7/25/2019 Port.istorie

1/4

Mcarea naionala a romnilor dinTransilvania i Bucovina.Evocare:

Prin ce se caracterizeaza regimul neoabsolutist di Transilvania ? Ce semifcatie a avut regimul constitutional-liberal ? Cum s-a desasurat miscarea nationala in conditiile regimuluiconstitutional-liberal? Cum a evaluat Bucovina sub administratia austriaca ?

Regimul neabsolutist in Transilvania:-In 1851 in Imperiul Habsburgic a fost aprobata constitutia acordata de Franz Joseph.A fost

instaurat un regim neobasolutistba!at pe o rigida politica de cetrali!are si germani!are.In

Transilvania se istituie un climat de teroare:sunt operate numeroase arestari ale participantilor la

revolutieprocese "udiciare si condamnari la inc#isoarepresa supusa unor aspre cen!uri!iarele sunt

inter!ise.

$arin ciuda acestor conditii dificilemiscarea nationala a romanilor transilvanieni au inregistrat un sirde succese cum ar fi: infiintarea %itropoliei &reco-catolice si ortodo'e.Au fost infiintate ( tipografii

romanesti la )rasov si *ibiuo serie de institutii de invatamintcare au pus ba!ele invatamintului

romanesc.

Regimul constitutional-liberal:-Infringerea Imperiului Habsburgic in ra!boiul cu +ranta si ,iemontul pentru Italia a provocat o cri!a

acuta politica.iena a fost nevoita sa faca cedari cu caracter liberal.,rovinciile istorice si-au

recapatat dreptul de a convoca propriile diete.*enatul imperial si guvernul de la iena gestionau

c#estiunile cu caracter financiarvamalmilitar si de politica e'terna.

%iscarea nationala in conditiile regimului constitutional liberal:-ongresul /ational al Romanilor convocat la *ibiu in ianuarie 1801 a cerut imparatului ca viitoarea

dieta a Transilvaniei sa abule!e legislatia discriminatorie fata de romani sis a garante!e egalitate in

drepturi.In aprilie 180 sa elaborate un document final unde se cerea autoomia

Transilvanieirecunoasterea constirutionala a natiunii si a bisericilor ortodo'a si &reco-catolica./oua

lege electorala a marit nr romanilor admisi la votciteva categorii sociale ca

preotiiavocatiinotariiinvatatorii..au obtinut automat dreptul la vot.

Instituirea regimului dualist austro-ungar:-)aicotul mag#iarilor l-a silit pe +ran! 2osep# sa satisfaca cerintele acestora sis a lic#ide!e

autonomia Transilvanieiane'ind-o la 3garia.$ieta de le *ibiu a fost di!olvata./oua dieta mag#iarii

avind o multime !drobitoareau votat aane'area Trasilvaiei la 3ngaria in ciuda protestelor din partearomanilor si sasilor.*upusi unor politice de de!nationali!are si mag#iari!ate romanii nu se dau batuti

si organi!easa numeroase adunari de protest contra ane'arii.ea mai importanta a fost adunarea de

la )la" din mai 1808.Adunarea a adoptat un manifest intitulat Pronunciamentin care se revendecarestabilirea autonomiei Transilvaniei.prentru a fi siguri de un success in lupta petru drepturi ationale

si sociale a fost nevoie de cstruirea unui partid politic national.

)ucovina sub administratia autriaca:-In pofida unei atare politicicaracterul romanesc al )ucovinei a cotinuat sa persiste prin satul

romanescscoala romaneasca si biserica ortodo'a.Astfel in cioda politicii de de!nationali!are

promovate de Habsburgiromanii din aceste teritorii au continuat lpta de emancipare natioala.

7/25/2019 Port.istorie

2/4

15 AUGUST 1871

Prima Serbare a studen ilor la Putna

serbarea de la Putna trebuie s fie un act produs de o na iune ntreag; serbarea de la

Putna are s fie ntrunirea na iunei romne n suvenirile trecutului, n nsufle irea prezentului

i speran ele viitorului! n trecutul neguros al na iunii romne sunt multe puncte

strlucitoare, unul dintre acestea, cel mai strlucitor, este acela n care apare umbra

mrea a lui tefan cel Mare, pe lng aceast suvenire s ne adunm la mormntul acestui

brbat s ne dm mna, aici s o zicem n fa a lumii, cum c am avut un trecut i voim a

avea un viitor! at ideea srbtorii!

"omitetul "entral pentru serbarea ntru memoria lui tefan cel Mare, #$%&

oan 'lavici(rcadie

"iupercovici

)eodor

'tefanelli

Mi*ai

+minescu

( -

.enopol

7/25/2019 Port.istorie

3/4

Naiune i naionalism !n e"oca modern# :

Na ionalismul este o ideologiecare creea!4 i sus ine o na iune ca un conceptde identificarecomun4 pentru un grup de oameni.

,rin patriotismse define te leg4tura emo ional4 fa 4 de o ar4 i de o na iune dinmotive etnice politice culturalesau de alt4 natur4.

*e deosebe te de patriotismprin referin a "uridic4 i ideologia politic4: na ionalismul se refer4

la $reptul str4mo esc care define te comunit4 ile istorico-lingvistice 6 neamurile67 i tinde a constitui

statele pe ba!4 etnic4 cu o legisla ie inspirat4 din jus sanguinis n timp ce patriotismul se refer4

la $reptul p4m9nteancare define te na iunile prin apartenen a la acela i teritoriu i tinde a defini

statele pe ba!4 teritorial4 indiferent de originile i limbile vorbite de popula ie de e'emplu

n ;lve ia 7 cu o legisla ie inspirat4 din jus soli.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Identitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Afectivitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Afectivitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_etnichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Patriotismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Patriotismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_str%C4%83mo%C8%99eschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_str%C4%83mo%C8%99eschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poporhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_p%C4%83m%C3%A2nteanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Identitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Afectivitatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Biunehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_etnichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Patriotismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_str%C4%83mo%C8%99eschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Poporhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_p%C4%83m%C3%A2nteanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologie

7/25/2019 Port.istorie

4/4

Naiuni

Cores"undereateritoriuluico-mun cugr$statului

Comunitateade limb#

Comunitateade cultur#

%dentitateareligioas#

Contiinade sine

Francezii Corespunde Franceza Comun Catolici,potesta

ni

Francezi

Germanii Corespudeparial

Germana Comun Catolici,potestani

Germani

Americanii

Corespunde Engleza Comun Catolici,potestani

mericani

Englezii Corespunde Egleza Comun nglicani,Catolici,potestani

Englezi

Iralndezii Corespundeparial

Engleza Comun Catolici !rlandezi

Elveienii Corespunde Germana,italiana, "ranceza,

retoromana

#i"erit Catolici,potestani

Elveienicu speci$c

localRomnii %u corespude

&'o,'.Md.,teritoriile populatede romni (n)ngaria

'omna Comun Ma*oritatea+ortodoci,minolitatea catolici,prostestani

'omni.-parte a'.M# seconsideramoldoveni

Caracteristicile naiunii