politica antiinflationista.[conspecte.md] (2)

7/28/2019 Politica Antiinflationista.[Conspecte.md] (2)

1/12

Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat din MoldovaFacultatea de tiine Economice

Catedra Teorie Economic i Metodologia Cercetrii

Lucrul Individual

la disciplina ''Teorie Economic II''

POLITICA ANTIINFLA IONIST

A elaborat:CAZACU CristinaStudentul anul I

Specialitatea ContabilitateSecia zi, grupa CON 103

Coordonator:BRCA Natalia

Lector universitar

CHIINU 2012


2/12

CUPRINS1. Definirea politicii2. Scopul politicii3. Instrumentele politicii4. Mecanismele (institutiile,organele publice)5. Efectele de transmisie a politicii

6. Prognoza inflatiei pe termen mediu7. Combaterea inflatiei in Germania8. Concluzii9. Bibliografie


3/12

1.Definirea politicii

Inflaia este un fenomen economic care, n ultimele decenii, a cunoscuto expansiune la nivel mondial. Practic, nici o ar nu este ferit de acestdezechilibru monetaro-material.

Inflaia este o problem macroeconomic pentru aceasta erodeaz

puterea de cumprare a tuturor agenilor economici. Veniturile ageniloreconomici au, pe timp ce trece o putere de cumprare din ce n ce mai mic(cantitatea de bunuri i servicii ce pot fi achiziionate scade dac venitulnominal rmne constant) i un nivel de trai pe msur. Inflaia determin io evoluie neproporional a preurilor. n acest fel, n condiii ceteris paribus,unii agenii economici pot beneficia de o parte mai mare din bugetelorconsumatorilor, aprnd astfel o redistribuire a valorii economiceindependent de deciziile agenilor economici, o distorsiune a mecanismelorpieei.

Se poate sustine ca o inflatie moderata poate avea unele efecte beneficeasupra economiei; de exemplu, ea poate fi compatibila cu nivelul scazul alsomajului si, daca preturile au o tendinta inflexibil descrescatoare, poatedetermina functionarea mai eficienta a mecanismului acestora. Totusi inflatiaare afecte daunatoare asupra economiei si determina o teama accentuata dehiperinflatie-adica o inflatie extrem de accentuata ce conduce la prabusireasistemului monetar national.

Nivelul general al preturilor poate fi estimat in diferite moduri. De-alungul deceniilor postbelice, sa pus problema ca instrumentul principal demasurare a inflatiei sa fie indicile preturilor de consum(IPC).

IPC exprima modificarea medie ponderata a cheltuelilor pe care ofamilie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurareamijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si stuctura nevoiisociale istorice determinate.

Formele infaltiei dupa intensitatea acesteia.

Inflatie taratoare, exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere apreturilor de consum de pana la 3%;

Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la6%;

Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%;

Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste

15%. Hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor depaseste

50% si se termina in luna anterioara scaderii cresterii preturilor subaceasta limita, peste care nu se trece cel putin un an. In mod cert,hiperinflatia exprima forma excesiva a inflatie.

Efectele inflatiei

Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata. Daca ea este anticipata,atunci toate unitatile si agentii economici o prevad si pot obtine o

compensatie integrala a acesteia. Intr-un astfel de caz, inflatia nu va aveaurmari importante asupra distributiei venitului si averii in economie. Inflatiapoate fi totusi si neanticipata din urmatoarele trei motive:


4/12

Daca economia in ansamblu esueaza in prezicerea corecta a inflatiei,astfel incat rata reala a inflatiei depaseste rata expectata;

Daca anumite unitati economice sau agenti conomici nu reusesc saanticipeze corect inflatia, incat solicitari mai mici ale salariilor nominaledecat cresterile necesare pentru a mentine salariile reale;

Daca o anumita unitate economica sau agenti economici, chiar daca auprevazut corect inflatia, nu pot obtine o compensare integrala aacestuia.

Cand inflatia este neanticipata, exista un effect de redistribuire:adica unii vor putea profita, in vreme ce altii vor fi dezavantajati.

2.Scopul politiciiInflaia are influene att pozitive ct i negative asupra creterii

economice, asupra populaiei, dar i asupra ntreprinderilor. O inflaieridicat frneaz creterea economic, hiperinflaia induce recesiune, iar laun nivel moderat, inflaia n general antreneaz efecte benefice. ns de cele

mai multe ori acesta determin efecte negative i de aceea oamenii despecialitate au formulat anumite politici de control i stopare a fenomenuluiinflaionist.

Datorit consecinelor negative asupra organismului economic i social,inflaia constituie un obiectiv major al politicilor macroeconomice din toaterile cu economie de pia. De aceea politicile actuale de combatere ainflaiei au fost astfel elaborate nct s stopeze inflaia i, n acelai timp, spermit creterea economic i limitarea omajului.

Obiectivul principal al politicilor antiinflaioniste este stabilitatea niveluluigeneral al preurilor, ns ntr-o economie deschis schimburilorinternaionale acest lucru nu este suficient. Lupta mpotriva inflaiei trebuie

s fie o aciune permanent, gradual i de mare ntindere, astfel nctrezultatele acesteia s fie benefice. O politic brutal ar avea consecine petermen scurt foarte defavorabile asupra utilizrii factorilor de producie i arfi nsoit de o recesiune accentuat a activitii economice.

Politicile antiinflationiste de asigurare a unei stabilitati monetarerelative, de mentinere a preturilor in limite rezonabile, pornesc simultan dela premiza asigurarii, si a cresterii economice si limitarii somajului.

In atentia factorilor de decizie sta, mai intai:

preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist

mentinerea acestuia la o rata redusa franarea cresterii masei monetere

franarea cresterii preturilor.

Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru acombate efectiv inflatia dar totodata suficient de suple pentru a nu afectacresterea economica, a nu duce la deflatie, depresiune si la accentuareasomajului.

Defaltia este procesul monetaro-material caracterizat prin scadereadurabila pe termen lung a nivelului preturilor, scaderea rezultata dintr-unansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cerereii nominale pentru

reducerea tensiunii asupra dinamicii crescatoare a preturilor.Statul poate influenta in sensul depasirii inflatiei exercitand masuri

antiinflationiste de ordin strategic sau de ordin tactic.


5/12

Masuri de ordin strategic

1. diminuarea cererii, stimularea dezvoltarii productiei de marfuri deconsum si de servicii, modificandu-se structura economiei nationale,ridicandu-se eficienta economica.Caile principale de reducere a cereriisunt:

reducerea cheltuielilor publice reducerea cheltuielilor private din fonduri imprumutate majorarea impozitului

In conditiile micsorarii cererii, lupta impotriva inflatiei trece insaprintr-o presiune asupra costurilor salariale.

2. aplicarea unei politici monetare juste de lunga durata, orientata sprefranarea cresterii masei monetare si a preturilor si insotita deprocesele de etapizare a economie, de demonopolizare si de extinderea infrastructurii de piata

3. reducerea deficitului bugetar, care se poate realiza pe doua cai:

pe calea micsorarii cheltuialilor publice pe calea majorarii impozitilor

Masuri de ordin tactic

1. marirea continua a volumului ofertei pe baza aplicarii unui sistem deimpozitare favorabil producatorilor:

crearea de conditii normale pentru realizarea bunurilor si sviciilor acordarea de subventii intreprinzatorilor. etc.

2. privatizatrea proprietatii de stat, ceea ce ar contribui la procurarea deactiuni in intreprinderile private si la realizarea cererii

3. marirea dobanzii pentru depunerile banesti ale populatiei in casele deeconomii, dobanda care nu trebuie sa fie mai mica decat ritmul de

crestere al preturilor4. majorarea volumului marfurilor de comsum de import, ceea ce ar frana

in mare masura inflatia.5. realizarea reformei banesti si stoparea devalorizarii monetare.

Politicile antiinflationiste se clasifica dupa mai multe criterii:

A. Dupa intensitatea si sensul procesului

Politici de lupta cu criza inflationista

Politici de prevenire a hiperinflatiei si de mentinere a inflatiei moderatesub controlul factorilor responsabili


6/12

B. Dupa doctrina social-eonomica ce sta la baza lor

Politicile de combatere a inflatiei de control a cererii agregate Politici de stimulare a ofertei agregate

C. Dupa metodele si instrumentele folosite

Politicile cererii agregate se deruleaza cu folosirea preponderenta fie ainstrumentelor fiscale, fie a celor monetare.

Politicile fiscale de combatere a inflatiei presupun modificarea cheltuielilorpublice si/sau a veniturilor din impozite si taxe. Cererea agregata poate firedusa prin diminuarea si temporizarea cheltuielilor guvernamentale sau prinridicarea nivelului impozitelor si taxelor.

Politicile monetare se bazeaza fie pe modificarea ofertei de moneda, fiepe cea a ratei dobanzii.

Deoarece consecintele fenomenului inflationist sunt negative este evident cain politicile guvernamentele obiectivele de combatere a inflatiei vor fiprioritare, cu atat mai mult cu cat ea afecteaza intreaga populatie a tarii

3.Instrumentele politicii

n mod firesc, politicile de combatere a inflaiei sunt corelate cucele dou forme cauzale ale acestui fenomen - inflaia prin cerere i inflaia

prin costuri. n consecin, ele vizeaz, fie controlul cererii agregate, n

sensul reducerii ei, fie controlul ofertei agregate, n sensul sporirii ei.Controlul cererii agregate se poate realiza prin dou tipuri de politicieconomice: politici bugetar-fiscale i politici monetare. Politicile bugetar-fiscale folosesc, de regul, dou instrumente sau prghii de politiceconomic, precum: fie reducerea cheltuielilor publice, care constituie ocomponent important a cererii agregate, fie creterea presiunii fiscale,ceea ce reduce masa monetar destinat consumului i investiiilor. Astfel,att prin politica restrngerii cheltuielilor publice (guvernamentale), carepresupune meninerea unor deficite bugetare ct mai mici, ct i prin politicapresiunii fiscale, care nseamn o cretere a impozitelor directe i indirecte,se realizeaz aa-numita "politic deflaionist". Dac aceleai prghii sefolosesc n sens invers, respectiv creterea cheltuielilor guvernamentale ireducerea impozitelor, atunci se are n vedere reducerea omajului, iconstituie pri componente ale unei politici denumite "reflaioniste".Politicile monetare vizeaz controlul masei monetare aflate n circulaie iau drept scop, fie blocarea (nghearea) masei monetare, fie reducereaacesteia n corelaie cu nevoile circulaiei. Ambele cerine se realizeaz princombinarea, de ctre banca central, a urmtoarelor instrumente de politicmonetar: manevrarea taxei rescontului, operaiuni de open-market, variaiacotei rezervelor obligatorii. Manevrarea taxei de rescont reprezint uninstrument dominant al politicii monetare, datorit efectului su asupra

volumului creditului ce se poate acorda ntr-o economie, deci asupra mrimiimasei monetare, dac se are n vedere funcia de emisiune a creditului.Manevrarea taxei de rescont genereaz creterea sau scderea costului


7/12

creditului, prin intermediul dobnzilor, fapt care se reflect n micorarea saumrirea masei monetare din circulaie, n concordan cu obiectivele depolitic monetar ale bncii centrale.

Controlul ofertei agregate presupune susinerea ofertei din economie,acionnd asupra tuturor cauzelor care conduc la scderea sau stagnarea

produciei naionale. n acest context, trebuie precizat c unele din msurilemenite s ajute la relansarea ofertei globale sunt contrare celor aplicatepentru restrngerea cererii globale din economie. Altfel spus, n anumitesituaii, stimularea ofertei globale pe termen mediu i lung nu se poaterealiza fr anumite impulsuri pe termen scurt date cererii globale. Iat dece este foarte important, ca autoritile guvernamentale i politice ale uneiri s elaboreze politici antiinflaioniste bine fundamentate teoretic itiinific i, mai ales, bine ancorate n realitile rii respective. Cunoatereaprofund i analiza riguroas a mecanismului i cauzelor fenomenului potconduce la adoptarea acelor decizii de politic macroeconomic, care scontracareze eficient acest efect al dezechilibrelor din economie - inflaia.ntre msurile de sprijinire a ofertei agregate dintr-o economie se potenumera, ca principale, urmtoarele: - ieftinirea creditelor, prin scderearatei medii a dobnzii pe piaa monetar, i acordarea acestora, cuprioritate, n scopuri productive i acelor ageni economici care prezintplanuri de afaceri viabile. Consecinele acestei msuri vor fi, att o cretere avolumului investiiilor n economie, ct i o punere la timp n funciune aobiectivelor de investiii; - acordarea unor faciliti fiscale, care pot nsemna:scutiri sau reduceri de impozite n primii ani de activitate; reduceri deimpozite pentru profiturile reinvestite; scutiri temporare de la plataimpozitului pe profit pentru investiiile de capital strin; aplicarea sistemului

de amortizare accelerat a capitalului fix; reducerea taxelor vamale la unelematerii prime provenite din import i nglobate n produsele destinate pieeiinterne; reducerea taxelor vamale la unele produse finite provenite dinimport .a. - reducerea costurilor de producie, deziderat care poate firealizat prin eforturile i implicarea direct a agenilor economici. Acetiatrebuie s ia n considerare, att achiziionarea de factori de producie lapreurile cele mai mici de pe pia (fr a fi ns afectat calitatea acestora),ct i creterea randamentului acestor factori (creterea productivitiimuncii, creterea eficienei capitalului fix, reducerea consumurilor specificede materii prime i materiale, creterea vitezei de rotaie a capitaluluicirculant etc.). Toate acestea conduc la o reducere a costurilor pe unitatea

de produs. De asemenea, n aceast direcie trebuie s se manifeste i rolulstatului, att pentru descurajarea monopolurilor i oligopolurilor, ct ipentru ntrirea i respectarea concurenei loiale i sancionarea celeineloiale.

4.Mecanismele (institutiile,organele publice)

Banca Naional a Moldovei (BNM) a fost nfiinat prin Decretul PreedinteluiRepublicii Moldova la 4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - LeonidTalmaci.

Obiectivul fundamental al Bncii Naionale a Moldovei este asigurarea imeninerea stabilitii preurilor.


8/12

Banca Naional a Moldovei are un rol important n procesul de tranziie laeconomia de pia a Republicii Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fostelaborate i implementate un ir de msuri eficiente n vederea stabilizriimediului monetar i de credit. Cel mai important pas n acest sens aconstituit introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a monedeinaionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici

monetare i de credit antiinflaioniste. Astfel s-a reuit stoparea inflaieigalopante de la nceputul anilor 90.La sfritul anului 2009, Consiliul deadministraie al BNM a adoptat Strategia politicii monetare a Bncii Naionalea Moldovei pentru perioada 2010-2012. Conform acesteia, ncepnd cu anul2010, BNM a iniiat implementarea unui nou regim de politic monetar -intirea direct a inflaiei. Lund n considerare instrumentele de caredispune autoritatea monetar n contextul realitilor economice aleRepublicii Moldova, dar i experiena altor bnci centrale, intirea direct ainflaiei permite realizarea mai eficient a obiectivului fundamental al BNM -asigurarea i meninerea stabilitii preurilor - stipulat de Legea cu privire laBanca Naional a Moldovei.Pentru a mbunti mecanismul de transmisiea aciunilor de politic monetar, BNM a elaborat un sistem decizional deimplementare a regimului de intire a inflaiei. Sistemul respectiv are la baznu doar evoluia istoric i curent a indicatorilor macroeconomici, dar iproieciile pe termen mediu ale acestora n condiii de incertitudine i riscuridiverse aferente unei economii mici i deschise. Faptul n cauz a permis cainstrumentele disponibile s fie utilizate n timp util i cu efect maxim.

Noul regim de politic monetar prevede stabilirea unui obiectiv cantitativpentru rata inflaiei pe termen mediu cu un interval acceptabil de variaie intreprinderea msurilor necesare de ctre autoritatea monetar pentru

realizarea acestui obiectiv n condiiile presiunilor inflaioniste aprute nurma diverselor ocuri economice interne i externe.

5.Efectele de transmisie

Ritmul anual al inflatiei masurate prin IPC a constituit 6.2 la suta, ntrimestrul I, 2012 si a continuat astfel traiectoria descendenta ,nceput lasfrsitul anului precedent. Valoarea respectiva a ritmului anual al inflatiei ntrimestrul I, 2012 s-a datorat mai multor factori, principalii dintre ei fiind:majorarile de tarife la utilitati si efectele secundare provocate de acesteaasupra, ,altor componente, cresterea preturilor la produsele derivate

petrolului pe plan mondial si majorarea accizelor la produsele petroliere,mentinerea cererii din partea populatiei n urma majorarii veniturilordisponibile ale acesteia din anul precedent si cresterea cererii externe fatade unele produse autohtone maiales n prima jumatate a anului 2011. n acelasi timp, presiunileproinflationiste mentionate anterior au fost partial attenuate de evolutiamonedei nationale fata de valutele principalilor parteneri comerciali si ofertaexcesiva a unor culturi agricole n regiune de la sfrsitul anului trecut.Abaterea dintre valoarea, efectiva a inflatiei si cea anticipata n cadrulRaportului asupra inflatiei nr. 1, februarie 2012 (RI nr. 1, 2012) a fost una

minora..Ritmul anual al inflatiei de baza n mod similar, a cunoscut odinamica descendenta n perioada de referinta, diminundu-se de la 6.1 lasuta n luna decembrie 2011 pna la 5.1 la suta n luna martie 2012. n
http://www.bnm.org/files/index_14728.pdfhttp://www.bnm.org/files/index_14728.pdfhttp://www.bnm.org/files/index_14728.pdfhttp://www.bnm.org/files/index_14728.pdf


9/12

trimestrul I, 2012 ritmul anual al preturilor,n constructii a constituit 9.4 la suta, nregistrnd o modificare minora fata detrimestrul precedent. n luna martie 2012 ritmul anual al indicelui preturilorproductiei industriale a constituit 6.5 la suta micsorndu-se cu 0.1 puncteprocentuale fata de cel din luna precedent.

Cresterea economic a continuat si n anul 2011, fiind nsa mai moderat dectcea din anul 2010, astfel produsul intern brut n perioada de referinta s-amajorat cu 6.4 la suta. Datorita unei cerericereri externe sporite si majorrii venitului disponibil, mai alesa,n prima jumatate a anului, exportul si consumul gospodriilor populatiei auconstituit factoriideterminanti n cresterea PIB.Astfel, contributia exporturilora fost mult mai mare dect cea,a consumului. Accelerarea importurilor a diminuat o parte semnificativa dincontributia pozitiva generat de restul componentelor. Cresterea economica afost sustinuta de evolutiile pozitive din toate sectoarele economiei.Datele mediocre cu privire la comertul extern si intern, productia industriala,agricola si transportul de marfuri pentru lunile din trimestrul I, 2012contureaza probabilitatea sporita pentru nregistrarea unei cresterieconomice nesemnificative sau chiar descresterii n aceasta perioada. ntrimestrul IV, 2011 datele BNS cu privire la rata somajului, dar si numaruldisponibilizarilor prezentate de ANOFM denota o ameliorare pe piata munciifata de perioada similara a anului 2010. Ritmul anual al salariului real peeconomie n primele doua luni ale anului 2012 a fost superior celui dintrimestrul IV 2011.

Promovarea politicii monetare

Temperarea cresterii preturilor si posibila accentuare a procesului

dezinflationist au impus necesitatea relaxarii politicii monetare a BanciiNationale a Moldovei. Astfel, n trimestrul I, 2012,Banca Nationala a Moldovei a efectuat gradual diminuarea ratei dobnzii de


10/12

politica monetara cu cte 2.0 puncte procentuale consecutiv, la sedinteleConsiliului de Administratie al BNM din 26 ianuarie 2012 si din 23 februarie2012. n acest sens, rata de baza aplicata la principalele operatiuni depolitica monetara pe termen scurt, a fost modificata, de la 8.5 la suta pna lalimita de 4.5 la suta, valoarea consemnata reprezentnd un minim istoric.Totodat, n scopul asigurarii conditiilor monetare adecvate pentru

mentinerea stabilitatii preturilor, Banca Nationala a Moldovei a continuat sagestioneze ferm surplusul de lichiditatea prin operatiuni de sterilizare pepiata monetara. Pe parcursul trimestrului I, 2012 Banca Nationala a Moldoveiapromovat n continuare o politica valutara flexibila. Deoarece situatia pepiata valutara interna a fost echilibrata, nu a fost necesara efectuareainterventiilor de catre BNM. Dupa cresterea substantiala a indicatorilormonetari din anul 2010 datorata restabilirii economice n perioada de dupacriza n anul 2011 a fost consemnata temperarea ritmurilor de crestere,iar nanul 2012 se constata dinamica descendenta mai accentuata a acestora. ntrimestrul I, 2012 s-a nregistrat o scadere a ritmurilor de crestere aagregatelor monetare, media trimestriala n termeni anuali nregistrndvalori de 13.1 la suta pentru M2 si de 9.2 la suta pentru M3.Ratele medii aledobnzilor practicate de bancile comerciale, pe parcursul primelor trei luniale anului 2012, au avut o evolutie,stabila, majoritatea indicatorilor nregistrnd cresteri sau diminuarinesemnificative. La sfrsitul lunii martie 2012, rata medie a dobnzilor lacreditele noi acordate n moneda nationala a constituit 14.05 la suta, si nvaluta straina 9.36 la suta. La rndul lor, randamentele plasamentelorbancare la termen au nregistrat valori superioare celor din trimestrulprecedent n valuta straina si inferioare celor n moneda nationala.

6.Prognoza inflatiei pe termen mediu

n primele luni ale anului 2012 perspectivele economiei globale s-auconsolidat treptat. Marile economii avansate au avut parte de o recuperareslaba, pe cnd n majoritatea economiilor emergente si n curs de dezvoltare,activitateaeconomica s-a mentinut robusta. Totusi mbunatatirile recentesunt foarte fragile, iar riscurile n sensul decelerarii ramn ridicate.Deblocarea crizei datoriei suverane a Greciei a convins pieteleinternationale de posibilitatea recuperarii economiei zonei euro,si, astfel a

fost redus riscul privind reducerea brusca a cererii mondiale. Totodata, peransamblu, perspectivele evolutiei economiei zonei euro n anul 2012 nu s-aumodificat, nsa se anticipeaza o aprofundare si mai mare a diferentierii dintremotoarele si economiile periferice ale zonei euro. Economia Statelor Uniteale Americii a nregistrat progrese semnificative, combinnd reducereasomajului si atenuarea presiunilor inflationiste.Perioada analizata a fost marcata de cresterea semnificativa preturilor lapetrol, acestea fiind sustinute de tensiunile politice privind situatia nuclearadin Iran si de deblocarea crizei datoriei suverane a Greciei. De asemenea,deteriorarea conditiilor agrometeorologice n principalele zone agricole a

contribuit lanrautatirea perspectivelor privind recolta din acest an.Conform proiectiei curente din cadrul scenariului de baza, rata annuala a


11/12

inflatiei se va plasa la nivelul de 4.9 la suta, iar la finel anului viitor la nivelulde 4.4 la suta. Traiectoria prognozata este similara celei publicate n lunafebruarie 2012, astfel conforma scenariului de baza, att n 2012 ct si n2013, inflatia se va ncadra n coridorul tintei.Ca rezultat al nrautatirii perspectivei mediului extern a fost revizuitaproiectia cererii agregate interne. Astfel, se anticipeaza ca deviatia PIB sa

nregistreze valori negative pentru perioada de prognoza. Acest fapt indicaintensificarea presiunilor dezinflationiste. Prin urmare, politica monetara vaurma un comportament stimulativ prin contrabalansarea efectelor asuprainflatiei generate din partea eventualei diminuari a cererii agregate.

7.Combaterea inflatiei in Germania

Dup cele dou rzboaie mondiale, n timpul crora economia Germanieiera confruntat cu hiperinflaie, datorit datoriilor mari de rzboi i a maseimonetare exagerate din circulaie, a nceput un proces de revitalizare aeconomiei, iar prin politicile adoptate n urmtoarele decenii, Germania adevenit un juctor important pe scena politic mondial.

Dup unificarea din 1990, politicile statului sau axat mai mult perefacerea economic a zonei estice, care nu de mult fusese sub influenarus i care era sub-dezvoltat.

n urmtorii ani, Germania a pus accent n combaterea inflaiei, pe politicamonetar i ce a bugetar fiscal. Autoritile au redus deficitul bugetar,cheltuielile statului fiind acoperite prin majorarea de impozite, au stabilizatpreurile, creterea economic situndu-se n intervalul de 1% - 3%.

Dup adoptarea monedei euro din 2002, economia Germaniei s-a stabilizat imai mult, iar nivelul inflaiei a rmas la un nivel foarte sczut.


12/12

n urma politicilor aplicate de Germania, inflaia a avut un parcursfluctuant, ns ascendent din 2005 pn n 2008, cnd a atins pragul cel mairidicat din perioada analizat, i anume de 2.8.Aceasta s-a datorat recesiunii economice mondiale care a influenat ieconomia german, ns nu la un nivel aa de alarmant, cu care se confruntalte ri.

n aceast perioad, pentru combaterea inflaiei, autoritile germanevizeaz n primul rnd stabilizarea preurilor, revizuirea politicii fiscale,scderea ratei omajului i eliminarea evaziunii fiscal.

8.Concluzii

Fiecare ar se confrunt n anumite situaii cu diferite probleme economice

care conduc la creterea inflaiei, ns prin combinarea unor msuri, efectelenegative vor fi reduse sau chiar stopate ntr-un timp mult mai scurt, iarpagubele recuperate. Pentru ca statul s-i ating obiectivele politiciiantiinflaioniste, este necesar coordonarea mai bun a politicilor economice:politica monetar, fiscal, valutar, salarial, protecia concurenei etc. Deasemenea, trebuie s se in cont c aceleai rezultate pot fi obinute prinfolosirea uneia sau alteia dintre politici. Adic, extinderea cererii globale sepoate realiza prin scderea ratelor dobnzilor (politic monetar), sau prinreducerea taxelor si impozitelor (politica fiscal). n alegerea instrumentelori msurilor adecvate mai trebuie s se in cont i de viteza de propagare ide gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice, opiuni dictateuneori i de interese politice.n absena unei sincronizri adecvate, efectul fiecrei msuri pariale depolitic economic tinde s scad sau chiar s se transforme ntr-unuladvers.n final.trebuie precizat c inflaia rmne un fenomen deosebit decomplexi, nc, insuficient cunoscut, fapt reflectat att de teoria, ct ipracticaeconomic mondial. n acest context, nu exist o soluie unic imagic de combatere a acestui fenomen pretutindeni. Soluiile pot fidiferite,n funcie de realitile i tradiiile fiecrei ri.

9.Bibliografie

1.Raport asupra inflatiei nr.2,mai 2012 (www.bnm.md)2.Datele Biroului Naional de Statistic (www.statistica.md)3.Politici antiinflaioniste practicate de diferite ri4.Teoria Economica (Macroeconomie) Valeriu Capsizu, Victoria Tarus5.http://www.scribd.com/doc/52186367/13/Politici-antiinfla%C5%A3ioniste
http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/

politica antiinflationista.[conspecte.md] (2)

Documents