30 Subiect II. Procuratura.

1. Definiţi şi explicaţi unitatea şi centralismul organelor procuraturiiCerintele inaintate de Const RM in vederea executarii legilor pot fi indeplinite cu conditia prezenteti strictei centralizari si unitati a intregului sistem deorganeale procuraturii.Principiul unitatii si centralismului organelor procuraturii persupune unitatea scopurilor in activitatea sa , caracterul comun al formelor si metodelor exercitarii stricte si uniforme a legilor, reactionarea prin aceleasi mijloace de reactionare la depistarea derogarilor de la lege fie de catrre Procurorul General sau cei subordonati lui atit si universalitatea mijloacelor juridice .Unitatea si centralismul organelor procuraturii sint asigurate prin modul de numire si destainuire din functie. Centralismul in activitatea organelor procuraturii nu trebuie inteles drept o subordonare oarba a procurorului ierarhic superior ci presupune o independenta procesuala a procuroorilor la solutionarea anumitor probleme.Unicitatea si centralismul nu exclude colegialitatea.

2. Diferenţiaţi particularităţile independenţei procurorului de independenţa judecătorului.Independenţa judecătorului este asigurată prin: a) procedura de înfăptuire a justiţiei; b) procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie; c) declararea inviolabilităţii lui; d) secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui; e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzei; f) alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti; g) asigurarea materială şi socială a judecătorului; h) alte măsuri, prevăzute de lege.

Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei,asigurat prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează.

3. Analizaţi cerinţa operativităţii în activitatea organelor procuraturii raportată la calitatea lucrului acestora.

Prin intreaga sa activitate procuratura contribuie la aplicarea justa si unitara a legii, la prevenirea si combaterea infractiunilor si a altor fapte de incalcare a ordinii de drept... Conform art 5 al 3 din CEDO ce se refera la desfasurarea intr-un termen rezonabil a procesului penal , indeosebi a fazei de urmarire penala fapt ce presupune operativitatea dea ctiune din partea organului de urmarire si a procurorului. Operativitatea presupune rapiditatea in actiune, ce trebuie sa fie echilibrata , fara a prejudicia calitatea activitatii desfasurate , evitindu-se superficialitatea rezultatelor acesteia

31 Subiect I. Justiţia şi principiile ei democratice

1. Definiţi şi explicaţi independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor.Independenţa judecătorului este asigurată prin: a) procedura de înfăptuire a justiţiei; b)procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie; c) declararea inviolabilităţii lui; d)secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui; e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune înjudecarea cauzei;

f) alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţiiorganizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti; g) asigurarea materială şi socială a judecătorului; h) alte măsuri, prevăzute de lege. Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor. Împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege. Personalitatea judecătorului este inviolabilă. Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el,asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale. Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.Judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracţiune ce constituie obiectul învinuirii.

2. Evidenţiaţi deosebirile între principiul egalităţii în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti şi egalitatea părţilor în proces.

Principiul egalităţii în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti se manifesta prin unele aspecte si anume: desfasurarea justitiei se realizeaza de aceleasi organe in raport cu toate persoanele ; justitia se desfasoare pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli precum si norme procesuale, Iar faptuitorii poarta raspundere potrivit acelorasi legi; participantii au drepturi egale in fata autoritatilor  judecatoresti.Exceptiile de la principiu erau raritate insa legislatia RM contine un regim distinct in vederea atragerii la raspundere penala si aplicarii anumitor masuri de constringere procesual- penale seful statului, judecatorilor, deputatilor.Principiul egalitatii persoanelor isi gaseste protective corespunzatoare si prin dispozitiile Codului penal ce interzice fapte de ingradire a dr politice, de munca si de alta natura a cetatenilor. Ceea ce tine de egalitatea partilor in proces, limitarea temporară a drepturilor şi libertăţilor persoanei şi aplicarea de către organele competente a măsurilor de constrîngere faţă de ea se admit numai în cazurile şi în modul strict prevăzute de prezentul cod. În desfăşurarea procesului penal, nimeni nu poate fi supus la tortură sau la tratamente cu cruzime,inumane ori degradante, nimeni nu poate fi deţinut în condiţii umilitoare, nu poate fi silit să participle la acţiuni procesuale care lezează demnitatea umană. Totusi apar mai multe similitudini cum ar fi ca Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

3. Analizaţi conţinutul dreptului la apărare în interacțiune cu prezumția nevinovăției.Prezumtia de nevinovatie in legislatia noastra isi gaseste consacrare l a rt 21 din Constitutie dar si in codul de procedura penala , dar ea presupune ca orice persoana acuzata de savirsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata atita timp cit vinovatia sa nu-i va fi dovedita mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul caruia ii vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale si nu va fi constatata printr-o hotarire judecatoreasca de condamnare definitiva. Pornind de la aceasta prezumtia nevinovatiei se infatiseaza ca o garantie, protejind persoana , de aici apare si continutul dreptului la aparare ce este unul din drepturile fundamentale ale cetatenilr.Dreptul la aparare este garantat , si fiecare om are dreptul sa reactioneze independent , prin mijloace legitime, la incalcarea drepturilor si libertatilor sale.Dreptul al aparare este un drept cu un continut complex ce cuprinde posibilitatea partilor de a se apara singure, posibilitatea si obligatia acordarii asistentei juridice in cursul procesului...Prezumtai nevinovatiei fiind una relativa poate fi rasturnata dar prin probe certe si incontestabile, astfel incit atunci cind vinovatia este stabilita prezumtia este inlaturata urmind sa fie aplicate sanctiunile corespunzatoare . Spre deosebire la

dreptulde aparare apare regula ca pru exercitarea unei cai de atac nu se poate crea partii care a folosit o situatie mai grea. ....

32 Subiect I. Organizarea judecătorească şi organizarea justiţiei

1. Definiţi şi explicaţi particularităţile caracteristice ale sistemului judecătoresc.Prin sistem judecătoresc se înțelege totalitatea de instanțe de judecată, care prin intermediul judecătorilor, persoane investite constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției,în strict conformitate cu legea, organizînduse într-o stricta ierarhie a jurisdicțiilor, însă care nu aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Instantele judecatoresti formeaza un sistem unic prin faptul interactiunii acestora in procesul de infaptuire a justitiei.Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. Unitatea sistemului judecatorescse asigura prin faptul recunoasterii obligatorii spre executare a tuturoor hotaririlor si sentintelor definitive ale instantelor judecatoresti.Putem conchine ca sistemul judecatoresc reprezinta totalitatea instantelor judecatorecti organizate conform principiilor unice prevazute de lege , care interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de jurisdictie asigurinndu-se aplicarea uniforma a legilor prin activitatea Curtii Supreme de Justitie , constituind baza autoritatii judecatoresti care realizeaza sarcinile acesteia

2. Distingeţi diferenţele între veriga judecătorească şi gradul de jurisdicţie.Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care poate trece judecata. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de indreptare a eroilor , de evaluare a situatiilor si probelor. Prin instanţe judecătoreşti se înţeleg verigile care constituie sistemul unitar al organelor judecătoreşti, aşa cum ele sunt dispuse într-o piramidă de la vârf până la unităţile de bază, sens preluat în art. 29 din C.proc.pen.Sistemul instantelor judecatoresti de jurisdictie generala este format din 3 verigi : cea inferioara, curtile de apel, curtea suprema de justie . Organizarea justitiei se face printr-un sistem de 3 grade de jurisdictie :1)judecarea de fond, 2)jud de apel , 3) judecarea in recurs

3. Apreciaţi importanţa existenţei mai multor grade de jurisdicţie.Legislatia de procedura a RM prevede infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se face intr-un sistem dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in 1 instanta se judeca in apel sau in recurs. Realizare primului grad de jurisdictie judecarea cauzei in fond are loc in mod obligatoriu in toate cauzele venite in instanta de judecata , iar urmatoarele grade de jurisdictie pot avea loc numai in cazul cind cei interesati in cauza nu sunt satisfacuti de hotarirea primei instante si utilizeaza o cale ordinara de atac in conditiile legii.Legislatia in vigoare a RM nu prevede jurisdictia de un singur grad , udne hotaririle primeiinstante sa fie definitive , in toate cazurile fiind posibila realizarea a cel putin 2 grade de jurisdictie.Examinarea cauzei in 1 instanta- de fond , rezolva esenta litigiului prin sentinta si hotarire, evaluind probele prezentate de parti, apoiexaminarea cauzei in apel se desfasoara la inst de judecata ierarhic superioara verificindu-se legalitatea acesteia sub aspecte de drept si de fapt. Instanta emite o decizie prin care respinge apelul sau il admite, desfiintind hotarirea 1 instante. Instanta de recurs se pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admite desfiintind hotarirea 1 instante sau dupa caz si a instantei de apel. Decizia instantei de recurs este definitiva.

33 Subiect II. Urmărirea penală

1. Definiţi urmărirea penală.Prin urmarire openala se intelege activitatea desfasurata de organele speciale in scopul stringerii si verificarii probelor cu privire la pregatirea , tentativa, sau savirsirea infractiunii, precum si in scopul

depistarii si prinderii infractorului. Conform Codului de procedura penala urmarirea penala se efectueaza de catre ofiterii de urmarire penala .

2. Evidenţiaţi deosebirile dintre procuror şi ofiţerul de urmărire penală.Ofiţerul de urmărire penală este persoana care, în numele statului şi în limitele competenţei sale, efectuează nemijlocit urmărirea penală în cauze penale şi exercită alte activităţi prevăzute expres de lege. În exercitarea atribuţiilor, ofiţerul de urmărire penală este independent, se supune numai legii, indicaţiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală, ale procurorului şi hotărîrilor instanţei de judecată, emise în limitele competenţei lor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.  Activitatea ofiţerului de urmărire penală se bazează pe principiul legalităţii, egalităţii tuturor persoanelor în faţa legii şi prezumţiei nevinovăţiei.   Ofiţerul de urmărire penală este obligat să asigure participanţilor la proces deplina exercitare a drepturilor procesuale, în condiţiile legii. Ofiţerul de urmărire penală are obligaţia de a porni, în limitele competenţei, urmărirea penală în cazul în care este sesizat, în modul prevăzut de legislaţie, că s-a săvîrşit o infracţiune şi de a efectua acţiunile necesare în vederea constatării faptei penale şi a persoanei vinovate.Ofiţerul de urmărire penală apreciază probele în conformitate cu propria convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate, dobîndite în modul stabilit de legislaţie.Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei, asigurat prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua  de sine stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează. Procurorul, în condiţiile legii, este în drept să solicite şi să primească de la persoanele juridice şi fizice informaţii, materiale şi date ce constituie secret comercial şi bancar, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale, doar în cadrul unui proces penal pornit, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie; să citeze orice persoană şi să solicite explicaţii verbale sau scrise în cazul urmăririi penale sau al lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi în cazul încălcării ordinii de drept;

Procurorul exercită urmărirea penală în numele statului în privinţa infracţiunilor atribuite în competenţă, iar în caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmărirea penală privind orice categorie de infracţiuni, în condiţiile Codului de procedură penală.

3. Evaluaţi importanţa controlului judecătoresc în cadrul urmăririi penale.Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sînt obligate să activeze în aşa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrîngere. Toata activitatea organelor de urmarire se desfasoara sub supravegherea si indrumearea procurorului. El este responsabil de legalitatea urmarii penale si temeinicia invinuirii aduse celor trasi la raspundere penala.Sistemul de drept al RM a cunoscut modelul de urmarire penala care constituia 2 forme si anume cea de cercetare penala si ancheta preliminara Controlul legalităţii acţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exerc i t ă ac t iv i t a te opera t ivă de inves t iga ţ i e cons t i tu ie pr in s ine nu doar o rea l i za re a dreptului persoanei la acces la justiţie, drept garantat de art. 20 din Constituţie şi de art. 5,6 şi 13 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, dar şi o modalitate eficientă dea depista şi înlătura oricare încălcare a drepturilor omului încă la faza de urmărire penală. ă în lă tura rea  pos ib i l i t ă ţ i i de a apela l a ins tanţa de judecată duce l a îngrădi rea accesulu i l a jus t i ţ i e a l cetăţenilor care consideră că le-au fost încălcate drepturile şi interesele legitime în cadrul u r m ă r i i p e n a l e . S u b a c e s t a s p e c t , a d r e s a r e a î n i n s t a n ţ a d e j u d e c a t ă a p e r s o a n e i c a r e c o n s i d e r ă   c ă   î n   c a d r u l   u r m ă r i r i i   p e n a l e   i - a   f o s t   l e z a t   u n   d r e p t  s e   r e f e r ă   l a   d r e p t u l constituţional al persoanei de a apela liber la justiţie.

34 Subiectul 1 Organizarea judecătorească şi organizarea justiţiei

1. Definiţi noţiunea sistem judecătoresc şi relataţi despre particularităţile caracteristice ale sistemului judecătoresc.

Sistemul judecatoresc reprezinta totalitatea instantelor judecatorecti organizate conform principiilor unice prevazute de lege , care interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de jurisdictie asigurinndu-se aplicarea uniforma a legilor prin activitatea Curtii Supreme de Justitie , constituind baza autoritatii judecatoresti care realizeaza sarcinile acesteia. Prin sistem judecătoresc se înțelege totalitatea de instanțe de judecată, care prin intermediul judecătorilor, persoane investite constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției,în strict conformitate cu legea, organizînduse într-o stricta ierarhie a jurisdicțiilor, însă care nu aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Instantele judecatoresti formeaza un sistem unic prin faptul interactiunii acestora in procesul de infaptuire a justitiei.Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie. Unitatea sistemului judecatorescse asigura prin faptul recunoasterii obligatorii spre executare a tuturoor hotaririlor si sentintelor definitive ale instantelor judecatoresti.Unitatea sisteului judecatoresc se asiguraprin faptul recunoasterii obligatorii spre executare a tuturor hotaririlor si sentintelor definitive ale instantelor judecatoresti.

2. Analizaţi corelaţia dintre organizarea judecătorească şi gradele de jurisdicţie.Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care poate trece judecata. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de indreptare a eroilor , de evaluare a situatiilor si probelor. Legislatia de procedura a RM prevede infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se face intr-un sistem dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in 1 instanta se judeca in apel sau in recurs. Realizare primului grad de jurisdictie judecarea cauzei in fond are loc in mod obligatoriu in toate cauzele venite in instanta de judecata , iar urmatoarele grade de jurisdictie pot avea loc numai in cazul cind cei interesati in cauza nu sunt satisfacuti de hotarirea primei instante si utilizeaza o cale ordinara de atac in conditiile legii.Legislatia in vigoare a RM nu prevede jurisdictia de un singur grad , udne hotaririle primeiinstante sa fie definitive , in toate cazurile fiind posibila realizarea a cel putin 2 grade de jurisdictie.Examinarea cauzei in 1 instanta- de fond , rezolva esenta litigiului prin sentinta si hotarire, evaluind probele prezentate de parti, apoiexaminarea cauzei in apel se desfasoara la inst de judecata ierarhic superioara verificindu-se legalitatea acesteia sub aspecte de drept si de fapt. Instanta emite o decizie prin care respinge apelul sau il admite, desfiintind hotarirea 1 instante. Instanta de recurs se pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admite desfiintind hotarirea 1 instante sau dupa caz si a instantei de apel. Decizia instantei de recurs este definitiva. Organizarea judecătorească este reglementată de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte legislative. Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. Si astfel exista o corelatie intre organizarea judecatoreasca si gradele de jurisdictie punindu-le pe trepte pefiecare si delimitindule.

3. Apreciaţi reforma organelor judecătorești din anul 2003.????Reforma justiţiei este o necesitate recunoscută, măsuri în acest sens luându-se încă de la începutul anilor '90, dar din anul 2001 a devenit o prioritate prevăzută de Programul de guvernare şi de Planul de acţiune ale actualului Guvern. În acest sens Strategia de reforma a sistemului judiciar cuprinde obiectivele necesare modernizării sistemului judiciar, însoţite de măsuri concrete de realizare, pentru care au fost prevăzute termene şi au fost evaluate implicatiile financiare. Obiectivele şi măsurile au fost elaborate conform unei

viziuni de ansamblu pentru toate componentele sistemului judiciar, potrivit importantei şi necesităţilor acestora.    Scopul major al prezentei strategii este consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului magistratului, precum şi sporirea eficientei actului de justiţie, de natura sa răspundă nevoilor cetăţenilor şi să asigure compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

35 Subiectul 2 Procuratura

1. Descrieţi şi explicaţi sistemul şi modul de formare a organelor procuraturii.Procuratura este un sistem unic, centralizat şi ierarhic, care include:     a) Procuratura Generală;     b) procuraturile teritoriale;     c) procuraturile specializate. Numărul organelor Procuraturii, personalul lor, localităţile de reşedinţă şi circumscripţiile în care activează ele se aprobă şi se modifică de Parlament, la propunerea Procurorului General. Procuratura ca organ de stat este organizata conform divizarii administrative-teritoriale a statului.Sistemul organelor procuraturiieste condus de Procurorul General , numit in functie de catre Parlament la propunerea Presedintelui Parlamentului pe 5 ani.Atributiile procurorului sunt stabilite de catre Constitutie, legea cu privire la procuratura si cod pr pen si civila…

2. Determinaţi direcţiile şi principiile de activitate a procuraturii.Direcţiile principale de activitate ale procuraturii în numele societăţii şi în interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţeanului atunci cînd încălcarea acestora atrage sancţiune penală;     b) conduce şi exercită urmărirea penală;     c) reprezintă învinuirea în instanţă de judecată;     d) participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, şi contravenţionale în care procedura a fost intentată de ea;    e) asigură asistenţa juridică şi colaborarea internaţională în domeniul său de activitate;    f) implementează politica penală a statului;    g) asigură protecţie eficientă martorilor, victimelor infracţiunii şi altor participanţi la proces;    h) intentează acţiune civilă în cazurile prevăzute de lege;    i) exercită controlul respectării legilor în locurile de detenţie preventivă şi în penitenciare;    j) exercită controlul legalităţii în Forţele Armate;    k) exercită controlul asupra executării hotărîrilor judecătoreşti în cauzele penale.Principiile : pr legalitatii ; proportionalitatii ; independentei Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe şi autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii.; publicitatii; operativitatii ;

3. Numiți organele și apreciaţi procedura de stimulare şi răspundere disciplinară a procurorilor.Confiorm art   59 din legea cu privire la procuratura Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, pentru iniţiativă, operativitate şi pentru alte merite relevante în serviciu, procurorii pot fi încurajaţi prin a) exprimarea unei mulţumiri;     b) oferirea unui cadou simbolic;    c) acordarea unui premiu;    d) conferirea unui grad de clasificare sau grad militar special mai înalt;     e) conferirea „Diplomei de Onoare a Procuraturii”;

    f) decorarea cu insigna „Lucrător de Onoare al Procuraturii”;     g) acordarea unor alte distincţii instituite de Procurorul Măsurile prevăzute se aplică prin ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.Procurorii pot fi traşi la răspundere disciplinară pentru abatere de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportament care prejudiciază interesele de serviciu şi discreditează imaginea Procuraturii.     (2) Abaterile disciplinare pentru care procurorii sînt traşi la răspundere disciplinară sînt stabilite de lege în mod exhaustiv.    (3) Procurorii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuţii în Forţele Armate sînt traşi la răspundere disciplinară în condiţiile prezentei legi. Abaterile disciplinare     Constituie abatere disciplinară:     a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu;     b) interpretarea sau aplicarea incorectă sau tendenţioasă, în mod intenţionat sau din neglijenţă gravă, a legislaţiei, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor juridice stabilite în actualul sistem de drept sau în sistemul practicii judiciare;     c) imixtiunea în activitatea altui procuror sau intervenţiile de orice natură pe lîngă autorităţi, instituţii sau funcţionari pentru o soluţionare alta decît în limitele prevederilor legale în vigoare a unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei sale;     d) încălcarea intenţionată, în exerciţiul funcţiei, a legii, dacă aceasta nu atrage răspundere penală, civilă sau contravenţională;     e) participarea la activităţi publice cu caracter politic;     f) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţia cu privire la venituri şi la proprietate;     g) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu;     h) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea înainte de program;     i) atitudinea nedemnă, în exerciţiul funcţiei, faţă de colegi, judecători, avocaţi, experţi, martori sau faţă de alţi participanţi la proces; În condiţiile legii şi în funcţie de gravitatea abaterilor, procurorului îi pot fi aplicate, prin hotărîre a Colegiului disciplinar, următoarele sancţiuni disciplinare:     a) avertismentul;     b) mustrarea;     c) mustrarea aspră;     d) retrogradarea în funcţie;     e) retrogradarea în grad de clasificare sau în grad militar special;     f) retragerea insignei „Lucrător de Onoare al Procuraturii”;    g) concedierea din organele Procuraturii

36 Subiectul 1 Avocatul Parlamentar1. Definiţi şi explicaţi natura juridică a avocatului parlamentar.2. Determinaţi condiţiile şi modul de numire în funcţie a avocatului parlamentar.3. Estimaţi rolul avocatului parlamentar ca apărător a drepturilor şi libertăţilor persoanei şi

interacţiunea cu alte instituţii ale statului.

37 Subiectul 2 Organizaţii nestatale şi persoane fizice ce practică activitate particulară de detectiv şi de pază.

1. Definiţi şi explicaţi activitatea organizaţiilor nestatale şi persoanelor fizice ce practică activitate particulară de detectiv şi de pază.

activitate particulară de detectiv - gen de activitate licenţiat de acordare a serviciilor de investigare, desfăşurat de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condiţiilor de licenţiere;    activitate particulară de pază - gen de activitate licenţiat de acordare a serviciilor de pază întru apărarea vieţii, sănătăţii şi bunurilor de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condiţiilor de licenţiere;

Activitatea particulară de detectiv şi de pază se întemeiază pe principiile legalităţii, umanismului, echităţii sociale, respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei şi se desfăşoară în interacţiune cu autorităţile publice şi asociaţiile obşteşti în vederea asigurării ordinii de drept.    (2) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în conformitate cu legislaţia. Principalele obiective sînt:    a) reglementarea procesului organizatoric de acordare, în bază de contract, a serviciilor particulare de investigare şi de pază de către persoane licenţiate în modul stabilit;    b)  asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor;    c) asigurarea protecţiei sociale a lucrătorilor din organizaţiile de detectiv şi de pază;    d) contribuirea la respectarea intereselor statului şi la menţinerea ordinii publice;    e) asigurarea controlului de stat asupra modului de desfăşurare a serviciilor particulare de investigare şi de pază;    f) prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în organizaţiile de detectiv şi de pază.

2. Explicaţi cine efectuează controlul activităţii particulare de detectiv şi de pază şi în ce cazuri încetează această activitate.

Exercitarea controlului asupra activităţii organizaţiilor particulare de detectiv şi de pază şi asupra subdiviziunilor de pază internă revine Ministerului Afacerilor Interne, organului care a eliberat licenţa, precum şi organelor administraţiei publice centrale de specialitate. Controalele la compartimentul încălcării prevederilor legislaţiei în vigoare sînt efectuate inopinat de Ministerul Afacerilor Interne, iar în domeniul  respectării condiţiilor de licenţiere - în comun cu Camera de Licenţiere. Titularul de licenţă şi subdiviziunea de pază internă prezintă informaţiile şi documentele solicitate în cadrul efectuării controlului, asigurînd totodată condiţiile necesare efectuării acestuia. Persoanele care practică activitatea particulară de detectiv şi de pază pot înceta activitatea din proprie iniţiativă, precum şi în temeiul deciziei organului care a eliberat licenţa dacă ele au încălcat legislaţia, cu restituirea, în termen de 10 zile, organelor emitente a tuturor actelor eliberate..

3. Apreciaţi interacţiunea dintre organizaţiile nestatale şi persoanele fizice ce practică activitate particulară de detectiv şi pază cu organele de stat.

În activitatea de detectiv particular se admite audierea persoanelor fizice, inclusiv a celor cu funcţie de răspundere, cu acordul lor, culegerea de  informaţii, studierea obiectelor şi a documentelor, cu acordul scris al posesorilor, controlul exterior al construcţiilor, localurilor şi altor obiective, pentru obţinerea de informaţii, necesare îndeplinirii misiunilor, conform clauzelor contractuale. În categoria de conducător al organizaţiei particulare de pază intră fondatorii ei, precum şi persoanele care asigură conducerea operativă a activităţilor de pază sau care îndeplinesc funcţii de administrator, director executiv sau alte funcţii similareOrganizatiile particulare de detectiv si de paza acorda ajutor multilateral organelor de drept statale la prevenirea, contracararea si descoperireainfractiunilor in conformitate cu legea si cu contractele incheiate. Organizatiile particulare de detectivi si de paza si asigurare a securitatii din RM stabilesc

relatii de colaborare cu organizatii nestatale straine in baza acordurilor bilaterale. Exercitarea controlului asupra activitatii organizatiilor particulare de detectiv si de paza revine organului care a eliberat licenta, precumsi organelor administratiei publice centrale de specialitate.38 Subiectul 1 Avocatura

1. Enumerați drepturile și obligațiile avocatului.Avocatul are dreptul: a) să reprezinte interesele legitime ale clientului în instanţele de judecată, în organele de drept, în autorităţile publice, în alte organizaţii; b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul încheierii contractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii; c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la circumstanţele cauzei; d) să solicite informaţii, referinţe şi copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenţei juridice instanţelor judecătoreşti, organelor de drept, autorităţilor publice, altor organizaţii, care sînt obligate să elibereze actele solicitate în conformitate cu legislaţia în vigoare; e) să solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea problemelor care au apărut în legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită cunoştinţe speciale în diferite domenii de activitate; f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să depună în modul stabilit contestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se încalcă drepturile clientului şi drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale. (2) Nerespectarea de către persoanele cu funcţie de răspundere a prevederilor alin.(1) lit.d) atrage răspunderea stabilită de lege. (3) La acordarea asistenţei juridice unei persoane reţinute, deţinute în stare de arest sau condamnate, avocatului i se asigură, la orice etapă a procesului penal sau administrativ, condiţiile necesare pentru întrevederi şi consultaţii, cu respectarea confidenţialităţii, fără a limita durata şi numărul întrevederilor şi consultaţiilor. (4) Persoanele cu funcţie de răspundere ale organelor abilitate cu supravegherea persoanelor reţinute, deţinute în stare de arest sau condamnate sînt obligate să permită accesul liber al avocatului la aceste persoane în temeiul contractului de acordare a asistenţei juridice. 5) Nerespectarea prevederilor alin.(3) şi (4) constituie o încălcare a dreptului la apărare şi atrage răspunderea stabilită de lege. (6) Cererea avocatului privind încălcarea prevederilor alin.(3) şi (4) este examinată de instanţa de judecată. (7) Avocatul poate să se specializeze în anumite ramuri ale dreptului şi să-şi exercite profesia conform specializării. (8) În cadrul organelor de autoadministrare ale avocaţilor, avocatul este în drept: a) să aleagă şi să fie ales în organele de autoadministrare ale avocaţilor în condiţiile prezentei legi; b) să prezinte organelor de autoadministrare ale avocaţilor spre examinare demersuri referitor la activitatea acestora, să înainteze propuneri referitor la îmbunătăţirea condiţiilor pentru exercitarea profesiei sale şi să participe la examinarea lor; c) să participe personal la şedinţele organelor de autoadministrare ale avocaţilor în cazurile cînd se examinează activitatea sau comportamentul său; d) să primească de la organele de autoadministrare ale avocaţilor asistenţa metodologică şi juridică necesară pentru exercitarea profesiei.

Avocatul este obligat:

a) să pledeze pentru liberul acces la justiţie, pentru un proces echitabil realizat într-un termen rezonabil;

b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;

c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;

d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;

e) să ţină dosarele de asistenţă juridică în modul stabilit de statutul profesiei de avocat; f) să ţină registrul actelor certificate în condiţiile art.8 alin.(4). Forma şi conţinutul registrului se

aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor; g) să dispună de spaţiu necesar pentru acordarea asistenţei juridice; h) să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, despre

schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocaţi; i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de ore, conform

planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor, aceste cursuri finalizînd cu prezentarea unui raport; j) să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 5 zile de la scadenţă, dovada achitării

amenzii; k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile statutului profesiei de avocat.(2) Avocatul nu este în drept să acorde asistenţă juridică persoanei dacă: a) în cauza dată, el acordă sau a acordat asistenţă juridică unor persoane ale căror interese vin în

contradicţie cu interesele persoanei în cauză; b) în cauza dată, el a participat în calitate de judecător, procuror, persoană care efectuează urmărirea

penală, expert, specialist, traducător, martor sau martor asistent; c) la urmărirea penală sau la examinarea cauzei date, a participat o persoană cu care avocatul se află

în raporturi de familie, de rudenie sau care îi este afin. (3) Avocatul nu are dreptul să acţioneze contrar intereselor legitime ale clientului, să ocupe o poziţie

juridică fără a o coordona cu acesta (cu excepţia cazurilor cînd clientul îşi recunoaşte vina), să refuze, fără motive întemeiate, apărarea bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului, la care s-a obligat.

(4) Avocatul nu este în drept să declare vinovat clientul dacă acesta nu-şi recunoaşte vinovăţia. Recunoaşterea de către client a vinovăţiei nu privează avocatul de dreptul de a contesta acuzaţia şi de a cere achitarea clientului.

(5) Avocatului i se interzice să participe la proces fără a lua cunoştinţă în prealabil de materialele dosarului.

(6) În cadrul organelor de autoadministrare ale avocaţilor, avocatul: a) participă la lucrările Congresului şi ale adunării generale; b) varsă la timp contribuţiile în bugetul Uniunii Avocaţilor; c) îndeplineşte unele misiuni ale organelor de autoadministrare ale avocaţilor dacă aceasta nu

prejudiciază exercitarea profesiei sale.

2. Determinaţi şi explicaţi statutul avocatului, imunitatea lui.În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.

Garantarea independenţei :

(1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.

(2) Percheziţionarea domiciliului sau a spaţiului în care avocatul acordă asistenţă juridică, a transportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor şi documentelor ce aparţin avocatului, controlul şi ridicarea corespondenţei poştale şi telegrafice, interceptarea convorbirilor telefonice şi de alt gen nu pot fi făcute decît prin hotărîre a instanţei de judecată.

(3) Avocatul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(4) În caz de reţinere a avocatului sau de tragere la răspundere penală, organul care a efectuat măsurile în cauză este obligat să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor în decurs de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală.

(5) Insultarea, calomnierea avocatului, ameninţările la adresa acestuia, actele de violenţă comise împotriva lui în timpul exercitării atribuţiilor profesionale şi în legătură cu aceasta se pedepsesc conform legii.

(6) Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenţa raporturilor sale cu persoana căreia îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică.

(7) Instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală îi asigură avocatului spaţiu pentru exercitarea atribuţiilor profesionale în incinta instituţiilor respective.

3. Apreciaţi activităţile avocaturii şi interacţiunea cu alte instituţii de stat.Activitatea avocatului se realizeaza prin urmatoarele genuride asistentajuridica profesionala : Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri de asistenţă juridică calificată:    a) oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informaţii verbale şi în scris referitoare la legislaţie;    b) întocmesc documente cu caracter juridic;    c) reprezintă interesele lor în instanţele de judecată;d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu autorităţile publice, notarii publici, executorii judecătoreşti şi cu alte persoane fizice şi juridice;e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor............

39 Subiectul 2 Administrarea judecătorească şi organele chemate să asigure realizarea politicii de stat în sfera justiţiei

1. Expuneți drepturile şi obligaţiile judecătorului.Judecătorii au dreptul:    a) să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova;    b) să fie aleşi în organele autoadministrării judecătoreşti;    c) să beneficieze, în procesul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală;     d) să întemeieze sindicate şi să se afilieze la sindicate sau la alte organizaţii naţionale sau internaţionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecţionare profesională şi apărarea statutului lor;    e) să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege;    f) să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;     g) să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor

documente interne sau internaţionale;    h) să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.    (2) Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege.Judecătorii sînt obligaţi:     a) să fie imparţiali;    b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora;    c) să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;    d) să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor;    e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;    f) să nu divulge secretul deliberării, informaţiile obţinute în şedinţă închisă, precum şi datele urmăririi penale;    g) să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;    h) să depună declaraţia de interese personale;    i) să-şi verifice starea de sănătate în condiţiile prevăzute la art. 61.    (2) Judecătorii sînt obligaţi să informeze imediat preşedintele instanţei judecătoreşti şi Consiliul Superior al Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţaţi în procesul de examinare a cauzelor.    (3) Neîndeplinirea de către judecător a obligaţiilor sale atrage răspunderea prevăzută de prezenta lege.

2. Determinaţi temeiurile suspendării, eliberării din funcţie şi demisiei judecătorului.Suspendarea din funcţie    (1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:    a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă;    b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;    c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administraţiei publice locale;    d) i se acordă concediu de maternitate şi pentru îngrijirea copilului pe un termen de pînă la 3 ani.    (2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), salariul judecătorului se plăteşte familiei acestuia, iar în cazurile prevăzute la lit.a), c) şi d) din acelaşi alineat, salariul se plăteşte judecătorului în condiţiile legii.    (3) Suspendarea din funcţie a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepţia lit. a), nu atrage anularea inviolabilităţii personale şi a garanţiilor materiale şi sociale.    (4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), dacă nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost pronunţată o hotărîre de achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din funcţie încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.    (5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), la expirarea termenului pentru care judecătorul a fost suspendat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia de judecător pe care a deţinut-o pînă la suspendare sau, cu consimţămîntul judecătorului, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă.   (6) Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii.        Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcţie    (1) Judecătorul este eliberat din funcţie de organul care l-a numit în cazul:

    a) depunerii cererii de demisie;    b) stabilirii necorespunderii evidente funcţiei deţinute, ca rezultat al evaluării performanţelor;    d) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii;    f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la art.22 alin.(1);    g) pronunţării hotărîrii definitive de condamnare;   h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; i) nerespectării prevederilor art.8; j) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical; k) expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă, precum şi în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de vîrstă; l) constatării, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu;    (2) Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcţie este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului.    (3) Modul de eliberare din funcţie a judecătorului şi de contestare a hotărîrii de eliberare se stabileşte de legislaţie.    (31) Eliberarea din funcţie a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin. (1) lit. b), f), g) şi i) atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3), şi la stabilirea pensiei în condiţiile art. 32. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat vor avea dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

    (4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit.    (5) În caz de deces al judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă.

Articolul 26. Demisia judecătorului     (1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcţie dacă, în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea  de judecător.    (2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti.    (3) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său  mediu  lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Totodată, în calculul indemnizaţiei  unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.    (4) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră în condiţiile prezentei legi.    (5) Dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 20 de ani, acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80%; de la 25 la 30 de ani – de 85%; de la 30 la 35 de ani – de 90%; de la 35 la 40 de ani – de 95%; de la 40 de ani şi mai mult – de 100% faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.     (6) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.    (7) În cazul în care constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului, acesta fiind în drept să atace hotărîrea de sistare în instanţa judecătorească într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei

de pe hotărîre.    (8) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii repetate a acestuia în funcţia de judecător.

3. Expuneți si dați o apreciere componenței și competenței colegiului de evaluare a performanței judecătorilor.

Componenţa şi durata mandatului    (1) Colegiul de evaluare se constituie pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii şi are drept scop asigurarea evaluării performanţelor judecătorilor.    (2) Colegiul de evaluare activează în următoarea componenţă:    a) 5 judecători de la instanţele de toate nivelurile, după cum urmează: 2 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 1 judecător de la judecătorii;    b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile.    (3) Judecătorii membri ai colegiului de evaluare îşi menţin salariul la locul de muncă, avînd însă volumul de lucru redus în funcţie de sarcinile de activitate din cadrul colegiului. Membrii colegiului din rîndul reprezentanţilor societăţii civile beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie  echivalentă cu a douăzecea parte (1/20) din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.    (4) Mandatul membrului colegiului de evaluare este de 4 ani. Un membru al colegiului nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutiv.  Articolul 17. Competenţa colegiului de evaluare    (1) Colegiul de evaluare:    a) examinează dosarele judecătorilor supuşi evaluării, actele prezentate de către aceştia şi actele referitoare la aceştia;    b) organizează şi desfăşoară interviuri cu judecătorii supuşi evaluării;    c) adoptă hotărîri cu privire la judecătorii supuşi evaluării;    d) desemnează membrii colegiului responsabili de observarea activităţii desfăşurate de judecătorii evaluaţi în cadrul şedinţelor de judecată;    e) prezintă colegiului pentru selecţie hotărîrile privind judecătorii supuşi evaluării în cazurile prevăzute la art. 5 alin. (3).    (2)  În procesul evaluării performanţelor judecătorilor, colegiul de evaluare trebuie să fie obiectiv, să respecte principiile echităţii şi rezonabilităţii şi să adopte hotărîri motivate.