FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI ADRESAT ASIGURĂRII UNOR STANDARDE SUPERIOARE DE BUNĂSTARE A ANIMALELOR, ÎN BAZA ART. 40 AL

REGULAMENTULUI (CE) NR. 1698/2005.

PLANUL SECTORIAL ADER 2020

Proiect nr. 59/7.2.1.

PLANUL SECTORIAL ADER 2020

Proiect nr. 59/7.2.1.

Director de proiect: Mihaela HABEANU

INCDBNA BalotestiCoordonator proiect

SC SIAT SA Partener 1

INCDCSZ Brasov

Partener 3

USAMV BucurestiPartener 2

ADER

721

SC SIAT SA Partener 1

Eficientizarea creșterii animalelor și îmbunătățirea bunăstăriiacestora prin tehnologii de furajare inovative bazate pefundamentarea cerințelor minimale și asigurarea unor standardesuperioare de bunăstare a animalelor de fermă.

Crearea infrastructurii informatice și tehnice necesare pentrudiseminarea rezultatelor în rândul crescătorilor de animale dințara noastră în vederea pregătirii introducerii şi consolidăriiaplicării Măsurii 215-plăți în favoarea bunăstării animalelor.

Faza 1: Studii privind impactul nutriției (indicator cheie) asupra bunăstării animalelor

Faza 2: Standarde, directive şi cerinţe minime obligatorii de promovare a bunăstării şi de valorificare a potenţialului bioproductiv al animalelor de fermă.

Faza 3: Elaborarea tehnologiei de furajare (Analiza SWOT) în condițiile respectării cerințelor debunăstare animală. Elaborarea planului experimental. Stabilirea unui management al furajării care săasigure standarde superioare de sănătate și bunăstare la animale.

Faza 4: Elaborarea unor metode de reducere a contaminanţilor de tipul micotoxinelor din hrana animalelor.

Faza 5: Validarea planului experimental şi de management prin teste efectuate pe loturi deanimale din specii diferite, cu pondere semnificativă în producţiile zootehnice. Realizarea suportuluilogistic şi informatic.

Faza 6: (în derulare): Elaborarea unei baze de date cu principalii contaminanţi din sursele dehrană destinate animalelor de fermă. Diseminare informaţii.

Faza 7 (în perioada - iunie-dec 2014): Identificarea de noi provacări şi oportunităţi pentru îmbunătăţireabunăstării animalelor prin furajare în relaţie directă cu mediu şi sănătatea (editare ghiduri de bune practicizootehnice). Noi concepte şi arii tematice de cercetare derivate care să evidenţieze legatura dintre hrană şibunăstare.

Faze derulate/ în derulareFaze derulate/ în derulare

BunăstareaStarea animalului în relație cu mediul săuînconjurător (Broom, 2003)

Recent, a crescut preocuparea consumatorilor pentru acest subiect șisocietatea a recunoscut că problemele de bunăstare animală suntatribute importante pentru calitatea alimentelor de origine animală.

Aspecte generale privind bunăstareaÎmpreună cu siguranța alimentelor și poluarea mediului înconjurător, joacă un rol major în toate evaluările cantitative şi calitative privind producția animală.

Studiu - Interrelație

NUTRIŢIE

SĂNĂTATE

Suport științific pentru implementare Măsura 215

http://www.bunastareaanimala.ro/

Principii ale bunăstării: Hrănire corespunzătoare - nutriția (confort nutrițional),

Stare de sănătate bună/tratamentul bolilorCazare bună/ Mediu înconjurător adecvatComportament corespunzător/naturalReducerea suferinţei şi fricii/transport/abatorizare

BUNĂSTARE

În vederea atingerii obiectivelor s-au derulat următoarele activități:

Analiza nutrițională detaliată a ingredientelor furajere disponibile local(Weende, aminoacizi, acizi grași, micotoxine, germeni şi fungi).Aceasta reprezintă elementul cheie în orice strategie nutriţională.

ANALIZA SWOT – a dat informaţii complete privind punctele forte şi slabe alefiecărui ingredient şi oportunităţile de utilizare ale acestora.

- Penuria de surse vegetale clasice şi competiţia continuă cu consumatorul umanimpune găsirea de alternative şi soluţii de utilizare eficientă a acestora.

- Unele subproduse sunt disponibile în cantitate mare de la industria deprelucrare (turtele de tescovină, turtele de camelină, tescovina uscată etc.) ;

- Pentru valorificarea eficicientă a acestora s-au intreprins următoarele acţiuni:- caracterizarea nutriţională detaliată.- formularea, simularea şi testarea unor variante de recepturi

de nutreţ combinat care conţin aceste subproduse.- variantele de nutreţ combinat optime au stat la baza elaborarării

tehnologiei nutriţionale.- Perioada critică la pucei = primele zece zile după înţărcare

!

Stabilirea tehnologiei nutriţionale şi validarea acesteia

# Studiu privind standardele de bunăstare animală existente și instrumentareacerințelor minime obligatorii de aplicare în fermele de animale

Diseminare la Workshop: „Transfer de informaţii de la cercetare la crescătorii de porcine”-nov. 2012

Informare privind masura 215 Plati privind bunastarea animalelor (porcine): Interrelatiile dintre nutritie,

bunastare si starea de sanatate a animalelor

By: Hăbeanu Mihaela & Surdu Ioan

Administrat de partener 1 SIAT SA în colaborare cu coordonator proiect IBNA Balotești

Acest studiu a constituit un suport practic, tehnic şiinformaţional pentru fermieri înregistrându-se peste500 de descărcări ale acestuia.

În acelaşi timp, a fost promovată şi explicată Măsura 215, la întâlnirile directe cu fermierii şi la workshopuri, pentru a facilita accesul acestora la subvenţiile acordate pentru standarde de bunăstare superioare practicate

www.bunastareaanimala.ro

# Soluţii de îmbunătăţire a stării de sănătate a animalelor prindiminuarea factorilor de risc, de tipul micotoxinelor, din hranaadministrată acestora.

NU!!

Managementul hranei constituie un element cheieîn practica zootehnică fiind elementul esenţialpentru sănătatea şi bunăstarea animalelor.Din punct de vedere nutriţional, o selecţieriguroasă a ingredientelor furajere şi analizadetaliată a acestora sunt măsuri absolut necesare

pentru atingerea obiectivelor vizate.

Metode de diminuare a factorilor de risc:

# bune practici agricole# stabilirea prealabilă a gradului de inocuitate a reţetelor# decontaminare

Stabilirea inocuitatii unor resurse furajere

Determinări Materii prime Limitemaximeadmise

Porumb Grâu Gluten porumb

Şrot soia Turte de camelină

NTG (Col/g) 110 x 103 45 x 103 25 x 104 212 x 103 185 x 103 15 x 106*

Coliformi totali (Col/g) 2300 2800 300 1600 2900 3000*E. coli (Col/g) 70 80 10 53 70 100*Salmonella (Col/g) Negativ Negativ Negativ Negativ Negativ Negativ*NTF (Col/g) 1250 275 3075 50 325 5000*

AFB1 ELISA (ppb) 0,00 0,00 4,90 0,00 0,00 20*OTA ELISA (ppb) 13,20 0,30 27,60 0,00 0,00 50*DON ELISA (ppb) 0,00 0,00 0,20 0,00 0,10 1750**ZEN ELISA (ppb) 65,10 1,10 12,20 0,00 116,40 500**FUMO ELISA (ppb) 43,80 0,00 1,30 0,00 87,00 500**

Reducerea nivelului proteic (purcei în criza de înţărcare)

Turte din seminţe de struguri - după extragerea uleiului (suine)

Turte de camelină – stabilirea potenţialului de sinteză proteică (păsări)

Tescovină uscată - coji, seminţe, codiţe şi pieliţe (la tăuraşi).

Noi soluţii nutriţionaleTEHNOLOGII NUTRITIONALE LOW-INPUT

Control E1 E2

Proteină –183,5 Lizină – 12,0Met + cis -7,2

Proteină - 163,9Lizină – 12,0Met + cis – 7,2

Proteină – 162,1Lizină – 10,8Met + cis – 6,4

g/kg NC

• Determinari de parametri serici (cortisol, vitamina E, Se, Cu, Zn)• Monitorizare diaree• Performanţe

Schimbarea condiţiilor de mediu, separarea de scroafele mame şi prin aceastapierderea imunităţii pasive, interacţiunile dintre nutriţie şi răspunsul imun genereazăstres la purcei.Stresul poate cauza perturbări de natură nutriţională, fiziologică şi imunologică (Lallèset al., 2007, Pluscke, 2013, Leliveld et al., 2013).

Tehnologie de furajare pentru purcei în criza de înțărcare.Modificări ale unor parametrii serici, incidența diareeii, performanțele decreștere ca răspuns la stresul pre- şi post înţărcare la purcei Topigs

Dinamica modificărilor unor indicatori serici (cortizol, vitamina E, seleniu, cupru şi zinc, µg/dL), la purcei Topigs pre- şi postînţărcare (D-0, D-01, D-1, D7).

R² = 0,5651

1,2

1,3

1,4

1,5

1,6

1,7

1,8

(µg/

dL

cortisol în ser

D-0 D-7D-1D-01

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

200,00

Vitamine E

Se, Cu, Zn

Serum concentration of the vitamin E, Se, Cu, Zn (µg/dL)

Se Cu Zn vitamin E

D- D- D- D-7

Scatter plot și analiza de regresie privind dinamica modificărilorbacteriologice și de fungi în fecale, și scorul de severitate diaree,cauzate de restricția proteică asociată sau nu cu restricția în AAlimitativi la purcei Topigs în primele 7 zile după înțărcare.

Valorile înregistrate pentru bacterii, dar şi pentru fungi au fost în limitenormale. În plus, cu excepţia zilei a 2-a la grupul C şi Dieta 2, respectivziua a 5-a la grupul C şi ziua a 6-a la Dieta 1, nu s-a observat prezenţaunor colonii de Salmonella. Numărul total de germeni aerobi mezofili(NTG) şi dintre aceştia bacteriile patogene Escherichia coli şi Salmonellanu au fost afectate semnificativ de tratamentul aplicat. Cu privire lascorul de consistenţă fecale diferenţe semnificative (P=0.02) s-auobservat între zilele 1 şi 2 (D1 si D2) de prelevare. Pe întreaga perioadade prelevare probe s-a manifestat o tendinţă ca dieta să afectezeconsistenţa fecalelor (P=0.08). S-a evidenţiat o corelaţie pozitivă întrescorul fecal şi germeni, respectiv fungi.

Incidenta diareeii la purcei post înțărcare în functie dedietă = numar de zile cu enterite/nr zile demonitorizare.

1,00

11,00

21,00

31,00

41,00

51,00

61,00

71,00

81,00

C C Diet 1 Diet 1 Diet 2 Diet 2

Incidența diaree

incidence of diarrhea Days with diarhea

avg = 26.19

avg = 19.05

avg = 33.33

Pe fondul reducerii nivelului proteic fără ca AAsa fie restricţionaţi (Dieta 1) frecvenţa enteritelor s-aredus de 1.37 ori faţă de C group, iar restricţia proteicăasociată cu cea a AA (Dieta 2) a dus la creştereafrecvenţei enteritelor de 1.27 ori.

Tehnologie de furajare bazată pe utilizarea turtelor din seminţe de struguri (după extragere ulei)în hrana porcilor în finisare (ADAOS 5% TURTE DIN SEMINŢE DE STRUGURI- a fost înlocuit 3% dinporumb şi 2% din şrot de fl. soarelui)

SCOP – dezvoltarea de strategii sustenabile prin care eficienţa este menţinută, fără însă a compromitesănătatea şi bunăstarea animalelor, calitatea produselor, siguranţa alimentară şi fără a afecta mediulînconjurator.

Turtele din seminţe destruguri pot fi folosite înhrana suinelor datorităcaracteristicilor pozitive,conținutului ridicat înacizi grași polinesaturațiși prezența antioxidanțilornaturali.

Prezența polifenolilorpotențează efectelepozitive ale turtelorasupra calităţii gustativea mușchiului.

.

Caracteristicile carcasei Procent țesut muscular 60% Clasa de calitate E

0,000,050,100,150,200,250,300,350,40

Linolenic DHA EPA

Compozitia muschiului Longissimus dorsi in acizi grasi n-3

Turte Martor

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

Linolenic

Turte seminte struguri

Stare de sănătate animal:# concentraţie plasmatică HDL colesterol > cu 37% # concentraţie plasmatică trigliceride < cu 26%

Tehnologii de furajare pentru testarea potenţialului de sintezăproteică la hibridul comercial COBB 500 şi ROSS 308 hrăniţicu nutreţ combinat cu:

Turte de camelină (4% la start, 6% creştere şi 8% finisare)- în scopul îmbunătăţiriicalităţii cărnii fără a afecta performanţele. Turtele de camelină sunt valoroase din punctde vedere nutriţional prin conţinut: proteic (28,39%), în aminoacizi esenţiali (lizina1,98%, metionina + cistină 1,34%), nivelul energetic 3050 kcal /kg, grăsime 22,49%).

Șrot rapiță canola (4% la start, 6% creştere şi 8% finisare). Conţinut: proteic (35,32%), înaminoacizi esenţiali (lizina 2,11%, metionina + cistină 1,65%), nivelul energetic 1790 kcal /kg, grăsime0,85%).

şi

3 niveluri proteice: mediu (M; respectarea cerinţelor nutriţionale

recomandate în ghidul de creştere al hibridului) ridicat (E1; >10% faţă de M) scăzut (E2; <10% faţă de M)

Aminoacizii esenţiali au fost menţinuţi la acelaşi nivel

Ingesta de proteină la un nivel cu 10% mai ridicat faţă de martor, se reflectă pozitiv înconţinutul de proteină în fracţiunea carcasă, în timp ce diminuarea nivelului de proteinăcu 10% în hrana puilor are drept consecinţă diminuarea conţinutului în proteină înfracţiunea carcasă.

Sursa proteino-oleaginoasă nu are efecte semnificative asupra compoziţiei în proteină afracţiunii carcasă.

Influenţa nivelului proteic şi a sursei proteino-oleaginoase asupra potenţialului de sinteză

proteica în fracţiunea carcasă

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

Compozitia fracțiunii carcasă în proteina și grasime bruta

PB FC 17,07 17,48 15,81 17,11 17,80 16,96

GB FC 10,97 11,535 10,92 12,96 10,61 12,18

TC TC TC SR SR SR

M E1 (+ 10% PB) E2 (- 10% PB) M E1 (+ 10% PB) E2 (- 10% PB)

Influenţa nivelului proteic şi a sursei proteino-oleaginoase asuprapotenţialului de sinteză în acizi graşi a fracţiunii carcasă

02468

1012141618

M E1 (+10%PB)

E2 (-10%PB)

M E1 (+10%PB)

E2 (-10%PB)

SR TC

Compozitia in AG polinesaturati, linoleic, linolenic si raportul n-6:n-3 in fractiunea carcasa

AGP Linoleic C18:2n6

Linolenic α C18:(3n3)

n-6:n-3

Creşterea nivelului acizilor graşi n-3 în fracţiunea carcasă, în special la loturile cuturte de camelină determină o diminuare foarte semnificativă (P=0,01) a raportului n-6/n-3 la valori recomandate (sub 5) ca fiind benefice sănătăţi umane

Nivelul proteic nu a avut efect asupra acestui raport (P=0,74).

Indiferent de fracţiuneastudiată (carcasă, piept,pulpă), tipul de resursăproteino-oleaginoasă,respectiv turtele decamelină, au influenţatpozitiv nivelul acizilorgraşi n-3 şi dintre aceştiacu precădere nivelulacidului gras linolenic.

Influenţa nivelului proteic şi a sursei proteino-oleaginoase asupra compoziţiei în acizi graşi în pulpa de pui

0

5

10

15

20

25

30

35

M E1 (+10% PB) E2 (-10% PB) M E1 (+10% PB) E2 (-10% PB)

SR TC

Compozitia in AG polinesaturati, linoleic, linolenic si raportul n-6:n-3 in pulpa de pui

AGP Linoleic C18:2n6

Linolenic α C18:(3n3)

n-6:n-3

0,65

3,48

0,44

3,28

1,03

3,35

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

M M E1 (+ 10% PB) E1 (+ 10% PB) E2 (‐10% PB) E2 (‐10% PB)

SR TC SR TC SR TC

Linolenic α C18:(3n3)

SR M TC M SR E1 (+ 10% PB) TC E1 (+ 10% PB) SR E2 (‐10% PB) TC E2 (‐10% PB)

Faptul că în cazul adaosului de turte decamelină, creşte conţinutul acidului linolenic,iar acidul linoleic se reduce, consecinţele suntde diminuare a raportului n-6:n-3 la nivelrecomandat pentru consumatorii umani.

Potenţialului de sinteză aacidului linolenic în pulpăeste mult mai accentuat încazul încorporării turtelor decamelină în hrana puilor.

Influenţa nivelului proteic şi a sursei proteino-oleaginoase asupra compoziţiei în acizi graşi în pieptul de pui

Acidul gras α-linolenic aînregistrat creşteri foartesemnificative (P<0,0001) datoratesursei proteice-oleaginoase,respectiv a turtelor de camelină cevin cu un aport important în aceştiacizi graşi în structura recepturiide nutreţ combinat.

26,39

0,41

18,37

4,16

23,77

0,59

19,41

4,25

22,77

1,03

15,97

3,80

0

5

10

15

20

25

30

M M E1 (+10% PB) E1 (+10% PB) E2 (-10% PB) E2 (-10% PB)

SR TC SR TC SR TC

Compozitia în AG linoleic si linolenic în pieptul de pui

Linoleic C18:2n6

Linolenic α C18:(3n3)

Potenţialul de sinteză al acizilor graşipolinesaturaţi şi dintre aceştia cuprecădere a acizilor graşi α- linolenic şilinoleic este mult accentuat faţă de cel dincarcasă.

0

5

10

15

20

25

30

35

M E1 (+10% PB) E2 (-10% PB) M E1 (+10% PB) E2 (-10% PB)

SR TC

Compoziția în AG polinesaturati, linoleic, linolenic si raportul n-6:n-3 in pieptul de pui

AGP Linoleic C18:2n6

Linolenic α C18:(3n3)

n-6:n-3

Cost furaj/kg spor

100 %

103,63 %

96,72 %

M C1 (+10% PB) C2 (-10% PB)

Cost furaj/proteină consumată

107,29 %

100 %92,53 %

M C1 (+10% PB) C2 (-10% PB)

Cost furaj/kg spor

97,09 %

103,27 %

100 %

M R1 (+10% PB) R2 (-10% PB)

Cost furaj/total proteină consumată

107,32 %

100 %92,67 %

M R1 (+10% PB) R2 (-10% PB)

În cazul ambelor surse proteino-oleginoase studiate s-a observat că reducerea cu 10% a nivelului proteic din reţetele de nutreţuricombinate echilibrate în ceea ce privește aminoacizii limitativi permite reducerea costului furajului/kg spor cu aproximativ 3%și a costului furajului/total proteină consumată cu aproximativ 7%, din punct de vedere economic fiind soluția cea mai eficientă.

Tehnologie de furajare bazată pe utilizarea tescovinei uscate(nivel de includere 20%).

Compoziţia în acizi graşi omega 3 în muşchiulLongissimus dorsi şi ficat la tauraşi (% )

2,62,72,82,9

33,13,23,3

NC Martor NC Tescovina

Ω3

Compoziţia în Acizi graşi omega 3 în nutreţ combinat

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

M M Tescovină Tescovină

Muschi Ficat Muschi Ficat

Experimental s-a derulat petăuraşi, rasa Bălţata cuNegru Românească, înadăpost închis cu factorii demicroclimate înregistraţizilnic şi respectareacondiţiilor de bunăstare.Parametrii calitativi aireţetelor furajere utilizate aurespectat cerinţelenutriţionale specific categorieide vârstă şi greutateasigurându-se astfelconfortul nutritional.

1280

1300

1320

Tescovină Martor

13011306

SPOR MEDIU ZILNIC (G) 0,5 kg tescovina în 2,5kg nutreţ combinatcompletat cu 10.5 kgsemifan lucernapentru acoperireacerinţelor. Tescovina aînlocuit orzul înstructura reţetei denutreţ combinat.

PORTAL PROIECT: www.bunastareaanimala.ro (peste 600 vizualizări/ descărcări)

Realizarea și implementarea suportului IT destinat încărcării, dezvoltării şi actualizării bazei de date software privind indicatorii și cerințele minime respectiv superioare pentru asigurarea bunăstării animalelor de fermă. Dezvoltarea, actualizarea și întreținerea interfețelor și a bazelor de date.

Portalul proiectului a fost optimizat pentru cele mai întâlnite motoare de căutare (Google, bing, Yahoo! Search, ask, Aol Search)utilizând tehnicile SEO (search engine optimization). De asemenea, a fost validat din punct de vedere CSS şi HTML. Au fost incluseinstrumente precum transmiterea de e-mail-uri şi de promovare în reţelele de socializare (Twitter, Facebook, Google+).

www.bunastareaanimala.ro

INTERNAŢIONAL

# wattAgNet.com (PIG INTERNATIONAL)“Protein and immunity interactions in weaned pigs”Mihaela Hăbeanu & Ionelia Ţăranu

# în editare pentru revista „Animal”: = Modificări ale unor parametri serici, excreta şi performaţele de creştere ca răspuns la stresul pre- şi post întărcare la purcei Topigs = Habeanu M1, C. Tabuc1, Lefter N1, A. Untea, Surdu I2, C.G. Balan3

NAŢIONAL

Hăbeanu Mihaela - La radio „Lumea satelor” s-a evidenţiatinterrelaţia dintre bunăstare şi nutriţie promovându-se astfelrezultatele parţiale ale proiectului.

Effects of dietary protein level on protein deposition in broilers: 1. Productive performance and carcass characteristics

Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies 70(1-2)/2013Anca GHEORGHE (VASILE). Dumitru DRAGOTOIU, Georgeta CIURESCU, Nicoleta LEFTER and Mihaela HĂBEANU

Effects of dietary protein level on protein deposition in broilers: 2. Bodycomposition, plasma metabolic profile and litter composition

Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies Anca GHEORGHE (VASILE). Dumitru DRAGOTOIU, Georgeta CIURESCU, Nicoleta LEFTER and Mihaela HĂBEANU

Effect of the dietary by-product grape seed cake on performances and carcass quality of TOPIGS pigs

Ciucă (Lefter), N. Drăgotoiu D., Gheorghe A., Chedea S. V., Ciurescu G., and Hăbeanu M.

Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies 70(1-2)/2013

Acceptate (Sub tipar) – Anale IBNA Studiu privind standardele, directivele şi cerinţele minime obligatorii de

promovare a bunăstării şi de valorificare a potenţialului bioproductiv alsuinelor în sistemul intensiv de creştere

Mihaela Hăbeanu, Ioan Surdu, Nicoleta A. Lefter Studiu privind standardele şi cerinţele minime obligatorii de promovare a

bunăstării şi de valorificare a potenţialului bioproductiv: 1. Pui de carne şitineret de reproducţie

Anca Gheorghe, Mihaela Hăbeanu, Georgeta Ciurescu Studiu privind standardele şi cerinţele minime obligatorii de promovare a

bunăstării şi de valorificare a potenţialului bioproductiv: 2. Tineret de înlocuire şi găini ouătoare

Anca Gheorghe, Mihaela Hăbeanu, Georgeta Ciurescu Studiu privind standardele şi cerinţele minime obligatorii de promovare a

bunăstării la bovineDorica Voicu & Mihaela Hăbeanu

Întărirea punților de legătură cu fermierii :

workshopuri – în lunile mai şi octombrie 2014

vizite în ferme (în aprilie a.c. a fost efectuată o vizită la SC

SUINPANAGRO SRL (Ilfov) –materializată prin încheierea unui acord de colaborare)

publicare articole în reviste de popularizare

publicare ghiduri – standarde şi cerinţe minime de bunăstare

Participare în parteneriat cu fermierii la noi competiţii de proiecte

Actualizarea periodică pe site a informaţiilor de interes pentru

fermieri şi specialişti