ministerul finanțelor publice - sgg.gov.ro · anexa 2: planul strategic instituțional (tabel...

Acord de servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889) Rezultatul nr. 3

Planul Strategic Instituțional 2017-2020

Ministerul Finanțelor Publice

Iunie 2017

Proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Capacitate

Administrativă 2014-2020

2

Acest raport a fost livrat conform Acordului de servicii de asistență tehnică pentru

îmbunătățirea capacității de planificare și bugetare și sprijinul introducerii bugetului de

performanță încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru

Reconstrucție și Dezvoltare la data de 8 iunie 2016. Reprezintă un produs care contribuie la

Rezultatul 3 conform acordului mai sus menționat.

Limitarea răspunderii

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Băncii

Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în

mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le

reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în acest document.

Acest raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Declarație referitoare la copyright

Materialul din această publicație se supune regulilor referitoare la drepturile de autor.

Reproducerea și/sau transmiterea fără aprobare de fragmente din acest document pot reprezenta

o încălcare a legilor aplicabile.

Pentru a obține aprobarea fotocopierii sau reimprimării a oricărei părți din acest document, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu informațiile complete către: Secretariatul General al

Guvernului, Direcția pentru Coordonarea Politici și Priorități, Piața Victoriei 1, București,

România sau către (ii) Grupul Banca Mondială România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et. 6,

Sector 2, București, România)

3

MULȚUMIRI

Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal)

și formată din Jorg Nadol, Jonas Arp Fallov, Costel Todor, Victor Giosan și Mircea Tulea

(experți ai Băncii Mondiale). Raportul a primit comentarii din partea lui Gord Evans (specialist

în planificare strategică) și a Corinei Grigore (Director de operațiuni) în numele echipei

românești de portofoliu, precum și îndrumare generală din partea lui Ivailo Izvorski (Director

de practică, Macro-economie și Management financiar) și Elisabetta Capannelli (Director pe

țară în România).

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG)

pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special

secretarului de stat Radu Puchiu ;i directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului

Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un

management de proiect adecvat. De asemenea, echipa dorește să mulțumească Ministerului

Finanțelor Publice pentru excelenta colaborare, membrilor grupului de lucru ai Planului

Strategic Instituțional, condus de doamna Mihaela Grigorescu – manager public în cadrul

Direcției de politici publice și monitorizare acte normative.

4

ACRONIME ȘI ABREVIERI

ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANAP Agenția Națională pentru Achiziții Publice

PC Plan de Conturi

SGG Secretariatul General al Guvernului

DG Direcție Generală

EPSAS Standarde Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public

ESA Sistemul European de Conturi Naționale și Regionale

UE Uniunea Europeană

OG Ordonanță de Urgență

LRF Legea Responsabilității Fiscale

ISD Investiții Straine Directe

AF An Fiscal

HG Hotărâre de Guvern

PIB Produs Intern Brut

MRU Managementul Resurselor Umane

IPSAS Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public

PSI Plan Strategic Instituțional

TI Tehnologia Informației

AM Autoritate de Management

MFP Ministerul Finanțelor Publice

BNR Banca Națională a României

BP Bugetare pe Programe

ÎP Intreprinderi Publice

MIP Managementul Investițiilor Publice

IV Impozit pe Venit

PPC Paritatea Puterii de Cumpărare

SPP Standardele Puterii de Cumpărare

DPPMAN Direcția de politici publice și monitorizare acte normative

UPP Unitate de Politici Publice

ESP Eficiența Sectorului Public

SCR Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile

CCR Curtea de Conturi din România

RON Leu nou

ÎS Întreprindere de Stat

CUT Contul Unic de Trezorerie

SADPGTM Sistemul de Administrare a Datoriei Publice Guvernamentale pe Termen Mediu

TVA Taxa pe Valoarea Adăugată

5

CUPRINS

I. CONTEXT 10

II. MISIUNE. VIZIUNE 16

III. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI 17

Obiectiv strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar 18

Programul 1.1: Politică economică 22

Programul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 26

Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 31

Programul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 36

Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară 38

Obiectiv strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publice 42

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice 46

Obiectiv strategic nr. 3: Consolidarea cadrului instituțional 49

Programul 3.1: Management și administrare 53

Programul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal 55

IV. ARANJAMENTE PRIVIND IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

PSI 63

V. RESURSE FINANCIARE 65

VI. ANEXE 68

Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020 68

Anexa 1.b: Programe, Măsuri și alocări bugetare 2017-2020 69

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (Tabel Rezumativ) 75

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel

Rezumativ) 80

Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern 124

6

Preambul

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de asistență

tehnică rambursabile (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, budgetare și

monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, SCR se

concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului

Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii)

construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI

cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării

unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților

majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor SCR rezultă din analizele funcționale ale Administrației

Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare

și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare,

guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea

implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de

resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor

SCR. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având

scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din

România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfășoare

un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar (SFB) reprezintă o

componentă importantă a acestei reforme.

Elaborarea unui PSI pentru ciclul bugetar 2017-2020 vine într-un moment important în ciclul

de politici fiscal-bugetare adoptate de Guvern, iar MFP are ca responsabilitate principală

echilibrarea așteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale

României.

Metodologie

Elaborarea proiectului PSI 2017-2020 a MFP a avut loc în perioada septembrie 2016 - martie

2017, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament

vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional

din MFP, ca și a specialiștilor principali din SGG.

Procesul de planificare strategică 2017-2020 din MFP a fost supravegheat de un Comitet de

Coordonare a Planificării Strategice, alcătuit din Secretarii de Stat și Secretarul General al

MFP. Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea

7

tehnică și a servit ca secretariat al comitetului.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici

publice și monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar și

mediator. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă și participativă, Banca Mondială a

desfășurat un program de formare cu membrii grupului de lucru (inclusiv bugetul și resursele

umane) în 26-30 septembrie 2016, pentru a le prezenta membrilor principiile planificării

strategice, odată cu folosirea teoriilor dezvoltând si exerciții aplicate. Ateliere de lucru dedicate

elaborării obiectivelor strategice, programelor și fixării indicatorilor de performanță, precum și

a bugetului aferent PSI au fost susținute pe parcursul perioadei octombrie 2016 - aprilie 2017.

Grupul de lucru s-a reunit după cum s-a considerat necesar în lunile septembrie, octombrie,

noiembrie 2016, precum și în ianuarie, martie și aprilie 2017. Produsul final va fi prezentat

Comitetului de coordonare și se estimează că PSI va fi aprobat în cele din urmă de Ministrul

Finanțelor Publice.

MINISTRU

COMITET

COORDONARE

GRUP

COORDONARE TEHNICĂ

5 GRUPURI DE

LUCRU MFP

SECRETARI DE

STAT

SECRETAR

GENERAL

DIRECTORI

GENERALI

DIRECȚIA DE POLITICI

PUBLICE ȘI MONITORIZARE ACTE

NORMATIVE

SUSȚINUTĂ DE

BANCA MONDIALĂ

8

Rezumat executiv

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielii

publice. Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-

2020 în Ministerul Finanțelor Publice și cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmărește

să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României1.

PSI 2017-2020 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe

prioritățile și scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe și măsuri

clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca și un

cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează să introducă

și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să

asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici, cheltuirea lor în mod eficient și

responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate în urma acestor cheltuieli, păstrându-se

în continuare sustenabilitatea fiscal-bugetară în ansamblul său.

Cele cinci (5) programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

Programul 1.1 - Politică economică;

Programul 1.2 - Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor;

Programul 1.3 - Execuția bugetară și gestiunea datoriei publice;

Programul 1.4 - Contabilitatea publică și raportarea financiară în sectorul public;

Programul 1.5 - Reglementare și supraveghere financiară;

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează să crească

veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale,

a echității și eficienței administrării fiscal.

Obiectivul strategic este bazat pe Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice.

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmărește consolidarea

capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politici publice și

reglementare în mod eficient și eficace.

Două (2) programe sustin implementarea acestui obiectiv strategic, respectiv:

Programul 3.1 - Management și administrație

Programul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

O descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor așteptate, a programelor și rezultatelor

așteptate și a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare și

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în

anul 2017 sub coordonarea SGG.

9

distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2017-2020 reprezintă corpul Planului

Strategic Instituțional prezentat mai jos.

10

I. Context

1. Dezvoltarea social-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de

Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare.

Justificarea unui Plan Strategic Instituțional 2017-2020 al Ministerului Finanțelor Publice are în vedere

operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei

operaționalizări.

2. Ritmul de creștere economică a României l-a depășit pe cel al altor state membre UE în

perioada 2000-2015. Din anul 2000 până în anul 2015, rata medie anuală de creștere a României a fost

cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE). Venitul pe cap de locuitor ca pondere din media UE28 a

crescut la un nivel mai mult decât dublu, de la 26% la 58%. În intervalul 2000-2008, creșterea

produsului național brut (PNB) pe cap de locuitor a înregistrat medie anuală de peste 6% 2, iar venitul

pe cap de locuitor în termeni SPC (Standard Putere de Cumpărare) a crescut de la 26% la 48% din media

UE. În intervalul 2000-2008, creșterea a fost susținută de: (i) o accelerare a reformelor structurale,

ancorată de procesul aderării la UE; (ii) politica fiscală pro-ciclică; (iii) și un mediu extern benign.

Această recuperare a fost însă însoțită de o accentuare a dezechilibrelor macroeconomice datorată

intrărilor masive de capital ce au dus la deficite mari de cont curent, și de politici fiscale expansioniste

ce au majorat deficitul bugetar. Intrările externe de capital au încetat în urma crizei financiare globale

din 2008-2009 și a recesiunii ulterioare a UE: România s-a confruntat cu un deficit mare de finanțare

externă și cu o recesiune accentuată. Deficitul bugetar a ajuns la 9,1% în anul 2009 (Figura 1). Deficitul

de finanțare a ajuns la 20 de miliarde Euro, adică aproximativ 17 procente din PIB. Această situație a

determinat Guvernul să solicite un pachet de asistență financiară de la CE, FMI, Banca Mondială și alți

creditori multilaterali. Pentru a restabili finanțele publice și a stopa creșterea poverii datoriei publice,

guvernul s-a angajat într-un ambițios program de consolidare fiscală, completat de reforme structurale

menite să stimuleze creșterea economică.

3. România a implementat cu succes o consolidare fiscală ambițioasă în perioada 2009-2015,

consolidare ce a contribuit la reducerea deficitului bugetar până la niveluri mult inferioare țintei

Maastricht și la menținerea datoriei la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea

Europeană. Politicile fiscale pro-ciclice și intrările masive de capital ce au precedat criza economică

și financiară globală din 2008 au creat dezechilibre macroeconomice care, în ultimă instanță, au impus

o corecție fermă. Guvernul României a acționat cu fermitate, implementând unul dintre cele mai vaste

programe de consolidare fiscală din Europa în perioada 2009-2015. Bazându-se puternic pe reduceri de

cheltuieli, România a diminuat deficitul bugetar de la 9,1% din PIB în 2009, la 1,1% în 2015, limitând

datoria publică la un nivel de 39,8% din PIB în 2015, al patrulea cel mai redus nivel din UE și aducând

contul curent extern la un nivel aproape echilibrat. Consolidarea a contribuit la restabilirea rapidă a

încrederii piețelor și la reluarea creșterii economice, plasând România într-o poziție macroeconomică

mai bună decât cea a multor alte țări membre UE.

2 Comisia Națională de Prognoză

11

Figura 1: România și Criza Financiară Globală din 2008

Sursa: Eurostat și datele UE, AMECO

4. Spre deosebire de alte state membre UE, în România nivelul de sărăcie nu a crescut în

perioada de criză 2008-2012. În timp ce majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu o creștere

a nivelului de sărăcie în perioada ce a urmat crizei, în România ponderea populației cu risc de sărăcie,

după realizarea transferurilor sociale, a scăzut. Această tendință poate fi parțial explicată prin faptul că

beneficiile sociale, pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș și pensia persoanelor cu handicap au

crescut mult - cu aproximativ 34% - în intervalul 2007-2009.

5. Redresarea a fost susținută în principal de creșterea exporturilor și, mai recent, de

consumul privat. În pofida cererii externe modeste, exporturile României, ca pondere din PIB au

crescut de la 26,9% în 2008, la 41,2% în anul 2014, înainte de a scădea ușor, în 2015, la 40,9%, iar în

anul 2016 au înregistrat 46% (57,4 miliarde Euro). Creșterea exporturilor s-a datorat în mare măsură

unei creșteri puternice a vânzărilor de utilaje și echipamente de transport produse de companii/sucursale

străine. Deficitul de cont curent a scăzut până la 0,4% din PIB în 2014, înainte de a înregistra o ușoară

creștere de până la 0,7% din PIB în 2015. Deși intrările de investiții străine directe (ISD) au fost mai

puțin de jumătate din nivelurile pe care le aveau înainte de criză, acestea s-au dovedit suficiente pentru

a acoperi deficitele de cont curent din ultimii ani. Cursul de schimb real efectiv este aliniat

fundamentelor și a fost relativ stabil începând din 2013. Rezervele internaționale brute s-au menținut

constante la un nivel aproximativ de 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Datoria externă (publică

și privată) a scăzut de la 74,4% din PIB în 2012, la 57,6% în 2015. Cererea internă a fost redusă datorită

consolidării puternice realizate de Guvern, ce a inclus și o reducere a investițiilor, dar și datorită scăderii

investițiilor private. Consumul privat s-a redresat în 2014, pe fondul unei creșteri robuste a salariilor,

scăderii șomajului și ratelor scăzute ale dobânzilor stimulate de creșterea economică și de măsuri ce au

promovat flexibilitatea pieței muncii; printre acestea se numără reducerea cu 5 puncte procentuale a

contribuțiilor sociale în luna octombrie 2014. Reglementări simplificate în materie de angajare și

concediere și utilizarea extinsă a contractelor de muncă flexibile au generat câștiguri în ceea ce privește

contractele de muncă pe termen lung. Până în luna februarie 2015, șomajul ajunsese la 6,4%, un nivel

-10

-5

0 20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

Deficit bugetar(in % PIB)

EU Romania

CREȘTERE REALĂ A PIB (Euro constant 2010

12

considerabil mai mic decât media UE de 9,8%, acesta fiind și nivelul cel mai redus înregistrat de la

începerea crizei din 2008. Șomajul s-a menținut la 6,9% pe tot parcursul anului 2016.

6. Consolidarea fiscală a continuat în 2014, politica fiscală devenind pro-ciclică în anul 2015,

când Guvernul a aprobat o serie de măsuri de politică fiscală ce riscă să erodeze câștigurile atât

de greu dobândite de pe urma consolidării fiscale. Deficitul structural a ajuns la 0,7% din PIB în

2014 și la 1,0% în 2015, deficitul total fiind de 1,9% și, respectiv 1,5%. Aceasta înseamnă o ajustare

fiscală de 0,8 și respectiv 1,1 puncte procentuale față de anul 2013, comparativ cu o rată medie de

ajustare fiscală de 1,6 puncte procentuale, între 2009 și 2015. În anul 2015, Parlamentul a aprobat o

gamă largă de măsuri de politică fiscală prin Codul Fiscal, măsuri estimate a reduce ponderea netă a

veniturilor în PIB a României cu 0,9% în 2015 și cu 1,4% în 2016. Guvernul a aprobat de asemenea o

serie de inițiative ad-hoc de creștere a cheltuielilor prin care s-a dublat alocația de stat pentru copii și s-

au majorat salariile angajaților cu 10% până la 25%.

7. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență transmis Comisiei

Europene în 2016 să mențină deficitul fiscal sub 3 procente și în 2017, reducând nivelul acestuia în

anii următori.

Tabelul 1: Tendințe Macroeconomice, 2006-15 (În procente din PIB)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel

Economie Reală

PIB (nominal, miliarde RON) 347,0 418,3 524,4 510,5 533,9 565,1 595,4 637,

5 667,6 704,5

PIB Real 8,1 6,9 8,5 -7,1 -0,8 1,1 0,6 3,5 3,0 3,7

Contribuții, din care:

Consum 8,0 9,7 5,8 -5,8 -0,3 0,6 0,8 -0,2 2,3 4,0

Investiții 6,4 7,3 3,6 -8,1 -0,4 0,5 -1,3 0,1 0,8 1,3

Exporturi nete -6,3 -10,1 -1,0 6,9 -0,1 -0,1 1,1 3,6 -0,2 -1,6

Rata șomajului (definiție OIM) 7,1 6,3 5,6 6,2 7,0 7,1 6,8 7,1 6,8 6,9

Deflator PIB (2010 = 100) 69,5 78,3 90,6 94,9 100,0 104,7 109,6 113,

4 115,3 117,4

Conturi Fiscale Procente din PIB dacă nu se indică altfel

Venituri 31,8 32,5 32,0 31,0 33,0 33,1 33,0 32,0 31,7 33,1

Cheltuieli 33,5 34,9 36,8 38,2 39,5 37,5 35,5 34,5 33,6 34,6

Soldul Bugetului General

Consolidat (deficit cash) -1,7 -2,4 -4,8 -7,2 -6,5 -4,4 -2,5 -2,5 -1,9 -1,5

Soldul Bugetului General

Consolidat (ESA 2010) -2,2 -2,9 -5,6 -9,1 -6,9 -5,4 -3,2 -2,2 -1,4 -1,1

Deficit structural (ESA 2010) -4,3 -4,8 -8,1 -8,4 -5,6 -3,0 -2,1 -1,2 -0,7 -1,0

Datorie Publică și Garantată (eop) 12,5 12,7 13,4 23,3 30,5 33,9 37,5 38,8 40,6 39,8

13

Conturi Monetare Selectate Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel

Bază Monetară 32,9 41,7 17,9 -5,2 11,8 14,2 2,8 10,5 14,7 18,3

Credite către entități

neguvernamentale .. .. 34,1 1,4 5,2 6,2 1,6 -3,4 -3,7 1,4

Dobânzi (rata cheie de politică

monetară, în procente, eop) 8,75 7,50 10,25 8,00 6,25 6,00 5,25 4,00 2,75 1,75

Balanța de plăți Procente din PIB dacă nu se indică altfel

Soldul contului curent -10,4 -13,4 -11,8 -4,2 -4,1 -4,5 -4,5 -1,1 -0,5 -0,6

Exporturi 32,1 29,1 26,9 27,4 32,3 36,8 37,5 39,7 41,2 41,9

Importuri 44,0 43,4 40,2 33,8 38,4 42,4 42,4 40,5 41,5 43,2

Investiții Străine Directe 9,2 5,8 6,6 2,9 1,8 1,4 1,6 1,9 1,6 1,9

Rezerve Brute (în miliarde de Euro,

eop) 22,9 27,2 28,3 30,9 36,0 37,3 35,4 35,4 35,5 35,5

În luni de importuri ale anului

următor 5,3 5,2 7,2 7,6 7,6 7,5 7,3 6,8 6,2 5,7

Ca % din datoria externă pe termen

scurt 182,4 136,5 137,3 197,9 183,9 163,4 169,3 184,

5 187,7 182,1

Datoria Externă (% din PIB) 41,8 46,8 50,8 67,4 72,9 74,0 74,4 68,0 63,1 57,1

Termeni de Comerț (marfă,

variație%) .. .. .. .. 1,3 1,8 -3,3 -1,1 -0,6 ..

Curs de schimb (Ron/Euro, medie) 3,5 3,3 3,7 4,2 4,2 4,2 4,5 4,4 4,4 4,4

Articole de memorandum:

PIB nominal în miliarde de $ SUA 123,5 171,7 209,7 168,0 168,0 186,1 172,0 191,

6 199,1 174,9

VNB pe cap de locuitor (în $ SUA,

Metoda Atlas) 4950 6470 8570 8810 8590 8670 8770 9260 9450 ..

PIB potențial (miliarde RON 2010) 471,6 505,5 539,3 548,8 555,3 560,8 570,3 579,

4 590,9 606,5

Output gap 6,0 5,6 7,4 -1,9 -3,9 -3,8 -4,8 -3,0 -2,0 -1,1

Sursa: Date MFP, Banca Națională a României; Eurostat; estimări ale echipei Băncii Mondiale. La mijlocul lunii martie 2016

8. Poziția fiscală actuală și schimbarea demografică rapidă impun cheltuirea mai eficientă

a fondurilor publice. Cheltuielile publice, ca procent din PIB, sunt în România pe penultimul loc din

UE. România cheltuiește mai puțin decât multe state membre OCDE ne-europene. Necesitatea de a

spori nivelul cheltuielilor pentru a rezolva probleme ce țin de serviciile publice într-un mediu marcat

de schimbări demografice impune României să se concentreze pe majorarea în condiții de eficiență și

eficacitate a acestor cheltuieli. Numărul românilor ce fac parte din populația cu vârstă activă, ca

pondere din populația totală, este proiectat a scădea de la 68,1% în 2010 la 63,8% în 2030 și la 57,1%

în 2050.

9. Guvernul a avansat pe calea realizării programului său de reforme structurale în cursul

perioadei de consolidare fiscală, având ca scop susținerea creșterii economice. S-a axat pe:

remedierea problemelor fiscale; îmbunătățirea indicatorilor sociali; și sporirea competitivității.

14

Reformele fiscale structurale au vizat: îmbunătățirea administrării fiscale; nivelul de salarizare și

numărul de angajați în sectorul public; și responsabilitatea fiscală. În 2010, salariile nominale au fost

reduse cu 25%, iar numărul de angajați a fost redus prin intermediul regulii unu-la-șapte (angajarea unui

singur om la șapte care ieșeau din sistem).

10. În februarie 2016, Guvernul a lansat un pachet cuprinzător de măsuri îndreptate

împotriva sărăciei, ce vizează atingerea țintelor EU2020 în materie de ocupare în muncă,

reducere a sărăciei și prevenire a abandonului școlar. Pachetul de măsuri va fi implementat în

continuare printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu

cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale,

promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare.3

11. Guvernul a elaborat o nouă Strategie Fiscal-Bugetară în care sunt prezentate obiectivele

bugetului pe anul 2017 și proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2017-20194.

12. Guvernul este hotărât să dezvolte dimensiunile de planificare și politici ale procesului

bugetar, pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice. Fiind conștient de legăturile slabe dintre

cheltuielile publice și rezultate, Guvernul își propune să introducă în anul 2018 bugetarea multi-anuală,

bazată pe rezultate, mai întâi pe bază de pilotare. Își propune de asemenea să consolideze managementul

investițiilor publice prin aprofundarea cadrului de prioritizare existent. Va dezvolta capacitatea MFP și

a ministerelor de resort de a realiza analize de cheltuieli, ca instrument al unei politici bugetare mai

eficiente; își propune să dezvolte guvernanța corporativă a sectorului ÎS, în concordanță cu bunele

practici internaționale.

Priorități pe termen lung

13. Asigurarea sustenabilității fiscale și îmbunătățirea calității serviciilor publice depind de

continuarea progreselor în trei domenii largi de politici. Acestea sunt:

Menținerea unei politici fiscale prudente. Guvernul se angajează în continuare prin Programul

de Convergență să mențină deficitul bugetar sub 3% procente din PIB în anul 2017, reducând

nivelul acestuia în anii următori.

Eficientizarea impozitării. Un sistem fiscal mai eficient și mai echitabil este important pentru ca

România să își poată finanța cheltuielile într-o manieră generatoare de mai puține distorsiuni și

pentru a permite țării să colecteze mai multe venituri pe termen mediu pentru a face față presiunilor

tot mai mari pe parte de cheltuieli.

Modernizarea managementului cheltuielilor publice (MCP). Reguli și politici mai bune

de MCP în interiorul unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu vor contribui la alinierea

dintre bugetele anuale și cadrele strategice, inclusiv Programul de Convergență, asigurând

astfel că programele (politicile publice) ale administrației centrale oferă valoare în schimbul

3 Sursa: Programul de guvernare 4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20172019.pdf

15

fondurilor cheltuite (value for money). Ele ar reduce de asemenea posibilitatea unor decizii

ad-hoc în materie de politici publice, contribuind astfel la eficientizarea cheltuielilor

guvernamentale. Îmbunătățirile aduse la nivelul eficienței cheltuielilor publice sunt

esențiale pentru ca România să poată să obțină rezultate adecvate în sectorul public cu niște

costuri rezonabile. Aceasta va presupune o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor de

la ministerele de linie și performanțe mai bune ale ÎS.

16

II. Misiune. Viziune

Misiunea noastră

1. Ministerul Finanțelor Publice sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici

economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă

, de intensificare a investiţiilor precum şi de promovare a eficienței și a transparenței administrării

veniturilor și cheltuielilor publice în concordanţă cu Programul de Guvernare.

Viziunea noastră

2. Ministerul Finanțelor Publice şi instituţiile subordonate își propun să fie recunoscute ca

instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui

management economic şi financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.

Principiile noastre

3. Valoare pentru bani. MFP sprijină eforturile Guvernului român de a aloca resurse publice

proiectelor și activităților cu cele mai mari șanse de a avea un impact semnificativ. În acest sens, MFP

își propune să distribuie resursele bugetare pentru proiecte și activități prioritare, care generează

rezultate concrete şi rezolvă nevoi publice identificate.

4. Transparența. MFP și-a luat un angajament în ceea ce privește transparența. Transparența

impune un acces mai bun la o raportare cuprinzătoare, ușor de înțeles, cu privire la formularea

politicilor, la execuția bugetară, astfel încât fiecare cetățean să poată urmări modul în care sunt realizate

politicle bugetare și cum au fost administrate resursele bugetare, respectiv veniturile și cheltuielile. În

acest sens, instituțiile guvernamentale vor continua publicarea bugetelor, a rapoartelor de execuție și a

informațiilor privind contractele de achiziții publice, potrivit prevederilor legale în domeniu, pentru a

evita suspiciunile în legătură cu alocarea fondurilor publice.

5. Eficiența implementării bugetului se referă pe de o parte la maximizarea veniturilor bugetare,

prin reducerea evaziunii, iar pe de altă parte la obținerea unui număr maxim de beneficii pentru cetățeni,

cu resurse minime. România are resurse bugetare limitate, raportat la nevoile de dezvoltare. Eliminarea

risipei în sectorul public este o prioritate cheie a Guvernului, strâns legată de reformele din administrația

publică aflate în desfășurare.

6. Prudența este un factor crucial în managementul bugetului. Cu un deficit previzionat la 2,98%

din PIB pentru anul 2017, este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu avea derapaje. MFP

a introdus măsuri pentru a reține 10% (aproximativ 4 mil RON) din cheltuielile publice cu bunuri și

servicii, ca măsură de prevenire a derapajelor. În plus, Guvernul se bazează și pe o rezervă de venituri

majorate, care apar în mod firesc în urma efectelor secundare ale relaxării fiscale (banii rămân în

circuitul privat și se multiplică).

17

7. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care MFP le va avea în vedere pentru a

crește nivelul de încredere al sectorului privat și pentru a stimula investițiile. Guvernul va avea în vedere

doar două rectificări bugetare, în conformitate cu Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare (LRF).

Mandatul nostru

8. Ministerul Finanțelor Publice coordonează stabilirea politicii bugetare și este responsabil

cu pregătirea cadrului macroeconomic5, a Strategiei Fiscal-bugetare și a bugetului anual. În

momentul de față Ministerul îndeplinește toate funcțiile principale centralizate de management al

finanțelor publice (MgmFP): (i) analiză, cercetare și politică macroeconomică6 și fiscal-bugetară; (ii)

elaborare buget; (iii) execuție bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie

publică, contabilitate și raportare; (iv) politica fiscală, colectarea și administrarea veniturilor7; (v) funcții

de reglementare și control asociate managementului finanțelor publice: control intern, audit public și

achiziții8. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea sectorului financiar și în

supravegherea directă a mai multor Întreprinderi Publice (ÎP), ca de exemplu Loteria Română.

9. Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite într-un cadru de reglementare

comprehensiv. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare,

trasează responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește

elaborarea bugetului, creditele bugetare și de angajament și execuția bugetară. De asemenea, legea

descrie și calendarul bugetar anual și procedurile asociate. În 2010 România a adoptat Legea

responsabilității fiscal-bugetare (LRF), care completează Legea Finanțelor Publice. Aceasta a introdus

reguli bugetare și obiective numerice pentru agregarea cheltuielilor publice și a componentelor acestora;

a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize ale impactului bugetar pe

care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-bugetară (SFB)9, pentru a da un

caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a Semestrului European10,

LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural și un mecanism de corecție.

III. Obiective strategice, Programe, Măsuri și Indicatori

5 Previziunile macroeconomice sunt pregătite de Comisia Națională de Prognoză (CNP), care este în subordinea MFP 6 Activitatile de analiză, cercetare şi previziune sunt desfăşurate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Comisia Națională de Prognoză (CNP), conform atribuţiilor legale specifice. 7 Administrarea fiscală este realizată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), subordonată MFP. 8 Reglementările privind achizițiile publice sunt realizate de Agenția Națională pentru Achiziți Publice (ANAP), subordonată MFP. 9 Strategia Fiscal-bugetară se bazează pe Pactul Fiscal al UE. În 2012 România a semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (cunoscut și ca Pactul Fiscal), prin care s-a angajat să își reducă deficitul bugetar structural la obiectivul pe termen mediu (MTO); ) în anul 2015 s-a înregistrat un deficit structural de sub 1% pentru ca din 2016 să se majoreze la peste 2%. 10 Implementarea regulilor economice europene este organizată anual în cicluri, cunoscute ca semestre europene. În cadrul Semestrului European, Comisia Europeană analizează politicile de reformă bugetară și structurală din fiecare stat membru; formulează recomandări și monitorizează implementarea acestora; iar statele membre implementează politicile agreate în comun.

18

Obiectiv strategic 1:

Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Vizează

Să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente

adecvate, care să asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici,

cheltuirea lor în mod eficient și responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate

în urma acestor cheltuieli, păstrându-se în continuare sustenabilitatea fiscal-

bugetară în ansamblul său.

10. Managementul fiscal și bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la

Uniunea Europeană. În același timp, provocările unei economii dinamice și în creștere corelate cu o

administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză fiscal-bugetară detaliată

și determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea

managementului fiscal-bugetar. Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate

în programe:

a. Politica economică: Programul își propune îmbunătățirea cadrului macroeconomic și fiscal

al României prin analize, cercetări și servicii de consultanță pe politici publice cu caracter

continuu. Programul susține creșterea economică și stabilitatea macroeconomică prin

asigurarea de prognoze macroeconomice, analize privind riscurile financiare, studii de

impact economic și modelare de scenarii, în vederea furnizării de consultanță consistentă

în materie de politici pentru bugetul anual, a cadrului fiscal-bugetar pe termene mediu și

pentru alte procese guvernamentale, precum și prin elaborarea de propuneri de politici

privind veniturile și prin susținerea legislației în materie de venituri pentru bugetul anual.

Totodată, programul își propune să asigure administrarea eficientă a relațiilor financiare

internaționale ale României, fiind responsabil de gestionarea financiară a plăților aferente

bugetului UE și de și de relațiile cu instituțiile financiare internaționale.

b. Prioritizarea cheltuielilor și formularea bugetului: Programul își propune să susțină

alocarea fondurilor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii guvernamentale și în

limitele cadrului macro-fiscal. Programul are ca sarcină elaborarea și rectificarea legilor

bugetare anuale. Programul își mai propune să promoveze investițiile publice și private în

infrastructură și servicii publice, precum și să sporească eficiența și eficacitatea

administrării investițiilor publice prin asigurarea suportului tehnic necesar planificării

cheltuielilor de capital și evaluării proiectelor, dar și proceselor de prioritizare, selecție și

elaborare a bugetelor pentru proiectele de investiții. Totodată, programul vizează

programarea și implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, pe constatările

cărora se vor baza procesele ulterioare de planificare și elaborare a bugetului.

c. Execuția bugetului și administrarea datoriei publice: Programul vizează asigurarea

cheltuirii eficiente și eficace a resurselor publice. În acest sens, programul asigură

disponibilizarea fondurilor publice către ordonatorii de credite de la nivel național, în

19

concordanță cu bugetul aprobat, procesarea plăților și urmărirea modului în care sunt

cheltuite aceste fonduri. Mai mult de atât, programul asigură gestionarea optimă a

fondurilor și a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt

și pe termen lung, precum și contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP

administrează datoria publică guvernamentală internă și externă, contribuie la dezvoltarea

piețelor financiare naționale și menține o relație trainică cu investitorii.

d. Contabilitatea și raportarea financiară: Programul vizează asumarea responsabilității, a

bunei guvernanțe și a supravegherii financiare prin elaborarea de politici publice, proceduri

și reglementări contabile și prin promovarea unei administrări eficiente, eficace, judicioase

și transparente a veniturilor, cheltuielilor, activelor și pasivelor pentru toate instituțiile

publice. Programul asigură elaborarea rapoartelor privind execuția bugetară pe tot parcursul

anului fiscal și la finalul acestuia și oferă asistență tuturor instituțiilor publice în procesul

de implementare a cadrului de raportare financiară și de întocmire a situațiilor financiare

consolidate în conformitate cu standardele europene și alte standarde internaționale. În

cadrul programului sunt efectuate controale funcționale menite să prevină orice acțiune

economică sau financiară ce ar putea conduce la fraudă sau la utilizarea defectuoasă a

fondurilor publice.

e. Reglementarea și supravegherea financiară: Programul asigură monitorizarea

managementului riscului financiar, precum și supravegherea și crearea condițiilor pentru

ca întreprinderile de stat (ÎS) să îndeplinească obiectivele politicii guvernamentale într-o

manieră sustenabilă. În acest sens, programul are responsabilități în direcția promovării

unei guvernanțe corporative robuste și a monitorizării performanțelor ÎS. Totodată,

programul asigură asistență la nivel strategic în domeniul reglementării sectorului financiar.

11. Structura Obiectivului strategic 1 include cinci (5) Programe și patruzecișiuna (41) de

Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate, exprimate prin indicatori11.

11 Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP

și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu

exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și

instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru

conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI

20

Obiectivul strategic 1: Consolidare managementului fiscal și bugetar

Să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să asigure faptul că banii publici sunt alocați priorităților de politică, sunt cheltuiți în mod eficient și îndeplinesc rezultatele de cheltuieli

intenționate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală și bugetară generală

Programul 1.1.

Politică economică

Programul 1.2.

Elaborarea bugetului și prioritizarea

cheltuielilor

Programul 1.3.

Execuția bugetului și

administrarea datoriei publice

Programul 1.4.

Contabilitate și raportare financiară

Programul 1.5.

Reglementare și

supraveghere financiară

Măsuri Programul 1.1

M1.1.1.1. Previzionare și cercetare

macro-economică, fiscal-bugetară în

domeniile circumscrise atribuţiilor

MFP, ANAF şi CNP

M1.1.1.2. Analiză macro-economică și

cercetare în domeniile circumscrise

atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

M1.1.1.3. Planificare macro-fiscală

M1.1.1.4. Politică și reglementări

privind veniturile

M1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar

și analiza impactului

M1.1.1.6. Sprijin tehnic pentru

stabilirea plafoanelor sub-naționale

anuale de contractare de credite noi

de către administrația publică locală

M1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilități-

lor ce îi revin României în calitate de

membru al Uniunii Europene, pe

domeniile de competență ale MFP

M1.1.2.2. Armonizarea legislației

aferente sectorului financiar

.M.1.2.3 Consolidarea mecanismului de

coordonare a acțiunilor în domeniul

afacerilor europene, pe domeniul de

competență al MFP, în vederea

reprezentării optime


M1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare

M1.2.1.2. Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor

anuale

M1.2.1.3. Planificarea și implementarea rezultatelor

analizelor de cheltuieli

M1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programe

M1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități

pentru Analiza Cheltuielilor

M1.2.2.1. Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de

investiții noi

M1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții

semnificative prioritizate

M1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a a

proiectelor de investiții semnificative

M1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona

Parteneriatelor Public Private

M1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de

angajament multi-anuale

M1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPP

M1.2.2.7. Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de

raționalizare al Programului de Investiții Publice al

Ministerului Transporturilor, propus de Banca

Mondială

M1.2.3.1. Proiectarea & gestionarea sistemului de

transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea

relațiilor financiare între nivelul central și cel local

M1.2.3.2. Proiectarea & gestionarea sistemului de

transferuri inter-administrative interadministrative


M1.3.1.1. Planificarea financiară intra-anuală

(pe parcursul anului) și eliberarea fondurilor

M1.3.1.2. Procesarea plăților

M1.3.1.3. Previzionarea & managementul

numerarului

M1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de

execuție bugetară

M1.3.1.5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale

statului față de terțe persoane, conform legii

M1.3.2.1. - Gestionarea achizițiilor publice

1 - Consolidarea și actualizarea cadrului

legislativ privind achizițile publice

2 -Monitorizare sistemului de achiziții

publice

3- Consolidarea sistemului de proceduri de

achiziție on-line

M1.3..2.2 - Creșterea capacității administrative

a ANAP și a instituțiilor publice responsabile

pentru implementarea SNDAP

M1.3.2.3 - Funcţionarea efectivă și eficientă a

ANAP

M1.3.3.1 Contractarea datoriei publice

guvernamentale

M1.3.3.2 Limitarea riscurilor asociate

portofoliului datoriei publice

guvernamentale

M1.3.3.3 Monitorizarea datoriei publice

guvernamentale


M1.4.1.1. Emiterea și

actualizarea

standardelor de

contabilitate

M1.4.1.2.

Gestionarea

Planului de conturi

M1.4.1.3. Pregătirea

rapoartelor

financiare lunare,

trimestriale și

anuale

M1.4.2.1.

Exercitarea

controlului

financiar preventiv

și auditului public

intern

M1.4.2.2. Adaptarea

cadrului de control

financiar preventiv

în contextul

introducerii

bugetării pe

programe


M1.5.1.1. Reglemen-

tarea sectorului fi-

nanciar

M1.5.1.2. Suprave-

gherea întreprinde-

rilor publice (moni-

torizarea implemen-

tării OUG

nr.109/2011)

M1.5.1.3. Înregistra-

rea activelor publice

Figura 2 – Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programme și Măsuri

21

12. Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar și se

bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare: Figura 3 – Obiectivul strategic 1: Impacturi și Rezultate; Indicatori

•mențienrea deficitului bugetare in limitele agreate de România: Țintă anuală 2020 - 3%

•creșterea PIB potențial: Țintă 2020 - minim 4%Impacturi•(1.1.1)Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor

publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilefiscale, de elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatorimacroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi ceidin Legea responsabilităţii fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente deacelaşi sens max 10%; ; Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analizăa impactului bugetar 90% față de 80% (valoare de referință actuală; evaluarea se vaface distinct pe fiecare instituţie (% din totalul politicilor publice avizate)

•(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană șicontinuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentareaintereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europeneși în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile șisedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință actuală); grad de participarela reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din totalgrupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;

•(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă labază politici publice) și orientat către rezultate; Rezultat venituri / cheltuieliagregate, față de bugetul inițial aprobat 95% față de 90% (valoarea de referințăactuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior

•(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție,prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă).: Perioada medie deimplementare a proiectelor de investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referințăactuală; Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investițiimax 5% față de 10% actuala referință

•(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale:Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual;Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05%actual

•(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare; Randament cheltuielicumulate comparativ cu bugetul aprobat 95% față de 90%;

•(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentulprocedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip deprocedură şi valoare totală EUR/procedură/an 100% față de 90% actual;Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate la 95% față de 80% actual;Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achizițiipublice 85% față de 60% actual”

•(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțăriineceităților de finnțate la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedănațională, din total datorie publică guvernamentală 45-60% din total față de limtaSADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totalădenominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie rămasă a datorieipublice guvernamentală 5,5 - 7 (ani)

•(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrultuturor entităților guvernamentale conform standardelor internaționale: Calitateași momentul rapoartelor bugetare de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS șiEPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde respectate)

•(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC - 75% față de 75% actual

•(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011,95% din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central 3% față de 10% actual

Rezultate

Programe

22

13. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea

rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 6.5515.716 mii Ron

Tabelul 2 – Obiectiv Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)

Buget pe Programe pentru TOTAL

mii Ron

Valoare/ani

mii Ron

Obiectivul Strategic 1 2017 2018 2019 2020

P 1.1 Politica economică 217.885 38.616 58.738 59.922 60.609

P 1.2 Elaborarea bugetului și

prioritizarea cheltuielilor 176.127 41.531 43.511 46.131 44.954

P 1.3

Execuția bugetară și

administrarea datoriei

publice

6.030.832 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

P 1.4 Contabilitatea și

raportarea financiară 48.389 11.424 11.960 12.597 12.409

P 1.5 Reglementare și

supraveghere financiară 42.482 10.024 10.508 11.040 10.911

TOTAL SO1 6.515.716 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

Programul 1.1: Politică economică

14. Justificare: Cu o creștere de 4,8 procente în 2016, România este țara cu cea mai rapidă creștere

din UE, însă se confruntă cu o dublă provocare: aceea ce a păstra stabilitatea macroeconomică şi de a

menţine ritmul ridicat de creştere economică, în condiţii de sustenabilitate, respectiv prin amplificarea

contribuţiei investiţiilor şi a exporturilor. Creșterea recentă s-a bazat pe consumul privat și pe o relansare

a investițiilor, care au revenit la valori apropriate de cele înregistrate înainte de criză. Consumul și-a

revenit în urma unor creșteri salariale robuste, a reducerii TVA, a scăderii șomajului, ratelor scăzute la

dobânzi și a prețurilor mici la produsele de bază. (vezi Tabel 3)

Tabel 3 - Creşterea economică previzionată şi realizată -%-

Anul Prognoza pentru buget Realizări

2013 1,6 3,5

2014 2,2 3,1

2015 2,5 3,9

2016 4,1 4,8

Sursă : MFP, INS

15. Creşterea economică previzionată pentru proiecţia bugetară, de peste 5% în anul 2017 precum

şi pe termen mediu, reprezintă un obiectiv ambiţios, realizabil în conditiile consolidării procesului de

23

elaborare a politicilor economice. Creşterea reală a produsului intern brut (PIB) a fost proiectată pentru

acest an la 5,2% în contextul în care vor fi implementate măsuri de creșteri salariale în domeniul public,

creșterea salariului minim și măsuri suplimentare de relaxare fiscală, inclusiv reducere a TVA la 19

procente, eliminarea impozitului pentru construcții speciale și reducerea accizei la carburant. Se

anticipează că accelerarea consumului va adânci deficitul de cont curent.

16. Rata inflaţiei a rămas negativă şi în anul 2016 în contextul reducerii TVA şi a preţului

internaţional al petrolului. Pentru anul 2017 se apreciază că inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv. Cadrul

macroeconomic pentru proiecţia bugetară a luat în considerare o inflaţie medie anuală pentru 2017 de

1,4 procente. Conform programului bugetar pe 2017 și a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu al

Guvernului, deficitul bugetar consolidat se va adânci către 3 procente din PIB în 2017, împingând

datoria publică la 40,3 procente din PIB în 2017, de la 39,8 procente în 2015.

17. După criza economică din 2009, când România a înregistrat un deficit bugetar (ESA) de 9,5%

din PIB, dezechilibrul bugetar s-a redus semnificativ până la 0,8% din PIB în anii 2014 şi 2015. În anul

2016 deficitul bugetului general consolidat (ESA) a fost de 2,82% din PIB, iar pentru acest an este

previzionat la 2,98% din PIB, înregistrându-se astfel o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe

termen mediu la 1% din PIB. În acest context bugetar, provocarea pentru Guvern şi implicit pentru

Ministerul Finanţelor Publice este aceea de a păstra ritmul de creștere economică, îndepărtând

obstacolele structurale pentru economie și de a se asigura că beneficiile acestei prosperități ajung la toți

cetățenii, mai ales la cei săraci și vulnerabili, în condiţiile îmbunătăţirii poziţiei structurale a finanţelor

publice.

Tabel 4 - Deficite bugetare în perioada 2014-2020 -% din PIB-

Deficite bugetare 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Deficit ESA -0,8 -0,8 -2,82 -2,98 -2,92 -2,53 -2,02

Deficit Structural -0,6 -0,5 -2,57 -2,91 -2,97 -2,68 -2,25

Deficit cash -1,72 -1,35 -2,41 -2,96 -2,96 -2,56 -2,00

Sursă: Eurostat, Previziunile de toamna 2016 ale CE, MFP şi CNP

18. Procesul de relaxare început în anul 2014 a continuat prin Codul fiscal intrat în vigoare în anul

2015 și s-a concretizat în reducerea celor mai importante taxe şi impozite cu un impact bugetar

semnificativ. Impactul net cumulat al modificărilor aduse taxelor şi impozitelor pe termen mediu a fost

estimat la -1,37 la sută din PIB în anul 2016, -2,26 la sută din PIB în anul 2017 și -2,28 la sută din PIB

în anul 2018. În absența unei îmbunătăţiri semnificative a colectării veniturilor şi a unor măsuri

compensatorii, aceste reduceri ar putea împinge deficitul bugetar dincolo de valoarea de referință de 3

la sută din PIB pentru perioada 2017 -2018, conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene..

19. România este țară membră a Uniunii Europene, a diferitelor organizații internaționale și

participă activ la diferite forumuri economice și financiare, regionale sau mondiale. Acest statut de

membru și alte angajamente generează atât oportunități cât și obligații cu implicații bugetare. România

va deține președinția Consiliului UE între ianuarie – iunie 2019. Exercitarea acestui rol reprezintă o

oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României, însă pentru atingerea acestui

24

deziderat este necesară asumarea responsabilităților specifice, pregătirea temeinică și alocarea

resurselor umane și financiare adecvate. În perioada deținerii Președinției, România va avea două

misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene și al

comitelelor/grupurilor sale de lucru, precum și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții

ale UE.

20. Ca parte a Semestrului European- ciclul anual de coordonare a politicilor economice - Romania

trebuie sa actualizeze anual Programul Național de Reformă și Programul de Convergență. În fiecare

an, CE analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice

și structurale și formulează recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Aceste

recomandări contribuie și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, care

este implementată și monitorizată în contextul Semestrului European. De asemenea, Semestrul

European integrează elemente ale Pactului de stabilitate şi creştere, precum și Procedura privind

dezechilibre macroeconomice. Actualizarea Programului de Convergență este în sarcina MFP, iar

termenul de finalizare este 15 aprilie, cel tarziu sfârșitul lunii aprilie.

21. Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune să atingă până în 2020 următoarele

rezultate:

(1.1.1) Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a

reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de

elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi

bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi cei din Legea responsabilităţii

fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente de acelaşi sens max 10%; ; Procent

propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar 98% față de 80%

(valoare de referință actuală; evaluarea se va face distinct pe fiecare instituţie (% din totalul

politicilor publice avizate

(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și continuarea

colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu

politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a

Președinției Consiliului Uniunii Europene: grad de participare al României (Ministerului

Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință

actuală; grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la

nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;

22. Descriere: Programul își propune să îmbunătățească cadrul macroeconomic și fiscal-bugetar al

României, prin analize continue, cercetare și servicii de consultanță pe politici in domeniul

macroeconomic si fiscal-bugetar. Programul sprijină creșterea economică și stabilitatea

macroeconomică oferind previziuni macro- și microeconomice, analize ale riscului fiscal-bugetar,

analize economice pentru aspecte de macro și microeconomie și reglementare, finanțe publice, evaluări

exante și ex-post ale impactului economic și și fiscal-bugetar al politicilor economice, dezvoltarea de

modele şi metode de evaluare, pentru a oferi îndrumare solidă pe politici pentru bugetul anual și alte

procese administrative, dar și prin elaborarea unor propuneri de politici privind veniturile și sprijinirea

legislației fiscale pentru bugetul anual. De asemenea, programul își propune să asigure un management

eficient al relațiilor Guvernului cu instituțiile financiare internaționale, inclusiv prin utilizarea

produselor oferite de acestea, în conformitate cu legislația în vigoare, după caz; și îndeplinirea

obligațiilor financiare ce derivă din calitatea de membru al UE și din statutul de membru al României

25

în organizații regionale și internaționale, instituții financiare internaționale sau din semnarea unor tratate

internaționale.

23. Legături: Acest Program este corelat direct cu Programele 1.2, 1.3și 2.1.

24. Factori de succes: Pentru implementarea cu succes a programului este nevoie de o consultare

continuă și de o coordonare eficientă în cadrul direcțiilor din MFP, ANAF și CNP, iar în cazuri speciale

coordonare cu alte instituții, dar si cu sectorul privat prin îmbunătăţirea modalităţilor instituţionale de

consultare publică existente. Pentru a implementa reforme ample, trebuie să se pună mai mult accent

pe creșterea transparenței și pe formularea unor politici pe baza dovezilor. De asemenea, implementarea

cu succes a componentelor privind relaţiile financiare externe ale MFP necesită o strânsă colaborare

între direcțiile responsabile din cadrul MFP, cu Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării

Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea de

Supraveghere Financiară și, de asemenea, cu Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea

Europeană.

25. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în

continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor

sunt prezentate în Anexa 3:

(1.1.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice

și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare,

de elaborare a bugetului

1 - Previzionare și cercetare macro-economică, fiscal-bugetară în domeniile circumscrise

atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP

2 - Analiză macro-economică și cercetare în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF

şi CNP

3 - Planificare macro-fiscal-bugetară

4 - Politică și reglementări privind veniturile

5 - Analiza riscului fiscal-bugetar și analiza impactului

6 - Sprijin tehnic pentru stabilirea plafoanelor sub-naționale anuale de contractare de credite

noi de către administrația publică locală

(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea

colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în

raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de

exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:

1 - Îndeplinirea responsabilităților ce îi revin României în calitate de membru al Uniunii

Europene, pe domeniile de competență ale MFP

2 - Armonizarea legislației aferente sectorului financiar

3. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene,

pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime

26

Programul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

26. Justificare: Procesul bugetar este clar și bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus

pe politici și rezultate. Cadrul pentru elaborarea și execuția bugetului anual este definit clar în Legea

finanțelor publice precum și într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea și

implementarea bugetului anual se bazează pe Cadrul Bugetar pe Termen Mediul (CBTM), care oferă

un cadru orientativ pe trei ani. Cu toata acestea devierile bugetului anual de la CBTM sunt endemice:

calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la

acesta. Rectificările bugetare operate determină reducerea treptată a decalajului dintre programul

bugetar anual aprobat și execuția reală, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar.

În momentul de față planificarea și prioritizarea politicilor, pe de o parte, și bugetarea, de cealaltă parte,

sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de

cheltuieli, nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce privește o abordare mai strategică a

planificării bugetului.

27. De multe ori, solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător

și nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza

estimărilor viitoare din anul anterior) și solicitările de finanțare pentru noi inițiative. De asemenea,

adesea solicitările de buget nu respectă plafoanele emise de MFP pe baza anvelopei de resurse

disponibile, iar solicitările de buget ale ministerelor de linie depășesc de multe ori limitele de cheltuieli

suportabile. Această practică nu doar că duce la negocieri de durată între MFP și ministerele de linie cu

privire la nivelurile de finanțare, ci declanșează și revizuiri ulterioare ale cheltuielilor agregate, pentru

a face loc solicitărilor.

Figura 4: Diferențele dintre buget și execuție, 2013-2015(ca procente)

Cheltuieli cu

investiții

dobânzi Subvenții Salarii Asistența

socială

Bunuri și

servicii

Sursa: Banca Mondială, MFP

-25

-15

-5

5

15

25

% D

ifer

ențe

2013 2014 2015

27

28. Guvernul este hotărât ca, pe termen mediu, să introducă bugetarea pe programe, scopul

principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile și a responsabiliza mai mult ministerele de linie,

astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente și mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi

MFP, cu sprijin semnificativ din partea SGG. MFP a actualizat Legea finanțelor publice, pentru a

permite bugetarea pe programe, și în momentul de față lucrează la normele metodologice. Intenția este

de a introduce bugetarea pe programe începând cu procesul bugetar pentru 2018, inițial pentru 10

ministere. Din 2019, bugetarea pe programe va fi extinsă și la restul ordonatorilor principali de credite

ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului fondurilor special. Astfel, pentru

a se evalua dacă introducerea unei bugetări pe programe îmbunătățește cu adevărat prioritizarea

cheltuielilor și orientarea către rezultate, acest proces va necesita consolidarea monitorizării și evaluării

implementării programelor, inclusiv prin instituționalizarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor.

29. Procesul bugetar suferă din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare.

Ca urmare a acestui lucru, există o pleiadă de politici, proiecte de investiții și programe pe care bugetul

nu le poate satisface și afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Deși de-a lungul timpului calitatea sa

s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici

și alocările bugetare. De asemenea, parametrii macroeconomici și bugetari din SFB oferă îndrumare

limitată pentru pregătirea bugetului pe anul următor, iar hotărâri cu implicații bugetare semnificative

sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice. Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor

publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare, de sus în jos ale. Aceasta implică

etapizarea procesului de elaborare a bugetului în puncte de decizie distincte, iar deciziile de alocare

pentru fiecare punct de decizie vor deriva din limitele de cheltuieli stabilite la punctul anterior. Odată

realizat acest lucru, procesul de elaborare a bugetului se va baza pe politicile prioritare din România și,

în același timp, va fi suportabil din punct de vedere bugetar. Competitivitatea și performanțele

economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Cheltuielile cu

investițiile publice sunt ridicate în raport cu UE, exprimate ca procent din PIB. În perioada 2015-2019

cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 5,3 procente din PIB12. Cu toate acestea, calitatea

infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar și a celor cu cheltuieli de capital mai mici,

ceea ce denotă puncte slabe în calitatea sistemului de Management al investițiilor publice (MIP) din

România.

30. Bunele practici/dovezile internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului

investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI13 a identificat că aproximativ

30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverși indicatori ai calității

și accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu

cele mai eficiente sisteme de MIP, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un

12 Conform SFB 2017-2019, pag. 9, procentul de 5,3% reprezintă un procent mediu calculat pentru perioada 2015-2019 13 FMI, 2015 – Making Public Investment More Efficient, http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959

28

impact mult mai mare asupra creșterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI,

2015).

31. Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern,

pentru a susține și crește investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creșterii economice,

dezvoltării regionale și îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a

crește calitatea și eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus și crearea unei Unități

de Evaluare a Investițiilor Publice în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (OUG 88/2013). Prin

activitățile curente, UEIP contribuie la: i) - consolidarea procesului de monitorizare a modului de

implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite; ii) îmbunătățirea

procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative; iii) analiza

modului de alocare bugetară pentru investițiile publice semnificative.

32. În acest sens au fost elaborate și aprobate Normele metodologice privind prioritizarea

proiectelor de investiții publice prin hotărârea Guvernului nr. 225/2014, care detaliază în aplicare

prevederile OUG nr. 88/2013

33. Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi și eficientizării cheltuielilor publice în

contextul atragerii de finanțare și expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost

înființată Direcția generală managementul cheltuielilor și investițiilor publice din care face parte în

prezent și Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice.

34. În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice

semnificative și procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în OUG nr.88/2013, care stabilește

modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de

elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.

35. Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul MIP, este necesară

îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice.

În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului SAR (Servicii de Asistență Rambursabile) –

Consolidarea Managementului Investițiilor Publice – implementat în perioada 2014-2015 și al cărui

beneficiar a fost MFP prin Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice (UEIP), au fost identificate cinci

(5) aspecte cheie care ar trebui îmbunătățite::

Lipsa de îndrumare și capacitate tehnică, pentru a evalua corespunzător proiectele, cu

instrumente corespunzătoare; limitări în evaluările independente.

Puncte slabe în evaluarea și analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva

relevanței, încă din fază timpurie.

Puncte slabe în prioritizarea finanțărilor de la buget și în asigurarea unei finanțări adecvate

pentru proiectele în derulare.

Nevoia de a profesionaliza managementul de proiect și de a îmbunătăți sistemul de monitorizare

a stadiului de implementare și realizare a proiectelor de investiții.

Nevoia de a sprijini un sistem MIP îmbunătățit, consolidând funcția de supraveghere și

management a MIP din MFP; nevoia unor instrumente informatice corespunzătoare.

36. Obiectivele programului: Programul 1.2 își propune atingerea până în 2020 a următoarelor

rezultate:

29

(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice)

și orientat către rezultate ; Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial aprobat

95% față de 90% (valoarea de referință actuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările

anului anterior

(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare

independentă, prioritizare, bugetare și achiziție).: Perioada medie de implementare a proiectelor de

investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referință actuală; Depășirile medii de buget/timp în

implementarea proiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale: Procentul de APL care

sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual; Obligațiile restante ale

administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05% actual

37. Descriere: Programul își propune să promoveze creșterea economică, dezvoltarea socială și

reducerea sărăciei, prin alocarea eficientă, eficace și corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a

rezolva prioritățile de politică ale Guvernului, și prin cheltuirea eficientă și responsabilă a resurselor

publice. Programul vizează pregătirea și rectificările legilor anuale ale bugetului,. Programul își

propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură și în servicii publice,

dar și să sporească eficiența și eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic

pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea și prioritizarea proiectelor, selecția și bugetarea

proiectelor de investiții publice. Programul își propune să introducă bugetarea pe programe, pentru a

asigura prioritizarea cheltuielilor și orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură și monitorizarea

utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite, precum și colaborarea cu

personalul din contabilitate și cu alți oficiali, când este cazul, pentru a promova utilizarea eficientă și

eficace a acestor resurse. De asemenea, programul vizează și realizarea unor controale operaționale și

inopinate pentru a preveni, identifica și combate orice fapte sau acțiuni economico-financiare care ar

putea duce la fraude sau la folosirea necorespunzătoare a banilor publici.

38. Legături: Programul are legătură în primul rând cu Programul 1.1, care oferă importante

informații de intrare (input-uri) pentru procesele de planificare și elaborare a bugetului și cu Programul

1.3, care se ocupă de nevoile de finanțare pe termen scurt ale Guvernului, de managementul prudent al

numerarului și de contabilizarea eficientă a tranzacțiilor în contul datoriei publice.

39. Factori de succes: Implementarea cu succes a programului depinde de eficacitatea cu care

MFP interacționează cu ordonatorii de credite, mai ales cu ordonatorii principali. Ministerul, căruia îi

revine un rol cheie în păstrarea disciplinei bugetare agregate, trebuie să găsească un echilibru între

funcția sa de consultanță și cea de supraveghere care poate determina MFP să se comporte ca un

”paznic”. Succesul programului depinde, de asemenea, și de reducere numărului deciziilor de politici

luate ad hoc, cu impact bugetar imediat. În același timp, multe din îmbunătățirile necesare pe partea de

execuție bugetară, pentru a fi eficiente depind și de existența unor sisteme IT de ultimă generație.

Implementarea cu succes a acestui Program necesită și modificarea actualului cadru legislativ și de

reglementare, inclusiv pentru:

30

Consolidarea funcțiilor MFP de analiză a modului de pregătire a proiectului și evaluare

independentă - va necesita amendamente la OUG nr. 88/2013, HG nr. 225/2014 și HG nr.

150/2010.

Raționalizarea portofoliului de investiții publice - respectă Legea finanțelor publice și

Legea responsabilității fiscal-bugetare, însă este posibil să necesite amendamente care să

faciliteze procesul.

Introducerea creditelor de angajament multianuale pentru proiectele de investiții publice -

respectă Legea finanțelor publice, însă pentru a îndepărta orice posibilă ambiguitate ar

putea fi recomandate anumite amendamente.

Consolidarea modului de implementare a proiectelor și a monitorizării acestora - necesită

modificarea HG nr.225/2014.integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în

sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent,

respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii

responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010.

40. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în



(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici

publice) și orientat către rezultate

1 - Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare

2 - Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor anuale

3 - Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli

4 - Punerea în aplicare a bugetării pe programe

5 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități pentru Analiza Cheltuielilor(Direcția de

analiză și eficientizare a cheltuielilor publice)

(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (evaluare

independentă, selecție, prioritizare, bugetare și achiziție)

1 - Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții publice noi

2 - Analiza listelor proiectelor de investiții semnificative

3 - Monitorizarea stadiului de implementare a a proiectelor de investiții semnificative

4 - Dezvoltarea capacităților de a gestiona Parteneriatelor Public Private

5 - Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale

6 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPP(Direcția de management a investițiilor

publice)

7 - Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de raționalizare a Programului de Investiții

Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială

31

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale

1 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea

relațiilor financiare între nivelul central și cel local

2 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative

Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publice

41. Justificare: În general execuția bugetară este bine organizată, cu ghiduri și reglementări clare,

însă există potențial pentru a simplifica și mai mult și de a automatiza procesele. Credibilitatea bugetului

de cheltuieli este mixtă: ratele anuale privind execuția bugetară, pentru cheltuielile agregate, sunt

suficient de ridicate pentru a aduce România în categoria țărilor OCDE cu rezultate bune, dar absorbția

fondurilor europene rămâne scăzută. În timpul rectificărilor bugetare au loc realocări semnificative între

categorii funcționale, uneori din cauza deciziilor ad hoc luate în afara procesului bugetar. Spre deosebire

de multe alte țări, bugetul revizuit al României, în formă agregată, este mai puțin credibil decât bugetul

original.

42. Performanța nu este uniformă la nivelul funcțiilor cheie ale execuției bugetare, printre care

managementul numerarului (cash management), plăți, contabilitate și servicii de raportare. Serviciile

asociate tranzacțiilor bancare, pentru procesarea încasărilor și a plăților și contul unic de trezorerie

(CUT) comprehensiv sunt foarte bine dezvoltate. Însă procesarea tranzacțiilor continuă să fie o

activitate laborioasă și dezvoltarea și mai mult a serviciilor de automatizare reprezintă următorul pas

logic pentru a crește eficiența. Funcțiile de raportare și contabilitate au elaborate politici bune, inclusiv

o clasificare bugetară unificată și un plan de conturi, însă actualele procese și sisteme de raportare se

bazează foarte mult pe intervenții manuale pentru colectarea, verificarea și validarea informațiilor

financiare, limitând astfel raportarea operațională și analiza în timp util. Informațiile financiare, în afară

de soldurile de casă agregate, trebuie obținute lunar și trimestrial de la aproximativ 14.000 de

ordonatori. Astfel, lipsa unor date fiabile, la timp și detaliate despre venituri, cheltuieli și angajamente,

pentru planificarea bugetului, monitorizarea acestuia, controlul cheltuielilor și raportare are un impact

negativ asupra managementului bugetului. Din punct de vedere operațional, funcțiile centrale asociate

execuției bugetare (deschidere de credite bugetare, procesarea plăților, contabilitate și raportare) par

fragmentate, ceea ce se reflectă și în lipsa unei integrări a sistemelor IT independente care sprijină aceste

funcții strâns legate.

43. Procedura pe format hârtie pentru procesarea plăților nu doar că este împovărătoare, ci necesită

și o prezență fizică extinsă în Trezorerie. Din cauza faptului că nu există o interfață și o aplicație

informatică care să permită automatizarea integrală a procesării ordinelor de plată, Guvernul român nu

poate exploata simplificări ce ar putea fi semnificative și ar genera o îmbunătățire a eficienței.

Automatizarea completă le-ar permite entităților publice să transmită continuu ordinele de plată și toate

verificările privind disponibilitatea fondurilor s-ar face automat. Eliberarea de fonduri (prin deschiderea

32

creditelor bugetare) se bazează pe informații prelucrate manual și, în mare măsură, este influențată de

numerarul disponibil, nu de nevoile de numerar, subminând operațiunile financiare ale ministerului de

linie.

44. Între 2008 și 2015 datoria publică brută a României a crescut de peste trei ori, în principal din

cauza deficitelor primare susținute, însă continuă să fie în limite sustenabile și este printre cele mai

scăzute din UE. Estimările privind raportul datorie publică/PIB al României arată o creștere de la

aproximativ 13,2 procente în 2008, în termen ESA2010, la 38,0 procente în 2015. Raportul este cu mult

sub media datoriei publice la nivelul statelor membre UE: estimată la 86 de procente în 2015, și în

limitele normelor din Pactul de stabilitate și creștere al UE. În mare măsură, creșterea poate fi atribuită

creșterii deficitului primar, care în această perioadă a ajuns la o medie de 2,4 procente. Redresarea

României, cu o creștere solidă, a jucat un rol major în creșterea datoriei publice din ultimii ani.

Figura 5: Contribuții la schimările datoriei publice (procent din PIB)

Residuu Alte debite Creștere reală PIB

Rata efectivă a dobânzii Deficit Depreciere rata de schimb

Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale

45. Se previzionează că datoria publică a României va crește modest pe termen mediu, însă va

rămâne în limite sustenabile. Începând cu finalul anului 2015, datoria publică calculată conform

metodologiei UE a reprezentat 38,0 procente din PIB – a cincea cea mai mică din UE14.

46. În 2015, toți indicatorii de risc au rămas în țintele stabilite în Strategia de administrare a datoriei

publice guvernamentale pentru gestionarea datoriei publice (Tabelul 5). În ipoteza inițială detaliată mai

jos, se așteaptă ca ponderea datoriei publice conform legislatiei nationale în -PIB să nu depășească

până la 45,0 procente din PIB în perioada 2017- 2020, în timp ce datoria publică, calculată conform

14 Sursa: Eurostat – Notificare Fiscala octombrie 2016

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Mo

dif

ică

ri î

n d

ato

ria

pu

bli

că

gu

ve

rna

me

nta

lă -

PIB

33

metodologiei UE să se situeze sub 40% din PIB,cu mult sub criteriile din Pactul de stabilitate și

creștere al UE, de 60 de procente din PIB.

Tabel 5: Indicatorii de risc la finalul anilor 2015 și 2016

Indicatori 2015 2016 Tinte indicative cf Strategiei

2015 - 2017

A. Riscul valutar

Ponderea datoriei în lei în total datorie (% din total) 42,7% 45,7 40% (minim) – 60%

Ponderea datoriei publice guvernamentale în Euro în total datorie în valuta (% din total)

80,6% 80,8 80% (minim) – 95%

B. Riscul de refinantare

Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)

18% 13% 15% - 25% (maxim)

Ponderea datoriei în lei scadente în termen de 1 an (% din total)

28,0% 22% 20% - 30% (maxim)

Maturitatea medie ramasă pentru total datorie (ani) 5,7 5,8 5,5 ani (minim) –7,0 ani

Maturitatea medie ramasă a datoriei în lei (ani) 3,4 3,8 3,0 ani (minim) –5,0 ani

C. Riscul de rată de dobandă

Ponderea datoriei care își modifica rata dobanzii într-un an (% din total)

23,0% 16% 15% - 25% (maxim)

Ponderea datoriei în lei care își modifica rata dobânzii într-un an (% din total)

28,0% 20% 20% - 30% (maxim)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani)

5,7 5,9 5,0 ani (minim) – 6,5 ani

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda naţională (ani)

3,4 3,8 3 ani (minim) – 5 ani

Sursa: MFP

Note: * Fără împrumuturi din disponibilul Contului Curent General al Statului. ** Pentru 2015 s-au luat în calcul țintele

orientative stabilite în Strategia de gestionare a datoriei publice a Guvernului 2015-2017 *** Date preliminarii.

48. Gestionarea numerarului (cash management) trebuie să fie aliniată mai bine la bunele practici

internaționale. Modernizarea sa va necesita un proces de reformă pe mai mulți ani, care implică mai

multe instituții guvernamentale, Banca Națională a României și piețele financiare. În momentul de față,

informațiile pentru prognoză puse la dispoziție de ministere, departamente și agenții sunt limitate, în

afară de profilurile de numerar, care sunt mai degrabă ținte decât previzionări. Multe profiluri sunt de

slabă calitate, unele fiind presupuneri sau un simplu pro-rating. În prezent nu există o raportare centrală

completă a informațiilor privind angajarea cheltuielilor, deși această reformă este planificată pentru

viitorul apropiat și unele capabilități au fost dezvoltate deja.

Previziunile zilnice ale fluxului de lichidități sunt elaborate de UMTS din DGTDP, iar in baza

informațiilor sunt furnizate:

Pe partea de cheltuieli:

34

Odată ce Parlamentul a aprobat bugetul anual, sunt elaborate profile trimestriale de cheltuieli pentru

fiecare minister in consultare cu Direcția Generală de Sinteză a Politicilor Bugetare (DGSPB) şi

aprobate de Ministru. Pofilele trimestriale sunt plafoane si asigura mai multă flexibilitate pentru

liniile de credit lunare.

Liniile de credit (permisiunile pentru cheltuieli) sunt eliberate lunar către ordonatori, la solicitarea

acestora, de Direcţia Generală Trezorerie şi Contabilitătate Publică (DGTCP).

Previziunile lunare de cheltuieli sunt furnizate de DGSPB

Previziunile plăților în serviciul datoriei şi plățile la bugetul UE sunt disponibile în cadrul DGTDP.

Pe partea de venituri :

Bugetul este de asemenea elaborat într-un profil lunar, dar acesta este de natura unei ținte care este

alocată ANAF.

ANAF nu are propria proiecție, respectiva proiecție fiind făcută în cadrul MFP în Direcţia generală

de politici, analiză și cercetare în domeniul finanțelor publice (DGPACDFP) care furnizează

DGTDP datele brute defalcate lunar

Nu exista proiecții/plafoane lunare/previziuni ale veniturilor si cheltuielilor bugetului local care sa fie

puse la dispoziția UMTS pentru a asigura proiecția consolidata cu aceste fluxuri financiare.

Cu aceste informații, UMTS elaborează o previziune zilnică pentru fiecare lună la începutul lunii, care

este apoi actualizată zilnic cu execuția zilei precedente pe parcursul lunii respective.

Urmare a unui program de consultanță asupra previziunilor efectuate de UMTS derulat la nivelul

DGTDP, a rezultat că:

eroarea medie a previziunii elaborata: ”n-a fost mai gravă decât în exercițiile similare din alte ţări”

si eroarea la previzionarea cheltuielilor a fost foarte mică

deviația standard calculată asupra informațiilor și a datelor brute furnizate de departamentele de

specializate din MFP, ce servesc la asigurarea proiecțiilor de către UMTS, a fost mare, ceea a

presupus ajustarea permanentă a acestor informații cu profilele din proiecțiile lunare similare

trecute

pentru ca UMTS să poată realiza proiecții cat mai reale privind evoluția disponibilităților in sensul

creșterii acurateței acesteia aferenta unei perioade de timp de1- 3 luni, este nevoie de:

o informații corect întocmite si integrate pentru toate activitățile guvernamentale, date ce pot

fi luate ca bază în realizarea estimărilor pentru fluxul de fonduri;

o cooperare şi un flux de informații corecte şi transmise la timp de toate părțile importante

implicate în cash management

47. Achizițiile publice tind să producă întârzieri în implementarea proiectelor de investiții din cauza

profesionalismului scazut al personalului implicat și a managementului ineficient al procesului.

Utilizarea unui sistem centralizat de achiziții publice este de natură de a îmbunătăți procesul. În ciuda

nivelului său înalt de reglementare, sistemul de achiziții publice este unul complex și implică numeroase

instituții diferite, ale căror competențe sunt distribuite în mod clar prin cadrul legal. De la aderarea sa

la UE, România a făcut îmbunătățiri continue și constante în ceea ce privește cadrul legislativ al

achizițiilor publice, urmărindu-se permanent îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice.

Noi legi privind achizițiile publice au intrat în vigoare în mai 2016, implementând Directivele Europene

2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE. Adoptarea noului pachet legislativ are drept scop să

35

îmbunătățească transparența, eficiența, integritatea și raportul calitate-preț în domeniul achizițiilor

publice.

48. Deși regulamentele MFP oferă instrucțiuni detaliate, fiecare instituție publică își creează

propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe IT comerciale sau dezvoltate în

organizație. Îndrumările privind standardele de design, securitate, pista de audit și documentare pentru

sisteme trebuie îmbunătățite.

49. Obiectivele programului: Programul 1.3 își propune atingerea următoarelor rezultate:

(1.3.1) Facilitarea realizării eficiente a execuției bugetare: Raport cheltuieli agregate din bugetul

executat cu cheltuieli agregate din bugetul aprobat inițial 95% față de 90%;

(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentul procedurilor de achiziție

publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală

EUR/procedură/an 100% față de 90% actual; Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate

la 95% față de 80% actual; Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul

procedurilor de achiziții publice 85% față de 60% actual

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finnțare

la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică

guvernamentală 45-60% din total față de limta SADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria

publică guvernamentală totală denominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie

rămasă a datoriei publice guvernamentală 5,5 - 7 (ani)

50. Descriere: Programul își propune să îi asigure Guvernului nevoile de finanțare guvernamentale

brute, un management prudențial al numerarului, o contabilitate eficientă a datoriilor și tranzacțiilor de

investiții, oferirea unor sisteme fiabile și a unor informații de calitate, un sistem eficient al achizițiilor

publice. De asemenea, răspunde și de gestionarea nevoilor de finanțare pe termen mediu și lung ale

Guvernului și, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă și externă, unul din

obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu

fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creșterea eficienței, a lichidității,

precum și a transparenței și predictibilității acestei piețe.

51. Legături: Programul este strâns legat de Programele 1.1, 1.2. și 1.4

52. Factori de succes: Multe îmbunătățiri necesare în execuția bugetară se bazează pe

disponibilitatea unor sisteme de TI de cel mai înalt nivel. Succesul programului depinde și de o reducere

a deciziilor ad hoc de politică ce au impact fiscal-bugetar imediat. Implementarea cu succes a

programului depinde de ordonatorii de credite, pentru ca aceștia să își îmbunătățească abilitățile de

previzionare, precum și de disponibilitatea unor informații contabile fiabile, dar și a unui management

eficient al achizițiilor publice. Implementarea cu succes a programului necesită colaborare strânsă cu

Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor

Europene și Ministerul Afacerilor Externe, Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

53. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate ]n



36

(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare

1 - Planificarea financiară intra-anuală (pe parcursul anului) și eliberarea fondurilor

2 - Procesarea plăților

3 - Previzionarea & managementul numerarului

4 - Simplificarea procedurilor de execuție bugetară

5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului față de terțe persoane, conform legii

(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice

1 – Gestionarea achizițiilor publice

1.1 - Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice –

continuare

1.2 - Monitorizarea sistemului de achiziții publice

1.3 - Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line

2- Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru

implementarea SNDAP (proiect POCA)

3- Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților

de finațare la nivel guvernamental

1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale

2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Programul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public

54. Justificare: Deși legislația și regulamentele MFP prevăd linii directoare detaliate, fiecare

instituție publică își creează propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe

comerciale sau dezvoltate în organizație. În România contabilitatea publică este reglementată de Legea

contabilității (82/1991), Legea finanțelor publice (500/2002) și de Legea responsabilității fiscale (Legea

nr. 377/2013 pentru modificarea si completarea Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr.

69/2010). Reglementările emise anual de MFP oferă îndrumare pentru tranzacțiile de final de an,

pregătirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale și lunare, și pregătirea situațiilor financiare

anuale. Instituțiile publice (IP) din România includ administrații centrale, administrații locale și instituții

de asigurări sociale. MFP publică regulamente cadru, dar nu oferă îndrumare în ceea ce privește

standardele de proiectare, securitate, pistă de audit sau documentare pentru sisteme.

55. Un raport al Băncii Mondiale din 2011 despre raportarea financiară din sectorul public a

evidențiat următoarele deficiențe ale situațiilor financiare consolidate: (i) situațiile financiare primare

nu sunt reconciliate; (ii) situațiile financiare nu aveau politici și note contabile; (iii) transferurile între

entitățile din administrație nu erau compensate; (iv) întreprinderile de stat nu erau incluse; (v)

37

diferențele dintre sumele bugetate și cele reale nu erau explicate; și (vi) angajamentele de pensii nu erau

prezentate.

56. Curtea de Conturi a României (CCR) subliniază nevoia unor reforme în contabilitatea publică

și raportarea financiară. Aceasta a identificat 14.369 de nereguli în anul 2013, cu un impact financiar

estimat la 33,3 mil RON (7,5 mil €) și 90% din opiniile emise de CCR au fost adverse. Deficiențele

reprezintă erori de contabilitate, rezultate fie din omisiune sau din subestimare, ca de exemplu: (i)

păstrarea conturilor sintetice și analitice cu obligațiile bugetare ale contribuabililor care nu mai sunt

activi; (ii) discrepanțe între situațiile financiare anuale, declarațiile fiscale și înregistrările din

contabilitate; (iii) sub-declararea activelor; și (iv) omiterea sau înregistrarea incorectă a bunurilor din

domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale.

57. Îmbunătățirile privind raportarea și contabilitatea, așteptate să apară odată cu adoptarea IPSAS,

au încetinit din cauza modificării cadrului UE de Mgm FM.15 Comisia a adoptat „Raportul Comisiei

către Consiliu și Parlamentul European - Către punerea în aplicare a unor standarde armonizate de

contabilitate pentru sectorul public în statele membre”, COM (2013) 1141 din 6 martie 2013. În

consecință, UE a luat decizia de a dezvolta și de a le solicita statelor membre să adopte standardele

europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS). Acestea vor fi un cadru de referință de

necontestat pentru armonizarea conturilor publice. România a obținut 63 de procente într-un studiu din

2013 al PWC privind conformarea la nivel central și local cu IPSAS. Însă adoptarea IPSAS a fost

încetinită, în așteptarea clarificărilor pentru procesul EPSAS.

58. Deși informațiile primite de la IP sunt de tip angajament (en: accrual), anumite elemente sunt

transmise agregat, ceea ce nu permite reconcilierea. Problemele legate de reconciliere împiedică

pregătirea rapoartelor ESA95. Într-adevăr, în momentul de față deficitul ESA este o cifră ajustată în

timp, calculată ca diferență dintre veniturile cash și cheltuielile angajate. Este nevoie de consolidarea și

creșterea eficacității actualului model pentru venituri, analiza tuturor datelor, și validarea reconcilierilor.

59. Obiective: Programul 1.4 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților

guvernamentale conform standardelor internaționale; Calitatea și momentul rapoartelor bugetare

de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS și EPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde

respectate)

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC -

75% față de 75% actual

Descriere: Programul își propune să faciliteze responsabilitatea, buna guvernanță și supravegherea,

prin consolidarea politicilor, procedurilor și reglementărilor de contabilitate și control, și prin

promovarea unui management eficient, eficace, economic și transparent al veniturilor, cheltuielilor,

activelor și pasivelor, la toate nivelurile din administrație și în toate entitățile publice. Programul le

oferă tuturor instituțiilor din administrație sprijin pentru implementarea unor cadre de raportare

financiară și pregătirea unor situații financiare consolidate care respectă standardele europene și

internaționale. Responsabilitățile includ monitorizarea lunară a bugetelor de stat și a rapoartelor de

15 Directiva 2011/85/UE a Consiliului, din 8 noiembrie 2011, privind cerințe referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

38

cheltuieli și financiare pentru asigurarea conformității cu legislația națională, reglementările și

procedurile în vigoare. Totodată programul își propune obținerea de asigurări rezonabile că toate

operațiunile bugetare/financiare, respectă legile, regulile și reglementările în vigoare, prin controlul

financiar preventiv al operațiunilor

60. Legături: Programul este strâns legat de programele 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 și 3.2.

61. Factori de succes: Un factor cheie pentru implementarea cu succes a acestui program îl

reprezintă claritatea cu privire la nevoile de informații legate de tranzacțiile financiare și disponibilitatea

unui sistem informatic de gestiune financiară flexibil.

62. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în

continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor


(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor

entităților guvernamentale conform standardelor internaționale

1 - Emiterea și actualizarea standardelor de contabilitate

2 - Gestionarea Planului de conturi

3 - Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,

1 - Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern

2 - Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe

programe

Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară

63. Justificare: Reglementarea de bună calitate este un element cheie de stabilitate financiară.

Reglementarea, stabilitatea financiară și vulnerabilitățile macroeconomice sunt interconectate. Punctele

forte și vulnerabilitățile sistemului financiar depind în mod esențial de proiectarea, practica și

implementarea sistemelor de reglementare. În ultimii ani, autoritățile de reglementare din sectorul

financiar al României au obținut progrese semnificative în adoptarea celor mai bune practici

internaționale, inclusiv prin transpunerea directivelor UE. Cadrul sectorului financiar românesc este

reprezentat de o serie de prevederi ce reglementează supravegherea și controlul instituțiilor de credit

(bănci, inclusiv bănci de investiții și de economii pentru locuințe și cooperative de credite), instituții de

transfer electronic de bani, instituții financiare nebancare, instituții de plată, societăți de asigurări și alte

societăți din sectorul financiar. Activitatea bancară reglementată prin Ordonanța de Urgență a

Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările ulterioare

și completările ulterioare și Legea nr. 312/2004 referitoare la Statutul Băncii Naționale a României.

Falimentul instituțiilor de credit este reglementat prin Legea nr.85/2014 privind procedurile de

39

prevenire a insolvenței și de insolvență. Sistemul legislativ din sectorul bancar este completat de o serie

de legi emise de către Parlament și ordonanțe și decizii emise de către Guvernul României, precum și

de reglementări secundare emise de Banca Națională a României (BNR). Cadrul legal continuă procesul

de implementare a legislației UE, fiind în acest sens armonizat la nivel înalt cu acquis-ul comunitar

relevant.

64. OUG nr.99/2006, cu modificările și completările ulterioare, este conformă cu standardele UE,

precum directive UE privind cerințele de capital, redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. Actul

normativ oferă BNR puteri de exercitare a supravegherii instituțiilor de credit și stabilire a unor cerințe

prudențiale, precum nivelurile minime de lichiditate și solvabilitate, expunerea cumulată maximă și

prevederile specifice privind riscul. MFP prin structurile sale organizatorice participă la grupurile de

lucru constituite la nivelul UE , sau alte grupuri de lucru, în scopul îmbunătățirii cadrului legislativ în

sectorul financiar

65. Statutul curent al BNR este armonizat cu prevederile Tratatului de Stabilire a Comunității

Europene, Protocolul referitor la Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale

Europene, precum și cu restul reglementărilor comunitare referitoare la activitatea băncilor centrale din

Statele Membre ale Uniunii Europene. BNR cooperează cu Autoritatea Bancară Europeană, cu Comisia

Europeană și cu autoritățile competente din celelalte State Membre.

66. BNR este o entitate independentă, în subordinea Parlamentului, cu autoritate deplină și puteri

extinse de îndeplinire a mandatului său. Rolul băncii centrale este de a asigura menținerea stabilității

financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară și

prudențială. Cooperarea dintre MFP și celelalte instituții de reglementare și supraveghere a sistemului

financiar românesc, s-a intensificat , pe măsură ce acesta a devenit mult mai dinamic și complex,

determinând întrepătrunderi la nivel instituțional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre

autoritățile responsabile cu reglementarea și supravegherea sistemului financiar, pentru a asigura

transparența și integritatea sistemului, respectarea cadrului legal aplicabil, precum și lărgirea cadrului

național de stabilitate financiară. Sub auspiciile Consiliului Național de Stabilitate Financiară, înființat

în iulie 2007, au fost inregistrate progrese în dezvoltarea de măsuri de management al crizelor și

planificare de urgență. În prezent, se află în curs de adoptare Legea privind supravegherea

macroprudențială a sistemului financiar național, care prevede înființarea Comitetului Național pentru

Supraveghere Macroprudențială (CNSM), care reunește în componența sa BNR, ASF și Guvernul.

Rolul Comitetului vizează în principal elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza

informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea

instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau

diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, monitorizarea implementării

recomandărilor emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) şi coordonarea gestiunii

crizelor financiare. Guvernul trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de

reglementări, în vederea respectării recomandărilor CNSM sau, după caz, să întreprindă acţiuni în

vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi și trebuie să informeze Comitetul cu privire

40

la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel

de măsuri.

67. MFP are un mandat limitat în ceea ce privește supravegherea intreprinderilor publice ÎP.

Bugetele ÎP sunt prezentate MFP-ului de către ministerele de linie relevante, pentru aprobare, însă

exercitarea rolului de proprietar intră în atribuțiile respectivelor ministere de linie, e.g. Ministerul

Transporturilor, etc. Problema supravegherii ÎP este una importantă în România, având în vedere

dimensiunea acestui sector. Sunt aproximativ 200 de ÎP, inclusiv unele mari din domeniul feroviar,

minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. ÎP pe pierdere epuizează resursele bugetare.

Situația financiară a întreprinderilor publice pe pierdere crează și pasive contingente pentru buget, de

exemplu prin acumularea unor obligații restante către buget sau furnizori privați. Prevalența ÎP mari, de

obicei prost administrate, descurajează investițiile, distorsionează competiția și pune presiune pe buget.

Multe ÎP sunt în industrii importante, ca de exemplu cea a energiei (44% din cifra de afaceri a sectorului)

sau transport și depozitare (28% din cifra de afacere a sectorului). Însă ÎP contribuie la economie cu

doar aproximativ 9,9 procente din valoarea adăugată brută. Multe întreprinderi publice mari au obligații

restante către stat și furnizori (echivalentul a aproape 3,7 procente din PIB în 2014). Problemele

financiare al ÎP au dus și la sub-investiții în sectoare cheie, ca cele ale transporturilor și energiei.

68. Din cauza performanței slabe a unor IP, cadrul de guvernare corporativă este un aspect

important în transformarea acestor întreprinderi. Managementul IP este în prezent dispersat în cadrul

diferitelor entități guvernamentale. Unele societăți sunt gestionate de ministere de resort sau entități din

cardul administrației centrale și unele sunt gestionate de administrația locală. Există o necesitate de

consolidare suplimentară a implementării cadrului de guvernanță corporativă în baza principiilor

definite de OCDE, adică: (i) separarea dintre funcția de proprietate și cea de elaborare de politică ale

administrației raportat la IP; (ii) transparență totală pe decizii strategice, tranzacții cu părțile relaționate

și informațiile financiare auditate; (iii) claritate privind obligațiile de servicii publice versus operațiunile

competitive și (iv) procese profesioniste și transparente de desemnare și remunerare a consiliilor și

conducerii.

69. Guvernul îndeplinește mai multe roluri în relația sa cu întreprinderile publice (ÎP). În primul

rând, în calitate de proprietar și acționar, Guvernul este interesat de o rentabilitate a investiției și de

asigurarea viabilității financiare a ÎP. De cealaltă parte, prin rolul său de elaborator de politici publice,

Guvernul este interesat de implementarea politicii privind livrarea unui serviciu. Și, în final, în calitate

de organism de reglementare, este preocupat de practicile din industrie ale ÎP, de structura prețurilor și

de interesele consumatorilor.

70. Administrațiile locale reprezintă 27% din cheltuielile administrației. Deși majoritatea

administrațiilor locale au datorii mici, unele dintre ele sunt supuse stresului financiar. Datoria

administrațiilor locale se ridică la 6 la sută din datoria administrației în general (aproximativ 40 la sută

din datoria locală este datorată de orașul București). Mai mult, deficitul sectorului este mic și prevăzut

să scadă de la 0,3 la sută din PIB în anul 2013 la 0,1 la sută în anul 2016. Majoritatea administrațiilor

locale au raporturi relativ modeste de datorie și serviciul datoriei raportat la propriile venituri. Cu toate

acestea, administrațiile locale sunt responsabile pentru aproximativ 88 la sută din arieratele raportate

ale administrației (care se ridică la 284 milioane Lei sau 0,4 la sută din PIB) și aproximativ o treime din

arieratele lor sunt scadente de mai mult de un an. Acest lucru evidențiază o nevoie de a consolida

capacitatea de supraveghere de către MFP a administrațiilor sub-naționale. .

41

71. În plus, programul se ocupă și de supravegherea ÎP și acordarea de sprijin acestora pentru a

atinge obiectivele de politici ale Guvernului în mod sustenabil, și de promovarea guvernanței

corporative. În acest sens, programul își propune implementarea cadrului corporativ (OUG 109/2011)

pentru toate ÎP din administrația centrală și consolidarea capacității Guvernului de a monitoriza

implementarea OUG nr. 109/2011 și performanța ÎS.

72. Obiectivele programului: Programul 1.5 își propune să atingă până în 2020 următoarele

rezultate:

(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011, 95%

din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea

activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central

3% față de 10% actual

73. Descriere: Programul este responsabil pentru asigurarea unor sfaturi la nivel de politică privind

reglementarea sectorului financiar, precum și supravegherea și permiterea IP să îndeplinească

obiectivele de politică ale Guvernului într-o manieră sustenabilă. În acest sens, programul are scopul de

a susține implementarea și ajustarea suplimentară a cadrului de guvernanță corporativă definit în OUG

nr. 109/2011 în cardul tuturor IP ale administrației centrale și de a consolida capacitatea Guvernului de

a monitoriza performanța IP.

74. Legături: Programul este corelat cu Programele 1.1, 1.2, 1.3 și 1.5.

75. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program solicită o strânsă colaborare

între diferite instituții ale administratției centrale, în mod special BNR și MDRAP, precum și

consolidarea autorității de supraveghere a IP din cadrul MFP.

76. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în

continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor


(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative și înregistrarea activelor

1 - Reglementarea sectorului financiar

2 - Supravegherea întreprinderilor publice (monitorizarea implementării OUG

nr.109/2011)

3 - Înregistrarea activelor publice

42

Obiectiv strategic nr. 2:

Administrarea performantă a veniturilor publice

Vizează

Să crească veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a

îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscale.

77. Cu un nivel de 26,3 procente din PIB în 2016, România are una din cele mai mici rate de colectare

a veniturilor fiscale din UE, pe de o parte din cauza structurii economiei naţionale, cu o pondere mare a

activităţilor non-piaţă, iar pe de altă parte din cauza slăbiciunilor din structura și administrarea fiscală a TVA-

ul, care la o cotă standard de 24%, a fost printre cele mai ridicate din UE până în 2015. Ulterior, cota a fost

redusă treptat, ajungând la finele anului 2016 la o cota medie de 15%. Deşi cota medie de TVA este una

dintre cele mai reduse din UE, deficitul de încasare a TVA –ului, şi anume diferenţa dintre veniturile din

TVA preconizate teoretic şi TVA-ul colectat efectiv este cel mai mare din UE.

Figura 6: Colectări din taxe și contribuții la asigurările sociale, 2014 (ca procent din PIB)

Sursa: Eurostat

78. Veniturile colectate de A.N.A.F reprezintă aproximativ 27% din PIB. Impozitele indirecte (TVA,

accize, etc.) reprezintă cca. 12 % din PIB, restul de 15% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe

profit, impozit pe venit şi contribuţiile sociale). Figura 7 – Structura veniturilor fiscale

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Den

mar

k

Bel

giu

m

Fran

ce

Fin

lan

d

Au

stri

a

Ital

y

Swed

en

Ge

rman

y

Luxe

mb

ou

rg

Gre

ece

Icel

and

No

rway

Hu

nga

ry

Ne

the

rlan

ds

Slo

ven

ia

Po

rtu

gal

Cro

atia

Mal

ta

Spai

n

Un

ited

Kin

gdo

m

Cyp

rus

Cze

ch R

epu

blic

Po

lan

d

Esto

nia

Slo

vaki

a

Irel

and

Latv

ia

Lith

uan

ia

Bu

lgar

ia

Ro

man

ia

Swit

zerl

and

43

Sursa: MFP

79. Obiectivul strategic este susținut de un program care vizează asigurarea eficienței și

eficacității în administrarea, colectarea și controlul veniturilor bugetului general consolidat și

implementarea politicilor și legislației fiscale și vamale. În acest context, programul își propune

să consolideze echitatea sistemului fiscal prin combaterea fraudei, evaziunii și optimizării

fiscale, precum și să sporească nivelul conformării fiscale voluntare și să minimizeze costurile

de conformare pentru contribuabili.

44

80. Structura Obiectivului strategic 2 include un (1) Program și șaptesprezece (17) Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

Obiectivul strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Să creascăveniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și

eficienței administrării fiscale

Programul 2.1:

Administrarea veniturilor publice


M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți

M2.1.1.2. Executare silită

M2.1.1.3. Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor

M2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilor

M2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală

M2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare

M2.1.1.7. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabil

M2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice

M2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi

M2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate

M2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale

M2.1.2.1. Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line

M2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar

M2.1.2.3. Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale

M2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

M2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

M2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri

45

81. Obiectivul Strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar și se

bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 9 – Obiectivul strategic 2: Impacturi și Rezultate; Indicatori

82. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea

rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 7.742,271 mii Ron.



mii Ron

Valoare/ani

mii Ron


P 2.1 Administrarea

veniturilor publice 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

TOTAL OS.2 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

•Volum venituri fiscale administrate de ANAF, mil Lei realizat anual vs planificat Țintă2020 - 100% ;

•Ponderea veniturilor fiscale în PIB (impact): Volum venituri fiscale mil Lei realizatanual vs planificat : Țintă 2020 - 100% ;

•Satisfacţia contribuabililor privind calitatea serviciilor furnizate de ANAF: Țintă 2020 -50%

Impacturi

•(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul deconformare voluntară la declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală);Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03%(valoare referință actuală); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,0%de la 66,9% ( valoare referință actuală

•(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5p.p. pentru IP (impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornindde la 42,3% IP, 40,1% IV și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferentanului 2014).

•(2.1.3) Creșterea eficienței colectării: Gradul de realizare a veniturilor fiscaleprogramate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesarpentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale de la 168 la 144 ore/an lapersoane juridice;

Rezultate Programe

46

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

83. Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să

le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2013 decalajul

de TVA a fost de 41,1 procente, cel mai ridicat din UE. Problemele administrative au un impact negativ

asupra colectării TVA-ului. Administrația fiscală utilizeaza o serie de proceduri interne greoaie petnru

contribuabili, în special datorită dezvoltării insuficiente a mijloacelor electronice de comunicare, iar

interacțiunea față-în-față cu funcționarii administrației, generează un nivel ridicat de nemultumire.

Procesul de înregistrare în scopuri de TVA este unul greoi și sunt întârzieri administrative la obținerea

unui cod de TVA

84. Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor și pentru

climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală.

În România, ca și în alte state, majoritate marilor contribuabili își îndeplinesc obligațiile de bază, de

raportare și plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de

neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate și aranjamente

financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor și pot contribui

considerabil la decalajul fiscal general.

85. Colectarea impozitelor este subminată și de o sarcină fiscală foarte mare pusă pe veniturile

salariale, aceasta fiind principala cauză a economiei informale (neimpozitate) din România. Economia

informală reprezintă 29 de procente din PIB, fiind printre cele mai ridicate din UE. Această sarcină

fiscală ridicată, care are efecte pe veniturile mici, împiedică și participarea forței de muncă și acționează

împotriva incluziunii sociale și a creșterii.

86. În România, costul colectării veniturilor este ridicat, față de alte țări similare și alte state membre

dezvoltate. Eficiența fiscală este ridicată pentru impozitul pe venit, însă mică pentru TVA, contribuțiile

la asigurările sociale și impozitarea capitalului. Analiza nivelului de personal și a costurilor de colectare

sugerează că este nevoie de o mai bună organizare și administrare a Administrației fiscale.

87. Sistemul de management al riscurilor folosit de Autoritățile fiscale trebuie consolidat pe baza

segmentării contribuabililor, pentru a permite identificarea unor comportamente de conformare și a

riscurilor, pe segmente, și pentru a contracara aceste riscuri. Acest lucru poate fi facilitat printr-un mai

mare accent pus pe schimbul de date și analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție, etc.),

pentru identificarea acelor contribuabili care chiar prezintă riscuri; de asemenea, în felul acesta va crește

eficacitatea controalelor fiscale, iarevaziunea fiscală va fi și mai mult descurajată.

88. Obiective: Programul 2.1 urmărește atingerea următoarelor obiective:

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare : Gradul de conformare voluntară la

declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală); Gradul de conformare voluntară la

plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03% (valoare referință actuală); Gradul de colectare

al arieratelor recuperabile la 69,0% de la 66,9% ( valoare referință actuală

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5 p.p. pentru IP

(impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornind de la 42,3% IP, 40,1% IV

și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferent anului 2014).

47

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale: Gradul de realizare a veniturilor fiscale

programate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesar pentru

pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale la 144 ore/an de la 168 ore/an la persoane

juridice;

Descriere: Programul își propune să asigure eficiența și eficacitatea managementului, colectării și

controlului veniturilor la bugetul general consolidat și implementarea legislației și politicilor fiscale

și vamale.

89. Legături: Acest program se leagă direct de Programul 1.1 referitor la politica și structura

fiscală.

90. Factori de succes: Multe din îmbunătățirile din administrarea fiscală depind de disponibilitatea

unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la:

îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de neconformare; dezvoltarea

serviciilor de asistență pentru contribuabili; și îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.

91. Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt

prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți

măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(2.1.1) Creșterea conformării voluntare și a colectării:

1 - Procesarea declarațiilor fiscale și plăți

2 - Executare silită

3 - Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor

4 - Consolidarea soluționării contestațiilor

5 - Promovarea transparenței în administrația fiscală

6 - Implementarea managementului riscurilor la neconformare

7 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

8 - Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice

9 - Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi

10 - Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate

11 - Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și reducerea economiei subterane

1 - Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line

2 - Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a

proteja teritoriul vamal național și comunitar

48

3 - Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al

riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale

4 - Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

2 - Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

49

Obiectiv strategic nr. 3:

Consolidarea cadrului instituțional

Vizează

Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile

de politică și reglementare în mod eficient și eficace.

92. Prin mandatul său, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este una dintre instituțiile

publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României

și pentru atingerea țintei de integrare în Uniunea Europeană. Beneficiarii direcți și indirecți ai

rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic.

În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate

instituțională.

93. Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea

asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de

importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea

adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o

administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului

fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil.

Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor

sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a

furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în

elaborarea de politici publice precum și în utilizarea resurselor bugetare.

94. Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea

procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a

strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de

date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și

organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor

financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și

pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor

informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau

utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

95. Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să

creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere

și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai

bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai

eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele

acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative

de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță

funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea

se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea

50

strategiei sectorului fiscal-bugetar al României și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea

lipsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul la datele

și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de

evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții

guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-

bugetar; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici

publice.

51

96. Structura Obiectivului Strategic 3 include un (2) Programe și patruzeci și două (42) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

Obiectiv strategic 3 : Consolidare cadrului instituțional

Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace

Programul 3.1

Management și administrare

Măsurile Programului 3.1 M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor

conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o

implementare ușoară a PSI

M3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale

M3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

M3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

M3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru

personalul specializat al ministerului

M3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor

subordonate

M3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru

utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate

M3.1.1.8. Modernizarea infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate

M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice

și a cadrului legal

M3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la

programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar

M3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și

a buclelor de feedback ale elaborării de politici

M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul

fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

M3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu

organizațiile naționale și internaționale relevante

M3.1.3.1. Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și

alinstituțiilor subordonate

M3.1.3.2Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al

riscului

M3.1.3.3Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității

M3.1.3.4 Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către

minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Programul 3.2

Sistemele informatice bugetare și financiare

Măsurile Programului 3.2 M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT

M3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

M3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

M3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii

M3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate

sectorului fiscal-bugetar

M3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

M3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

M3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

M3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului

M3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor

de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

M3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitate

M3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

M3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”

M3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

M3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate

la nivel național în ImpTax

M3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

M3.2.2.12. - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația

cu cetățeanul.

M3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice

M3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

M3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)

M3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale”

(SIMAMEF)

M3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamale

M3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

M3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

M3.2.2.20. - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

M3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de

beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programme și Măsuri

52

97. Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația

fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai

jos:

Figura 9 – Obiectivul strategic 3: Impact și Rezultate; Indicatori

98. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate

obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt

de 2.410.596 mii Ron.

• Gradul de încredere în instituția și acțiunile MFP: Tintă 2020: 60%;

• Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2030: 90% : Tintă 2020: tbd; : 50%

•Gradul de conformare cu bugetul de stat:

•Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent : Țintă 2030: 0.1% ; Țintă 2020: 1.0%

•Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie: Țintă 2030: 0.50%; Țintă 2020: 1.00%

•Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: % informatizare a sectorului Țintă 2020 - 35%

Impacturi

•(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și ainstituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale înstructura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare dereferință); Indice procent angajați sector public, care lucrează îninstituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice (ande referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de referință)

•(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare șiimplementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare alproceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr.procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel decapitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an dela 5/an

•(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procentcheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 %(valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până laRON/pers 140000 de la 130000 RON/pers (valoare de referință).

•(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informațiifinanciare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)24/7;

•(3.2.2) Dezvoltarea hub sectorul fiscal-bugetar la nivel național; gradulde integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal 50%

Rezultatele

Programelor

53



mii Ron

Valoare/ani

mii Ron


P 3.1. Management și administrare 720.987 159.226 182.188 194.274 185.299

P 3.2

Sistemele informatice

bugetare , financiare și

fiscale

1.689.609 373.389 426.698 455.726 433.796

TOTAL OS.3 2.410.596 532.615 608.885 650.001 619.095

Programul 3.1: Management și administrare

99. Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și

îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace.

Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile,

trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale

Ministerului.

100. Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și

implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a

structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu

succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și

implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

101. Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor,

beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor

acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea

fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente

în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze;

iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea

accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale;

vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii)

informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului

operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de

revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.

102. Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și

a instituţiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2020 următoarele obiective:

54

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea

acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare

de referință); Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini

funcționale în sectorul finanțelor publice (an de referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de

referință)

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către

MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr.

procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și

rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an de la 5/an

(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul

total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF)

până la RON/pers 140.000 de la 130.000 RON/pers (valoare de referință).

103. Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și

suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în

conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea

unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de

reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii.

Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv

planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în

funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se

asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni

financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor

104. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

105. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori

externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea

actualului statut privind funcția publică.

106. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt

prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor

aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale

subordonate:

Măsuri dedicate modernizării instituționale; creșterii eficienței; îmbunătățirii proceselor și

procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite

o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Promovarea dezvoltării organizaționale

3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsuri orientate către personalul specializat al MFP și instituțiile subordonate

55

4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

5 - Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat

al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

6 - Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor subordonate

7 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină

eficientă a fondurilor interne și externe alocate

8 - Modernizarea și infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și

comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

9 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile

destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de

către MFP și instituțiile subordonate

1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de

feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru

formularea și publicarea de politici publice

3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și

internaționale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și

instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul

structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Programul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal

107. Justificare: Managementul informațiilor bugetare, financiare și fiscale la nivelul statului are un

caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și

responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de

administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea

informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea

sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea

obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii

organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele

56

menţionate mai sus şi să răspundă nevoii de informaţii a tuturor părţilor implicate în derularea acestor

procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituţii publice din administraţia publică centrală

şi locală, alte instituţii ale statului, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni. Dezvoltarea sistemului

informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și

funcțiile pe care MFP le exercită prin instituțiile sale subordonate, privind prognoza economică și

reglementarea și controlul achizițiilor publice.

108. Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexităţii şi

specificităţii aplicaţiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice și entități private

deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii

90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP,

a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele.

Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul

că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de

raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.

109. Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de

utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă depusă, precum

și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de

realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului

informatic, proiecte de importanţă majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE,

Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor direcţiilor MFP, cerinţe de

îmbunătăţire a serviciilor oferite contribuabililor, etc.

110. Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de

necesităţile identificate în cadrul instituţiei de a eficientiza prin informatizare procesele și activităţile

proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanţelor publice la nivel naţional (centru

de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la

dispoziţia tuturor factorilor interesaţi (din interior – direcţiile MFP şi ale instituţiilor subordonate, din

exterior - instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, instituţii

externe, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni) informaţii fiabile, coerente și actuale de natură

financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.

111. Sistemul informatic al MFP a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație.

Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în

considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate

de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea,

sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi

folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.

112. De altfel dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții

virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii

importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic

normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei

arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de

capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii

aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).

113. În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse

financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcţionării acestuia: întreţinere, upgrade-

uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluţii de back-up, de acţionare în

caz de dezastru.

114. Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare,

estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu

siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și

eventual greu sau deloc integrabile.

57

115. Deşi iniţial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România,

structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar

de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central

MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două

instituții publice diferite: Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei care aparţine de MFP şi Direcţia

Generală de Tehnologia Informaţiei care aparţine aparatului central de ANAF.

116. Scindarea DGTI în două Direcții distincte, în cadrul a două instituții distincte, dar dezvoltând și

gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului,

în nenumărate rânduri, un factor perturbator al eficienței în activităților TIC în cadrul celor două

instituții, cel puțin din următoarele puncte de vedere: strategic (nu există o strategie unică TIC) și

procedural (activitățile TIC se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial SCIM

distincte, neunitare și necorelate), funcțional (informatizare necorelată a proceselor celor două instituții),

asigurarea şi utilizarea resurselor umane, stabilirea, planificarea şi achiziţia necesarului tehnologic,

gestionarea resurselor tehnologice existente. Vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC

la nivelul întregii organizații, precum și asupra priorităților de dezvoltare a resurselor umane și

tehnologice necesare și a celor disponibile spre a fi alocate, este neclară.

117. Responsabilitatea tehnică pentru sistemul informatic este împărțită între DGTI din MFP și

DGTI din ANAF, respectiv serviciile TIC din teritoriu. Împreună, aceste două unități dețin personal TIC

cu multă experiență, bine pregătit, care a dezvoltat o mare parte dintre aplicațiile sistemului informatic

și au menținut funcțional sistemul. Funcția de TIC din MFP a fost vizibil slăbită în ultimii ani, ca urmare

a deciziei de scindare combinată cu restricțiile la angajare și remunerare, a mecanismelor limitate de

perfecționare și a faptului că multe persoane cu experiență se apropie de pensie. Un număr ridicat de

persoane a plecat din DGTI-MFP, iar angajările efecutate sunt puține și în mare parte prin transferuri

interne. Această situație creează un dezechilibru serios între nevoile strategice ale funcției și capacitatea

TIC din MFP. Lipsa de responsabilitate tehnică consolidată pentru sistemul informatic creează riscuri

operaționale mai ridicate pentru MFP. Deși DGTI din MFP și DGTI din ANAF dispun de personal de

specialitate bine pregătit în ariile sale de competență, acesta este în continuare insuficient când se pune

problema dezvoltării unor sisteme noi, complexe. Mai mult, nu toate direcțiile previzibile de dezvoltare

a activității celor două DGTI sunt acoperite cu competențe interne. Un exemplu ar fi dezvoltarea de

aplicații mobile, utilizarea de software open-source, dar aria este mult mai largă. De aceea și pe viitor,

în raport de elemente care țin de necesitățile evaluate, este necesar să se utilizeze atât propria forță de

muncă specializată cât și servicii de consultanță, de dezvoltare de sisteme informatice sau de arhitectură

pentru infrastructura tehnică, întreținerea acesteia etc. Scenariul de dezvoltare a sistemului informatic

trebuie să aibă în vedere caracterul transformațional al tehnologiei informației și comunicațiilor exercitat

asupra proceselor organizație.

118. În momentul de față mecanismele prin care cele două structuri de management TIC

interacționează cu direcţiile de specialitate din cele două instituții pentru a stabili necesităţile acestora şi

a prioritiza inițiativele TIC. În ciuda resurselor limitate, echipa de TIC a făcut eforturi majore pentru a

moderniza sistemele TIC, pentru a rezolva anumite cerințe punctuale venite dinspre business, însă

procesul de investiții în TIC nu este legat sistematic de strategia organizației, iar iniţiativele TIC sunt de

multe ori inițiative separate ale direcţiilor TIC din cele două instituții. Investițiile în TIC pot avea un rol

transformator pentru activitatea MFP și îi pot influența profund performanța. Pentru aceasta este nevoie

însă de o viziune mai largă cu privire la gestionarea investițiilor și a infrastructurii TIC, pentru a se

asigura că aceasta răspunde la nevoile de business prezente și viitoare și pentru a rezolva riscurile

operaționale mai substanțiale asociate cu problemele TIC. În întregul minister s-a recunoscut faptul că

alinierea dintre investițiile în TIC și direcția de activitate ar putea fi îmbunătățită.

119. Nivelul așteptărilor de la DGTI-MFP și DGTI-ANAF este foarte înalt, sistemele informatice

care funcționează au intrat în conștiința angajaților, care nu pot concepe să lucreze fără aceste

instrumente, în cea mai mare parte a cazurilor. Și, desigur, sistemele informatice trebuie să facă TOT.

Aici apare problema găsirii raportului just dintre dezvoltări informatice și dezvoltări organizaționale:

rezolvarea informatică a unor cazuri de excepție care reprezintă de exemplu 5% dintre toate cazurile de

58

utilizare, costă la fel de mult ca un caz uzual, în timp ce o procedură manuală bine controlată poate fi

mult mai eficientă. Desigur, se pune problema nivelului de pregătire a personalului de execuție și a

nivelurilor de competență pentru rezolvare.

120. Pe de altă parte, inițiativele ANAF din ultima perioadă privind dezvoltarea și extinderea

sistemului informatic prin implementarea Sistemului de administrare a veniturilor, rezultate din

recomandările Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale, iau în

considerare doar procesele care țin de componenta fiscală. Sistemul de administrare a veniturilor nu

acoperă decât acele funcțiuni care sunt în nucleul de activitate al oricărei administrații fiscale, ceea ce

înseamnă că restul proceselor vor fi descoperite, ducând la dezechilibre în gestionarea sistemului

informatic, în asigurarea funcţionării acestuia, în estimarea şi alocarea resurselor financiare, tehnologice

şi umane necesare. Mai mult, înlocuirea sistemelor existente cu Sistemul de administrare a veniturilor

va pune problema interoperabilității celorlalte sisteme cu acesta, cât și a dezvoltării altor sisteme în

raport de cadrul tehnologic imprimat de către Sistemul de administrare a veniturilor. În același context

o problemă majoră este faptul că platforma existentă, care asigură în momentul de față suport informatic

atât pentru activitățile MFP cât și pentru ANAF trebuie să continue să funcționeze, bazându-se pe

infrastructura hardware, software și de comunicații existentă, în condițiile în care nu mai beneficiază de

mentenanță și dezvoltare tehnologică în continuare, se află în pragul colapsului și pun în pericol chiar

activitatea curentă a MFP și ANAF, nu numai eventuale dezvoltări viitoare.

121. Practic toate aceste inițiative au în vedere politica de desprindere a ANAF din punct de vedere

informatic, prin asigurarea unui depozit de date dedicat strict datelor ANAF și o gestionare independentă

a acestora. De remarcat că la nivelul ANAF s-a înțeles necesitatea și s-a avut în vedere abordarea

dezvoltării sistemului informatic în continuare, în mod unitar pentru aparatul central al ANAF și

entitățile subordonate din teritoriu. Nu aceeași abordare există însă în ceea ce privește tratarea unitară

din punct de vedere informatic a proceselor comune cu MFP. Se poate spune că se face astfel trecerea

de la abordarea pe procese, care a stat în permanență la baza dezvoltării sistemului informatic existent,

la o abordare diferențiată pe structuri organizatorice. În același timp nu s-a luat în considerare și nu

există un plan cu privire la modul în care vor coexista cele două sisteme informatice, cel existent pe

platforma tehnologică actuală, despre care presupunem că va asigura în continuare suport informatic

pentru nevoile MFP și respectiv cel care urmează a se dezvolta în viitor (2-5 ani) și care va fi dedicat

strict activității ANAF. De asemenea nu s-a făcut o analiză a necesarului de resurse pentru menținerea

și dezvoltarea în continuare a sistemului informatic existent, care presupunem că va trebui să asigure în

continuare suport pentru toate procesele în care este implicat MFP (altele decât cele din domeniul fiscal).

122. Având în vedere atribuțiile pe care ambele compartimente organizaționale le au în dezvoltarea

și gestionarea unui sistem informatic comun, cel mai complex din România, activitatea în domeniul TIC

desfăşurată atât la nivelul MFP cât şi la nivelul ANAF nu a putut și nu poate fi în totalitate separată,

impunându-se introducerea la nivelul întregii structuri organizaționale a MFP a principiilor guvernanței

TIC privind:

coordonarea strategică unitară – stabilirea unei strategii TIC unice la nivelul întregii organizații

aparat central și unități subordonate și alinierea acestei strategii cu obiectivele de ansamblu ale

organizației, astfel cum sunt cuprinse în Planul strategic instituțional

coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice

valoare adăugată în ceea ce privește asigurarea calității serviciilor TIC pe care organizația le

furnizează atât intern, utilizatorilor proprii, cât și extern, celorlalte instituții și contribuabililor

managementul riscurilor – identificarea și minimizarea riscurilor la care organizația poate fi

supusă din punct de vedere a TIC

managementul resurselor TIC – cu referire la asigurarea și repartizarea eficientă a tuturor

tipurilor de resurse TIC: umane (cu prioritate), aplicații, tehnologii, hardware, date etc.

123. Toate inițiativele de dezvoltare în continuare a sistemului de informații al organizației sunt

strâns legate de o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului

59

decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre. Este nevoie de o implicare mai puternică a analiștilor din

cele două DGTI și a directiilor de specialitate din MFP și instituțiile subordonate (cerinte de business)

în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, astfel încât să se

poată pregăti decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei

inițiative.

124. De asemenea trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice în

implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative

aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul

integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului

„Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității

ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor

administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor

asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a

fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de

Comitetul naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei

publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru

îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la

implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul

statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale.

125. Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește

schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru

aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre

care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală

Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru

vamă şi comerţ.

126. Alte inițiative ale ANAF, în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită

sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice

fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare

(SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză

tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări care nu este disponibilă în Direcția

Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent.

127. Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de

Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi

echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și

dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și

capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani.

128. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală se află într-un amplu proces de

modernizare și retehnologizare. Prin intermediul Proiectului de Modernizare a Administrației

Fiscale (RAMP) ANAF și-a propus automatizarea principalelor procese de administrare fiscală,

inclusiv pe baza schimbului de date cu alte instituții, eficientizarea activității instituției și

oferirea de servicii moderne către contribuabili. Mediul IT în care ANAF îşi desfăşoară

activitatea este atipic, extrem de complex datorita gestionarii unei infratructuri IT variate si

gestionarii unui numar semnficativ de aplicatii informatice distincte, interconectate intre ele

atat la nivel local, regional si central, factorii de influenţă şi decizie fiind numeroşi, astfel că

diminuarea impactului negativ pe care l-ar putea aduce este dificilă. Mai mult decât atât,

dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice necesare noului Cod Vamal unional

constituie una din prioritățile de dezvoltare, având în vedere statutul de membru deținut de

România în cadrul Uniunii Europene.

60

129. De asemenea, Agenția Națională pentru Achiziții Publice se află într-un proces de

redimensionare și reproiectare în vederea implementării strategiei naționale în domeniul

achizițiilor publice. Prin proiectul cu titlul “Creșterea capacității administrative a ANAP și a

instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții

publice” precum și prin politicile publice în domeniu, ANAP împreună cu instituțiile implicate,

în principal, și-a propus reformarea sistemului de control ex-ante, proiectarea unei unități

centralizate de achiziții publice la nivel central în cadrul MFP, revizuirea/elaborarea de liste de

verificare specifice pentru procesul de achiziții publice, în contextul OMFP nr. 923/2014,

intărirea sistemului de control intern pentru toate autoritățile contractante, elaborarea unui ghid

referitor la potențialele situații generatoare de conflicte de interese în procesul de achiziție

publică, implementarea și operaționalizarea unei platforme informatice de susținere și gestionare a

activității ANAP, dezvoltarea funcțiilor de monitorizare și supervizare, elaborarea unui ghid on-

line operaţional interactiv, actualizabil, care să înlocuiască suprareglementarea de nivel terţiar

precum și profesionalizarea personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice

130. Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2020 a următoarelor

rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal;

Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional: gradul de integrare a sistemelor

informationale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;

131. Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine

funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens,

prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al

MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP și instituții

subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma

modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își

propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și

gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea

și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității

cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii

132. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

133. Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC

va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la

nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de

vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ /

creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

134. Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace

între DGTI-MFP și DGTI-ANAF, precum și între acestea și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile

subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar ce cerințe au pentru

dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul

TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.

61

135. O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea

funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și

externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile

și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și

măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a

factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a

personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea

unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii

de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

136. Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea,

prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară,

patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor

publice.

137. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt

evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele

indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și

fiscal

1 - Mentenanța actualei infrastructuri IT

2 - Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

3 - Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

4 - Implementarea noilor tehnologii

5 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP


(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

4 - Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului

5 - Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul

cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

6 - Armonizarea sistemelor de contabilitate

7 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

8 - Dezvoltarea “Patrimven”

9 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

10 - Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate

și consolidate la nivel național în ImpTax

62

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și

fiscal

11 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

12 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate

în relația cu cetățeanul

13 - Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice

14 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor

contribuții

15 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)

16 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat

electronice fiscale” (SIMAMEF)

17 - Implementarea sistemelor IT vamale

18 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

19 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

20 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

21 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice

transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

63

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și

procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MFP pentru 2017-2020 trebuie

să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget anuală, pentru toată perioada 2017-2020.

Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate

de activități și cheltuieli doar pentru primul an de implementare al PSI. Totuși, se anticipează

că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea, al treilea an și celui de-al patrulea

an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în

Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative și cu

ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea

PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să

identifice și să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru

măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în

Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat,

realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.

Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică și evaluare a

performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI a fost dezvoltat de SGG și este

disponibil și pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată

cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție

și management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile

interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de

tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență,

va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP și ale instituțiilor

subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar sau cel mult trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial)

- Indicatorii de impact se vor urmări anual.

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.

64

Figura 10: Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MFP

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform

indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului,

părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale

privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice

de MFP.

Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, dacă a fost cazul, care fac obiectul

unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală

asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi

informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește pregătirea și implementarea

programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care

MFP le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul

de evaluare a programelor europene, acolo unde este cazul.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru

ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt

necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va

face pe baza țintelor stabilite în planul strategic și în planurile operaționale;

IAN. APR. IUL. OCT.

ANALIZĂ ANUALĂ

A

REZULTATELOR:

TOȚI INDICATORII

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/

PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS

ȘI INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/

PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/

PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A

REZULTATELOR:

INDICATORI DE

REZULTAT

IMEDIAT, PRODUS

ȘI INTRARE

65

- efectuarea unei analize a mediului intern și extern, pentru a vedea dacă trebuie

operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului

curent (de văzut capitolele Context și Provocări); și

- adăugarea (extensia) unui an în plus la plan.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea

și corelarea cu bugetul, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru

cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului Bugetar pe

termen Mediu (CBTM) (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele

strategice și obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut

sau este iminent un eveniment major (ex. o criză economică neprevăzută). Exercițiul de

actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru

analiza rezultatelor obținute în anul anterior și pregătirea bugetului.

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2017-2020 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare

pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.

Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul public,

inclusiv pentru sectorul fiscal-bugetar din România. Pentru perioada de programare 2014-2020,

României i s-au alocat 32,7 miliarde EUR fonduri europene, prin intermediul programelor

prezentate în tabelul de mai jos

Sursa FEDR FC FSE

Politica

Agricola

comuna

(pilon II)

Fondul

European

de Pescuit

Fondul

European

pentru

Ajutorarea

Persoanelor

Defavorizate

TOTAL

Alocări - mild Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707

Tabelul 8: Fondurile europene alocate României în 2014-2020

(miliarde de euro, prețurile constante din 2017)

Chiar și în condițiile pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate

a rămas o provocare până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale.

Anumite domenii și servicii relevante, fie din administrația sectorului fiscal-bugetar sau din

portofoliul altor instituții guvernamentale, (precum mediul, educația, transporturile, etc) rămân

subfinanțate, astfel trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile

gestionate de către MFP și cele gestionate de alte instituții guvernamentale (precum

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

66

infrastructura locală pentru învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele

mici și zonele rurale, infrastuctura pentru sănătate).

Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale,

MFP ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă

pentru a avea o mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni

aferente și resursele ce trebuie alocate.

De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici,

un echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea

sectorului.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este

prezentată în Anexa 1.

Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugtul de stat

pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2017-2020.

An Total 2017 2018 2019 2020

Sume 16.669 3.254 4.289 4.559 4.566

Tabelul 9: Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mil RON)

Așa cum arată Tabelul 10, PSI se bazează pe trei (3) obiective strategice și opt (8) programe

bugetare. Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda

complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de

programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Obiective strategice 2017 2018 2019 2020

OS 1 1.056 1.689 1.867 1.904

OS 2 1.665 1.992 2.042 2.043

OS 3 533 609 650 619

Tabelul 10: Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice. (Mil RON)

Figura 13 de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel

în anul 2017 peste 32% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea

obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul

strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 51% din totalul

resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ 83% din totalul resurselor, iar

pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 16%

din totalul resurselor.

67

Figura 13: Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice

(mii RON, 2017-2020)

O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv

prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și

managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada următoare, respectiv tranziția de

la 3 programe la 8, precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe

vizează, de asemenea, schimbări funcționale la nivelul managementului și structurilor MFP.

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

2017 2018 2019

Finanțarea obiectivelor strategice - mii lei

SO 1 SO 2 SO 3

68

VI. Anexe

Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020

Cod Obiective, programe si masuri

Buget de stat ,mii lei lei

2017 2018 2019 2020

TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854

SO1 Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609

P.1.2. Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954

P.1.3. Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

P.1.4 Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409

P.1.5. Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911

SO2 Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

SO3 Consolidarea cadrului instituțional 532.615 608.885 650.001 619.095

P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299

P.3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796

69

Anexa 1.b: Programe, Măsuri și alocări bugetare 2017-2020

Cod Obiective, programe si masuri

Buget de stat ,mii lei lei

2017 2018 2019 2020

TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854

SO1 Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728

P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609

1.1.1.1

Previzionare și cercetare macro-economică și macro-fiscală în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C) 2.779 3.150 3.179 3.208

1.1.1.2 Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuare 2.402 2.749 2.769 2.789

1.1.1.3 Planificare macro-fiscal-bugetară 3.190 3.686 3.705 3.725

1.1.1.4 Politici și Reglementări Venituri – continuare 3.640 3.916 3.996 4.076

1.1.1.5 Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuare 6.259 6.697 6.842 6.987

1.1.1.6

Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală – continuare 897 918 1.011 939

1.1.2.1

Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE și IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare 17.057 35.014 35.605 38.154

1.1.2.2 Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuare 658 699 715 732

1.1.2.3

Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii 1735 1909 2100 -

P.1.2. Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954

1.2.1.1 Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare 10.739 11.571 11.868 12.000

1.2.1.2 Pregătirea și rectificarea legilor bugetare anuale – continuare 4.442 4.718 4.828 4.938

1.2.1.3 Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli – continuare 3.071 3.193 3.411 3.298

1.2.1.4 Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nou 3.602 3.756 3.987 3.888

70

1.2.1.5 Funcționarea efectivă și eficientă a Unității pentru Analiza Cheltuielilor 2.500 2.586 2.789 2.663

1.2.2.1 Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții noi– continuare 1.492 1.515 1.693 1.542

1.2.2.2 Analiza listelor de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții – continuare 1.492 1.515 1.693 1.542

1.2.2.3 Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiíi semnificative 930 918 1.083 918

1.2.2.4 Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou 930 918 1.083 918

1.2.2.5 Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nou 3.453 3.598 3.825 3.722

1.2.2.6 Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPP 856 839 1.002 835

1.2.2.7

Exercitiu pentru testarea mecanismului de rationalizare a Programului de Investitii Publice al Ministerului Transporturilor, propus de banca Mondiala - nou 856 839 1.002 835

1.2.3.1

Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuare 7.170 7.546 7.865 7.855

P.1.3. Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845

1.3.1.1 Planificare financiară intra-anuală și eliberarea fondurilor – continuare 3.583 3.771 3.930 3.925

1.3.1.2 Procesarea plăților – continuare 20.730 21.984 22.568 22.987

1.3.1.3 Previzionarea si managementul numerarului 2.104 2.235 2.287 2.339

1.3.1.4 Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nou 1.468 1.524 1.632 1.574

1.3.1.5 Indeplinirea obligațiilor de plata ale statului față de terțe persoane, conform legii - continuare 857.156 1.457.036 1.648.904 1.689.770

1.3.2.1 Gestionarea achizitiilor publice 23.490 26.354 18.537 16.952

1.3.2.2

Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA) 17.618 19.766 13.903 12.714

1.3.2.3 Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP - continuă 17.618 19.766 13.903 12.714

1.3.3.1 Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172

1.3.3.2 Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172

1.3.3.3 Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.224 3.389 3.540 3.525

71

P.1.4 Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409

1.4.1.1 Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuare 2.347 2.458 2.587 2.551

1.4.1.2 Gestionarea Planului de Conturi – continuare 1.793 1.869 1.985 1.935

1.4.1.3 Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuare 1.115 1.150 1.248 1.182

1.4.2.1 Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern 4.746 5.006 5.195 5.218

1.4.2.2 Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe 1.423 1.476 1.582 1.524

P.1.5. Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911

1.5.1.1 Reglementarea sectorului financiar 1.894 1.977 2.095 2.048

1.5.1.2 Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuare 1.423 1.477 1.583 1.524

1.5.1.3 Înregistrarea activelor publice – continuare 6.707 7.054 7.362 7.339

SO2 Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030

2.1.1.1 Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare 416.320 497.934 510.556 510.758

2.1.1.2 Executare silită – continuare 520.400 622.417 638.195 638.447

2.1.1.3 Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor – continuare 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.4 Consolidarea soluționării contestațiilor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.5 Promovarea transparenței în administrația fiscală – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.6 Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.7 Introducerea noului concept de servicii și educare a contribuabililor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.8 Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.9 Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.1.10 Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

72

2.1.1.11 Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou 41.632 49.793 51.056 51.076

2.1.2.1 Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line – continuare 62.448 74.690 76.583 76.614

2.1.2.2

Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare 83.264 99.587 102.111 102.152

2.1.2.3

Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – nou 104.080 124.483 127.639 127.689

2.1.2.4 Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale 20.816 24.897 25.528 25.538

2.1.3.1 Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nou 62.448 74.690 76.583 76.614

2.1.3.2 Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou 20.816 24.897 25.528 25.538

SO3 Cadrul instituțional consolidat 532.615 608.885 650.001 619.095

P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299

3.1.1.1

Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI 22.076 26.095 27.041 26.706

3.1.1.2 Promovarea dezvoltării organizaționale 23.335 27.294 28.555 27.874

3.1.1.3 Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP 89.562 105.579 109.679 107.992

3.1.1.4 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 2.519 2.397 3.027 2.336

3.1.1.5 Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministerului 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.1.6 Sistemul de evaluare a performanței MFP 1.574 1.498 1.892 1.460

3.1.1.7

Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină și eficientăa fondurilor interne și externe alocate 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.1.8 Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP 3.779 3.596 4.541 3.504

3.1.1.9 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal 3.172 3.090 3.736 3.062

3.1.1.10

Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar 3.134 3.050 3.695 3.020

3.1.2.1

Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici 1.260 1.199 1.514 1.168

73

3.1.2.2

Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.2.3

Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.1 Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.2 Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale 1.260 1.199 1.514 1.168

3.1.3.3

Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate 1.260 1.199 1.514 1.168

P.3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796

3.2.1.1 Mentenanța actualei infrastructuri IT 46.670 54.587 57.110 55.748

3.2.1.2 Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM 3.779 3.596 4.541 3.504

3.2.1.3 Îmbunătățirea funcției de IT din MFP 6.298 5.993 7.568 5.841

3.2.1.4 Implementarea noilor tehnologii 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.1.5

Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.1 Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.2 Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.3 Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.4 Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.5

Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.6 Armonizarea sistemelor de contabilitate 4.503 4.435 5.256 4.426

3.2.2.7 Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.8 Dezvoltarea “Patrimven” 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.9 Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV) 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.10

Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax 23.335 27.294 28.555 27.874

74

3.2.2.11 Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice, (CUIF). 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.12

Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.13 Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice 3.149 2.996 3.784 2.920

3.2.2.14 Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.15 Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.16

Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF): 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.17 Implementarea sistemelor IT vamale 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.18 Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB) 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.19 Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT): 23.335 27.294 28.555 27.874

3.2.2.20 Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF 64.967 77.087 79.610 78.950

3.2.2.21

Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice 2.519 2.397 3.027 2.336

75

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (Tabel Rezumativ)

Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia;

în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de

monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea

și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de

referință Țintă 2019 Țintă 2020

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Indicator de Impact Nr. 1.1: mențienrea deficitului bugetar în limitele agreate de România: % 3% 3% 3%

Indicator de Impact Nr. 1.2: creșterea PIB potențial % 4% 4% 4%

Programul 1.1: Politică economică

Indicator de rezultat 1.1.1: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori

macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora (LRF)

Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar

Indicator de rezultat

1.1.2: Grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și

sedințele UE/IFI

Grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel

UE (% din total grupuri/comitete/consiliu

%

%

%

%

10%

80%

90%

90%

10%

90%

90%

95%

10%

98%

90%

95%

Programul 1.2:Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

Indicator de rezultat 1.2.1: Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial

aprobat / Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior

%

90%

95%

95%

Indicator de rezultat 1.2.2: Perioada medie de implementare a proiectelor de investiții /

Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții

luni

%

16

10%

16

10%

16

5%

76



Indicator de rezultat 1.2.3: Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL;

Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB);

%

%

10%

1,05%

7%

1,02%

5%

1,00%

Programul 1.3:Execuția bugetară și administrarea datoriei publice

Indicator de Rezultat 1.3.1: Randament cheltuieli cumulate comparativ cu bugetul aprobat

Indicator de Rezultat 1.3.2: Procentul procedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în

SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală EUR/procedură/an;

Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate;

Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achiziții publice

Indicator de Rezultat 1.3.3. Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică

guvernamental;

Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută

Maturitatea medie ramasa a datoriei publice guvernamentale

%

%

%

%

%

%

%

90%

90%

80%

60%

45%

(minim) –

60%

80%

(minim) –

95%

5,5 ani

(minim) – 7

ani

90%

98%

90%

80%

45%

(minim) –

60%

80%

(minim) –

95%

5,5 ani

(minim) – 7

ani

95%

100%

95%

85%

45%

(minim) –

60%

80%

(minim) –

95%

5,5 ani

(minim) – 7

ani

Program 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară

Indicator de Rezultat 1.4.1 - Momentul și regularitatea reconcilierii conturilor ; Conformarea

cu IPSAS și EPSAS (% din standarde respectate)

Indicator de Rezultat 1.4.2 - Rata intenţiilor de refuz de viză însuşite de ordonatorii de

credite.

%

%/

90

75

95

75

98

75

Program 1.5: Reglementare și supraveghere financiară

Indicator de Rezultat 1.5.1 - Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011 ; % 80 90 95

77



Obligațiile restante ale IP (% din PIB)

Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor

înregistrată în inventarul central %

%

%

-

10%

-

8%

-

3%

Obiectiv Strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Indicator de Impact Nr. 2.1: Volum venituri fiscale administrate de ANAF, realizat anual vs

planificat

% 98 100 100

Indicator de Impact Nr. 2.2: Ponderea veniturilor fiscale în PIB % 26,3 28 31

Programul 2.1: Administrarea venituri publice

Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarare

Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale

Gradul de colectare al arieratelor recuperabile

Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la:

- Impozit pe profit

- Impozit pe venit

- TVA

Indicator de Rezultat 2.1.3 / Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate.

%

%

%

%

%

%

%

95,34%

84,03%

66,9%

42,3%

(la 2014)

40,1%

(la 2014)

37,9%

(la 2014)

99,85%

96%

86%

68,5%

37,3%

35,1%

27,9%

100%

96,5%

86,5%

69,0%

37,3%

35,1%

27,9%

100%

78



Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata

obligațiilor fiscale :

- pentru persoane fizice

- pentru persoane juridice

ore/an

24

(la 2016

168

(la 2016)

20

144

20

144

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern și extern în instituție și acțiunile MFP

Indicator de impact 3.2: Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-

bugetar (% din Buget MFP)

%

%

-

-

50%

50%

60%

50%

Indicator de impact 3.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat:

diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31

decembrie, anul curent

diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie

Indicator de impact 3.4: Gradul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal

bugetar / % informatizare a sectorului

%

%

%

5%

5%

15%

2%

2%

25%

1%

1%

35%

Program 3.1. Management și administrare

Indicator de Rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcțională ;

Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini

funcționale în sectorul finanțelor publice

Indicator de Rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu

cerințele legislative ;

Nr/an

%

%

Nr/an

6

4,5%

90%

5

4

4,5%

95%

5

4

4,5%

100%

3

79



Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat

Indicator de Rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP

Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF)

%

Lei/angajat

60%

130.000

60%

140.000

60%

140.000

Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Indicator de Rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)

Indicator de Rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,

financiar și fiscal

ore/24 (%)

%

24/24

30%

24/24

40%

24/24

50%

80

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel Rezumativ)

Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia;

în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de

monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea

și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.

Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă

Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020

Programul 1.1 Politică economică

(1.2.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,

gestionarea riscurile fiscale, de elaborare a bugetului

1.1.1.1 Previzionare & cercetare macro-economică & macro-fiscală în domeniile circumscrise

atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C)

Măsura presupune realizarea de analiză și estimări, consultanță pe politici, pentru o diversitate

de aspecte, precum : structura, dimensiunea și sustenabilitatea deficitului bugetar, a veniturilor

și a cheltuielilor bugetare, a datoriei publice, creşterea gradului de colectare a veniturilor,

investitiile publice, dezvoltarea economică.

Număr de

previziuni, analize,

lucrări de

cercetare pe an

10 12 14 18

1.1.1.2. Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP –

continuare

Măsura presupune realizarea de rapoarte de analiză și cercetare privind finanțele publice,

creșterea economică și principalii săi determinanți, a evoluției soldului bugetar structural și

posibilități de ajustare a acestuia, etc. De asemenea măsura presupune și estimarea impactul

ex-ante și ex-post al politicilor fiscale.

Număr analize și

lucrări de

cercetare pe an

10 12 14 18

1.1.1.3. Planificare macro-fiscală

Măsura își propune să ofere consultanță pentru politici fiscale, analiza veniturilor fiscale,

previzionarea veniturilor fiscale ca parte a pregătirii cadrului macro-bugetar și să contribuie la

elaborarea legislației fiscale anuale, ca parte a elaborării bugetului. MFP coordonează

Număr

analize/documente

pe an

10 12 14 18

81



elaborarea Strategiei fiscal-bugetare și a Programului de convergență, două documente esențiale

pentru calibrarea politicilor în domeniul finanțelor publice.

1.1.1.4. Politică & Reglementări Venituri – continuare

Măsura are scopul de a oferi consiliere pe politică fiscală, analiză a veniturilor bugetare,

previzionare venituri, ca parte din pregătirea cadrului macro-fiscal și de a oferi informații pentru

elaborarea legislației privind veniturile (impozite, vamă, etc.), ca parte din pregătirea bugetară.

Acest lucru include evaluarea efectelor politicilor existente și propuse asupra economiei și

cadrului fiscal-bugetar.

Numărul de

documente de

politică și

reglementare pe an

10 12 14 18

1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuare

Măsura își propune să contracareze riscul ca rezultatele bugetare să devieze de la previziuni

sau așteptări, evaluând și monitorizând continuu posibilele surse de riscuri bugetare, care să

conducă la abateri de la aceste obiective/ținte, inclusiv: șocuri macroeconomice, șocuri externe,

sectorul financiar, spețe importante, companiile de stat, administrații publice locale, companii

private nefinanciare, evenimente și politici cu caracter excepțional sau temporar,, dezastre

natural, parteneriate public-private și propunerile de/noi acte normative. Măsura urmărește să

le ofere decidenților (i) o înțelegere clară a posibilelor riscuri pentru finanțele publice; (ii) o

gamă mai variată de instrumente pentru contracararea și gestionarea acelor riscuri; (iii)

analiza costurilor și a beneficiilor asociate atenuării riscurilor bugetare și (iv) posibilitatea de

a lua în calcul riscurile bugetare atunci când stabilesc reguli sau ținte.

Numărul de

analize pe an 10 12 14 18

1.1.1.6. Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către

administrația publică locală – continuare

Măsura își propune să ofere sprijin tehnic și analize aprofundate cu privire la plafonul anual

maxim de contractare a noi credite de către administrația publică locală. Stabilirea acestui

plafon trebuie făcută în raport de următoarele elemente: (i) politica generală privind datoria

publică, știind faptul că în ultimă instanță, chiar dacă nu este garantată de stat, datoria

contractată de administrația publică locală afectează echilibrele macro-fiscale; (ii) capacitatea

de rambursare a administrațiilor locale: nivelul lor actual de îndatorare, maturitatea datoriei

actuale a APL, nivelul arieratelor APL; (iii) nevoile de investiții și solicitările de contractare

Numărul de

analize specifice 10 12 14 18

82



credite din anii anteriori; (iv) evoluțiile de pe piața creditelor la care au acces autoritățile

publice locale.

(1.2.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și

reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene:

1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE &

IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare

Măsura se referă la promovarea intereselor României în relațiile cu instituțiile financiare

internaționale, prin asigurarea unui contact strâns cu acestea, propunând soluții pentru

probleme asociate responsabilităților ce rezultă din statutul de membru, monitorizând asistența

financiară și tehnică oferită de IFI autorităților române/ instituțiilor din România și facilitând

dialogul dintre acestea, pregătind și asigurând o reprezentare corespunzătoare a MFP la

reuniunile IFI și la alte întâlniri ale instituțiilor financiare internaționale din care România

face parte, facilitând diseminarea informațiilor privind modalitățile de finanțare alternativa

(alta decât cea care constituie datoria publică guvernamentală) care implică instituțiile

financiare internaționale. De asemenea, aceasta mai include și asigurarea unui dialog cu

instituțiile financiare internaționale, pentru a participa la instrumente și/sau fonduri gestionate

de instituții financiare la care România este membru; asigurarea că sumele necesare pentru a

acoperi contribuția României la capitalul instituțiilor financiare internaționale sunt incluse în

bugetul MFP.

Responsabilități

îndeplinite

conform planului

anual

D/N

Plata la timp/

scadență a

contributiei/

obligațiilor

României la

capitalul IFI

D/N

D

D

D

D

D

D

D

D

1.1.2.2. Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuare

Măsura își propune elaborarea și avizarea unor proiecte de lege, rezoluții sau alte acte

normative legate de statutul de mebmru al UE, care transpune legislația europeană

promovează armonizarea legislației naționale cu cea internațională.

Număr acte

normative

analizate şi avizate

minim/pe an

2 2 2 2

1.1.3.1. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene,

pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul

proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției

Consiliului Uniunii

Număr reuniuni la

grupurile de

lucru/comitete/con

siliu la care s-a

250

290

290

290

83



În vederea pregătirii Președinției României la Consiliul UE și asigurarea unei reprezentări

corespunzătoare în această perioadă, măsura ăși propue derularea unor activități specifice

legate de dezvoltarea și implicarea activă a resurselor umane din MFP în domeniul afacerilor

europene.

asigurat

participarea

Număr persoane

pregătite în

domeniul

afacerilor

europene

160

160

-

-

Programul 1.2 Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor

(1.2.1): Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate

1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare Măsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare

pe termen mediu ale Guvernului, și care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta

implică formularea principalilor parametri bugetari și a politicilor bugetare asociate, conform

regulilor stabilite în Legea responsabilității fiscale (LRF); și elaborarea unui Cadru de cheltuieli

pe termen mediu (CCTM), care stabilește prioritățile pentru cheltuieli și plafoanele de cheltuieli

pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va

apropia mai mult prioritățile de politici de alocările bugetare. În același timp, parametrii

macroeconomic și bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe

anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB.

Astfel, se așteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.

SFB proiectată și

aprobată

conform

graficului legal

D D D D

1.2.1.2.Pregătirea & rectificarea legilor bugetare anuale – continuare Măsura își propune să livreze legile bugetelor anuale și respectivele rectificări, în conformitate

cu legislația în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor

funcții și organizații din administrație; compilarea, revizuirea și reconcilierea cererilor de buget

venite de la ministerele de linie și pregătirea documentației bugetare impuse de lege.

Numărul de proiecte

de lege pe an -

conform graficului

legal

5 5 8

8

1.2.1.3. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuare Manualul privind

analizarea și D D D

D

84



Măsura își propune să îmbunătățească procesul de prioritizare, eficiența și eficacitatea

cheltuielilor publice, și se concentrează pe planificarea, elaborarea și implementarea

rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele și zonele ineficiente și

a elabora planuri de acțiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru

analizele de cheltuieli, e.g., emițând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea

procesului de revizuire și monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize

sectoriale împreună cu ministerele de linie; și (iv) propunerea unor ținte pentru economii.

Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul

managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a

prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-

bugetare nr.69/2010 și implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv

analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite.

eficientizarea

cheltuielilor publice

realizat

D/N

Proceduri interne

elaborate

D/N

Cadrul legal

amendat

D/N

D

D

D

D

D

D

D

D

1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nou

Măsura își propune să îmbunătățească prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate

a cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe, inclusiv o

clasificare a cheltuielilor după programe. De asemenea, măsura își propune să

îmbunătățească eficiența tehnică, oferind îndrumare pentru relaxarea treptată a controalelor

pe element-linie, pentru a le da ordonatorilor de credite mai multă flexibilitate atunci când

aleg ce fel de resurse vor folosi pentru a genera rezultate, ceea ce ar trebui să ducă la o

productivitate cu mult mai mare

Sistem de bugetare

de programe

funcțional

Numărul de

ministere de resort

care pilotează

bugetarea pe

programe

D

-

D

5

D

10

D

15

1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a unități pentru analiza cheltuielilor

Măsura urmărește susținerea și îmbunătățirea performanțelor Direcției de analiză a

cheltuielilor, în cadrul MFP. Aceasta include, pe de o parte definirea clară a rolului acestei

direcții ce are ca sarcină analiza cheltuielilor publice și identificarea de opțiuni de economisire

Numărul de

analize de

cheltuieli pe an

stabilite prin

- 5 5

8

85



pentru fiecare sector bugetar prin aplicarea unor măsuri bine țintite și durabile în procesul de

eficientizare a cheltuielilor publice, iar pe de altă parte angajarea de personal suplimentar.

Memorandum

Guvernamental

(1.2.2): Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare

independentă)

1.2.2.1. Analiza & evaluarea proiectelor semnificative de investiții – continuare

Măsura își propune următoarele:

a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiții relevante și realiste ajung în faza

de evaluare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate și a notelor de

fundamentare/conceptuale, din punct de vedere al sustenabilității și suportabilității

proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea

studiului de fezabilitate;

b. asigurarea că doar acele proiecte de investiții considerate a fi pregătite în urma evaluării

gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanțare. Aceasta

implică aplicarea criteriilor de prioritizare și obținerea unui punctaj minim conform

prevederilor legale în vigoare.

Numărul de

proiecte analizate,

evaluate pe an

% proiecte avizate

din total proiecte

depuse de OPC

30

70%

30

70%

30

70%

30

70%

1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții – continuare

Măsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate își

propune să crească eficiența de alocare a cheltuielilor de capital și se referă la prioritizarea

proiectelor de investiți publice semnificative i, în raport cu politicile naționale și sectoriale și cu

spațiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiții publice

semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, analiza implicațiilor

bugetare și pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.

Lista de proiecte

de investiții

publice

semnificative

prioritizare

elaborată conform

graficului legal

Elaborare

Memorandum

D

D

D

D

D

D

D

D

86



1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții semnificative –

continuare

Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare și, în final, a rezultatelor proiectelor

de investiții semnificative.

Numărul de

rapoarte de

monitorizare pe an

realizate conform

graficului legal

6 6 6

6

1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou

Măsura își propune să ofere îndrumări și suport tehnic pentru realizarea și implementarea

unor parteneriate public-private (PPP-uri). Inițial măsura se concentrează pe crearea unor

structuri, proceduri și regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar

cele mai bune opțiuni de PPP, care oferă suficiente câștiguri de eficiență pentru a compensa

pentru costurile de finanțare suplimentare asociate finanțării private și constrângerile create

de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porți pentru PPP-uri” care,

având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-

ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe întregul ciclu de viață, oferind

aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru

bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată și lipsa unor

plăți de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a

angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile și costurile bugetare pe

perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; și (iv) gestionarea continuă a

riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.

Numărul de PPP

evaluate, finalizate - 8 12

16

1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nou

În cadrul acestui sistem, pentru fiecare proiect nou de investiții cu finanțare bugetară

aprobată se va face și un credit de angajament multianual inițial, cu o valoare egală cu costul

total al proiectului aprobat. Ulterior se vor face trageri din acest credit de fiecare dată când

se încheie un contract pentru construcție/achiziție în cadrul proiectului. Soldul nefolosit al

creditului multianual, dacă este cazul, va fi reportat în anii următori, astfel încât să rămână

disponibil pentru a putea fi folosit la momentul semnării altor contracte. Cererile bugetare

Sistem de credite

de angajament

multi-anuale

funcțional

D D D

D

87



pentru aprobarea finală a guvernului a noilor proiecte de investiții propuse sunt combinate cu

o cerere pentru finanțare specifică pentru proiect, sub forma creditelor de angajament

multianuale și cu cerințele anuale anticipate pentru creditele bugetare, pentru anul curent și

următorii ani din strategia fiscal-bugetară

1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPP

Măsura urmărește dezvoltarea capacității MFP de a se implica în parteneriate public-private,

direcție nou înființată în cadrul MFP, având ca principale atribuţii identificarea tipurilor de

proiecte care pot fi finanţate printr-un parteneriat între sectorul public şi partenerii privaţi,

promovarea unor astfel de proiecte, precum şi colectarea de date şi informaţii de la autorităţile

publice care inițiază/derulează proiecte de investiţii publice în regim PPP. Pentru

implementarea cu succes a unor astfel de parteneriate este necesar a realiza angajarea de

personal corespunzător în cadrul Direcției managementul investițiilor publice, creșterea

capacității administrative pentru personalul angajat la nivelul direcției, precum și definitivarea

cadrului legal aplicabil, prin amendarea celui existent si elaborarea de norme de aplicare,

dezvoltarea de metodologii de evaluare a proiectelor potentiale, care să reflecte bunele practici

în domeniu, prin realizarea de ghiduri pentru determinarea costului comparativ de referinta,

analiza Value for Money, alocare riscuri, tratament fiscal, standarde de performanta pentru

investitorul privat

Numărul de

proiecte analizate,

avizate pe an

Numărul de

rapoarte de

monitorizare pe an

realizate conform

graficului legal

Lista de

prioritizare

pregătită conform

graficului legal

5

6

D

5

6

D

5

6

D

5

6

D

1.2.2.7. Exercițiul pilot privind testarea mecanismului de raționalizare a Programului de

Investiții Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială – nou

Acest exercițiu își propune testarea mecanismului de raționalizare propus de Banca Mondială,

în colaborare cu. Vor fi folosite trei criterii și elemente de referință asociate, pentru a identifica

proiectele cu rezultate slabe și a le introduce în programul de raționalizare: (i) de când este în

implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanțare; și (iii)

gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depășesc cel puțin două din punctele de referință

ale acestor criterii, și toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat

pentru a fi incluse în programul de raționalizare. Proiectele identificate ca neavând rezultate

Raport proce de

testare finalizat

Nr de proiecte

analizate

D

5

D

5

D

5

D

5

88



bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluție”, separat de PIP principal, unde se va

rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi

elaborată o strategie de rezoluție, cu patru opțiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea; (ii)

reducerea activității și finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) restrângerea și revizuirea

proiectului, pentru ca acesta să fie suportabil; și (iv) continuarea până la finalizarea completă,

conform proiectării și specificațiilor actuale.

Număr proiecte

propuse a fi

mutate în

facilitatea de

soluționare

5

5

5

5

(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale

1.2.3.1Proiectarea & gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea

relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuare

Măsura își propune să reglementeze modalitatea de stabilire a nivelului sumelor ce se alocă de

la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea unor cheltuieli curente din sarcina

autorităților administrației publice locale, precum și pentru finanțarea investițiilor de interes

local. Acest lucru se poate face prin stabilirea unor standarde de cost calculate în funcție de

standardele de calitate a serviciilor publice pe care unitățile administrativ-teritoriale trebuie să

le asigure, precum și în funcție de strategia de dezvoltare teritorială a României.

Numărul de

schimbări ale

sistemului de

transferuri inter-

guvernamentale pe

an

- 5 8

12

1.2.3.2. Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative - continuare

Măsura se referă la adaptarea și perfecționarea continuă a sistemului de transferuri către

administrația publică locală. Acest lucru înseamnă ca: (i) sistemul de transferuri trebuie să

acopere nevoile de finanțare ale administrației publice locale, conform responsabilităților

acesteia potrivit legislației în vigoare; (ii) reducerea/limitarea disparităților dintre resursele

financiare per locuitor, mai ales între unitățile administrativ teritoriale urbane și cele rurale;

(iii) sistemul de transferuri trebuie să ofere stimulentele necesare pentru creșterea bazei fiscale

proprii a administrației publice locale și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor

locale; (iv) evitarea hazardului moral – ”premierea” unităților administrativ teritoriale cu un

management financiar-bugetar defectuos; (v) predictibilitatea și stabilitatea sistemului de

transferuri către administrația publică locală).

Numărul de

schimbări ale

sistemului de

transferuri inter-

administrative pe

an

-

5

8

12

Programul 1.3 Execuția bugetară și administarea veniturilor

89



(1.3.1.) Facilitarea execuției eficiente a bugetului

1.3.1.1 Planificare financiară intra-anuală & eliberare fonduri – continuare

Măsura își propune să asigure o execuție bugetară lină pe perioada anului, pentru a evita

aglomerarea cheltuielilor către finalul anului, printr-o planificare financiară și un management

al fondurilor corespunzătoare. Acest lucru se va asigura prin revizuirea și aprobarea planurilor

trimestriale privind implementarea bugetului, transmise de ordonatorii principali, prin

monitorizarea continuă a cheltuielilor.

Planificare și

eliberare fonduri

la timp, conform

graficului legal

D D D D

1.3.1.2. Procesarea plăților – continuare

Măsura își propune reducerea arieratelor, asigurând plata la timp a facturilor, după o

verificare a informațiilor vitale de pe ordinele de plată

Plățile procesate

conform graficului

legal

D D D D

1.3.1.3. Previzionarea & managementul numerarului

Măsura își propune să asigure o planificare și un management al numerarului corespunzătoare,

pentru a asigura plata cheltuielilor bugetate, în termeni cash în limita bugetară stabilită; să

prevină împrumuturile neanticipate, care ar putea influența negativ echilibrul politicilor

monetare; și să ajute la identificarea nevoii de acțiuni de remediere pe perioada anului. Mai

exact, măsura urmărește: (i) să se asigure că finanțarea cheltuielilor se face corespunzător pe

timpul anului, pentru a reduce costurile de împrumut; (ii) să să asigure finantarea cheltuililor

bugetare cu incadrarea in limitele trimestriale aprobate de politică bugetară, mai ales excedentul

sau deficitul; și (iii) să contribuie la coordonarea lină a politicii monetare și a celei fiscale. Aici

intră următoarele: pregătirea unui plan de numerar lunar; păstrarea situatiilor lunare privind

executia fluxurilor de numerar, pe partea de venituri dar și pe partea de cheltuieli, și propunerea

pregătirii unor noi situații, în cazul în care cele existente nu își ating scopul; centralizarea

informațiilor despre venituri și cheltuieli, care rezumă principalele progrese, analizarea și

actualizarea previziunilor de numerar; elaborarea unor propuneri de ajustarea fluxurilor de

numerar, dacă este cazul; și informarea continuă a BNR.

Numărul de

analize specifice

pe an

Diferența dintre

numerarul

previzionat și cel

utilizat

Prognoza lunară a

soldului contului

trezoreriei

12

0

D

12

0

D

12

0

D

12

0

D

1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nou Proceduri

proiectate, D D D D

90



Măsura are scopul de a simplifica procedurile de execuție bugetară prin

raționalizarea/reproiectarea și automatizarea porceselor de afaceri.

aprobate și

implementate

1.3.1.5. Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului fața de terțe persoane, conform legii - continuare

Măsura are în vedere plățile pentru despăgubirile civile și sumele date prin ANRP (cca

25% din bugetul ministerului)

Planul de plăți

anual executat

integral

D/N

D D D D

(1.3.2) Creșterea transparenței și a eficienței achizițiilor publice

1.3.2.1. Gestionarea procesului de achiziții publice – continuare

1 Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice

Măsura își propune să asigureactualizarea și consolidarea cadrului legislative

privind achizițiile publice prin patru legi distinctecare trasnpunnoile Directive

Europene: achizițiile clasice; achizițiile sectoriale (utilitățile); concesiunile și

parteneriatul public-privat; căile de atac și remedii; respeciv elaborarea de norme

metodologice și ghiduri explicative și actualizarea acestora la realitățile României2

2 Monitorizarea sistemului de achiziții publice - continuă

Măsura prevede înființarea unui departament dedicat în cadrul Agenției Naționale

pentru Achiziții Publice, stabilirea unor indicatori relevanți care sa fie extrași

automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), precum și instituirea

unor proceduri de corelare a funcției de monitorizare cu cea de supervizare și cu

cea de formulare a politicilor publice

3 Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line - continuă

Măsura vizeazpă îmbunătățirea procedurilor pentru facilitarea proceselor de

achiziție on-line

Numărul de

indicatori extrași

și publicați din

SEAP/ 5

Numărul/procentul

procedurilor

derulate integral

on-line”;

7

98%

7

100%

7

100%

7

100%

91



1.3.2.2. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile

pentru implementarea SNDAP (proiect POCA)

Măsura prevede susținerea autorităților contractatne în procesul de achiziții pin elaborarea de

îndrumare și instrumente pentru autoritățile contractante; adoptarea unor măsuri legislative

pentru soluționarea unor problematici comune în managementul proiectelor; profesionalizarea

personalului; mecanisme pentru întărirea capacității autorităților contractante și agregarea

cererii; pentru pentru a dezvolta și introduce măsuri de revizuire/ simplificare a normelor și

procedurilor referitoare la achizițiile publice și pentru a susține abordarea

unitară în domeniul achizițiilor publice

Nr. autorități și

instituții publice

susținute

Nr. Participanți la

activități de

formare privind

achizițiile publice

Nr. Analize, metodologii, ghiduri si

instrumente

operaționale

dezvoltate

.

1

350

13

-

50

-

-

50

8

-

50

8

1.3.2.3. Funcționara efectivă și eficientă a ANAP -continuă

. Măsura are în vedere, ca ANAP să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul

plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu

responsabilitățile stabilite, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă

structurile organizatorice din cadrul ministerului ANAP. Îndeplinirea planului de activități

(planul operațional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei

direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de

indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai

fiecărui specialist din sector.

% din

implementarea

planului

operațional anual

Nr. Rapoarte de

regularitate și

bune practice ale

procesului de

achiziție publică

emise anual

90

-

100

2

100

2

100

2

(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțării

necesităților de finanțare la nivel guvernamental -

92



1.3.3.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare

Măsura își propune să atragă și să asigure finanțarea necesară, prin contractarea datoriei

publice guvernamentale în condițiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse

instrumente de finanțare și analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate

de dobândă, comisioane bancare, etc) in conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de

datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea și monitorizarea datoriei

publice guvernamentale contractate de la instituții financiare internaționale/ băncile de

dezvoltare/ cooperare internațională pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi

refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia

României.

Valoarea anuala a

finantarilor

rambursabile

angajate pentru

acoperirea

necesarului brut de

finantare

- 1000 1000 1000

1.3.3.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare

Măsura își propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale,

monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieței, riscurile valutar, riscurile de

refinanțare, risculrile asociate ratei dobânzii și riscurile de lichiditate, și oferind linii directoare

cu privire la acțiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in

Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri

și instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menționăm si operaţiuni de

piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de

refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational,

instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt

monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si

instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia

de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice

guvernamentale, ce se revizuiește anual

Pentru

administrarea

riscului valutar:

Ponderea datoriei

denominate in

moneda nationala

din total datorie

publica

guvernamentala

(%)

Ponderea datoriei

denominate in

Euro in total

datorie

denominata in

valuta (%)

45%

(minim) –

60%

80%

(minim) –

95%

45%

(minim)

– 60%

80%

(minim)

– 95%

45%

(minim)

– 60%

80%

(minim)

– 95%

45%

(minim)

– 60%

80%

(minim)

– 95%

93



Pentru

administrarea

riscului de

refinantare:

- Ponderea datoriei

in moneda

nationala scadenta

in termen de 1 an

(%)

- Ponderea datoriei

totale scadenta in

termen de 1 an

(%)

- Maturitatea

medie ramasa

pentru datoria in

moneda nationala

(ani)

- Maturitatea

medie ramasa

pentru datoria

totala (ani)

- Mentinerea unei

rezerve financiare

in valuta la un

nivel confortabil,

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim) –

5 ani

5,5 ani

(minim) –

7 ani

Acoperire

a

necesitatil

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7 ani

Acoperi

rea

necesitat

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7 ani

Acoperi

rea

necesitat

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7 ani

Acoperir

ea

necesitati

94



astfel incat sa fie

diminuate riscurile

aferente

perioadelor

caracterizate de o

volatilitate ridicata

pe pietele

financiare (nr.luni)

Pentru

administrarea

riscului ratei

dobanzii:

- Ponderea datoriei

in moneda

nationala care isi

modifica rata

dobanzii intr-un an

(%)

- Ponderea datoriei

totale care isi

modifica rata

dobanzii intr-un an

(%)

- Perioada medie

pana la urmatoarea

modificare a ratei

dobanzii pentru

or

financiare

brute pe o

perioada

de 4 luni

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim) –

5 ani

5,5 ani

(minim) –

7,0 ani

ilor

financia

re brute

pe o

perioada

de 4 luni

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7,0 ani

ilor

financia

re brute

pe o

perioada

de 4 luni

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7,0 ani

lor

financiar

e brute pe

o

perioada

de 4 luni

20% -

30%

(maxim)

15% -

25%

(maxim)

3,5 ani

(minim)

– 5 ani

5,5 ani

(minim)

– 7,0 ani

95



datoria in moneda

nationala (ani)

1.3.3.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare

Această măsură își propune să se asigure că atât nivelul cât și rata de creștere a datoriei publice

sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând

continuu portofoliul datoriei publice și oferind informații pentru ca finanțarea și structura

portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară și bugetară. Principalele

produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si

strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale,

Raportarea pe site-

ul MFP a datoriei

publice conform

legislatiei

nationale si

conform

metodologiei UE

Lunar Lunar Lunar Lunar

Programul 1.4 Contabilitate publică și raportare financiară

(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale

1.4.1.1. Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuare

Această măsură se referă la dezvoltarea și introducerea politicilor, procedurilor și

regulamentelor de contabilitate, conform standardelor internaționale.

Numărul de

standarde emise pe

an

- 1 1 1

1.4.1.2. Gestionarea Planului de Conturi – continuare

Această măsură se referă la gestionarea și întreținerea Planului de conturi (PC) în linie cu

nevoile mereu schimbătoare ale Guvernului referitoare la clasificare, și înregistrarea

tranzacțiilor financiare pentru a sprijini analiza politicii bugetare și gestionarea bugetului.

Măsură urmărește să se asigure că modificările aduce PC respectă configurarea și că datele

istorice nu sunt pierdute sau corupte atunci când se implementează o nouă actualizare a PC.

Numărul de

rapoarte specifice

pe an

1 2 2 2

1.4.1.3. Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuare

Măsura își propune să sprijine managementul bugetar și analiza politicii bugetare, prin

pregătirea frecventă a unor rapoarte financiare relevante, exacte și comprehensive

Rapoarte realizate

la timp D D D D

(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,

96



1.4.2.1. Executarea controlului financiar preventiv și auditului public intern: Măsura își propune

obținerea de asigurări rezonabile că toate operațiunile bugetare/financiare, respectă legile,

regulile și reglementările în vigoare, prin controlul financiar preventiv al operațiunilor, prin

monitorizarea practicilor de contabilitate, conformarea cu baza bugetară de contabilitate folosită

de stat și exercitarea activității de audit public intern. Aceasta introduce politici și proceduri

pentru a urmări, gestiona și raporta resursele și operațiunile bugetare/financiare ale

ordonatorilor de credite..

Numarul de

operațiuni la care

s-au constatat

Nerespetarea

prevederilor

legale, regulilor

procedurale

aplicabile și

încadrarea în

limita și destinația

creditelor bugetare

și/sau de

angajament

250 230 220 200

1.4.2.2. Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe

programe

Măsura își propune ca în contextul procesului de trecere la bugetarea pe bază de performanță –

sau pe bază de programe – să adapteze reglementările și procedurile privind controlul

financiar preventiv în acest sens. Acest lucru înseamnă un accent special pe evaluarea

rezultatelor obținute în raport de resursele avute la dispoziție, pe evaluarea costurilor

diverselor măsuri/activități, pe evaluarea sistemului de monitorizare și a indicatorilor folosiți.

Numarul de acte

normative/

proceduri

elaborate/

actualizate în

domeniul

controlului

financiar preventiv

- 2 4 2

Programul 1.5 Reglementare și supraveghere financiară

(1.5.1): Consolidarea guvernanței corporative și a înregistrării activelor publice

1.5.1.1. Reglementarea sectorului financiar:

Număr minim de

reuniuni ale 4 ori/an

97



Măsura își propune să susțină promovarea unui schimb de informaţii permanent şi eficient între

autorităţile responsabile cu reglementarea şi supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului

financiar, Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul

Bancar, precum şi evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară

la nivelul instituţiilor financiare individuale, al grupurilor financiare sau al pieţei financiare în

ansamblu.

Consiliului

general al

Comitetului

Național pentru

supraveghere

macroprudențială

4 ori/an

4 ori/an

4 ori/an

1.5.1.2. Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuare

Această măsură se referă la analizarea, monitorizarea și supravegherea activității, practicilor

și comportamentului ÎP care intră în aria de competență a MFP, pentru a se asigura că ÎP își

desfășoară activitatea așa cum era așteptat și în conformitate cu toate normele comerciale,

legislative și de altă natură recomandate sau agreate. Aici intră și stabilirea unor linii

directoare pentru raportare, pentru a promova și consolida transparența veniturilor,

cheltuielilor, activelor și pasivelor ÎP; supravegherea programelor de finanțare/ împrumut ale

ÎP; și controlul folosirii pasivelor contingente. În măsura în care MFP va juca rolul de

organism de reglementare, măsura se preocupă și de aspecte precum stabilirea prețurilor,

interesele consumatorilor, aspecte și interese din industrie

Numărul de

rapoarte pe an

2 4 4

4

1.5.1.3. Înregistrarea activelor publice – continuare

Această măsură se referă la îmbunătățirea sistemului de înregistrare a activelor publice.

Măsura are 2 componente: înregistrarea activelor din domeniul public al statului și

înregistrarea activelor din domeniul privat al statului. Referitor la prima componentă atenția

principală se concentrează pe perfecționarea continuă a evidenței activelor proprietate publică

a statului. În ceea ce privește a doua componentă principala problemă este finalizarea

inventarului activelor aflate în proprietatea privată a statului.

Inregistrarea

activelor publice

inregistrate

integral

D D D

D

Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice

(2.1.1): Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare

2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare

Măsura se referă la o activitate esențială și continuă a ANAF, cu un impact major asupra

creșterii eficienței colectării și a conformării voluntare – este un element cheie al întregului

Numărul de plăți

întârziate pe an

30

20

20

10

98



sistem. Calitatea procesării declarațiilor fiscale și a plăților este un factor major în

îmbunătățirea sistemului de colectare și permanenta sa perfecționare este foarte importantă.

Acest lucru presupune în primul rând îmbunătățirea informatizării/automatizării procesării

declarațiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru

contribuabili. De asemenea sistemul de procesare a plăților trebui să funcționeze la parametri

calitativi înalți.

Procent declarații

fiscale procesate

automat

90% 95% 98% 98%

2.1.1.2. Executare silită – continuare

Măsura se referă la ansamblul reglementărilor și procedurilor de executare silită și reprezintă

un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită

funcționează este esențial pentru echitatea întregului proces de colectare și creează stimulente

puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.

Numărul de

proceduri de

executare

finalizate pe an

3000 4000 4000 4500

2.1.1.3. Serviciul de îndrumare și asistenţă a contribuabililor – continuare

Măsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice și juridice,

pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale; pentru accesarea

plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele.

Acest serviciu are ca obiectiv îndrumarea şi oferirea de asistenţă corespunzătoare

contribuabililor, persoane fizice și juridice, pentru îndeplinirea la timp a obligaţiilor declarative

şi de plată şi pentru obţinerea drepturilor şi facilităţilor fiscale prevăzute de lege. Oferirea acestui

serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor,

Această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în

cazul finalizării eșalonării. Toate acestea au un impact determinant asupra creșterii conformării

voluntare, atât la declare, cât și la platî

Numărul de

beneficiari pe an

(Milioane)

3,5 5 7 8

2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilor – nou

Măsura își propune dezvoltarea susținută a procesului legal prin care contribuabilii își exercită

dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procesul trebuie să fie cunoscut și înțeles de

contribuabili, accesibil, transparent și independent. Este foarte importantă reducerea termenelor

de soluționare a contestațiilor

Numărul de

contestații

procesate pe an

10000

20

10000

20

10000

20

10000

20

99



Durata medie a

soluționării unei

contestații zile

Ponderea sumelor

aferente actelor

contestate admise

sau desființate în

totalul sumelor

stabilite

suplimentar

(valoric).

40%

40%

40%

40%

2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală – nou

Măsura se referă la ansamblul activităților de creștere a transparenței în administrarea fiscală –

inclusiv elaborarea și implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei

strategii necesită mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi

măsuri prompte pentru a aborda deficiențele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru

adoptat de întreaga conducere, care să fie structurat şi disciplinat.

Numărul de

reglementări

publicate

Numărul de

vizitatori în locație

6

1000

6

1000

6

1000

6

1000

2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou

Măsura se referă la implementarea unui model de management al riscurilor la neconformare

(CRM) care presupune gestionarea riscurilor care afectează conformarea și aplicarea

măsurilor potrivite. Activitatea diferitelor structuri cu atribuții de control, determinată de

competențele specifice, poate duce la suprapuneri, chiar și la controale simultane, dar

necoordonate la aceiași contribuabili. O astfel de situaţie este ineficientă şi afectează

încrederea contribuabililor în administraţia fiscală. Pentru structurile care implementează şi

monitorizează implementarea CRM, măsura asigură alinierea activităţilor diferitelor structuri

la obiectivele agenţiei, evitându-se astfel alocarea ineficientă de resurse în efectuarea de

activităţi izolate de scopurile stabilite sau fără impact în îndeplinirea acestora

Sistem de

management

implementat

Număr proiecte

pilot realizate

CRM

D

5

D

5

D

5

D

5

100



2.1.1.7. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nou

Măsura se concentrează pe dezvoltarea și oferirea unor strategii, materiale și canale pentru

instruire și servicii țintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou

concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de Agenția

Națională de Administrare Fiscală spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele

de servicii și serviciile adecvate și eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii

costurilor și creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale

moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile

contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de

contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens. În acest context este foarte importantă și

extinderea serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără

personalitate juridică;

Noi servicii

implementate pe

an

Numărul de

beneficiari pentru

noile servicii –mil/

pe an

2

2

2

2

2

2

2

2

2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice–

nou

Măsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea

activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin

participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare

Numărul de

declarații

electronice

procesate (mil)

Numărul

contribuabililor

înrolati în Spaţiul

Privat Virtual din

total contribuabili

(mil)

3

4,5

3

4,5

3

4,5

3

4,5

2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou

Măsura se referă la îmbunătățirea în sensul creșterii flexibilității procedurilor de poprire p cazul

contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către

ANAF

Reglementări și

proceduri adoptate

și implementate

2 2 2 2

101



2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nou

Măsura se referă la creșterea eficienței procesului de valorificare a bunurilor confiscate și

sechestrate, mai ales dacă sunt degradabile, pentru încasarea operativă a contravalorii

acestora. Acest lucru presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu.

Valoarea bunurilor

confiscate și

sechestrate pe

timp de un an (mil

RON)

Durata medie de

valorificare per

bun confiscat sau

sechestrate (luni)

1000

6

1000

6

1000

6

1000

6

2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou

Măsura se referă la îmbunătățirea conformării la plată. Deși rata de declarare este ridicată,

conformarea la plată a rămas în urmă, creând noi arierate. Acest lucru afectează colectarea şi

creează o situaţie inechitabilă pentru contribuabilii ce se conformează în mod normal. Arieratele

erodează credibilitatea sistemului de impozitare Deşi poziţia României nu este nicidecum cea mai

gravă din regiune, există loc de îmbunătăţire

Strategie

proiectată,

aprobată și

implementată

D D - D

(2.1.2): Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

2.1.2.1. Controale fiscale și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line –

continuare

Măsura se referă la controalele și investigațiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerțul on-

line. Datorită specificității domeniului este nevoie de creșterea pregătirii profesionale a

inspectorilor, de specializarea acestora și de dotarea cu echipamente tehnice necesare

Număr total de

controale și

investigații

realizate pe an, din

care în domeniul

comerțului on-line

500 1000 1000 1000

2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a

proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare

Această măsură, susținută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele

europene de transport, asigura securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene

împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile.

Numărul de

evenimente de

trafic ilegal

procesate pe an/

200

300

300

500

102



Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operațiunilor economice

intracomunitare, pentru identificarea trasabilității mărfurilor și a beneficiarilor reali

Nr de evenimente

cu utilizare a

echipamentelor de

control

nedistructiv

200

300

300

400

2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării

impozitelor taxelor și contribuțiilor – nou

Măsura se referă în special la managementul riscului în activitatea de control fiscal În prezent,

controalele fiscale sunt programate și se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal

la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă

a resurselor materiale şi umane. reducerea duratei de efectuare a inspecției fiscale; creșterea

numărului de inspecții fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și

domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada

imediat următoare, a unui număr mai mare de contribuabili.

Numărul de

proceduri și

metodologii

proiectate,

aprobate și

implementate

Sume stabilite

suplimentar

urmare inspecţiilor

fiscale

3

10%

3

10%

3

12%

3

15%

2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

Verificarea persoanelor fizice cu risc fiscal va fi eficientizată prin extinderea competenței de

verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF și

cuprinderea astfel în verificări a unui număr mai mare de persoane;;

Reglementări și

proceduri adoptate

și implementate

Număr de

verificări ale

situației fiscale

personale efectuate

pe an la personae

fizice, din care

verificări efectuate

de structurile

3

500

3

500

3

500

3

500

103



teritoriale ale

ANAF;

Sume stabilite

suplimentar

urmare verificării

situației fiscale

personale, din care

sume stabilite

suplimentar

urmare

verificărilor

efectuate de

structurile

teritoriale ale

ANAF;

10%

10%

10%

10%

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nou

Măsura își propune consolidarea Direcției pentru mari contribuabili, inclusiv prin schimbarea

criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competențelor personalului de

aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experiență cu alte administrații fiscale

avansate; crearea, în cadrului Direcției pentru administrarea marilor contribuabili, a unei unități

de management a riscurilor; propunerea modificării legislației specifice și a altor regulamente

și instrucțiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi

permită să își prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai

Numărul de

personal pentru

biroul pentru

contribuabilii mari

500 500 500 500

104



ridicate; și oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii și personalul cheie din

Direcția pentru administrarea marilor contribuabili.

2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și

CAS) – nou

Măsura se referă la un element cheie: creșterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul

general consolidat al statului. Diferența actuală în potențialul de colectat și nivelul efectiv al

colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu.

Aceasta presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu, a structurilor

instituționale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară și

menținerea sub control a costurilor colectării.

Reducere ”gap”

colectare la TVA

si CAS (zile)

Cost la 1000 RON

valoare impozite

colectate pe an

60

100

60

100

60

100

60

100

Programul 3.1: Management și administrare

(3.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate::

Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite

o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

Măsura urmărește să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este

stabilit (cu contribuții din partea departamentelor tehnice), că există toate procesele de

planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare și proceduri de evaluare. Pentru aceasta,

structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MFP vor fi revizuite și reflectate în mod

adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procesele

de planificare și bugetare, de implementare a planurilor, precum și procedurile de monitorizare

și evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obține rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un

nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..

Organigramă și

ROF modificate

D /N

N

- D D D

3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale

Măsura își propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaționale și a

aranjamentelor instituționale ale MFP și a instituțiilor subordonate, pentru a reflecta reformele

Organigramă și

ROF modificate

D /N

- D D D

105



în derulare în managementul finanțelor publice, precum și reformele stabilite în conformitate cu

strategiile guvernamentale și ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu

și instituții subordonate.

N

3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor

instituționale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat

al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor și relațiilor cu beneficiarii politicilor

publice, cu cetățenii și instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor

și rapoartelor statistice. Măsura este orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia și

personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. Ulterior

implementării măsurii, este estimat că cel puțin 10 la sută din procesele și procedurile

ministerului vor fi automatizate între 2017 și 2020 și 50 la sută dintre angajații ministerului vor

folosi sistemele de TI în aceeași perioadă

Procese și proceduri

computerizate la

nivelul ministerului

% /1%

angajați care

folosesc sistemele

de TI

%/ 5%

2%

10%

10%

50%

10%

50%

10%

50%

Dezvoltarea resurselor umane

3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

Măsura vizează o componentă critică a administrației publice, în general, cea a personalului de

specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat și menținut în organizație conform

nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal

specializat. Prin această măsură se urmărește îmbunătățirea activității structurilor de resurse

umane, precum şi a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menține rulajul

personalului din MFP aparat propriu la 6,67% în 2017 și un grad de ocupare a statului de funcții

de peste 88,39% până la aceeași dată., respectiv menținerea la nivelul ANAP în 2017 a fluctuației

personalului la 5,69 % și a gradului de ocupare a posturilor de 91,59%.

Gestionarea planificării forței de muncă - asigură existența unei planificări a forței de muncă și

folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică

analiza funcțiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra

Rulajul/fluctuația

de personal din

cadrul ministerului

MFP/ANAP/

ANAF

% /

Grad de ocupare

posturia statului de

funcții

%

6,67%/

5,69%

88,49%/

2

6,6%

88,4%9

1,59%

3

6,6%

88,4%9

1,59%

4

6,6%

88,4%91,5

9%

5

106



forței de muncă și elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările

corespunzătoare. De asemenea, această măsură include și analiza corelării dintre nivelurile

calificărilor și conținutul posturilor

Gestionarea recrutărilor și a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări

și caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienței și calităților care să

răspundă necesităților actuale și viitoare ale organizației

Gestionarea forței de muncă - asigură condițiile în care mecanismele de promovare și

recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să își desfășoare activitatea în mod

eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice și măsuri

disciplinare definite și aplicate corect

Îmbunătățirea performanței personalului: Măsura își propune să asigure existența unor sisteme

eficiente care încurajează îmbunătățirea performanței personalului și care permit identificarea

celor cu rezultate foarte bune, dar și a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta și

mai mult punctele forte individuale și pentru a remedia punctele slabe

Transformarea Departamentului de RU: Măsura își propune susținerea departamentului de RU

care vor ajuta la crearea și instituționalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit

folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător și recompensate conform meritelor, cu

aptitudinile potrivite și deținând funcțiile potrivite.

Studii, analize,

rapoarte, proiecte

/ 1

Numărul de

structuri/funcţii în

care a fost

implementată

planificarea forţei

de muncă

Ghiduri, proceduri

documente

metodologice sau

acte administrative

/ 1

Studii, analize,

rapoarte sau acte

administrative

/1

Ghiduri, proceduri,

documente

metodologice și

acte administrative

/ 2

0

3

2

3

65%

1

4

2

4

75%

2

5

2

4

85%

3

6

2

4

85%

107



Rata de retenţie a

noilor angajaţi

după 12 luni

Program de

implicare/motiv

are dezvoltat şi

implementat

Analize de

satisfacție/strategii,

instrumente

Număr de analize,

rapoarte

/1

Procentul de

politici şi

proceduri revizuite

şi optimizate în

Nu

3

2

30%

Nu

3

3

40%

Nu

3

3

70%

Da

3

3

100%

108



domeniul

resurselor umane

3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat

al ministerului

Măsura urmărește dezvoltarea calitativă și îmbunătățirea abilităților personale și tehnice

profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în

special formarea acestuia, este încurajată și planificată în mod corespunzător, livrată și evaluată

într-un mod care să convingă faptulcă activitățile realizate satisfac integral cerințele individuale

dar și pe cele ale organizației. Beneficiarii măsurii sunt angajații MFP, care, prin participarea

și certificarea în programe de formare și specializare, conform cu nevoile identificate și

recomandările stabilite în procesul anual și semestrial de evaluare și încluse în Planul anual de

perfecționare profesională a personalului din structurile MFP, vor determina gradul de formare

prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.

Îndeplinirea

planului anual de

instruire la nivelul

organizației

% / 100%

personal certificat

prin programe de

formare și

specializare din

totalul personalului

specializat

% / 12%

Rata de participare

a angajaţilor la

minim un curs de

formare

profesională într-

un interval de trei

ani

Procentul de

angajaţi care au

100%

16%

N/A

N/A

100%

22%

20%

10%

100%

22%

70%

10%

100%

22%

100%

10%

109



beneficiat de

formare (creștere

anuaă[)%

Evaluarea performanței și managementul financiar

3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP

Măsura vizează dezvoltarea și operaționalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice

ale ministerului și pe deplin integrată în procesele de planificare strategică și monitorizare ale

MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de

evaluare a performanței va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod

eficient punerea în aplicare a PSI și de a informa elaborarea politicilor viitoare.

Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (și nu numai) și va fi

finanțată din resurse bugetare naționale.

Nr de accesări de

utilizatori

5000 5000 6000 6000

3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a

fondurilor interne și externe alocate

Măsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor

ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE) și a execuției

bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acțiunilor de planificare și monitorizare

a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea

în limita de cheltuieli aprobată şi în termenul solicitat de MFP şi urmărirea execuţiei operative

a acestuia. Ministerul își va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe, pentru a putea

monitoriza în acest fel performanța structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de

respectare al programării bugetare anuale.

%(gradul de)

conformare cu

programarea

bugetară anuală

%

100%

100% 100% 100% 100%

3.1.1.8. Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP

Măsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investițiilor MFP (inclusiv

instituțiile aflate în coordonarea, subordinea acestuia), respectiv inventarierea nevoilor de

Nr de proeicte de

investiții

finalizate/Volumul

- 5 / 2,5

mil

3 / 2,5

mil

1 / 2,5

mil

110



investiții, analiza, prioritizarea și bugetarea proiectelor de investiții, precum și contractarea și

implementarea acestora conform planificării.

fondurilor alocate

pentru investiții/an

Transparență și acces liber la informații de interes public

3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

Măsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activității ministerului

cu privire la liberul acces la informațiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparența este una din valorile declarate

ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și

care va fi aplicată și respectată necondiționat și în implementarea Planului Strategic

Instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru

toate acțiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile

legale, precum și punerea la dispoziția publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute

prin lege.

respectarea

procedurilor legale

(numărul de

inconsecvențe)

% / 100%

Rapoarte publicate

conform Legii nr.

544/2001

Nr / 1

Rapoarte publicate

pe Legea nr.

52/2003

Nr / 1

Timp mediu de

răspuns în zile

/ a se determina

Cereri privind

Libertatea de

informare

Nr / an / a se

determina

100%

1

1

N/A

N/A

100%

1

1

20

100

100%

1

1

20

100

100%

1

1

20

100

111



Vizite la rapoartele

de evaluare a

sectorului și a

politicilor ale MFP

(on line)

A se determina

N/A

1000

1000

1000

3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile


Măsura susține procesul de implementare al Planului strategic instituțional și îndeplinirea

indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse

sub OS1 si OS2), care depind de transferul de informații cu acuratețe, fără limitări și cu

regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile subordonate vor

pregăti informațiile corespunzător programelor aprobate și le vor pune la dispoziţia publicului

prin intermediul instrumentelor și mijloacelor de comunicare în mod programat.

Numărul de

evenimente și

campanii de

informare

desfășurate

Nr.

-

N/A 12 12 12

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP

3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de

feedback ale elaborării de politici

Măsura este orientată către conținutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și

analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a

procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP și toate părțile

interesate implicate în formularea de documente de politică publică și analize de impact pentru

sectorul fiscal-bugetar (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații

nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică și

a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce privește calitatea) procedura

aprobată de minister și bunele practici internaționale de evaluare

% documente de

politici publice

conforme cu

procedura aprobată

de minister

%

100%

100% 100% 100% 100%

3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru

formularea și publicarea de politici publice

Nr. de politici

consultate conform 100% 100% 100% 100%

112



Măsura vizează susținerea proceselor consultative în administrație, în general și, în mod

deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuții. Beneficiarii documentelor

de politică publică sunt cetățenii, companiile publice, companiile private, organizații

neguvernamentale, iar impactul politicilor publice trebuie prezentat acestora pentru consultare

și promovare. MFP va susține în continuare procesul de consultare și promovare a politicilor

publice, dintre specialiștii ministerului și participanții activi și implicați în sector (stakeholders),

astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.

procedurii

ministerului (100%

conformitate)

Nr

-

3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și

internaționale relevante

Măsura urmărește o dezvoltare a capacității instituționale a MFP, de colaborare națională,

europeană și internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul fiscal-bugetar

și de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la

nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor fiscal-bugetare.

Nr. de parteneriate

-

2 4 8 12

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP

3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

Măsura vizează o componentă foarte importantă a activității MFP (audit, control financiar și

management al riscului) și susține dezvoltarea capacității operaționale în acest domeniu.

Beneficiarii măsurii sunt direcțiile, agențiile și serviciile, care desfășoară inspecții, control

financiar și audit, ce necesită un management al riscului elaborat conform procedurilor și

standardelor internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru punerea în aplicare a

analizelor și a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează

să crească gradul de conformitate al acțiunilor entităților controlate cu procedurile şi standardele

de evitare a riscurilor, iar planurile de monitorizare specifice fiecărei structuri de control

financiar, audit și inspecţie să fie îndeplinite integral.

% din planurile de

monitorizare

specifice conforme

%

100%

100% 100% 100% 100%

3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și

instituționale

fonduri

utilizate/alocate

anual

95%

95%

95%

95%

113



Măsura vizează folosirea oportunităților de finanțare din resursele externe și extrabugetare (în

mod special FEN -ex: Programul Operaţional Capacităate Administrativă, etc), pentru

dezvoltarea ministerului și a capacității acestuia de a elabora și implementa politici publice și

programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmărește să dezvolte capacitatea de

elaborare de cereri de finanțare la nivel național și de implementare a proiectelor finanțate din

fonduri extrabugetare și externe (preponderent europene).

% / -

Fonduri utilizate

pentru dezvoltarea

capacității

instituționale din

fonduri (surse de

finanțare) externe

față de minister

(vs. bugetul

administrativ)

% / -

0,70%

0,75%

0,75%

0,75%

3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul

structurilor proprii și prin instituțiile subordonate

Măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin

propriul plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în

conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs

realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizatorice din cadrul ministerului și

publiceunitățile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual

ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau

compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor

de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din

implementarea

planului

operațional anual

%

100% 100% 100% 100%

Programul 3.2. Sistemele informatice bugetare și financiare

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare

3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT

Măsura urmărește să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware și software)

funcționează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale

programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depășit, etc.

Nr sisteme IT

funcționale la

capacitate

nominală din total

8 8 8 8

114



Nr/

3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

Măsura urmărește să asigure consolidarea funcționării cu succes a noilor sisteme FEX, pentru a

raționaliza procesele de activitate ale PEM și pentru a dezvolta o funcție suport de management

de date, care să includă și posibile îmbunătățiri la structura clasificării bugetare. Aceasta

include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaționale și a stadiului, pentru

actualele reforme din proiectul Forexebug, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate la timp

și cu succes; crearea unui birou CIO și a unui grup de arhitectură organizațională (AO) care să

îndeplinească rolul de Secretariat CGTI, și care să dezvolte și să întrețină modele formale de

arhitectură care leagă funcțiile de business PEM cu IT-ul; realizarea unui proces de activitate

combinat; realizarea unui studiu de evaluare a practicilor de contabilitate și a sistemelor de

contabilitate, pentru un eșantion de instituții publice și dezvoltarea unui model de date corporatist

și a unui dicționar de date pentru MFP.

Evaluări

independente a

riscurilor

operaționale

Nr/

Implementarea

planului de

activitate al

biroului CIO

funcțional

%/

6

100%

6

100%

6

100%

6

100%

3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT și sistemele de calitate din MFP

pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaționale. Aceasta include: crearea

unui Comitet pentru Guvernanță IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos

și o puternică funcție de secretariat; raționalizarea managementului IT și a personalului pentru

sistemele PEM, care acum sunt împărțite între MFP și ANAF; formalizarea aranjamentelor de

management pentru o infrastructură IT comună între MFP și ANAF; creșterea performanței

specialiștilor TIC; angajarea unor experți consultanți pe 3 ani, pentru a umple golurile și a ajuta

managementul DGTI să implementeze programul de reformă;; aplicarea unei politici de RU

pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenția competențelor și strategia

de finanțare;; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM și adoptarea unui sistem de calitate

pentru serviciile și managementul IT; și elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.

Implementarea

planului de actiuni

a CGIT

% /

100%

100%

100%

100%

3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii: Nr de sisteme

portate pe 4 4 2 1

115



Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea

tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilității de acces la informații de pe dispozitive

mobile etc.

tehnologie Open-

Source

Nr/an

3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP


Măsura oferă servicii de suport IT pentru întregul MFP (aparatul propriu), și include oferirea de

servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicații

centrale, etc.

Nr de tichete

soluționate/anual

Nr de

cursuri/cursanți

sustinute /an

Nr/

1200

90

1800

90

1500

90

1000

90

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în

MFP

Strategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea

obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituțional și implicit pentru îndeplinirea misiunii

întregii organizații a MFP. Strategia va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar,

la nivelul întregii organizații a MFP, politicile și procedurile din cadrul sistemului de control

intern managerial, activitățile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF și în relația cu celelate

entități publice și private și va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind alocarea

de resurse umane domeniului TIC și resurse pentru tehnologia informaţiei folosite în comun în

scopul modernizării şi eficientizării activităţilor și proceselor bugetare şi de administrare a

veniturilor statului. Strategia IT a ANAF care se elaborează în cadrul RAMP/CS/1 cu sprijinul

consultantului extern, va fi corelată și integrată în Strategia privind tehnologia informației și

comunicațiilor în MFP.

Strategie elaborată

și aprobată D D - -

3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

Măsura își propune să îmbunătățească semnificativ eficacitatea și eficiența managementului

informațiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicații IT care permite (i) păstrarea

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

116



unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiții, pe întregul ciclu

de viață al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai

sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date inițiale și a celor din prezent

pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor și a

performanței; și (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce privește introducerea și

modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai

sistemului; alertarea unităților MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale

fișelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată și

păstrarea unei evidențe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice și pentru audit

3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

Măsura vizează îmbunătățirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcție atât în MFP

cât și în ministerele de linie și ordonatorii subordonați acestora, și pentru a facilita elaborarea

unui buget bazat pe programe și orientat către rezultate.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului

Măsură prin intermediul caruia se va realiza: optimizarea și eficientizarea procesului decizional

(posibilitatea furnizării către decidenți a unor informații agregate și in timp real cu privire la

cuantumul și valoarea operațiunilor de încasări și plăți), reducerea perioadelor de decontare a

instrucțiunilor de plată, reducerea infrastructurii tehnice necesare susținerii proceselor de

decontare, etc

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul

cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking

Măsura prin intermediul careia se va realiza: îmbunătăţirea eficienţei, calității, transparenței şi

accesibilităţii serviciilor publice pentru cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile publice,

diversificarea modalităților de efectuare a operațiunilor de încasări și plăți în relație cu unitățile

trezoreriei statului, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare,

etc

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de tranzacții

efectuate anual de

contribuabili

Nr/

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

117



3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitate

Măsura are în vedere simplificarea și standardizarea proceselor de contabilitate publică și

raportare financiară la nivelul administrației, promovarea modernizării și integrării sistemelor

de contabilitate din sectorul public românesc, nu doar pentru a reduce costurile agregate ale

acestor sisteme, ci, în principal, pentru a le crește eficiența și fiabilitatea.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

Proiectarea, achiziția, personalizarea, integrarea și implementarea unui pachet de aplicații de TI

standard, bazat pe cele mai bune practici internaționale. Acesta include: (i) modernizarea funcției

de management de TI în cadrul ANAF, pentru a gestiona toate resursele de TI ale ANAF, inclusiv

personalul, consolidarea birourilor la nivel de țară; (ii) implementarea managementului și

arhivării electronice a documentelor; (iii) dezvoltarea și implementarea sistemului de

management integrat al veniturilor (SMIV); și (iv) modernizarea infrastructurii informatice și de

comunicații a ANAF (ITC), inclusiv dezvoltarea unui centru de procesare centralizată a datelor,

a unui depozit de date și a unui centru de continuitate a datelor capabil să susțină toate

operațiunile ANAF, fără vreo pierdere de date în caz de dezastru.

Sistem care trebuie să însoțească profunda reformă începută în ANAF și să implementeze bunele-

practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare,

administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistență contribuabili). Măsura

vizează fiecare dintre acțiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1.

Administrarea veniturilor bugetare.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”

Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea și

punerea la dispoziția cetățenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informațiilor privind

patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România

constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum şi alte

date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele

sociale acordate persoanelor fizice). Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria

localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

118



patrimoniul deținut și despre obligațiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt

gestionate de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau

de instituții ale administrației publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin

punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV).

Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa

impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea

informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.

3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

Registratura centrală a administrației publice ce permite, securizat peste internet, depunerea și

primirea de către cetățean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea și regăsirea

lor ulterioară . Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu

documentele şi serviciile MFP, însă sistemul poate fi utilizat și de oricare altă instituție care

acceptă standarde de comunicare clare, publice și auditabile. Extinderea SPV urmărește:

Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor și beneficiarilor de asigurări

sociale, persoane fizice, gestionați atât de organele fiscale centrale cât și de cele 3.228 de organe

fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a

administrației publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăți și asigurări

sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual

individual pe baza unui singur set de credențiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri

de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va

extinde în etape, desfășurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi

servicii electronice și instutuții publice în sistem).

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale

colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

Măsura este complementară implementării PatrimVen. Iniţiativa are ca obiect colectarea,

agregarea și punerea la dispoziția utilizatorilor, într-un depozit de date comun, a informațiilor

privind obligațiile fiscale (stabilite prin raportare la masa impozabilă accesibilă prin PatrimVen)

și nefiscale (de tipul amenzilor de circulație și alte taxe) ale persoanelor fizice, gestionate atât de

Sistem funcțional

în proporție de

%/

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

119



primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, cât și de alte autorităţi locale sau instituții

publice ale administrației locale și centrale. Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la

primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile

despre obligațiile fiscale şi nefiscale proprii, inclusiv obligaţii gen amenzile de circulaţie,

indiferent de organul care le-a stabilit, şi vor avea de asemenea acces direct prin internet sau prin

punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV)

pentru iniţierea plăţilor corespunzătoare. Pe baza informaţiilor şi a disponibilităţii proprii,

contribuabilii îşi vor putea stabili un calendar individual de stingere a obligaţiilor fiscale şi

nefiscale, inclusiv prin alegerea informată a modalităţilor de plată. În subsidiar, existenţa acestui

punct unic de colectare va permite schimbul direct de date şi informaţii între diferitele autorităţi

şi instituţii publice, degrevând contribuabilul de o serie de obligaţii asociate interacţiunii fizice

cu aparatul administrativ

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice,

(CUIF).

În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) şi

a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea

unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că, din 2017, fiecare persoană

fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces,

de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale şi nefiscale şi de

asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de

identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar

în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii

şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o

raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte documente necesare

pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice

presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi

nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

120



baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de

asigurări sociale.

3.2.2.12. Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice

utilizate în relația cu cetățeanul

Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi

instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea

şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică,

disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi completate şi

transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă

în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare

diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmărește ca

documentele solicitate sau emise de instituțiile publice să poată fi acceptate și în format electronic

cu semnătură digitală precum și să fie pre-completate cu informațiile pe care administrația

publică deja le deține. Măsura este corelată cu inițiativa Guvernului de a nu mai solicita

cetățeanului informații despre acesta pe care deja le deține în sistemul administrației publice.

Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relația cu administrația

publică și a modalității de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv completarea

cadrului legal existent și a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoașterea formei

electronice a documentelor, la nivelul instituțiilor publice, ca original.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor

publice

Măsura presupune completarea cadrului legal existent pentru a putea permite contribuabililor

și alte modalități de plată în concordanță cu tehnologiile actuale (spre ex.plata cu telefonul

mobil) și operaționalizare (plata taxelor şi impozitelor online care nu se suprapun cu alte

sisteme şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale TrezorărieiTrezoreriei, prin terminale

POS pentru plata cu cardul la ghişeu, terminale POS mobile pentru agenții de circulație etc.).

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

121



3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor

contribuții

Măsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe și

impozite care sunt stabilite prin legi și alte acte administrative de la nivel central sau local și

sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum și

alte instituții/ autorități publice. Registrul va conține informații despre: tipul impozitului/ taxei;

denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise,

cuantumuri și/sau modalități de calcul; autoritățile publice care impun taxa, actul normativ

care stabilește valoarea efectivă a impozitului/taxei la nivel local, tipuri de contribuabili,

modalități de plată etc. Registrul electronic al impozitelor și taxelor locale va fi publicat pe site-

urile MFP și MDRAPMDRAPFE, informațiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI): Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii și

transmiterii informațiilor fiscale către jurisdicțiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb

automat de informații în baza instrumentelor juridice de drept internațional la care România este

parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia

ISO/IEC 27000 și a particularităților definite de către IRS (pentru FATCA), UE și OECD (pentru

AEOI). Este o măsură ambițioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informații, nu numai

la sistemul informatic, și atinge tehnologie, oameni și procese.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de trazacții în

cadrul

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat

electronice fiscale” (SIMAMEF):

Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin

înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și a operațiunilor derulate

prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de

inregistrări/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

122



Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamale

Măsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii

aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9

octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi

comerţ.

Nr –sisteme

implementate/Nr

sisteme prevăzute

în Codul vamal al

Uniunii

5/12 7/12 8/12 12/12

3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt

executați silit și să-l înlocuiască cu un sistem maleabil și rapid care să permită atât blocarea

rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât și deblocarea cu aceeași

eficiență a conturilor după executarea silită, cu influențe în economie.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):

Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin

înregistrarea și monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei

analize de risc orientate pe multiple paliere, în relație cu sisteme deja dezvoltate.

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de

inregistrări/an

Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

123



3.2.2.20. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF:

Măsura este menită să simplifice problema găsirii spațiului adecvat și a condițiilor de construcție,

prin asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiționalități, cum este cea

de a se construi în același loc și noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul

DGTI care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin

atribuțiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele și echipamentele auxiliare).

Centrul DP ANAF

functional D D D D

3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice

transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Sistem funcțional

în proporție de

%/

Nr de

inregistrări/an

Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

124

Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern

Profil Instituțional

• Ministerul Finanțelor Publice are rolul principal în stabilirea politicii fiscale și este

responsabil cu pregătirea cadrului macroeconomic , a Strategiei Fiscal-Bugetare și a bugetului anual.

În momentul de față Ministerul îndeplinește funcțiile majore centralizate de management al finanțelor

publice (MFP): (i) politica macroeconomică și fiscal-bugetară; (ii) elaborarea bugetului; (iii) execuție

bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie publică, contabilitate și raportare; (iv)

politica fiscală și administrarea veniturilor ; (v) funcții de reglementare și control asociate MFP: control și

audit intern și, acum și achiziții publice. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea

sectorului financiar și în supravegherea directă a mai multor Întreprinderi de Stat (ÎS), ca de exemplu Loteria

Română.

• Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite printr-un cadru cuprinzător de

reglementare. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare, trasează

responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește elaborarea bugetului,

creditele bugetare și execuția. De asemenea, legea descrie și calendarul bugetar anual și procedurile

asociate. În 2010 a fost adoptată Legea Responsabilității Fiscale (LRF), care completează Legea Finanțelor

Publice. Aceasta a introdus reguli bugetare și obiective cantitative pentru cheltuielile publice agregate și

pentru componentele acestora; a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize

ale impactului bugetar pe care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-Bugetară

(SFB) , pentru a da un caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a

Semestrului European, LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural, o regulă privind

datoria și un mecanism de corecție.

• În conformitate cu structurile administrative predominante în România, conducerea

MFP este asigurată de două niveluri de conducători numiți politic. Sub nivelul Ministrului, portofoliul

MFP este împărțit în șase domenii de funcționare, fiecare dintre acestea fiind conduse de secretari de stat

numiți politic. Totodată, există servicii suport, organizate în compartimente, servicii, direcții, care

raportează în cea mai mare parte secretarului general, funcționarul public de cel mai înalt rang din minister,

iar altele direct Ministrului. Sub nivelul secretarilor de stat se află primul nivel de unități operaționale,

organizate ca direcții generale sau direcții, conduse de manageri care sunt funcționari publici. În prezent,

există 32 de astfel de direcții generale/direcții. O organigramă în care este ilustrată structura organizatorică

a MFP până la nivel de Direcție poate fi găsită la:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/OrganigramaMFP_28042017.pdf.

.

• Există trei entități juridice distincte ce funcționează ca agenții specializate subordonate

MFP: (i) Agenția Națională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale și

de sănătate și alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea

în aplicare a politicilor și reglementărilor vamale, inclusiv controale operative și inopinate destinate

prevenirii, depistării și combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/OrganigramaMFP_28042017.pdf

125

fiscală/vamală; (ii) Comisia Națională de Prognoză ce realizează studii și prognoze privind evoluțiile pe

termen scurt, mediu și lung ale economiei românești, inclusiv profile sectoriale și teritoriale. Pe baza

acestora se fundamentează principalele măsuri de politică economică elaborate de Guvern; (iii) Agenția

Națională pentru Achiziții Publice elaborează, promovează și implementează politica de achiziții publice.

Aceasta dezvoltă și implementează sistemele de control și verificare pentru aplicarea unitară a prevederilor

legale și procedurale din domeniul achizițiilor publice monitorizează funcționarea eficientă a sistemului de

achiziții. La toate nivelurile, Ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de

specialitate. La data de 31.12.2016, la nivelul ministerului– aparat propriu exista un număr de 1525 de

posturi (inclusiv demnitari), din care 1348 (88,4 %) ocupate și 177 (11,6%) vacante. Peste 90% din

personalul MFP are studii universitare (Tabelul 3), majoritatea în domeniul economiei și contabilității,

urmat de studii de drept. Aproximativ 73% din posturi sunt ocupate de femei.

Tabelul 2: Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2016

Total număr de

posturi aprobate

pentru aparatul

propriu al MFP

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

# % # % # % # %

Ocupate 1301 90,4 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4

Vacante 138 9,6 134 9,4 170 11,7 177 11,6

Total 1439 100 1439 100 1460 100 1525 100

Sursa: MFP

Tabelul 3: Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2016

Număr de posturi

ocupate (MFP,

aparat propriu)

pe categorii

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Total 1301 1305 1290 1348

Funcționari publici 1186 1197 1185 1232

Personal contractual 115 108 105 116

Studii superioare 1196 1204 1189 1250

Studii medii 45 41 39 35

Studii de bază 60 60 62 63

Femei 969 962 950 992

Bărbați 332 343 340 356

• Sursa: MFP

• Tiparele de personal nu s-au modificat însă pentru a se adapta volumului diferit de muncă, parțial

datorită rigidităților existente în reglementările privind modul de recrutare, mobilitate și promovare a

126

funcționarilor publici. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin

într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de

recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este

recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul

legal, nu pe testarea competențelor generale și de specialitate relevante. Deși aceasta este o trăsătură comună a

recrutării în sectorul public din România, această practică poate face dificilă corespondența dintre competențele

personalului și funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe

funcțiile organizației și pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a

admis faptul că pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se impune reînnoirea

competențelor. Atribuțiile tot mai complexe pe care le îndeplinește MFP necesită o paletă amplă de competențe

tehnice, analitice și manageriale. Direcția generală managementul resurselor umane a elaborat o strategie prin

care să asigure o realiniere treptată între resursele umane și prioritățile strategice și funcțiile în continuă evoluție

ale organizației. Este de dorit ca prin intermediul acesteia să se realizeze o mai mare eficiență și să se consolideze

sprijinul acordat domeniilor de bază ale activității ministerului.

Tabelul 4: Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2016

Număr de posturi

ocupate pe

grupe de vârstă

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

între 20 și 30 de ani 31 46 50 62

între 31 și 40 de ani 370 380 382 375

între 41 și 50 de ani 512 517 520 581

între 51 și 60 de ani 301 300 297 278

peste 60 de ani 87 62 41 52

Total 1301 1305 1290 1348

Sursa: MFP

• Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce

mai importantă Deși vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 41 de

ani, în jur de 24% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani.(Tabelul 4). Prin urmare, planificarea

adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri și

promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a

ministerului.

Sistemul Bugetar

• Sistemul de construire a bugetului este reglementat în principal de trei legi inter-

dependente. Pe de o parte, Legea finanțelor publice (Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările

ulterioare - LFP) și Legea finanțelor publice locale (Legea nr. 273/2006 cu cu modificările și completările

- LFPL) stabilesc prevederile generale privind formarea, administrarea, elaborarea, execuția bugetului de

stat și a bugetelor locale, instituțiile implicate și responsabilitățile acestora. Pe de altă parte, Legea

responsabilității fiscal-bugetare (Legea nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare - LRF), ce

127

completează începând din 2010 cadrul legal aplicabil domeniului, stabilește principiile disciplinei fiscale

pe termen mediu și pe termen lung și introduce cadrul fiscal multianual și plafoanele de cheltuieli cu care

trebuie să opereze celelalte două legi.

• Procesul bugetar combină abordarea de sus-în-jos cu o abordare de jos-în-sus a bugetului.

Mai întâi, Guvernul, prin MFP, centralizează obiectivele generale ale cadrului bugetar național, pe baza

politicii fiscale și a estimărilor macroeconomice și sociale pentru anul bugetar de referință și pentru

următorii trei ani (t - anul de referință și t+3) furnizate de Comisia Națională de Prognoză. Comisia

Națională de Prognoză este un organism specializat aflat în subordonarea MFP din anul 2007, care are

atribuții de planificare strategică economico -socială și de armonizare a evoluțiilor naționale cu prevederile

și recomandările UE. Pe baza elementelor de referință de mai sus, MFP elaborează legea bugetului anual,

fixând limitele de cheltuieli pentru anul bugetar de referință (t) și estimările pentru următorii trei ani (t+3)

și o transmite Guvernului (Articolul 20(1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare). În a doua etapă, MFP

transmite o scrisoare cadru ordonatori principali de credite, prin care îi informează pe aceștia cu privire la

estimările macroeconomice și limitele pe care vor trebui să le respecte la elaborarea bugetelor lor.

Ordonatori principali de credite trimit propunerile lor de buget la MFP, care analizează concordanța dintre

acestea și setul de estimări macroeconomice, limitele stabilite și strategia fiscal-bugetară. Într-o etapă finală,

bugetul de stat consolidat este transmis Guvernului și ulterior Parlamentului, spre aprobare. Bugetele locale

se aprobă la nivel local. Legea bugetului de stat poate fi amendată de maxim două ori în cursul anului

bugetar, dar numai în ultimele șase luni ale anului (Articolul 15(2) din Legea Responsabilității Fiscale).

• Din anul 2013, Legea Finanțelor Publice prevede în mod expres că baza pentru

formularea bugetului anual este Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) (Legea 500/2002,

Secțiunea 1-1). CBTM urmează îndeaproape estimările macroeconomice și bugetare ale Comisiei

Europene. Orice modificare adusă CBTM va fi evidențiată în anexa la propunerea de buget anual și

justificată judicios (Articolul 30-2(3) din Legea Finanțelor Publice). Dată fiind frecvența schimbărilor de

guvern observate în trecut, amendamentul din 2013 stipulează că, în cazul în care se schimbă Guvernul,

CBTM poate fi actualizat conform noilor priorități guvernamentale, dar modificările vor fi clar precizate și

stipulate (Articolul 30-5(3) din Legea Finanțelor Publice).

Analiza mediului intern și extern

• Presiunile de creștere a cheltuielilor publice determinate de procesul îmbătrânirii

populației pot constitui o provocare pentru consolidarea fiscală. Cererea de servicii publice tinde, să

crească pe măsură ce economia devine mai prosperă și populația îmbătrânește. Schimbarea demografică va

influența probabil cererea de servicii publice aferente înaintării în vârstă, cum ar fi serviciile de sănătate,

învățare pe toată durata vieții, asistență socială pe termen lung și pensii, care vor intensifica presiunile

bugetare deja considerabile. România se luptă, de asemenea, cu disparități grave în materie de asigurare a

serviciilor publice, anumite grupuri de populație, mai ales populația săracă, având un acces redus la astfel

de servicii. Factorii demografici și de urbanizare modifică distribuirea geografică a populației, această

realitate ridicând întrebări dificile despre cum se poate investi, cu eficiență și eficacitate, în serviciile

publice.

• Comparativ cu alte țări UE, sectorul public din România cheltuie mai puțin - și mai puțin

eficient. Cheltuielile publice, ca pondere din PIB, au crescut rapid înainte de criză, de la 33,2% în anul

128

2003, la 40,5% în anul 2009 (Figura 3.1). Consolidarea fiscală a redus cheltuielile publice la 34,8% în anul

2014. Această tendință descendentă s-a inversat în anul 2015, când cheltuielile au urcat la 35,7% din PIB.

Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor s-a menținut în general constantă de-a lungul anilor,

ceea ce înseamnă că o mare parte din variațiile nivelurilor de cheltuieli poate fi justificată de variația

cheltuielilor curente. Analizele privind eficiența demonstrează că România ar putea obține aceleași rezultate

cu resurse considerabil mai mici. Dintr-o analiză pe baza unui model de tip Frontieră a Posibilităților de

Producție (Data Envelopment Analysis) (DEA) ce a utilizat ca date de intrare cheltuielile publice pe cap de

locuitor și PIB-ul pe cap de locuitor (la Paritatea Puterii de Cumpărare - PPC - în prețuri constante exprimate

în USD) și un indice PSE egal ponderat ca variabilă de ieșire, a reieșit că eficiența cheltuielilor totale ale

României este de 0,774, nivel situat sub frontiera de eficiență. Aceasta înseamnă că același volum de

rezultate ar putea fi obținut cu resurse mai mici. Comparată cu 16 țări din Europa Centrală, performanțele

României s-au situat pe la mijlocul clasamentului.Eficiența, conform definiției date de analiza DEA este,

însă, doar o limită inferioară pentru eficiența ”adevărată”, țările cu cele mai bune rezultate mai având încă

loc de creştere a eficienței. Totodată, îmbătrânirea populației și urbanizarea sunt factori ce probabil vor

crește presiunile fiscale în absența unor reforme care să eficientizeze cheltuielile. Eficientizarea cheltuielilor

va presupune și dezvoltarea politicilor sectoriale, dar și mai buna guvernanță și administrare publică a

sectorului de ÎS mari al României.

• Competitivitatea și rezultatele economice ale României au de suferit de pe urma situației

precare a infrastructurii sale. Cheltuielile cu investițiile publice, ca pondere în PIB, sunt mari comparativ

cu nivelul UE. Cheltuielile publice de capital au înregistrat o medie de aproximativ 7%16 din PIB în ultimii

4 ani. Cu toate acestea, calitatea infrastructurii este inferioară celei din alte țări UE, chiar și a celor cu

cheltuieli mai mici de capital, ca procent din PIB. Aceasta indică puncte slabe în materie de calitate a

sistemului de Management al Investițiilor Publice (MIP) din România, în ansamblul său.

• În ciuda unor reforme recente, România încă nu dispune de un cadru robust de elaborare,

evaluare, prioritizare și execuție a proiectelor de investiții publice. Inițiativa Guvernului de a spori

calitatea și eficiența managementului investițiilor publice a inclus constituirea unei Unități dedicate

Evaluării Investițiilor Publice în cadrul MFP cu scopul de a întări supravegherea, evaluarea și prioritizarea

investițiilor publice. Se mențin însă unele provocări pe parcursul ciclului de MIP, printre acestea

numărându-se: (i) deficiențe în materie de evaluarea și analiză timpurie a relevanței strategice pe care o au

propunerile de proiecte; (ii) lipsa de îndrumare și de capacitate tehnică pentru evaluarea formală a

proiectelor de investiții cu instrumente adecvate, cum ar fi analiza cost-beneficiu; (iii) limitarea analizelor

independente efectuate pe marginea rezultatelor procesului de evaluare a proiectelor; (iv) deficiențe în

prioritizarea finanțării de la buget și în asigurarea de finanțare pentru proiectele în derulare. Consecințele

acestei ultime probleme sunt depășirea duratei de implementare și a costurilor planificate inițial. La nivelul

actual al alocărilor bugetare, finalizarea actualului portofoliu de proiecte de investiții va dura, în medie, în

jur de 7 ani, comparativ cu o durată anticipată de finalizare de 3-4 ani, cât are un Program de Investiții

Publice (PIP) bine finanțat.

• Întreprinderile de Stat (ÎS) joacă un rol important în economia românească. În România

există peste 1.000 de ÎS, din care la aproximativ 250 acționarul majoritar este administrația centrală, iar la

16 MFP

129

restul acționar majoritar sunt entități ale administrației locale; între acestea se numără întreprinderi majore

din sectoarele feroviar, minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. Aceste întreprinderi generează

8% din producția totală a companiilor nefinanciare și asigură locuri de muncă pentru aproape 4% din totalul

forței de muncă, în timp ce subvențiile și transferurile guvernamentale către aceste entități reprezintă 2%

din totalul cheltuielilor publice, sau 0,7% din PIB (2013). Multe ÎS sunt în industrii importante de rețea,

cum ar fi cele din domeniul energetic (44% din cifra de afaceri a sectorului), transporturi și depozitare (28%

din cifra de afaceri a sectorului), ce asigură resurse esențiale pentru întreaga economie.

• Situația financiară agregată a ÎS este, însă, una îngrijorătoare. Multe dintre ÎS sunt mai

îndatorate și mai puțin profitabile decât ceilalți agenți economici privați din sector. ÎS cu pierderi secătuiesc

resursele bugetare și creează obligații contingente pentru buget. Multe ÎS mari au arierate la buget și la

furnizori (echivalentul a aproximativ 3,7% din PIB în 2014). Incidența ÎS mari și ineficient administrate

descurajează investițiile, distorsionează concurența și generează ineficiențe în materie de cheltuieli,

exercitând presiuni pe buget. Deficitele financiare ale ÎS au determinat sub-investirea în sectoare majore

cum ar fi transporturile și energia.

• ÎS ineficiente constituie o povară pentru performanțele generale ale economiei.

Profitabilitatea multor ÎS a fost precară, acestea nefiind capabile să genereze resurse pentru îmbunătățirile

atât de necesar a fi aduse infrastructurii. Infrastructura precară se datorează parțial predominanței ÎS

ineficiente în transporturi și energie. Slaba guvernanță a acestor ÎS este reflectată de productivitatea relativ

scăzută a muncii la nivelul acestora.

• Datorită rezultatelor slabe ale ÎS, cadrul de guvernanță corporativă constituie un aspect

important pentru transformarea acestor companii. Mandatul MFP în ceea ce privește supravegherea ÎS

este unul limitat. Bugetele tuturor ÎS sunt prezentate de ministerele de resort spre aprobare MFP-ului. Cu

toate acestea, drepturile de administrare și de proprietate asupra ÎS sunt în prezent distribuite între diferite

instituții publice. Unele companii sunt administrate de ministere de resort sau de instituții publice din

administrația centrală, iar altele de administrația locală. În afară de reducerea arieratelor ÎS, se impune

implementarea cadrului de guvernanță (OUG 109/2011) în toate ÎS de la nivelul administrației centrale,

precum și dezvoltarea capacității MFP și a ministerelor de resort de a monitoriza performanțele ÎS și de a

implementa OUG 109/2011. Centralizarea funcțiilor strategice aferente statului ca proprietar în cadrul

guvernanței ÎS, inclusiv prin restructurare și privatizare, poate duce la separarea intereselor de proprietar al

statului de obiectivele de politici publice și poate asigura un cadrul de guvernanță strategică mai eficient.

• Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 109 în anul 2011 a constituit

un pas important în direcția mai bunei guvernanțe corporative a ÎS. Acest act normativ cuprinde

prevederile necesare pentru depolitizarea și profesionalizarea guvernanței ÎS prin proceduri privind selecția,

numirea și funcționarea CA ași directorilor ÎS. El prevede o transparență mai mare și publicarea de

informații ce vor contribui la sporirea gradului de asumare a responsabilității ÎS în fața cetățenilor României.

În ordonanță sunt integrate și prevederi privind protecția acționarilor minoritari din cadrul ÎS.

Implementarea OUG nr. 109 a fost însă una modestă până acum, datorită mai multor factori, printre care

lipsa unei instituții abilitate să monitorizeze implementarea ordonanței.

• Monitorizarea performanțelor ÎS trebuie să devină una eficientă. Deși la nivelul MFP s-a

constituit o unitate de monitorizare, dezvoltarea unui cadru de evaluare a performanțelor ÎS este încă în

curs. Performanțele ÎS nu au fost încă evaluate corespunzător. Unitatea de monitorizare colectează date

130

financiare de la ÎS, dar rapoartele pe care le generează trebuie îmbogățite printr-o aprofundare analitică și

recomandări. Unitatea nu este abilitată să impună acțiuni corective sau să inițieze acțiuni prin care ÎS sau

ministerul tutelar să fie trase la răspundere pentru performanțele financiare slabe. Raportarea de către ÎS

reprezintă o altă problemă. Doar câteva din ÎS publică rapoarte financiare bazate pe Standardele

Internaționale de Raportare Financiară.

• România deja a întreprins pași în direcția îmbunătățirii calității procesului bugetar și a

modernizării Sistemului său de Management al Finanțelor Publice (SMFP), mai ales în ultimul

deceniu. Legea Finanțelor Publice din anul 2002 și Legea Responsabilității Fiscale din anul 2010, ambele

revizuite la finalul anului 2013, asigură o bază de reglementare cuprinzătoare pentru funcționarea unui

SMFP bazat pe rezultate. Spre exemplu, s-a creat un cadru de prognoză macroeconomică și fiscală, s-a

constituit un cont unic de trezorerie, s-a introdus administrarea mai eficientă a portofoliului de proiecte

semnificative de investiții publice și s-a înființat Consiliul Fiscal.Procesul bugetar este unul clar și bine

organizat, care necesită însă mai mult accent pe politici publice și pe rezultate. Cadrul de formulare și de

execuție a bugetului anual este clar definit în Legea Finanțelor Publice și într-o serie de alte instrucțiuni și

reglementări ulterioare. Elaborarea și implementarea bugetului anual este ancorată în Cadrul Bugetar pe

Termen Mediu (CBTM), ce prezintă estimările financiare pe trei ani dincolo de anul fiscal. CBTM nu este

însă implementat ca un cadru rulant și abaterile bugetului anual de la CBTM sunt endemice, dat fiind faptul

că prevederile bugetului anual nu au, în mod sistematic, ca punct de plecare estimările din CBTM.

• În absența capacității de planificare strategică, alocările bugetare încă nu dispun de o

orientare bazată pe politici și pe rezultate. În consecință, alocările sunt determinate în mare parte de

rațiuni istorice și de negocieri politice. Aceasta contribuie la subminarea credibilității bugetului, fapt

reflectat de variația semnificativă a structurii cheltuielilor efective față de cea planificată. În absența unor

sisteme eficiente de monitorizare și evaluare a performanțelor, nu se poate aprecia în ce măsură resursele

alocate diferitelor activități și ordonatori de credit își ating rezultatele vizate și care este nivelul lor de

eficiență. Pentru a dezvolta dimensiunea de politici a bugetului, România trebuie să adopte o abordare

sistematică în materie de reforme ale MFP pentru a schimba orientarea procesului bugetar dinspre

conformare spre rezultate.

• Creșterea calității cheltuielilor publice implică reafirmarea elementelor de sus-în-jos ale

procesului bugetar. Procesul bugetar suferă încă de pe urma unei abundențe de proiecte și propuneri de

investiții și de politici pe care bugetul nu le poate cuprinde, dar care afectează spațiul fiscal pe termen mediu.

Un angajament asumat și respectat pe termen mediu cu privire la dimensiunea anvelopei fiscale ar fi de

natură să consolideze politica fiscală. Atunci când va exista un astfel de angajament, procesul de elaborare

a bugetului va fi determinat de prioritățile de politici din România, fiind în același timp sustenabil din punct

de vedere fiscal.

• Instituirea bugetării de sus-în-jos va presupune repoziționarea accentelor în cadrul

dialogului bugetar, pe politici, eficiență și rezultate, și nu pe resurse, MFP fiind vârful de lance al

reformelor. Mai buna prioritizare și identificarea de economii bugetare ce pot fi direcționate către programe

de cheltuieli publice cu randamente mai mari presupun un accent sporit pe performanță. Aceasta implică

culegerea și analiza sistematică de informații despre: diverși indicatori de performanță, costurile

programului, evaluări ulterioare etc., care la rândul lor impun atât dezvoltarea capacității instituționale a

MFP și a ministerelor de linie, cât și modernizarea sistemelor de IT.

• Se impune de asemenea, dezvoltarea contabilității publice și a raportării financiare.

131

Misiunile de audit financiar și de conformitate, efectuate de Curtea de Conturi în anul 2016, au identificat

cazuri de ne-respectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea,

neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori denaturarea unor

date și informații din situațiile financiare.

Evaluarea impactului financiar, pe tipuri de acțiuni de audit, este redată în tabelul următor:

Explicaţii u.m. Total

Din care:

Audit financiar Audit de

conformitate

Venituri

suplimentare

Milioane lei 1.522,27 371,46 1.150,81

Milioane euro 339,04 82,73 256,31

Prejudicii Milioane lei 1.843,22 1.378,97 464,25

Milioane euro 410,52 307,12 103,40

Abateri

financiar-

contabile

Milioane lei 29.065,42 19.154,91 9.910,51

Milioane euro 6.473,37 4.266,13 2.207,24

* A fost utilizat cursul mediu de schimb leu/euro pe anul 2016 de 4,49. Sursa: Comisia Națională de Prognoză – Prognoza de toamnă, noiembrie 2016

• CCR consideră că ineficiențele în materie de control intern de la instituțiile publice constituie un

risc major. Pentru a diminua acest risc, actuala Strategie de Consolidare a Administrației Publice

(2014-2020) are două obiective: (i) creșterea gradului de utilizare a controlului intern/managerial;

și (ii) consolidarea capacității de audit intern, atât la nivel central cât și la nivel local. Au fost

introduse schimbări instituționale ce vizează coordonarea politicilor din domeniul sistemelor de

management și controal financiar.

• Reformele bugetare din România vor trebui susținute de reproiectarea cuprinzătoare a

proceselor de activitate (business) și de sisteme TIC dezvoltate pe baza unei viziuni strategice pe

termen lung. În ultimii 15 ani a fost dezvoltat intern un set de sisteme informatice ce a căpătat proporții tot

mai mari, o mare parte din acesta necesitând modernizarea și, posibil, înlocuirea. Acest demers a demarat

cu dezvoltarea unui sistem informatic major (FOREXEBUG) destinat controlului angajamentelor și

raportărilor financiare și cu eforturile de creare a unor sisteme integrate de administrare fiscală. Cu toate

acestea, sistemele IT ce susțin MFP sunt fragmentate și au fost dezvoltate fără a beneficia de o strategie pe

termen lung privind tehnologia și sistemele informatice.

• Este necesară o nouă fază de modernizare a sistemelor IT. Pentru a putea valorifica la

maxim beneficiile modernizării IT, mai întâi trebuie raționalizate procesele de activitate (business)

esențiale. Agenda de reformă aferentă domeniului cuprinde următoarele elemente: (i) simplificarea și

accelerarea procesării plăților prin depunerea online a ordinelor de plată, simplificarea sistemului de control

al deschiderilor de credite și prin centralizarea sistemului de control bugetar efectuat de Trezorerie; (ii)

oferirea facilităților de Internet banking și de plată cu card bancar în unitățile de trezorerie; (iii) promovarea

modernizării și integrării sistemelor de contabilitate în sectorul public din România și (iv) integrarea

sistemelor de buget, angajamente, gestionare a plăților, control bugetar și raportare financiară prin

intermediul unui sistem informatic cuprinzător de Management al Finanțelor Statului.

Strategii Relevante

• Acest plan strategic se ghidează după următoarele strategii, propunându-și să contribuie

la implementarea acestora:

132

• Strategia Fiscal-Bugetară pentru 2016 - 2018,

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf

• Programul de Convergență 2016 - 2019,

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2016-2019.pdf

• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2016 - 2018,

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministraredatpubguv20162018

.pdf

• Strategia de dezvoltare a Controlului Financiar Public Intern în România în perioada 2014-2016,

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Strategie20142016.pdf

• Strategia de management al resurselor umane a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2014-

2018;

• Strategia ANAF pe termen mediu 2013 – 2017,

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf

• Strategia ANAF privind serviciile de asistență pentru contribuabili , 2013-2017,

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_servicii_v6.pdf

• Strategia ANAF privind comunicare la nivelul organizației și planurile interne și externe de

comunicare 2016-2018

• Strategia de IT a ANAF 2016-2018

• Strategia ANAF de Asigurare a Conformării Fiscale, bazate pe riscurile la conformare

Strategia Națională de Achiziții Publice http://anap.gov.ro/web/wp-

content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituțiilor sale

subordonate

Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare.

• Hotărârea de Guvern nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor

Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar

preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările

ulterioare;

• Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 cuprinzând reglementările privind formarea,

administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, instituțiile implicate și

responsabilitățile acestora;

• Legile anuale ale bugetului;

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2016-2019.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministraredatpubguv20162018.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministraredatpubguv20162018.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Strategie20142016.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_servicii_v6.pdf

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

133

• Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare

https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 227 2015.htm:

• Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările

ulterioare (https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 207 2015.pdf);

• Hotărârea de Guvern nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare

(https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/legislatie/HG 520 2013.pdf);

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și

reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea

și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare

(https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/leqislatie/OUG 74 2013.pdf);

• Hotărârea de Guvern nr. 677/2013 -privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a

concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă in

cadrul ANAF, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu

modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 212/2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea

și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză;

• Hotărârea de Guvern nr. 515 /2013 pentru stabilirea numărului de posturi şi a structurii

organizatorice a Comisiei Naționale de Prognoză;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea

Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

• Hotărârea de Guvern nr. 634/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției

Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/2013 ce definește principalele stadii ale ciclului de

management al investițiilor publice și criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de

investiții publice;

• Hotărârea de Guvern nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

prioritizarea proiectelor de investiții publice;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007, privind datoria publică, aprobată cu

modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 109/2008 cu modificările ulterioare aduse

normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.

64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1470/2007, cu modificările

și completările ulterioare;

• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

• Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale:

• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii:

• Hotărârea de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/leqislatie/L%20227%202015.htm

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L%20207%202015.pdf



134

98/2016 privind achiziţiile publice:


prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016

privind achiziţiile sectoriale:


prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii

din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the

European Social Fund

ministerul finanțelor publice - sgg.gov.ro · anexa 2: planul strategic instituțional (tabel...

Documents