ANALELE A. R.TOM. XXXV.--MEM. SECT. ISTORICE. No. 12.

ACADEMIA ROMANA

UCRAINA MOLDOVENEASCA

DE

N. IORGAMEMBRII AL ACADEMIEI ROMANI?.

CU 1 FACSIMILE.

EXTRAS DINANA LELE ACADEMIEI ROMANE

Seria 11. Tom. XXXV.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1913.

Pretul 30 bani.

34.008

.

I

,.. . .

,. ..

..

. .

_'

.

. . .

1

,\. .

..

,

. , i. ,

. .

A

. .

'----:-'''O<_--<.>t>..------.

, .

. ,

,

v

...

A

_

inatele"Sóci Atli Academice Romane. Seria 1:/Totm-i="111. Sesiunile anilor 1867-1878.

Anal Române. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetie al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2Tom. XXI.Desbaterile Academiei in 1898-9 .

, XXI.Memoriile Sectiunii Istorice 6., XXIIDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.

XXII.--Memoriile Sectiunii Istorice 3.--XXIIIDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.

, XX///.Memoriile Sectiunii Istorice 4XXIV Desbaterile Academiei in 1901-2 6.XXIV.Memoriile Sectiunii Istorice 3

, XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50, XXVI.Desbaterile Academiei in 1903 4 5.

XX V/. Memoriile Sectiunii Istorice . ....... , .

, XXV//.Desbaterile Academiei in 1904-5 8.. XX VII. Memoriile Sectiunii Istorice 4.

XXVIILDesbaterile Academiei in 1905 6 5XXVIIIMemoriite Sectiunii Istorice 6

D XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6, XXIX.Memoriile Sectiunii Istorice 8.

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova, ,

de Radu Rosetti . . . . . . . . ............ .Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

tirbei in apus, de N. Iorga ,20Congresul pentru Proprietatea literara si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voila Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Rornanesti, de N. Iorga ,20Congresul sociologic din Londra si organizarea militara a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol ,30Despre censure in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti ,40II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti. ,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol ,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol ,30Traditia istorica in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. ,20Dona Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de Joan Bogart.Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . ,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. ,30Evangheliile dela Homor si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.

. XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 - - 5., XXX.Memoriile Sectiunii Istorice - . . . . . 6.

Despre censura in Moldova.IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. ,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.Lupta intre Driiculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1

Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,Tudosie Dubdu, Vasile Damian), de Const. Giurescu ,40

Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,de I. Bogdan 1.

Docurnentul Razenilor din 1484 si'organizarea armatei moldovenein sec. XV, de I. Bogdan 1.

Indiee allabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

. XXXLMemoriile Sectiunii Istorice . . ..... . . 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan 1,60Cum se cautau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rfifueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798 1812, de Radu Rosetti 1,50

, .

..

. . . .. .. . .

_.

L.. B..

5..

%.

-

-. 5.

. -,

,70

'

.

.

,30

.

,

.

,

.

. . . .

. . , . .

.

.

.

. . . . . . . ..... .

. ..... . . . . . .

. ...... . . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . ..... . . . . . . .

. . . ...... . .

. . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . ..... . . . .

. . . . . .

. . .

. . . . . . . . ........... . . .

. . . . . .

. .

.

. . . . . . . . .

UCRAINA IVIOLDOVENEASCADE

N. IORGAMembru al Academiei Romane.

,Sedinta dela 1 Fevruarie 1913.

D. Iuliu Tuducescu, vechiu i meritos functionar al Academiei, imiarátà deunäzi pecetea lui Duca Vodá ea Hatman al Ucrainei §i, eau-Vaud cu dumnealui, am gásit acest titlu si in pecetea lui DumitrascuVodá Cantacuzino. Amintindu-le aici, cred nemerit sä tratez acestpunct din expansiunea romaneasca% peste hotare.

Prin pacea, dela Zurawna, din 27 Octomvre 1676, Polonia se in-voiã la impártirea4In douâ a intregii Ucraine cAzáce§ti, care Into-Guise in part& Niprului vechea stapanire a Rusiei Mici. Noul Cazac-Vilaieti cuprindea. Cehrinul i vechiul scaun, glorios prin multe lupte,al Zaporojenilor «Nizovii» din veacul al XVI-lea.

Acest tinut chp'atat de Poarta nu putea, fi oArmuit ca un simplubegat, dupil exemplul Benderului, Achermanului sau Chiliei, loculfind prea intins i locuitorii, vechi ostasi, prea numerosi i preadarji. In ultimele timpuri, i stapanii cari se duceau acuma, Polonii,se gAndiserá a supune pe neascultAtorii vasali, cu cari aveau soco-teli vechi de aproape doll& veacuri, unui cArmuitor anume, rnarchiz,proconsul sau duce (1). Se numi de Turd, la 3 Martie 1676, intr'osituatie ca a vechilor Hatmani, Gheorghe, fiul lui Bogdan Hmilnitehi

fratele acelui Timus, care ajunsese cu sila ginere lui Vasile Lupumuri In Suceava, pe care o apärà impotriva lui Gheorghe Stefan,

de pe urma unei rani la picior (2).

(1) Zaluski, Epistolae, I, p. 650. Cf. Engel, Geschichte der Ukraine, pp. 266-7.(2) V. Studii i documents, IX, p. 173.

Analele A. R.Tom. XXXV.Metnoriile Seq. Istorice.

. . ;

,

. -

L-

sisi

2 N. IORGA 348

Gheorghe Hmilnitchi, asa <<stupid i adormit» cum era, intovarasipe Pasii cari, in 1677 si 1678, Incercar i izbutira la sfarsit, dupamulte silinte i mari pierderi, sä smulga Rusilor din Moscova, Mus-calilor ce Inaintau spre Apus, cerand «toata tara pana la Nistru»,cetatea Cehrinului (1). Prin pacea dela Andrusow (17 August 1678)posesiunea acestui punct de cea mai mare insemnatate era asiguratnoului Hatman cneaz rusesc», care, cu ajutorul Turcilor i Ta-tarilor, luä repede in stapanire tot locul ce se intinde intre Nistru

Nipru. Luptele urmara Insa mai departe intre Cazaci turcestiCazaci rusesti (ai lui Samuilovici), pana la pacea definitiva, delaRadzin, la 11 Fevruarie 1681.

«Seciul» ramase Rusilor, ca i unele palánci ce se tineau deChiev, dar Cehrinul fu si mai departe turcesc. Hatmanul Gheorghenu mai putea sa lupte Insa. Pe cand ajuta, pe Turd sa IntareascazidUrile dela Chizilcherman si Taman, Sarcui capetenia luptatorilorcazaci din óealalta tabära, 11 rani greu intr'o lupta (2).

Care putea sä fie acuma organizarea politica a pamanturilor sta-panite de dansul ca om al Imparatului turcesc, ca frate de armeal TAtarilor si ca ajutator al ostilor moldovene i muntene impotrivaconsangenilor sai din RAsarit, prinsi In raza de inraurire a Mosco-vei provocatoare (3) ?

In luptele pentru Uman i Cehrin, Românii din Principate avuserao larga parte. Daca, In campania din 1674, Dumitrascu Cantacuzino,Domnul Moldovei, avi numai sarcina sa faca podul peste Nistrula Soroca(4), Muntenii lui Duca Voda luptara cot la cot cu TurciiSultanului i cu ajutatorii lor tatari. La Ledijna (Ladiszyn), laUman, ei se impartasira de primejdie i prada (5). In scrisorile lordin 8 0 13 Septemvrie amandoi Domnii dau in Ardeal stiri desprecele Intamplate (6).

(1) Engel, 1. c., .p. 269; nota 3.(2) Ibid., p. 274. Cred c asa trebue Inteleasa stirea. In Oetomvrie 1681 eHmilniceneop

era dus la Poarta (Hurmuzaki, Supl. II 3, p. 142. V. si mai departe).(3) Pentru toate, v. si Girapoldi, Bilancia historico-politica dell' Impero ottomano, Ve-

netia 1686, si Iorga, Geschichte des osmanischen Retches, IV, p. 176 si urm.Nicolae Costin, p. 13.

(5) Constantin Capitanul, ed. lorga, p. 184.(6) Torok-Magyarkori Allam-Olonctnytar, V, pp. 261-2, 264-5. Cf. Studit ft documents,

IX, p. 163 si urm.

i

si

(i)

ci

319 IICRAINA MOLDOVENEASCA. 3

In expeditia, care nu izbuti, a lui Ibrahim Paso, Saitan (1677), casi in aceea a lui Cara-Mustafa, un prieten a lui Serban Cantacu-zino (1) i un sot de Moldoveanck acel care era s primejdueascaostirile stapanului san supt zidurile Vienei,Impotriva Cehrinului,la 1678, amandoi Domnii trebuira sa se puie in miscare cu ()stilelor, pe child Sultanul se multumia, sa supravegheze. In cea din urrnacampanie Duca Voda i vecinul sau Antonie Ruset trecura Nistrulpe la Bender si cetele lor patrunsera jute cfaci asediul incepir Inca,din ziva- de 11/21 Iunie pan& la Bug. i pe apa Tismenului, deLing& cetate, podurile furá fácute de ai no0ri, i lor li se dma ci sar-cina de a impiedeca la capatul acestota avantul fugii Turco-Tatarilor,pe cari-i izgoniau, spre a scalp& cetatea, Muscalii veniti de pesteNipru, departe numai trei ceasuri. Ei sprijinira de sigur, irnpreunäcu ceilalti, atacurile Cazacilor moscoviti ai lui Samuil Popovici

Ramadanovschi i intrara la un loc cu celelalte osti in Cehrin,care Gaza n ziva de 18/28 August (2). Românii lucrara la clara-marea zidurilor cetatii cucerite, care fu ináltatà din nou de Rusidupa plecarea lor. Si e dovedit ca Duca Voda, a ajutat la injghe-barea i conducerea acelor negociatii (3), cari dusera peste cateva,

Juni, dupa, o nouä expeditie turceasca, in curand parásita,, la paceadela Radzin.

Am aratat aiurea ea dela lnceputul veacului al XVII-lea expan-siunea romaneasca, spre Nistru era in crestere necontenita, ea totmai mull se aseaza si se intaresc in aceasta parte rasariteana, nea-murile mari ale boierimii noastre. Desele nemultumiri i chiar rás-coale ale razesilor din Tinuturile Orheiului i Sorocai, pan& la ultimamiscare a lui Hancu, Durac i Ilábasescul, impotriva lui Duca Vodainsus, arata i ele vieata mai puternia si mai plina de constiinta, cese intainia dela o bucata de vreme

odata cu Intinderea marii proprietati boieresti,.odata cu marirearolului politic si militar al razesilor din mijlocul codrului despreNistru, i targovetii moldoveni din aceste locuri capätau o mai mai*insemnatate. Anarhicul slat cazacesc, fara ceva din alcatuirea unei

(1) Nicolae Costin, p. 17.(2) Nicolae Costin, pp. 14-5; Constantin Ciipitanul, p. 192 si urm.; Studii i docu-

mente, IX, pp. 177-8 si pp. 165-7 (scrisoarea lui Mihaiu Cantacuzino).(3) Hurmuzaki, Supt. IP, pp. 109-10 si urm., no. Lyra i urm.

aici.

a

4 N. IORGA 350

teri obisnuite, nu putea sä deie in aceeas masura ca Po Ionia, dincare se desfacuse prin rásvratire, o activitate negustoreasca la Nistru:pornirea luptätorilor lui Bogdan si Timus Hmi1niohi, tarani ridicatiimpotriva unor domni de parnant lacorni i vanitosi, atinsese dusma-neste i pe acel «orandar» evreu, Carciumar, arendas de mosie,arendator de vaduri i poduri, prin care se infatisà, cu adausul urital deosebirii totale de lege, aceasta apasatoare stapanire. Un timppentru negustorii dela, noi, Romani si Greci, a fost tot ragazul sa-siintindä afacerile peste Nistru i s colonizeze targusoarele asezatela trecatori, in rata cu targusoarele noastre de dincoace, mai vechi.

La 15 Iulie 1664, Tarul departatului Moss, Alexie Mihailovici,ingaduià petrecerea pentru negustorie pe parnanturile sale a «Gre-cului de tara Moldovei, anume Nicolae Gheorghiu, carele ni s'aurugat noua, marelui Domn, Imparatestii Noastre Mariri, facand aratare...precum ea, auzind el de multa a Imparatestii Noastre Mariri Milos-tivire, voieste noua, Marelui Domn, a ni sluji si la tpate trebilenoastre cele imparatesti a ni lucra, i, acum, viind el la Moscva,tot cu a' noastre trebi imparatesti, noi, Marele, Domn, Imparateascaa Noastra Marire, sa poroncim a i se da cartea Imparatestii NoastreMarini, de miluire, ca i pentru fratii lui cielalti, grecin. El va puteaoa-si face alijverisul», «a aduce i hotarita marfa, carea va fl detrebuinta Carnarii noastre cei imparatesti». <,Trecând pin oraseleCercasilor, a Imparatestii Noastre Maririi, polcovnicilor i sOtnicilor»

e vorba deci de Cazaci , el va fi ajutat, iar pe drumul delaPutivla oras care dadu Ardealului pe Mitropolitul Ghenadie (1) laMoscova el va capata dela «Voevozi i zapcii» «pristav. podvoade».Orice va aduce Nicolae sau fratele si oamenii sai afar& de marfastráin i .opritava fi scutit de toata vama, din partea «mai ma-rilor vamilor i crasmarilor i vamesilor i brudinarilor pe la ape»,supt amenintare de mare gloaba i pedeapsa. De sigur un neobisnuitprivilegiu, acest frumos act de care atarna, printr'o margine dematase rosie, cu snur rosu si de aur, pecetea Tarului, purtandvulturul cu doua capete (2).

Prin negotul in Polonia i neaparat si in acestelalte parti depeste Nistru capata averi mari acel Gheorghe Ursachi, care se ri-dica si in boierie i cumpara cu banii shi mosii ca acelea dela Telita

(1) Hurmuzaki, XV, p. 1291 si urm. Cf. Silviu Dragomir, in aceste a AnaleD, p. 1065 si urm.

(2) Academia 1-a cumparat dela d-ra Adela Neculce din Iasi. Mi I-a semnalat d. Iuliu

Tuducescu. Reproducem una din cele doua versiuni ale traducerii, mai souk%

,

ITORAINA lifOLDOVEREAS01.

Poienesti, ca aceea dela Fântânele in judetul Bacaului (1). Peacest timp tocmai, in 1671-7, el avea un proces cu alt negustorbogat, care ar pare& tot de neam rOniâneSe (2), dar asezat In Ga-litia regelui Sobieski, Alexandru Balaban, si era voiba ea o comisiunemiXtà sa, se adune pentru judecata, nu in Partile «pustlului.», amenintatede deventii» cazaci, ci la Stanislawow (3) . Balaban veni si la Iasi peril,tru aceasta afacere, care privia vanzarea la Danzig, de acesta dinurma, a potasului scos din arderea salciilor i stejarilor in pachirilecelui dintaiu, supt supravegherea agentilor lUi Ursachi, Mihail Manea;värul lui Balaban, si Ghinea Nicolau. Procesul, Ili care se amesteca`

alti Romani i Greci can tiau aceste drumuri, Neculce, Be`cher,:Dimitrie Ipati, Gheorghe Papara, loan Mazarachi, Cristofor GhinevicifPetru Aphendiko, Armeanul Simion Muratovici, dintr'un neam suce-vean, dar acum judecator la Lemberg, se prelungeste mai multi anide zile (4). In vara anului 1681, Duca, asociat si el cu ,Slefain Kras-sowski pentru vdmarea de potas din budele «moldovenestip (5),poruncia ca Ursachi WA fie inchis «In turn», pana ce va multumi peBalaban, si de fapt el petrecti acolo mult timp, neputand plati cele4-500 de pungi cari i se cereau. « scotea in toate zilele de-1bate& la talpi, pana ce i s'au sgareit vinele si au rams olog panala moarte (6).» «L-au desbracat cu pielea i 1-au legat la salp lager, batandu-1 la talpe (7)». Pentru implinirea datoriei i se van-dura «douazeci i cinci de sate, opt prisaci, patruzeci i patru raidde vie, si la Cotnari i la Iasi, doll& case si cateva cladiri in Iasi,pe Ulna Croitorilor», afará de giuvaiere, de vite, de oi, de cai, devinuri, de mieduri despre cari stim ca. se vindeau la Cazaci (8).Suma ce iesi din aceastä vanzare, merse de-a dreptul la Sobieskiinsus, caruia Balaban, arendatorul vamilor Rusiei, li era dator cuplata pe patru ani. Unele mosil moldovenesti ramasera Insä ale lui

(1) Neculce, pp. 222-3.(2) Avea insa surori In Rumelia, i Nicolae Costin spune c5. era Rumeliot, eteamserb

cu Duca Vod5. Hurmuzaki, Supl. II 3, pp. 226; Nicolae Costin, p. 35.(3) Hurmuzaki, Supl. II, pp. 120-1, no. LICH.(4) Numele negustorilor earl-) judec5. In Iasi la.1681, in Hurmuzaki. Supl. II 3, unde

sunt toate actele (p. 185 si urm.; acest loc pe p. 209).(5) Studii si documente, XX, p. 72, no. vin.(6) Nicolae Costin, p. 222. Hurmuzaki, 1. c., p. 211 i urm.(7) Nicolae Costin, p. 22.(8) V. mai departe. Deocamdatä In Beauplan, Description de l' Ukraine depuis les con-

fine de la Moscovie jusqu'aux limites de la Transylvanie, Paris, 1861, p. 18: brasserla bierre, faire l'hydromel, breha, eau-de-vieD.

grSi

si

si

5

6 N. IORGA 352

Balaban, care le aminteste in testamentul sau; ele erau patru sateo vie la Cotnari, i negustorul din Lemberg, rAmas ortodox Mouse

o capelA lângá biserica greceascA din oras dAdea, douA din elemAnAstirii Sucevita.

In sfArsit din actele acestor afaceri mai aflAm cA Grecul Hagifiul lui Petrun, cu care Ursachi era in legAturA, aveh asezarea inUcraina (1).

IV.

SA adAugirn i alte ImprejurAri cari apropiau Moldova de UcrainaajunsA turceascA. 0 scrisoare din intada jumAtate a veacului alXVII-lea ne spune cA Ierernia Movilk care aye& la Ustie pesteNistru o mosie pe care familia o 'Astra multä vreme (2), dada dezestre fiicei sale Maria, care luA pe Potocki, uneste sate la hra-nitä, de spre Tara Leseased», pe cari Vasile Voila le face apoi sAfie arse in semn de provocare fatA de Poloni (3). VArul Mariei fuPetru Movila, IncepAtorul culturii religioase a Rutenilor, IntAri-torul i inAltAtorul Scaunului de Chiev, amenintat sh se . ruinezesupt loviturile puternice i neincetate ale propagandei catolice.

Vasile insus fu silit Ins au da fata dupa Timu§ Hmilnitchi,care veni la nunta cu o intreaga oaste, menitA sA-1 apere, i cuacest prilej de-a lungul Iailor, unde Evreii fugiau speriati devechii lor dusmani, i pans& la bogata Curte a lui Vasile, se au-zirA cantecele de bucurie si de dor ale Ucraintilor. Drustele, inrochii de «paned jidoveascan, se impodobiau cu sarnuri, uca sA se-mene la port cu Moldovencele». Pe scarile locuintei domnesti, serostogoll de betie si de furie grasa Hasca Carpita, strigand catrejupanesele noastre cari radeau : «da' ce am venit noi ca sa neradeti ? Dm& sunteti mai presus de noi, de ce v'ati dat fata dupaun Cazac ?» (4).

Domnita statuse cu sotul la Sobotov, unde va fi impodobit cudarurile sale biserica Sfântului Ilie, apoi ea petrecii mult timpdupa moartea sotului ei la Rascov pest() Nistru, loc de refugiu, in

(1) Ibid., p. 226, cercetarile mele in arhivele din Lemberg ar trebul urmate pentruveacul al XVII-lea.

(2) V. in aceste AnaleD memoriul meu despre «Doamna lui IeremiaD.(3) Documentele Bistritei, I, pp. 52-3, n-le CXEVIIIIX ; Hurmuzaki, XV, pp. 116-7, No.

XXDOCCORXIII.(4) Acte i fragmente, I, p. 208 i urm.; Hurmuzaki, Supl. II 3, pp. 34-7.

i.

si

353 UCRAINA MOLDOVENEASCX. 7

1653, al tatalui ei (1), de unde fratele sau, Stefanita, cerca In za-dar s'o aduca, (2). Legaturile cu malul moldovenesc, pe atunci aco-peril cu frumoase vii i pazit de un parcalab 0 de calarasi, eraudese : balciul de Santam'aria Mare strange& la noi toata cazacimeadoritoare de carpe tarcate, de sgomot, de cantece si de bautura (3). Maitarziu numai Ruxanda se muta la Deleni, In Tinutul Botosanilor,pentru ca pe urma joimiri poloni pradalnici sa ucida la manastireaNeamtului, unde cautase un adapost din urma, pe aceea carefusese sotia lui Timus Hmilnitchi i Doamna Ucrainei libere.

Ca 0 altora (4), i Moldovenilor, Cazacii le pareau cei mai maribetivi din lume 0, pe laugh aceasta, lenei, aplecati la rascoalarareori tree sapte ori opt ani fara sa-i vezi burzuluindu-se sau

ridicandu-se impotriva domnilor lor», «de rea credinta i tra-datori», dar, In <tabára> lor, strasnici ostasi pedestri, cari jucará,cum se stie, un mare rol In luptele pentru Scaun dintre VasileLupu si Gheorghe Stefan, ba chiar i in tarzia incercare victo-rioasa a lui Constantin Basarab, pribeagul muntean, de a-0 Oslo inIai despagubirea.

Cazacii nu vor fi pretuit chiar as& de mult vitejia clasei boierestidin Moldova, In care erau amestecate pe atunci atatea elementestraine cari n'aveau de sigur o provenienta rasboinica, dar bo-gatia, mestesugul de a vorbi, amanierele» boierimii i Curtii noastrele impuneau. Ar fi fost deci firesc ca exemplul incuscririi lui Timussä fie urmat de fratele sau, ajuns deodata, peste toate asteptarile sale,pe scaunul de stapanire parinteasca. De aceea am putut credo, räzi-mat pe o lectura falsa, ca Maria, fiica lui Dabija Voda, moarta la 15ani, dups& o scurta casnicie cu un Gheorghe pe care lectura buna11 arath a fi fost Gheorghe, Iordachi, Roset ar fi ,stat acolo putinezile, In cuprinsul tulburatei Ucraine, ca sotie a lui Hmilnitchi (5).

De alminterea, Maria 10 incheià veacul la 3 Octomvrie 1677, tocmaicand rasboiul era in toiul sau, i stim din cele spuse mai inainte c peacest timp Hmilnitchi, dovedit incapabil, nu mai insernna nimic. InOctomvrie 1681, Toma Galczewski, agent polon, 11 vedea trecand pelanga dansul langa Silivri, in cale, spre Constantinopol: fostul calu-garul Ghenadie, care ajunsese a se multami cu inchisoarea turceasca,

(1) C41(1toriile lui Macarie, trad. E. Cioran, p. 60.(2) Miron Costin, p. 368.(3( 'Travels of Macarius, II, pp. 314 6.(4) Beauplan, 1. c., p. 23 si urm.(5) Inscriptii din bisericile Romdniei, II, pp. 214-5.

8 N. IORGA 354

merge& acuma bolnav, cu putini tovarasi, intre cinzeci de pazniciturci, i acestia asigurau ca% fostul cneaz rusesc ar fi fagáduit luiCara-Mehmed Pasa de Babadag ca va primi legea stapanilor sái (1).

V.

La aceasta data i se gasise Inlocuitorul, care nu era altul decatinsus Domnul moldovenesc.

Turcii II alesesera pentru strasnicia lui cruda, despre care vorbesccronicile cu manie. In adevar, in Ucraina Sultanului era o desävar-vita anarhie. Pe Grecul Stamatello sau, pe ruseste, Stamatenco, 11inlaturase Insus Hatmanul Gheorghe; dregatorul sau Tarasenco span-zurase pe capitanul de Nimirov, unul din targurile cele mai Insem-nate ale provinciei (2). Trebuia o man& tare.

Duca Voda fu chemat la Poarta, si multi credeau ca motivul nue altul decat plangerea lui Stefan Vocla, pretendent muntean, caruia-ifagaduise pe fiica-sa fara a se tinea de cuvant. Ei fura mirati candaflara cele petrecute la Constantinopol. Inca din ziva de 25 Iunie1681 s'ar fi hotarlt unirea Ucrainei cu Moldova supt sceptrul luiDuca. La 22 sau 23 Iulie el sosia in orasul impáratesc, dar fara sunetde trambite, 0 la 26, ca i, pe urmá, la 1 August, avea audienta la Vizir, iarla Imparatul insus, care-1 cunostea bine, abia la 12 August (3). Plecanddela palatul sau, eel frumos si mare, pomenit si mai tarziu, «dincolode Poarta Marii, care se deschide in cartierul zis Fanar i cuvedere asupra portului, el inainta solemn pe strazile pline de lume,incunjurat de dont sute de curteni cu calpace i caftane lungi,Intre cari husaria ai sträjii sale» (hussari di guardia) i ali slu-jitori. Domnul insus, om cu apucaturi marete, purta o «haina maredupa moda Venetiei», din brocard cu fond alb si flori de aur, cap-tusit cu blana de soboli. Calaria bine, si facea impresie. 0 multimemare de Greet urma; mandri de acest alaiu al legii i natiei lor.

Duna imbracarea cu caftan, de care se mai impartasira i optsprezeceboieri, pe cand opt Cazaci primiau numai arvanale i calpace, elintra la Sultanul, cu Vizirul, cu Aga Ienicerilor, cu Caimacamul

(1) Hurmuzaki, 1. c., p. 142.(2) ibid., p. 140, no. Lxxin.(3) Ibid., p. 135 si urm. Datele din scrisoarea lui Balaban trebue inlocuite cu acelea

din GEfemerideleD lui Ion Cariofil (ed. Zerlenti; trad. Erbiceanu, Efemeridele lui loangariofil, Bucureqti 1892).

a.

355 IICRAINA MOLDOVENEASCX. 9

Tarigradului i alti Viziri i primi din manile imparatesti sceptrulnouai stapaniri, de aur batut cu pietre scumpe. Ca si ambasadoriistraini, luA, masa cu Vizirul I, ca i acestia, dirora li se arAtá astfelce plina e hazna;ua, fu de fat& la plata ostasilor. Apoi iel In curte,unde-1 asteptà calul daruit de stApAn, i trei sute de ceausi In maretinuta, pe langá treizeci de peici, de «paji» ai Sultanului, in hainerosii cu aur, cu valuri argintate, cu halebarde i pene de argintla turban, cam ash, cum imbraca, Radu Voda Mihnea pe aprozii säidin Moldova (1).

Se prevedea intoarcerea Domnului la 25 August (2). El nu zAboviprea mult, iesind din Constantinopol la 27, cu alaiu mare (3). Erawrit sá puie rAnduealsa In acea primejdioasa Ora de hotar, incare nici cei mai indrazneti dintre Turci nu voiserá sA, primeascafavoarea i greutatea de spahii(4). Roil intaiu un Caimacamasa cumMouse In zilele sale Iurie Hmilnitchi cu Stamatenco alegereasa cazii asupra altui Grec, Postelnicul al doilea Iani sau Iene,care, adáugamdu70 la nume o dezinenfa cázáceasck se chemá deacum Inainte Draghinici. Apoi plea, Insus, de sigur cu un neobis-nuit alaiu de stapanitor, menit sä impuie noilor säi supusi, acolo,peste Nistru, in Ucraina. i aducea vestea buna ca, Imparatul dinTarigrad nu cere vreun bir, ci numai, la intamplare de rásboiu,ajutorul de oaste, cä astfel Cazacii liberi, pe cari Poarta vrea

adune acasei, remain pe locurile lor n situatia care ar fifost facutd spahiilor meniti sd-i inlocueascd (5).

Se Moil Intaiu, la Noemvrie, data pe care o inseamra cronicalui Nicolae Costin, nunta Catrinei, fiica mai mare a noului «Domnal Orli Moldovei si al terii Ucrainei», cu tefan fiul lui Radu VodaLeon. Intre solii dintr'alte teri erau färá indoeara, i conationali de ailui Hmilnitchi. Cei doi soli din «Tara Cazaceasa, cea mare, de pesteNistru», Mara loc langä cei doi ai Ardealului i ai Terii-Românesti,«Inchinandu-si» i ei darurile unui om ajuns in toate privintele

(1) Descriptia lui Giambattista Donado, Venetia, 1688, si in cartea Inca Cttlei tori, ant-basadori I misionari in terile noastre asupra terilor noastre (qBuletinul societatii geo-graficen, sem. II, anul 1898), pp. 18-20.

(2) Cariofil, 1. c.

(3) Hurmuzaki, 1. c., p. 137.(4) Cltllitori, etc., 1. c.

(5) Hurmuzaki, 1. c., pp. 138-9 si Fragments, III, p. 325. Hapoartele din 12 si 31Iulie 1681 ale lui Kanitz, citate aici, dar necuprinse in vol. V din Documents, ar trebuiadause. V si Constantin C5pitanul, ed. Iorga, p. 201.

si

sei

i

.

10 N. IORGA 356

cu toate ch-si bate& de moarte, .fara nici o vina, vornicii detarg in culmea norocului si a fericirii. Neculce-si aduce amintede tineretele sale, cand scrie: i s'au veselit doua saptamani cufeluri de feluri de muzici si de giocuri i peilivani i cu puSce,giucau doua danturi pin ograda curtilor domnesti, si pre ulite, cutoti boierii i giupanesele, impodobiti, i toti negutitorii 0 tot targul.

un Vornic Mare purta un cap de dant si alt Vornic Mare purta, unalt cap de dant, imbracati cu sarvanale domnesti. Numai mirelemireasa, find feciori de Domni, nu giuca in danturi pe afara, ce numaiin casa. Iara la dant numai ce giucau boierii. Cat nu era nunta, ciera minune (1).»

Inca 'Ana a nu pleca ginerele cel agrozav la fatan, «lipsit de minteDcu eproasta politie», i sotia sa, Domnita, Duca se ghti, Im-

preuna cu ei, de drumul peste Nistru. Putam statornici data dupascrisori de ale lui pastrate intre actele procesului dintre UrsachiBalaban. Ordinul datat din «satul Postruga», 31 Octomvrie 1682 (2),e din 1681, cad si in alte cazuri vedem crescandu-se anul cuuna i In datarea dupa nasterea lui Hristos, ca si in aceea dela Fa-cerea Lumii, i nici o localitate rural& cu nurnele de Postruga nuse afla In Moldova si in Basarabia de astazi.

Cazacii Ii primira bine noua capetenie, care se Infatisa mandra,cu tuiul, slictil de sarnur, caftanul de dar imparatesc i buzduganul,pe cari le-ar fi cumparat in Constantinopol cu «aproape de o miede pungi» (3). Adunarea obsteasca, seimul rasboinicilor se Vail laNimirov, care acurna Intaiu se ridica la insemnatate, pentru a fi apoisediul cunoscutelor negocieri dintre Rusi i Turci pe vremea Im-paratesei Ana. Acest targusor pe Bug, vechiu sat zaporojean dinveacul al XVI-lea (4), mai apropiat de Nistru, mai usor de supra-veghiat si de aparat, fu preferat de acest cuminte socotitor al im-prejurarilor Cehrinului, din care domnise Bogdan Hmilnitchi, re-galul Hatman, i Sobotovului, in care frumoasa i invatata fiica alui Vasile Lupu tanjise intro salbatecii aspri i sgomotosi dupa bunaei Moldova linistita. In marginea lui, deasupra raului, la pestere»isi fakir Domnul cel nou curtile sale, pe caH Neculce le va fi vazut,de vreme ce pomeneste, ca si celhlalt cronicar contemporan, despre

(1) Neculce, p. 216.(2) Hurmuzaki, /. c., p. 212.(3) Neculce, p. 215.(4),Iorga, Acte fragmente, I., p. 25, no. 1.

si

si

1

i

§i

Hi

si

357 UCRAINA MOLDOITRNEASCA. 11

dansele, de0 pe vremea lui ele vor fi fost prefacute de stapanulvenit acolo mai thrziu, contele Potocki, Mare Hatman al Poloniei (1).

Se Moil lucru neaparat a multa cinste» Cazacilor, cari tre-buiau sa §tie c bogatul obladuitor e i un om darnic (2). Ei pas-trara toata vechea lor orandueala, cu polcovnici, sotnici, judecatori

pisari (3). Numai lani Draghinici, «omul eel slujit», dupe'. altiiinsa (4), din potrivh, «om prost i neinvatat, carele nu era harnicde acea slujba» ramase In tara ca Hatman. Judecatile cele maritrebuiau sa fie la Scaunul din Ia0 (5).

Acum zece ani dadeam, in Studii i docuiiiente (6), rezumatulunui act extrem de interesant prin care se vad, in Aprilie 1683,nouale imprejurari din Ucraina. E dat din Ticunoveauna din cronicizice pe române§te: Ticanauca, pe cand Neculce §tie numai acestnume rusesc , sat de peste Nistru, in fata Sorocai, unde Duca Voda10 Mouse «case domne0i cu beciuri de piatra», iara§ deasupra apei.De acolo pana la Bug, se intindea o intinsa gospodarie a Domnului:«stupi, vaci, oi, pluguri de boi pe la toate targurile, pe de ceeaparte de Nistru, velnita de horilca, de bere 0 de altele». In car-ciumele Ucraniei se vindea miedul Mariei Sale, Mout din miere dom-neasca 0 din aceea pe care o cumpAra dela negustori anume pentruaceasta (7). Caci scopul eel adevarat al istetului i harnicului Ru-meliot care tinea aproape intr'una Scaunul terilor noastre nu eraeel politic, ci acela de a face pe acest pamânt nou o gospodarieuriaqa, din care sä pouts iel averi ce nu se mai puteau culege,cu toate caznele i prigonirile, din Moldova cea Went& de oqti qipradata. Ca «pan& la un an s'au strans Cazacii, de au umplut sa-tele, tArgurile de oameni», marturiseqte §i cronica munteana (8).

Iani Draghinici urma, exemplul stapanului sau: prig actul dinAprilie 1683, pe care-1 dam la sfarsit in intregime, el cumpara cu40 de lei dela Todosia Duducalca un vad de moara §i doua bra-ni§ti de fan pe paraul Copita. Intre marturi era un «horanjeD, ofiter

(1) Manstein, Mdmoires historiques, politiques et militaires sur la Russie, Paris 1771, p. 251.(2) Neculce, p. 216.(3) Ibid.(4) Muste, in Letopisife, III, p. 20.(5) Hurmuzaki, 1. c., p. 140, no. loam.(6) V, p. 47, nota 1.(7) Nicolae Costin, p. 22.(8) Constantin Capitanul, ed. citatb, p. 203.

si

11

12 ii roadie 3.E?

cazac, soltuzul targusorului, Ivan Goguma, cu pargarii säi, cariaici se zic cápitani, un sotnic, Vuvcarenco, si Roman Ursachi, se-cretar general sau «pisar-eneralnfi» al Halmäniei, oin Insemnat, pecare-1 Intalnim i ca notar al lui Duca Voda in trecut (1).

V.

Gura lumii spunea cA Duca, sätul de cererile, silniciile i ame-nintarile de mazilie, temnita i moarte ale Turcilor, avea de gandsa, se mute cu totul dincolo de Nistru, cautand, ca Hatman al Ucrainei,sprijinul puterii muscalasti ce se ridica in Rásarit. ((On cä aye&gand sa se mute acolo», spune cronicarul, «cum si era cuvant introoamenii lui cum sá pa.raseasca, Moldova si sa, se mute cu toata casalui la Ucraina si de acolo sä se traga la Moscova» (2).

La asa ceva de sigur ca, nu se va fi gandit niciodata. Dar totasa de putin si la repedea incheiere a acestei stapâniri scumpplatite, In care pusese atata din avutul sau si din care incepuse aculege o atat de bogata recolta.

Cand se pornirä ostile turcesti la atacul Vienei i Domnii nostritrebuira, sa le intovaraseasca, dupa noua datina introdusa de Chiu-prulii, Duca avea cu dansul i acateva, polcuri de Cazaci dela Ucrainan,pe langa War*, lefecii sau seimeni, curteni i hansari, oasteaobisnuita a Moldovei, i pe langa contigentul de zece-douasprezeceaslugin ale boierilor i mazililor, pe langá scutelnicii sau vatasiilui Brahá capitanul (3). Ucraina era pustie de aparatori.

Atunci, dintr'o Intelegere intro regele Sobieski, gatit cu oastopentru ca sa ajute Viena, i intre Stefan Voda Petriceicu, asmutatasupra Moldovei, unde se atineau vechii säi partinitori din IndiaDomnie, iesi o repede loviturä biruitoare asupra Ucrainei. Un StefanCunitchi, care, ;Inca din Iunie 1681, era in legatura cu Polonii(4),si primise locul de polcovnic («inductar» ?) «la Bohoslav, despreNipru, la granita» (5), lua asupra-si fapta mantuitoare. Ceata lui deCazaci liberi cázii la Nimirov asupra lui Dorohin, un Rutean careavea acum comanda acolo (6) si-1 izgoni Indata. Cetatile cazura

(1) Studii documente, XX, p. 72, no. VIII.(2) Nicolae Costin, p. 22.(3) Neculce, p. 216.(4) Hurmuzaki, 1. c., pp. 132-3.(6) Nicolae Costin, p. 27.(6) Dupa cronica lui Nicolae Costin, acolo era Dr5ghinici insus (p. 27). Tot ash dupa

Ante (p. 21).

'

i

,

If

359 IICRAINA MOLDOVENEASCIA. 13

una dui:A alta, i Cunitchi apart biruitor dincoace de Nistru, la Ti-ghinea i, intovárásit de Soroceni, Orheieni, Lapusneni, vechi dusmaniai lui Duca Voda, pana la Cetatea-Albk in salasele neaparate aleTatarilor bugeceni, dusi i ei in Apus, pe cand Stefan Veda seaseza in Botosani ca Stapanitor al Moldovei (1). (darn plugurilecu boi i stogurile cu pane pe la toate targurile ce avea DucaVodil pre marginea Nistrului, pe de ceia parte, toate in risipa aupurees, de n'au avut nici o parte din acele bucate», precurn, de alt-fel, si dincoace de Nistru se luau iepele, boii cei de negot, oile,carale acelea cu boi i alto «negutatorii» ale bogatului exploatatorde teri (2). Duca se Intoarse peste cateva luni numai pentru a &ideain mana Polonilor si a Cazacilor, cari patrunsera pe neasteptate,asupra Craciunului, la rnosia lui din Domnesti, undo, intors ca in-vins, se adapostise pe tacutele. «Inteo sanie cu paie 1-au pus,avand numai un covor i o perina, i doi cai rai: unul negru, altulalb; hamurile de teiu: din toata averea lui, cu atata 1-au dus in TaraLesascan (3). Din robie nu se mai intoarse niciodata, si trupul sauera coborit, la 1685, peste mai putin do doi ani, «in sclipul grop-nitei lui Alexe Balaban» din Lemberg (4).

Poate c MohiI, polcovnicul Movilan (5), care inlocul in latmaniaCazacilor Ucrainei pe Cunitchi, ucis pentru neizbanda in Bugeac, eraun Moldovean, din neamul domnesc cu acest nume, vreun fiu allui Bogdan feciorul Ieremiei care, intors dela Turci, se star*intre Poloni, prin castelele surorilor sale, asa de bine maritate. Pan&in anul 1685, in toata Domnia lui Dumitrascu Cantacuzino i pan&la asezarea in Scaun a lui ConStantin Voda, Cantemir, titulusul»Ucrainei ramase alipit de numele stapanitorilor Moldovei (6). Daratat i poate cresterea emigratiei românesti peste Nistru, in targuri

orase,«fugiau oamenii la Ucraina peste Nistru, si nici zlatarii nuputeau sari opreasch ».(7) ramase din efemera unire cu Moldova a te-ritoriului ucrainian dintre Nistru si Bug. Peste vreo suta de ani ofen-

(1) I-Tur muzaki, 1. c., la 1683; Engel, 1. c., pp. 277-8; Studii (loc., XI, p. 141 i urm.;XX, p. 63 si urm.

(2) Nioolae Costin, p. 27.(3) Constantin C6pitanu1, p. 205.(4) Nioolae Costin, p. 33.(5) mid.. pp. 30-1.(6) V. si mai sus.(7) Muste, p. 20.

ie

14 N. IORGA A60

siva ruSettsch, birnitoare asupra Turcilor, era sh ieie in schimb phinântulromanesc dintre Nistru i Prut, tarInd colonisti straini duph dansa.

Noi am fi datori, cred, s urmArim ramhsitele acestei expanSiuni,care a Mout ca timp de trei ani Nistrul 6h fie aph moldoveneaschsi a dus plugurile romanesti plea la pesterile de stanch deasupraBugului. Ruinele dela Nimirov, Ticanovca, RascoVdach mai suntasteapt5,, ca i bisericile din Sobotov si Cehrin, cercetatori pioicari sh caute rabdátor urmele unor inaintasi in multe privinte maifericiti deceit noi (1).

Lto 7191, Aprilie 1 dnh.

± A decA eu, TodoSiia Duducalca, acrid si märturisescu cu acestu ade-vrtratil zapisulti miet preening eti, de nime silita $i de nime asuprita, ce dea mia voia buna =it vindun unti vadü de mora i dot branisti de anti piapa Cosnii, mat Susi de mora lui Mulnicenco, dumisali lui Eni HatmanuluIDraghini6, dreptu 40 let, denainte a omen! bunt', anume Ianco Horoh, MihailoSulicenco, Stahl Biscutovil ziatü i alp oamenT buni i brttrini, si de astadziluindu bani,.. . lei pre mAna mia, ding minute dumisali tut Eni Draghinici Hat-manului, departezil pre [mine] si pre toati rudeniia mia, copii si frap $i recent, riepot1 si strenepop, ee s5; fie dumisali lui Ene Hatmanului i L'rupAnesei dumisale$i cuconiloril s'a nepocilorti i strenepotilorir dumisali int via6nicaPentru acesta lucru amü daft! $i adasta scriptura dinti minuli miali pre int-mile dumisali, cu scrisula numelui mieu $i a alp oamenT bunt, earntimplatil la a6asta volnica tocmala nostra, ci pusultt degetelorti noastri,'ca SIL

stie. U Ticunovca, Ito 7191, April 1.lane() horoh.

Istocrt Unfurl marturii. Roman Visosehii,pisarri eneralnit, marturil.

Tudoslia Duducalca.Ostagie].

DemiianU Vuvearenco,rotated marturil.

Iona$co, Scoring,marturii .

Mihailo Sulicendo.Ivani Goguma. $oltuzit

de Ticunovcaien top crtpitanii.

IP0 Vo lila marturil] Ticunouca. (Ribl. Ac. Rom. 5/11 (2).).

(1) Panii azi, numai d-1 1. Bogdan a vaunt, la Moscova, arhivele Chievahti, tn cari secuprind, de sigur, multe i Insemnate lucruri privitoare la noi.

(2) i la 25 Main 7193 (doe. 89/LXXV) e pomenità Uoraina, dar numai in pecete.

titniare.

s'ail

sa

.

,

W....

N. Iorga, Ucraina Moldoveneascd.

Ck-e

<3

Tier 1 CA bet;

, e --,, c-,s-71 ,

ft13./,,1., (iv, ,,,,..i., ,,,...,..-r,--,

,.... ..",.. -v, ,,./. c evc.: 6.,: 4\-( : ,,,lh, AT I::: A;

47 1Y.;:::S -

, N 4._,---",

,er-cyet

410:. >ciii fixelig-7-71 r r:-"1 "041ALI--e.''''

.1...., AA,_.,,. . --P

U-t.,1"-i , CD

''' 44-1 1,4.4 4ii.ot, A.44., - i -t-i 0-r, nt trim : AC;

.. )01,4--r It. ...t-q,- x--3,10....,,A.,

..,-f

C.) 01-4,,,l' "I At, 4

.:4 C.) .

/1,1? le)1.4k'/.40 trryt- -row

to.rrr,

C '.-t (CPO'13L, -apr ; ,e 0 MO, ifr-t.0 I 709, 4f CI (7 (i

C AA.*e Ily1 ,N-4 .44-Y .1,1 2+1,1:4" Ley tmj 0,4

(14' C.)-st trt rri-,f (1) N--1. it n

I Al -crt.,

C/cm')A, ( ) it4 )1.-0 , .o U1 /e f,y

A

.44

(40-, v

Ana tele A. R.Tom. XXXV.Memoriite Sect. 1storicc.

LI

A ,

ci .

147,Cj

c51 A 4\

-rn-c--0

7, . 121-,

n how i ,r,"A

A

Tr, P2-,

-

A.,^1 CH 7 Oss'L

At(

A,4 h--T).

P 4/,. "St 'ILI

.16-2

el/

-A"AA 414, St J APs

Wt.. " pie h-4,11 K

I

I I

.5 ; 114 .41.,A.:,

_..5.

LAM trey,

v A

"P. tV.55

te4,i

,

al, , ,,,,. '4. :I vi*' ',.--P ,,,. S.AZ,

,,,,..-- .,...

.5-", -,,1. C. . t. tv Ann

, * ,

c2' ,-... l,,,, ,..,. ;Li- 1, r, .-.:-, /'

i''''Qrffr

440A ,,,,, 4 ..... ' ,:6.?-r 7,42 4

iltifYiv,-,..._.....,,,

Analele Academiei Romine. L. B.

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau i ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2 -

Negru Voda si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . . . -,50Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. ,30ArhiVa senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 106-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amilnunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50Tom. XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-

XXXII.- Memoriile Sectiunii Istorice 14.-Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-

dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseascA dela 1806-1812.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60

- IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, deRadu Rosetti

Despre elementele cronologice in documentele rornanesti, de N.Docan -,50

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,de A. D. Xenopol -,60

Studii privitoare la numismatica Terii-Rotnânesti. I. .Bibliografiesi documente, de N. Docan 1,20

Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupA corespon-dente diplomatice straine., II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei $i manastirea Neamtului.I. Inainte de 1 lunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si VeliscoCostin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . -,50

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13. si 14 Septem-vrie 1602 (7111), de General P. V. Neisturel . ..... . . . -,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.Dupa 1 lunie 1859, de Radu Rosetti 1,50

Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-cului XIX, Dituitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70

oDoarnna lui Ieremia \Todd», de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in stiinte i in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

* XXXIII.-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIII.-Memoriile Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Ildkóczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romani!, de N. lorga . . . . ....... . . -,40

Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la Revolta boierilor din tara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga 1.-Maya note despre cronicele si traditia noastra istorice, de

N. Ibrga . . . . . . -,20Alte lamuriri depre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea BaSarabiei si Moruzestii, de N. Iorga -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga -,30Cava despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga 1,-Insemnfitatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40II. Anul 1856 1,20

III. Anul 1857 1,60IV. Luerarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura rornaneasca

(influente si conflicte), de N. lorgaMuntii Minas si Tarnasel, de loan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasiu M. Marienescu 1.-

,

9..,-

..,

.

IL

D

. .

I

-

. .

--.

.0-11

S.

,

.

..

..

...... . ..

,

----,20.,

. . . . ...... . ..... . .

. . . . . . .... . . . .

. . . . . .

. . - . ....... . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . ...... . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

Analele Academiei &Mane. L. B.

Torn. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911--1912 4 -. XXX/ V. -Menzoriile Sectiunii Istorice 20.-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul i actele ei, de N. Iorga --,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. lorga 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Rornaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.-VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, Joan Manu si Joan A. Filipescu i influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adana-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de loan C. Filitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManftstireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapfituri din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.-Insemnatatea europeand a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I -,40

II . -,80III. ..... . . . ...... -1,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga -,60Politica Austriei NO de Unire. I. Inainte de COnferintele din

Paris, de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,-

de N. lOrga . . . -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptätiti,

de D. A. Sturdza 9Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folelorul romanesc, de N. lorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romfinesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre docurnentele cartografice privitoare la rásboiul

din 1787-1791, de N. Docan. 1,20XXX Academiei in 1912-1913 (Sub presd).XXXr-Memoriile Sectiunii Istorice (Sub presd).

Plangerea lui loan Sandu Sturza Vodd impotriva suditilor strainiin Moldova, de N. Iorga -,20

Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in eele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-

Cdteva stiri nona privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangeri ale episcopului de Minnie Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri noua ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu tirbei ea educator, de N. lorga . . . -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunei europeane dela aurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30II. 1866-1905 -,50

III. 1894-1912 1.-Patrahirul lui Alexandru Cel Bun : cel dintaiu chip de Domn

roman, de N. Iorga -,30

Inst. de Pate Grafice eCAROL GOBLz S-sor I. St. Rasideslu.

-

- -

.

-

-- --- .

e ---

.-

'

....... . . . . .

,.

..

-

. -,.. .

....- - .- . .

.

. . . . . . . . .

.... . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . ......... . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . .

. .

....... . . . . . .

. . . . . ..... . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. .

. . . . .

. . . .

. .......... . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . .

. ........ . . . . . .