INFIINTAREA UNEI PLANTATII DE POMI

FRUCTIFERI

INFIINTAREA UNEI PLANTATII DE CIRES

AMPLASAMENTUL

Costul ridicat al investitiei in pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in zonele unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere si rodire: 

- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, luto-nisipoasa si chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre 4,7 si 9,3; 

- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor; 

- livezile de pomi pot fi amplasate in conditii bune si pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si chiar pante pana la 18-20%, cu conditia ca acestea sa fie uniforme; 

- conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri si la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului; 

- se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavara si ingheturile timpuri de iarna; 

- trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani de la plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu; 

- sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu nivel freatic sub 1,5 m. 

PREGATIREA TERENULUI

Desfundarea terenului constituie lucrarea principala, care se poate face la o adancime de 50-60 cm. Daca terenul este greu, inainte de desfundat se va face o scarificare a terenului la 70-80 cm, urmata de desfundat sau de o aratura adanca. 

Aceasta lucrare se executa de obicei in lunile august; septembrie, cu doua luni inainte de plantatul pomilor. 

Daca terenul este saracacios si daca este posibil, se va administra gunoi de grajd inainte de desfundat pana la 150-200 t /ha. 

Va urma apoi, maruntirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi maruntirea si tasarea solului cu combinatorul. 

Ca dimensionare, exploatatia pomicola devine rentabila incepand de la 1 ha si pana la 20-30 ha. 

PARCELAREA TERENULUI  SI STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE SI

PICHETATUL TERENULUI

- Trebuie sustinut faptul ca, la plantare, atat cat este posibil, lungimea randurilor de pomi sa fie orientata pe directia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumina pe tot timpul zilei intregii plantatii si a evita fenomenul de umbrire. In cazul terenurilor in panta, orientarea randurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului. 

- Distantele dintre randurile de pomi si pe rand intre pomi se vor stabili in principal avand in vedere, vigoarea pomilor ce urmeaza a fi plantati, cat si de forma de coroana pe care o vom alege. 

Distantele de plantare prea mari sau prea mici prezinta un mare inconvenient de productie. 

Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuita si sistemelor de pichetat: 

- Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cu cele dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetat se foloseste in general, pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenuri plane;-Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand, se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara pentru toate tipurile de livezi; --Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe terenurile in panta, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul

PLANTAREA

Epoca de plantare. Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana in primavara radacinile pomilor realizeaza un contact strans cu pamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza umiditate, care se pastreaza si in perioadele mai secetoase din timpul primaverii. Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromita plantatia si sa intarzie intrarea pe rod a pomilor. 

Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite. 

Radacinile principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime iar cele subtiri la 1-2 cm sau raman intacte. Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti), balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii. 

Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3-4 cm mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare.

Pe timp secetos, in special primavara, pomii plantati se uda cu 15-20 litri de apa. In final, se face un musuroi pe suprafata gropii de plantare

CULTURA CIREŞULUI PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ DATORITĂ TIMPURIETĂŢII,VALORII ALIMENTARE,TERAPEUTICE ŞI COMERCIALE A FRUCTELOR. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ESTE RELATIV SIMPLĂ, COSTURILE MODERATE, ELEMENTE CE JUSTIFICĂ CULTURA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC.

VALOAREA ALIMENTARĂ RIDICATĂ ESTE DATĂ DE COMPOZIŢIA CHIMICĂ A FRUCTELOR. ELE CONŢIN 7,7-18,8% ZAHĂR TOTAL, 0,49-1,37% ACIZI ORGANICI,0,06-0,39% SUBSTANTE PECTICE, 0,54-1,63% PROTEINE BRUTE, VITAMINE (C, B1, B2, E, PROVITAMINA A), SĂRURI MINERALE DE CA, FE, K, P, APA 75,4-89,2 %.

CIREŞUL ESTE O SPECIE FOARTE VECHE, CUNOSCUTĂ ÎN CHINA ŞI EUROPA DE PESTE 5000 DE ANI.ÎN CULTURA A FOST INTRODUS IN URMĂ CU 2500 DE ANI, MAI INTÂI IN ASIA APOI ÎN EUROPA, DE CĂTRE ROMANI. ÎN SUA A FOST INTRODUS ÎN MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA.

CARACTERISTICI MORFOLOGICE ŞI DE PRODUCŢIE

 SISTEMUL RADICULAR.  ARHITECTONICA SISTEMULUI RADICULAR DEPINDE ÎN MARE MĂSURA DE MODUL DE RAMIFICAREAL SOIULUI ŞI DE PORTALTOI. SISTEMUL RADICULAR LA CIREŞ ESTE RELATIV SUPERFICIAL, PESTE 70% DIN RĂDĂCINI GĂSINDU -SE LA ADÂNCIMEA DE 0-40 CM.RAZA SISTEMULUI RADI CULAR DEPĂŞEŞTE DE 2,5-3 ORI RAZA PROIECŢIEI COROANEI. RĂDĂCINILEÎNREGISTREAZĂ DOUĂ VALURI DE CREŞTERE: PRIMUL ÎN APRILIE-MAI ŞI AL DOILEA ÎN OCTOMBRIE-NOIEMBRIE.

PARTEA AERIANĂ. DUPĂ PLANTARE, IN PRIMII ANI DE VIAŢĂ, CIREŞUL ARE O CREŞTERE LENTĂ DUPĂ CAR E SE COMPORTĂ CA O SPECIE CU CREŞTERE VIGUROASĂ. MAJORITATEA SOIURILOR AU LA ÎNCEPUT UN PORT DRESAT CARE DUPĂ INTRAREA PE ROD SE DESCHIDE COROANELE DEVENIND INVERS PIRAMIDALE SAU CHIAR  PLETOASE (RAMON OLIVA). RAMIFICAREA LA CIREŞ ESTE DE INTENSITATE REDUSĂ. CARACTERISTIC ACESTE SPECII FIIND FENOMENUL DE ETAJARE NATURALĂ. 

SPECIFICUL FRUCTIFICĂRII. ÎN CADRUL ACESTEI SPECII EXISTĂ SOIURI CARE FRUCTIFICA PREPONDERENT  PE BUCHETE DE MAI  (VAN, CERNA, BIGARREAU MORREAU),  ÎNSĂ MAJORITATEA SOIURILOR FRUCTIFICĂ ATÂT PE BUCHETE DE MAI CÂT ŞI PE RAMURI MIJLOCII ŞI LUNGI.MUGURII FLORIFERI SE FORMEAYĂ ÎN PROCENT DE 75% PE RAMURILE BUCHET ŞI NUMAI 25% PERAMURI MIJLOCII SAU LUNGI . ÎNFLORITUL. CIREŞUL ÎNFLOREŞTE DUPĂ MIGDAL, CAIS ŞI PIERSIC ŞI APROAPE ÎN ACELAŞI TIMP CUMAJORITATEA SOIURILOR DE PRUN ŞI PĂR. DIN FIECARE MUGUR FLORIFER SE FORMEAZĂA O INFLORESCENŢĂ CU 2-4 FLORI. ÎNFLORITUL DUREAZĂ CCA. DOUA SĂPTĂMÂNI, IAR IN PERIOADELE MAI RECI CHIAR TREI. POLENIZAREA ŞI FECUNDAREA. REALIZAREA UNEI RECOLTE BUNE ESTE DETERMINATĂ DE POLENIZAREA A 30 -50% DIN FLORI

PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA PLANTĂRII POMILOR

TERENUL DESTINAT PLANTAŢIILOR DE CIREŞ VA FI PREGĂTIT DUPĂ TEHNICA NORMALĂ PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE CU APLICAREA FERTILIZĂRII DE BAZĂ (60-70 T GUNOI DE GRAJD, 300-400 KG P2O5,200-300 KG K 2O), DESFUNDAT, PRELUCRAT TEREN DESFUNDAT, NIVELAT. ODATĂ CU FERTILIZAREA, DACĂ SUNT PROBLEME, SE TRATEAZĂ SOLUL CONTRA DĂUNĂTORILOR DIN SOL ŞI SE AMELIOREAZĂ DUPĂ CAZ CUAMENDAMENTE(LA PH SUB 5 SE APLICĂ 10-20 T DE AMENDAMENTE DE CALCAR).

EPOCA CEA MAI BUNĂ DE PLANTAT ESTE CA ŞI PENTRU CELELALTE SPECII POMICOLE TOAMNA.

SPECIFICUL ÎNTREŢINERII PLANTAŢIILOR DE CIREŞ

- TĂIERI DE FORMARE TĂIERILE DE FORMARE A COROANELOR SE APLICĂ ÎNCEPÂND DIN ANUL PLANTĂRII PRIN SCURTAREA VERGILOR LA O ÎNĂLŢIME DATĂ DE INĂLŢIMEA TRUNCHIULUI LA CARE SE ADAUGĂ DISTANŢA PE AX ÎNTRE PRIMELE DOUĂ ŞARPANTE CORESPUNZĂTOARE FORMEI DE COROANĂ REALIZATĂ.

- ÎNTREŢINEREA SOLULUI ÎN LIVEZILE INTENSIVE, AMPLASATE ÎN ZONE PLANE SAU CU PANTĂ MICĂ, CU PÂNĂ LA 550 MM PRECIPITAŢII, TERENUL SE ÎNTREŢINE SUB FORMĂ DE OGOR NEGRU. ÎN ZONELE CU PRECIPITAŢII PESTE 600 MM SE POATE RECURGE LA ÎNIERBAREA ALTERNATIVĂ A INTERVALELOR CU PRELUCRAREA SOLULUI PE RÂNDUL DE POMI IAR ÎN ZONELE ÎN CARE PRECIPITAŢIILE DEPĂŞESC 700 MM ŞI PE TERENURI ÎN PANTĂ SE POATE APLICA ÎNIERBAREA TOTALĂCU ÎNTREŢINEREA POMILOR SUB COROANĂ ÎN TERASE INDIVIDUALE. 

APLICAREA ÎNGRAŞĂMINTELOR  CIREŞUL ESTE O SPECIE PRETENŢIOASĂ LA APROVIZIONAREA SOLULUI CU MACRO ŞI MICROELEMENTE.CONSUMUL SPECIFIC AL ACESTEI SPECII ESTE DE 40 KG/HA AZOT, 11 KG/HA FOSFOR, 30 KG/HA POTASIU, 55KG/HA CALCIU PENTRUO PRODUCŢIE DE 14 T/HA (M.POPESCU ŞI COLAB., 1993).ÎN PLANTAŢIILE TINERE SE RECOMANDĂ ADMINISTRAREA SUB PROIECŢIA COROANEI A 5-6 KG GUNOI DE GRAJD, 10-15 G/M²N, 5-8 G/M²P2O5, 5-8 G/M²K 2O.

IRIGAREA PLANTAŢIILOR ESTE NECESARĂ MAI ALES ÎN FAZELE CRITICE DIN CULTURA CIREŞULUI : CU O SĂPTĂMÂNĂ ÎNAINTE DE ÎNFLORIT, ÎN PERIOADA ÎNTĂRIRII SÂMBURILOR ŞI DUPĂ RECOLTAREA FRUCTELOR.ÎN PLANTAŢIILE TINERE SE RECOMANDĂ 2-3 UDĂRI CU200-250 M3/HA ÎN LUNILE DE VARĂ.ÎN PLANTAŢIILE PE ROD SE RECOMANDĂ 4 UDĂRI CU 300-400 M3/HA

TĂIERI DE ÎNTREŢINERE ŞI FRUCTIFICARE  VOLUMUL TĂIERILOR DE RĂRIRE ŞI FRUCTIFICARE LA CIREŞ ESTE MAI MIC DECÂT LA CELELALTE SPECII, DAR  CU TOATE ACESTEA ÎN LIPSA ACESTOR TĂIERI, POMII SE DEGARNISESC REPEDE ŞI ÎŞI REDUC SUBSTANŢIAL POTENŢIALUL DE CREŞTERE ŞI RODIRE.

TĂIERILE DE ÎNTREŢINERE PRESUPUN ILUMINAREA COROANEI PRIN TĂIERI DE REDUCŢIE ÎN SEMISCHELET,ÎNDEPĂRTAREA RAMURILOR DEZBINATE, RUPTE SUB GREUTATEA RODULUI SAU BOLNAVE

TĂIERILE DE FRUCTIFICARE SE REFERĂ LA NORMAREA RODULUI.

TĂIERI DE REGENERARE SE RECOMANDĂ LA POMII ÎMBĂTRÂNIŢI, CU CREŞTERI REDUSE.

BIBLIOGRAFIE

- BRANISTE N. GHID PENTRU POMICULTORI, 2000,

EDITURA CERES, BUCURESTI 

-COCIU V. CUM SA INGRIJIM POMII SI ARBUSTII

FRUCTIFERI, 2002, EDITURA CERES, BUCURESTI 

- CIMPOES GH. CONDUCEREA SI TAIEREA POMILOR,

2000, EDITURA STIINTA, CHISINAU 

- CEAUSESCU I,. SI COLAB. POMICULTURA, 1982,

EDITURA CERES, BUCURESTI 

- CIREASA V. POMICULTURA GENERALA, CURS

LITOGRAFIAT, 1995, IASI