-2021

Secțiunea 1

Revizuirea PSI pentru perioada 2019-2022 ține cont de schimbările produse la nivelul documentelor programatice precum și de noile priorități guvernamentale în domeniul fiscal-bugetar. PSI 2019-2022 continuă ciclul de politici fiscal-bugetare 2018-2021 adoptate de Guvern și incluse în Planul Strategic Instituțional elaborat pentru această perioadă, iar MFP are ca responsabilitate principală echilibrarea așteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale României.

Planul Strategic Instituțional 2019-2022 este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Finanțelor Publice și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul fiscal-bugetar, după cum urmează:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor.

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează creşterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale şi al îmbunătăţirii conformării fiscale, al echităţii şi eficienţei administrării fiscale.

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmăreşte consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice de a-şi îndeplini funcţiile de politici publice şi reglementare în mod eficient şi eficace.

De asemenea, documentul prezintă programe și măsuri clare necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

Secțiunea 2

Implementarea PSI la nivelul anului 2018 s-a limitat la măsuri ale programelor care au fost parte a angajamentelor ministerului privind politica fiscal și bugetară și au vizat toate componentele programelor pentru care au existat resurse financiare (vezi anexa 3), respectiv, MFP a implementat măsurile din Programul de guvernare, componente ale PSI MFP.

Din perspectiva procesului de raportare a implementării, MFP și-a propus sa utilizeze și să exploateze intrumentul de monitorizare și evaluare a PSI, pus la dispoziție de SGG, parte a proiectului SIPOCA 28, dar colectarea datelor și stabilirea unor responsabili cu raportarea și înscierea datelor în sistem nu au fost finalizate.

Implementarea PSI a suferit ca urmare a faptului că metodologia bugetării pe programe încă nu a fost formalizată printr-un act administrativ opozabil administrației centrale, iar execuția bugetară nu se face pe programele bugetare ale PSI.

9

Secțiunea 3

Planul strategic Instituțional 2018-2021 a avut în componență 3 Obiective Strategice, 6 Programe, 70 de Măsuri cu următoarea structură:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal şi bugetar

Programul 1.1 - Politica fiscal-bugetară; se implementează prin 9 Măsuri

Programul 1.2 - Managementul datoriei publice; se implementează prin 3 Măsuri

Programul 1.3 - Politica în domeniul achizițiilor publice se implementează prin 3 măsuri

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice se implementează prin 13 măsuri

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituţional

Programul 3.1 - Management și administrație se implementează prin 16 măsuri

Programul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale se implementează prin 23 de măsuri

Indicatorii de performanță realizați la nivel de obiective strategice și de programe - pentru anul 2018 nu s-au realizat măsurători, respectiv țintele indicatorilor nu au suferit modificări.

Secțiunea 4

Principalele concluzii referitoare la implementarea Planului Strategic Instituțional la sfârșitul anului 2018 sunt sintetizate în cele ce urmează.

Planul Stategic Instituțional 2018-2021 al MFP nu a parcurs un proces intern de aprobare și instituționalizare. În consecință documentul strategic să nu a fost obligatoriu pentru instituție, ci a rămas la nivel de instrument de informare și orientare pentru unele din departamentele ministerului.

Planul strategic instituțional este cunoscut de o parte din funcționarii publici ai ministerului, dar nu a fost promovat ca produs al efortului colectiv al ministerului și nici ca instrument de comunicare cu beneficiarii finali sau să fi beneficiat de atenție specială în susținere și coordonare pentru implementare la nivelul conducerii, acesta fiind observat de departamentele interne din prisma inițiativelor cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 și ocazional utilizat in scopul fundamentarii politicilor publice.

De asemenea, în acest stadiu al dezvoltăriii și implementării PSI, informațiile cu privire la buget sunt utile, dar nu reprezintă o obligativitate în procesul de raportare, bugetul cuprins în PSI nefiind executat pe programe ci doar în unele cazuri bugetele măsurilor au corespondență în bugetul ministerului și sunt executate ca atare.

Procesul de planificare al PSI este bazat pe o structură organizațională dedicată, instituționalizată și utilizând metodologia recomandată pentru elaborare și revizuire, dar pentru implementare, și monitorizare nu sunt organizate echipe interdiscipilinare sau instituționalizate procesele de implemetare prin atribuțiile departamentelor.

10

2. CONTEXTDezvoltarea socio-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare. Justificarea elaborării unui PSI 2019-2022 al MFP şi al instituţiilor subordonate are în vedere operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei operaționalizări.

Guvernul a elaborat o nouă Strategie fiscal-bugetară în care sunt prezentate obiectivele bugetului pe anul 2019 și pentru perioada 2020-20213.

Cadrul macroeconomic configurat pentru perioada 2019 -2021 a luat în considerare: (i) impactul pozitiv al măsurilor fiscal bugetare întreprinse până în prezent asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației; (ii) contextul european și global, evidențiat în previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, caracterizat prin creștere economică, dar mai puțin dinamică, pe fondul unui grad ridicat de incertitudine, creșterea tensiunilor comerciale, creșterea prețurilor la petrol, piețe financiare tensionate, marcat de multiple riscuri interconectate de evoluție negative; (iii) realizările economico-sociale din anul 2017 și din anul 2018 până la momentul actual, aspecte care vor sta la baza fundamentării indicatorilor bugetari pentru anul 2019 si orizontul de referință 2020-2021, asigurându-se astfel caracterul predictibil și sustenabil al acestora. Având în vedere evoluția potențialului de creștere economică, pentru perioada 2019-2021 se estimează că economia românească va continua creșterea susținută, fiind posibilă o creștere a produsului intern brut, în medie, cu 5,4% anual.

Evoluția estimată pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari este următoarea:

Tabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcției bugetare 2019

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ

Indicatori Anul 2019

PIB - milioane lei 1022472,2

Creștere economică % 5,5

Inflația medie anuală % 2,8

Venituri BGC - milioane lei 342675

Ponderea veniturilor totale în PIB 33,51

Cheltuieli BGC - milioane lei 370924

Ponderea cheltuielilor totale în PIB 36,28

Deficit - milioane lei -28249

Deficit - pondere în PIB -2,76

Şomeri (număr total persoane) 287000

Câștig salarial mediu net lei lunar 3085

Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2019-2021

Strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivității și ocupării forței de muncă, continuarea implementării reformelor structurale, îmbunătățirea atragerii fondurilor europene, consolidarea finanțelor publice începând cu anul 2019 și a stabilității financiare.

3 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2019_2021_15032019.pdf

11

În perioada 2019 – 2021, în planul politicilor economice, Guvernul are ca obiectiv principal consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Acest obiectiv va fi atins prin:

Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;

Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice semnificative prioritizate asa cum sunt aprobate de Guvern prin Memorandum-ul cu tema aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectelor legii bugetului de stat pentru fiecare an bugetar, în scopul asigurării condițiilor necesare pentru realizarea infrastructurii pentru dezvoltarea și reducerea disparităților între regiuni, îmbunătățirea calității serviciilor, a factorilor de mediu și a vieții, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix;

Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adaugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;

Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile.

Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

12

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE

Misiunea ministerului și a instituțiilor subordonate

MFP și instituțiile subordonate sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, de intensificare a investițiilor precum și de promovare a eficienței și a transparenței administrării veniturilor și cheltuielilor publice în concordanță cu Programul de guvernare.

Viziunea ministerului și a instituțiilor subordonate

MFP și instituțiile subordonate își propun să fie recunoscute ca instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui management economic și financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.

Principiile4

coerența, stabilitatea și predictibilitatea în domeniul finanțelor publice pe termen mediu; armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene (UE); întărirea autorității instituției; perfecționarea managementului fondurilor publice; transparența activității în toate domeniile sale de activitate, inclusiv cel bugetar;

http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=domenii&categoriebunuri=echipahttp://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

colaborarea cu partenerii sociali; asigurarea unui mediu de afaceri concurențial și predictibil.

Mandatul5

MFP îndeplinește următoarele funcții:

de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a Guvernului și cu normele UE, elaborarea strategiei în domeniile de activitate specifice ministerului: fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investițiilor publice, domenii reglementate specific;

de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanțelor publice;

de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român și al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul său de activitate și în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;

de concepție bugetară și fiscală; de administrare a veniturilor statului; de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului; de administrare a datoriei publice; de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la UE pentru domeniul financiar și

fiscal;

4 Art.2 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare;5 Art.2 alin.(2) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.

13

de administrare financiară a fondurilor PHARE, ISPA și SAPARD, Facilitatea de tranziție, a instrumentelor structurale și a instrumentului de asistență pentru preaderare, pentru perioada de programare 2007 - 2013, a fondului european de dezvoltare regională, fondului social european, fondului de coeziune, fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru perioada de programare 2014 - 2020, acordate de UE, inclusiv a asistenței financiare acordate de statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și Mecanismul financiar norvegian;

de monitorizare împreună cu celelalte ministere/autorități competente potrivit legii a asistenței tehnice oferite acestora de instituțiile financiare internaționale și băncile guvernamentale de dezvoltare/cooperare internațională;

de coordonare a relațiilor bugetare cu UE, precum și a contactelor cu structurile comunitare, din punct de vedere administrativ, în acest domeniu;

de coordonare și reglementare a controlului financiar preventiv cu privire la utilizarea fondurilor publice și administrarea patrimoniului public;

de organizare și exercitare a auditului intern în entitățile publice, inclusiv în MFP; de evidență a bunurilor ce constituie domeniul public al statului; de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și

unitățile subordonate; de control al aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate,

precum și al funcționării instituțiilor care își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;

de autoritate cu competențe în domeniul politicii și legislației vamale, coordonare, îndrumare și control în acest domeniu;

de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare și materiale, de susținere a activităților specifice prin intermediul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, de consultanță juridică, precum și de promovare a unui cadru de lucru comunicațional;

de elaborare, de promovare și de implementare a politicii în domeniul achizițiilor publice, de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și de monitorizare a funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice, exercitate prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP);

de autoritate cu atribuții în evaluarea încadrării măsurilor susceptibile de a constitui ajutor de stat în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român;

de administrare a schemelor de ajutor de stat al căror furnizor este desemnat conform prevederilor legale în vigoare;

de implementare a politicilor de eficientizare a managementului investițiilor publice; de evaluare a oportunității implementării proiectelor de investiții publice ca parteneriate între

sectorul public și unul sau mai mulți parteneri privați, în vederea transmiterii spre aprobare Guvernului;

de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar norvegian și Programul de cooperare elvețiano-român, conform regulamentelor proprii aferente fiecărui mecanism

de Unitate Naţională de Coordonare a Programului de cooperare elveţiano-român.

14

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectivul Strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

- vizează stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a

resurselor.Managementul fiscal și bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană. În același timp, provocările unei economii dinamice și în creștere corelate cu o administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză de impact detaliată și determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea managementului fiscal-bugetar. Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate în programe:

1.1 Politica fiscal-bugetară:

Proiecția bugetară pentru anul 2019 și pe termen mediu are la bază prevederile și obiectivele enunțate în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, anume:• Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente,

sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;

• Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii și serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix;

• Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;

• Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumuluiprin adoptarea unor măsuri salariale,sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile;

• Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;• Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare

și eficientizarea cheltuielilor publice.

Măsuri fiscal-bugetare pe venituri avute în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2019:

• creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc;• creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun;• aplicarea în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă

de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat;

• aplicare începând cu 2019 a măsurii prin care companiile de stat plătesc dividende de 35% din suma alocată altor rezerve precum și din sumele alocate pentru investiții care nu au fost utilizate;

• reducerea impozitării muncii pentru companiile din sectorul de construcții; • vânzarea licențelor pentru tehnologia 5G.

Veniturile bugetare totale sunt proiectate să crească ușor de la nivelul de 32% din PIB în anul 2018 la un nivel de 33,5% din PIB în anul 2021, în special pe baza creșterii ponderii în PIB a contribuțiilor sociale. Pentru 2019, nivelul estimat al veniturilor bugetare este de 33,8% (conform metodologiei ESA).

15

În structură, veniturile din impozitele curente pe profit și venit sunt prevăzute să rămână la același nivel ca în 2018, respectiv de 4,9% din PIB. Pe termen mediu acestea sunt prognozate să crească cu 0,1% în 2020 și în 2022. Încasările din impozitul pe venit sunt influențate de impactul negativ generat de scutirea acordată salariaților din sectorul de construcții, conform O.U.G. nr.114/2018, iar pe termen mediu, de evoluția favorabilă a fondului de salarii din economie.

Se estimează că veniturile din impozite și taxe pe bunuri și servicii vor înregistra o creștere de 0,3% (ajungând la 10,7% în PIB) în 2019 față de 2018. Aceasta se datorează în principal angajamentului ANAF de a colecta venituri suplimentare de 6 mld. lei la TVA și de 1 mld. lei la accize ca urmare a măsurilor privind îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii. Pe termen mediu, încasările din aceste impozite se vor situa la un nivel de 10,5% din PIB în 2020, respectiv 10,2% din PIB în 2021. Încasările din contribuții de asigurări sociale în anul 2019 sunt estimate să crească cu 0,9% din PIB față de anul 2018 fiind influențate în principal de creșterea semnificativă a fondului de salarii din economie, de aplicarea la nivelul întregului an a condițiilor noi legislative comparativ cu 11 luni de aplicare în anul 2018 și de prevederile O.U.G. nr. 114/2018 prin care se creează premisele pentru majorări salariale diferențiate pe domenii de activitate în cazul salariaților din sectorul construcții, concomitent cu scutirea de la plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în limita a 3,75%, în perioada 2019 -2028 inclusiv.

Pe termen mediu, evoluția încasărilor din contribuții de asigurări sociale este determinată de majorarea prognozată a câștigului salarial mediu și a numărului de salariați, ponderea veniturilor din această sursă fiind prognozată să ajungă la 12,9% din PIB în anul 2021.

Principalele măsuri fiscal-bugetare pe cheltuieli avute în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2019:

• începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;

• începând cu 1 septembrie 2019, indemnizația socială pentru pensionari garantată se majorează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei;

• începând cu luna următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2019, cuantumul alocației de stat pentru copii se majorează de la 200 lei la 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, de la 84 lei la 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora și de la 200 lei la 300 lei pentru copiii cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap;

• începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar;

• începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018;

• începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018;

• acordarea, în perioada 2019 – 2020, de vouchere de vacanță potrivit prevederilor O.U.G. nr.8/2009;

• acordarea, în perioada 2019 – 2020, a indemnizației de hrană prevăzută la art. 18 din Legea cadru nr. 153/2017;

• în perioada 2019-2021, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special

16

din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2018;

• în perioada 2019-2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018;

• în perioada 2019-2021 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 anumite indemnizatii plătite unor persoane defavorizate cum ar fi: indemnizații pentru persoane persecutate politic și etnic, indemnizații membrii Academiei Române ș.a.;

• în perioada 2019-2021 rentele viagere prevăzute la art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018;

• de asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori.

Cheltuielile bugetare totale sunt prognozate să crească în 2019 la 36,6% din PIB, pe termen mediu fiind estimată o ușoară reducere, acestea ajungând la 36% din PIB în 2021.

Cheltuielile de personal ca pondere în PIB reprezintă în anul 2019 la 10% din PIB, pentru anul 2020 – 9,7% din PIB, iar pentru 2021 sunt estimate la un nivel de 9,4% din PIB. Formarea brută de capital fix indică majorarea alocărilor pentru cheltuielile de investiții pe termen mediu, de la 2,6% din PIB în 2018 la 3,4% din PIB în 2021.

Atât deficitul cash cât și ESA sunt planificate pentru anul 2019 - 2021 cu încadrarea în limita de 3% din PIB. Guvernul a transmis un proiect de buget pentru 2019 către Parlament cu o țintă de deficit cash de 2,55%, dar în urma aprobării majorării indemnizațiilor pentru copii deficitul cash a fost majorat la 2,76%. După ce în 2016-2018, deficitul bugetar ESA a impulsionat în mod susținut creșterea economică, anul 2019 marchează intrarea pe o traiectorie de ajustare graduală a acestuia, pentru 2022 fiind estimat un deficit bugetar de 2% din PIB.

În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, au fost reflectate măsuri one-off în anul 2018 și 2019, care au condus la modificarea estimărilor privind deficitele structurale față de nivelul prognozat în Strategia Fiscal Bugetară 2019-2021. Astfel, deficitul structural este estimat la 2,7% din PIB in anul 2018 și 2,8% în anul 2019 față de prognoza anterioară de 3% pentru acești ani.

Creșterea deficitului structural în 2019 cu 0,1 pp. și cu 0,2 pp. în 2020 (atingând un nivel de 3% din PIB) reflectă măsurile one-off, pozitivitatea output gap-ului și componenta ciclică. Totuși, estimăm că deficitul structural va intra pe o traiectorie de ajustare către MTO începând cu anul 2021, atingând în 2022 la un nivel de 2,4% din PIB.

Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB)

2017Realizat

2018Realizat

2019Estimări

2020Estimări

2021Estimări

Sold metodologie ESA -2,7 -3 -2,8 -2,7 -2.4

Sold structural -3,2 -2,7 -2,8 -3 -2,8Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

1.2 Managementul datoriei publice:

Programul asigură gestionarea optimă a fondurilor și a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt și pe termen lung, precum și contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP administrează datoria publică guvernamentală internă și externă,

17

contribuie la dezvoltarea piețelor financiare naționale și menține o relație trainică cu investitorii.

Evoluția datoriei publice guvernamentaleLa sfârșitul anului 2018, datoria publică guvernamentală a fost de 331,1 miliarde lei (calculată conform O.U.G. nr.64/2007; nu include finanţarea temporară, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale), reprezentând 35,1% din PIB, pe fondul unei creșteri economice de 4,1% din PIB în condițiile unui deficit al bugetului general consolidat de 2,84% din PIB.

Ca urmare a strategiei adoptate în ultimii ani în ceea ce privește finanțarea deficitului bugetar preponderent prin emiterea de titluri de stat pe piața internă, dar și a creșterii cererii investitorilor rezidenți pentru euroobligațiunile românești, structura datoriei guvernamentale după criteriul rezidenței s-a modificat în favoarea datoriei guvernamentale interne începând cu anul 2015, datoria publică guvernamentală existentă la sfârșitul anului 2018, fiind în pondere de 52,9% contractată de creditori rezidenți și 47,1% de creditori nerezidenți.

Graficul 1. Datoria publică guvernamentală după criteriul rezidenței creditorului

Sursa: MFP

După cum se observă în graficul 2, structura datoriei publice guvernamentale s-a îmbunătățit permanent, devenind un portofoliu alcătuit în principal din instrumente de datorie tranzacționabile (emise preponderent în monedă națională), care, prin caracteristicile acestor instrumentele de datorie, permit flexibilitate și operativitate în atragerea surselor de finanțare și adaptare la cerințele investitorilor.

Graficul 2. Instrumente de datorie tranzacționabile vs. instrumente de datorie netranzacționabile

Sursa: MFP

Comparativ cu împrumuturile de stat a căror pondere a fost de 17,3% din total datorie publică guvernamentală, ponderea titlurilor de stat emise pe piețele interne și internaționale a reprezentat 82,7% din total datorie publică guvernamentală, din care 49,1% sunt titluri de stat emise pe piața internă și 33,6% cele emise pe piața externă. În această tendință se înscriu eforturile MFP pentru

18

diversificarea bazei de investitori a titlurilor de stat, prin emiterea acestora în cadrul programului TEZAUR. Așa cum reiese din graficul 3, majoritatea datoriei interne este reprezentată de titluri de stat, și anume certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, în timp ce datoria externă este alcătuită în principal din obligațiuni emise pe piețele internaționale de capital și împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale. În structura datoriei externe se regăsesc titlurile de stat emise pe piața internă deținute de nerezidenți în timp ce în structura datoriei interne se regăsesc euroobligațiunile deținute de către rezidenți.

Graficul 3. Structura datoriei dupa criteriul rezidenței creditorului și instrumente de datorie

Instrumente de datorie internă Instrumente de datorie externă

Sursa: MFP

Costurile, exprimate ca rate medii ale dobânzii6, au crescut în 2018, ca urmare a cresterii ratelor de dobândă, în special aferente datoriei interne. Datoria în monedă națională la sfârșitul lui 2018 rămâne mai costisitoare decât datoria în valută7 așa cum reiese din tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Costul datoriei contractate direct de Guvern, prin MFP, pe tipuri de instrumente8

31.12.2017 31.12.2018

Rata medie de dobândă a datoriei publice guvernamentale (%) 3,4 3,7

1. în moneda naţională, din care 3,5 3,9

a. Certificate de trezorerie cu maturitatea de 1 an 1,1 2,6

b. Obligațiuni de stat cu rată fixă și maturitatea intre 1 si 5 ani 3,8 3,8

c. Obligațiuni de stat cu rată fixă și maturitatea intre 5 si 10 ani 5,6 5,5

2. în valute, din care: 3,3 3,4

a. Obligațiuni în EUR cu maturitatea de 10 ani 3,3 2,7

b Obligațiuni în EUR cu maturitatea de 3-5 ani 4,2 4,1

e. EUR multilateral 2,0 3,1

f. Obligațiuni în USD cu maturitatea de 30 ani 5,7 5,7

g. USD multilateral 1,4 1,4

Sursa: MFP

6 S-au calculat ca raport între plățile preconizate ale dobânzii pentru anul 2019 și soldul existent la finele anului 2018 pentru fiecare instrument de datorie în parte.7 Excluzând influenţele datorate riscului valutar care pot schimba în cazul unei deprecieri a monedei naţionale costul datoriei în valută (dobanzile aferente datoriei în valută) în mod semnificativ.8 Tabelul prezintă ratele medii ale dobânzii pentru instrumentele de datorie selectate, agregate din toate instrumentele de datorie ce formează portofoliul de datorie publică guvernamentală.

19

Procesul de finanțare pe termen mediu

Pe termen mediu, finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale se va realiza în principal din surse interne și, în completare, din surse externe. MFP va continua să mențină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanțare, urmărind asigurarea caracterului predictibil și transparent al ofertei de titluri de stat, pentru a putea reacționa prompt și adecvat la potențialele modificări în tendințele pieței și comportamentului investitorilor.

În anul 2019, MFP a realizat prefinanțarea parțială a necesităților de finanțare din surse externe aferente anului 2020, politică pe care intenționează să o continue și în anii următori în funcție de condițiile și ferestrele de oportunitate de pe piețele financiare externe, realizând astfel, în premieră, îndeplinirea obiectivului prevăzut la începutul anului în Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019. De altfel, aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare în anul curent, în condițiile unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului.

Pe piaţa internă, pentru a reduce costurile de finanțare și pentru a promova o mai bună funcționare a pieței secundare, MFP intenționează să continue politica de construire a unor serii de obligațiuni de stat de tip benchmark lichide de-a lungul întregii curbe de randament, concomitent cu o politică transparentă de emitere a titlurilor de stat, urmărind atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de aproximativ 2,5 miliarde Euro, cu informarea în prealabil a pieței în ceea ce privește volumele, frecvența lansării/redeschiderii anumitor categorii de maturități. MFP poate redeschide periodic emisiunile de titluri de stat denominate în euro pe piața internă în contextul unei cereri importante pentru astfel de instrumente venită din partea investitorilor locali în lipsa unor instrumente alternative, fiind astfel create premisele unui raport maturitate/cost avantajos.

De asemenea, în funcție de finalizarea cadrului procedural și operațional la nivelul BNR9, se are în vedere utilizarea de operațiuni specifice de piață secundară, de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanțare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente și accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide peste nivelul acumulat până în prezent.

In procesul de finanțare se va avea în vedere o structură flexibilă a maturităților, dar care să permită în continuare extinderea duratei portofoliului de datorie și reducerea riscului de refinanțare. In acest sens, este importantă structura bazei investiționale locale, în care ponderea deținerilor de titluri de stat ale băncilor comerciale se menține înca la un nivel ridicat. Conform raportului BNR asupra stabilității financiare din luna iunie 2019, sectorul bancar deține aproximativ jumătate din datoria publică emisă pe piața internă, titlurile de stat reprezentând aproximativ 22 la sută din activele acestora în decembrie 2018.

Astfel, în condițiile materializării unui scenariu de creștere a ratelor de dobândă sau a primei de risc pentru piețele emergente în care se încadrează și România, deținerile de titluri de stat pot avea un efect negativ asupra profitabilității și capitalizării băncilor ca urmare a recunoașterii de pierderi din marcarea la piață a instrumentelor cu venit fix deținute, ceea ce poate afecta sezonier cererea la licitațiile de titluri de stat, desi, deținerile de titluri de stat reprezintă o sursă importantă de lichiditate pentru sistemul bancar, fiind acceptate drept active eligibile pentru operațiunile de politică monetară.

In aceeași masură, este importantă evoluția nivelului participării la piata titlurilor de stat a celorlalte categorii de investitori locali, respectiv fonduri de investiții, fonduri de pensii private, cu potențial important în susținerea dezvoltării pieței interne a titlurilor de stat.

9 Licitațiile aferente operațiunilor de rascumparare anticipate (buy back) și de preschimbare a titlurilor de stat (switch) pe piața internă se vor realiza prin utilizarea platformei electronice dezvoltată de către BNR pentru licitațiile aferente pieței primare.

20

În acest context, în implementarea planului de finanțare pe termen mediu, MFP are în vedere măsuri de diversificare a deținerilor de titluri de stat cu efect asupra diminuării riscului de concentrare și reducerea presiunii asupra randamentelor pe piața primară.

În acest scop, dar și în vederea creșterii accesibilității persoanelor fizice și a diversificării canalelor de vânzare a titlurilor de stat, ca instrumente de economisire, în prezent se derulează un program de distribuție a titlurilor de stat pentru populație atât prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului, cât și prin rețeaua de unități ale Companiei Naționale Poșta Română.

În ceea ce privește accesarea pieţei externe, MFP intenționează să-și mențină prezența pe piețele internaționale de capital, în principal prin emisiuni de obligațiuni denominate în Euro, emisiunile în alte valute vor fi luate în considerare ca alternativă de finanțare, în condițiile obținerii de costuri avantajoase, sau în cazul apariției unor evenimente externe, care ar putea limita accesul la anumite segmente de maturitate pe piața europeană.

De asemenea, după un prim exercițiu realizat în luna iunie 2018 prin răscumpărarea parțială a obligațiunilor în USD scadente în 2022, se are în vedere continuarea realizării de operațiuni de administrare a pasivelor, dacă condițiile de piață sunt favorabile.

MFP va păstra flexibilitatea în ceea ce privește momentul accesării piețelor internaționale și volumul emisiunilor externe, ținând cont de costurile asociate, de considerentele de risc, de potențialele implicații ale politicilor băncii centrale, precum și de evoluția pieței locale.

Astfel, pe termen mediu, MFP intenționează să continue parteneriatul cu instituțiile financiare internaționale pentru a beneficia de avantajele financiare aferente produselor acestora în limitarea costurilor și extinderea maturității portofoliului de datorie prin condițiile de cost și maturitate oferite, cum ar fi împrumuturile BIRD de politici de dezvoltare (tip DPL și/sau alte instrumente similare), precum și celelalte împrumuturi contractate de la instituțiile financiare internaționale în scopul finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice guvernamentale, disponibilizarea sumelor având la bază realizarea unor masuri și/sau alte acțiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale.

Tabelul 4. Surse de finanțare aferente necesarului de finanțare estimat

Maturitatea (ani) Valoare (miliarde)

Piața Internă 2019 2020 20211. Certificate de Trezorerie 6 luni pana la 1 an 12,0 11 112. Obligațiuni tip benchmark în lei Peste 1 an 37,0 38,0 38,03. Obligațiuni tip benchmark în Euro 5/4 ani 0,6 0,6 0,6Piața externă1. Emisiuni de euroobligatiuni în cadrul Programului MTN (echiv. Eur)- EURO/USD Peste 10 ani 4,25 4,0 3,82. Împrumuturi de la instituții financiare internaționale (mld. Eur):

a) împrumuturi BEI (incl. SPL), BIRD, BDCE, etc

variază în funcție de finanțator și de stadiul împrumutului (unele sunt deja în

rambursare, iar pentru pentru altele termenii se stabilesc cu ocazia tragerii, în

funcție de opțiunea MFP) 0,1-0,26 0,2-0,36 0,2-0,42

în medie 15/20 ani din care 4-5 ani perioada de gratie

b) împrumut CAT DDO (tip DPL) * până la 20 ani 0-0,2 0-0,2 0-0,2

Sursa: MFP. *) Conform prevederilor acordului de împrumut, ratificat prin Legea nr. 306/2018 tragerile în cadrul acestui împrumut se vor efectua în cazul producerii unui dezastru (respectiv o situaţie de urgenţă astfel

cum este definită în Ordonanţa de urgenţă nr 21/2004).

1.3 Politica în domeniul achiziţiilor publice:

21

Programul asigură formularea la nivel de concepție, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, stabilirea și implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.

În România, reforma sistemului național de achiziții publice a fost agreată cu reprezentanții Comisiei Europene în urma adoptării Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020. România a negociat în 2014 și a acceptat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană 36 de condiționalități ex-ante (măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene), printre care și condiționalitatea ex-ante orizontală G4 - Existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI (fondurile structurale și de investiții europene). Pentru îndeplinirea acestei condiționalități, Guvernul României a adoptat Strategia naţională în domeniul Achiziţiilor Publice (SNAP), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.901/2015. Conform prevederilor art.2 din H.G. 901/2015, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), este responsabilă de implementarea SNAP.

În proporție de aproximativ 95% măsurile din SNAP au fost implementate în perioada 2015 – 2018, restul măsurilor rămase fiind în curs de implementare, inclusiv prin proiectul cu finanțare europeană „Creşterea capacităţii administrative a ANAP şi a instituţiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţii publice”, SIPOCA 45, care urmează a se finaliza în anul 2020.

Progresul realizat până în prezent a condus la decizia Comisiei Europene de ridicare a condiționalității ex-ante în domeniul achizițiilor publice, decizie comunicată autorităților române în cursul lunii martie a.c., prin adresa ARES(2018) 489815 – 19.03.2018.Totodată, subliniem că în contextul implementării SNAP, pachetul legislativ în domeniul achizițiilor publice adoptat în mai 2016, transpune noile Directive Europene în materie.

Pentru a continua reforma începută în anul 2015, în urma experienței dobândite, la nivelul ANAP au fost stabilite o serie de măsuri care să conducă la îmbunătățirea constantă a funcționării sistemului de achiziții publice.

De asemenea, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, are obligația să se alinieze la modificările ”acquis-lui” Comunitar în domeniul achizițiilor publice și să implementeze politicile promovate prin Strategia Uniuni Europene în domeniul achizițiilor publice.

Profesionalizarea, care face obiectul ultimei recomandări a Comisiei Europene în domeniu, reprezintă unul dintre cele cinci obiective specifice din SNAP, respectiv dezvoltarea unei evoluții profesionale în sistem pentru personalul responsabil cu achizițiile publice. Astfel, la nivelul ANAP s-a decis elaborarea unui document de politică publică privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice.

Planul privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice a fost elaborat de ANAP și supus unui proces de preconsultare cu instituțiile și entitățile interesate. Ulterior, acesta a fost trimis spre avizare către MFP, pentru a fi aprobat de guvern fiind însă necesară modificarea/ completarea actelor normative cu referire la O.U.G. nr.13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice sau a Hotărârii Guvernului nr.901/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul achiziţiilor publice. Se estimează că planul va fi supus aprobării guvernului în luna decembrie 2019.

Acțiuni pentru profesionalizarea persoanelor responsabile cu derularea achizițiilor publice urmează să fie implementate, până în anul 2023, prin intermediul unui nou proiect, cu titlul Sprijin în implementarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice (SNAP) prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante, a cărui finanțare va fi asigurată prin AM POCA. În ansamblu, proiectul vizează consolidarea rezultatelor obținute prin implementarea proiectului SIPOCA 45, care a cuprins majoritatea măsurilor prevăzute de condiționalitatea ex-ante

22

G4, având ca scop creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice, respectiv aplicarea unitară a normelor și procedurilor de achiziții publice.

În urma implementării SNAP, în anul 2018 a fost înființat prin O.U.G. nr.46/2018, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), prima unitate de achiziții centralizate din România la nivel guvernamental. În acest sens, măsurile prevăzute în PSI vizează inclusiv eficientizarea activităților derulate pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru ONAC, respectiv: optimizarea condițiilor și procesului de achiziții pe bază de criterii economice și de calitate, creșterea transparenței, profesionalizarea personalului implicat în procedurile de achiziție centralizată.

Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) programe și nouăsprezece (19) măsuri ce corespund rezultatelor așteptate, exprimate prin indicatori. Obiectivul strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura

Obiectivul Strategic 1. Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Programul 1.1. Politica fiscal-bugetară

Programul 1.2. Managementul datoriei publice

Programul 1.3. Politica în domeniul achizițiilor publice

Măsuri Programul 1.1. M1.1.1.1 - Elaborarea Strategiei fiscal-bugetareM1.1.1.2 - Elaborarea legilor bugetare anuale și legilor de rectificareM1.1.1.3 - Dezvoltarea sistemului bugetării pe programeM1.1.1.4 - Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieliM1.1.2.1 - Analiza sustenabilității și suportabilității și evaluarea gradului de pregătire proiectelor de investiții publice semnificative noi M1.1.2.2 - Analiza și verificarea respectării de către ordonatorii principali de credite a cerințelor metodologice privind evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative în procesul de prioritizare și elaborarea listei proiectelor de investiții publice semnificative prioritizateM1.1.2.3 - Analiza și verificarea modului de reflectare a rezultatelor prioritizării în bugetele anuale ale ordonatorilor principali de crediteM1.1.2.4 - Monitorizarea, pe baza indicatorilor de progres și rezultat, a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative M1.1.2.5 - Dezvoltarea capacităților de a gestiona parteneriatele public private (PPP)M1.1.2.6 - Exercițiu pilot, în colaborare cu Ministerului Transporturilor, pentru

Măsuri Programul 1.2.M1.2.1.1 - Contractarea datoriei publice guvernamentaleM1.2.1.2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentaleM1.2.1.3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentalea

Măsuri Programul 1.3. M1.3.1.1 - Consolidarea cunoștințelor pentru asigurarea unei abordări unitare la nivelul personalului implicat în sistemul de achiziții publiceM1.3.1.2 - Continuarea reformei controlului ex-anteM1.3.1.3 - Înființarea UCA pilot la nivel localM1.3.1.4 - Monitorizarea și supervizarea sistemului de achiziții publiceM1.3.2.1 - Aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice 2019-2023 M1.3.2.2 - Implementarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice 2019-2023 (proiect POCA)M1.3.3.1 - Demararea activității de identificare și colectare a informațiilor necesare fundamentării documentelor de politică publicăM1.3.3.2 - Elaborarea variantelor de politiciM1.3.3.3 - Aprobarea documentelor de politică publicăM1.3.4.1 - Realizarea a 9 (nouă) strategii de contractare pentru produsele/ serviciile ce urmează a fi achiziționate centralizat, inclusiv identificarea de factori de mediu și/ sau socialiM1.3.4.2 - Elaborarea unui ghid practic de evitare a potențialelor blocaje ce pot apărea în derularea procedurilor de achiziție centralizatăM1.3.5.1 - Dezvoltarea unui sistem integrat

23

testarea criteriilor și mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice propuse de Banca Mondială

de colectare și centralizare a datelor referitoare la procesul de achiziții publice centralizate, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea achizițiilor centralizateM1.3.6.1 - Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor centralizate

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Indicator de impact nr.1.1: menținerea deficitului bugetar în limitele agreate de România. Ţintă 2022: -1,45Indicator de impact nr.1.2: nivelul datoriei publice guvernamentale (brută). Ţintă 2022: 34,8%, datoria guvernamentală calculată conform ESA

Rezultate

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetarăIndicator de rezultat 1.1.1: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe. Ţintă 2022: 23Indicator de rezultat 1.1.2: Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții. Ţintă 2022: 5%Programul 1.2: Managementul datoriei publiceIndicator de rezultat 1.2.1: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică guvernamental. Ţintă 2022: 45% (minim) – 60%Indicator de rezultat 1.2.2: Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută. Ţintă 2022: 80% (minim) – 95%Indicator de rezultat 1.2.3: Maturitatea medie ramasă a datoriei publice guvernamentale. Ţintă 2022: 6 ani (minim) – 7 aniProgramul 1.3: Politica în domeniul achizițiilor publiceIndicator de rezultat 1.3.1: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile publice. Ţintă 2022: 4100Indicator de rezultat 1.3.2: Număr de analize, metodologii, ghiduri si instrumente operaționale dezvoltate pentru a susține abordarea unitară în domeniul achizițiilor publice. Ţintă 2022: 10Indicator de rezultat 1.3.3: Număr de documente de politică publică în domeniul achizițiilor strategice elaborate. Ţintă 2022: 1Indicator de rezultat 1.3.4: Număr de strategii de contractare și ghiduri necesare derulării procedurilor de achiziție centralizată. Ţintă 2022: 10Indicator de rezultat 1.3.5: Număr de sisteme integrate de colectare, centralizare și monitorizare a datelor referitoare la procesul de achiziții publice centralizate. Ţintă 2022: 1Indicator de rezultat 1.3.6: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile centralizate. Ţintă 2021: 180

Resursele din bugetul de stat estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 1.595.318 mii lei.

Tabelul 5. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (RON)

Total valoare/an (Mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 Politica fiscal-bugetară 1.217.257 336.854 283.679 301.149 295.575

P 1.2 Managementul datoriei publice 124.973 34.584 29.125 30.918 30.346

P 1.3 Politica în domeniul achizițiilor publice

253.089 68.174 59.035 61.856 64.023

Total OS 1 1.595.318 439.612 371.839 393.923 389.945

24

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Justificare: Procesul bugetar este clar și bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus pe politici și rezultate. Cadrul pentru elaborarea și execuția bugetului anual este definit clar în Legea finanțelor publice, precum și într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea și implementarea bugetului anual se bazează pe cadrul de cheltuieli pe termen mediu, care oferă un cadru orientativ pe trei ani. Cu toate acestea devierile bugetului anual de la cadrul de cheltuieli pe termen mediu sunt endemice. Calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la acesta. Rectificările bugetare determină reducerea treptată a decalajului dintre programul bugetar anual aprobat și execuție, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar. În momentul de față planificarea și prioritizarea politicilor, pe de o parte, și bugetarea, de cealaltă parte, sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de cheltuieli nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce privește o abordare strategică a planificării bugetului.

De multe ori solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător și nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza estimărilor viitoare din anul anterior) și a noilor inițiative de finanțare. De asemenea, adesea, solicitările inițiale de buget nu respectă limitele de cheltuieli aprobate de Guvern și transmise de MFP pe baza anvelopei de resurse disponibile. Această practică conduce la negocieri între MFP și ministerele de linie cu privire la nivelurile de finanțare, îngreunând procesul de elaborare a bugetului.

Procesul bugetar suferă, de asemenea, din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare. Ca urmare a acestui lucru există măsuri care afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Totodată, hotărâri cu implicații bugetare semnificative sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice.

Deși de-a lungul timpului calitatea s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici și alocările bugetare.

Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare. Guvernul intenționează ca pe termen mediu să introducă bugetarea pe programe, scopul principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile și de a responsabiliza mai mult ministerele de linie astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente și mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi MFP, cu sprijin din partea SGG. În momentul de față cele două instituții lucrează la finalizarea noii metodologii de bugetare pe programe.

Eficientizarea cheltuielilor bugetare

Pornind de la considerentul sumelor semnificative alocate de la bugetul de stat, s-a decis efectuarea unor analize pilot de cheltuieli în domeniile transporturi, sănătate, educație. Pentru sectorul transporturi, a fost elaborat un raport iniţial încă din octombrie 2016, fiind identificate zone de ineficiență a cheltuielilor publice (investițiile publice, subvențiile, mentenanța, opțiuni concrete de economisire) și măsuri de eficientizare. Analiza în domeniul transporturilor va continua cu elaborarea raportului final.

În continuare, la 10 mai 2017, a fost constituit Comitetul interministerial de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice (Decizia nr.397/2017 a prim-ministrului), o structură condusă de prim-ministru (președinte) și ministrul finanțelor publice (vice-președinte), ce are ca obiectiv susținerea la nivel politic a activității specifice analizelor de eficientizare a cheltuielilor publice.

Pentru domeniile sănătate şi educaţie, MFP (Direcția de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice) a elaborat în cursul anului 2017 analize diagnostic, termeni de referinţă şi fişe de măsuri (măsuri care au fost discutate cu reprezentanţi ai MS, CNAS şi MEN). Până la sfârșitul anului 2018 se vor întocmi rapoarte finale pentru domeniile sănătate şi educaţie, în care se vor prezenta măsuri de eficientizare

25

a activității pentru domeniile analizate, care să conducă la posibile modalități de realizare de economii și/sau la o mai bună eficientizare a fondurilor publice. Rapoartele vor fi supuse aprobării Comitetului Interministerial, care va decide măsurile care vor fi implementate în perioada următoare.

Managementul investițiilor publice

Competitivitatea și performanțele economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Calitatea infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar și a celor cu cheltuieli de capital mai mici, ceea ce denotă puncte slabe în pregătirea și calitatea sistemului de management al investițiilor publice din România.

Bunele practici internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI din anul 2015, Making Public Investment More Efficient, (http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959) a identificat că aproximativ 30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverși indicatori ai calității și accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu cele mai eficiente sisteme de management al investițiilor publice, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un impact mult mai mare asupra creșterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI, 2015).

Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern, pentru a susține și crește investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creșterii economice, dezvoltării regionale și îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a crește calitatea și eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus și crearea Unității de evaluare a investițiilor publice în cadrul MFP (O.U.G. nr.88/2013). Prin activitățile curente, UEIP contribuie la:

i) îmbunătățirea procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative;

ii) analiza modului în care ordonatorii principali de credite asigură respectarea prevederilor legale cu privire la alocarea resurselor bugetare pentru proiectele de investiții publice semnificative prioritizate;

iii) consolidarea procesului de monitorizare a modului de implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite.

Pentru detalierea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 88/2013, în anul 2014 au fost elaborate și aprobate normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice prin H.G. nr.225/2014.

Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi și eficientizării cheltuielilor publice în contextul atragerii de finanțare și expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost înființată Direcția generală managementul cheltuielilor și investițiilor publice din care a făcut parte și Unitatea de evaluare a investițiilor publice.

În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative și procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în O.U.G. nr. 88/2013, care stabilește modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.

Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul managementului investițiilor publice, este necesară îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice. În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului „Îmbunătăţirea managementului investiţiilor publice”, implementat în perioada 2014-2015, (al cărui beneficiar a

26

fost MFP prin Unitatea de evaluare a investițiilor publice, alături de Direcția generală de programare bugetară prin Direcția de programare a investițiilor publice) au fost identificate cinci aspecte cheie, care ar trebui îmbunătățite:

capacitatea tehnică de evaluare a proiectelor, cu instrumente corespunzătoare; evaluarea și analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva relevanței, încă din

fază timpurie; prioritizarea finanțărilor de la buget și în asigurarea unei finanțări adecvate pentru proiectele în

derulare; activitățile privind managementul de proiect și prin îmbunătățirea sistemului de monitorizare a

stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice, fapt ce ar conduce la întărirea sistemului decizional;

sprijinirea activităților sistemului de management al investițiilor publice, prin consolidarea funcției de supraveghere și management din MFP; dezvoltarea unor instrumente informatice corespunzătoare.

În luna august 2018, ca urmare a reorganizării MFP, Unitatea de evaluare a Investițiilor publice a fost integrată în Direcția generală de programare bugetară, Direcția de programare a investițiilor publice.

În scopul îmbunătățirii sistemului de monitorizare a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice, în luna mai 2018 au fost aprobate modificări și completări ale Hotărârii Guvernului nr.225/2014 privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, prin care s-a stabilit elaborarea și aprobarea prin ordin al ministrului finanțelor publice a conținutului cadru privind raportările pe care ordonatorii principali de credite trebuie să le elaboreze și transmită trimestrial către MFP (Unitatea de evaluare a investițiilor publice). Astfel, în luna decembrie 2018 a fost aprobat Ordinul Nr. 3.903/2018 privind stabilirea structurii situațiilor referitoare la monitorizarea derulării programului de investiții publice potrivit prevederilor art. 44 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, precum și pentru stabilirea conținutului-cadru al raportărilor privind stadiul de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative potrivit prevederilor art. II din Hotărârea Guvernului nr. 363/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014.

Prin OMFP nr.3903/2018 s-a urmărit:

crearea unui sistem de monitorizare care să conțină informații cuprinzătoare privind atât execuția bugetară anuală pe parcursul derulării procesului investițional, cât și date și informații privind stadiul de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative, prin acesta creându-se premisele creșterii eficienței și transparenței modului de cheltuire a resurselor bugetare;

consolidarea procesului de luare a deciziilor de către Guvern corelat cu procesul de elaborare a Legilor bugetare;

asigurarea că implementarea proiectelor se desfășoară conform calendarelor stabilite și există premisele ca obiectivele, rezultatele și indicatorii aprobați să fie realizate;

asigurarea că există un management eficient al proiectelor de investiții publice; corelarea modului de alocare a resurselor financiare cu stadiul de implementare a proiectelor

ceea ce conduce la o planificare bugetară eficientă; identificarea posibilităților de redistribuire a resurselor bugetare, cu prioritate, la proiectele de

investiții publice semnificative în vederea reducerii întârzierilor înregistrate în implementarea acestora.

Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune:

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe 23 faţă de 1 (actuala referinţă)

27

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare independentă, prioritizare, bugetare și achiziție): Depăşirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiţii max 5% faţă de 10% actuala referinţă.

Descriere: Programul își propune alocarea eficientă, eficace și corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a rezolva prioritățile de politici publice ale Guvernului, și prin cheltuirea eficientă și responsabilă a resurselor publice. Programul își propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură și în servicii publice, dar și să sporească eficiența și eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea și prioritizarea proiectelor, selecția și bugetarea proiectelor de investiții publice. Programul își propune să introducă bugetarea pe programe, pentru a asigura prioritizarea cheltuielilor și orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură și monitorizarea utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite. Totodată, programul vizează programarea și implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, ale căror constatări vor ajuta procesele ulterioare de planificare și elaborare a bugetului.Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

Tabelul 6. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate

1 - Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare

2 - Elaborarea legilor bugetare anuale şi legilor de rectificare

3 - Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe

4 - Planificarea şi implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (evaluare independentă, selecție, prioritizare, bugetare și achiziție)

1 - Analiza sustenabilităţii şi suportabilităţii şi evaluarea gradului de pregătire proiectelor de investiţii publice semnificative noi

2 - Analiza şi verificarea respectării de către ordonatorii principali de credite a cerinţelor metodologice privind evaluarea proiectelor de investiţii publice semnificative în procesul de prioritizare şi elaborarea listei proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate

3 - Analiza şi verificarea modului de reflectare a rezultatelor prioritizării în bugetele anuale ale ordonatorilor principali de credite

4 - Monitorizarea, pe baza indicatorilor de progres şi rezultat, a stadiului de implementare a proiectelor de investiţii publice semnificative

5 - Dezvoltarea capacităţilor de a gestiona parteneriatele public private (PPP)

6 - Exerciţiu pilot, în colaborare cu Ministerului Transporturilor, pentru testarea criteriilor şi mecanismelor de raţionalizare a Programului de Investiţii Publice propuse de Banca Mondială.

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Justificare: Obiectivele, indicatorii și țintele aferente programului „Managementul datoriei publice” sunt cele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2019-2021.

Obiectivele programului: Programul 1.2 își propune:

Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finanțare la nivel guvernamental.

28

Obiectivele și țintele indicative ale indicatorilor asociați precizate în cuprinsul Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu sunt următoarele: Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale și a obligațiilor de plată,

pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung; Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, și Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

Tabelul 7. Ţintele indicative asociate indicatorilor

Expunerea la risc IndicatorŢinte indicative pentru

perioada 2018-2020

Riscul valutar Ponderea datoriei în moneda națională din total datorie (% din total)Ponderea datoriei denominate în EURO în total datorie în valută (% din total)

45% (minim) - 60%

80% (minim) - 95 %

Riscul de refinanțare

Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)Ponderea datoriei în monedă națională scadentă în termen de 1 an (% din total)Maturitatea medie rămasă pentru total datorie (ani)Maturitatea medie rămasă pentru datoria în moneda națională (ani)

10% - 20% (maxim)15% - 25% (maxim)

6,0 ani (minim)– 7,0 ani 3,5 ani (minim) - 5,0 ani

Riscul ratei dobânzii

Ponderea datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an (% din total)Ponderea datoriei în lei care își modifică rata dobânzii într-un an (% din total)Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani)Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda națională (ani)

10% - 20% (maxim)

15% - 25% (maxim)

6,0 ani (minim) – 7,0 ani

3,5 ani (minim) – 5,0 ani

Descriere: Programul își propune să gestioneze nevoile de finanțare pe termen mediu și lung ale Guvernului și, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă și externă, unul din obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creșterea eficienței, a lichidității, precum și a transparenței și predictibilității acestei piețe.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

29

Tabelul 8. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.2

(1.2.1) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finațare la nivel guvernamental

1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale

2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

Justificare: Adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice a dus la creșterea gradului de complexitate în derularea achizițiilor publice și, implicit, la necesitatea dezvoltării cunoștiințelor și abilităților personalului cu atribuții în domeniu. Cu toate că noua legislație oferă oportunitatea derulării achizițiilor publice strategice care pot avea impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor și a cheltuirii eficiente a fondurilor publice, cea mai des utilizată procedură este cea simplificată, iar cele mai rar utilizate proceduri (în medie 13% din cazuri) sunt dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare și concursul de soluții.În anul 2016, cererea de oferte/procedura simplificată a reprezentat 65,21% din procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice inițiate în SEAP, iar licitația deschisă 33,55% din proceduri. În anul 2017 procedura simplificată a avut o pondere de 68,43 % raportat la numărul procedurilor de atribuie a contractelor de achiziții publice inițiate în SEAP, iar licitația deschisă a avut o pondere de 30,73% . Din 13.916 proceduri finalizate prin atribuire contract/încheierea unui acord-cadru în anul 2016 , în 95% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”, iar în anul 2017 dintr-un număr total de 19.923 proceduri de achiziție publică finalizate prin atribuirea unui contract/încheierea unui acord-cadru, în 92.25% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Din aceste date rezultă că autoritățile/entitățile contractante nu valorifică potențialul strategic al achizițiilor publice de produse, servicii sau lucrări.Experții din cadrul ANAP au răspuns în anul 2017, prin intermediul portalului Helpdesk, la un număr 6 537 de întrebări, față de anul 2016 când au răspuns unui număr de 5 242 de întrebări, iar în 2015 unui număr de 2 259. De aici rezultă că, în urma modificărilor legislative în domeniul achizițiilor publice, s-a dublat numărul solicitărilor primite prin portalul Helpdesk. Mai mult, activitatea de acordare a consilierii metodologice în scris a crescut semnificativ, respectiv cu aproximativ 65% față de anul 2015.Compartimentele de achiziții publice se confruntă cu un volum ridicat de muncă, cu numărul redus de personal (în 57,71% din cazuri există un singur angajat) și cu dificultăți întâmpinate în angajarea de personal specializat având în vedere riscurile ridicate ale profesiei, complexitatea activităților și nivelul redus de instruire (în prezent formarea în acest domeniu se realizează prin intermediul unor cursuri de scurtă durată și fără a avea o programă unitară). De asemenea, autoritățile contractante se confruntă cu o fluctuație relativ mare a personalului, având în vedere că, potrivit datelor obținute de ANAP , vechimea la nivelul compartimentului de achiziții este în majoritatea cazurilor (56,01%) în medie de 2 ani și 6 luni, iar în ultimii 3 ani, în 84,63% din cazuri, o persoană a plecat din cadrul compartimentului.ONAC este o instituție nou înființată și pentru a-și atinge obiectivele stabilite sunt necesare acțiuni în următoarele trei direcții: a) Documente suport privind etapa de planificare a procedurilor de atribuire: strategii de contractare pentru

produsele/ serviciile ce vor fi achiziționate centralizat, precum si analize pentru identificarea principalelor probleme, reclamate prin contestații, în atribuirea produselor/ serviciilor care pot face obiectul achizițiilor centralizate;

30

b) Infrastructură software și hardware care să permită utilizarea mijloacelor electronice pe parcursul întregului proces de achiziție publică. În prezent, SEAP permite derularea integrală prin mijloace electronice doar a celei de-a doua etape a procesului de achiziție publică, respectiv etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/ acordului-cadru. Astfel, O.N.A.C. va dezvolta un sistem informatic integrat care să permită derularea etapei de planificare (colectarea datelor necesare de la utilizatori pentru a diminua riscurile ce pot apărea în centralizarea acestora, dar și de a diminua timpul alocat acestei etape) și a etapei de post-atribuire contract/ acord-cadru (monitorizarea implementării acordului-cadru care să ofere date privind nevoia reală a utilizatorului reflectată în urma implementării contractelor subsecvente);

c) Resurse umane pregătite pentru a asigura derularea de proceduri de achiziții centralizate performante. Resursele umane implicate în atribuirea acordurilor-cadru centralizate au nevoie de cursuri de instruire în domeniul achizițiilor centralizate, de cursuri de instruire specifice categoriilor de produse/ servicii ce vor fi achiziționate centralizat având în vedere că standardizarea produselor/ serviciilor poate fi dificilă pentru a se atinge gradul de eterogenitate al cererii.

Obiectivele programului: Programul 1.3 își propune: Îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice din România.Descriere: Programul își propune să asigure funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice din România, prin continuarea reformei demarate odată cu adoptarea Strategiei Naționale în domeniul achizițiilor publice în anul 2015. De asemenea, programul are în vedere alinierea la direcțiile de acțiune stabilite la nivelul Uniuni Europene prin Strategia în domeniul achizițiilor publice.Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

Tabelul 9. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.3

(1.3.1) Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNAP (proiect POCA)

1 - Consolidarea cunoştinţelor pentru asigurarea unei abordări unitare la nivelul personalului implicat în sistemul de achiziţii publice

2 - Continuarea reformei controlului ex-ante

3 - Înfiinţarea UCA pilot la nivel local

4 - Monitorizarea şi supervizarea sistemului de achiziţii publice

(1.3.2) Dezvoltarea unei evoluții profesionale a personalului implicat în domeniul achizițiilor publice

1 - Aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 2019-2023

2 - Implementarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 2019-2023 (proiect POCA)

(1.3.3) Elaborarea și aprobarea documentelor de politică publică privind achizițiile strategice (achiziții inovatoare, achiziții verzi, achiziții responsabile social)

1 - Demararea activităţii de identificare şi colectare a informaţiilor necesare fundamentării documentelor de politică publică

2 - Elaborarea variantelor de politici

3 - Aprobarea documentelor de politică publică

(1.3.4) Elaborarea documentelor suport necesare derulării de achiziții publice performante

1 - Realizarea de strategii de contractare pentru produsele/ serviciile ce urmează a fi achiziţionate centralizat, inclusiv identificarea de factori de mediu şi/ sau sociali

2 - Elaborarea unui ghid practic de evitare a potenţialelor blocaje ce pot apărea în derularea procedurilor de achiziţie centralizată

31

(1.3.5) Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare și centralizare a datelor referitoare la procesul de achiziții publice centralizate, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea achizițiilor centralizate

1 - Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi centralizare a datelor referitoare la procesul de achiziţii publice centralizate, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea achiziţiilor centralizate

(1.3.6) Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor centralizată

1 - Profesionalizarea personalului în domeniul achiziţiilor centralizate

32

Obiectiv Strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publicevizează creșterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a

îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscale.

ANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii și reglementărilor în domeniul vamal și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală și vamală, precum a altor fapte date prin lege în competența sa.

Veniturile colectate de ANAF în anul 2018 reprezintă aproximativ 26% din PIB. Impozitele indirecte (TVA, accize etc.) reprezintă cca. 9% din PIB, restul de 17% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe venit și contribuțiile sociale).

Graficul 4. Structura veniturilor fiscale

Obiectivul strategic este susținut de documentele programatice ale ANAF a cărei misiune este de a colecta și a gestiona eficace și eficient impozitele, taxele, contribuțiile sociale și alte sume datorate, pentru a asigura resursele necesare finanțării cheltuielilor publice, să aplice politicile și reglementările în domeniul fiscal și vamal. Totodată, ANAF trebuie să efectueze controlul vamal la frontierele ce reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, să protejeze interesele financiare, de securitate și siguranță ale Uniunii Europene și ale cetățenilor săi.

Structura obiectivului strategic 2 include un (1) program și treisprezece (13) măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

33

Figura 4. Obiectivul Strategic 2: Structura

Obiectivul Strategic 2. Administrarea performantă a veniturilor publice

Programul 2.1. Administrarea veniturilor publice

Măsuri Programul 2.1. M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plățiM2.1.1.2. Executare silităM2.1.1.3.Serviciul de îndrumare și asistență a contribuabililorM2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilorM2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscalăM2.1.1.6. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabiliM2.1.1.7. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electroniceM2.1.1.8. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturiM2.1.2.1.Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-lineM2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitarM2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor M2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mariM2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

Obiectivul strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 5. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Volum venituri administrate de ANAF în anul 2018, 244.832,5 mil lei, realizat anual vs planificat 99,9% Ţintă 2022 - 100% ;Ponderea veniturilor în PIB inclusiv contribuțiile sociale (impact) pentru anul 2018: 25,8%. Ţinta 2022 - 28,0%

Rezultate

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale a fost de 86,4% (valoare realizată în anul 2018 ) față de 85,4% (valoare referință 2017); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile a crescut la 71,4% (valoare realizată în anul 2018) de la 69,4 % (valoare referință 2017); Gradul de conformare voluntară la declarare a fost de 94,4% (valoare realizată în anul 2018) față de 95,6% (valoare referință 2017);(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal: ANAF își dezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.(2.1.3) Creșterea eficienței colectării: Gradul de realizare a veniturilor în anul 2018 a fost de 99,9%; Timpul mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale a scăzut de la 168 la 163 ore/an.

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 12.006.491 mii lei.

Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (RON)

Total valoare/an (Mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 2.1 Administrarea veniturilor publice 12.006.491 2.697.915 2.973.087 3.115.667 3.219.822

Total OS 2 12.006.491 2.697.915 2.973.087 3.115.667 3.219.822

34

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2016 decalajul de TVA a fost de 33,5 procente. Administrația fiscală utilizează o serie de proceduri interne, care încă necesită prezența la ghișeu a contribuabililor, mijloacele electronice de comunicare fiind într-o continuă dezvoltare.

Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor și pentru climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală. În România, ca și în alte state, majoritatea marilor contribuabili își îndeplinesc obligațiile de bază, de raportare și plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate și aranjamente financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor și pot contribui considerabil la decalajul fiscal general.

Sistemul de management al riscurilor folosit de autoritățile fiscale trebuie consolidat printr-un mai mare accent pus pe schimbul de date și analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție etc.).

Obiective: Programul 2.1 urmărește atingerea următoarelor obiective:

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale a fost de 86,4 % (valoare realizată în anul 2018 ) faţă de 85,4% (valoare referinţă 2017); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile a crescut la 71,4% (valoare realizată în anul 2018) de la 69,4% ( valoare referinţă 2017);Gradul de conformare voluntară la declarare pentru anul 2018 a fost de 94,4 % faţă de 95,6% (valoare referinţă 2017); (2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale: ANAF îşi dezvoltă capacitatea de analiză şi măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale: Gradul de realizare a veniturilor în anul 2018 a fost de 99,9 %; Timpul mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale a scăzut la 163 ore/an de la 168 ore/an.

Descriere: Programul își propune să asigure implementarea politicilor și legislației fiscale și vamale, precum și eficiența și eficacitatea managementului, colectării și controlului veniturilor la bugetul general consolidat.

Factori de succes: Multe dintre progresele din administrarea fiscală depind de disponibilitatea unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la: îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de neconformare; dezvoltarea serviciilor de asistență pentru contribuabili; și îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.

Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

35

Tabelul 11. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.1

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare

1 - Procesarea declaraţiilor fiscale şi plăţi

2 - Executare silită

3 - Serviciul de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor

4 - Consolidarea activităţii de soluţionare a contestaţiilor

5 - Promovarea transparenţei în administraţia fiscală

6 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

7 - Reducerea complexităţii cadrului administrativ şi încurajarea declaraţiilor electronice

8 - Flexibilizarea modalităţii de poprire pe conturi

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

1 - Controale fiscale, din care controale în domeniul comerţului on-line

2 - Supraveghere şi control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal naţional şi comunitar

3 - Îmbunătăţirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

2 - Îmbunătăţirea guvernanţei şi consolidarea eficienţei în colectare (în special, TVA şi CAS)

36

Obiectiv Strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

vizează consolidarea capacității MFP

de a-și îndeplini funcțiile în mod eficient și eficace.

Prin mandatul său, MFP este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României și pentru atingerea țintei de integrare în UE. Beneficiarii direcți și indirecți ai rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic. În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate instituțională.

Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în elaborarea de politici publice, precum și în utilizarea resurselor bugetare.

Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului fiscal-bugetar al României; (ii) dezvoltarea resursele umane; (iii) soluționarea problemelor legate de accesul la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-bugetar.

Structura obiectivului strategic 3 include 2 programe și treizeci și opt (38) de măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

37

Figura 6. Obiectivul Strategic 3: Structura

Obiectivul Strategic 3. Consolidarea cadrului instituțional

Programul 3.1. Management și administrare

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Măsuri Programul 2.1. M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIM3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleM3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPM3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiM3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiM3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP M3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea eficientă a fondurilor interne și externe alocateM3.1.1.8. Modernizarea si conservarea infrastructurii MFP M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legalM3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice M3.1.2.1.Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publiceM3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control financiar și management al riscurilorM3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționaleM3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister

Măsuri Programul 2.2.M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITM3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicațiiM3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publiceM3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de IT din MFPM3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologiiM3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetarM3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei IT&C în MFPM3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceM3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiM3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor M3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”M3.2.2.6. Extinderea utilității și utilizării serviciului "Spațiul privat virtual"(SPV)M3.2.2.7. Furnizarea către cetățeni a informațiilor privind obligațiile fiscale și nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTaxM3.2.2.8. Crearea și operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)M3.2.2.9.Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanulM3.2.2.10. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuțiiM3.2.2.11. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECDM3.2.2.12. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)M3.2.2.13. Implementarea sistemelor IT vamaleM3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)M3.2.2.15. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)M3.2.2.16. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAFM3.2.2.17. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situațiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții

38

conform legii datoriei publice

39

Obiectivul strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 7. Obiectivul Strategic 3: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Gradul de încredere în instituția și acțiunile MFP: Tintă 2022: 90% Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2022: 70%Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: Ţintă 2022: 50%

Rezultate

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4; (3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerințele legislative 100% nr. procese conforme din total/an; (3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60% (valoare de referință). Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la RON/pers 207.000 lei de la 90.000 lei/pers (valoare de referință).(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7; (3.2.2) Dezvoltarea hub-ului sectorului fiscal-bugetar la nivel național; gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal 50%

Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 7.540.323 mii lei.10

Tabelul 12. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (RON)

Total valoare/an (Mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 3.1 Management și administrație 7.514.539 2.257.844 1.762.736 1.759.340 1.734.620

P 3.2 Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

25.784 13.302 4.114 4.161 4.207

Total OS 3 7.540.323 2.271.146 1.766.849 1.763.501 1.738.827

Programul 3.1: Management și administrare

Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace. Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile, trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale ministerului.

Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea PSI. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va

10 Sunt incluse despagubirile conform titlurilor de plata emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform Legii 165/2013 si Legii 164/2014 si activele financiare.

40

reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite și informate în mod adecvat de date statistice, analize și prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.

Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și a instituțiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2022 următoarele obiective:

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura organizatorică, până la max 4;

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative, 100% nr. procese conforme din total/an;

(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului MFP: Procent cheltuieli operaţionale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referinţă).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la 207.000 RON/pers de la 90.000 RON/pers (valoare de referinţă).

Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltuielilor

Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

41

Tabelul 13. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.1

(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate

Măsuri dedicate modernizării instituționale, creșterii eficienței, îmbunătățirii proceselor și procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităţilor organizaţionale şi a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătăţită a strategiei şi o implementare uşoară a PSI

2 - Promovarea dezvoltării organizaţionale

3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsuri orientate către personalul specializat al MFP

4 - Managementul resurselor umane şi adaptarea la nevoile organizaţiei

5 - Formare şi perfecţionare profesională, învăţare şi expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

6 - Sistemul de evaluare a performanţei MFP

7 - Elaborarea programelor bugetare anuale şi multi-anuale pentru utilizareaeficientă a fondurilor interne şi externe alocate

8 - Modernizarea şi conservarea infrastructurii MFP

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

9 - Transparenţa în procesul decizional şi formularea politicilor publice şi a cadrului legal

10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP și instituțiile subordonate

1 - Operaţionalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP şi a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetăţenii şi părţile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea şi publicarea de politici publice

3 - Colaborarea inter-instituţională şi schimbul de experienţă cu organizaţiile naţionale şi internaţionale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate

1 - Dezvoltarea capacităţii de analiză, audit, control financiar şi management al riscurilor

2 - Atragerea şi utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi instituţionale

3 - Funcţionarea eficace şi eficientă a serviciilor furnizate de către minister

42

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Justificare: Managementul informațiilor financiare la nivelul statului are un caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele menționate mai sus și să răspundă nevoii de informații a tuturor părților implicate în derularea acestor procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituții publice din administrația publică centrală și locală, alte instituții ale statului, societăți comerciale, organizații, cetățeni. Dezvoltarea sistemului informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și funcțiile pe care MFP le exercită prin instituția sa subordonată privind reglementarea și controlul achizițiilor publice.

Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexității și specificității aplicațiilor, cât și al numărului de entități ale administrației publice și entități private deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii 90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce privește dezvoltarea sistemului informatic al MFP, a fost orientarea pe procese și nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele. Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.

Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă depusă, precum și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de realizare și implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului informatic, proiecte de importanță majoră și cu termene limită de finalizare, impuse de cerințe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerințe de eficientizare a activităților direcțiilor MFP, cerințe de îmbunătățire a serviciilor oferite contribuabililor etc.

Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de necesitățile identificate în cadrul instituției de a eficientiza prin informatizare procesele și activitățile proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanțelor publice la nivel național (centru de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze și să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați (din interior – direcțiile MFP și ale instituțiilor subordonate, din exterior - instituții publice din administrația publică centrală și locală, alte instituții ale statului, instituții externe, societăți comerciale, organizații, cetățeni) informații fiabile, coerente și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.

Sistemul informatic al MFP așa cum a fost dezvoltat inițial, a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație. Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.

De altfel, dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea

43

unei arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).

În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri și au fost asigurate resurse financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcționării acestuia: întreținere, upgrade-uri și update-uri infrastructură hardware și software, implementare soluții de back-up, de acționare în caz de dezastru.

Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare, estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și eventual greu sau deloc integrabile.

Deși inițial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România, structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două instituții publice diferite: Direcția Generală a Tehnologiei Informației care aparține de MFP și Direcția Generală de Tehnologia Informației care aparține aparatului central de ANAF.

Divizarea Direcției generale a tehnologiei informației în compartimente distincte, în cadrul unor instituții distincte, dar dezvoltând și gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului, în nenumărate rânduri, un factor perturbator. Eficiența generală a activităților, din toate punctele de vedere: strategic și procedural, funcțional (informatizarea proceselor celor două instituții), utilizarea resurselor umane, gestionarea resurselor tehnologice a fost nesatisfăcătoare, activitatea în domeniul TIC desfășurată la nivelul aparatului central MFP și al instituțiilor subordonate neputând fii separată.

Cauzele principale care au împiedicat o administrare mai riguroasă a resurselor financiare alocate dezvoltării domeniului TIC, precum și optimizarea și diversificarea serviciilor adresate cetățenilor și mediului de afaceri, multe dintre ele reprezentând probleme sistemice și care au afectat permanent eficiența activităților TIC și a sistemului informatic în general, sunt următoarele:

priorități diferite ale MFP și instituțiilor din subordine privind dezvoltarea în domeniul TIC; slabă capacitate de negociere a MFP în raport cu celelalte autorități ale statului, cauzată de slaba

reprezentativitate a MFP în definirea serviciilor moderne de e-guvernare și e-administrație, din cauza fragmentării obiectivelor instituțiilor subordinate;

dispersarea resurselor utilizate pentru dezvoltarea și operarea TIC (umane și materiale) întrucât lipsește vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum și asupra resurselor disponibile sau necesare spre a fi alocate;

dificultăți în negocierile privind menținerea în stare de funcționare a sistemelor achiziționate înainte de divizarea structurii TIC a MFP;

dificultăți în absorbția de fonduri europene din cauza lipsei unei strategii unitare; întârzierea foarte mare a implementării Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale din

România (RAMP) gestionat doar la nivelul ANAF, dar cu efecte negative asupra întregului sistem informatic al MFP și, implicit, asupra proceselor administrative din cadrul acestuia;

activitățile din aria tehnologiei informației și comunicațiilor se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial (SCIM) distincte, neunitare și necorelate din MFP și ANAF;

lipsa unei politici unitare de securitate a MFP și instituțiilor subordinate.

Pe fondul acesta, o serie de acte normative, reglementări naționale și internaționale, inițiative guvernamentale apărute în 2016-2017, precum și creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor

44

negative generate de atacurile informatice în anul 2017 au condus la situația extraordinară descrisă în continuare:

România este doar furnizor de informații pentru partenerii SUA și OECD în domeniul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. Dat fiind faptul că România nu îndeplinește standardele de securitate impuse, nu beneficiază de informații de la parteneri;

Sistemul informatic al MFP-ANAF nu poate furniza în prezent toate condițiile necesare pentru asigurarea continuității guvernării și serviciilor guvernamentale critice, în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia-2016. MFP îi revin funcții esențiale, care trebuie tratate cu prioritate în cadrul Planului național de continuitate în cazul unor situații de urgență, ca urmare a dezastrelor, acțiunilor asociate actelor de terorism, a manifestării războiului hibrid și a conflictelor armate pe teritoriul național;

Creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice pot genera pierderi importante pentru sistemul financiar-fiscal gestionat de către MFP și trebuie luate măsuri pentru contracararea acestora prin unificarea managementului acestor situații, astfel încât răspunsul la astfel de atacuri să fie unitar și rapid. Situația deosebită rezidă din însăși situația creată prin atacurile informatice care au blocat diferite sisteme dintr-o arie variată de domenii, atacuri bazate pe resurse de tehnologia informației și comunicațiilor moderne. Or, în acest caz autoritățile și instituțiile publice trebuie să țină pasul în același ritm prin crearea de programe și proceduri care să împiedice afectarea sistemelor proprii;

Politica IT neunitară la nivelul MFP și al unităților din subordine, în condițiile în care nu sunt asigurate serviciile necesare de mentenanță, suport tehnic, licențiere, up-grade-uri pentru sistemul informatic aflat în exploatare, au condus la probleme în funcționarea sistemului. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea resurselor de stocare și procesare necesare și pentru îndepărtarea oricăror riscuri de securitate informatică;

În prezent România lucrează la modificarea legilor infrastructurilor critice, pentru conformarea la cerințele NATO. Trebuie luate urgent măsuri de tratare unitară a menținerii și dezvoltării sistemului informatic al MFP pentru a răspunde cerințelor NATO și modificărilor legislative privind infrastructurile critice. Segmentarea actuală a sistemului împiedică acest lucru.

Consecința negativă a neadoptării măsurilor propuse este aceea a expunerii la riscuri din ce în ce mai mari a întregului sistem din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor cu consecințe incomensurabile în cazul afectării acestuia (pierderea datelor despre contribuabili, imposibilitatea efectuării de plăți prin trezoreria statului etc.), interesul public fiind afectat în mod vădit.

O serie de necesități presante au impus măsuri rapide de unificare a managementului și tratarea unitară a domeniului TIC la nivelul întregii organizații:

platforme tehnologice TIC învechite și insuficiente pentru majoritatea funcțiilor sistemului informatic și totodată o experiență nefericită de neutilizare a fondurilor alocate pentru modernizare (spații tehnologice neadaptate pentru a găzdui noi platforme TIC, lipsa planului de înlocuire a vechilor platforme cu soluții tehnologice coerente, lipsa întreținerii platformelor utilizate, achiziții tehnologice insulare);

proiecte majore de interes național care întârzie să fie realizate: comunicarea automata a instituirii și ridicării popririlor pe conturile bancare, colectarea automată a datelor din casele de marcat, gestiunea datelor financiare ale instituțiilor publice, plățile electronice în Trezorerie; centralizarea administrării fiscale pentru persoanele juridice;

acțiuni punctuale necesare realizării Planului de acțiuni de debirocratizare și simplificare asumat de România sunt întârziate din lipsa capacității sistemului informatic;

resurse umane insuficiente pentru realizarea proiectelor majore de interes național; resurse umane insuficiente pentru operarea platformelor tehnologice actuale de interes național; resurse umane insuficient pregătite pentru migrarea de la tehnologii TIC actuale la noi tehnologii.

45

Necesitatea reunificării tuturor activităților din aria tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul financiar-fiscal într-o singură structură la nivelul ordonatorului principal de credite a fost susținută, pe lângă cauzele deja menționate, de următoarele argumente:

- complexitatea sistemului informatic și specificitatea aplicațiilor informatice incluse în acesta (sute de aplicații, sute de puncte de prezență);

- numărul de entități ale administrației publice și de entități private deservite;- întinderea teritorială;- numărul în creștere de proiecte majore de dezvoltare a sistemului informatic și cu termene limită

de finalizare, impuse de cerințe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerințe de eficientizare a activităților compartimentelor MFP și structurilor din subordine, cerințe de îmbunătățire a serviciilor oferite cetățenilor și mediului de afaceri etc.

Ca urmare, prin O.U.G. nr.77/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018, s-a decis înființarea Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), ca direcție generală în cadrul MFP prin reorganizarea Direcției generale a tehnologiei informației și preluarea activității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și a numărului de posturi și personalului aferent acestei activități de la aparatul central al ANAF, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la ANAP și de la Comisia Națională de Prognoză.

Prin înființarea CNIF s-a avut în vedere:

o tratarea unitară și eficientă a domeniului TIC la nivelul întregii organizații a MFP din punctul de vedere al:

- aplicării principiilor guvernanței TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizații și alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizației și nu pe proiecte segregate;

- asigurării calității serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituții publice, mediului de afaceri și cetățenilor;

- aplicării sistematice a politicilor și procedurilor din cadrul sistemului de control intern/managerial;- abordării unitare a proceselor de elaborare și execuție bugetară și de administrare a veniturilor,

precum și cele de prognoza economică și reglementarea și controlul achizițiilor publice, desfășurate la nivelul MFP și al instituțiilor din subordine;

- utilizării eficiente a resurselor financiare, materiale și umane;- utilizării comune a datelor și procedurilor;- realizării managementului unitar și coerent al riscurilor;- realizării evaluării stimulative a performanțelor.

o asigurarea continuității activității curente și a proiectelor aflate în implementare la nivelul MFP și a unităților subordonate, sub coordonare TIC unică:

Se vor putea realiza etapizat, în termene prestabilite, cel puțin următoarele:

- menținerea în stare de funcționare a actualei infrastructuri TIC- dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicații - retehnologizare- finalizarea centralizării și optimizarea sistemului informatic;- desemnarea și tratarea sistemului informatic al MFP ca infrastructură critică națională;- Trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile MFP în implementarea măsurilor cuprinse în Planul

integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului „Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității ex-ante,

46

subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de Comitetul național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale:

extinderea utilității și utilizării serviciului "Spațiul privat virtual" – SPV către celelalte instituții publice ale administrației centrale și locale;

furnizarea către cetățeni a informațiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, colectate și consolidate la nivel național în PATRIMVEN;

furnizarea către cetățeni a informațiilor privind obligațiile fiscale și nefiscale colectate și consolidate la nivel național în IMPTAX;

crearea și operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice, pentru interacțiunea cu statul în vederea beneficierii de servicii electronice asociate sistemelor financiar, fiscal și de asigurări sociale;

standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul;

constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții;

- Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 și crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă și comerț etc.;

- Alte inițiative ale ANAF în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare (SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări;

- Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani;

- Orientarea pe servicii de tehnologia informației și comunicațiilor pe care noua structură organizatorică le va oferi atât intern, pentru Ministerul Finanțelor Publice și instituțiile sale subordonate (dezvoltare, administrare și întreținere sistem informatic) cât și extern, celorlalte instituții din administrația publică, societăților comerciale, cetățenilor etc.;

- Migrarea la o arhitectura centralizată a sistemului informatic al Trezoreriei statului, cu accent pe diversificarea serviciilor oferite clienților;

- Migrare sistem informatic de construcție a bugetului de stat, oferirea de noi servicii TIC tuturor instituțiilor publice implicate, servicii din sfera construcției și urmării realizării bugetului ;

47

- Coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice din punctul de vedere al dezvoltării serviciilor publice pe care administrația publică le oferă în mediul electronic către cetățeni și mediul de afaceri – definirea CNIF ca nod financiar pentru administrația publică centrală și locală.

o o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre: O implicare mai puternică a analiștilor CNIF împreună cu direcțiile de specialitate din MFP și instituțiile subordonate în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, vor conduce la decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei politici publice.

Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2022 a următoarelor rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informațional bugetar, financiar și fiscal; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanțelor publice la nivel național: gradul de integrare a sistemelor informaţionale bugetar, financiar şi fiscal va fie 50%;

Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP și instituții subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii

Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC le va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ / creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace între CNIF și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar și detaliat ce cerințe au pentru dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.

O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

48

Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor publice.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

Tabelul 14. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.2

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informațional bugetar, financiar și fiscal1 - Mentenanţa actualei infrastructuri IT2 - Dezvoltarea platformelor tehnologice şi de comunicaţii3 - Îmbunătăţirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM 4 - Îmbunătăţirea funcţiei de IT din MFP5 - Implementarea noilor tehnologii6 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicaţiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar7 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanțelor publice la nivel național1 - Elaborarea şi aprobarea Strategiei privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în MFP2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investiţiilor Publice3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului4 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor 5 - Dezvoltarea “Patrimven”6 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)7 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)8 - Crearea unui mediu colaborativ pentru stimularea iniţiativei private în furnizarea de servicii electronice pentru cetăţeni şi companii9 - Constituirea şi publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale şi altor contribuţii10 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE şi OECD (taxe, contribuţii sociale etc.)11 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)12 - Implementarea sistemelor IT vamale13 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)14 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)15 - Modernizarea portalului ANAF, inclusiv prin asigurarea accesibilităţii de pe orice dispozitiv mobil, pentru îmbunătățirea interacțiunii cetățenilor și mediului de afaceri cu instituțiile publice16 - Modernizarea soluţiei de arhivare electronică 17 - Consolidarea si asigurarea interoperabilitatii aplicatiilor SIACF, DECIMP, VECTOR si SERADN cu sistemele informatice ale institutiilor statului care detin si pot furniza informatii utile in activitatea de colectare a impozitelor si taxelor la bugetul de stat consolidat18 - Centralizarea sistemului informatic Trezor19 - Dezvoltarea Platformei de Big Data destinata integrarii si valorificarii operationale si analitice a volumelor de date de interes pentru MFP si institutiile subordonate20 - Îmbunătăţirea sistemului electronic de management al documentelor SIDOC (EDMS) în cadrul Ministerului Finanţelor Publice

1.

49

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Implementare: Implementarea PSI începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat, realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.

Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse de PSI a fost dezvoltat de SGG și este disponibil și pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP și ale instituțiilor subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:

- indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura trimestrial sau cel mult lunar;

- indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial;

- indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial);

- indicatorii de impact se vor urmări anual.

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.

50

Figura 8. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MFP.

Evaluare: În afară de proiectele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a programelor bugetare. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește pregătirea și implementarea acestora.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale PSI.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea și corelarea cu bugetul, PSI actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut sau este iminent un eveniment major. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru analiza rezultatelor obținute în anul anterior și pregătirea bugetului.

51

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI

DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI

DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI

DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI

DE INTRARE

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR: TOŢI

INDICATORII

OCT.IUL.APR.IAN.

6. RESURSE FINANCIAREViabilitatea PSI 2019-2022 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.

Tabelul de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugetul de stat pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2019-2022.

Tabelul 15. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2019-2022 (mil lei)

Obiectiv/program TOTAL (mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei)

2019 2020 2021 2022

BUGET TOTAL 21.142.132 5.408.673 5.111.775 5.273.091 5.348.593

Așa cum arată tabelul de mai jos, PSI se bazează pe trei obiective strategice.

Tabelul 16. Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei)

Obiective strategice 2019 2020 2021 2022

Obiectivul strategic 1 441.165 393.306 410.477 399.410

Obiectivul strategic 2 2.696.362 2.973.087 3.115.667 3.219.822

Obiectivul strategic 3 2.271.146 1.745.382 1.746.946 1.729.361

Graficul de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel în anul 2019 peste 7,8% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 56,8 % din totalul resurselor, iar pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 35,4% din totalul resurselor, cu observația ca sub acest obiectiv se finanțează și plata despagubirilor conform titlurilor de plata emise de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor in baza Legii nr.165/2013 si Legii nr.164/2014, cât si activele financiare - participare la capitalul social al societatilor comerciale.

52

Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice

(mii lei, 2019-2022)

Obiectivul strategic 1 Obiectivul strategic 2 Obiectivul strategic 30

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

2019 2020 2021 2022

O provocare instituțională importantă pe termen mediu și lung o va reprezenta capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe. Din punct de vedere organizațional și managerial aceasta reprezintă o provocare pentru perioada următoare.

53

ANEXA 1: PROGRAME BUGETARE 2019-2022

Cod Obiectiv/programTOTAL Credite bugetare totale (mii lei)

(mii lei) 2019 2020 2021 2022

BUGET TOTAL 21.142.132 5.408.673 5.111.775 5.273.091 5.348.593

1. Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.595.318 439.612 371.839 393.923 389.945

1.1. Politica fiscal-bugetară 1.217.257 336.854 283.679 301.149 295.575

1.2. Managementul datoriei publice 124.973 34.584 29.125 30.918 30.346

1.3. Politica în domeniul achizițiilor publice 253.089 68.174 59.035 61.856 64.023

2. Administrarea performantă a veniturilor publice 12.006.491 2.697.915 2.973.087 3.115.667 3.219.822

2.1. Administrarea veniturilor publice 12.006.491 2.697.915 2.973.087 3.115.667 3.219.822

3. Consolidarea cadrului instituțional 7.540.323 2.271.146 1.766.849 1.763.501 1.738.827

3.1. Management și administrație 7.514.539 2.257.844 1.762.736 1.759.340 1.734.620

3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 25.784 13.302 4.114 4.161 4.207

54

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor UnitateValoare de referință

2018Ţintă 2019 Ţintă 2020 Ţintă 2021 Ţintă 2022

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Indicator de impact nr.1.1: menținerea deficitului bugetar în limitele agreate de România %PIB(metodologie

ESA)

-2,91 -2,95 -2,38 -1,82 -1,45

Indicator de impact nr.1.2: nivelul datoriei publice guvernamentale (brută) %PIB(metodologie

ESA)

35% 35,4% 35,4% 35,2% 34,8%

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Indicator de rezultat 1.1.1: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe (conform noii metodologii elaborate în cadrul SIPOCA 28)

Indicator de rezultat 1.1.2: Depăşirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiţii

nr./total

%

13/24

10%

13/24

10%

22/24

10%

22/24

7%

22/24

5%

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Indicator de rezultat 1.2.1: Ponderea datoriei în monedă naţională, din total datorie publică guvernamental;

Indicator de rezultat 1.2.2: Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută;

Indicator de rezultat 1.2.3: Maturitatea medie ramasă a datoriei publice

%

%

ani

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

6 ani (minim) – 7

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

55

Descrierea obiectivelor și indicatorilor UnitateValoare de referință

2018Ţintă 2019 Ţintă 2020 Ţintă 2021 Ţintă 2022

guvernamentale. 6 ani (minim) – 7

ani

6 ani (minim) – 7

ani

ani6 ani

(minim) – 7 ani

6 ani (minim) – 7

ani

Programul 1.3: Politica în domeniul achizițiilor publice

Indicator de rezultat 1.3.1: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile publice

Indicator de rezultat 1.3.2: Număr de analize, metodologii, ghiduri si instrumente operaționale dezvoltate pentru a susține abordarea unitară în domeniul achizițiilor publice.

Indicator de rezultat 1.3.3: Număr de documente de politică publică în domeniul achizițiilor strategice elaborate

Indicator de rezultat 1.3.4: Ponderea contestaţiilor depuse la procedurile iniţiate în SEAP

Indicator de rezultat 1.3.5: Ponderea contestaţiilor admise la contestaţiile depuse

nr.

nr.

nr.

%

%

0

0

0

10%

33%

0

8

1

9%

31%

1460

1

0

8%

29%

1550

10

1

7%

27%

1090

10

1

6%

26%

Indicator de rezultat 1.3.6: Număr de strategii de contractare și ghiduri necesare derulării procedurilor de achiziție centralizată

Indicator de rezultat 1.3.7: Număr de sisteme integrate de colectare, centralizare și monitorizare a datelor referitoare la procesul de achiziții publice centralizate

Indicator de rezultat 1.3.8: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile centralizate

nr.

nr.

nr.

0

0

0

0

0

0

4

0

90

4

0

90

2

1

0

56

Descrierea obiectivelor și indicatorilor UnitateValoare de referință

2018Ţintă 2019 Ţintă 2020 Ţintă 2021 Ţintă 2022

Obiectiv strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Indicator de impact nr. 2.1: Volum venituri administrate de ANAF, realizat anual vs planificat

% 99,9 100 100 100 100

Indicator de impact nr. 2.2: Ponderea veniturilor în PIB (inclusiv contribuţiile sociale) % 25,8 27,5 27,5 27,5 28,0

Programul 2.1: Administrarea venituri publice

Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarare Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale

Gradul de colectare al arieratelor recuperabile

Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la: - Impozit pe profit- Impozit pe venit- TVA

Obs.ANAF își dezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.

Indicator de Rezultat 2.1.3: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate.

Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale

%

%

%

%%%

%

ore/an

94,4%

86,4%

71,4%

99,9%

163

96,5%

87,0%

71,5%

100%

163

96,5%

87,5%

72,0%

100%

163

96,5%

88,0%

72,5%

100%

163

96,5%

88,5%

72,5%

100%

163

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

57

Descrierea obiectivelor și indicatorilor UnitateValoare de referință

2018Ţintă 2019 Ţintă 2020 Ţintă 2021 Ţintă 2022

Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern şi extern în instituţie şi acţiunile MFPIndicator de impact 3.2: Rata de absorbţie a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului

fiscal-bugetar (% din buget MFP)Indicator de impact 3.3: Gradul de procese şi proceduri computerizate la nivelul MFP

% - - 80% 85% 90%

%

%

50%

60%

50%

60%

60%

65%

60%

65%

70%

70%

Program 3.1. Management și administrare

Indicator de rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcţională;Indice procent angajaţi sector public, care lucrează în instituţii/structuri cu sarcini funcţionale în sectorul finanţelor publice

Indicator de rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative;

Indicator de rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaţionale din bugetul total anual al MFP Cheltuieli per angajat

Nr/an%

%

%Lei/angajat

62,20%

80%

60%90.000

42,10%

85%

60%106.000

42,05%

95%

60%132.500

42,03%

95%

60%165.625

42%

100%

60%207.000

Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Indicator de rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)Indicator de rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,

financiar şi fiscal

ore/24%

24/2420%

24/2425%

24/2430%

24/2440%

24/2450%

58

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Programul 1.1 Politica fiscal-bugetară

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate

1.1.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuareMăsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare pe termen mediu ale Guvernului, şi care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta implică formularea principalilor parametri bugetari şi a politicilor bugetare asociate, conform regulilor stabilite în Legea responsabilităţii fiscale (LRF); şi elaborarea unui Cadru de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), care stabileşte priorităţile pentru cheltuieli şi plafoanele de cheltuieli pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va apropia mai mult priorităţile de politici de alocările bugetare. În acelaşi timp, parametrii macroeconomici şi bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB. Astfel, se aşteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.

SFB proiectată și aprobată conform graficului legalN

D D D D

1.1.1.2. Pregătirea legilor bugetare anuale și a legilor de rectificare – continuareMăsura îşi propune să livreze legile bugetelor anuale şi respectivele rectificări, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor funcţii şi organizaţii din administraţie; compilarea, revizuirea şi reconcilierea cererilor de buget venite de la ministerele de linie şi pregătirea documentaţiei bugetare impuse de lege.

Numărul de proiecte de lege pe an (2 legi bugetare și ≤ 2 rectificări x 2 legi bugetare)

2 2 2 2

1.1.1.3. Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe – nouMăsura îşi propune să îmbunătăţească prioritizarea cheltuielilor şi orientarea către rezultate a cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe.

Sistem de bugetare pe programe funcționalN

N N N D

1.1.1.4. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuareMăsura îşi propune să îmbunătăţească procesul de prioritizare, eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor

Manualul privind analizarea și

59

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

publice, şi se concentrează pe planificarea, elaborarea şi implementarea rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele şi zonele ineficiente şi a elabora planuri de acţiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru analizele de cheltuieli, emiţând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea procesului de revizuire şi monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize sectoriale împreună cu ministerele de linie; şi (iv) propunerea unor măsuri care să ducă la obţinerea de economii şi/sau creşterea eficienţei cheltuielilor publice Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010 şi implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite.

* numărul de analize se va stabili anual prin memorandum aprobat de Guvern

eficientizarea cheltuielilor publice realizatD/N

Proceduri interne elaborate D/N

Cadrul legal amendat D/N

Numărul de analize de cheltuieli pe an stabilite prin Memorandum Guvernamental (orientativ)

D

D

D

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă)

1.1.2.1. Analiza sustenabilității și suportabilității și evaluarea gradului de pregătire a proiectelor de investiții publice semnificative – continuare

Măsura îşi propune următoarele: a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiţii publice relevante şi realiste ajung în faza de

implementare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate şi a notelor de fundamentare, din punct de vedere al sustenabilităţii şi suportabilităţii proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate;

Numărul de proiecte analizate, evaluate pe an

% proiecte avizate din total proiecte

15

100%

-_

100%

-

100%

-

100%

60

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Notă: *Numărul de proiecte este funcţie de valoarea, tipul şi încadrarea de către OPC a proiectelor de investiţii propuse pentru promovare şi realizare, conform legislaţiei în vigoare.b. asigurarea că doar acele proiecte de investiţii publice considerate a fi pregătite în urma evaluării

gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanţare. Aceasta implică aplicarea criteriilor de prioritizare şi obţinerea unui punctaj minim conform prevederilor legale în vigoare.

depuse de OPC

1.1.2.2. Analiza și verificarea respectării de către ordonatorii principali de credite a cerințelor metodologice privind evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative în procesul de prioritizare și elaborarea listei proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate– continuare

Măsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate îşi propune să crească eficienţa de alocare a cheltuielilor de capital şi se referă la prioritizarea proiectelor de investiţi publice semnificative, în raport cu politicile naţionale şi sectoriale şi cu spaţiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiţii publice semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, şi pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.

Lista de proiecte de investiții publice semnificative prioritizare elaborată conform graficului legal

Elaborare Memorandum

D

D

D

D

D

D

D

D

1.1.2.3. Analiza și verificarea modului de reflectare a rezultatelor prioritizării în bugetele anuale ale ordonatorilor principali de credite Elaborare analiză D D D D

1.1.2.4. Monitorizarea, pe baza indicatorilor de progres și rezultat, a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative – continuare

Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare şi, în final, a rezultatelor proiectelor de investiţii publice semnificative.

Numărul de proiecte monitorizate pe an

136 - - -

1.1.2.5. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nouMăsura îşi propune să ofere îndrumări şi suport tehnic pentru realizarea şi implementarea unor parteneriate public-private (PPP-uri). Iniţial măsura se concentrează pe crearea unor structuri, proceduri şi regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar cele mai bune opţiuni de PPP, care oferă suficiente câştiguri de eficienţă pentru a compensa pentru costurile de finanţare suplimentare asociate finanţării private şi constrângerile create de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porţi pentru PPP-uri” care, având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe

Numărul de PPP evaluate

- - 3 6

61

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

întregul ciclu de viaţă, oferind aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată şi lipsa unor plăţi de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile şi costurile bugetare pe perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; şi (iv) gestionarea continuă a riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.

1.1.2.6. Exercițiul pilot în colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru testarea criteriilor și mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice propuse de Banca Mondială – continuare

Acest exerciţiu îşi propune testarea mecanismului de raţionalizare propus de Banca Mondială, în colaborare cu Ministerul Transportului. Vor fi folosite trei criterii principale şi elemente de referinţă asociate, pentru a identifica proiectele cu rezultate slabe şi a le introduce în programul de raţionalizare: (i) de când este în implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanţare; şi (iii) gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depăşesc cel puţin două din punctele de referinţă ale acestor criterii, şi toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat pentru a fi incluse în programul de raţionalizare. Proiectele identificate ca neavând rezultate bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluţie”, separat de PIP principal, unde se va rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi elaborată o strategie de rezoluţie, cu trei opţiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea imediată; (ii) restructurarea/redimensionarea proiectului pentru finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) reevaluarea proiectului în vederea reintroducerii acestuia în programul de investiţii pentru continuarepână la finalizarea completă, conform proiectării şi specificaţiilor actuale.

Raport proces de testare finalizat

Nr de proiecte analizate

Număr proiecte propuse a fi mutate în facilitatea de soluționare

D

123

-

N

-

-

N

-

-

N

-

-

Program 1.2 Managementul datoriei publice

1.2.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuareMăsura îşi propune să atragă şi să asigure finanţarea necesară, prin contractarea datoriei publice guvernamentale în condiţiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse instrumente de finanţare şi analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate de dobândă, comisioane bancare etc.) în conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea şi monitorizarea datoriei publice guvernamentale contractate de la instituţii financiare internaţionale/ băncile de dezvoltare/ cooperare internaţională pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, precum şi pentru finanţarea proiectelor

Necesar brut de finanțare70.773,2 milioane lei

72.620,5 milioane

lei

72.492,0 milioane lei

71.416,5 milioane

lei

77.003,8 milioane

lei

62

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

prioritare pentru economia României.

1.2.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuareMăsura îşi propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieţei, riscurile valutar, riscurile de refinanţare, risculrile asociate ratei dobânzii şi riscurile de lichiditate, şi oferind linii directoare cu privire la acţiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri şi instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menţionăm si operaţiuni de piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational, instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale, ce se revizuieşte anual

Pentru administrarea riscului valutar:

Ponderea datoriei denominate in moneda nationala din total datorie publică guvernamentală (48,6% - 31.12.2018)

Ponderea datoriei denominate in Euro in total datorie denominata in valuta (82,2% - 31.12.2018)

Pentru administrarea riscului de refinantare:- Ponderea datoriei în moneda natională scadentă în termen de 1 an (17%)

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

15% - 25%

(maxim)

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

15% - 25%

(maxim)

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

15% - 25%

(maxim)

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

15% - 25%

(maxim)

63

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

- Ponderea datoriei totale scadentă in termen de 1 an (14% - 31.12.2018)- Maturitatea medie ramasa pentru datoria în moneda nationala (4 ani – 31.12.2018)- Maturitatea medie ramasă pentru datoria totală (6,3 ani – 31.12.2018)- Menținerea unei rezerve financiare în valuta la un nivel confortabil, astfel incat sa fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicata pe pietele financiare (nr.luni)

Pentru administrarea riscului ratei

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

6 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitatil

or financiare brute pe o perioada de 4 luni

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

6 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitatilor

financiare brute pe o

perioada de 4 luni

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

6 ani (minim) –

7 ani

Acoperirea necesitatilor financiare brute pe o

perioada de 4 luni

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani

6 ani (minim) – 7 ani

Acoperirea necesitatil

or financiare brute pe o perioada de 4 luni

64

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

dobanzii:- Ponderea datoriei în moneda națională care își modifică rata dobanzii într-un an (16% - 31.12.2018)- Ponderea datoriei totale care își modifică rata dobânzii într-un an (17% - 31.12.2018)- Perioada medie pana la urmatoarea modificare a ratei dobanzii pentru datoria in moneda

15% - 25%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim)

15% - 25%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani

15% - 25%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani

15% - 25%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim)

65

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

nationala (4 ani – 31.12.2018)

-Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (6,3 ani – 31.12.2018)

– 5 ani

6 ani (minim) – 7,0 ani

(minim) – 5 ani

6 ani (minim) –

7,0 ani

(minim) – 5 ani

6 ani (minim) –

7,0 ani

– 5 ani

6 ani (minim) – 7,0 ani

1.1.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuareAceastă măsură îşi propune să se asigure că atât nivelul cât şi rata de creştere a datoriei publice sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând continuu portofoliul datoriei publice şi oferind informaţii pentru ca finanţarea şi structura portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară şi bugetară. Principalele produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Raportarea pe site-ul MFP a datoriei publice conform legislatiei nationale si conform metodologiei UELunar

Lunar Lunar Lunar Lunar

66

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Programul 1.3: Politica în domeniul achizițiilor publice

1.3.1. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNAP (proiect POCA)

Măsura îşi propune ca printr-o serie de acţiuni să conducă la creşterea transparenţei şi responsabilităţii sistemului de achiziţii publice în vederea aplicării unitare a normelor şi procedurilor.

Numărul de indicatori de performanță ai sistemului național de achiziții publice extrași din SEAP și publicați pe site-ul ANAP- 24

26 28 30 32

Durata medie a procesului de atribuire, de la prima transmitere în S.E.A.P. a documentației de atribuire până la atribuirea contractului/încheierea acordului-cadruDurata medie proces achiziții - 95 zile

93 92 90 90

Numărul mediu de oferte depuse pe procedură - 4 oferte

4,5 5 5,5 6

67

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Ponderea contestațiilor depuse la procedurile inițiate în SEAP10%

Ponderea contestațiilor admise la contestațiile depuse33%

9%

31%

8%

29%

7%

27%

6%

26%

1.3.2. Dezvoltarea unei evoluții profesionale a personalului implicat în domeniul achizițiilor publiceMăsura vizează aprobarea unui document de politică publică care să contureze direcţiile de acţiune pe care ANAP şi o serie de instituţii responsabile le vor duce la îndeplinire în scopul creşterii profesionalizării în sistem

Număr de documente de politică publică privind profesionalizarea elaborate și aprobate0

111 112 0 0

1.3.3 Elaborarea și aprobarea documentelor de politică publică privind achizițiile strategiceMăsura vizează aprobarea unor documente de politică publică care să transpună Strategia Uniunii Europene în domeniul achiziţiilor publice

Număr de documente de politică publică elaborate și aprobate 0

0 1 0 1

1.3.4 Elaborarea documentelor suport necesare derulării de achiziții publice performante Număr de 0 4 4 2

11 În 2018 a fost elaborat documentul de politica publică ”Planul privind profesionalizarea în domenniul achizițiilor publice 2019-2023”12 In luna decembrie 2019 se estimează aprobarea Planul privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice 2019-2023”

68

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Măsura vizează fundamentarea deciziilor luate în etapa de planificare a procedurilor de atribuire centralizate

documentații de atribuite pregătite având în vedere aspectele prezentate în ghidul elaborat

1.3.5 Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare și centralizare a datelor referitoare la procesul de achiziții publice centralizate, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea achizițiilor centralizate

Măsura vizează creşterea transparenţei şi a vizibilităţii achiziţiilor centralizate, precum şi automatizarea activităţilor derulate de personalul O.N.A.C.

Gradul de utilizare a mijloacelor electronice pentru colectarea nevoilor utilizatorilor

40% 60% 100% 100%

Gradul de utilizare a mijloacelor electronice pentru monitorizarea acordurilor-cadru centralizate

- - 40% 100%

1.3.6 Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor centralizate

Măsura urmăreşte să consolideze cunoştinţele personalului în domeniul achiziţiilor centralizate, precum şi în domeniul categoriilor de produse/ servicii ce urmează a fi achiziţionate centralizat

Proporția angajatilor ONAC – membrii in comisiile de evaluare care au fost instruiți în domeniul achizițiilor centralizate

- 50% 80% 100%

Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare

2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale – continuareMăsura se referă la o activitate esenţială şi continuă a ANAF, cu un impact major asupra creşterii eficienţei colectării şi a conformării voluntare – este un element cheie al întregului sistem. Calitatea procesării declaraţiilor fiscale este un factor major în îmbunătăţirea sistemului de colectare şi permanenta sa perfecţionare este foarte importantă. Acest lucru presupune în primul rând

Procent declarații fiscale procesate

69

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

îmbunătăţirea informatizării/automatizării procesării declaraţiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru contribuabili. Nu există informații pentru acest indicator

automat

2.1.1.2. Executare silită – continuareMăsura se referă la ansamblul reglementărilor şi procedurilor de executare silită şi reprezintă un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită funcţionează este esenţial pentru echitatea întregului proces de colectare şi creează stimulente puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.

Numărul de proceduri de executare finalizate pe anaprox. 500

1.008 1.108 1.110 1.160

2.1.1.3. Serviciul de îndrumare și asistență a contribuabililor Măsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice şi juridice, facilitarea îndeplinirii obligaţiilor ce le revin acestora faţă de bugetul de stat, respectiv obligaţii fiscale de declarare şi plată. Sfera activităţii de îndrumare şi asistenţă cuprinde impozitele, taxele contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare administrate de ANAF. Oferirea acestui serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor.Obs. Au fost stabiliți indicatori pe tipuri de canale de oferire a serviciului de asistență contribuabiliŢintele propuse pentru anul 2018 la cei 3 indicatori: Procent din solicitările în format hârtie soluţionate în maximum 25 zile, Procent din e-mail-uri, soluţionate în maximum 20 zile, Procent din apelurile telefonice răspunse, preluate în maximum 6 minute, au fost tot de 60%. Astfel că țintele realizate pe anul 2018 respectiv (97,5%, 96,8%, 100%) au fost depășite raportat la țintele stabilite.

Numărul de prezențe la sediile unităților fiscale386.070

Procent din solicitările în format hârtie soluționate în maximum 25 zile*97,5% (60% - țintă stabilită pe anul 2018)

Procent din e-mail-uri, soluționate în maximum 20 zile*96,8% (60% - țintă stabilită pe anul 2018)

Nu se pot

stabili ținte

pentru prezențele la sediu

60%

60%

Nu se pot stabili ținte

pentru prezențele

la sediu

Nu se pot stabili ținte

pentru prezențele la sediu

Nu se pot stabili ținte

pentru prezențele

la sediu

70

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Obs*.Sistemul de gestionare a cozilor (SGC) este implementat parțial și se aplică doar anumitor unități fiscale. Implementarea integrală se va finaliza în anul 2020.

Procent din apelurile telefonice răspunse, preluate în maximum 6 minute*100% (60% - țintă stabilită pe anul 2018)

Numărul de întâlniri cu contribuabilii la care au fost prezenți participanți:Nr. întâlniri 1.273 Nr. participanți 24.062

Numărul de persoane - Impact sesiuni de asistență desfășurate pe rețeaua de socializare 1.458.354

Nu este implementat sistemul de gestionare a cozilor*

60%

504 întâlniri

organizate

10.000 participan

ți

Nu se poate stabili țintă

Nu se poate

stabili țintă

Nu se poate stabili țintă

Nu se poate stabili țintă

71

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilor Măsura îşi propune dezvoltarea susţinută a procedurii prin care contribuabilii îşi exercită dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procedura trebuie să fie cunoscută şi înţeleasă de contribuabili, accesibilă, transparentă şi independentă. Este foarte importantă reducerea termenelor de soluţionare a contestaţiilor.*Obs. (cf. adresa DGSC nr. A-SLP 1209/15.05.2019)

Pentru indicatorul Numărul de contestaţii soluţionate pe an precizăm că pe de o parte contestația actului administrativ fiscal reprezintă un drept al contribuabilului ce nu poate fi îngradit nicidecum iar pe de altă parte organul de soluționare a contestației nu poate estima numărul actelor administrativ fiscale susceptibile a fi contestate ce pot fi emise în perioada următoare de organele competente ;

Pentru indicatorul Durata medie a soluţionării unei contestaţii înregistrată la sfârşitul anului, zile, precizăm că potrivit Codului de procedura fiscală durata maximă de soluționare a unei contestații este de 6 luni, însă durata soluționării efective depinde de mai mulți factori, spre exemplificare :

- Complexitatea dosarului contestaţiei- Gradul de încărcare a funcţionarului public cu atribuţii în soluţionarea contestaţiei- Calitatea actului administrativ fiscal contestat care influenţează demersurile ce urmează a fi

efectuate pentru clarificarea stării de fapt fiscale- Argumentele şi documentele prezentate de contestatari Pentru indicatorul Ponderea sumelor aferente soluţiilor de admitere a contestaţiilor şi de

desfiinţare a actelor administrativ fiscale contestate precizăm că soluțiile în dosarul contestației se pronunță în funcție de argumentele și documentele invocate/depuse de contestatari, jurisprudența națională/europeană, calitatea actelor administrative fiscal contestate etc., astfel că organul de soluționare a contestației nu poate estima cuantumul obligațiilor fiscal ce urmează a fi admis/desființat în cauzele supuse soluționării.

Numărul de contestații soluționate pe an9.050

Durata medie a soluționării unei contestații înregistrată la sfârșitul anului,(zile)87,3

Ponderea sumelor aferente soluțiilor de admitere a contestațiilor și de desființare a actelor administrativ fiscale contestate (valoric)13,8% din totalul sumelor soluționate pe fond(761.518.985 lei)

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate*

Nu pot fi estimate

Nu pot fi estimate*

2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală Măsura se referă la ansamblul activităţilor de creştere a transparenţei în administrarea fiscală – inclusiv elaborarea şi implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei strategii necesită mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi măsuri prompte pentru a aborda deficienţele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru adoptat de întreaga

Numărul de reglementări publicate

72

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

conducere, care să fie structurat şi disciplinat.Nu există informații pentru acești indicatori.

Numărul de vizitatori în locație

2.1.1.6. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nouMăsura se concentrează pe dezvoltarea şi oferirea unor servicii ţintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de ANAF spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele de servicii şi serviciile adecvate şi eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii costurilor şi creşterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens.

Obs.* Implementarea unui nou concept nu se referă la ceea ce este scris în indicator Dezvoltarea de noi servicii nu înseamnă implementarea unui nou concept A fost stabilit indicatorul Nr. de proiecte de beneficii rapide (QW) finalizate care se află în

derulare în cadrul ANAF.

Numărul de proiecte de beneficii rapide finalizate și care se află în derulare în cadrul ANAF*12

2.1.1.7. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nouMăsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare

Numărul de declarații electronice procesate (mil)15,4

Numărul contribuabililor înrolati în Spațiul Privat Virtual 364.389 contribuabili:- 264.042 pers. juridice

73

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

-100.347 pers. fizice

2.1.1.8. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nouMăsura se referă la îmbunătăţirea în sensul creşterii flexibilităţii procedurilor de poprire în cazul contribuabililor care sunt executaţi silit, astfel încât suma blocată să nu depăşească datoria către ANAF.Măsura se va realiza de către Ministerul Finanţelor Publice – Centrul Naţional de Informaţii Financiare, împreună cu ANAF şi instituţiile de credit.

Reglementări și proceduri adoptate și implementate3 acte (2 acte normative și 1 protocol de colaborare încheiat între ANAF, ARB și instituțiile de credit)

2 acte (1 act

normativ și 1 act

adițional la

protocolul de

colaborare

încheiat între

ANAF, ARB și

instituțiile de

credit)

-- -

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

2.1.2.1. Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-line – Măsura se referă la controalele şi investigaţiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerţul on-line. Datorită specificităţii domeniului este nevoie de creşterea nr. de inspectori antifraudă, a pregătirii profesionale a inspectorilor, de specializarea acestora şi de dotarea cu echipamente tehnice necesare

Număr total de controale fiscale realizate, din care în domeniul comerțului on-line40.952 controale fiscale realizate la persoane juridice și fizice, din care : 61 controale la contribuabili cu activitate în

10.058 controale fiscale realizate în perioada ianuarie-martie 2019, la persoane juridice și fizice, din care :

--

-

74

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

domeniul comerțului on-line

18 controale la contribuabili cu activitate în domeniul comerțului on-line

2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare

Această măsură, susţinută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele europene de transport, asigură securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile. Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operaţiunilor economice intracomunitare, pentru identificarea trasabilităţii mărfurilor şi a beneficiarilor reali.Totodată, această măsură vizează şi supravegherea operaţiunilor economice intracomunitare, activitate desfăşurată de DG Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF (în temeiul O.U.G. nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an4 acțiuni operaționale de participare la operațiuni vamale desfășurate la nivel internațional și coordonate la nivel național de către structura vamală

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/ cantitatea de alcool confiscată/reținută7.724/4.231litri

> 2018

> 2018

> 2019

> 2019

> 2020

> 2020

> 2021

> 2021

75

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Obs.Pe perioada anului 2018 echipamentele de control nedistructiv nu au avut autorizație de utilizare legală ca urmare a întreruperii contractului de mentenanță.În acest moment nu există date pe care să le putem folosi în evaluarea și prognozarea acțiunilor din prezent și viitoare, acest fapt datorându-se unei stări temporare de nefuncționalitate a echipamentelor respective. Au fost însă întreprinse demersuri în vederea asigurării funcționalității echipamentelor în parametrii normali iar în momentul când va fi realizat acest lucru putem introduce datele indicatorului și de asemenea vom putea estima realizările viitoare.

alcool pur

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/cantitatea de țigarete confiscată7.246/6.943.925 țigareteNumărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/cantitatea deProduse energetice confiscată2.952/8,97 tone

Nr de evenimente cu utilizare a echipamentelor de control nedistructiv/cantitatea de mărfuri confiscată/reținută

> 2018

> 2018

0

> 2019

> 2019

-

> 2020

> 2020

-

> 2021

> 2021

-

76

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor

Măsura se referă la toate activităţile de administrare fiscală şi, în mod special la managementul riscului în activitatea de control fiscal. În prezent, controalele fiscale sunt programate şi se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă a resurselor materiale şi umane; reducerea duratei de efectuare a inspecţiei fiscale; creşterea numărului de inspecţii fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone şi domenii de risc fiscal.

Numărul de proceduri și metodologii proiectate, aprobate și implementate3

Sume stabilite suplimentar urmare inspecțiilor fiscale294,3 mil.lei (pers. fizice);5.702,2 mil.lei (pers.juridice)

În perioada ianuarie-martie 2019 au fost stabilite : 74,5 mil.lei (pers. fizice);1.353, 5 mil.lei (pers.juridice)

- - -

77

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Ponderea sumelor aferente actelor contestate admise sau desființate în totalul sumelor stabilite suplimentar (valoric)2,7% contrib.pers.fizice5,5% contrib. pers juridice

În perioada ianuarie -martie 2019 :3,2% contrib. pers.fizice11,1% contrib. persjuridice

- - -

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

2.1.3.1. Consolidarea structurii pentru contribuabilii mari – nouMăsura îşi propune consolidarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, inclusiv prin schimbarea criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competenţelor personalului de aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experienţă cu alte administraţii fiscale avansate; crearea, în cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, a unei unităţi de management a riscurilor; propunerea modificării legislaţiei specifice şi a altor regulamente şi instrucţiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi permită să îşi prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai ridicate; şi oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii şi personalul cheie din Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Numărul de personal aferent Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili548 575 575 575 575

2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou Măsura se referă la un element cheie: creşterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul general consolidat al statului. Diferenţa actuală în potenţialul de colectat şi nivelul efectiv al colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu. Aceasta presupune îmbunătăţirea reglementărilor şi procedurilor din domeniu, a structurilor instituţionale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară şi menţinerea sub control a costurilor colectării.

Reducere ”gap” colectare la TVA și CAS (zile)60 50 50 50 40

78

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Programul 3.1: Management și administrare

(3.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate:

Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIMăsura urmăreşte să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este stabilit, că există toate procesele de planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare şi proceduri de evaluare. Pentru aceasta, structura, funcţiile şi responsabilităţile din cadrul MFP vor fi revizuite şi reflectate în mod adecvat în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF). Intenţia este ca toate procesele de planificare şi bugetare, de implementare a planurilor, precum şi procedurile de monitorizare şi evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obţine rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..

Organigramă și ROF modificate D/NN

N N N D

3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleMăsura îşi propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaţionale şi a aranjamentelor instituţionale ale MFP şi a instituţiilor subordonate, pentru a reflecta reformele în derulare în managementul finanţelor publice, precum şi reformele stabilite în conformitate cu strategiile

Organigramă și ROF modificate D /NN

N D D D

79

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

guvernamentale şi ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu şi instituţii subordonate.

3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPMăsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor şi procedurilor instituţionale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informaţiilor şi relaţiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetăţenii şi instituţiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informaţiilor şi rapoartelor statistice. Măsura este orientată către minister, instituţiile subordonate acestuia şi personalul lor, care vor folosi tehnologia informaţiei în activităţile lor zilnice. Ulterior implementării măsurii, este estimat că cel puţin 10 la sută din procesele şi procedurile ministerului vor fi automatizate între 2017 şi 2020 şi 50 la sută dintre angajaţii ministerului vor folosi sistemele de TI în aceeaşi perioadă

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului % 10%

Angajați care folosesc sistemele de TI %80%

20%

85%

25%

90%

30%

95%

40%

98%

Dezvoltarea resurselor umane

3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiMăsura vizează o componentă critică a administraţiei publice, în general, cea a personalului de specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat şi menţinut în organizaţie conform nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal specializat. Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea activităţii structurilor de resurse umane, precum şi a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menţine rulajul personalului din MFP aparat propriu la 8,83% în 2019 şi a avea un grad de ocupare a statului de funcţii de peste 83% 13 până la aceeaşi dată, respectiv menţinerea la nivelul ANAP în 2018 a fluctuaţiei personalului la 5,96 % şi a gradului de ocupare a posturilor de 90,78%.

Rulajul/fluctuația de personal din cadrul ministerului MFP/ANAP/ ANAF8,83% /Grad de ocupare a statului de funcții83% /Studii, analize, rapoarte, proiecte

8,83%/

14%

83%/72%

8,83%/

10%

83%/72%

8,83%/

9%

83%/85%

8,83%/

9%

83%/90%

13 Structura organizatorică a unei instituții publice poate fi influențată de cadrul normativ prin care se reglementează înființarea/desființarea unor instituții publice/structuri din cadrul acestora, care conduce la preluarea/predarea de posturi/personal de la/ la o instituție la alta. Un exemplu în acest sens este înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare, în cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice , prin preluarea numărului de posturi și personalului aferent acestei activități de tehnologia informației și comunicațiilor, de la aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice și de la Comisia Națională de Prognoză, fapt ce a influențat raportul dintre posturile ocupate și numărul total de posturi aprobate pentru MFP aparat propriu, determinând o scădere a gradului de ocupare.

80

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Gestionarea planificării forţei de muncă - asigură existenţa unei planificări a forţei de muncă şi folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică analiza funcţiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra forţei de muncă şi elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările corespunzătoare. De asemenea, această măsură include şi analiza corelării dintre nivelurile calificărilor şi conţinutul posturilor14

Gestionarea recrutărilor şi a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări şi caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienţei şi calităţilor care să răspundă necesităţilor actuale şi viitoare ale organizaţiei

/ 1 Numărul de structuri/funcții în care a fost implementată planificarea forței de muncă (ANAF, ANAP)0

Ghiduri, proceduri documente metodologice sau acte administrative / 2

Studii, analize, rapoarte sau acte administrative/1

Ghiduri, proceduri, documente

1

1

4

2

1

3

5

3

2

0

5

3

2

0

5

3

14 Prin SCAP 2014-2020 și SDFP 2016-2020 se urmărește stabilirea unui cadru de competențe generale și specifice pentru ocuparea funcțiilor publice, în acord cu nevoile unui management public orientat spre rezultate și cu mandatele și funcțiile instituțiilor publice. La nivelul MFP aparat propriu, această măsură se va concretiza în implementarea documentației privind elaborarea cadrelor de competențe specifice, pusă la dispoziție de A.N.F.P., conform planului de acțiuni pentru implementarea SDFP 2016 -2020.

81

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Gestionarea forţei de muncă - asigură condiţiile în care mecanismele de promovare şi recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să îşi desfăşoare activitatea în mod eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice şi măsuri disciplinare definite şi aplicate corect

Îmbunătăţirea performanţei personalului: Măsura îşi propune să asigure existenţa unor sisteme eficiente care încurajează îmbunătăţirea performanţei personalului şi care permit identificarea celor cu rezultate foarte bune, dar şi a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta şi mai mult punctele forte individuale şi pentru a remedia punctele slabe

Transformarea compartimentelor de RU: Măsura îşi propune susţinerea departamentului de RU care vor ajuta la crearea şi instituţionalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător şi recompensate conform meritelor, cu aptitudinile potrivite şi deţinând funcţiile potrivite.

metodologice, analize, studii, acte administrative, etc / 2

Număr de analize, rapoarte /2

Rata de retenție a noilor angajați după 12 luni (ANAF/ANAP)97%/83%

Program de implicare/motivare dezvoltat și implementat (ANAP)Nu

Analize de satisfacție/strategii, instrumente (ANAP)3

Procentul de politici

3

2

75%

Nu

2

3

2

85%

Nu

5

3

2

85%

Nu

3

3

2

85%

Da

3

82

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

și proceduri revizuite și optimizate în domeniul resurselor umane (ANAP)30% 40% 70% 100% 100%

3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiMăsura urmăreşte dezvoltarea calitativă şi îmbunătăţirea abilităţilor personale şi tehnice profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în special formarea acestuia, este încurajată şi planificată în mod corespunzător, livrată şi evaluată într-un mod care să convingă faptul că activităţile realizate satisfac integral cerinţele individuale dar şi pe cele ale organizaţiei. Beneficiarii măsurii sunt angajaţii MFP, care, prin participarea la programe de formare şi perfecţionare/specializare, conform cu nevoile identificate şi recomandările stabilite în procesul anual şi semestrial de evaluare şi încluse în Planul anual de perfecţionare profesională a personalului din structurile MFP, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.

Numărul programelor de formare / perfecționare profesională organizate550

600 514 530 540

Numărul participărilor la programele de formare/perfecționare profesională organizate18.639

12.700 9.721 13.200 13.220

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFPMăsura vizează dezvoltarea şi operaţionalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice ale ministerului şi pe deplin integrată în procesele de planificare strategică şi monitorizare ale MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de evaluare a performanţei va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a PSI şi de a informa elaborarea politicilor viitoare. Operaţionalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (şi nu numai) şi va fi finanţată din resurse bugetare naţionale.

Nr de accesări de utilizatori - 1000 1500 1800 2000

83

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale şi multi-anuale pentru utilizareaeficientă a fondurilor interne şi externe alocateMăsura urmăreşte întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naţionale) şi externe (UE) şi a execuţiei bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acţiunilor de planificare şi monitorizare a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea în limita de cheltuieli aprobată şi în termenul solicitat de MFP şi urmărirea execuţiei operative a acestuia. Ministerul îşi va îmbunătăţi procesul de bugetare pe programe, pentru a putea monitoriza în acest fel performanţa structurilor interne şi din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale.

% (gradul de) conformare cu programarea bugetară anuală %100%

100% 100% 100% 100%

3.1.1.8. Modernizarea și conservarea infrastucturii MFPMăsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investiţiilor MFP, respectiv inventarierea nevoilor de investiţii, analiza, prioritizarea şi bugetarea proiectelor de investiţii, precum şi contractarea şi implementarea acestora conform planificării.

Nr de proiecte de investiții finalizate/Volumul fondurilor alocate pentru investiții/an3/339.000 lei

3/24.247.000

lei

3 / 1.208.000

lei- -

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legalMăsura vizează aplicarea şi raportarea conformă cu procedurile legale a activităţii ministerului cu privire la liberul acces la informaţiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparenţa este una din valorile declarate ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea şi implementarea politicilor publice şi care va fi aplicată şi respectată necondiţionat şi în implementarea Planului Strategic Instituţional, astfel încât să se obţină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru toate acţiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile legale, precum şi punerea la dispoziţia publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute prin lege.

Grad de respectare a procedurilor legale (numărul de inconsecvențe x total proceduri/100) 90%

Rapoarte publicate conform Legii nr. 544/2001 Nr.1

Rapoarte publicate

90%

1

92%

1

95%

1

98%

1

84

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

pe Legea nr.52/2003Nr. 1

Timp mediu de răspuns în zile 20

Cereri privind accesul la informare Nr / an 1.289 în anul 2018 MFP

Media zilnică social media (Facebook)21.388 persoane în 2018 MFP

1

20

1.400

22.500

1

20

1.500

25.000

1

20

1.800

30.000

1

20

2.000

40.000

3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice Măsura susţine procesul de implementare al Planului strategic instituţional şi îndeplinirea indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse sub OS1 şi OS2), care depind de transferul de informaţii cu acurateţe, fără limitări şi cu regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul şi structurile subordonate vor pregăti informaţiile corespunzător programelor aprobate şi le vor pune la dispoziţia publicului prin intermediul instrumentelor şi mijloacelor de comunicare în mod programat.

Numărul de evenimente și campanii de informare desfășurate 24 în anul 2018

35 (Preș. Ro) 30 35 40

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP

3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP Măsura este orientată către conţinutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice şi analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP şi toate părţile interesate implicate în

% documente de politici publice conforme cu procedura aprobată

80% 85% 85% 90%

85

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

formularea de documente de politică publică şi analize de impact pentru sectorul fiscal-bugetar (alte instituţii publice, asociaţii profesionale, organizaţii nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică şi a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce priveşte calitatea) procedura aprobată de minister şi bunele practici internaţionale de evaluare

de minister %80%

3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publiceMăsura vizează susţinerea proceselor consultative în administraţie, în general şi, în mod deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuţii. Beneficiarii documentelor de politică publică sunt cetăţenii, companiile publice, companiile private, organizaţii neguvernamentale, iar impactul politicilor publice trebuie prezentat acestora pentru consultare şi promovare. MFP va susţine în continuare procesul de consultare şi promovare a politicilor publice, dintre specialiştii ministerului şi participanţii activi şi implicaţi în sector (stakeholders), astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului (100% conformitate)100% 100% 100% 100% 100%

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiilor subordonate

3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control financiar și management al riscurilorMăsura vizează o componentă foarte importantă a activităţii MFP (audit intern, control financiar şi management al riscurilor şi susţine dezvoltarea capacităţii operaţionale în acest domeniu. Beneficiarii măsurii sunt direcţiile, agenţiile şi serviciile, care desfăşoară acţiuni de inspecţie economico-financiară/inspecţie, control financiar şi audit intern, ce necesită un management al riscurilor implementat conform procedurilor şi standardelor interne şi internaţionale, precum şi instrumente şi mijloace pentru punerea în aplicare a rezultatatelor analizelor, auditului şi a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează să crească gradul de conformitate al acţiunilor entităţilor controlate cu legile, reglementările, procedurile interne şi standardele de evitare a riscurilor, iar planurile de acţiune în implementarea recomandărilor /de activitate/monitorizare specifice fiecărei structuri de control financiar, audit intern şi inspecţie să fie îndeplinite integral.

% din planurile de activitate/ monitorizare specifice conforme 95%

Grad de conformare cu planurile de acţiune în implementarea recomandărilor formulate70%

98%

75%

98%

85%

98%

95%

98%

100%

3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționaleMăsura vizează folosirea oportunităţilor de finanţare din resursele externe şi extrabugetare (în mod

Fonduri utilizate/alocate

86

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

special FEN - ex: Programul Operaţional Capacitate Administrativă etc), pentru dezvoltarea ministerului şi a capacităţii acestuia de a elabora şi implementa politici publice şi programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmăreşte să dezvolte capacitatea de elaborare de cereri de finanţare la nivel naţional şi de implementare a proiectelor finanţate din fonduri extrabugetare şi externe (preponderent europene).

anual x100 80% 95% 95% 95% 95%

3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister Măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan operaţional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilităţile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-ţintă structurile organizatorice din cadrul ministerului şi publiceunităţile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activităţi (planul operaţional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenţii, direcţii, serviciu sau compartiment şi raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanţă ai structurii (organizaţiei), precum şi pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din implementarea planului operațional anual-

- 98% 99% 100%

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare

3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITMăsura urmăreşte să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware şi software) funcţionează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depăşit, etc.

Nr sisteme IT funcționale la capacitate nominală din total

8 8 8 8

3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicații Măsura urmărește să asigure retehnologizarea infrastructurii hardware și software și are în vedere ca, la finalul implementării, sistemul informatic să dispună de: toate echipamentele şi licenţele necesare pentru funcţionare, de toate arhitecturile şi configuraţiile, de procedure complet documentate, documentaţii, coduri-sursă, manual, personal instruit pentru administrarea şi utilizarea sistemului, de toate serviciile funcţionale migrate pe noua infrastructură. Se va asigura o capacitate de procesare şi stocare mai mare cu cel puţin 50% comparativ cu sistemul existent, avându-se în vedere: asigurarea mobilităţii, administrarea depozitelor de date, gestionarea datelor mari nestructurate (big data), asigurarea interfaţării cu alte entităţi publice şi private,

Tehnologii existente înlocuite

%

5% 20% 50% 25%

87

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

managementul utilizatorilor (identificarea utilizatorilor) şi al drepturilor de utilizare etc.

3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publice

Măsura urmăreşte să asigure consolidarea funcţionării cu succes a noilor sisteme IT, pentru a raţionaliza procesele de activitate ale managementului cheltuielilor publice şi pentru a dezvolta o funcţie suport de management de date, care să includă şi posibile îmbunătăţiri la structura clasificării bugetare. Aceasta include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaţionale şi a stadiului, pentru actualele reforme din proiectele aflate în derulare, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate la timp şi cu succes; crearea unui birou CIO şi a unui grup de arhitectură organizaţională care să îndeplinească rolul de secretariat al Comitet pentru Guvernanţă IT (CGIT), şi care să dezvolte şi să întreţină modele formale de arhitectură care leagă funcţiile de business cu IT-ul..

Evaluări independente a riscurilor operaționaleNr/

Implementarea planului de activitate al biroului CIO funcțional%/

4

100%

4

100%

4

100%

4

100%

3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de TIC din MFP Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT şi sistemele de calitate din MFP pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaţionale. Aceasta include: crearea unui Comitet pentru Guvernanţă IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos şi o puternică funcţie de secretariat; raţionalizarea managementului IT şi a personalului pentru sistemele PEM; formalizarea aranjamentelor de management pentru infrastructura TIC comună a MFP şi ANAF; creşterea performanţei specialiştilor TIC; angajarea unor experţi consultanţi pe perioadă determinată, pentru a umple golurile şi a ajuta managementul CNIF să implementeze programul de reformă; aplicarea unei politici de RU pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenţia competenţelor şi strategia de finanţare; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM şi adoptarea unui sistem de calitate pentru serviciile şi managementul IT; şi elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.

Implementarea planului de actiuni a CGIT

% / 100% 100% 100% 100%

3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologii: Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilităţii de acces la informaţii de pe dispozitive mobile etc.

Nr de sisteme portate pe tehnologie Open-Source

Nr/an

2 3 4 2

88

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

Măsura oferă servicii de suport IT pentru MFP şi instituţiisubordonate, şi include oferirea de servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicaţii centrale etc.

Nr de tichete soluționate/anual

Nr de cursuri/cursanți sustinute /an

Nr/

1200

10/200

1800

20/400

1500

20/400

1000

20/400

3.2.1.7. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al MFP:Măsura este menită să simplifice problema găsirii spaţiului adecvat şi a condiţiilor de construcţie, prin asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiţionalităţi, cum este cea de a se construi în acelaşi loc şi noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul CNIF care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin atribuţiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele şi echipamentele auxiliare).

Centrul DP MFP functional

D D D D

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanțelor publice la nivel național

3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFPStrategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituţional şi implicit pentru îndeplinirea misiunii întregii organizaţii a MFP. Strategia va avea în vedere aplicarea principiilor guvernanţei TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizaţii şi alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizaţiei şi nu pe proiecte segregate; va urmări abordarea unitară a proceselor de elaborare şi execuţie bugetară şi de administrare a veniturilor, precum şi cele de prognoza economică şi reglementarea şi controlul achiziţiilor publice, desfăşurate la nivelul Ministerului Finanţelor Publice şi al instituţiilor din subordine; va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar, la nivelul întregii organizaţii a MFP, politicile şi procedurile din cadrul sistemului de control intern managerial, activităţile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF şi în relaţia cu celelate entităţi publice şi private; va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind utilizarea eficientă a resurselor financiare, materiale şi umane alocatedomeniului TIC în scopul modernizării şi eficientizării activităţilor şi proceselor bugetare şi de administrare a veniturilor statului şi al asigurării calităţii serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituţii publice, mediului de afaceri şi cetăţenilor.

Strategie elaborată și aprobată

N N D -

3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice Sistem funcțional în 50% 90% 98% 100%

89

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Măsura îşi propune să îmbunătăţească semnificativ eficacitatea şi eficienţa managementului informaţiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicaţii IT care permite (i) păstrarea unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiţii, pe întregul ciclu de viaţă al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date iniţiale şi a celor din prezent pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor şi a performanţei; şi (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce priveşte introducerea şi modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai sistemului; alertarea unităţilor MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale fişelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată şi păstrarea unei evidenţe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice şi pentru audit

proporție de

%/

3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiMăsura vizează îmbunătăţirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcţie atât în MFP cât şi în ministerele de linie şi ordonatorii subordonaţi acestora, şi pentru a facilita elaborarea unui buget bazat pe programe şi orientat către rezultate.

Sistem funcțional în proporție de

%/95% 95% 98% 100%

3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilorProiectarea, achiziţia, personalizarea, integrarea şi implementarea unui pachet de aplicaţii de TI standard, bazat pe cele mai bune practici internaţionale pentru dezvoltarea şi implementarea sistemului de management integrat al veniturilor (SMIV). .Sistemul trebuie să însoţească profunda reformă începută în ANAF şi să implementeze bunele-practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare, administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistenţă contribuabili). Măsura vizează fiecare dintre acţiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1. Administrarea veniturilor bugetare.

Sistem funcțional în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea şi punerea la dispoziţia cetăţenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informaţiilor privind patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum şi alte date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele sociale acordate persoanelor fizice). Cetăţenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localităţii de domiciliu şi vor regăsi într-un

Sistem funcțional în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

90

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

singur loc, centralizate, toate informaţiile despre patrimoniul deţinut şi despre obligaţiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt gestionate de primăria localităţii unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau de instituţii ale administraţiei publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV). Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.

3.2.2.6. Extinderea utilității și utilizării serviciului "Spațiul privat virtual"(SPV)Registratura centrală a administraţiei publice ce permite, securizat peste internet, depunerea şi primirea de către cetăţean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea şi regăsirea lor ulterioară. Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu documentele şi serviciile MFP, însă sistemul poate fi utilizat şi de oricare altă instituţie care acceptă standarde de comunicare clare, publice şi auditabile. Extinderea SPV urmăreşte: Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor şi beneficiarilor de asigurări sociale, persoane fizice, gestionaţi atât de organele fiscale centrale cât şi de cele 3.228 de organe fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a administraţiei publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăţi şi asigurări sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual individual pe baza unui singur set de credenţiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va extinde în etape, desfăşurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi servicii electronice şi instutuţii publice în sistem).

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.7. Crearea și operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF).În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) şi a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că fiecare persoană fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces, de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

91

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

documente necesare pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale.

Nr/an

3.2.2.8. Crearea unui mediu colaborativ pentru stimularea inițiativei private în furnizarea de servicii electronice pentru cetățeni și companii

Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică, disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi completate şi transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmăreşte ca documentele solicitate sau emise de instituţiile publice să poată fi acceptate şi în format electronic cu semnătură digitală precum şi să fie pre-completate cu informaţiile pe care administraţia publică deja le deţine. Măsura este corelată cu iniţiativa Guvernului de a nu mai solicita cetăţeanului informaţii despre acesta pe care deja le deţine în sistemul administraţiei publice. Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relaţia cu administraţia publică şi a modalităţii de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv completarea cadrului legal existent şi a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoaşterea formei electronice a documentelor, la nivelul instituţiilor publice, ca original.

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.9. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuțiiMăsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe şi impozite care sunt stabilite prin legi şi alte acte administrative de la nivel central sau local şi sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum şi alte instituţii/ autorităţi publice. Registrul va conţine informaţii despre: tipul impozitului/ taxei; denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise, cuantumuri şi/sau modalităţi de calcul; autorităţile publice care impun taxa, actul normativ care stabileşte valoarea efectivă a impozitului/taxei la nivel local, tipuri de contribuabili, modalităţi de plată etc. Registrul electronic al impozitelor şi taxelor locale va fi publicat pe site-urile MFP şi MDRAP, informaţiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de utilizatori ai sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.10. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECD: Sistem funcțional în 95% 98% 98% 100%

92

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii şi transmiterii informaţiilor fiscale către jurisdicţiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb automat de informaţii în baza instrumentelor juridice de drept internaţional la care România este parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia ISO/IEC 27000 şi a particularităţilor definite de către IRS (pentru FATCA), UE şi OECD (pentru AEOI). Este o măsură ambiţioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informaţii, nu numai la sistemul informatic, şi atinge tehnologie, oameni şi procese.

proporție de

%/

Nr de trazacții în cadrul sistemului/an

Nr/an3 mil 3,2 mil 4 mil 4,5 mil

3.2.2.11. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF):

Măsura este menită să întărească activităţile de inspecţie fiscală şi de luptă antifraudă prin înregistrarea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale şi a operaţiunilor derulate prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de inregistrări/an

Rapoarte ale sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.12. Implementarea sistemelor IT vamaleMăsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ.

Nr –sisteme implementate/Nr sisteme prevăzute în Codul vamal al Uniunii

5/12 7/12 8/12 12/12

3.2.2.13. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt executaţi silit şi să-l înlocuiască cu un sistem maleabil şi rapid care să permită atât blocarea rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât şi deblocarea cu aceeaşi eficienţă a conturilor după executarea silită, cu influenţe în economie.

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de utilizatori ai sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

93

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):Măsura este menită să întărească activităţile de inspecţie fiscală şi de luptă antifraudă prin înregistrarea şi monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere, în relaţie cu sisteme deja dezvoltate.

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de inregistrări/an

Rapoarte ale sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.15 Modernizarea portalului ANAF, inclusiv prin asigurarea accesibilității de pe orice dispozitiv mobil, pentru îmbunătățirea interacțiunii cetățenilor și mediului de afaceri cu instituțiile publice

Sistem funcțional în proporție de

%/

Nr de utilizatori ai sistemului/an

Nr/an

D D D D

3.2.2.16 - Modernizarea soluției de arhivare electronică Sistem funcțional%Nr deînregistrări/anRapoarte ale sistemului/anNr/an

3.2.2.17 - Consolidarea si asigurarea interoperabilitatii aplicatiilor SIACF, DECIMP, VECTOR si SERADN cu sistemele informatice ale institutiilor statului care detin si pot furniza informatii utile in activitatea de colectare a impozitelor si taxelor la bugetul de stat consolidat

3.2.2.18 - Centralizarea sistemului informatic Trezor

94

MăsuriIndicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Nivel de bază 2018 2019 2020 2021 2022

3.2.2.19 - Dezvoltarea Platformei de Big Data destinata integrarii si valorificarii operationale si analitice a volumelor de date de interes pentru MFP si institutiile subordonate

3.2.2.20 - Îmbunătățirea sistemului electronic de management al documentelor SIDOC (EDMS) în cadrul Ministerului Finanțelor Publice

95

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI

Anexa 4.1. Profilul instituțional

Unitățile aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea MFP și societățile la care MFP exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar:15

Unități care funcționează în subordinea MFP: - cu finanțare de la bugetul de stat:

Agenția Națională de Administrare Fiscală; Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate;

- cu finanțare din venituri proprii și, în completare, subvenții de la bugetul de stat Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar;

Instituții și activități care funcționează pe lângă MFP: Tipărirea și difuzarea publicației "Revista Finanțe Publice și Contabilitate";

Companii naționale, societăți naționale și societăți aflate în administrarea sau sub autoritatea MFP, la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar:

Compania Națională "Imprimeria Națională" - S.A.; Compania Națională "Loteria Română" - S.A.; CEC BANK - S.A.; Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.; Fondul Român de Contragarantare - S.A.; Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii -

F.N.G.C.I.M.M. S.A. – IFN și filialele sale.

Cele patru instituții subordonate MFP: (i) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale și

de sănătate și alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea în aplicare a politicilor și reglementărilor vamale, inclusiv controale operative și inopinate destinate prevenirii, depistării și combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă fiscală/vamală;

(ii) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice elaborează, promovează și implementează politica în domeniul achizițiilor publice, stabilește și implementează sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, și monitorizează funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice;

(iii) Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate asigură elaborarea și implementarea strategiei grupelor de produse și servicii ce se achiziționează centralizat, organizarea și implementarea procedurilor de atribuire centralizate, administrarea și de gestionarea eficientă, transparentă, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, a bunurilor, bugetelor și fondurilor alocate și asistența de specialitate pentru autoritățile contractante în legătură cu încheierea contractelor subsecvente de achiziții publice având ca obiect produsele și serviciile achiziționate în sistem centralizat.

(iv) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar realizează supravegherea în interes public a activității de audit statutar, potrivit cerințelor reglementărilor UE și ale altor reglementări în domeniu, contribuind la creșterea calității auditului statutar, a profesionalismului auditorilor financiari și firmelor de audit.

15 Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.34/2009.96

La toate nivelurile, ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de specialitate. La data de 31.12.2018, la nivelul ministerului – aparat propriu exista un număr de 1.938 de posturi (inclusiv demnitari), din care 1.600 (82,56%) ocupate și 338 (17,44%) vacante. Peste 92% din personalul MFP are studii universitare, majoritatea în domeniul economiei și contabilității, urmat de studii de drept. Aproximativ 69% din posturi sunt ocupate de femei.

Tabelul 17. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2014-2018

Total număr de posturi aprobate pentru aparatul propriu al MFP

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

Decembrie

201816

# % # % # % # % # %

Ocupate 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4 1324 86,54 1600 82,56

Vacante 134 9,4 170 11,7 177 11,6 206 13,46 338 17,44

Total 1439 100 1460 100 1525 100 1530 100 1938 100

Sursa: MFP

Tabelul 18. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2014-2018

Număr de posturi ocupate (MFP,

aparat propriu) pe categorii

Decembrie2014

Decembrie2015

Decembrie2016

Decembrie2017

Decembrie2018

Total 1305 1290 1348 1324 1600

Funcționari publici 1197 1185 1232 1223 1469

Personal contractual 108 105 116 101 131

Studii superioare 1204 1189 1250 1232 1478

Studii medii 41 39 35 33 55

Studii de bază 60 62 63 59 67

Femei 962 950 992 972 1103

Bărbați 343 340 356 352 497

Sursa: MFP

Tiparele de personal nu s-au modificat pentru a se adapta volumului diferit de muncă. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul legal, nu pe testarea competențelor generale și de specialitate relevante. Deși aceasta este o trăsătură comună a recrutării în sectorul public din România, această practică poate face

16 Ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare, respectiv a modificării și completării H.G. nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, a fost preluat un număr de 360 de posturi și personalul aferent activității din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, de la aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice și de la Comisia Națională de Prognoză.

97

dificilă corespondența dintre competențele personalului și funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe funcțiile organizației și pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a admis faptul că, pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se impune realizarea unei analize comparative între competențele actuale ale personalului și cele necesare în perspectiva atingerii viziunii stabilite prin acest document (PSI 2019 - 2022). Atribuțiile tot mai complexe, pe care MFP le îndeplinește necesită o paletă amplă de competențe tehnice, analitice și manageriale. Prin implementarea documentelor strategice în domeniul resurselor umane, specifice MFP (Strategia de management al resurselor umane 2014 – 2018), precum și prin alinierea priorităților strategice în domeniul resurselor umane ale MFP cu cele asumate la nivelul întregii administrații publice prin documentele strategice aprobate (SCAP, SDFP, Strategia de formare profesională), MFP urmărește identificarea și tratarea problemelor specifice de resurse umane astfel încât să se asigure un suport eficient realizării obiectivelor sale strategice.

Tabelul 19. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2014-2018

Număr de posturi ocupate pe grupe

de vârstă

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

Decembrie

2018

între 20 și 30 de ani 46 50 62 56 69

între 31 și 40 de ani 380 382 375 314 339

între 41 și 50 de ani 517 520 581 580 687

între 51 și 60 de ani 300 297 278 306 414

peste 60 de ani 62 41 52 68 91

Total 1305 1290 1348 1324 1600

Sursa: MFP

Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce mai importantă. Deși vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 46 de ani, în jur de 31% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani. Prin urmare, planificarea adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri și promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a ministerului.

Bugetul MFP

Bugetul alocat MFP (ca minister de linie) pe ultimii trei ani este redat în tabelul următor:

Tabelul 20. Bugetul alocat MFP în perioada 2016-2018 (mii lei)

Anul 2016 2017 2018

Total buget MFP

(minister de linie)3.462.310 3.607.877 5.015.529

Organigramă

Organigrama MFP poate fi găsită la: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/organigrama-mfp-2018.pdf

98

Anexa 4.2. Strategii și acte normative relevante

Strategii relevante• Strategia fiscal-bugetară 2019-2021

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2019_2021_15032019.pdf • Programul de Convergență 2019 - 2022

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/program_convergenta_editia2019_2022.pdf• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2019 – 2021

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadmindatpubguv2017_2019_09iunie_21062017.pdf

• Strategia ANAF 2017-2020https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf

• Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituțiilor sale subordonate Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare. • Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor

Publice, cu modificările și completările ulterioare;• Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările

ulterioare;• Legea finanțelor publice locale nr.273/2006; • Legile bugetare anuale;• Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;• Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;• Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar

preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;• Hotărârea Guvernului nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare;• Hotărârea Guvernului nr.677/2013 privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a

concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă în cadrul ANAF, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr.86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative;

• Hotărârea Guvernului nr.817/2017 privind structura organizatorică și numărul de posturi ale Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, înființată prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.634/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2013 ce definește principalele stadii ale ciclului de management al investițiilor publice și criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

99

prioritizarea proiectelor de investiții publice, cu modificările și completările ulterioare;• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007, privind datoria publică, aprobată cu modificările

și completările ulterioare prin Legea nr.109/2008 cu modificările ulterioare aduse normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1470/2007, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare ;• Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare;• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și

completările ulterioare;• Hotărârea Guvernului nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice;

• Hotărârea Guvernului nr.394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale;

• Hotărârea Guvernului nr.867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.46/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate;

• Hotărârea Guvernului nr.502/2018 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018.

100

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019Propuse de către Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2019

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG

Data estimată pentru

înaintare în ședința

Guvernului

1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin HG nr.1053/2014 privind stabilirea plafonului total al garanțiilor care pot fi emise în anul 2018, pentru Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, în sumă de 10 milioane lei din diferența neutilizată din plafonul alocat pentru anul 2017

Ianuarie

2. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele și în contul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007, cu modificările și completările ulterioare

Februarie

3. Proiect de Lege privind piețele de instrumente financiare Martie

4. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare

5. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA

6. Programul de Convergență Aprilie

7. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind măsuri necesare pentru operaționalizarea și desfășurarea corespunzătoare a activității Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC)

8. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

9. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale

Mai

10. Proiect de Lege pentru modificarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operațiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale

101

11. Proiect de Lege privind distribuția de asigurări

12. Proiect de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor

13. Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul

14. Proiect de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică

15. Proiect de Lege privind obținerea de către România a calității de membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB)

16. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2017

Iunie

17. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2017

18. Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Iulie

19. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv

August

20. Proiect de Lege privind modificarea prevederilor Legii nr.165/2013 și a Legii nr. 164/2014

Septembrie

21. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planul privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 2019-2023

Decembrie

22. Proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 Noiembrie

23. Proiect de Lege a bugetului de stat pe anul 2019

102

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European