planul rascoalei din 1888

8/18/2019 Planul Rascoalei Din 1888

1/4

Planul desfăşurării răscoalei din 1888Trebuie precizat de la început că răscoala din 1888 nu a fost o revoltă ţărănească tipică, generată de

condiţiile proaste de muncă, de sărăcie sau de legislaţia înrobitoare, ci o revoltă ţărănească provocată de laBucureşti în baza unui plan minuţios elaborat. copul acestei mişcări era răsturnarea guvernării liberale. Prin

!ocul întîmpl"rii, #on $. Brătianu a demisionat înainte să fie declanşată răscoala pregătita pentru răsturnarea

lui, iar guvernul conservator care a preluat puterea a fost şi acela nevoit să înăbuşe răscoala stîrnită tot deoamenii săi. $a urmare, concluziile cercetării făcute de poliţie şi procurori fie au fost oprite, fie au fost

denaturate în procesele care au urmat şi care, bineînţeles, au dat sentinţe numai împotriva ţăranilor. %ceastărăscoală ar fi rămas cu totul obscură sau numai un subiect de propagandă pentru comunişti, mai tîrziu, dacă

presa şi analiştii liberali nu ar fi demontat sc&ema ei. 'n astfel de cercetător a fost %le(andru %. Beldiman,

doctor în drept la Berlin )cu medalie de aur*, diplomat de carieră şi emisar special al +om"niei la Berlin,ofia, Belgrad şi iena, unde a îndeplinit misiuni confidenţiale din partea primului-ministru #on $. Brătianu.

în 188 el publică un studiu foarte bine documentat, spri!init pe acte emise de administraţie, pe anunţurile/onitorului 0ficial şi pe articolele din presa zilei, de regulă ziarele +om"nia liberă, poca, #ndependentul,

2upta.

Prima constatare a studiului este e(istenţa planului de acţiune şi identificarea scopului său imediat3

răscularea satelor din !urul Bucureştilor, afluirea răsculaţilor şi concentrarea în localităţi din marginea$apitalei, pătrunderea în oraş pe la principalele bariere, în continuare, sunt identificate focarele de răscoală.%ici, caracterul organizat, deloc spontan al mişcării devine transparent cînd se constată că focarele de

răscoală au fost aprinse aproape simultan în localităţile bogate din !urul capitalei 4 'rziceni, 5ierbinţi,

%fumaţi, 6ilava, 7omneşti îrbi, Periş 4, toate înc&izînd Bucureştii într-un cerc complet.7incolo de observaţia e(actă legată de încercuirea $apitalei, Beldiman vine şi cu două amănunte

semnificative3 1. în toate aceste comune mari, nivelul de trai al ţăranilor era mult mai ridicat ca în restul ţării,realitate care nu e(plica revolta. . Toate localităţile răsculate în zonele adiacente acestor comune mari erau

locuite integral sau parţial de bulgari.

în al treilea rînd, documentele oficiale, mai ales rapoartele unităţilor militare trimise în zonă, dar şiadresele Procuraturii, menţionează identificarea şi capturarea unor instigatori veniţi din oraş, precum şi

e(istenţa unui mesa! unic al instigării, identic în toate localităţile răsculate. %cest mesa! unic avea un conţinutcentral3 $uza odă împreună cu ruşii au &ot"rît 9să dea ţăranilor locurile cu di!ma din zece una, ierbăritul

numai l leu şi porumbul cam o fi:;, şi unul secundar3 7e la guvern ar fi venit la fiecare primărie un

document care atesta această iniţiativă, dar primarii liberali îl ţin ascuns de mai multe zile.%le(andru loan $uza era mort de 1< ani= 7eşi în prima zi de răscoală astfel suna mesa!ul, conştienţi că în

comunele apropiate de Bucureşti populaţia ar putea fi mai bine informată, instigatorii au transmis rapid prinsate o corectură, care oricum nu sc&imba datele diversiunii3 nu era vorba de $uza odă, ci de fiul lui $uza=

Precizarea era oricum inutilă, pentru că diversiunea miza esenţial şi de la început pe imaginea mitologică a

fostului domn al 'nirii şi al împroprietăririi, astfel ca, dacă tatăl sau fiul dădeau din nou pămînt, era foarte puţin important. Totuşi, introducerea numelui fiului lui %le(andru loan $uza în ecuaţia diversiunii, nu era

întîmplătoare. %le(andru %. $uza, unul din fiii fostului domnitor, făcut cu /ăria 0brenovici, fusese ales,c&iar în alegerile de la începutul anului 1888, deputat la colegiul al ###-lea din /e&edinţi, pe locul unde

fusese ales în 18;> şi tatăl său aflat în e(il. %.%. $uza a refuzat demn3 9?u-mi este permis să fac parte dintr-

o adunare care va fi desigur prezidată din nou de acel nelegiuit care a trădat pe 7omnitorul încredinţat pazeilui:;@. ra vorba de generalul 2ecca. 'n al treilea amănunt interesant al diversiunii a fost convingerea

ţăranilor că armata nu va trage, fiind înţeleasă cu 0poziţia 'nita şi cu ruşii. 7atorită identificării precise amecanismelor diversiunii, Procuratura a împărţit în mod corect pe infractori în trei categorii3 urzitori,

instigatori şi răsculaţi, corespunzător provenienţei lor 4 oameni politici din 0poziţia 'nită, agenţi electorali

ai acestora şi ţărani. 7escrierea lor vine din reconstituirea faptelor.+ăscoala s-a declanşat mai întîi la 'rziceni în ziua de 1 martieA aprilie 1888. 'n grup restrîns de

notabilităţi ale opoziţiei politice din 'rziceni, între care 2 0lteanu, comerciantul $. ftimie şi farmacistul

+ioşanu )urzitorii*, a răspîndit în localitate !vonul că Primăria ţine ascunsă adresa guvernului prin care $uzaşi ruşii dau p"mînt în +om"nia. #mediat, un grup de instigatori din rîndurile agitatorilor politici porneşte să


2/4

incite populaţia la revoltă şi să-i îndemne pe ţărani să ia cu asalt Primăria. ubprefectul, primarul şi cîţivanotari sunt bătuţi, legaţi şi înc&işi. %pariţia unui escadron de cavalerie împrăştie mulţimea şi restabileşte

vremelnic ordinea, cu preţul mai multor răniţi. ?umai că instigatorii îşi continuă drumul şi se deplasează însatele apropiate, anunţînd aceleaşi teme ale diversiunii şi împărţindu-se pe direcţii radiale3 de la 'rziceni, la

est spre îrbovi, la sud spre /anasia, la nord spre 6ilavele şi ălciile, la vest spre 7ridu. în seara aceleiaşi

zile, răscoala izbucneşte astfel din nou, inclusiv în 'rziceni.7in satul 7ridu, răscoala se aprinde în comuna 5ierbinţi, unde lucrurile iau amploare 9încît bande

numeroase compuse din sutimi )sute, n.a.* de ţărani comiseseră e(cesele cele mai grave în contra autorităţilor şi a proprietăţii:;C. /odul de propagare organizat este şi aici vizibil3 de la 5ierbinţi, la nord spre ?etezeşti

?uci şi /eri Petc&i, la vest spre /icşuneşti, 2ipia Bo!dani şi ruiu. Propagarea răscoalei spre sud din

focarul 5ierbinţi va avea o dezvoltare interesantă, traseul alertării satelor luînd un aspect mai degrabăindependent de scopul final 4 acela al asedierii Bucureştilor 4 dar deplasîndu-se precis pe linia /ataraua,

Tărnăd"u, urbaneşti, 0bileşti, Tăriceni spre un alt focar puternic de răscoală, comuna 'lmu. 7in 'lmu,răscoala se răspîndeşte din nou radial, la alea +usului, /i&ai iteazul, $iocăneşti-sîrbi, +asa şi /anuc, sate

locuite în ma!oritate de bulgari. /ai este de observat că pe linia de !oncţiune între 5ierbinţi şi 'lmu, răscoală

ţintea evident atingerea oraşului $ălăraşi şi că toate satele incitate la revoltă erau intersecţii de drumuri

!udeţene. 'n aspect particular al acestei răscoale 1-a constituit atacarea unor mănăstiri, cum au fost$ăld"ruşani şi Pasărea, fapt nemaintîlnit la revoltele rom"nilor şi ine(plicabil, mai ales că în timpul ataculuiau fost maltrataţi preoţii acestor lăcaşuri. Pe aceste trasee pornite din 5ierbinţi, mai multe proprietăţi şi

conace sunt devastate, fără a se fura nimic, răsculaţii 9zicînd cfi voiau să caute pe proprietarii şi arendaşii

roşii, care s-ar fi ascuns acolo:;


3/4

Berceni )locuit în parte de bulgari*, inteşti, idra, 7obrenii-străini )locuit în parte de bulgari*, 0bedeni)locuit în parte de bulgari* $împurel, $olibaşi, ostinari )sat de bulgari* şi Prundu.

pre vestul $apitalei, focarul de răscoala a fost satul 7omneşti-sîrbi, unde instigatori veniţi din Bucureştiau prezentat localnicilor o 9proclamaţie revoluţionară:, care, în fond, conţinea aceeaşi diversiune cu banii

ruşilor şi reformele lui $uza. %cţiunea s-a propagat în nord şi nord-vest prin Gurbaua, Popeşti, Bîcu,

Brăiloiu, Poiana 2ungă. 2a Popeşti, o personalitate a satului pe nume &eorg&e $&iru a fost asasinată. Fi aiciautorităţile au arestat doi instigatori, pe Păun Burtescu şi $onstantin Tudor, acesta din urmă fiind colaborator

al unui ziar conservator din $apitală. 2a ăeşti au fost reţinuţi samsarul %ntonică, avocatul /arinescu şi altedouă persoane 9care au fost prinşi împărţind bani ţăranilor din plasa $obia )!udeţul 7îmboviţa* şi

îndemnîndu-i la răscoală:;8.

2a nord, răscoala a pornit din Periş, răspîndindu-se atît la nord, cît şi la sud pe calea de comunicaţiecunoscută Bucureşti-Ploieşti. %supra celor petrecute la Tîncăbeşti, ziarul poca relata la


4/4

planul rascoalei din 1888

Documents