T3 Col 01.09

Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

T3 Col 01.09

Gleditsia triacanthos - GLADITA

Gleditsia Sinensis

http://www.uniel.ro/preturi/preturi-gladita-chinezeasca-gleditsia-sinensis

Seminte

Gard viuPublicat 23 Feb 15:39 de persoana fizica octav,

 Pret: 2 RON

Tip anunt: OfertaLocalitate: Iasi

 

Sterge / Modifica anunt Reinnoieste anunt Adauga la Galerie anunturi Printeaza pagina Trimite unui prieten Raporteaza abuz

puiet pt gard viu de gladita cu spini sau de catina fara spini se pot si plantaTrimite emailsau contacteaza la 

Puieti

Gleditsia Sinensis

http://www.uniel.ro/preturi/preturi-gladita-chinezeasca-gleditsia-sinensis

Germinare

Cand poarta e deschisa…

http://johnnyntm.wordpress.com/2013/02/28/cand-poarta-e-deschisa/

Posted on februarie 28, 2013 by johnnyntm…sunt unii care sar gardul. Iar atunci cand e inchisa, cei mai multi sar gardul. Asa ca in postarea de azi am sa ma ocup de … garduri! (Oarecum si afectat de faptul ca unii mi-au sarit gardul in curte cu mana goala, si in afara curtii cu carca plina – din pacate nu de ciomage). Deci nu orice fel de gard, ci unul viu. Unul care poate fi sarit, dar care se va face simtit in … pielea celui care-l sare. Este vorba despre un gard viu facut din gladita (aka salcam boieresc, aka…).Adica asta.Acum ca am vazut care este subiectul, sa trecem la partea de CUM.Pai, prima si cea mai simpla varianta este aceea de a cumpara puietul si de a-l planta pe locul dorit. Ca o paranteza, banuiesc ca v-ati prins deja ca nu sunt adeptul sportului de a cumpara una alta si ca prefer sa mi le fac singur (cand muncesti 10 -11 ore pe zi pentru bani, nu prea iti vine sa ii arunci pe orice). Distanta de plantare intre puieti poate incepe de la 30 de cm.Modul de plantare a gardului in sine nu necesita cunostinte extraordinare, dar modul de obtinere a puietului depinde de cateva lucruri.Deci, daca vreti sa va obtineti proprii puieti de gladita, procedati in felul urmator.

Luati semintele de gladita (iarasi revin la cumparat – le puteti cumpara de pe net, sau le puteti aduna de pe la baza pomilor mai mari – se gasesc in interiorul tecilor – un fel de pastai ceva mai mari si maro), le puneti intr-un recipient cu apa fiarta si le lasati 1 sau 2 zile. Dupa aceasta perioada verificati cate din ele s-au umflat. Exact ca fasolea fiarta. Procentual vor fi putine. Eu am avut un procent de pina la 10%. Luati semintele umflate si le puneti in pamant, de preferat intr-un loc mai protejat. Celelalte seminte le puneti in alta apa fiarta. Inca 24 ore, alte seminte umflate; proces reluat de mai multe ori. Eu cred ca am ajuns la a cincea tura de mutat in apa fiarta. Dupa fiecare tura de pus in apa fiarta am mai obtinut 10 – 15 seminte umflate si numai bune de pus la incoltit. In pozele urmatoare o sa vedeti cum arata samanta plantata la jumatatea lunii ianuarie (la interior, se intelege).Aici se vede urmatoarea tura plantata ieri.  

 Aici sunt semintele puse in apa fiarta

O parte din cele care s-au umflat

si aici primul pom ce se ridica din seminte La final as adauga ceea ce trebuia sa mentionez inca de la inceput, si anume de ce am alege gardul din gladita.In primul rand pentru ca are o viteza de crestere mare; apoi pentru ca are tepi mari care descurajeaza orice fel de ‘animal’ sa treaca in forta prin gard; pentru ca inverzeste si este o bariera contra vantului, plus ca are aspect frumos si pentru ca infloreste. Probabil ca ar mai fi motive, dar n-am mai cautat altele. Astea mi s-au parut suficiente. Daca v-am convins sa va faceti un gard ieftin, trainic, estetic si care nu poate fi furat cu una cu doua, va urez succes in cresterea lui.P.S. Daca vreti seminte de gladita pentru un copac, doi, trei, puteti sa imi cereti. Nu pot sa va dau pentru un gard intreg, caci am fost lenes in toamna si nu am adunat prea multe.

Update la plantarea Gladitei

Posted on aprilie 23, 2013 by johnnyntm

http://johnnyntm.wordpress.com/2013/04/23/update-la-plantarea-gladitei/

Acest articol este o continuare a celui de aici.După o discuție avută cu un OM care a îmbătrânit făcând silvicultură am aflat că GLĂDIȚA este din categoria leguminoaselor și că preferă temperaturile ridicate. El spunea că se poate

planta prin luna mai direct în sol. Ca un pont, îmi spunea că semințele nu trebuie să le opăresc, ci e mult mai simplu să le așez între două foi de șmirghel și să le frec puțin până se zgârie bine coaja aia a lor. Pe urmă a spus că trebuiesc puse seara într-o farfurie cu apă cam cât să treacă peste ele. Se verifică dimineața prin înțepare cu un bold pentru a vedea care s-au înmuiat. Acelea în care boldul intră ușor sunt bune de plantat.  Pentru gardul viu plantarea se va face pe două rânduri la o distanta de 20 – 25 cm între rânduri, și tot 20 – 25 cm între plante pe rând, plantarea făcându-se intercalat.  Ca pont pentru plantare, după ce se fac șanțurile, se uda bine, se pun semințele pe poziție, apoi se astupa cu un amestec de pământ cu nisip. În felul acesta scade posibilitatea ca pământul de deasupra să se facă scoarță și să nu mai lase apa să pătrundă în el. Mi-a mai spus ca în primul an pomii vor crește până undeva pe la 40 cm, iar în al doilea an se vor duce aproape de 2 metri.Când o să-l mai prind la o discuție am să îl întreb și despre cum și când se tunde gardul. Până atunci am să vă arăt căteva poze cu pomișorii plantați de mine.

 P.S. Sper că nu am scos pe nimeni din afaceri cu informațiile astea.

DETIN 2 KG DE SEMINTE GLADITA, FOLOSITA PENTRU GARD VIU IMPREJMUIRE TEREN.PRET:35 RONI/KG.

http://zahariaconst.sunphoto.ro/Vand_samanta_de_gladita_pentru_gard_viu

ÎNMULŢIREA PRIN SEMINTE-GLADITASemănatul este o metodă tradiţională de înmulţire atât pentru plantele erboase cât şi pentru cele lemnoase. In vederea asigurării unui procent cât mai ridicat la răsărire este necesar, pentru speciile lemnoase, să se efectueze o pregătie a seminţelor, diferenţiat în funcţie de specia care se înmulţeşte.Lucrările premergătoare semănatului sunt redate în continuare.1. Stratificarea – se aplică seminţelor recoltate la maturitate, atât la speciile de foioase cât şi la cele de răşinoase prin care se asigură condiţii de parcurgere mai rapidă a perioadei de post-maturare şi desfăşurarea procesului complex de germinare în condiţii cât mai apropiate de cele naturale. Aceste condiţii sunt: realizarea unui mediu permanent umed, menţinerea unei temperaturi constante şi potrivite speciei şi o bună aerisire. Importantă este şi respectarea duratei de păstrare.b) Stratificarea în platformă – este similară, dar se face la suprafaţa solului (fig. 2.1). Pe un teren plan, adăpostit, se delimitează o platformă cu lăţimea şi lungimea corelate cu cantitatea de sămânţă ce trebuie stratificată. Se nivelează şi se sapă în jurul şanţului de scurgere a apei. Straturile succesive de , seminţe şi nisip se aşează peste un prim strat de nisip reavăn aşternut pe sol. Se completează câteva straturi de seminţe (6-7 straturi) cu lăţime descrescândă, rezultând o formă de prismă triunghiulară.Protecţia împotriva îngheţului se realizează cu un strat de paie sau frunze uscate în grosime de 30-40 cm, peste care se strânge zăpadă.Se recomandă montarea unor fascine verticale pentru a se asigura accesul aerului în interiorul grămezii. Seminţele care se stratifică pe platormă sunt castanele şi ghindele deoarece acestea nu necesită decât un mediu de stratificare cu umiditate moderată.Stratificarea în lăzi – este indicată pentm cantităţi mai mici de seminţe (fig. 2.1). Lăzile trebuie să fie de dimensiuni convenabile, dar să aibă capacul şi pereţii perforaţi. Seminţele se aşează în lăzi în straturi Mediul de stratificare – poate fi nisip de râu curat (cernut 0,7-1 mm) sau turbă măruntită şi cernută fin, care se umezesc după stratificare, până la 60-90%.La această umiditate se ajunge când, prin strângerea nisipului, acesta îşi păstrează forma fără să lase apă, iar turba lasă să iasă picături rare de apă.Metodele de stratificare – diferă în funcţie de durata stratificării, de cantităţile de seminţe, de specie şi de posi¬bilităţile de dotare.

Stratificarea în şanţ – se practică în cazul cantităţilor mari de seminţe pentm speciile care necesită stratificare din toamnă până în primăvară: stejar, fag, carpen, jugastru etc. Se sapă un şanţ cu adâncimea de 60 cm, lungimea de 200 cm şi lăţimea de 100 cm. (Fig. 2.1)Pe fundul şanţului se pun scânduri pentru a se asigura drenaj şi aerisire. Peste acestea se aşează un strat de nisip umed, în grosime de 5 cm.Seminţele mari se aşează în straturi subţiri alternând cu nisip (5-6 cm), ultimul strat fiind nisip.Stratificarea seminţelor cu mărime mijlocie şi mică se poate face în amestec omogen cu nisip sau turbă măruntită în proporţie de 1/3.Protecţia împotriva îngheţului se realizează prin acoperirea Şanţului cu un strat gros de 50 cm de paie, iar peste ele se strânge ^Pada. Locul unde se fac şanţurile pentm stratificat trebuie să ne protejate de clădiri.alternânde sau în amestec omogen cu mediul de stratificare. Lăzile se păstrează în beciuri sau depozite unde se realizează temperaturi de 3-5°C şi umiditate atmosferică 80-90%. Lăzile se pot depozita şi afară, unde se acoperă cu zăpadă. In depozite, se efectuează periodic controlul stării seminţelor şi completarea apei pierdute (prin cântărire). Pentm aceasta, conţinutul lăzilor se răstoarnă, se înlătură seminţele alterate, se udă şi se omogenizează amestecul, după care se reintroduce în lăzi. Stratificarea în depozite este necesară mai ales pentm speciile a căror durată de stratificare este mai mare de 5-6 luni sau se situează parţial în sezonul cald.înainte de semănare, seminţele stratificate se separă de nisip sau turbă.2. Umectarea – se aplică seminţelor cu tegumentul tare, mai puţin permeabil. Umectarea se face înainte de semănat, în apă cu temperaturi diferite, în raport cu necesităţile speciei şi pe durate variabile (tab. 2.2). Seminţele se ţin în apă până la gomflare (umflare) sau în unele cazuri până la declanşarea germinaţiei.Pentm durate mai lungi de menţinere în apă, este necesar ca apa să se schimbe la 2 zile. Seminţele vor fi acoperite cu apă.3. Refrigerarea – este un procedeu care se aplică speciilor ale căror seminţe germinează mai bine după parcurgerea unei peri- oade de temperaturi constant scăzute (semănare de primăvară). (Tab. 2.3).Seminţele umectate sau menţinute în mediu umed (nisip sau turbă) şi ambalate în pungi de polietilenă sunt introduse în frigidere.4. Tratarea hidro-termică – se aplică seminţelor cu tegumetul dur în scopul uşurării procesului de îmbibare cu apă (salcâm, glădiţa). Procedeul constă în adăugarea peste seminţe, a apei fierbinţi la temperatura de 98-100°C. Timp de 2-3 ore temperatura apei se menţine la 50-60°C prin învelirea vasului după care seminţele rămân în apă cea. 10-12 ore. în urma acestui tratament cu apă apar fisuri (crăpături fine), în tegumentul seminţei şi astfel seminţele se gomflează.Tratarea chimică se realizează prin folosirea acizilor concentraţi care subţiază coaja groasă a unor seminţe. Se foloseşte acid sulfuric concentrat timp de 30-60 minute după care seminţele se spală cu apă pentm îndepărtarea acidului şi sunt din nou tratate 30-60 minute, după care se introduc în lapte de var pentm neutralizarea 5. acidului şi se seamănă. Uneori se aplică tratamente combinate, chimice şi de altă natură.6. Preîncolţirea. Cu două săptămâni înainte de semănat, seminţele în amestec cu nisip umede, se întind în strat subţire în încăperi la temperaturi de 18-20°C. După declanşarea germinaţiei, când rădăcinuţa ajunge la 2-3 cm lungime, se ciupeşte la 1-2 cm de sămânţă. Această lucrare suplineşte efectuarea lucrării de retezare a pivotului (rădăcina principală) puieţilor în pepinieră.Seminţele care au fost tratate prin diferite procedee de grăbire a germinaţiei trebuie semănate imediat, şi foarte ferite de uscăciune (soare, vânt). De asemenea aceste seminţe necesită un teren bine pregătit şi reavăn.Protejarea seminţelor de atacul dăunătorilor

Seminţele consumate frecvent de păsări şi rozătoare, se prăfuiesc înainte de semănat cu miniu de plumb sau se stropesc cu petrol sau esenţă de terebentină.Seminţele plantelor sensibile la boli ce apar imediat după răsărire, se dezinfectează cu formalină 0,1% timp de 5 minute, după care se zvântă şi se seamănă imediat. La tratament se poate folosi şi sulfatul de cupru.Semănatul mecanizat – se utilizează mai puţin în pepinierele spaţiilor verzi care produc materialul săditor într-un sortimentvariat şi în cantităţi mici.2. Semănatul în paturi nutritive (Fig. 2. 4) Pregătirea paturilor constă în următoarele lucrări: se sapă şanţuri cuFundul şanţului se mobilizează uşor cu cazmaua, pentm a permite drenarea apei de udare.Substratul de cultură se pregăteşte după una din reţetele următoare:a) Amestec omogen, în grosime de 18-20 cm, din următoarele componente: – 30% litieră de molid în curs de descompunere. 50% humus de molid şi 20% humus de fag, sau – 55% litieră de molid şi 45% humus sau molid, sau – 40% litieră de molid. 60% humus de fag. tei sau com.Share on linkedinShare on facebookShare on twitterShare on emailMore Sharing Services