portrete de domnitori- ion neculce

5/26/2018 Portrete de Domnitori- Ion Neculce

1/5

Ion Neculce- O sama de cuvinte

Fie ca isi propune sau nu,IonNeculce reuseste sa contureze in O sama de cuvinte o

galerie de portrete ale domnitorilor : Stefan cel Mare, Petru Rares, M

Lupu, Gheorghe Stefan, Stefanita- voda.

Portretul lui Neculce sta la mijloc intre caricatura si tablou. La el se

incheiata a portretului in care apar cateva elemente specifice: un tic,

trasatura sau o anomalie fizica, o insusire morala etc.

Neculce isi caracterizeza personajele prin faptele lor, le insuflete

sentimente pozitive dar si negative, le ajuta sa evolueze.

Folosindu-se de trasaturile morale si fizice ale peronajelor sale

calitati, de defecte, de vorbele lor de duh, Ion Neculce creioneaza o pa

de variata de figuri omenesti.

Autorul a stiut sa insiste acolo unde personajele aveau ceva aparte,

si comportamentul lor.

Notele particulare, fie ele morale sau fizice, contureaza perfect indi

exista o trasatura sau doua esentiale, prin care ramane in mintea cit

Personajele sale istorice sunt in mare masura eroi de roman. Chiar

personalitati istorice si n-au roluri epice, cronicarul stie sa le

sugereze caracterul, dupa cum am spus mai sus, printr-un simplu gest, o

Cand eroul este unul complex, atunci este mai usor pentru Neculce sa cr

sub toate laturile, atat fizic,cat si moral, comentandu-i fiecare tr

Neculce este recunoscut ca portretist. a Figurile lui autoate caldura vietii prin amanun

specifice pe car

Stefan cel Mare

Figura lui Stefan cel Mare apare cel mai des in O sama de cuvinte, fiind il

de la I la IX. Lui in acorda Ion Neculce importanta cea mai mare.

A ncepand cu prima povestire, Neculce relateaza cum Stefan voda cel Bun ia dom

Moldovei, cum se lupta el cu turcii in lupta de la Razboieni.

vorbeste depre razboiele lui Stefan si depre binecunoscutul fapt ca pe

care l-a dus Stefan a ridicat cate o manastire.
http://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/liviu-rebreanu/ion-text.php


2/5

Cea mai cunoscuta manastire a lui Stefan este Putna. Ion Neculce rela

aceasta in legenda III. Povesteste cum alege domnul locul manastiri

unde ajunge sageata, acolo face manastirea.

Neculce vorbeste si despre intalnirea lui Stefan cu Daniil sihastrul

ce sa faca cu tara.

Legenda cu numarul V vorbeste despre rolul aprodului Purice si de ajuto

lui Stefan cel Mare in lupta de la Scheia cu pretendentul Petre Hronot. E

ajutor lui Stefan, dandu-i calul sau si ajutandu-l sa incalece.

Figura lui Stefan, pe care Neculce il numeste a cel buna apare in primele povestiri din

sama de cuvinte. Autorul scoate in evidenta faptele sale de vitejie si de

legendare: eliberarea de sub turci a Chiliei si a Cetatii Albe, ridicarea

manastiri pentru fiecare victorie pe campul de lupta, ajutorul dat de apr

reorganizarea dupa refuzul mamei de a-l gazdui in Cetatea Neamtului, dup

Razboieni.

In unele povestiri apare si figura fiului sau, Bogdan voda , care la ra

Moldovei si care, se pare ca inchina tara turcilor, sfatuit de tatal sa

2.Petru Rares

O alta figura istorica, una dintre cele mai de seama, care apare in O sama

Rares.

Tarul Rusiei apare in cronicile moldovenesti, la Ion Neculce, dar s

cronica racoviteana, dar si la Dimitrie Cantemir in Istoria imperi

Prezenta lui a mai fost semnalata in Anomimul Brancivenesc, cron

Popescu, cronica lui Radu Greceanu si Cronica Balenilor.

Cel mai viu, cel mai pregnant si poate cel mai colorat portret al lui Petr

Ion Neculce.

A n O sama de cuvinte , Neculce schiteaza in cateva randuri p

cum a fost facut domn, a doua domnie. A n legenda cu numa

in Cetatea Ciceului, la unguri, se insoara cu o sarboaica si astfel o

Apoi merge la Poarta sa ceara iertare imparatului si astfel-

voda Rares, cind era inchis in cetatea Ciceiului in Tara Ungureasca,

unguri. Iar fiind doamna lui sirboaica, de neamul Despotilor, fata

carte sirbeasca la imparatu turcescu si la vizirul cu o rugaminte. Si au

fereastra gios din cetate. Si au invatat pe o sluga a lor, sirbu, ce ave,


3/5

Poarta, la vizirul. Si mergind sluga aceea la Poarta, a lui Petru-voda

sa-l sloboada pre Petru-Voda. Si dupa ce l-au slobozit, s-au dus la Poarta.a

De obicei, portretul lui Petru Rares este redus la vizita la Iasi, vizita

Neculce ocazia de a contura cateva trasaturi: era un om inalt, rotun

a cam arunca cateodata din cap, fluturanda.

Era imbracat modest si ii placea sa umble pe jos fara alai.

Neculce subliniaza expansivitatea temperamentala a imparatului in dra

Dimitrie Camtemir pe care-l a imbratisa si saruta pe fata, pe cap si pe oc.

3.Miron Barnovschi

Figura lui Barnovski voda nu este foart bine conturata in O sama de c

legende XXII si XXIII.

Legenda XXII relateaza cuvintele puse de boieri la o masam in drumul fat

Constantinopol al lui Barnovski a voda. Apucandu-l pe drum stranutul, boierii i-au zi

a Sanatate, doamne, si pe voia marii-talea , dar apoi vazand ca nu se mai opreste din

stanut, un boier i-ar fi zis : a viermi,doamnea si s-a oprit din stranutat.

Legenda XXIII arata ca dupa executarea lui Miron voda Barn

calul lui au si inceput a sari, cit n-au mai putut sa-l ti comisul in mina s

mana, pe loc au cazut de au murita a Ceea ce, vazand turcii-au mai mirat si audzis: a Nevinovat au fost ace oma si s-au giurat ca sa nu mai taie domnu de

Moldovaa.

Miron Barnovski este mai bine descris la Miron Costin. Acesta il l

milostiv. Se pare ca Miron Barnovski, in afara de binele tarii mai er

lucruri, precum zidirea de manastiri si biserici.

La Miron Costin portretul lui Miron Barnovski se contureaza pe pa

clar din scenele dramatice care duc la sfarsitul lui tragic.

Costin infatiseaza sfarsitul lui Miron Barnovski intr-o aureo

contemporane.

Tragedia lui Barnovski este tragedia unui om drept, nevinovat, el fi

ipocriziei.

4.Vasile Lupu

Vasile Lupu apare ca un adevarat personaj literar de prim plan. El se dist

prin faptele sale, prin gesturi si vorbe. Ion Neculce ii dedica lui Vasi

povestirile sale.


4/5

Cronicarul relateaza inceputurile domniei lui Vasile Lupu, cum a lua

arata ca domnul, intre altele, a au facut carti de de slobo, ca, de aceea ,

fiind scutite de dari, a pina in trei ani s-au umplut tara de oamenia si ca a a

atunce pre tara fumarit, cite un leu de casaa, platind tot ce datora Portii si raman

lui a o mie de pungi de bani dobindaa.

Neculce relateaza felul in care, prin daruri bogate (20.000 de galbeni

Vasile Lupu l-a convins pe un turc trimis in Moldova de vizir, sa nu-l

tanar al lui Radu-voda, care dorea sa devina domn.

Pe langa faptele bune, Vasile Lupu iese in evidenta si prin lucruri mai pu

El strica manastirea Putna, gandindu-se ca gaseste niste bani, dar n

altceva de facut decat sa o ridice la loc. A n aceasta legend

negativa a lui: lacomia. Dar aceasta este infirmata, in momentul in c

merge la Poarta, este inchis si isi cheama toate slugile si le imparte ave

Vointa de putere,ambitia de a domni a lui Vasile Lupu aputut fi remarcata inca di

a II-a domnie a lui Alexandru Ilias, cand era vornic si sculase tara im

grecilor ce-l inconjurau.

O data cu intratrea in scena a lui Gheorghe Stefan, figura lui Vasile Lup

opozitie cu principalul sau rival, pana in momentul cand Gheorghe St

domn al Moldovei, ramane singur in arena.

5. Gheorghe Stefan

Ultimul dintre domnitori, caruia Neculce ii acorda o importanta ma

povestiri, este Gheorghe Stefan.

Cronicarul infatiseaza o scena din divan in anul 1653 pe cand viito

era logofat mare si pregatea lovitura care avea sa-l rastoarne pe Vas

peregrinarile lui Gheorghe Stefan, dupa ce a parasit domnia, a pe la

Moscu, pe la svedzia.

El relateaza cateva momente din viata sentimentala a domnitorului,

despre firea sa nestapanita in ceea ce priveste femeile, in ce imprejura

fiind, pe tanara si frumoasa Safta. Dar povesteste cum, dupa ce a parasit

prin tari staine, Gheorghe Stefan o urase pe Safta.

Tot in O seama de cuvinte regasim in termini asemanatori o legenda in

Stefan cuprinsa si in letopisetul Balenilor: a Gheorg-voda, cind era logofat mar

au fost sezind odata in divan cu toiagul in gura. Iar Iordachi Canta

visternic: a Ce dzici in fluier, dumneata, logofete?a
http://www.autorii.com/scriitori/nicolae-breban/vointa-de-putere-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-breban/vointa-de-putere-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/nicolae-breban/vointa-de-putere-text.php


5/5

fluier, sa mi ss coboare caprile de la munte, si nu mai vina. El au raspunsu in pilda, si alt

nu s-au priceput. Ca el astepta ostile unguresti sa vie de peste m

portrete de domnitori- ion neculce

Documents