PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

BUCURESTI 2008

C U P R I N S 1. INTRODUCERE 1

2. PLANIFICAREA STRATEGIC Ă DE MEDIU 2 2.1. Cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului 3 2.2. Planul de acţiune pentru mediu 3 2.3. Starea mediului în România 5

2.3.1. Aerul 6 2.3.2. Apa 8 2.3.3. Solul 12 2.3.4. Biodiversitatea 13 2.3.5. Biosecuritatea 15 2.3.6. Pădurile 15 2.3.7. Mediul urban 16 2.3.8. Managementul deşeurilor 18

3. OBIECTIVE STRATEGICE ALE PROTEC ŢIEI MEDIULUI 21 3.1. Măsuri prioritare ale politicii privind protecţia mediului 22 3.2. Obiectivele generale şi specifice pe domenii de mediu 22

3.2.1. Protecţia atmosferei 22 3.2.2. Schimbări climatice 24 3.2.3. Managementul resurselor de apă 25 3.2.4. Managementul deşeurilor şi substanţe şi preparate chimice 26 3.2.5. Protecţia naturii 27 3.2.6. Biosecuritatea 28 3.2.7. Calitatea solului 28 3.2.8. Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului 29 3.2.9. Educaţie ecologică 30

4. PLANUL NA ŢIONAL DE AC ŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 31 4.1. Cadrul general 31 4.2. Aspecte organizatorice şi metodologice 31 4.3. Proceduri utilizate în identificarea proiectelor ce vor constitui portofoliul

de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului 36 4.4. Evaluarea propunerilor de proiecte pe domenii de mediu şi regiuni de dezvoltare 40

5. SITUAŢIA PROIECTELOR DE MEDIU SELECTATE LA NIVEL NA ŢIONAL 69

6. ANALIZA COMPARATIV Ă A SITUAŢIEI PROPUNERILOR DE PROIECTE INCLUSE ÎN PLANUL NA ŢIONAL DE AC ŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN ANII 2003, 2005, 2008 73

7. CONCLUZII 83

ANEXE

1

1. Introducere

“Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dă acest capital!”

Alvin Toffler

Mediul înconjurător, un element esenţial al existenţei umane, reprezintă rezultatul interferenţei unor elemente naturale - sol, aer, apă, climă, biosferă - cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează şi influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare ale societăţii. Până nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar

exploatarea intensă a resurselor Pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Printre cele mai importante obiective ale dimensiunii de mediu văzute prin prisma dezvoltării durabile se află conservarea ecosferei, utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile şi minimizarea utilizării resurselor neregenerabile. Din punct de vedere ecologic, problema esenţială o reprezintă nu raritatea resurselor, ci impactul extracţiei şi utilizării resurselor naturale asupra mediului.

În întreaga activitate de protecţie a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a resurselor naturale, regenerabile şi neregenerabile, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsurile de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.

Pe plan internaţional, Conferinţa de la Stockholm (1972) reprezintă prima manifestare de atitudine a Comunităţii Mondiale în ansamblul său, prin care s-a luat act, după numeroase şi vehemente semnale ştiinţifice, social-politice şi ale mass-media, de faptul că mediul înconjurător este grav afectat ca urmare a numeroase şi intense agresiuni, având la origine poluarea şi diminuarea severă a materiilor prime, îndeosebi a celor neregenerabile. Declaraţia de la Stockholm adoptată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu a proclamat datoria fiecărui om de a proteja şi ameliora mediul înconjurător pentru generaţiile prezente şi viitoare:

“Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora şi fauna şi, în mod deosebit eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate în interesul generaţiilor prezente şi viitoare printr-o planificare sau o gestionare atentă, după nevoi”.

La nivel global, evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio-economică, a fost Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, 1992).

Pentru atingerea obiectivelor stabilite la Conferinţa de la Rio este necesară o reconsiderare şi restructurare a proceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi, priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea obiectivelor stabilite.

2

2. PLANIFICAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

Planificarea strategic ă de mediu stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului, ceea ce defineşte de fapt noţiunea de dezvoltare durabilă.

Procesul de planificare de mediu este un proces car e respect ă principiile planific ării strategice!

Conferinţa Ministerială de la Lucerna, Elveţia, din aprilie 1993, a avut un rol hotărâtor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi luarea noilor decizii în politica de protecţie a mediului. Raportul intitulat "Un mediu pentru Europa" cuprinde o fotografiere a stării mediului şi un program detaliat de măsuri ce trebuie luate, de la ameliorarea directă a factorilor de mediu şi până la reforma politicilor şi a conceptelor economice.

Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilor dezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definit, având în vedere atât stadiul actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unor măsuri concrete pe baza unei planificări strategice la nivel local, regional şi naţional.

Planurile de acţiune pentru mediu sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în sprijinul armonizării cerinţelor de mediu cu standardele existente în Uniunea Europeană. Stabilirea categoriilor de probleme, a obiectivelor, indicatorilor, acţiunilor şi a termenelor pentru atingerea acestora trebuie să ţină seama de obligaţiile ce revin României în vederea conformării cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului.

Procesul de planificare are rolul nu numai de a soluţiona problemele de mediu existente la un moment dat, ci şi de a identifica, preveni, diminua/elimina presiunile asupra mediului, generate de procesul de dezvoltare. Acesta implică actualizarea permanentă a acţiunilor în relaţie cu dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică, precum şi cu realitatea economică şi socială.

Considerentele care impun realizarea unui plan de acţiune pentru mediu sunt:

Economice La elaborarea Planului de Acţiune pentru Mediu sunt luate în considerare condiţiile existente în ţara noastră. Pentru acest lucru este necesară cunoaşterea resurselor naturale ale zonei respective, a situaţiei de ansamblu a dezvoltării economice şi a calităţii globale a factorilor de mediu, ca punct de plecare.

Legislative În stabilirea obiectivelor, indicatorilor, acţiunilor şi a termenelor pentru atingerea acestora se urmăreşte conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, astfel încât la actualizarea PAM să se poată obţine o evaluare a gradului de implementare a acquis-ului comunitar la nivel judeţean /regional/ naţional. Perioadele de implementare a acţiunilor şi, respectiv, de atingere a obiectivelor generale trebuie corelate cu perioadele pentru implementarea diferitelor directive şi perioadele de conformare negociate în procesul de aderare.

Sociale O cerinţă specifică a planului de acţiune o reprezintă participarea comunităţii în luarea deciziilor şi transformarea acesteia în una din cele mai puternice forţe care poate acţiona în viitor pentru ameliorarea condiţiilor de mediu, determinând autorităţile competente să-şi respecte angajamentele luate în domeniul protecţiei mediului.

Planul de acţiune pentru mediu este orientat către identificarea de acţiuni care să dezvolte conştiinţa ecologică a comunităţii şi să încurajeze o atitudine pro-activă faţă de mediu.

3

2.1. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI Pentru România, transpunerea obiectivelor dezvoltării durabile a implicat un proces complex de evaluare prealabilă a legislaţiei adoptate până în prezent şi de stabilire a unui calendar legislativ, luând în considerare atât obligativitatea adoptării acquis-ului comunitar, respectarea convenţiilor şi acordurilor privind protecţia mediului, posibilităţile financiare ale României, cât şi necesitatea restabilirii unor coordonate între perspectivele creşterii economice şi calitatea vieţii. Cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului a fost asigurat prin transpunerea directivelor Uniunii Europene într-o serie de acte normative (legi, hotărâri de guvern, ordine ale diverselor ministere etc.). În acest sens, s-au avut în vedere angajamentele asumate prin Documentul de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană - Capitolul 22 - Protecţia mediului înconjurător, prin care România a acceptat acquis-ul comunitar.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte principalele direcţii de acţiune în domeniul protecţiei mediului. În baza acesteia sunt emise acte normative care reglementează problemele de mediu din România şi care sunt într-o continuă dinamică, încercând a satisface exigenţele şi criteriile Uniunii Europene.

Alinierea standardelor naţionale la cele europene pune probleme mai ales în ceea ce priveşte metodele, concepţiile, relaţiile şi structurile instituţionale. Conformarea cu standardele europene este, în condiţiile actuale, problema cheie în ceea ce priveşte protecţia mediului. 2.2. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Dezvoltarea durabilă a fost definită de Comisia Brundtland, în 1987, prin "satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile". Conform viziunii asupra dezvoltării durabile, progresul integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. O astfel de viziune asupra societăţii nu va putea fi impusă doar prin politici, societatea trebuind să adopte anumite principii (politice, economice, sociale, de gândire).

Complementar Agendei Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă, Uniunea Europeană are o strategie la fel de ambiţioasă pentru dezvoltare durabilă prin care îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: � Schimbarea climatică şi energia curată � Transportul durabil � Consumul şi producţia durabilă � Conservarea şi managementul resurselor naturale � Sănătatea publică � Incluziunea socială, demografia şi migraţia � Sărăcia şi provocările dezvoltării durabile la nivel global

Strategiile naţionale, planurile naţionale, regionale şi locale de acţiune în domeniul protecţiei mediului au fost elaborate şi sunt actualizate pentru a asigura o viziune coerentă asupra politicii de mediu din România şi asupra modului în care aceasta poate fi reflectată în practică.

Intre diferitele niveluri de planificare trebuie să existe legătură şi complementaritate!

În elaborarea planurilor de acţiune pentru mediu trebuie să existe o corelare atât pe orizontală (cu planurile sectoriale) cât şi pe verticală (planurile locale se corelează cu planurile regionale şi planurile naţionale de mediu) – vezi diagrama de mai jos.

Realizarea planurilor de mediu se poate face prin metode de circulaţie a informaţiei de tip bottom-up (ascendent) şi top-down (descendent).

4

PROCES NAŢIONAL DE PLANIFICARE

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI

Strategia Na ţională pentru Dezvoltare Durabil ă, Strategia Naţional ă pentru Protec ţia Mediului

Strategia Na ţional ă ISPA, alte surse şi documente relevante

RAPORT AL PROCESULUI REGIONAL

PROCES REGIONAL DE PLANIFICARE

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor, Planurile Regionale Opera ţionale, alte surse şi documente relevante

INFORMAŢII LA NIVEL LOCAL

RAPORT AL PROCESULUI LOCAL

PROCES LOCAL DE PLANIFICARE

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Surse şi documente relevante

INFORMAŢII LA NIVEL

NAŢIONAL

INFORMAŢII LA NIVEL

REGIONAL

NIVEL NAŢIONAL

NIVEL REGIONAL

NIVEL LOCAL

Diagrama privind corelarea planurilor de acţiune pentru mediu

5

Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de Est, în România a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, care reprezintă o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelare cu obiectivele dezvoltării durabile.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin care se promovează realizarea celor mai importante proiecte, cu impact semnificativ asupra mediului, urmărind implementarea legislaţiei în vigoare. El este conceput ca un document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale.

Scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Mediu este: � de a prezenta un set de acţiuni care să stea la baza implementării proiectelor de îmbunătăţire a

calităţii mediului; � de a stimula iniţiativele de realizare a proiectelor în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a

reducerii impactului negativ al activităţilor asupra sănătăţii umane; � de a se asigura de conformitatea proiectelor cu strategiile sectoriale de mediu; � de a asigura complementaritatea surselor de finanţare; � fiecare acţiune propusă pentru a fi finanţată prin programele naţionale sau internaţionale trebuie să

aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia i se adresează.

Pentru elaborarea planului de acţiune pentru mediu este necesară evaluarea stării mediului şi identificarea principalelor categorii de probleme de mediu (anexa 1). Pe baza acestora se va decide care dintre problemele de mediu trebuie luate în considerare pentru planul de acţiune. În al doilea rând, trebuie stabilit care măsuri sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru a soluţiona aceste probleme.

Pe baza unui set raţional de criterii se va stabili o listă de priorităţi, după care se estimează costurile implementării măsurilor necesare pentru soluţionarea fiecăreia dintre problemele prioritare. Pe baza acestor costuri se poate stabili în continuare care dintre priorităţile identificate anterior pot fi acoperite de resursele financiare disponibile. Se obţine astfel, o listă de proiecte fezabile care pot fi implementate în limita resurselor financiare disponibile.

Ciclul procesului de planificare se reia prin actualizarea periodică a planului de acţiune pentru mediu, în scopul corelării acţiunilor cu evoluţia în timp a stării mediului.

Diferenţele dintre planificarea la nivel naţional, regional şi local constau în tipul de probleme, de priorităţi, de obiective, de resurse disponibile şi de cadrul instituţional respectiv.

2.3. STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA Teritoriul României reprezintă o unitate geografică ce include componentele naturale (unităţile de relief, reţeaua hidrografică, sistemul bioclimatic), umane (repartiţia populaţiei, sistemul de aşezări urbane) şi economice (resurse naturale, utilizarea agricolă, sistemul de transporturi, repartiţia teritorială a ramurilor şi centrelor industriale).

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a patrimoniului României. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile (minerale şi

combustibili fosili) cât şi a celor regenerabile (apă, aer, sol) şi prelucrarea lor în produse necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

6

Sectoarele cu cel mai mare impact asupra mediului pentru România sunt: industria, transporturile şi agricultura.

Industria este principala sursă de poluare a mediului cauzată de procesele tehnologice prin cantitatea mare de impurităţi degajate în aer şi apă. Din activităţile industriale rezultă ape uzate, cu un conţinut mare de reziduuri, predominant anorganice. Presiunile asupra calităţii solului sunt rezultate în principal din activitatea de minerit şi metalurgie neferoasă. Ape încărcate cu reziduuri şi deşeuri provin şi de la combinatele siderurgice, termocentrale, centrale atomo-electrice.

Resursele naturale neregenerabile au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a unor zone din ţară. Folosirea resurselor neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, asociată cu producerea deşeurilor, generează impact asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.

Transporturile reprezintă, alături de industrie şi agricultură, o altă sursă majoră de poluare, cauzată de amplasarea căilor de comunicaţie şi degajarea în atmosferă a gazelor de eşapament. O situaţie gravă de poluare o reprezintă deversarea în apele marine a reziduurilor petroliere. O preocupare importantă în ceea ce priveşte transportul rutier, o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului, generate de poluarea chimică sau fonică.

Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea unui volum mare de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin intermediul scurgerii de suprafaţă, în lacuri şi cursuri de apă şi determină degradarea faunei şi florei. Exploatarea neraţională a terenurilor poate să ducă la degradarea solului şi la pierderea unor suprafeţe din circuitul agricol. Poluarea solului, a apei şi a aerului, fragmentarea habitatelor şi pierderea vieţii sălbatice sunt, de cele mai multe ori, consecinţele unor practici agricole inadecvate.

2.3.1. AERUL

Substanţele emise în atmosferă determină fenomene precum: acidifierea, smogul fotochimic, distrugerea stratului de ozon, schimbările climatice etc.

Analizele emisiilor la nivel naţional, distribuţia lor sectorială, ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elemente cheie în stabilirea priorităţilor de mediu, în identificarea politicilor ce trebuie să fie adoptate, la nivel local şi naţional. Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele privind atmosfera.

Poluarea atmosferic ă este una dintre cele mai grave probleme ale societăţii actuale, atât din punct de vedere temporal - având efecte atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung, dar şi spaţial – mobilitatea şi suprafeţele afectate sunt mari.

Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt: � Emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3); � Emisii de precursori ai ozonului; � Emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5); � Depăşiri ale valorilor limită în arealele urbane; � Producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.

7

În anul 2006, monitorizarea calităţii aerului la nivel naţional s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator, cât şi în cadrul sistemului automat. S-a monitorizat atât poluarea de fond cât şi cea de impact.

2.3.1.1. Emisii de poluan ţi atmosferici şi de gaze cu efect de ser ă

România şi-a luat angajamentul, ca în anul 2010, nivelul emisiilor să se încadreze în plafoanele prevăzute de Protocolul de la Gothenburg.

Emisiile de SO 2 au înregistrat o continuă scădere în perioada 1995-2005, cu uşoare creşteri în anii 2001 şi 2003. Principala sursă de poluare cu SO2 o constituie utilizarea combustibililor din sectorul energetic. La acestea se adaugă emisiile provenite din industria de prelucrare şi de la instalaţiile de ardere din zonele rezidenţiale.

În anii 2004 şi 2005 emisiile de NO x au înregistrat o creştere faţă de anul 2003, pe fondul creşterii consumului de combustibil (conform datelor primite de la Institutul Naţional de Statistică). Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetică, din traficul rutier precum şi din procesele de producţie.

Cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultură (79% ceea ce reprezintă 153000 t). Celelalte surse sunt procesele de producţie cu o pondere de 12,28% (23777 t) şi tratarea şi depozitarea deşeurilor (8,2% reprezentând 15865 t). Cantităţi mici sunt generate de instalaţiile de ardere neindustriale şi cele din industria de prelucrare, ambele surse având o contribuţie de 0,52% la totalul naţional de emisii de amoniac.

La nivelul anului 2005, emisiile de compu şi organici volatili nemetanici au scăzut cu 7% faţă de anul precedent.

Datele rezultate din inventarul naţional de emisii arată o uşoară creştere a emisiilor anuale de mercur în 2004, cu aproximativ 550 kg, iar în 2005 o scădere cu 150 kg. Cea mai mare cantitate de emisii de mercur provine din industria energetică, iar procesele de producţie sunt cele care au cea mai mare pondere în generarea emisiilor de cadmiu.

Emisiile de plumb au înregistrat o scădere în anul 2005, faţă de anii precedenţi, cu 64 tone faţă de 2004 şi cu 5 tone faţă de 2003. Sectorul care generează cele mai multe emisii de plumb este transportul.

Emisiile de poluan ţi organici persisten ţi cunosc, în general, o evoluţie ascendentă pentru dioxine în anul 2005, înregistrându-se valori de 98,8 g faţă de 46,1 g în anul 2004. La emisiile de PCB, se constată o uşoară creştere, de la 1.550 g în 2004 la 1.560 g în 2005. Principalele surse de emisie de poluanţi organici persistenţi sunt reprezentate de arderea deşeurilor şi procesele de producţie.

Prin Legea nr. 3/2.02. 2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, numărându-se printre primele state care au ratificat acest document internaţional, de o importanţă deosebită pentru problematica schimbărilor climatice. Protocolul de la Kyoto nominalizează gaze cu efect de seră ca fiind: dioxid de carbon, metan, oxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi hexafluorura de sulf.

8

Conform Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. Emisiile totale de gaze cu efect de seră (fără absorbţia pădurilor) au scăzut cu 45,6% în perioada 1989-2005.

Conform inventarului întocmit recent cea mai mare contribuţie la emisia totală o reprezintă emisia de CO2 (68-74%), urmată de CH4 (16-20%) şi N2O (10-12%). Emisiile gazelor cu conţinut de fluor sunt cuprinse între 0,2 şi 1,2%.

Scăderea emisiilor de CO2 (de la 193,926 Gg în 1989, la 110,532 Gg în 2005) este cauzată de scăderea consumului de combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic (în special în producţia de electricitate şi căldură din sectorul public şi în sectorul industrie prelucrătoare şi construcţii) ca o consecinţă a reducerii amplorii activităţilor din aceste industrii.

Nivelurile emisiilor de metan (CH4), care rezultă în principal din activităţile de extracţie şi distribuţie a combustibililor fosili şi din activitǎţile de creştere a animalelor, scad de-a lungul perioadei 1989-2005. Scăderea este de 49,86% comparativ cu anul 1989.

Emisiile de protoxid de azot (N2O) rezultă în principal din sectorul agricol – terenuri agricole şi din sectorul industrial – industria chimică. Declinul acestor activităţi este reflectat în evoluţia nivelurilor emisiilor de N2O. Dintre gazele cu efect de seră, nivelul emisiilor de N2O înregistrează cea mai semnificativă scădere (50,36% comparativ cu anul de referinţă).

2.3.2. APA

Resursele de apă ale României, relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu, însumează 140 miliarde mc fiind constituite din apele de suprafaţă – râuri interioare, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare.

Raportat la populaţia actuală a ţării, resursa specifică utilizabilă în regim natural este de 1770 mc/loc. şi an, luând în considerare aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara

noastră în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări (locul 13 în Europa), media europeană fiind de 4000 mc/loc. Din punct de vedere al utilizării resursei de apă brută (pentru populaţie, industrie şi agricultură) se constată o scădere de la 20,4 miliarde mc în anul 1990 la 6,98 miliarde mc în 2007 datorită diminuării activităţii industriale, reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice, reducerii pierderilor şi aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

2.3.2.1. Starea râurilor interioare

Cursurile de apă codificate ale României măsoară 78905 km. Activitatea de supraveghere a calităţii apelor se concentrează în principal asupra cursurilor mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de 27056 km), unde se manifestă impactul acţiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calităţii apelor, dar şi în secţiuni de referinţă ale cursurilor de apă situate în zone superioare, unde acest impact este minim.

Pentru evaluarea stării ecologice globale a cursurilor de apă sunt luate în considerare elementele biologice (componenţa şi abundenţa florei şi faunei acvatice), elementele hidromorfologice (regimul hidrografic, dinamica curgerii apei, legătura cu apele subterane), elementele fizico-chimice şi chimice pe care se sprijină elementele biologice (condiţiile de oxigenare, salinitate, prezenţa nutrienţilor) şi prezenţa diferiţilor poluanţi specifici (micropoluanţi organici şi anorganici).

Ţinând cont de toate aceste elemente, cursurile de apă pot fi clasificate în cinci clase de calitate, cărora le corespund anumite stări ecologice. Astfel, în anul 2007, analiza globală a calităţii râurilor, pe o lungime de 26.374 km, pe baza activităţii de monitorizare în 778 de secţiuni a evidenţiat următoarele:

9

� 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună;

� 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună;

� 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată;

� 1.168 km (4,43 % ) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă;

� 405 km (1,54 %) în clasa a V-a de calitate, stare ecologică proastă.

În ceea ce priveşte încadrarea în clase de calitate, se observă o îmbunătăţire evidentă în anul 2006 faţă de anul 2005. Se observă o diminuare procentuală a secţiunilor de monitorizare încadrate în clasele de calitate III, IV şi V, între 12 şi 15%. Pentru primele două clase de calitate se înregistrează o creştere a secţiunilor de monitorizare încadrate în clasa I (peste 28%) şi în clasa a II-a (peste 8%). Situaţia încadrării în clase de calitate din 2007 nu diferă prea mult faţă de cea din 2006, remarcându-se totuşi o uşoară creştere a stării ecologice moderate, faţă de primele două clase.

Referitor la calitatea apei subterane, numărul forajelor de monitorizare analizate a crescut de la 1531 în 2005, la 1947 foraje în 2006, din care 1664 sunt foraje care fac parte din reţeaua hidrogeologică naţională şi 283 sunt foraje de urmărire a poluării, amplasate în jurul marilor centre industriale.

Din analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în stratul freatic, cele mai multe depăşiri s-au înregistrat la următorii indicatori: substanţe organice, azotaţi, amoniu, duritate totală, fier.

Analiza procentuală a contaminării indică o scădere a gradului de contaminare la toţi poluanţii, în special la fosfaţi, substanţe organice şi amoniu.

2.3.2.2. Starea mediului marin şi a zonei costiere

Marea Neagră face parte din categoria mărilor intercontinentale, având legătură cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor şi cu mările Marmara şi Egee prin strâmtoarea Dardanele. Are o suprafaţă de 413490 km2, adâncime maximă de 2245 m, volum de apă de 529955 km3, iar lungimea ţărmurilor este de 4020 km.

În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru şi Kizil, fapt care conduce la o salinitate redusă a apei, de 20-22o/oo.

Din aportul fluvial, apreciat la 346 km2, 78% aparţine râurilor din nord-vestul bazinului Mării Negre, cel mai însemnat fiind cel al Dunării.

În zona litoralului românesc, Marea Neagră este supusă unui proces de poluare din cauza poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cât şi activităţii portuare intense.

În ultimele trei decenii, Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale. Problemele acute specifice apărute din cauza fenomenelor antropice sunt: declinul stocurilor comerciale de peşti; pierderea habitatelor care reprezintă suportul resurselor biotice; pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de dispariţie; înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice; protecţia necorespunzătoare a resurselor marine şi costiere faţă de poluările accidentale; condiţiile neigienice pe majoritatea plajelor pentru îmbăiere precum şi pentru piscicultură.

Activităţile antropice şi fenomenele naturale cu influenţe negative asupra ecosistemului marin sunt: � exploatarea resurselor minerale, a petrolului şi a gazelor din platoul continental al Mării Negre; � transportul naval produce poluarea apei marine, prin evacuări ilegale de la nave (ape de santină

şi hidrocarburi) sau accidental, din cauza deficienţelor în exploatare;

10

� industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave; � fenomenul de eroziune costieră, semnalat în mod special în ultimele decenii, a generat

diminuarea suprafeţelor de plajă pe litoralul românesc. În ultimul deceniu bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil determinat de construcţiile hidrotehnice;

� fenomenul de înflorire algală datorat aportului de nutrienţi din fluviul Dunărea.

Anual se evaluează starea ecologică a mediului marin din dreptul litoralului românesc pe baza analizei componentelor fizico-chimice şi biologice.

Astfel, în urma monitorizării principalilor indicatori fizico-chimici ai apelor costiere, în cursul anului 2007, s-a remarcat o creştere a valorii medii a salinităţii în zona de ţărm (15,85%), faţă de valorile înregistrate în anii anteriori, în 2006 (11,61%) şi în 2005 (12,49%). Încărcarea organică a înregistrat în 2007 valorile cele mai ridicate în secţiunea Vama Veche, în zona de mal, iar nutrienţii (azot total şi fosfor total) au avut valorile cele mai ridicate în secţiunile: Constanţa-Nord, Pescărie şi respectiv, Fertilchim Năvodari, la ţărm.

Dezvoltarea fitoplanctonului a înregistrat o scădere datorită atenuării procesului de eutrofizare. Ca urmare a acestui fapt s-a constatat reducerea înfloririlor algale, tendinţă care se menţine constantă în ultimii ani.

Analizele biologice au evidenţiat refacerea populaţiilor de macronevertebrate. Astfel, pe ansamblul zonelor marine de mică adâncime se poate vorbi de menţinerea unei structuri calitative bune, cu un număr de 45 – 50 specii, mai ales în sectoarele marine centrale şi sudice ale litoralului.

Referitor la fondul piscicol, în anul 2007 s-a remarcat creşterea uşoară a stocurilor pentru principalele specii cu importanţă economică (şprot, hamsie, calca, rechin).

Apartenenţa României la bazinul Mării Negre i-a permis stabilirea unui cadru legal de cooperare şi acţiuni concertate privind protecţia mediului marin prin adoptarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti în 21 aprilie 1992. Convenţia are ca obiective generale prevenirea, reducerea şi controlul poluării Mării Negre pentru protecţia şi conservarea mediului marin. România este deosebit de activă în Grupurile Consultative pentru conservarea biodiversităţii, controlul şi monitoringul poluării prin elaborarea de metodologii privind identificarea habitatelor din Marea Neagră şi care contribuie la evaluarea stării ecologice a ecosistemului Marea Neagră.

Prin creşterea exigenţelor României faţă de problematica protecţiei mediului, inclusiv faţă de mediul marin, cât şi în zona costieră, continuă tendinţele de refacere a ecosistemului marin şi a calităţii factorilor de mediu.

2.3.2.3. Apele uzate

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2007, a relevat faptul că: 77,4 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activităţi din economia naţională, cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele

„convenţional curate“, a fost evacuat de unităţi din domeniile: energie electrică şi termică - 3114,745 milioane m3/an - peste 62 % din total; gospodărie comunală - 1361,351 milioane m3/an - peste 27%; industrie metalurgică şi construcţii de maşini - 173,471 milioane m3/an, cca. 3,5 %; prelucrări chimice - 149,745 milioane m3 - 3 %;

11

În general, cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice; urmează, apoi, agenţii economici din industriile extractivă şi metalurgică.

Poluarea difuză se referă la intrări de poluanţi în mediul acvatic cu o provenienţă mai greu de identificat şi controlat. Este inclusă aici în special poluarea din agricultură, depunerile solide şi /sau lichide din atmosferă. Sursele difuze, de asemenea, includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria extractivă) sau populaţie.

Din analiza datelor privind încărcarea cu poluanţii principali din apele uzate(substanţe organice, suspensii, săruri minerale şi amoniu) se remarcă faptul că cel mai mare potenţial de poluare aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei energiei electrice şi termice, industriei extractive, industria chimică, metalurgică etc.

Faţă de numărul total de 1348 de staţii de epurare investigate în anul 2007, s-a constatat faptul că 411 staţii, reprezentând 30,4 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 939 staţii, adică 69,6 %, au funcţionat necorespunzător. Ţinând cont de aspectele privind protecţia mediului legate de aşezarea sa geografică în bazinul Dunării şi Mării Negre, România şi-a declarat, în conformitate cu HG nr.352/2005, întregul său teritoriu ca zonă sensibilă, acest aspect însemnând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi, să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treaptă terţiară pentru îndepărtarea excesului de nutrienţi (compuşi cu azot şi fosfor).

2.3.2.4. Ape subterane

În regimul natural al apelor subterane a intervenit o serie de modificări cantitative şi calitative, datorate executării de lucrări hidroameliorative şi hidrotehnice (inclusiv captări), precum şi poluării.

O evaluare globală a informaţiilor din bazinele hidrografice, arată o primă constatare legată de situaţia critică a calităţii acviferelor freatice, din numeroase zone ale ţării. Acestea sunt influenţate în mare măsură de presiunea antropică, chiar dacă în ultima vreme volumul

producţiei industriale s-a redus, diminuându-se şi cantităţile de substanţe poluante evacuate în receptorii naturali.

Precipitaţiile abundente duc la creşterea nivelurilor apelor subterane, iar perioadele secetoase produc o scădere naturală semnificativă a nivelurilor piezometrice (de peste 3 m) ale apelor subterane. Alte cauze ale scăderii nivelurilor apelor subterane sunt prelevările excesive de apă, prin captări (Bucureşti - în cazul stratelor de Frăteşti se înregistrează în prezent o revenire a nivelurilor piezometrice), sau ca urmare a secărilor din zonele miniere (zona Rovinari). Efectele negative ale scăderii nivelurilor apelor subterane constau în atragerea de ape poluate spre zonele depresionare şi scăderea accentuată a debitelor exploatate pentru captările din zonele afectate.

O altă constatare importantă este cea legată de modificările calitative ale apelor subterane, produse prin poluarea cu substanţe impurificatoare care alterează calităţile fizice, chimice şi biologice ale apei.

Din analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în stratul freatic s-au înregistrat cele mai multe depăşiri la: substanţe organice, amoniu, duritate totală, fier (posibil şi datorate oxidării coloanelor de tubaj).

Majoritatea hidrostructurilor freatice au suferit în timp procesul de contaminare a apei cu azotaţi (NO3-).

Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone în care apele subterane au concentraţii ce se situează peste limita de 50 mg/l din Legea nr. 458/2002 (cu modificările şi completările ulterioare)

12

privind calitatea apei potabile pentru acest indicator şi zone în care valoarea concentraţiilor azotaţilor este sub această limită.

Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au caracter cumulativ.

Din cele 1.531 foraje de monitorizare analizate, depăşiri ale concentraţiei admise la acest indicator s-au înregistrat în 159 foraje (circa 10,4% din numărul total de foraje).

În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu fosfaţi (PO4-3), 237 de foraje situate în

special în bazinul hidrografic Olt, Siret şi spaţiul hidrografic Banat, au concentraţii ce depăşesc limita admisă. Pentru acest indicator de calitate, condiţiile de poluare a apelor freatice sunt în general similare cu cele ale azotaţilor.

O situaţie cu totul aparte o reprezintă contaminarea intensă a acviferelor cu substanţe organice şi amoniu. De exemplu, pentru indicatorul CCO-Mn, 723 foraje (47,2%) şi pentru amoniu, 591 foraje (43,7%), distribuite în aproape toate bazinele hidrografice, prezintă depăşiri. Poluanţii principali care afectează calitatea apei subterane se pot grupa în următoarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice utilizate în agricultură, produse menajere şi rezultate din zootehnie, cu metale grele.

2.3.3. SOLUL

Solurile din România sunt clasificate în 10 clase, 39 de tipuri, 470 de subtipuri, cu separarea a numeroase categorii de sol, care se deosebesc prin proprietăţi, capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi sporire a fertilităţii necesare. Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor.

Din suprafaţa totală a României de 238391 km2, ponderea principală o deţin terenurile agricole (61,80%), urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,33%). Terenurile ocupate de ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive reprezintă 9,87%.

Suprafaţa terenurilor arabile este de 64,05% din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizează între păşuni (circa 22,63%), fâneţe (circa 10,35%), vii (1,52%) şi livezi (1,45%).

Reparti ţia terenurilor pe categorii de folosin ţă în perioada 2004 – 2006

Suprafa ţa 2004 Suprafa ţa 2005 Suprafa ţa 2006 Tipul folosin ţei

ha % ha % ha % Terenuri agricole 14.711.600 61,71 14.741.214 61,84 14.731.000 61,80

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

6.779.300 28,43 6.742.825 28,28 6.754.700 28,33

Construcţii şi curţi 652.800 2,74 657.100 2,76 674.700 2,83

Drumuri şi căi ferate 390.600 1,64 391.100 1,64 389.400 1,63

Ape şi bălţi 839.100 3,52 841.400 3,53 841.800 3,53

Alte suprafeţe 465.700 1,96 465.500 1,95 447.500 1,88

TOTAL 23.839.100 100,00 23.839.139 100,00 23.839.100 100,00

Sursă: Anuarul Statistic al României 2007

13

Ponderea suprafe ţelor agricole în func ţie de destina ţia folosirii lor în anul 2006

64.05

1.52 1.4510.35

22.63

arabil pasuni fanete vii livezi

În privinţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, suprafaţa amenajată cu diverse lucrări în fondul agricol la nivelul anului 2006, însuma 7.926.702 ha, cu 483 ha mai puţin decât în anul 2005.

Ponderea principalelor tipuri de amenajări este următoarea:

� suprafaţa amenajată pentru irigaţii are o pondere de 37,85% din totalul amenajărilor, scăzând cu 598 ha faţă de anul 2005;

� suprafaţa amenajată cu lucrări de desecare-drenaj cuprinde 35,94% din totalul amenajărilor şi a scăzut în anul 2006 cu 2499 ha faţă de anul 2005;

� suprafaţa amenajată cu lucrări antierozionale este de 26,21 % din totalul amenajărilor şi a crescut în anul 2006 cu 2814 ha faţă de anul 2005.

Conform datelor statistice, în perioada 2000-2005 s-au irigat suprafeţe reduse, cuprinse între 85.000 ha şi 569.100 ha, iar în anul 2006 de 96.224 ha.

La nivel de ţară se estimează că sunt afectate de procesele de pantă, în diferite grade, următoarele suprafeţe:

� eroziunea prin apă → 6.300.000 ha

� eroziunea prin vânt → 378.000 ha � alunecările de diverse tipuri → 702.000 ha

În cadrul zonelor critice care trebuie refăcute din punct de vedere ecologic menţionăm arealele afectate intens de poluarea chimică (de exemplu: Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna), precum şi suprafeţele care suferă de pe urma secetei, a excesului de apă, a eroziunii şi alunecărilor, care tind să se extindă, în condiţiile schimbărilor climatice.

2.3.4. BIODIVERSITATEA

România este una din ţările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat, aceasta datorându-se în mare măsură interferenţei pe teritoriul ţării a cinci regiuni biogeografice, respectiv alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.

Ca o consecinţă a poziţiei sale geografice, România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de

ecosisteme, cât şi la nivel de specii.

Ecosistemele naturale şi seminaturale din România totalizează aproximativ 47% din suprafaţa ţării.

14

Ţara noastră este gazda unor tipuri unice şi extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajişti şi stepe bogate în specii floristice, la mlaştini întinse, posibil fără echivalent în Europa. De asemenea, lanţul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari.

Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România

Au fost descrise 357 de tipuri de habitate, mare parte dintre acestea având echivalente în principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european:

• 199 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Natura 2000; • 213 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Emerald;

• 170 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Corine; � 367 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Palearctic; • 263 habitate au echivalent în habitatele din sistemul de clasificare Eunis.

Din cele 357 habitate existente, 92 habitate necesită declararea ariilor speciale de conservare.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este aceea de a crea o reţea de arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatelor ce trebuie protejate.

Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice „Natura 2000”. Scopul Reţelei „Natura 2000” este de a proteja biodiversitatea Europei şi de a promova activităţi economice benefice pentru biodiversitate. Reţeaua „Natura 2000” este principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii, cuprinzând arii cu specii de plante şi animale vulnerabile şi habitate de pe teritoriul său care trebuie protejate.

Ţara noastră, renumită prin diversitatea floristică, adăposteşte 3.630 specii de plante. Lista Roşie a plantelor superioare din România (1994) cuprinde un număr de 1438 de taxoni şi infrataxoni (1235 specii şi 203 subspecii), din care 74 specii extincte, 39 specii periclitate, 171 specii vulnerabile şi restul reprezentând specii rare.

Datorită habitatelor sale foarte diverse, România are o faună deosebit de bogată adăpostind 105 specii de mamifere, 19 specii de amfibieni, 25 specii de reptile, 216 specii de peşti, 410 specii de păsări, 30000 specii de insecte, 860 specii de crustacee, 688 specii de moluşte.

În anul 2006 au fost eliberate, conform Ordinului nr. 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializarea pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora, un număr de 1170 autorizaţii (399 pentru faună, 771 pentru floră) pentru activităţi de recoltare, capturare, şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică. Din 771 de autorizaţii pentru recoltarea speciilor de floră, 456 au fost emise pentru persoane juridice şi 315 pentru persoane fizice. În ceea ce priveşte fauna s-au emis 399 de autorizaţii din care 354 s-au eliberat pentru persoane juridice şi 45 s-au eliberat pentru persoane fizice.

Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta Dunării(1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) şi 5 situri Ramsar: Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006).

Din totalul de 982 arii naturale protejate existente în România, 36 au fost atribuite în custodie la nivelul anului 2006. Totalul ariilor naturale protejate pentru care s-au încheiat convenţii de custodie este de 375, conform bazei de date existente la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

15

În România există 27 de parcuri naţionale şi naturale (13 parcuri naţionale şi 14 parcuri naturale).

Aceste parcuri se încadrează, conform clasificării IUCN, în categoriile II, respectiv V. Parcul naţional reprezintă o arie naturală protejată administrată, în special, pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere, iar parcul natural se constituie, în special, pentru conservarea peisajului.

Gestionarea parcurilor naţionale şi naturale se realizează prin structuri de administrare special constituite, în baza unui contract de administrare, încheiat conform Ordinului nr. 494/2005, între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – ca autoritate responsabilă pentru protecţia mediului – şi o persoană juridică, în calitate de administrator.

2.3.5. BIOSECURITATEA Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă.

În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv organismele modificate genetic.

O evaluare a capacităţii de cercetare în acest domeniu, realizată la finele anului 2004 în cadrul proiectului

UNEP/GEF „Dezvoltarea Cadrului Naţional de Biosecuritate pentru România”, a relevat faptul că, deşi în România există specialişti în domeniu, resursele financiare nu au fost orientate în sensul dezvoltării capacităţii de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne.

Autoritatea naţională competentă, responsabilă pentru primirea notificărilor referitoare la utilizarea organismelor modificate genetic, în conformitate cu Ordonanţa Guvernamentală nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 214/2002, este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

2.3.6. PĂDURILE Pădurea este cel mai complex şi cuprinzător tip de ecosistem, ce are legi proprii de dezvoltare, cu desfăşurarea celor mai intense schimburi de substanţă, energie şi informaţie şi a celor mai intense procese biologice, în care biomasa şi productivitatea ating un nivel maxim, iar elementele biogene sunt optim reciclate.

Fondul forestier cuprinde pădurile, terenurile destinate împăduririi şi cele care servesc nevoilor gospodăririi

silvice, terenurile pentru administrare silvică, drumurile şi alte căi de acces în pădure, apele şi talvegurile acestora din interiorul pădurilor, terenurile pentru culturi cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice, răchităriile, terenurile neproductive trecute în fondul forestier.

În conformitate cu raportarea statistică SILV 1, pădurile României ocupau la data de 31.12.2005 suprafaţa totală de 6.390.536 ha.

Faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2004, suprafaţa fondului forestier a crescut în anul 2005 cu 8.385 ha. Creşterea suprafeţei fondului forestier este justificată prin împădurirea unor terenuri inapte folosinţelor agricole, scoaterea şi includerea în fondul forestier a unor terenuri legal aprobate sau prin corecţiile de suprafeţe operate cu ocazia lucrărilor de reamenajare a pădurilor.

16

Distribuţia pădurilor pe zone de altitudine este neuniformă:

� în zona montană pădurile ocupă 51,9% din suprafaţă;

� în zona de deal pădurile ocupă 37,2% din suprafaţă; � în zona de câmpie ocupă 10,9% din suprafaţă.

Distribu ţia pădurilordupă principalele forme de relief (%)

51,90%

10,90%

37,20%

munte deal campie

Un factor determinant pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor este regenerarea acestora.

Lucrările de regenerare a pădurilor asigură atât instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, cât şi creşterea productivităţii arboretelor, asigurarea cu continuitate a producţiei de lemn şi intensificarea funcţiilor de protecţie exercitate de pădure.

În anul 2005, în România s-au executat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă totală de 26.241 ha, din care 11.972 hectare (46%) prin regenerări naturale şi 14.269 hectare (54%) prin împăduriri. Din suprafaţa totală împădurită, de 14.269 ha, pe 3.406 ha s-a realizat extinderea pădurii prin împădurirea de terenuri degradate, inapte pentru agricultură, constituite în perimetre de ameliorare.

2.3.7. MEDIUL URBAN Mediul urban îndeplineşte mai multe funcţii: de locuit, economică, cultural-administrativă, de comunicare, de recreere, estetică şi strategică.

Calitatea aerului în mediul urban

Supravegherea calităţii aerului la nivel local se face prin măsurarea:

� poluanţilor comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie), în toate reţelele locale din zonele industriale şi/sau urbane;

� poluanţilor specifici (HCl, fenoli, aldehide, Cl, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd), în zone industriale, în funcţie de activitate.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate se exprimă prin următorii indicatori:

� rata brută a mortalităţii: neschimbată faţă de 2005, ca urmare a standardelor de viaţă mult diferite, (9,6‰) în mediul urban şi (14,7‰) în mediul rural;

� durata medie a vieţii, în creştere faţă de anul 1990 când era de 70,25 ani în mediul urban şi 68,70 ani în mediul rural, a fost în 2004 de 75,1 ani în mediul urban şi 70,08 ani în mediul rural, iar în 2005 - de 72,53 ani în mediul urban şi 70,78 ani în mediul rural;

� mortalitatea infantilă (14,0‰) rămâne foarte mare faţă de alte ţări europene.

17

Expunerea la particulele în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei. În Bucureşti, nivelul mediu anual de pulberi în suspensie în 2005 a fost de 56,9 µg/m³/an PM10, iar în 2006 este de 56,6 µg/m³/an PM10

Calitatea apei potabile

Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori. Judeţele şi localităţile urbane raportează date referitoare la situaţia aprovizionării cu apă, pe baza fişelor întocmite de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă demonstrează că a crescut cu 75 numărul localităţilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, în anul 2005 faţă de anul 2004, iar lungimea reţelei de distribuţie apă potabilă a crescut cu 2.791 km, în anul 2005 faţă de anul 2004; apa potabilă distribuită consumatorilor a fost de 1089 mil. m3 din care pentru uz casnic 628 mil. m3.

Situa ţia aprovizion ării cu ap ă după tipul racordului (%)

Anul Popula ţia racordat ă În imobil În curte În strad ă

2004 85,77 79,37 4,73 1,67

2005 82,00 74,9 6,4 0,7

2006 87,6 79,0 7,6 1,0

Volumul total de apă potabilă distribuit consumatorilor a fost în 2004 de 1.161 milioane m³, din care 707 milioane m³ pentru uz casnic. Consumul specific mediu a fost de 287,7 l/om/zi din care, consum casnic 168,6 l/om/zi, în scădere faţă de anul trecut (consumul specific mediu - 590 l/om/zi şi consumul casnic – 256 l/om/zi).

Apa subterană reprezintă 35% din sursele actuale de alimentare cu apă.

Reţele de canalizare

Reţelele de canalizare se întind pe o lungime de 18.381km, în creştere cu 867 km, rămânând în continuare insuficiente. În prezent, dispun de reţele de canalizare publică 693 localităţi, dintre care 302 municipii şi oraşe, 391 localităţi rurale.

Gradul de dotare a străzilor cu reţele de canalizare este de 52% din lungimea totală a străzilor. În comparaţie cu străzile care au conducte de alimentare cu apă, numai 72% din acestea au şi reţele de canalizare. Din totalul de aproximativ 21,7 milioane locuitori, în România beneficiază de serviciul de canalizare 11,45 milioane locuitori, reprezentând 52,8% din total. Dintre aceştia, 10,3 milioane locuitori sunt din mediul urban (90%) şi 1,15 milioane locuitori din mediul rural (10%).

În mediul urban, gradul de dotare a locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă este de 87,6%, iar cele dotate cu canalizare 85,6%, din totalul locuinţelor urbane.

Situaţia spaţiilor verzi

Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement, la nivel naţional, este nesatisfăcătoare, datorată schimbării destinaţiei lor pentru construcţii. In majoritatea oraşelor, suprafeţele cu spaţii verzi se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative şi mult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 - 40 m²/locuitor.

Suprafa ţa spaţiilor verzi la nivel de ţară

An 2004 2005 2006

Suprafaţa spaţiilor verzi (ha) 20122 20098 20269

18

Zgomotul în aglomerările urbane

Zonele pentru care, conform H.G. nr. 321/2005, trebuie întocmite hărţi de zgomot sunt următoarele:

� 9 aglomerări cu mai mult de 250.000 de locuitori: Bucureşti, Iaşi, Cluj -Napoca, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti;

� 30 tronsoane de drumuri principale cu mai mult de 6.000.000 de treceri de vehicule/an;

� 5 tronsoane de cale ferată principală cu mai mult de 60.000 de treceri de trenuri/an;

� 1 aeroport cu mai mult de 50.000 de mişcări de aeronave /an.

Transportul

La sfârşitul anului 2004, potrivit Institutului Naţional de Statistică, reţeaua de drumuri publice a României însuma 79.454 km. Din aceasta, 15.712 km reprezintă drumuri naţionale iar 63.742 km reprezintă drumuri judeţene şi comunale.

Rezultatul cercetării statistice arată că densitatea rutieră în România, calculată în kilometri de drum la 1000 km2 este de 33,1, cea mai scăzută comparativ cu ţările Uniunii Europene.

2.3.8. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor, de către agenţiile regionale pentru protecţia mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, prin care se asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene şi se optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor la nivel judeţean şi regional.

Ponderea principalelor tipuri de de şeuri din cantitatea total ă generat ă în perioada 2004-2005

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2004 2005

Deşeuri municipale

Deşeuri generate de alteactivităţi industriale

Deşeuri generate deindustria extractivă

2.3.8.1. Generarea şi gestionarea de şeurilor municipale

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul ţării. In anul 2005, primăriile şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la 83,1% din populaţia urbană şi 11,79% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivel naţional, o medie de 49,85%.

19

Cantitatea de de şeuri municipale generate şi colectate în perioada 2002 - 2005

0

2

4

6

8

10

12

2002 2003 2004 2005

cantita

te deşe

uri (milio

ane tone

)

generat

colectat

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri municipale.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În România, colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării materialelor reciclabile provenite din deşeurile de ambalaje (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), se practică într-o mică măsură, (2%) la nivel local, în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării.

Eliminarea deşeurilor municipale

În România depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 98% sunt depozitate în fiecare an.

La sfârşitul anului 2006, erau în funcţiune 243 depozite pentru deşeuri municipale, din care conform Directivei 99/31/CE:

� 20 depozite de deşeuri sunt conforme; � 223 depozite sunt neconforme şi vor sista depozitarea etapizat, până la 16 iulie 2017.

Potrivit datelor statistice privind generarea şi gestionarea deşeurilor, în anul 2005 au fost depozitate 6,88 milioane tone de deşeuri, din care circa 2 milioane tone în depozite conforme.

2.3.8.2. Generarea şi eliminarea de şeurilor de produc ţie

În cursul anului 2005, cantitatea de deşeuri generate de industria extractivă, energetică şi prelucrătoare a fost de 323 milioane tone, din care cea mai mare parte (60%) sunt deşeuri rezultate din activităţile de extracţie (minerit) – 195 milioane tone, iar 127 milioane tone sunt deşeuri generate de industria energetică şi prelucrătoare.

Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase, generate în anul 2005 în cantitate de peste 1,7 milioane tone, au reprezentat 0,54% din totalul deşeurilor generate (inclusiv deşeuri din industria extractivă). Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, co-incinerare sau incinerare în instalaţiile proprii ale generatorilor sau în instalaţii specializate aparţinând operatorilor privaţi. Eliminarea de şeurilor de produc ţie

Depozitarea deşeurilor de producţie

Conform inventarului, în anul 2004, existau 51 depozite de deşeuri periculoase, dintre care:

20

� 4 depozite conforme pentru deşeuri periculoase, care vor continua să opereze până la epuizarea capacităţii de depozitare;

� 47 depozite neconforme pentru deşeuri periculoase, care au sistat depozitarea la termenul limită 31.12.2006.

Pentru gestionarea deşeurilor generate după 01.01.2007, agenţii economici care au sistat depozitarea pe cele 47 depozite neconforme de deşeuri periculoase, au optat în general pentru alternative precum valorificarea şi incinerarea deşeurilor, precum şi depozitarea în depozite conforme proprii.

Iazuri de decantare din industria extractivă

Industria extractivă a minereurilor a avut în exploatare 21 iazuri de decantare:

� 16 iazuri de decantare au sistat depozitarea la 31.12.2006;

� 5 iazuri de decantare au perioade de tranziţie, dintre care trei pentru închidere şi două iazuri pentru conformare.

Sistarea depozitării deşeurilor în formă lichidă în iazurile de decantare existente se va face gradual, în urma încetării activităţii miniere aferente, la majoritatea companiilor miniere existente.

Bataluri din industria extractivă a petrolului

Există 43 de depozite de şlam care aparţin unui singur operator, PETROM – OMV, pentru care s-a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006, conform prevederilor legislative în vigoare.

Conform strategiei avute în vedere de proprietarul batalelor (PETROM – OMV), tratarea deşeurilor existente în cele 43 de batale şi în alte spaţii de stocare se va face cu ajutorul unor centrifuge mobile. Cu ajutorul acestei metode de tratare, cantitatea de deşeuri care necesită depozitare se va reduce la 20-30% deşeuri nepericuloase.

Incinerarea deşeurilor de producţie

In prezent funcţionează:

� 4 instalaţii de incinerare aparţinând la 3 operatori privaţi din industrie care incinerează propriile deşeuri periculoase

� 7 instalaţii pentru incinerarea deşeurilor periculoase aparţinând operatorilor privaţi care incinerează pentru terţi

� 7 instalaţii de co-incinerare în cuptoare de ciment – autorizate pentru tratarea deşeurilor periculoase solide şi lichide

2.3.8.3. Gestionarea de şeurilor generate din activit ăţi medicale

Din cantitatea totală de deşeuri produse în unităţile sanitare, 75–90% sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 10–25% sunt deşeuri periculoase.

In prezent există 61 agenţi economici autorizaţi sau în curs de autorizare pentru transportul deşeurilor medicale periculoase.

In decursul anului 2006 au fost închise 114 crematorii la nivel naţional. Din cauza acestor măsuri unităţile sanitare au optat pentru externalizarea serviciilor de eliminare finală.

2.3.8.4. Gestionarea de şeurilor de echipamente electrice şi electronice

La începutul anului 2006 s-a demarat procedura de înregistrare a producătorilor de echipamente electrice şi electronice în Registrul producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice la ANPM. Până la sfârşitul anului 2006 au fost înregistraţi 564 de producători de echipamente electrice şi electronice.

La sfârşitul anului 2006 erau funcţionale 100 de puncte de colectare DEEE din numărul total de amplasamente puse la dispoziţie de administraţia publică locală.

21

3. OBIECTIVE STRATEGICE ALE PROTECTIEI MEDIULUI

Obiectivul strategic general al protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază.

Obiectivele şi acţiunile pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului vor respecta principiile şi elementele strategice cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive; d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte”; f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în

probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Obiectivele strategice din domeniului protecţiei mediului sunt reprezentate de:

� conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

� protecţia sănătăţii umane

� utilizarea durabilă a resurselor naturale

Obiectivele prioritare generale ale politicii de mediu sunt:

� consolidarea cadrului instituţional în domeniul protecţiei mediului, armonizat cu cel al Uniunii Europene şi asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane la nivel central, regional şi local;

� asigurarea fondurilor necesare realizării investiţiilor pentru protecţia mediului aşa cum decurg din planurile de implementare şi planurile financiare pentru aplicarea acquis-ului comunitar;

� sporirea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor de coeziune şi structurale;

� creşterea numărului de locuri de muncă în economia naţională şi reducerea şomajului prin valorificarea oportunităţilor oferite de administrarea şi realizarea infrastructurii de mediu;

� încurajarea şi dezvoltarea educaţiei şi instruirii la toate nivelurile, precum şi a activităţii de cercetare în domeniul protecţiei mediului;

� apărarea împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a poluărilor accidentale, sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie, prin realizarea unui sistem perfecţionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu şi a unui sistem informaţional eficient corespunzător cerinţelor Uniunii Europene;

� încurajarea introducerii sistemelor de management al mediului, realizarea unei reţele moderne de laboratoare în domeniul mediului şi acreditarea acestora;

22

� dezvoltarea capacităţii de promovare a unor instrumente economice în domeniul protecţiei mediului, a analizelor cost-beneficiu şi a introducerii costurilor de mediu în costurile de producţie, valorificarea oportunităţilor oferite de Fondul pentru Mediu;

� promovarea utilizării energiilor din surse regenerabile şi a noilor mijloace de producţie şi consum, favorabile protecţiei mediului;

� utilizarea durabilă a resurselor naturale, promovarea folosirii deşeurilor ca materii prime secundare în scopul protejării resurselor naturale, promovarea unei agriculturi şi dezvoltări rurale durabile; o atenţie deosebită se va acorda speciilor de floră ameninţate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare economică ridicată;

� acordarea unei atenţii sporite relaţiei mediu-sănătate, mediu+agricultură şi mediu-transporturi;

� promovarea cooperării internaţionale globale, regionale şi bilaterale în domeniul mediului şi implicarea activă a României în punerea în practică a convenţiilor internaţionale de mediu.

3.1. MĂSURI PRIORITARE ALE POLITICII PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

� gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă necesare activităţilor socio-economice, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea supravegherii meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea unui management durabil, în context naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele directivelor UE;

� îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor dăunătoare sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului;

� evaluarea impactului asupra mediului;

� controlul poluării industriale şi managementul riscului;

� gestionarea deşeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat;

� gestionarea corectă a substanţelor chimice periculoase şi a substanţelor care degradează stratul de ozon;

� protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică.

Ca o consecinţă a obiectivelor strategice menţionate mai sus, în strânsă corelare cu domeniile acquis-ului comunitar, rezultă obiectivele generale şi specifice, pe domeniile principale de mediu.

3.2. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE PE DOMENII DE MEDIU

3.2.1. Protecţia atmosferei Menţinerea calit ăţii aerului înconjur ător în zonele care se încadreaz ă în limitele prev ăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

Îmbun ătăţirea calit ăţii aerului înconjur ător în zonele care nu se încadreaz ă în limitele prev ăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

Adoptarea m ăsurilor necesare pentru limitarea pân ă la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inc lusiv în context transfrontier

Indeplinirea obliga ţiilor asumate prin acorduri şi tratate interna ţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea interna ţional ă în domeniu

23

Obiective specifice � verificarea şi perfecţionarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii

Aerului (SNEGICA);

� evaluarea calităţii aerului aglomerările urbane în vederea verificării conformării nivelurilor de poluanţi în aer cu valorile limită şi a identificării situaţiilor de neconformare la obiectivele privind calitatea aerului;

� asigurarea accesului publicului la informaţiile privind calitatea aerului şi mediatizarea efectelor poluării asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului precum şi a principalelor surse de poluare a aerului;

� crearea sistemului de prognoză a calităţii aerului, care să furnizeze date referitoare la o eventuală deteriorare a calităţii acestuia (zona afectată, frecvenţa, gradul de afectare a sănătăţii populaţiei);

� controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

� monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer;

� monitorizarea suplimentară a calităţii aerului în zona de influenţă a surselor generatoare de emisii de poluanţi în aerul înconjurător mai mari decât valorile limită;

� identificarea surselor care au generat niveluri de poluanţi peste limitele legale şi reevaluarea activităţii acestora, cu impunerea, după caz, a unor standarde de emisie mai stricte;

� elaborarea şi implementarea măsurilor de reducere treptată a emisiilor de poluanţi la unele surse majore;

� identificarea permanentă a surselor noi, generatoare de poluanţi atmosferici, evaluarea aportului acestora la nivelul existent de impurificare a aerului şi asigurarea respectării obiectivelor privind calitatea aerului pentru activităţile/instalaţiile noi;

� introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi; � eliminarea utilizării de substanţe care depreciază stratul de ozon;

� elaborarea şi implementarea de planuri pe termen mediu şi lung, la nivel naţional, pentru reducerea continuă a emisiilor de poluanţi în atmosferă în toate domeniile de activitate;

� supravegherea emisiilor rezultate din activităţile care pot genera impact transfrontier semnificativ asupra calităţii aerului şi verificarea conformării cu legislaţia specifică în vigoare;

� corelarea planurilor locale şi regionale de dezvoltare şi a Planului Naţional de Dezvoltare, precum şi a planurilor urbanistice cu Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, cu programele şi planurile de gestionare a calităţii aerului;

� reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunătăţirea stării tehnice a autovehiculelor în circulaţie şi adoptarea unor măsuri fiscale care să favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi aflate în circulaţie, cu nivel ridicat al emisiilor poluante, cu autovehicule noi cu un nivel scăzut al emisiilor poluante;

� îndeplinirea obligaţiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite convenţii, tratate şi protocoale internaţionale, urmărind ca: � nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV să nu depăşească plafoanele naţionale

de emisie stabilite pentru anul 2010, respectiv pentru SO2 – 918 ktone, NOx – 437 ktone, NH3 – 210 ktone şi COV – 523 ktone;

� evitarea accidentelor industriale, precum şi a celor din agricultură sau transporturi prin investiţii şi respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi;

� promovarea etichetei ecologice şi a sistemului de management de mediu şi audit;

� reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

24

3.2.2. Schimbări climatice

Promovarea unei politici eficiente în domeniul schi mbărilor climatice în vederea asigur ării îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza Conven ţiei-Cadru a Na ţiunilor Unite privind Schimb ările Climatice (UNFCCC) şi a Protocolului de la Kyoto, precum şi a obliga ţiilor care rezult ă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene

Reducerea impactului înc ălzirii globale asupra societ ăţii şi mediului precum şi diminuarea costurilor pentru aplicarea măsurilor adoptate

Obiectivele generale vor fi realizate prin măsuri specifice cuprinse în documentele actualizate – Strategia Naţională privind Schimbările Climatice şi Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice, precum şi în documentele strategice şi programatice elaborate în scopul reducerii efectelor negative generate de fenomenele meteorologice extreme.

Obiective specifice � îndeplinirea angajamentului de reducere a nivelului emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră

asumat de România în cadrul Protocolului de la Kyoto:

� pe termen scurt şi mediu se urmăreşte o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, până în 2008–2012, comparativ cu 1990;

� pe termen lung reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%, până în 2020 comparativ cu 1990.

� identificarea măsurilor necesare pentru sporirea valorii reprezentând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sub nivelul asumat prin angajamentul în Protocolul de la Kyoto;

� stabilirea priorităţilor naţionale privind utilizarea cu maximum de eficienţă a mecanismelor Protocolului de la Kyoto;

� asigurarea unei contribuţii eficiente la implementarea politicii europene în domeniul schimbărilor climatice (schema de comercializare cu certificate de emisii - EU-ETS);

� îmbunătăţirea permanentă a structurilor instituţionale şi creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului implicat în gestionarea problematicii privind schimbările climatice;

� identificarea zonelor geografice şi a sectoarelor economice, vulnerabile la efectele negative ale fenomenelor meteorologice extreme, precum şi estimarea măsurilor ce se impun asociată cu evaluarea costurilor, surselor de finanţare şi propunerea unui calendar de realizare a acestora;

� dezvoltarea cooperării internaţionale privind schimbul de experienţă şi tehnologii cu eficienţă de mediu (tehnologii curate);

� iniţierea şi coordonarea procesului de analiză necesar fundamentării poziţiei pe care ţara noastră o va adopta în cursul negocierilor internaţionale pentru stabilirea nivelurilor de emisie în perioada ulterioară anului 2012;

� cooperarea cu celelalte instituţii în vederea integrării problematicii schimbărilor climatice în stabilirea strategiilor de dezvoltare sectorială şi promovarea tehnologiilor cu eficienţă de mediu;

� conştientizarea publicului privind problematica schimbărilor climatice şi participarea societăţii civile la procesul decizional;

� dezvoltarea sectorului de cercetare privind problematica schimbărilor climatice.

25

3.2.3. Managementul resurselor de apă

Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de ap ă

Creşterea calit ăţii vie ţii prin diminuarea pagubelor produse ca urmare a inunda ţiilor

Obiective specifice privind gospodărirea apelor � satisfacerea cerinţelor de apă la sursă pentru populaţia din mediul urban şi rural prin:

� valorificarea superioară a capacităţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apă potabilă;

� amenajări de surse noi pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă; � realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apă a satelor; � finalizarea lucrărilor aflate în execuţie pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă.

� îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare din aglomerările urbane prin:

� extinderea capacităţii staţiilor de tratare a apei şi îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare; � sporirea capacităţii de înmagazinare a rezervoarelor de compensare; � reabilitarea şi extinderea sistemelor de distribuţie a apei din municipii şi oraşe; � extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane; � realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în zonele rurale care nu

au asemenea dotări.

� îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă prin:

� modernizarea staţiilor existente de epurare a apelor uzate; � realizarea de noi staţii de epurare pentru aglomerările urbane cu mai mult de 2000 locuitori

echivalenţi; � retehnologizarea proceselor industriale; � reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare a apelor uzate industriale.

� utilizarea durabilă a resurselor de apă prin:

� creşterea gradului de utilizare a potenţialului energetic al apelor prin amenajarea de noi centrale hidroelectrice;

� modernizarea căilor fluviale de transport.

� restaurarea ecologică/renaturarea râurilor prin:

� refacerea habitatelor distruse; � asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apă; � creşterea responsabilităţii civice privind ecologizarea cursurilor de apă.

� conservarea, protectia ecosistemelor acvatice (habitate, componente biologice)

� întărirea capacităţii logistice şi modernizarea sistemului informaţional privind calitatea şi managementul resurselor de apă.

26

Obiective specifice privind managementul riscului la inundaţii

� reducerea riscului la inundaţii şi secete prin: � realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de

îndiguire şi regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;

� amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie; � realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului

(CES) şi desecare; � modernizarea sistemului informaţional privind riscul la

inundaţii. � evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice;

� prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate acestora;

� protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive;

� prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii asupra comunităţilor umane, activităţilor economice şi infrastructurii;

� prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia;

� utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurii de protecţie contra inundaţiilor.

3.2.4. Managementul deşeurilor şi al substanţelor şi preparatelor chimice

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea gestion ării în siguran ţă a substan ţelor chimice periculoase

(dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, a unui sistem de colectare selectivă şi promovarea reciclării deşeurilor, dezvoltarea de facilităţi conforme de tratare a deşeurilor)

Obiective specifice privind gestionarea deşeurilor � prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate;

� închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor acestora;

� construirea şi operarea unor depozite noi conforme;

� reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică;

� comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

� dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;

27

� îmbunătăţirea activităţii operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

� valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea lor ca sursă de energie;

� încurajarea implicării sectorului privat şi dezvoltarea unei pieţe interne pentru materii prime secundare provenite din reciclarea/valorificarea energetică a deşeurilor;

� asigurarea condiţiilor pentru eliminarea deşeurilor periculoase tratate în scopul denocivizării şi asigurarea îndeplinirii criteriilor de acceptare a deşeurilor la depozitare sau incinerare;

� implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean şi regional; � încurajarea utilizării nămolurilor de epurare în agricultură astfel încât să se prevină efectele

nocive asupra solurilor, vegetaţiei, animalelor, omului;

� eliminarea poluării istorice ca urmare a eliminării necorespunzătoare a deşeurilor, inclusiv a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor.

Obiective specifice privind regimul substanţelor chimice periculoase � punerea în aplicare a sistemului de înregistrare, evaluare şi autorizare a substanţelor chimice

(REACH) prin: � evaluarea riscului reprezentat de anumite substanţe chimice periculoase pentru mediu şi

sănătate; � restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe chimice periculoase; � controlul importului şi exportului anumitor substanţe chimice periculoase.

3.2.5. Protecţia naturii

Conservarea diversit ăţii biologice, utilizarea durabil ă a habitatelor naturale, a speciilor de flor ă şi faun ă sălbatic ă şi reconstruc ţia ecologic ă a sistemelor deteriorate

Extinderea re ţelei na ţionale de arii protejate şi rezerva ţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a l itoralului românesc, redimensionarea ecologic ă şi economic ă a Deltei Dun ării

Gestionarea durabil ă a pădurilor şi sus ţinerea rolului acestora în via ţa social-economic ă a ţării

Obiective specifice

� asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;

� dezvoltarea Reţelei Ecologice Europene în România; � conservarea in-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare, precum şi a celor cu

valoare economică ridicată;

� protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

� monitorizarea statutului de conservare a habitatelor şi a speciilor de interes comunitar; � dezvoltarea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică; � monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a speciilor strict protejate; � monitorizarea speciilor potenţial invazive;

� protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea

28

tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

� creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al satisfacerii necesităţilor de dezvoltare;

� valorificarea superioară a lemnului şi a altor produse ale pădurii, în concordanţă cu principiile şi exigenţele dezvoltării durabile;

� accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure;

� dezvoltarea programelor de cercetare şi monitorizare pentru cunoaşterea stării diversităţii biologice.

3.2.6. Biosecuritatea

Reducerea riscurilor poten ţiale pe care biotehnologiile moderne le pot determina asupra echilibrului natural al mediului înconjur ător şi sănătăţii umane

Obiective specifice � dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi raportare a laboratoarelor ce utilizează

microorganisme modificate genetic;

� dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi raportare a introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea;

� dezvoltarea şi acreditarea laboratoarelor specializate pentru identificarea organismelor modificate genetic.

3.2.7. Calitatea solului Reducerea şi prevenirea polu ării şi degrad ării solurilor Îmbun ătăţirea calit ăţii solurilor şi utilizarea durabil ă a resurselor de sol

Obiective specifice � identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric;

� reducerea poluării solului cauzată de activităţile agro-industriale; � remedierea zonelor afectate de poluări accidentale;

� ecologizarea zonelor afectate de depozitele de deşeuri amenajate necorespunzător; � reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere; � reducerea poluării solurilor datorată pulberilor sedimentabile, depunerilor acide sau de metale

grele etc;

� reducerea eroziunii solurilor;

29

� stabilizarea solurilor nisipoase; � reducerea suprafeţelor afectate de alunecări de teren;

� reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice; � reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundaţie şi băltire; � prevenirea degradării solurilor prin aplicarea celor mai bune practici agricole; � conservarea funcţiilor ecologice ale solului;

� ameliorarea calităţii solurilor în scopul creşterii capacităţii de producţie;

� dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calităţii solului.

3.2.8. Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

Îmbun ătăţirea calit ăţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calit ăţii vie ţii în zonele urbane şi rurale Reducerea polu ării fonice

Obiective specifice � îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului urban şi valorificarea eficientă a patrimoniului

natural şi a celui construibil;

� dezvoltarea aşezărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi; � ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural;

� reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente; � păstrarea identităţii culturale a oraşelor; � crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi în municipii şi oraşe;

� inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naţional a zonelor cu risc de dezastre antropice şi naturale, în paralel cu elaborarea planificării pre-dezastru;

� reducerea poluării atmosferice asociată activităţilor industriale; � reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto; � asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor;

� respectarea regulamentului general de urbanism; � îmbunătăţirea calităţii şi păstrarea diversităţii spaţiului rural în vederea obţinerii unui echilibru între

activităţile umane şi conservarea resurselor naturale;

� îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii în mediul urban şi rural: drumuri, alimentare cu apă, canalizare, staţii de epurare;

� identificarea zonelor care înregistrează depăşiri ale nivelului admisibil de zgomot; � elaborarea hărţilor de zgomot şi a planurilor de acţiune; � reducerea poluării fonice în mediul urban, în zonele industriale şi în zonele cu trafic aerian sau

feroviar;

� monitorizarea nivelului de zgomot din marile aglomerări urbane şi de pe porţiunile cu trafic intens (căi ferate, drumuri naţionale etc);

� realizarea de perdele forestiere de protecţie.

30

3.2.9. Educaţie ecologică

Îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii prin asigurarea cuno ştin ţelor, deprinderilor, motiva ţiilor şi a valorilor necesare popula ţiei în scopul asum ării r ăspunderii de men ţinere a calit ăţii mediului

Obiective specifice � informarea populaţiei privind problemele de mediu şi asigurarea accesului la informaţia de mediu;

� implicarea publicului în luarea deciziilor şi asigurarea accesului la justiţie în probleme de mediu; � sensibilizarea şi conştientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului; � promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjurător;

� însuşirea unor deprinderi de viaţă care reduc impactul negativ asupra mediului; � educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii; � responsabilizarea populaţiei adulte faţă de impactul pe care îl are comportamentul său asupra

mediului înconjurător;

� promovarea programelor de educare şi informare a tinerilor privind efectele poluării asupra sănătăţii umane.

31

4. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

4.1. CADRUL GENERAL

Politica de mediu este parte integrantă a tuturor strategiilor de dezvoltare economică la nivel naţional şi regional. Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti trebuie avută în vedere o abordare integrată a obiectivelor politice, economice, sociale şi de mediu la nivel naţional, regional şi local. Dintre politicile orizontale cele mai relevante, politicile regionale au un impact semnificativ asupra progresului în domeniul protecţiei mediului.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului reprezintă un instrument de planificare care abordează cele mai importante probleme, identificate conform unor criterii bine stabilite. Soluţiile trebuie să se bazeze pe o împletire de strategii şi capacităţi instituţionale şi investiţionale, astfel încât resursele financiare naţionale disponibile să fie optim utilizate.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un proces dinamic cu o evoluţie continuă, datorată dezvoltării în timp a factorilor economici şi sociali. Din acest motiv PNAPM necesită o permanentă actualizare şi monitorizare.

In temeiul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, ale HG nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, HG nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, HG nr. 1097/25.10.2001 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional modificată prin HG nr.1166/23.07.2004, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a început, în anul 2007, procesul de reactualizare a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în cadrul proiectului de Twinning RO 2004/IB/EN-09 ”Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects”.

Actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului se face în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului.

Se poate aprecia că actualizarea permanentă a PNAPM reprezintă un proces complex, care urmăreşte implementarea unor acţiuni şi proiecte concrete având drept scop final îmbunătăţirea progresivă a calităţii factorilor de mediu în România.

4.2. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI METODOLOGICE

4.2.1. Structura organizatorică

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este conceput ca document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale.

Pentru desfăşurarea întregului proces de reactualizare a PNAPM, a fost necesară stabilirea unui cadru pentru coordonarea întregului proces, care să cuprindă modul de colaborare dintre componentele structurii organizatorice a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, în funcţie de atribuţiile ce le revin şi programul de lucru cu toate etapele desfăşurării acestui proces.

Existenţa unei structuri organizatorice este esenţială pentru ca procesul de reactualizare al PNAPM să fie un complex de activităţi coerente şi raţionale care să conducă la realizarea scopurilor acestuia. Componentele structurii organizatorice a PNAPM au atât rolul de coordonare, cât şi de asigurare a desfăşurării întregului proces, în toate etapele sale.

32

Este deosebit de important ca în structura organizatorică să fie cooptaţi reprezentanţii tuturor instituţiilor cheie - în vederea participării la procesul de reactualizare - deoarece implicarea acestora încă din stadiul iniţial asigură participarea lor la implementarea PNAPM.

Pentru a ţine cont de priorităţile fiecărui sector, în procesul de actualizare a PNAPM au fost implicate următoarele instituţii: � Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

� Ministerul Transporturilor

� Ministerul Economiei şi Finanţelor

� Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

� Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

� Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

� Ministerul Sănătăţii Publice � Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

� Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

� Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – Academia Română

� Administraţia Fondului pentru Mediu

� Administraţia Naţională „Apele Române”

� Administraţia Naţională de Meteorologie

� Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

� Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă

� Federaţia Autorităţilor Locale din România

� Institutul de Cercetări pentru Amenajări Silvice

� Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM

� Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie

� Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” – Tulcea

� Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină – „Grigore Antipa”

� Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – „Urban Proiect Bucureşti”

� Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC

� Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

� Institutul Naţional de Statistică

� Registrul Auto Român

� Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”

Structura organizatorică cuprinde următoarele componente principale:

� SECRETARIATUL TEHNIC → coordonează şi organizează toate activităţile legate de procesul de reactualizare.

� GRUPURILE DE LUCRU → desfăşoară activităţi şi proceduri specifice privind stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi a portofoliului de propuneri de proiecte ale PNAPM (organizate pe domenii de activitate).

Secretariatul Tehnic răspunde de activitatea curentă privind Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, coordonează activităţile Grupurilor de Lucru Interministeriale constituite şi îndeplineşte atribuţiile care îi revin conform "Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional" aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 253/28.04 2004 (anexa 2).

33

Grupul de Lucru reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu aspect tehnic implicate de procesul de reactualizare PNAPM, fiind format din experţi în domeniul protecţiei mediului desemnaţi de fiecare minister. Grupurile de lucru au rolul de a asigura analiza, selectarea şi ierarhizarea proiectelor propuse să rezolve problemele identificate pentru fiecare domeniu de mediu.

Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvolt ării durabile nr. 1170/19.07.2007 privind constituirea structurii organizatorice în vederea actualizării PNAPM (anexa 3) au fost stabilite 7 grupuri de lucru pe domenii specifice de mediu:

� Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice → Grup de Lucru 1

� Apă → Grup de Lucru 2 � Deşeuri şi substanţe chimice periculoase → Grup de Lucru 3 � Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri → Grup de Lucru 4 � Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului → Grup de Lucru 5

� Calitatea solurilor şi zone degradate → Grup de Lucru 6 � Educaţie ecologică → Grup de Lucru 7

Din cadrul ministerelor şi instituţiilor care sunt implicate în activitatea de reactualizare a PNAPM a fost desemnat un număr de 121 de persoane. Componenţa grupurilor de lucru este prezentată în anexa 3.

In conformitate cu „Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional", activitatea de coordonare privind elaborarea şi reactualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este asigurată de un Secretariat Tehnic ce funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Componenţa Secretariatului Tehnic a fost aprobată prin Decizia nr. 613/09.07.2007 a Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (anexa 4).

4.2.2. Activităţi tehnice

Activitatea pentru reactualizarea PNAPM a început prin stabilirea principalelor etape ce vor fi urmărite (grafic de lucru aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 1170/19.07.2007 ).

Pentru actualizarea PNAPM au fost parcurse următoarele etape:

� stabilirea structurii organizatorice (componenţa Secretariatului Tehnic şi a grupurilor de lucru);

� emiterea Ordinului de Ministru privind constituirea structurii organizatorice în vederea reactualizării PNAPM;

� elaborarea fişei propunere de proiect şi a instrucţiunilor de completare; transmiterea acestora către ARPM şi APM;

� informarea publicului (afişarea pe site-ul ANPM, ARPM şi APM a documentaţiei necesare completării fişei propunere de proiect);

� întâlniri ale Grupurilor de Lucru în vederea identificării problemelor şi obiectivelor de mediu; � elaborarea criteriilor de selecţie şi de prioritizare în cadrul Grupurilor de Lucru; � centralizarea pe domenii de mediu a propunerilor de proiecte transmise atât de la nivel local

cât şi central precum şi codificarea acestora;

� introducerea informaţiilor din fişele de propuneri de proiect în baza de date, actualizarea datelor, validarea, sortarea şi prelucrarea acestora;

� analiza şi selectarea proiectelor pentru includerea acestora în PNAPM; � prioritizarea proiectelor selectate;

� elaborarea rapoartelor de lucru pentru fiecare grup de lucru;

34

� întocmirea Raportului de etapă (etapa I şi II); � crearea portofoliului de proiecte;

� întocmirea Raportului final privind reactualizarea PNAPM; � avizarea PNAPM de către Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului

protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional;

� afişarea pe site-ul ANPM a Raportului privind reactualizarea PNAPM; � editarea PNAPM varianta reactualizată 2007;

� elaborarea şi punerea în practică a unui sistem informatizat de monitorizare a implementării PNAPM.

Pentru desfăşurarea procesului de reactualizare a PNAPM s-a iniţiat o procedură de colectare de propuneri de proiecte în domeniile acquis-ului comunitar de mediu la nivel naţional. În acest sens s-a elaborat:

� Fişa propunere de proiect (anexa 5)

� Intrucţiunile metodologice necesare pentru completarea Fişei propunere de proiect (anexa 6)

Acestora li s-a adăugat:

� Lista cu directivele de mediu (codificate pe domeniile de mediu – anexa 7)

� Lista cu convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniul mediului (anexa 8)

Fişa propunere de proiect însoţită de instrucţiunile de completare, lista directivelor (codificate) şi a convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniul mediului au fost transmise către toate agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului. Aceste materiale au fost puse la dispoziţia publicului atât pe site-urile agenţiilor de mediu cât şi pe site-ul ANPM.

Fiecare fişă de proiect a primit un cod unic de identificare (cod de referinţă internă), în concordanţă cu criteriile stabilite în codificarea informaţiilor, cod necesar pentru introducerea ulterioară a proiectelor selectate în baza de date finală şi prelucrarea acestora. Acest cod s-a stabilit de la început pentru ca proiectul să poată fi identificat clar.

Propunerile de proiecte au fost făcute de: unităţi economice din sectorul public sau privat, agenţii şi instituţii guvernamentale, unităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii non-guvernamentale, persoane particulare.

Propunerile de proiecte vizează toate domeniile de protecţia mediului, considerate a fi de importanţă naţională, indiferent dacă ele fac sau nu parte din alte planuri sau programe sectoriale, regionale sau locale. Pentru proiectele de investiţii valoarea minimă este de 50 000 Euro. Aceste condiţii nu se aplică pentru proiectele cu caracter educaţional.

Termenul final de primire a propunerilor de proiecte de către agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului a fost 30 august 2007 (ulterior s-a prelungit până pe 15 septembrie 2007) iar cel de transmitere de la agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului către Secretariatul Tehnic al PNAPM s-a prelungit de la 15 septembrie la 15 octombrie 2007.

In intervalul septembrie-noiembrie 2007 au avut loc întâlniri ale grupurilor de lucru în cadrul cărora s-au stabilit categoriile de probleme, obiectivele generale şi specifice pentru fiecare domeniu de mediu, criteriile de selecţie şi prioritizare a propunerilor de proiecte.

Fluxul informaţiilor în cadrul procesului de actualizare al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului precum şi structura codului de referinţă internă sunt prezentate în continuare.

35

VALIDAREA DATELOR

PRELUCRARE PRIMARĂ

S E C R E T A R I A T

P N A P M

STOCAREA DATELOR

PRELUCRAREA DATELOR

RAPORT FINAL TRANSMIS C ĂTRE

COMITETUL INTERMINISTERIAL

PUBLICAREA REZULTATELOR

GRUPURI DE LUCRU PE DOMENII SPECIFICE

BENEFICIARI

PROIECTE PNAPM

ANALIZE TEHNICE ŞI ECONOMICO-FINANCIARE

COMPLETARE FORMULARE

Date suplimentare

Colectare formulare

Distribu ţie formulare

Date suplimentare

Fluxul informaţiilor în cadrul procesului de actualizare al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

COLECTARE ŞI EVALUARE PROPUNERI INIŢIALE DE PROIECTE

SELECŢIE PROIECTE

PRIORITIZARE PROIECTE

BAZA DE DATE OFERTANŢI

Prelucr ări intermediare

COLECTARE ŞI VERIFICARE

FORMULARE APM

Colectare formulare

36

Grup Lucru nr. Domeniu/Subdomeniu Regiunea de Dezvoltare Număr proiect

Grup de Lucru → se trece numărul grupului de lucru (G1.....7). Grupurile de lucru sunt organizate pe domenii de mediu.

Subdomeniu → în cadrul domeniului de mediu sunt subdomenii de mediu.

Grupul de lucru 1 - „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice” Protecţia atmosferei → PA Schimbări climatice → S cl

Grupul de lucru 2 - „Apă” Apa → A

Grupul de lucru 3 - „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase” Deşeuri → DS Substanţe chimice periculoase → Sch

Grupul de lucru 4 - „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri” Biodiversitate → B Păduri → P

Grupul de lucru 5 - „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” Urbanism → UR Zgomot → UZ

Grupul de lucru 6 - „Calitatea solului şi zone degradate” Calitatea solului şi zone degradate → CS

Grupul de lucru 7- „Educaţie ecologică” Educaţie ecologică → EE

Regiunea de Dezvoltare → se completează numărul Regiunii de Dezvoltare (01….08)

Număr proiect → proiectele sunt numerotate de la 1….n în cadrul fiecărui grup de lucru.

Exemplu:

G5 UR 08 P001 în care:

G5 → reprezintă numărul grupului de lucru „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” UR → urbanism O8 → numărul regiunii de dezvoltare (Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov) P001 → numărul proiectului

4.3. PROCEDURI UTILIZATE ÎN IDENTIFICAREA PROIECTELOR CE VOR CONSTITUI PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Punctul de plecare pentru un program de investiţii privind infrastructura de mediu este o analiză sistematică a necesităţilor şi a stadiului de implementare a cerinţelor Uniunii Europene. Primul pas într-un proces de prioritizare este de a crea „liste lungi” de oportunităţi de proiecte, care, după încadrare şi prioritizare pot forma „linii” de proiecte de elaborat şi finanţat progresiv până la realizarea conformării.

Aceste linii de proiecte trebuie să fie actualizate şi completate regulat prin analiza periodică a necesităţilor şi a stării mediului în lumina tuturor cerinţelor directivelor Uniunii Europene şi a planurilor de implementare şi a perioadelor de tranziţie negociate.

37

Unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi al surselor de finanţare pentru sectorul de mediu în România, în perioada de programare 2007-2013, îl reprezintă Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Priorităţile şi obiectivele existente în POS Mediu pot servi ca bază de alegere a indicatorilor de mediu pentru monitorizarea implementării obiectivelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (anexa 9).

Deoarece nu va fi posibil să se implementeze toate proiectele simultan, este necesară o abordare raţională, sistematică a prioritizării, care să asigure nu numai îndeplinirea cât mai curând posibil a cerinţelor din „acquis”, ci şi utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, mai ales finanţarea proiectelor de investiţii. Prioritizarea trebuie efectuată la niveluri diferite, geografice şi tehnice.

Metoda de prioritizare la nivel naţional nu trebuie să se suprapună procesului de selecţie de jos în sus folosit la nivel regional şi local, ci să prioritizeze filtrând de sus în jos pentru a putea ţine seama de interesele de dezvoltare naţională ce pot fi pierdute din vedere la nivel regional sau local.

Criteriile generale de selecţie sunt cele referitoare la:

1. Relevanţa proiectului;

2. Calitatea proiectului;

3. Capacitatea beneficiarului.

Criteriile de selecţie a proiectelor sunt conforme cu principiile parteneriatului şi al transparenţei. După consultarea membrilor grupurilor de lucru, în timpul procesului de pregătire şi evaluare a propunerilor de proiecte, acestea trebuie să se prezinte la un nivel care să poată asigura implementarea lor corespunzătoare.

În cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru s-au stabilit criteriile de selecţie şi prioritizare ale propunerilor de proiecte care vor face parte din PNAPM. Aceste criterii au la bază şi o analiză a proiectelor din punct de vedere economico-financiar, care să demonstreze că proiectul se poate autosus ţine şi dup ă încetarea finan ţării (veniturile să acopere cheltuielile curente anuale de funcţionare şi întreţinere), continuând în acelaşi timp să dea rezultatele scontate (sustenabilitate ). Criterii de prioritizare PEPA (Priority Environmental Projects for Accession)

În prioritizarea proiectelor pot fi folosite criterii diferite. Programul PEPA a identificat 35 de astfel de criterii pe care le-a grupat în şapte categorii separate. Această listă nu este exhaustivă, dar poate ajuta la includerea altor criterii care pot fi sau pot deveni importante în situaţii specifice. Un exerciţiu de prioritizare trebuie să utilizeze doar un număr mic (de obicei cinci-zece) dintre criteriile cele mai relevante. Este însă clar că în diferite situaţii de prioritizare vor fi relevante criterii diferite.

Criteriile cele mai semnificative au fost grupate în şapte categorii principale (tabelele 1-7):

1) de aderare

2) de mediu 3) financiare

4) economice 5) tehnice 6) sociale şi politice

7) comerciale şi instituţionale

38

1. Criteriile de aderare ţin cont în mod esenţial de rolul directivei, sectorului sau regiunii, de planul de implementare negociat şi de perioada de tranziţie stabilită de comun acord (tabelul 1).

Criteriile de aderare în prioritizarea proiectelor Tabelul 1

Criteriu Comentariu/Descriere

Prioritatea Directivei Prioritatea alocată unei anumite directive sau sector în contextul procesului de aderare

Plan de implementare a Directivei

Planul de implementare elabotar pentru directiva (directivele) în cauză

Poziţie negociată privind implementarea

Îndeplinirea poziţiei negociate de ţară în raport cu această directivă (de exemplu, în raport cu perioada de tranziţie stabilită de comun acord)

Evoluţia politicii de mediu

Importanţa proiectului în contextul evoluţiei legislaţiei de mediu (de exemplu, creşterea importanţei reducerii CO2 în urma protocolului de la Kyoto)

2. Criteriile de mediu ţin cont de costurile şi beneficiile pentru mediu determinate de proiectul propus (tabelul 2).

Criterii de mediu în prioritizarea proiectelor Tabelul 2

Criteriu Comentariu/Descriere

Beneficii pentru mediu Beneficii directe pentru mediu ale unui proiect (scara şi severitatea degradării mediului căreia îi este adresat)

Beneficii pentru sănătate

Beneficii pentru sănătate, în general la nivel local, ce vor decurge din îmbunătăţirea mediului

Strategie de mediu Prioritatea proiectului în contextul strategiilor şi planurilor naţionale şi regionale de mediu (exemplu PNAM, PRAM)

Impact asupra mediului

Orice impact semnificativ asupra mediului (costuri) rezultat din proiect, în special pentru proiecte ce necesită efectuarea unei EIM

Aspecte transfrontaliere

Orice costuri şi beneficii mai largi (transfrontaliere) de mediu rezultate din proiect

Convenţii relevante Legătura cu convenţiile internaţionale de mediu şi priorităţi alocate în contextul acestor convenţii

3. Criteriile financiare se referă la veniturile şi cheltuielile asociate proiectului şi sursele de finanţare (tabelul 3).

Criterii financiare în prioritizarea proiectelor Tabelul 3

Criteriu Comentariu/Descriere

Costul investiţiei

Investiţii totale de capital necesare implementării proiectului, ca indicator al scării proiectului

Costul operării Costurile anuale de operare şi întreţinere, inclusiv costuri de personal, echipamente, materiale, impozite, indemnizaţii etc.

Venit generat Venitul anual total preconizat a fi generat de proiect, de exemplu prin taxe de utilizare şi/sau vânzare de energie

Finanţare asigurată

Măsura în care a fost deja asigurată finanţarea costurilor proiectului şi tipul fondurilor mobilizate

Grafic de finanţare

Impactul surselor disponibile de finanţare existente pentru calendarul probabil de implementare a proiectului propus

39

4. Criteriile economice au în vedere cadrul economic mai larg (costuri, beneficii şi

suportabilitate) al proiectului (tabelul 4 ).

Criterii economice în prioritizarea proiectelor Tabelul 4

Criteriu Comentariu/Descriere

Suportabilitatea taxelor

Suportabilitatea taxelor propuse pentru cei care vor trebui să le plătească (ex. gospodării individuale, industrie)

Posibilitatea de încasare a taxelor

Măsura în care taxele propuse vor putea fi şi încasate, pe baza mecanismului stabilit pentru colectarea lor

Suportabilitatea investiţiilor

Suportabilitatea investiţiilor propuse (de exemplu pentru autoritatea locală şi/sau administraţia care se va ocupa de gestionarea şi achitarea costurilor finanţării)

Beneficii economice mai largi

Beneficii economice mai largi ale proiectului (de exemplu crearea de locuri de muncă sau stimularea investiţiilor convergente)

Costuri economice mai largi

Costuri economice mai largi ale proiectului (de exemplu pierdere de locuri de muncă sau reducerea producţiei economice)

5. Criteriile tehnice ţin direct de natura proiectului şi de modul şi data în care va putea fi

implementat (tabelul 5).

Criterii tehnice pentru prioritizarea proiectelor Tabelul 5

Criteriu Comentariu/Descriere

Scara proiectului Scara proiectului, de exemplu populaţie deservită sau capacitate (exemplu volumul depozitului, capacitate de tratare a apei)

Tipul de proiect Dacă proiectul implică o construcţie cu totul nouă sau înlocuirea, extinderea sau modernizarea unei instalaţii existente

Complexitatea proiectului

Complexitatea proiectului propus şi a tehnologiilor utilizate, în măsura în care acestea ar putea introduce incertitudini sau întârzieri

Stadiul de pregătire a proiectului

Stadiul actual de elaborare a proiectului şi mai ales în ce măsură au fost deja încheiate conceptul şi pregătirea proiectului

Resurse pentru dezvoltare

Resurse (mai ales personal de specialitate) disponibile pentru dezvoltarea şi gestionarea proiectului inclusiv pentru asigurarea de finanţare

Stadiul procesului EIM Măsura în care (dacă este cazul) a fost încheiat procesul EIM, inclusiv consultarea publicului

Alte aspecte de autorizare

Măsura în care au fost obţinute alte autorizaţii necesare (de exemplu de construcţie sau operare) sau există informaţiile necesare

Primul termen de începere

Estimarea celei mai apropiate date (an) la care poate ar putea începe proiectul, dacă i s-ar acorda o mare prioritate şi s-ar putea asigura finanţarea

6. Criteriile sociale şi politice ţin în special de sprijinul mai larg sau opoziţia manifestate

faţă de un proiect (tabelul 6).

Criterii sociale şi politice de prioritizare a proiectelor Tabelul 6

Criteriu Comentariu/Descriere

Sprijin/opoziţie din partea publicului

Măsura în care există sprijin sau opoziţie (exemplu NIMBY = nu în curtea mea) din partea publicului pentru proiectul propus

Sprijin/ opoziţie politică

Măsura în care există sprijin sau opoziţie (exemplu NIMTOO = nu în mandatul meu) din partea factorilor politici pentru proiectul propus

Profilul proiectului Profilul public şi de media al proiectului propus, mai ales pe plan local Suporterul proiectului

Dacă există sau nu un „suporter al proiectului” influent care îl promovează

40

7. Criteriile comerciale şi institu ţionale reflectă alte aspecte instituţionale ce pot afecta termenele, finanţarea sau succesul unui proiect propus (tabelul 7).

Criterii comerciale şi institu ţionale de prioritizare a proiectelor Tabelul 7

Criteriu Comentariu/Descriere

Definirea responsabilităţilor

Măsura în care toate responsabilităţile pentru elaborarea şi implementarea proiectului (planificare, finanţare, construcţie, operare etc.) sunt clar definite şi înţelese

Cadru legal/ comercial/ instituţional existent

Măsura în care există deja cadrul legal, instituţional şi comercial necesar pentru implementarea proiectului

Participare Public Privat (PPP)

Măsura în care există şi este operaţional cadrul legal şi de reglementare pentru stabilirea şi monitorizarea participării la proiect a sectorului privat

Cereri concurenţiale de resurse

Măsura în care există cereri concurenţiale pentru resursele planificate a fi utilizate pe plan local/naţional din partea altor proiecte/directive

4.4. EVALUAREA PROPUNERILOR DE PROIECTE, PE DOMENII DE MEDIU ŞI REGIUNI DE DEZVOLTARE Către Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a fost trimis un număr de 1001 propuneri de proiecte de la agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, colectate de către acestea de la autorităţi locale, operatori economici şi alte instituţii (tabelul 8).

In urma preselecţiei efectuate de către membrii Secretariatului Tehnic, un număr de 55 propuneri de proiecte au fost respinse (deoarece nu prezentau datele solicitate prin indicaţiile metodologice pentru completarea fişei propunere proiect) rezultând un număr de 946 propuneri proiecte .

S-a remarcat volumul deosebit de mare de informaţii şi uneori caracterul redundant al acestora. Informaţiile s-au prelucrat şi s-a avut în vedere evitarea pe cât posibil a dublurilor de propuneri de proiecte.

Pentru fiecare grup de lucru au fost pregătite şi transmise materiale cuprinzând propunerile de proiecte (pe suport electronic şi tipărite), tabele centralizatoare cu denumirea proiectelor, codul de identificare, valoarea investiţiilor (pe judeţe).

Etapele parcurse în continuare au fost:

� Analiza propunerilor de proiecte primite de către Secretariatul Tehnic, în cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru;

� Punctarea propunerilor de proiecte de către membrii grupurilor de lucru (individual/pe subgrupe de lucru);

� Centralizarea de către Secretariatul Tehnic a punctajelor acordate propunerilor de proiecte;

� Definitivarea situaţiei finale a propunerilor de proiecte (admise/respinse), pentru fiecare domeniu de mediu;

� Elaborarea proceselor verbale şi a rapoartelor pentru fiecare întâlnire a grupurilor de lucru.

In urma analizei preliminare efectuate de către Secretariatul Tehnic, cele 946 propuneri de proiecte au fost evaluate pe baza criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii celor 7 grupuri de lucru. A rezultat un număr de 568 propuneri proiecte selectate (tabelul 9), din care 211 propuneri proiecte au fost considerate de importanţă regională/locală şi au fost direc ţionate, cu prioritate, către planurile regionale şi locale de ac ţiune pentru mediu (anexa 12 şi tabelul 11).

41

TABELUL NR. 8 PROPUNERI PROIECTE DE MEDIU PRIMITE DE SECRETARIATUL TEHNIC

Domeniul/Regiunea REGIUNEA 1

Nord-Est REGIUNEA 2

Sud-Est REGIUNEA 3 Sud Muntenia

REGIUNEA 4 Sud-Vest Oltenia

REGIUNEA 5 Vest

REGIUNEA 6 Nord-Vest

REGIUNEA 7 Centru

REGIUNEA 8 Bucure şti-

Ilfov TOTAL

CONTROLUL POLUĂRII, PROTECŢIA ATMOSFEREI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

4 3 26 3 9 6 1 14 66

APĂ 55 61 202 92 75 35 29 7 556

DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

30 39 41 24 18 23 23 7 205

PROTECŢIA NATURII, BIODIVERSITATE ŞI PĂDURI

2 20 9 7 9 12 8 2 69

URBANISM, DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

3 11 25 2 5 4 5 - 55

CALITATEA SOLULUI ŞI ZONE DEGRADATE 5 4 3 1 2 4 1 1 21

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 4 6 4 2 3 3 4 3 29

TOTAL 103 144 310 131 121 87 71 34 1001

TABELUL NR. 9 PROPUNERI PROIECTE DE MEDIU SELECTAT E DE GRUPURILE DE LUCRU

Domeniul/Regiunea REGIUNEA 1

Nord-Est REGIUNEA 2

Sud-Est REGIUNEA 3 Sud Muntenia

REGIUNEA 4 Sud-Vest Oltenia

REGIUNEA 5 Vest

REGIUNEA 6 Nord-Vest

REGIUNEA 7 Centru

REGIUNEA 8 Bucure şti-

Ilfov TOTAL

CONTROLUL POLUĂRII, PROTECŢIA ATMOSFEREI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

3 1 12 1 8 1 1 12 39

APĂ 26 17 91 76 60 26 21 4 321

DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

23 12 4 14 7 11 7 0 78

PROTECŢIA NATURII, BIODIVERSITATE ŞI PĂDURI

2 14 8 4 9 7 6 1 51

URBANISM, DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

3 9 16 2 3 2 3 0 38

CALITATEA SOLULUI ŞI ZONE DEGRADATE

3 3 1 1 1 3 1 0 13

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 4 6 3 2 3 3 4 3 28

TOTAL 64 62 135 100 91 53 43 20 568

Notă: Numărul total include şi numărul propunerilor de proiecte care au fost direc ţionate pentru a fi incluse, cu prioritate, în planurile de acţiune pentru mediu la nivel judeţean şi regional (PLAM/PRAM)

42

TABELUL NR. 10 TOTAL PROPUNERI PROIECTE DE MEDIU SELECTATE

PENTRU A FI CUPRINSE ÎN PLANUL NA ŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Domeniul/Regiunea REGIUNEA 1 Nord-Est

REGIUNEA 2 Sud-Est

REGIUNEA 3 Sud Muntenia

REGIUNEA 4 Sud-Vest Oltenia

REGIUNEA 5 Vest

REGIUNEA 6 Nord-Vest

REGIUNEA 7 Centru

REGIUNEA 8 Bucure şti-

Ilfov TOTAL

CONTROLUL POLUĂRII, PROTECŢIA ATMOSFEREI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

3 1 12 1 8 1 1 12 39

APĂ 19 10 42 17 29 23 21 2 163

DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

9 0 3 4 3 3 3 0 25

PROTECŢIA NATURII, BIODIVERSITATE ŞI PĂDURI

2 14 8 4 9 7 6 1 51

URBANISM, DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PROTECŢIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

3 9 16 2 3 2 3 0 38

CALITATEA SOLULUI ŞI ZONE DEGRADATE

3 3 1 1 1 3 1 0 13

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 4 6 3 2 3 3 4 3 28

TOTAL 43 43 85 31 56 42 39 18 357

Notă: numărul total nu include propunerile de proiecte direcţionate către planurile de acţiune pentru mediu la nivel judeţean şi regional (PLAM/PRAM)

TABELUL NR. 11 PROPUNERI PROIECTE DE MEDIU DIRECŢIONATE CĂTRE PLANURILE JUDE ŢENE ŞI REGIONALE DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Domeniul/Regiunea REGIUNEA 1 Nord-Est

REGIUNEA 2 Sud-Est

REGIUNEA 3 Sud Muntenia

REGIUNEA 4 Sud-Vest Oltenia

REGIUNEA 5 Vest

REGIUNEA 6 Nord-Vest

REGIUNEA 7 Centru

REGIUNEA 8 Bucure şti-

Ilfov TOTAL

APĂ 7 7 49 59 31 3 0 2 158

DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

14 12 1 10 4 8 4 0 53

TOTAL 21 19 50 69 35 11 4 2 211

43

Deoarece unele propuneri de proiecte cumulau mai multe domenii de mediu, acestea au fost redirecţionate, în funcţie de problema de mediu prioritară, spre alte grupuri de lucru (13 propuneri de proiecte).

A rezultat un număr de 357 propuneri de proiecte , selectate pe domenii de mediu şi regiuni de dezvoltare (tabelul 10).

Următoarea etapă a constat în realizarea unei baze de date informative în format Word şi Excel care conţine toate propunerile de proiecte admise în urma preselecţiilor conform criteriilor stabilite în cadul grupurilor de lucru. Acestea au fost grupate pe domenii, iar în cadrul fiecărui domeniu au fost sortate pe regiuni de dezvoltare.

Repartiţia propunerilor de proiecte selectate pe domenii de mediu şi regiuni de dezvoltare, ordonate după punctajul obţinut respectînd criteriile de evaluare şi prioritizare (anexa 10), este prezentată în anexa 11.

In continuare se prezintă analiza propunerilor de proiecte, pe domenii de med iu şi regiuni de dezvoltare, realizat ă în cadrul celor 7 grupuri de lucru .

CONTROLUL POLUĂRII, PROTECŢIA ATMOSFEREI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice” având o componenţă interministerială, conform anexei 3, şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, interval în care au avut loc 3 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi Secretariatul Tehnic.

Pentru domeniul de mediu „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice”, membrii Secretariatului Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului au primit un număr de 65 propuneri de proiecte transmise de către agenţii economici, alte instituţii şi autorităţii publice. Secretariatul Tehnic a selectat dintre acestea un număr de 63 propuneri de proiecte, restul de 2 propuneri de proiecte fiind respinse, deoarece nu prezentau suficiente informaţii sau nu s-au încadrat în valoarea minimă stabilită de 50.000 Euro pentru investiţiile noi. Un proiect a fost redirecţionat de la domeniul „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri” obţinându-se un total de 64 propuneri de proiecte pentru domeniul de mediu „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice”.

Propunerile de proiecte primite au fost analizate şi evaluate conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii grupului de lucru pentru domeniul „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice” (anexa 10).

În urma analizei propunerilor de proiecte în cadrul grupului de lucru, din lista iniţială de 64 propuneri proiecte , 14 proiecte au fost respinse deoarece s-a considerat că nu sunt proiecte de mediu sau nu au relevanţă la nivel naţional. Cele 50 propuneri proiecte rămase au fost evaluate de către fiecare membru al grupului de lucru, fiind respinse 11 propuneri proiecte care nu au întrunit punctajul minim necesar (tabelul 12 şi figura 1).

Concluzie: dintr-un total de 66 propuneri proiecte, au fost respinse 27 propuneri proiecte , iar restul de 39 propuneri proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM (anexa 11).

44

Analiza propunerilor de proiecte Tabelul 12

Regiunea Selectate în PNAPM Respinse

Redirec ţionate de la alte domenii

Număr total proiecte

Regiunea 1 Nord - Est 3 1 - 4 Regiunea 2 Sud - Est 1 2 1 3 Regiunea 3 Sud - Muntenia 12 14 - 26 Regiunea 4 Sud - Vest 1 2 - 3 Regiunea 5 Vest 8 1 - 9 Regiunea 6 Nord - Vest 1 5 - 6 Regiunea 7 Centru 1 - - 1 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 12 2 - 14

Total 39 27 1 66

Notă: proiectele redirecţionate de la alte domenii sunt incluse în numărul total de proiecte.

La evaluarea propunerilor de proiecte s-au avut în vedere obiectivele fundamentale ale PNAPM şi anume selectarea acelor proiecte care, după implementare, vor conduce la rezolvarea unor probleme majore de protecţie a calităţii aerului, precum şi la îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în cadrul aplicării Protocolului de la Kyoto şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare. Având în vedere că au fost emise o serie de acte normative în conformitate cu legislaţia europeană de mediu şi cu angajamentele asumate de România înainte şi după aderarea la Uniunea Europeană documentele elaborate sunt în acord cu obiectivele generale ale politicii ţării noastre, precum şi cu obiectivele operaţionale de valorificare superioară a resurselor existente, de asigurare a compatibilităţii cu mediul înconjurator a tehnologiilor şi produselor industriale, în condiţiile dezvoltării durabile. Distribuţia celor 39 propuneri de proiecte selectate în PNAPM , pe regiuni de dezvoltare este prezentată în figura 2.

Figura 2 Repartizarea pe regiuni a num ărului propunerilor de proiecte selectate în PNAPM

3

1

12

1

8

1

1

12

0 2 4 6 8 10 12 14

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

39

27

1

0

10

20

30

40

proiecte selectate proiecte respinse redirectionate d e laalte domenii

Figura 1 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

45

Problematica abordată în propunerile de proiecte selectate în PNAPM se încadrează în două subdomenii: „Controlul poluării şi protecţia atmosferei” şi „Schimbări climatice”, aşa cum indică figura 3.

Figura 3 Incadrarea pe subdomenii de mediu a propunerilor de proiecte selectate în PNAPM

Schimbări climatice

26%

Protecţia atmosferei

74%

Distribuţia proiectelor după sursele de finan ţare indicate în fişa de propunere de proiect este prezentată în figura 4.

Figura 4 Repartizarea dup ă sursele de finan ţare a propunerilor de proiecte

Fondul de mediu11%

Fonduri externe30%

Buget local şi naţional

17%

Alte surse42%

Propunerile de proiecte selectate se încadrează în proporţie de 51% în categoria investiţie nouă şi 42% în categoria modernizare (figura 5).

Figura 5 Repartizarea dup ă categoria în care se încadreaz ă a propunerilor de proiecte selectate în PNAPM

Investiţie nouă 51%

Dezvoltare/Extindere

7%

Modernizare42%

Majoritatea propunerilor de proiecte se vor derula pe termen scurt şi mediu, astfel: 6 proiecte pe o perioadă de un an, 7 proiecte pe o perioadă de 2 ani, 13 proiecte pe pe o perioadă de 3 ani şi 8 proiecte pe o perioadă de 4 ani. Restul de 5 propuneri de proiecte se vor derula pe termen lung, respectiv 6-9 ani (figura 6).

Propunerile de proiecte selectate pentru domeniul „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice” au fost transmise, în cea mai mare parte, de către operatorii economici (85%), situaţie relevată în figura 7.

46

Figura 6 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate

11

3

6

7

13

8

0 2 4 6 8 10 12 14

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

6 ani

8 ani

9 ani

Figura 7 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le propune

Operatorieconomici

85%

Autorităţi publice locale13 %

Alte instituţii publice2%

Referitor la etapa de pregătire a propunerilor de proiecte selectate pentru domeniul „Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice”, cele mai multe dintre acestea sunt în faza de propunere de proiect (figura 8).

Figura 8 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de etapa de

preg ătire

Pro iect execuţie13%

Studiu fezabilitate26%

Propunere pro iect61%

FACTOR DE MEDIU APĂ

Grupul de lucru PNAPM pentru pentru domeniul „Apa” având o componenţă interministerială, conform anexei 3 şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, perioadă în care au avut loc 3 întâlniri în plen, precum şi numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi ai Secretariatului Tehnic.

Pentru domeniul „Apă” Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a primit un număr de 558 propuneri de proiecte transmise de către agenţi economici, autorităţi publice locale şi alte instituţii. Membrii Secretariatului Tehnic au selectat dintre acestea un număr de 534 propuneri de proiecte , restul de 24 propuneri de proiecte fiind respinse , deoarece nu prezentau suficiente informaţii sau nu s-au încadrat în valoarea minimă stabilită de 50.000 Euro pentru investiţiile noi.

47

Un număr de 3 propuneri de proiecte au fost redirecţionate către domeniul deşeuri (1 proiect din cadrul Regiunii 1 Nord-Est şi 2 proiecte din Regiunea 4 Sud-Vest), pentru domeniul „Apă” rezultând un total de 531 propuneri de proiecte .

Un proiect a fost redirecţionat de la domeniul „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri” obţinându-se un total de 532 propuneri de proiecte pentru domeniul de mediu „Apă”.

Propunerile de proiecte selectate au fost analizate şi punctate conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii grupului de lucru (anexa 10). În urma analizei propunerilor de proiecte în cadrul grupului de lucru, din lista iniţială de 532 propuneri proiecte, 321 propuneri proiecte au întrunit punctajul minim necesar.

Din cele 321 propuneri proiecte, un număr de 158 propuneri proiecte , deşi au întrunit punctajul minim necesar, au fost redirec ţionate c ătre planurile locale de ac ţiune pentru protec ţia mediului , deoarece s-a considerat că nu sunt de relevanţă naţională şi rezolvă probleme la nivel local, urmând a avea prioritate în planurile lor de acţiune.

Restul de 163 propuneri de proiecte vor fi incluse în lista de proiecte a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (tabelul 13 şi figura 9).

Concluzie: dintr-un total de 556 propuneri proiecte, au fost respinse 235 propuneri proiecte , 158 propuneri proiecte au fost redirec ţionate c ătre planurile de acţiune la nivel local sau regional, iar restul de 163 propuneri proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM (anexa 11).

Analiza propunerilor de proiecte Tabelul 13

Regiunea Selectate

în PNAPM

Respinse Redirec ţionate PLAM/PRAM

Redirec ţionate către alte domenii

Redirec ţionate de la alte domenii

Număr total

proiecte Regiunea 1 Nord - Est 19 29 7 1 - 55 Regiunea 2 Sud - Est 10 44 7 - 1 61 Regiunea 3 Sud - Muntenia 42 111 49 - - 202 Regiunea 4 Sud - Vest 17 16 59 2 - 92 Regiunea 5 Vest 29 15 31 - - 75 Regiunea 6 Nord - Vest 23 9 3 - - 35 Regiunea 7 Centru 21 8 - - - 29 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 2 3 2 - - 7

Total 163 235 158 3 1 556

Notă: - proiectele redirecţionate către alte domenii nu sunt incluse în numărul total de proiecte. - proiectele redirecţionate de la alte domenii sunt incluse în numărul total de proiecte.

163

235

158

31

0

50

100

150

200

250

selectate respinse redirec ţionatePLAM/PRAM

redirec ţionatecătre alte domenii

redirec ţionate dela alte domenii

Figura 9 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

48

La evaluarea propunerilor de proiecte membrii grupului de lucru au avut în vedere obiectivele fundamentale ale PNAPM, şi anume selectarea acelor proiecte care, după implementare, să conducă la rezolvarea unor probleme majore de protecţie a calităţii apelor, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României.

Pentru reducerea impactului apelor uzate asupra ecosistemelor acvatice, în România trebuie demarate investiţiile de capital în domeniul alimentărilor cu apă, al canalizării şi epurării apelor uzate.

Pentru principalele oraşe ale României conformarea cu acquis-ul comunitar presupune investiţii foarte importante, în special pentru îmbunătăţirea funcţionării staţiilor de epurare, în concordanţă cu prevederile Directivei Cadru în domeniul apelor 2000/60/EC, a Directivei 91/272/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, transpusă prin HG 188/2002 (cu modificările şi completările ulterioare) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, dar şi extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare. De asemenea pentru asigurarea concordanţei cu prevederile Directivei 98/83/EC privind calitatea apei potabile transpusă prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (cu modificările şi completările ulterioare), trebuie realizată extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă pentru principalele oraşe din România.

Direcţiile principale ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă în domeniul infrastructurii de apă pentru aşezările rurale şi urbane, sunt:

� asigurarea surselor de apă în zonele deficitare; � modernizarea sistemelor de tratare şi distribuţie a apei potabile; � extinderea şi reabilitarea alimentării cu apă în sistem centralizat;

� reabilitarea, modernizarea sau realizarea de sisteme de canalizare şi epurare.

De asemenea, la stabilirea priorităţilor proiectelor s-a avut în vedere etapizarea din “Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti”, care este anexa la HG nr. 188/2002 (cu modificările şi completările ulterioare) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Conform obligatiilor înscrise in Tratatul de Aderare privind implementarea prevederilor Directivei 91/271/CEE pentru epurarea apelor uzate urbane, colectarea conformă a apelor uzate orăşeneşti trebuie realizată pentru zonele de aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e. până la 31.12.2013, iar epurarea apelor uzate orăşeneşti tot în aceste aglomerări până la 31.12.2015. Pentru aglomerările între 2.000-10.000 l.e.trebuie realizate dotările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate până până la 31.12.2018. Au fost deci selectate în principal proiecte care au ţinut cont de aspectele de mai sus, eficiente din punct de vedere al protecţiei mediului şi în acord cu Strategia Guvernului în domeniu.

Repartizarea celor 163 de propuneri de proiecte selectate în PNAPM, pe regiuni de dezvoltare , este prezentată în figura 10:

Figura 10 Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a num ărului propunerilor de proiecte selectate

2

19

10

42

17

29

23

21

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

49

In cadrul domeniului „Apă”, propunerile de proiecte selectate în PNAPM abordează următoarele tematici: � Sectorul apei potabile → 14,1% � Sectorul apei uzate → 43,5% � Protecţia împotriva inundaţiilor → 21,5% � Sistem integrat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare → 17,2% � Alte tipuri de lucrări → 3,7%

Distribuţia propunerilor de proiecte după tipul lucrărilor abordate este prezentată în figura 11.

Figura 11 Distribu ţia propunerilor de proiecteselectate pe tipuri de lucr ări

Alte tipuri de lucrări3,7%

Protecţia împotriva inundaţiilor

21,5%

Sistem integrat17,2%

Sectorul apeipotabile14,1%

Sectorul apei uzate43,5%

Distribuţia proiectelor privind sursele de finan ţare indicate în fişa de propunere proiect este prezentată în figura 12. Pentru un procent de 68,7% se solicită surse de finanţare externe, 18,4% solicită finanţare de la Fondul de Mediu iar 4,9% solicită finanţare din bugetul naţional şi local.

Figura 12 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Buget local şi naţional

4,9%

Fondul de Mediu18,4%

Fonduri externe68,7%

Surse proprii 4,3%

Alte surse 3,7%

In figura 13 este prezentată repartizarea propunerilor de proiecte selectate în PNAPM pe categorii de proiect. Se poate observa ponderea mare a investiţiilor noi (38%) şi a lucrărilor de dezvoltare/extindere (37%), în comparaţie cu lucrările de modernizare care înregistrează un volum mai scăzut, de 25%.

Figura 13 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă categoria în care se

încadreaz ă

Investiţie nouă38%

Dezvoltar/extindere37%

Modernizare25%

50

Din punct de vedere al perioadei de desfăşurare se observă că cele mai multe propuneri de proiecte se derulează pe o perioadă de 3 ani (figura 14).

Figura 14 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate in PNAPM

9

33

48

42

16

15

0 10 20 30 40 50 60

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

5 ani

peste 5 ani

Propunerile de proiecte pentru domeniul „Apă” au fost formulate în cea mai mare parte de către autorităţile publice locale (68,1%), urmate de operatorii economici (24,5%) şi alte instituţii publice (7,4%), după cum se poate observa în figura 15:

Figura 15 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le-a propus

Alte instituţii publice7,4%

Autorităţi publice locale68,1%

Operatorieconomici

24,5%

Cele mai multe dintre proiectele selectate în PNAPM pentru acest domeniu se află în etapa de propunere de proiect. Pentru 18,4% dintre proiectele selectate există deja studiul de fezabilitate (figura 16).

Figura 16 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de etapa de preg ătire

Proiect bancar 1,2%

Studiu de fezabilitate18,4%

Propunere de proiect 72,4%

Proiect de execuţie6,7%

Evaluarea impactului asupra mediului

1,3%

51

DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”, având o componenţă interministerială, conform anexei 3 şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, interval în care au avut loc 3 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi membrii Secretariatului Tehnic.

Pentru domeniul de mediu „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”, Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a primit un număr de 202 propuneri proiecte, din care acesta a selectat un număr de 184 propuneri proiecte , restul de 18 propuneri proiecte fiind respinse , deoarece nu prezentau suficiente informaţii sau nu s-au încadrat în suma minimă stabilită de 50.000 Euro pentru investiţiile noi. Un număr de 3 propuneri proiecte au fost transferate de la domeniul „APĂ”, obţinându-se în total un număr de 187 propuneri de proiecte pentru domeniul „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”.

Propunerile de proiecte selectate au fost analizate şi evaluate conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii grupului de lucru (anexa 10).

Din cele 187 propuneri proiecte selectate de c ătre Secretariatul Tehnic, 41 propuneri proiecte au fost respinse de către membrii Grupului de lucru (s-a considerat că nu sunt proiecte de mediu), 68 propuneri de proiecte au fost respinse deoarece nu au întrunit punctajul minim necesar, fiind admise în final 78 propuneri proiecte . Dintre acestea 53 propuneri proiecte au fost transferate către planurile locale/regionale de acţiune pentru protecţia mediului, deoarece s-a considerat că nu sunt de relevanţă naţională şi rezolvă probleme de mediu la nivel local/regional (tabelul 14 şi figura 17).

Concluzie: dintr-un total de 205 propuneri proiecte, au fost respinse 127 propuneri proiecte , 53 propuneri proiecte redirec ţionate către planurile de ac ţiune la nivel local/regional, iar restul de 25 propuneri proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM (anexa 11). Regiunea 2 Sud-Est şi Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov nu au propuneri de proiecte admise pentru acest domeniu.

Analiza propunerilor de proiecte Tabelul 14

Regiunea Selectate în PNAPM Respinse

Redirec ţionate de la alte domenii

Redirec ţionate către planurile

locale/regionale

Număr total

proiecte Regiunea 1 Nord - Est 9 7 1 14 30 Regiunea 2 Sud - Est - 27 - 12 39 Regiunea 3 Sud - Muntenia 3 37 - 1 41 Regiunea 4 Sud - Vest 4 10 2 10 24 Regiunea 5 Vest 3 11 - 4 18 Regiunea 6 Nord - Vest 3 12 - 8 23 Regiunea 7 Centru 3 16 - 4 23 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov - 7 - - 7

Total 25 127 3 53 205

Notă: proiectele redirecţionate de la alte domenii de mediu sunt incluse în numărul total de proiecte.

52

25

127

53

3

0

20

40

60

80

100

120

140

selectate respinse redirec ţionate c ătrePLAM/PRAM

redirec ţionate de laalte domenii

Figura 17 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

La evaluarea propunerilor de proiecte membrii grupului de lucru au avut în vedere obiectivele fundamentale ale PNAPM, şi anume selectarea acelor proiecte care, după implementare, să conducă la rezolvarea unor probleme majore de mediu, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României.

Implementarea acestor proiecte majore în domeniul gestionării deşeurilor şi a substanţelor periculoase va conduce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii factorilor de mediu. Prin realizarea investiţiilor prevăzute în aceste proiecte, sunt îndeplinite obligaţiile care revin României prin aplicarea Directivelor Uniunii Europene în sectorul managementului deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase.

De asemenea, s-a ţinut seama ca proiectele să respecte obiectivele generale ale politicii ţării noastre, în privinţa creşterii competitivităţii acesteia, întărirea capacităţii de adaptare la cerinţele pieţii internaţionale, dezvoltarea sectorului industrial de valorificare şi eliminare a deşeurilor, precum şi obiectivele operaţionale de valorificare superioară a potenţialului util din deşeuri, de asigurare a compatibilităţii cu mediul înconjurator a tehnologiilor şi produselor, în condiţiile dezvoltării durabile.

Propunerile de proiecte au fost prioritizate pe baza unor criterii specifice care ţin cont de obiectivele prevăzute în documentele strategice din domeniul gestionării deşeurilor şi a substanţelor periculoase şi respectă conformarea cu prevederile legislaţiei europene de mediu.

Selecţia şi prioritizarea s-a făcut ţinând cont că s-au emis o serie de acte normative în scopul reglementării gestionării fluxului de deşeuri în conformitate cu legislaţia europeană de mediu şi cu angajamentele asumate de România înainte şi după aderare la Uniunea Europeană.

Repartizarea celor 25 propuneri de proiecte selectate în PNAPM pe regiuni de dezvoltare este prezentată în figura 18:

Figura 18 Repartizarea pe regiuni a num ărului propunerilor de proiecte selectate

0

9

0

3

43

33

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

Măsurile ce urmează a fi aplicate prin implementarea proiectelor constau în principal în creşterea gradului de colectare diferenţiată a deşeurilor, reabilitarea facilităţilor de tratare şi eliminare existente, construirea de facilităţi noi, la nivel zonal, şi urmăresc creşterea cantităţilor de deşeuri colectate,

53

reducerea cantităţilor de deşeuri tratate şi eliminate necorespunzător, creşterea gradului de recuperare a potenţialului util din deşeuri, material sau energetic, evidenţiind utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

Problematica abordată în propunerile de proiecte admise se încadrează în două subdomenii: ”Gestionarea deşeurilor” şi „Substanţe chimice periculoase”.

Pentru subdomeniul “Substanţe chimice periculoase” nu au fost depuse propuneri de proiecte. Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în PNAPM, în funcţie de problema abordată, este prezentată în figura 19:

Figura 19 Distribu ţia propunerilor de proiecteselectate dup ă problema abordat ă

Deşeuri menajere68%

Incinerare4%Deşeuri industriale

28%

In funcţie de sursele de finanţare identificate în propunerile de proiecte selectate (figura 20), cele mai multe dintre acestea au în vedere finanţarea din fonduri externe (56%). Un procent de 20% din numărul de propuneri admise deţin şi surse de finanţare proprii.

Figura 20 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Surse proprii20%

Surseexterne

56%

Fondul de Mediu12%

Buget local şi naţional

12%

Majoritatea propunerilor de proiecte selectate se încadrează în categoria investiţie nouă (figura 21):

Figura 21 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă categoria în care se încadreaz ă

Investiţie nouă68%

Dezvoltare - extindere

12%

Modernizare20%

54

In ceea ce priveşte repartizarea pe ani a investiţiei, cele mai multe proiecte au prevăzut o perioadă de desfăşurare cuprinsă între 1-3 ani (figura 22).

Figura 22 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate

1

8

6

8

2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

peste 4 ani

In cadrul domeniului „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”, 68% dintre proiectele selectate în PNAPM au fost propuse de către autorităţile publice locale (figura 23):

Figura 23 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le propune

Autorităţi publice locale 68%

Operatori economici

32%

Referitor la stadiul de pregătire al propunerilor de proiecte din cadrul domeniului „Deşeuri şi substanţe chimice periculoase”, acestea sunt fie în faza de propunere de proiect (72%), fie au elaborat un studiu de fezabilitate (28%) (figura 24).

Figura 24 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de etapa de preg ătire

Propunere de proiect 72%

Studiu de fezabilitate28%

PROTECŢIA NATURII, BIODIVERSITATE ŞI PĂDURI Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri” având o componenţă interministerială, conform anexei 3, şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, perioadă în care au avut loc 3 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi membrii Secretariatului Tehnic.

55

Pentru domeniul de mediu „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri”, Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a primit un număr de 79 propuneri proiecte transmise de către autorităţile publice locale, organizaţii non-guvernamentale şi alte instituţii. Cele mai multe propuneri de proiecte vizează măsuri de management pentru conservarea biodiversităţii, măsuri de reconstrucţie ecologică şi crearea de perdele forestiere. Dintre acestea membrii Secretariatului Tehnic au selectat 71 propuneri de proiecte restul de 8 propuneri proiecte fiind respinse , deoarece nu prezentau suficiente informaţii sau nu s-au încadrat în suma minimă stabilită de 50.000 Euro pentru investiţiile noi.

Proiectul având codul G4B06P069 - „Declararea Parcului Natural CEFA” - propus de Primăria comunei CEFA a fost respins de către membrii grupului de lucru deoarece documentaţia pentru declararea parcului a fost depusă la MMDD cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – Academia Română.

De comun acord, membrii grupului de lucru au redirec ţionat către alte domenii de mediu 10 propuneri de proiecte , după cum urmează:

� Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice → 1proiect � Factor de mediu APĂ → 1 proiect � Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţie împotriva zgomotului → 2 proiecte � Educaţie ecologică → 6 proiecte

Propunerile de proiecte rămase în urma preselecţiei realizate de Secretariatul Tehnic (60 proiecte) au fost analizate şi evaluate conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii grupului de lucru (anexa 10).

In urma centralizării punctajelor acordate de către membrii grupului de lucru, a rezultat un număr de 51 de proiecte s electate , restul de 9 proiecte fiind respinse de către membrii Grupului de lucru, deoarece nu au întrunit punctajul minim necesar (tabelul 15 şi figura 25).

Concluzie: dintr-un total de 79 propuneri de proiecte au fost respinse 18 propuneri de proiecte , 10 propuneri de proiecte au fost redirec ţionate către alte domenii de mediu, iar restul de 51 propuneri de proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM (anexa 11).

Analiza propunerilor de proiecte Tabelul 15

Regiunea Selectate în PNAPM Respinse

Redirec ţionate către alte domenii

de mediu

Număr total proiecte

Regiunea 1 Nord - Est 2 - 1 2 Regiunea 2 Sud - Est 14 6 4 20 Regiunea 3 Sud - Muntenia 8 1 - 9 Regiunea 4 Sud - Vest 4 3 1 7 Regiunea 5 Vest 9 - - 9 Regiunea 6 Nord - Vest 7 5 - 12 Regiunea 7 Centru 6 2 4 8 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 1 1 - 2

Total 51 18 10 69

Nota: proiectele redirecţionate către alte domenii de mediu nu sunt incluse în numărul total de proiecte

56

51

1810

0

10

20

30

40

50

60

selectate respinse redirec ţionate c ătre altedomenii

Figura 25 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

La evaluarea propunerilor de proiecte membrii grupului de lucru au avut în vedere obiectivele fundamentale ale PNAPM, şi anume selectarea acelor proiecte care, după implementare, să conducă la rezolvarea unor probleme majore de mediu, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României.

Implementarea acestor proiecte majore în domeniul Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri vor conduce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii factorilor de mediu. Totodată, prin realizarea investiţiilor prevăzute în aceste proiecte sunt îndeplinite obligaţiile care revin României prin aplicarea Directivelor Uniunii Europene în sectorul respectiv.

În elaborarea criteriilor de selecţie s-a ţinut cont de obiectivele prioritare stabilite prin Strategia Naţională de Conservare a Diversităţii Biologice şi a Planului de acţiune pentru utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

Pentru cele 51 propuneri de proiecte selectate în PNAPM , repartizarea pe regiuni de dezvoltare (prezentată în figura 26), indică faptul că Regiunea 2 Sud–Est a transmis cel mai mare număr de proiecte (14 proiecte); cele mai puţine proiecte s-au transmis de către Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov (1 proiect).

Figura 26 Repartizarea pe regiuni a num ărului propunerilor de proiecte selectate

1

2

14

8

4

9

7

6

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

Problematica abordată în propunerile de proiecte selectate în PNAPM se încadrează în două subdomenii: ”Protecţia naturii şi biodiversitate” şi „Păduri”. Majoritatea proiectelor se încadrează în subdomeniul Protecţia naturii şi biodiversitate (46 de proiecte), restul fiind încadrate la subdomeniul Păduri (figura 27).

57

Figura 27 Incadrarea pe subdomenii de mediu a propunerilor de proiecte selectate

Protecţia naturii şi biodiversitate

90%

Păduri10%

Distribuţia proiectelor privind sursele de finan ţare indicate în fişa propunere de proiect este prezentată în figura 28. Se observă faptul că pentru o pondere de 44% din propunerile de proiecte admise se solicită finanţare din surse externe, iar pentru restul proiectelor sumele solicitate provin de la bugetul local şi naţional, Fondul de Mediu, surse proprii sau alte surse de finanţare.

Figura 28 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Alte surse 4%

Surse proprii4%

Fonduri externe

44% Fondul de Mediu22%

Buget local şi naţional

26%

Cele 51 propuneri proiecte incluse în PNAPM se încadrează în următoarele categorii de proiecte (figura 29):

� investiţie nouă → 57%

� dezvoltare–extindere → 26%

� modernizare → 17%

Figura 29 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă categoria în care se încadreaz ă

Investiţie nouă57%

Modernizare/extindere

17%

Dezvoltare/extindere26%

In ceea ce priveşte repartizarea pe ani a investiţiei prevăzute în propunerile de proiecte, cei mai multi solicitanţi au prevăzut o perioadă de desfăşurare cuprinsă între 2-4 ani (figura 30).

58

Figura 30 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate

22

12

11

6

6

0 5 10 15 20 25

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

5 ani

Propunerile de proiecte au fost transmise în marea majoritate de către autorităţile publice locale (86% dintre propuneri) (figura 31).

Figura 31 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le propune

Alte instituţii6%

Autorităţi publice locale 86%

ONG8%

Pentru domeniul de mediu „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri”, majoritatea propunerilor de proiecte selectate se află în stadiul de propunere de proiect (figura 32).

Figura 32 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de etapa de preg ătire

Propunere de proiect 88,2%

Proiect de execuţie

4%

Studiu de fezabilitate

7,8%

URBANISM, DEZVOLTARE RURAL Ă ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” având o componenţă interministerială, conform anexei 3, şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, perioadă în care au avut loc 2 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi membrii Secretariatului Tehnic.

Pentru domeniul de mediu „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului”, membrii Secretariatului Tehnic au primit un număr de 53 propuneri proiecte . Majoritatea problemelor abordate sunt legate de dezvoltarea urbană şi rurală, lipsa spaţiilor verzi şi traficul rutier. In urma analizării

59

proiectelor, s-a constatat, în anumite cazuri, lipsa unor informaţii din fişele transmise sau neconcordanţa datelor de natură economică. Au fost respinse 3 propuneri de proiecte .

La totalul de 50 propuneri de proiecte rezultate în urma preselecţiei efectuate de către membrii Secretariatului Tehnic, s-au adăugat 2 propuneri de proiecte provenite de la grupul de lucru „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri”. Cele 52 propuneri de proiecte au fost analizate şi punctate de către membrii grupului de lucru, conform criteriilor de selecţie şi prioritizare (anexa 10).

Punctajele acordate de către fiecare membru al grupului de lucru pentru cele 52 propuneri proiecte au fost centralizate de către membrii Secretariatul Tehnic. Au fost selectate 38 propuneri proiecte , restul de 14 fiind respinse , deoarece nu au întrunit punctajul minim necesar pentru includerea în PNAPM (tabelul 16 şi figura 33).

Concluzie: dintr-un total de 55 propuneri de proiecte au fost respinse 17 propuneri de proiecte , 2 propuneri de proiecte redirec ţionate de la alte domenii de mediu, iar restul de 38 propuneri de proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte al PNAPM (anexa 11). Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov nu a transmis propuneri de proiecte pentru acest domeniu.

Analiza propunerilor de proiecte Tabe lul 16

Regiunea Selectate în PNAPM Respinse Redirec ţionate de la

alte domenii mediu Număr total

proiecte Regiunea 1 Nord - Est 3 - - 3 Regiunea 2 Sud - Est 9 2 - 11 Regiunea 3 Sud - Muntenia 16 9 - 25 Regiunea 4 Sud - Vest 2 - - 2 Regiunea 5 Vest 3 2 - 5 Regiunea 6 Nord - Vest 2 2 - 4 Regiunea 7 Centru 3 2 2 5 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov - - - -

Total 38 17 2 55

Notă: proiectele redirecţionate de la alte domenii de mediu sunt incluse în numărul total de propuneri proiecte.

38

17

2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

selectate respinse redirec ţionate de la altedomenii de mediu

Figura 33 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

60

Din cele 38 propuneri de proiecte selectate în PNAPM , cele mai multe au fost propuse de Regiunea 3 Sud–Muntenia (16 proiecte) şi Regiunea 2 Sud-Est (9 proiecte). Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov nu a transmis propuneri de proiecte pentru acest domeniu de mediu (figura 34).

Figura 34 Repartizarea pe regiuni a num ărului propunerilor de proiecte selectate

0

3

9

16

2

3

2

3

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

Problematica abordată în propunerile de proiecte se încadrează în două subdomenii: „Urbanism, dezvoltare rurală” şi „ Protecţia împotriva zgomotului”, aşa cum indică figura 35.

Figura 35 Incadrarea pe subdomenii de mediu a propunerilor de proiecte selectate

Protectia împotriva zgomotului

8%

Urbanism, dezvoltare rurală92%

Propunerile de proiecte selectate au ca scop principal îmbunătăţirea traficului rutier prin construirea de pasaje sau centuri ocolitoare, reabilitarea infrastructurii rutiere, extinderea, reabilitarea sau crearea de noi spaţii verzi şi zone de agrement.

In ceea ce priveşte modul de finanţare prezentat în figura 36, se observă faptul că pentru un procent de 48% se solicită finanţare de la Fondul de Mediu, pentru 31% din surse externe, pentru 13% de la bugetul local sau naţional şi pentru 8% din alte surse.

Figura 36 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Fonduri externe31%

Fondul de Mediu48%

Alte surse8%Buget local si

national13%

61

Cele 38 de propuneri proiecte incluse în PNAPM se încadrează în următoarele categorii de proiecte (figura 37):

� investiţie nouă → 63,5%

� modernizare → 31,5%

� dezvoltare/extindere → 5,0%.

Figura 37 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă categoria în care se încadreaz ă

Investitie noua63,5%

Dezvoltare - extindere

5%

Modernizare31,5%

In ceea ce priveşte repartizarea pe ani a investiţiei prevăzute în propunerile de proiecte, cei mai mulţi solicitanţi au prevăzut o perioadă de desfăşurare cuprinsă între 2-3 ani (figura 38).

Figura 38 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor solicitate din propunerile de proiecte selectate, nespecificat, 2

3

18

12

3

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

nespecificat

Proiectele din cadrul domeniului de mediu „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” au fost transmise de autorităţile locale.

Majoritatea proiectelor transmise pentru domeniul de mediu „Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului” sunt în etapa de propunere de proiect (figura 39).

Figura 39 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de etapa de preg ătire

Propunere de proiect 92,1%

Studiu de fezabilitate

7,9%

62

CALITATEA SOLULUI ŞI ZONE DEGRADATE Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Calitatea solului, şi zone degradate” având o componenţă interministerială, conform anexei 3, şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, perioadă în care au avut loc 2 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi membrii Secretariatului Tehnic.

Pentru domeniul de mediu „Calitatea solului şi zone degradate”, membrii Secretariatului Tehnic au primit un număr de 21 propuneri de proiecte , transmise de către autorităţi publice locale şi agenţi economici din toată ţara.

Proiectele primite au fost analizate şi evaluate conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii grupului de lucru pentru domeniul „Calitatea solului şi zone degradate” (anexa 10).

Secretariatul Tehnic a centralizat punctajele acordate de către fiecare membru al grupului de lucru, pentru fiecare din cele 21 propuneri de proiecte .

In urma procesului de selecţie şi prioritizare, 13 proiecte au fost selectate şi incluse în PNAPM , iar restul de 8 proiecte au fost respinse deoarece nu au întrunit punctajul minim necesar (tabelul 17 şi figura 40).

Concluzie: dintr-un total de 21 propuneri de proiecte au fost respinse 8 propuneri de proiecte , 13 propuneri de proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte (anexa 11). Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov nu are selectat ă nici o propunere de proiect pentru acest domeniu.

Analiza propunerilor de proiecte Tabelul 17

Regiunea Selectate în PNAPM Respinse Număr total

proiecte Regiunea 1 Nord - Est 3 2 5 Regiunea 2 Sud - Est 3 1 4 Regiunea 3 Sud - Muntenia 1 2 3 Regiunea 4 Sud - Vest 1 - 1 Regiunea 5 Vest 1 1 2 Regiunea 6 Nord - Vest 3 1 4 Regiunea 7 Centru 1 - 1 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov - 1 1

Total 13 8 21

63

138

0

5

10

15

selectate respinse

Figura 40 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

Proiectele selectate în PNAPM pentru domeniul „Calitatea solului şi zone degradate” tratează probleme de mediu legate de:

Reabilitarea ecologică a zonelor afectate de lucrări de exploatare şi de fostele platforme siderurgice (4 proiecte)

Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate (5 proiecte) Lucrări de consolidare a versanţilor sau a malurilor unor râuri interioare (4 proiecte)

Figura 41 Distribu ţia propunerilor de proiecte selectate dup ă problema de mediu abordat ă

Reabilitare ecologică

31%

Reconstrucţie ecologică

38%

Lucrări consolidare31%

In ceea ce priveşte repartiţia numărului de proiecte selectate în PNAPM pe regiuni de dezvoltare (figura 42), se poate observa o distribuţie relativ uniformă, şi anume: � un proiect pentru Regiunea 3 Sud Muntenia, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, Regiunea 5 Vest şi

Regiunea 7 Centru; � 3 proiecte pentru Regiunea 1 Nord-Est, Regiunea 2 Sud-Est şi Regiunea 6 Nord-Vest; � pentru Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov nu a fost selectat nici un proiect.

Figura 42 Repartizarea pe regiuni a num ărului propunerilor de proiecte selectate

3

1

1

1

3

1

0

3

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

64

Referitor la modalitatea de finanţare a propunerilor de proiecte (figura 43), sunt solicitate următoarele surse de finanţare: credite bancare sau surse externe (57,1%), Fondul de Mediu (35,8%), bugetele locale şi bugetul naţional (7,1%).

Figura 43 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Fonduri externe57,1%

Fondul de Mediu35,8%

Buget local şi naţional

7,1%

Ponderea mare a propunerilor de proiecte care vizează categoria investiţie nouă (66,7%) indică gradul mare de preocupare în prezent pentru acest domeniu.

Figura 44 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă categoria în care se încadreaz ă

Investiţie nouă66,7%

Dezvoltare/ extindere

25%

Modernizare8,3%

In ceea ce priveşte repartizarea pe ani a investiţiei prevăzute în propunerile de proiecte, cei mai multi solicitanţi au prevăzut o perioadă de desfăşurare cuprinsă între 2-4 ani (figura 45).

Figura 45 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate

2

2

1

2

0

6

0 1 2 3 4 5 6 7

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

5 ani

nespecificat

Propunerile de proiecte au fost transmise în cea mai mare parte de către autorităţile publice locale - primării şi consilii locale (71%) – figura 46.

Toate proiectele selectate pentru domeniul de mediu „Calitatea solului şi zone degradate” se află în stadiul de propunere proiect.

65

Figura 46 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le propune

AutorităţI publicelocale71%

Operatori economici

19%

Alte instituţiipublice

10%

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

Grupul de lucru PNAPM pentru domeniul „Educaţie ecologică” având o componenţă interministerială, conform anexei 3, şi-a desfăşurat activitatea în intervalul septembrie–noiembrie 2007, perioadă în care au avut loc 2 întâlniri în plen, precum şi alte numeroase discuţii şi întrevederi între membrii grupului şi membrii Secretariatului Tehnic.

Pentru domeniul de mediu „Educaţie ecologică” membrii Secretariatului Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului au primit un număr de 23 propuneri de proiecte , transmise de către instituţii publice, ONG-uri, etc. La acestea s-au adăugat 6 propuneri de proiecte redirecţionate de la grupul de lucru „Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri”.

Cele 29 propuneri proiecte au fost analizate şi evaluate de către membrii grupului de lucru, conform criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord (anexa 10).

In urma centralizării punctajelor acordate de către membrii grupului de lucru, din cele 29 de propuneri de proiecte analizate, 1 proiect a fost respins , neîndeplinind punctajul minim necesar rezultând 28 propuneri de proiecte selectate pentru a fi incluse în PNAPM (tabelul 18 şi figura 47).

Concluzie: la un total de 23 propuneri de proiecte s-a ad ăugat un num ăr de 6 propuneri de proiecte redirec ţionate de la grupul de lucru „Protec ţia naturii, biodiversitate şi păduri”. A rezultat un total de 29 propuneri de proie cte din care 1 proiect a fost respins neîndeplinind punctajul minim necesar. Restul de 28 propuneri de proiecte au fost incluse în portofoliul de proiecte (anexa 11).

Analiza propunerilor de proiecte Tab elul 18

Regiunea Selectate Respinse Redirec ţionate de la alte domenii de

mediu

Număr total proiecte

Regiunea 1 Nord - Est 4 - 1 4 Regiunea 2 Sud - Est 6 - 2 6 Regiunea 3 Sud - Muntenia 3 1 - 4 Regiunea 4 Sud - Vest 2 - 1 2 Regiunea 5 Vest 3 - - 3 Regiunea 6 Nord - Vest 3 - - 3 Regiunea 7 Centru 4 - 2 4 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 3 - - 3

Total 28 1 6 29

Notă: proiectele redirecţionate de la alte domenii de mediu sunt incluse în numărul total de proiecte.

66

28

1

6

0

5

10

15

20

25

30

selectate respinse redirec ţionate de laalte domenii

Figura 47 Repartizarea num ărului propunerilor de proiecte

Cele 28 de propuneri de proiecte selectate în PNAPM sunt repartizate astfel:

� Regiunea 2 Sud-Est → 6 proiecte � Regiunea 1 Nord-Est şi Regiunea 7 Centru → 4 proiecte pentru fiecare regiune � Regiunea 3 Sud Muntenia, Regiunea 5 Vest,

Regiunea 6 Nord-Vest, Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov → 3 proiecte pentru fiecare regiune � Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia → 2 proiecte

Figura 48 Repartizarea pe regiuni a propunerilor de proiecte selectate în PNAPM

3

4

3

3

2

3

6

4

0 1 2 3 4 5 6 7

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov

In privinţa surselor de finanţare identificate pentru propunerile de proiecte selectat e în PNAPM, distribuţia acestora este indicată în figura 49:

Figura 49 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursele de finan ţare

Surse proprii14%

Buget local şi naţional

25%

Alte surse4%

Fondul de Mediu29%

Fonduri externe28%

Propunerile de proiect selectate pentru domeniul „Educaţie ecologică” se încadrează în următoarele categorii de proiecte:

67

� investiţie nouă → 57,1% � modernizare → 28,6% � dezvoltare/extindere → 14,3%

Figura 50 Repartizarea propunerilor de proiecte dup ă categoria în care se încadreaz ă

Modernizare28,6%

Dezvoltare/extindere

14,3%

Investiţie nouă57,1%

Perioada de desfăşurare propusă pentru aceste proiecte variază între 1-4 ani, după cum observăm din figura 51:

Figura 51 Distribu ţia pe ani a investi ţiilor din propunerile de proiecte selectate

6

9

6

7

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

In ceea ce priveşte repartizarea propunerilor de proiect în funcţie de unitatea care propune proiectul, cele mai multe dintre acestea au fost transmise de către alte instituţii decât autorităţile locale, ONG-uri sau operatori economici (figura 52).

Figura 52 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în func ţie de unitatea care le propune

Alte instituţii 67,8%

Operatori economici

3,6%

ONG14,3%

Autorităţi locale14,3%

Repartiţia propunerilor de proiecte în funcţie de stadiul de pregătire a acestuia este prezentată în figura 53. Majoritatea propunerilor de proiecte sunt în faza de propunere de proiect.

68

Figura 53 Reparti ţia propunerilor de proiecte în func ţie de etapa de preg ătire

Propunere de proiect 96,4%Proiect de execuţie

3,6%

După problematica abordată, propunerile de proiecte se repartizează după cum se poate observa în figura 54.

Figura 54 Distribu ţia propunerilor de proiecte în func ţie de problema abordat ă

Dezvoltarea capacităţii instituţionale

3,6%

Alte probleme14,3%

Conştientizarea publicului referitor la

deşeurile provenite de la VSU3,6% Informatizarea şi

conştientizarea cetăţenilor privind

importanţa protecţiei mediului

25%

Conservarea biodiversităţii prin

educare şi conştientizare în ariile naturale protejate

53,5%

69

5. Situaţia propunerilor proiectelor de mediu selectate pentru a fi incluse în Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Către Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a fost trimis un număr de 1001 propuneri de proiecte de la agenţiile regionale/judeţene pentru protecţia mediului, primite de către acestea de la autorităţile locale, operatori economici şi de la alte instituţii (tabelul 8).

In urma analizei preliminare efectuate de către membrii Secretariatului Tehnic, un număr de 55 propuneri de proiecte au fost respinse (deoarece nu prezentau datele solicitate prin indicaţiile metodologice pentru completarea fişei propunere proiect) rezultând un număr de 946 propuneri proiecte .

Cele 946 propuneri de proiecte au fost analizate pe baza criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite de comun acord de către membrii celor 7 grupuri de lucru, rezultând un număr de 568 propuneri proiecte selectate (tabelul 9).

Deoarece unele propuneri de proiecte cumulau mai multe domenii de mediu, acestea au fost redirecţionate, în funcţie de problema de mediu prioritară, spre alte grupuri de lucru (13 propuneri de proiecte).

Din cele 568 propuneri proiecte, 211 propuneri proiecte au fost considerate de importanţă regională sau locală şi au fost direc ţionate , pentru a fi luate în considerare cu prioritate, şi a fi incluse în planurile regionale şi locale de acţiune pentru mediu (tabelul 11). Diferenţa de 357 propuneri de proiecte , selectate pe domenii de mediu şi regiuni de dezvoltare, va fi cuprinsă în PNAPM (anexa 11, tabelul 10).

Concluzii: Dintr-un total de 1001 propuneri proiecte primite d e către membrii Secretariatului Tehnic, un num ăr de 568 (57%) propuneri proiecte au fost selectate de către membrii Secretariatului Tehnic şi ai grupurilor de lucru pe baza criteriilor de sel ecţie şi prioritizare. A fost respins un num ăr de 433 propuneri proiecte.

Din cele 568 propuneri proiecte un num ăr de 211 propuneri proiecte au fost considerate de importan ţă regional ă/local ă fiind direc ţionate, cu prioritate, c ătre planurile regionale şi locale de ac ţiune pentru mediu. In final a rezultat un num ăr de 357 propuneri proiecte care a fost inclus în PNAPM (figura 55).

Figura 55 Situa ţia la nivel na ţional a propunerilor de proiecte

Total proiecte selectate PNAPM

357

Proiecte redirectionate PLAM/PRAM

211

Total proiecteselectate

568 (57%) din care:

Total proiecte respinse

433 (43%)

Total propuneri proiecte primite: 1001 proiecte

70

Situaţia propunerilor de proiecte selectate şi prioritizate pentru PNAPM de cele 7 grupuri de lucru este următoarea:

Nr.

crt. GRUPUL DE LUCRU

Număr proiecte

selectate

1 Controlul poluării, protecţia atmosferei şi schimbări climatice 39

2 Apă 163

3 Deşeuri şi substanţe chimice periculoase 25

4 Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri 51

5 Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului 38

6 Calitatea solurilor şi zone degradate 13

7 Educaţie ecologică 28

TOTAL 357

Situaţia proiectelor de mediu repartizate pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel:

� Regiunea 1 Nord-Est → 43 proiecte

� Regiunea 2 Sud-Est → 43 proiecte

� Regiunea 3 Sud-Muntenia → 85 proiecte

� Regiunea 4 Sud-Vest → 31 proiecte

� Regiunea 5 Vest → 56 proiecte

� Regiunea 6 Nord-Vest → 42 proiecte

� Regiunea 7 Centru → 39 proiecte

� Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov → 18 proiecte

Repartizarea numărului de proiecte selectate, pe regiuni de dezvoltare şi domenii de mediu , se prezintă în tabelul 10 şi grafic în figurile 56, 57 şi 58.

43 43

85

31

56

42 39

18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Figura 56 Num ărul de propuneri proiecte selectate la nivel naţional repartizat pe regiuni de dezvoltare

1 Nord Est

2 Sud Est

3 Sud Muntenia

4 Sud Vest Oltenia

5 Vest

6 Nord Vest

7 Centru

8 Bucuresti Ilfov

71

Figura 57 Ponderea num ărului de proiecte selectate pe regiuni de dezvoltare

8 Bucureşti-Ilfov5%

1 Nord-Est12%

2 Sud-Est12%

7 Centru11%

5 Vest16%

6 Nord Vest12%

4 Sud-Vest9%

3 Sud-M untenia23%

Figura 58 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate pe domenii de mediu

Educatie8%Sol

4%Urbanism, zgomot

11%

Biodiversitate14%

M anagementul deşeurilo r

7%

Calitatea aerului11%

Calitatea apei45%

Din punct de vedere al surselor de finanţare identificate pentru propunerile de proiecte admise în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, cele mai multe sunt cele care urmăresc finanţarea din fonduri externe (44%), Fondul de Mediu (25%), buget local şi naţional (19%), alte surse (8%), şi surse proprii (4%) – figura 59.

Figura 59 Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursa de finan ţare

Surse proprii 4%

Fondul de M ediu25%Fonduri externe

44%

Buget local ş i naţional

19%Alte surse8%

72

Cele mai multe dintre propunerile de proiecte selectate în PNAPM se încadrează în categoria investiţiilor noi (59%), restul fiind în categoria proiectelor pentru modernizare (23%) sau pentru dezvoltare/extindere (18%) – figura 60.

Din cele 357 propuneri de proiecte selectate în PNAPM, reprezentanţii autorităţilor publice locale au transmis cel mai mare număr de proiecte, într-un procent de 62% (figura 61).

Figura 60 Repartizarea propunerilor de proiecte dup ă categoria în care se încadreaz ă

Investiţie nouă 59%

Dezvoltare/extindere

18%

Modernizare23%

Figura 61 Repartizarea propunerilor de proiecte în func ţie de unitatea care propune

ONG 2,5%

Operatorieconomici

21,5%

Autorităţi publice locale62 %

Alte instituţii publice

14%

73

6. Analiza comparativă a situaţiei propunerilor de proiecte incluse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anii 2003, 2005, 2008

Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de Est, în România a fost elaborat în anul 1995 primul Plan Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Acesta constituie o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii româneşti în domeniul protecţiei mediului, în strânsă corelare cu obiectivele dezvoltării durabile. Realizat de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare - ICIM şi cu sprijinul tehnic şi financiar al Agenţiei Daneze de Protecţia Mediului (DEPA), Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a fost prezentat la Conferinţa Interministerială de la Sofia, Bulgaria, din octombrie 1995 şi ulterior actualizat în 2003, 2005 şi 2008.

6.1. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2003

Până la termenul limită stabilit de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului, s-au primit la Secretariatul Tehnic al PNAPM 1200 propuneri proiecte . Dintre acestea, un număr de 156 propuneri proiecte au fost respinse din start deoarece nu îndeplineau condiţii iniţiale esenţiale. Cele 1044 de propuneri proiecte rezultate în urma supunerii criteriilor de prioritizare stabilite în cadrul grupurilor de lucru au fost repartizate pe domenii de mediu şi regiuni de dezvoltare astfel:

GL Domeniu de mediu Număr proiecte primite

Numar proiecte selectate

Număr proiecte prioritizate

GL1 Calitatea apelor 548 114 28

GL2 Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC 200 187 50

GL3 Managementul deşeurilor şi substanţe chimice periculoase

240 175 45

GL4 Protecţia naturii, biodiversităţii, solurilor şi pădurilor

110 30 30

GL5 Legislaţie orizontală şi dezvoltare instituţională 20 4 4

GL6 Protecţia împotriva zgomotului 3 3 3

TOTAL 1044 513 160

Reparti ţia num ărului de proiecte pe domenii de mediu

3

4

30

45

50

28

0 10 20 30 40 50 60

Calitatea apelor

Calitatea aerului, schimbări climaticeşi IPPC

Managementul deşeurilor şisubstanţe chimice periculoase

Protecţia naturii, biodiversităţii,solurilor şi pădurilor

Legislaţie orizontală, şi dezvoltareinstituţională

Protecţia împotriva zgomotului

74

Regiunea de dezvoltare Total

propuneri proiecte Regiunea 1 Nord - Est 28 Regiunea 2 Sud - Est 21 Regiunea 3 Sud - Muntenia 27 Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia 14 Regiunea 5 Vest 20 Regiunea 6 Nord - Vest 16 Regiunea 7 Centru 22 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 5 RO 7

Total 160

Notă: Notaţia "RO" semnifică faptul că propunerile de proiecte respective sunt de interes naţional

0

5

10

15

20

25

30

R 1 R 2 R 3 R 4 R 5 R 6 R 7 R 8 RO

Reparti ţia num ărului de proiecte PNAPM pe regiuni de dezvoltare

Ponderea num ărului de proiecte PNAPM pe regiuni de dezvoltare

13% 9%17%

13%

17%4%

3%14%

10%

Regiunea 1 Nord-Est Regiunea 2 Sud-Est Regiunea 3 Sud Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia Regiunea 5 Vest Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov RO

In figura de mai jos este prezentată distribuţia propunerilor de proiecte privind sursele de finan ţare indicate. Se observă că pentru o pondere de 44% din propunerile admise se solicită finanţare din surse externe, iar pentru celelalte, sumele solicitate provin de la bugetul local şi naţional, Fondul de Mediu, surse proprii sau alte surse de finanţare.

75

Cele mai multe dintre propunerile de proiecte admise se încadrează în categoria investiţiilor noi (56,88%), restul fiind încadrate în categoria proiectelor de dezvoltare/extindere (28,75%) sau de modernizare (14,38%).

Din care:

Regiunea de dezvoltare Total

propuneri proiecte

investi ţii noi

dezvoltare-extindere modernizare

Regiunea 1 Nord - Est 28 19 5 4 Regiunea 2 Sud - Est 21 11 7 3 Regiunea 3 Sud - Muntenia 27 8 11 8 Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia 14 8 5 1 Regiunea 5 Vest 20 15 2 3 Regiunea 6 Nord - Vest 16 9 6 1 Regiunea 7 Centru 22 13 7 2 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 5 3 1 1 RO 7 5 2 0

Total 160 91 46 23

Procente din total (%) 100.00% 56.88% 28.75% 14.37%

Notă: Notaţia "RO" semnifică faptul că propunerile de proiecte respective sunt de interes naţional

14.37%

28.75%

56.88%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%

proiecte de modernizare

proiecte dezvoltare-extindere

proiecte noi

Distribu ţia propunerilor de proiecte în func ţie de categoria de proiect

Reparti ţia propunerilor de proiecte incluse în PNAPM dup ă sursa de finan ţare

buget na ţional sau local

8%

surse proprii9%

alte surse30%

Fondul de Mediu12%

surse externe41%

76

6.2. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2005

După semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România a început elaborarea unei strategii de finanţare cu ajutorul instrumentelor Uniunii Europene de post-aderare (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune). Pentru a permite României să beneficieze de finanţarea nerambursabilă primită prin intermediul fondurilor structurale ale Uniunii Europene, erau necesare liste de proiecte din toate sectoarele de activitate, inclusiv protecţia mediului.

In anul 2005 autoritatea centrală pentru protecţia mediului a elaborat capitolul de mediu al Planului Naţional de Dezvoltare, în care sunt conturate priorităţile mari de acţiune în vederea conformării în domeniul mediului, în următoarea perioadă (2007-2013). Pe baza obiectivelor Planului Naţional de Dezvoltare şi a axelor prioritare cuprinse în POS Mediu, au fost definite priorităţile necesare selectării propunerilor de proiecte în PNAPM.

In anul 2004, a început actualizarea versiunii 2003 a PNAPM care a constat în analiza şi emiterea unor recomandări pentru grupurile de lucru în ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor precum şi o nouă listă de propuneri de proiecte.

A fost elaborat un nou cuprins al PNAPM în concordanţă cu noile cerinţe ale protecţiei mediului şi cu legislaţia în vigoare la acea dată.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu ajutorul agenţiilor regionale şi locale, a început elaborarea unei fişe de propunere de proiect şi a unor instrucţiuni de completare. Modelul de fişă împreună cu instrucţiunile de completare au fost trimise agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului care au acordat asistenţă de specialitate pentru completarea acestora celor interesaţi. Scopul transmiterii acestei fişe de proiect a fost colectarea şi centralizarea la nivel naţional, a propunerilor de proiecte de la nivel regional şi local, care au constituit baza pentru actualizarea portofoliului de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Fişa de proiect a fost însoţită de indicaţii şi instrucţiuni de completare.

În acelaşi timp, s-a urmărit stabilirea unei metodologii şi a unor proceduri de prioritizare a proiectelor prin organizarea de către ANPM a unor grupuri de lucru, formate din experţi din diferite instituţii implicate în protecţia mediului. Aceştia au avut rolul unor evaluatori de proiecte pentru propunerile primite, folosind o abordare derivată din procedurile recomandate şi criteriile elaborate împreună cu experţii EPTISA.

Proiectele identificate de către echipa EPTISA în cadrul proiectului Evaluarea costurilor de mediu şi a Planului de Investi ţii (ECAIP) la care s-au adăugat fişele de proiecte centralizate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au totalizat un număr de 1128 propuneri de proiecte.

Dintre acestea, folosind criteriile de selecţie şi prioritizare, la nivel naţional, a fost selectat un număr de 711 proiecte de mediu .

Repartizarea grafică a numărului de proiecte selectate, pe regiuni şi domenii de mediu este prezentată în continuare.

77

Repartizarea num ărului de proiecte selectate, pe regiuni şi domenii de mediu

Domenii Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud-Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov Total

Calitatea apei 38 27 47 26 34 32 42 11 257

Calitatea aerului 33 29 42 30 26 34 31 19 244

Managementul deşeurilor 22 20 24 18 18 22 24 11 159

Biodiversitate 4 6 6 3 5 5 8 1 38

Zgomot 1 2 - - 1 2 2 - 8

Legisla ţie orizontal ă - 1 2 - 2 - - - 5

Total 98 85 121 77 86 95 107 42 711

98

85

121

77

86

95

107

42

0

20

40

60

80

100

120

140

Numărul de propuneri de proiecte selectate la nivel na ţional, pe regiuni de dezvoltare

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud-Muntenia

Regiunea 4 Sud-VestOltenia

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov

Reparti ţia pe domenii de activitate, la nivel naţional, a propunerilor de proiecte selectate în

PNAPM

legislaţie orizontală

1%

zgomot1%biodiversitate

5%managementul deşeurilor

22%

calitatea aerului34%

calitatea apei37%

Ponderea propunerilor de proiecte selectate, pe regiuni de dezvoltare

6% 14%12%15%

12%13%

11%17%

1 Nord-Est 2 Sud-Est 3 Sud-Muntenia4 Sud-Vest Oltenia 5 Vest 6 Nord-Vest 7 Centru 8 Bucureşti-Ilfov

78

6.3. Situaţia Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anul 2008 Secretariatul Tehnic al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului a primit un număr de 1001 propuneri de proiecte de mediu, de la agenţiile regionale/judeţene pentru protecţia mediului, realizate de către autorităţile loca, instituţii publice, institute de cercetare, operatori economici etc.

Propunerile primite au fost analizate şi selectate, pe baza criteriilor de selecţie şi prioritizare, de către membrii grupurilor de lucru, fiind respins un număr de 433 propuneri proiecte.

Din cele 568 propuneri proiecte r ămase , 211 propuneri proiecte au fost considerate de importanţă regională sau locală fiind direcţionate, cu prioritate, către planurile regionale şi locale de ac ţiune pentru mediu (anexa 12). In final, a rezultat un număr de 357 propuneri proiecte care a fost inclus în PNAPM (anexa11 ).

Situaţia propunerilor de proiecte selectate şi prioritizate pentru PNAPM de către cele 7 grupuri de lucru pe domenii de mediu este următoarea:

79

Repartizarea num ărului de proiecte selectate, pe regiuni şi domenii de mediu

Domenii Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud-

Muntenia

Regiunea 4 Sud-Vest

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucure şti-

Ilfov Total

Controlul polu ării, protec ţia atmosferei şi schimb ări climatice

3 1 12 1 8 1 1 12 39

Apă 19 10 42 17 29 23 21 2 163 Deşeuri şi substan ţe chimice periculoase

9 0 3 4 3 3 3 0 25

Protec ţia naturii, biodiversitate şi păduri 2 14 8 4 9 7 6 1 51 Urbanism, dezvoltare rural ă şi protec ţia împotriva zgomotului

3 9 16 2 3 2 3 0 38

Calitatea solurilor şi zone degradate 3 3 1 1 1 3 1 0 13 Educa ţie ecologic ă 4 6 3 2 3 3 4 3 28

Total 43 43 85 31 56 42 39 18 357

Notă: numărul total nu include propunerile de proiecte direcţionate către planurile de acţiune pentru mediu la nivel judeţean şi regional (PLAM/PRAM)

43 43

85

31

56

4239

18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Numărul de propuneri de proiecte selectate la nivel na ţional, pe regiuni de dezvoltare

Regiunea 1 Nord-Est

Regiunea 2 Sud-Est

Regiunea 3 Sud-Muntenia

Regiunea 4 Sud-VestOltenia

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucure şti-Ilfov

Repartizarea propunerilor de proiecte selectate în PNAPM, pe domenii de mediu

Educaţie8%

Sol4%

Urbanism, zgomot

11%Biodiversitate

14%Managementul

deşeurilor7%

Calitatea aerului11%

Calitatea apei45%

Ponderea propunerilor de proiecte selectate, pe regiuni de dezvoltare

5%12%

12%

11%

16%

12%

9% 23%

1 Nord-Est 2 Sud-Est 3 Sud-Muntenia 4 Sud-Vest Oltenia

5 Vest 6 Nord-Vest 7 Centru 8 Bucure şti-Ilfov

80

Din punct de vedere al surselor de finanţare identificate pentru propunerile de proiecte admise în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, cele mai multe sunt cele care urmăresc finanţarea din fonduri externe (44%).

Repartizarea propunerilor de proiecte selectate dup ă sursa de finan ţare

Surse proprii 4%

Fondul de Mediu25%

Fonduri externe44%

Buget local şi naţional

19%Alte surse

8%

Cele mai multe dintre propunerile de proiecte admise se încadrează în categoria investiţiilor noi (59%), restul fiind încadrate în categoria proiectelor pentru modernizare (23%) sau pentru dezvoltare/extindere (18%):

Repartizarea propunerilor de proiecte selectate după categoria în care se încadreaz ă

Investiţie nouă 59%

Dezvoltare/extindere

18%

Modernizare23%

6.4. Prezentarea comparativă a numărului de propuneri de proiecte admise în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în anii 2003-2005-2008

160

711

357

0 100 200 300 400 500 600 700 800

2003

2005

2008

Numărul propunerilor de proiecte selectate în PNAPM, în anii 2003-2005-2008

81

Repartiţia numărului de proiecte admise în PNAPM pe regiuni de dezvoltare în anii 2003 -2005- 2008

Regiunea de dezvoltare 2003 2005 2008 Regiunea 1 Nord - Est 28 98 43 Regiunea 2 Sud - Est 21 85 43 Regiunea 3 Sud - Muntenia 27 121 85 Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia 14 77 31 Regiunea 5 Vest 20 86 56 Regiunea 6 Nord - Vest 16 95 42 Regiunea 7 Centru 22 107 39 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 13 42 18

Total 160 711 357

Repartiţia numărului de proiecte admise în PNAPM pe domenii de mediu în anii 2003 -2005- 2008

Domeniu de mediu 2003 2005 2008

Calitatea apelor 28 257 163

Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC 50 244 39

Managementul deşeurilor şi substanţe chimice periculoase 45 159 25

Protecţia naturii, biodiversităţii, solurilor şi pădurilor

30 38 64

Legislaţie orizontală şi dezvoltare instituţională 4 5 -

Protecţia împotriva zgomotelor 3 8 -

Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotului

- - 38

Educaţie ecologică - - 28

TOTAL 160 711 357

Notă: În anul 2008 a fost introdus domeniul Educaţie ecologică în locul domeniului Legislaţie orizontală şi dezvoltare instituţională. De asemenea, Protecţia împotriva zgomotului a fost inclusă în domeniul Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva zgomotelor.

0

20

40

60

80

100

120

140

2003 2005 2008

Situa ţia comparativ ă a propunerilor de proiecte din PNAPM pe regiuni de dezvoltare în anii 2003-2005-2008

Regiunea 1 Nord - Est Regiunea 2 Sud - Est Regiunea 3 Sud - MunteniaRegiunea 4 Sud - Vest Oltenia Regiunea 5 Vest Regiunea 6 Nord - VestRegiunea 7 Centru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

82

0

50

100

150

200

250

300

2003 2005 2008

Reparti ţia num ărului de proiecte din PNAPM pe domenii de mediu în perioada 2003-2005-2008

Calitatea apelor Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPCManagementul deşeurilor şi substanţe chimice periculoaseProtecţia naturii, biodiversităţii, solurilor şi pădurilorLegislaţie orizontală şi dezvoltare instituţionalăProtecţia împotriva zgomoteloreducaţie ecologicăUrbanism, dezvoltare rurală, protecţia împotriva zgomotului

83

7. CONCLUZII

Observaţii generale � Majoritatea fişelor pentru propunerile de proiecte au fost completate corect, respectând

„Indicaţiile privind completarea fişei de proiect”, existând totuşi lacune, în special la capitolele referitoare la datele economice.

� Capitolele referitoare la sursele de finanţare şi stadiul pregătirii proiectului în cadrul ciclului de proiectare nu au fost suficient documentate pentru a permite evaluarea şi ierarhizarea proiectelor.

� In unele proiecte lipsesc informaţiile privind costurile şi activităţile sau acestea sunt incomplete. Au existat propuneri de proiecte pentru care costurile au fost exprimate doar în Euro.

� Sumele specificate în propunerile de proiecte tind adeseori să fie incompatibile cu profilul proiectului (prea mari sau prea mici). Iniţiatorii proiectelor trebuie să documenteze în mod clar baza pe care au calculat devizele de cost, indiferent care este aceasta.

� Majoritatea fişelor transmise se află în faza iniţială de pregătire a proiectului, neavând alte studii necesare realizării acestora.

� Unele dintre propunerile de proiecte nu au o strategie de finanţare clar definită.

� Unele proiecte ar putea fi tehnic eligibile, dar deficitul de informaţii referitoare la costuri şi finanţare le fac neeligibile.

� O mică parte a proiectelor are relevanţă la nivel naţional, altele răspund cerinţelor la nivel local şi sunt direcţionate către planurile regionale şi locale de acţiune pentru mediu (de exemplu proiectele de alimentare cu apă, canalizare, evacuare cu epurare doar pentru o comună, proiectele de alimentare cu apă fără canalizare şi evacuare etc). Aceleaşi principii au fost aplicate şi pentru proiectele privind deşeurile.

� Unele titluri de proiect nu reflectă activităţile derulate în cadrul acestora.

� Pentru o parte dintre propunerile de proiecte primite în vederea includerii acestora în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului nu se precizează indicatori relevanţi pentru identificarea corespunzătoare a stării mediului înainte şi după implementarea proiectului propus.

� Cele mai multe propuneri de proiecte au fost transmise pentru domeniul „Apă” (556 proiecte). Dintre acestea cel mai mare număr de propuneri de proiecte (158) nu sunt de relevanţă naţională ci rezolvă probleme la nivel local/regional urmând a avea prioritate în planurile de acţiune pentru mediu judeţene/regionale.

� O parte dintre propunerile de proiecte incluse în PNAPM au primit deja finanţare (din diferite surse), aflându-se în diferite stadii de implementare (anexa 14).

Recomandări � Beneficiarii proiectelor ar trebui să includă o serie de indicatori specifici de îmbunătăţire a calităţii

mediului cuprinşi în lista indicatorilor de performanţă din PND/POS; astfel de indicatori vor permite o mai bună urmărire a capacităţii portofoliilor de proiecte de a îndeplini ţintele din planurile de implementare.

� Proiectele ar trebui să se poată autosusţine după încetarea finanţării (veniturile să acopere cheltuielile curente anuale de funcţionare şi întreţinere), continuând în acelaşi timp să dea rezultatele scontate (sustenabilitate).

� Profilul proiectelor trebuie să reflecte cerinţele de mediu la nivel naţional şi să documenteze, preferabil în termeni cantitativi, îmbunătăţirile aduse mediului în viitor.

� Pentru sectorul deşeurilor, unde sunt necesare iniţiative integrate regional/la nivel de judeţ, proiectele fezabile vor trebui coordonate astfel încât să se asigure o bună complementaritate şi sinergie. Acest lucru devine posibil prin diseminarea largă în fiecare judeţ a planurilor generale de gestionare a deşeurilor ce reprezintă cadrul general de acţiune şi elaborare de proiecte.

84

� Proiectele privind alimentarea cu apă ar trebui să fie desfăşurate în paralel cu lucrările de îmbunătăţire a colectării, epurării şi evacuării apelor uzate. Investiţiile în alimentarea cu apă fără colectarea şi epurarea apelor uzate nu vor face decât să măreasă riscurile asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. h

� Pentru a îmbunătăţi calitatea profilului proiectelor ce urmează a fi evaluate, APM-urile vor trebui să dezvolte capacitatea de a oferi servicii de consultanţă în scopul elaborării de către iniţiatorii de proiecte a unor proiecte de calitate.

� Analiza distribuţiei proiectelor PNAPM în funcţie de tipul şi categoria de proiect oferă posibilitatea unei abordări intersectoriale, respectiv a promovării unor proiecte complexe cu efecte pozitive asupra unui număr extins de factori de mediu. În acelaşi timp prin sortarea proiectelor pe judeţe se pot evdenţia problemele de mediu la nivel regional.

ETAPE VIITOARE

Primul pas care trebuie făcut este supunerea PNAPM spre aprobare de către Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national (HG nr. 1097/25 octombrie 2001 modificată prin HG 1166/23.07.2004).

Aprobarea acestuia va însemna transformarea PNAPM într-un document programatic al Guvernului României, ceea ce va constitui garanţia susţinerii, promovării şi punerii în aplicare a planului.

Procesul de implementare � Implementarea PNAPM este o etapă viitoare extrem de importantă în asigurarea dezvoltării

durabile a României.

� Este necesară adoptarea unor decizii privind realizarea de investiţii cu prioritate pentru proiectele cuprinse în PNAPM.

� Se va elabora un sistem informatizat de monitorizare a implementării proiectelor componente ale PNAPM şi se va studia posibilitatea evaluării efectelor acestora asupra calităţii factorilor de mediu.

� Referitor la sursele de finanţare se poate evidenţia faptul că cele de la bugetul de stat care contribuie la realizarea proiectelor din PNAPM trebuie cuprinse în bugetele proprii ale ministerelor implicate. Astfel fiecare minister trebuie să ia în considerare aceste cheltuieli la încadrarea lor în prevederile bugetare aprobate pentru fiecare an şi să respecte legislaţia privind finanţarea obiectivelor de investiţii în cauză, prin bugetul de stat.

� Numărul mare de date şi informaţii colectate pe parcursul elaborării PNAPM impune necesitatea realizării unei baze de date aferente, asigurându-se astfel şi elementele logistice necesare procesului de monitorizare a proiectelor pe parcursul implementării lor. Structura bazei de date va permite selectarea şi sortarea acestor informaţii. Pe parcurs vor putea fi introduse informaţii suplimentare şi se vor putea face actualizări de date fără a afecta integritatea bazei de date.

Procesul de monitorizare Factorii implicaţii în procesul de monitorizare al implementării PNAPM sunt:

� La nivel sectorial → aceştia se referă în esenţă la ministere şi alte instituţii în domeniul mediului

� La nivel intersectorial → la nivel teritorial agenţiile pentru protecţia mediului vor asigura procesul de urmărire periodică a modului de implementare a proiectelor din zona respectivă, centralizare a datelor şi a informaţiilor, urmând ca centralizarea finală să fie realizată de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Pentru aceasta ar putea fi lansată o temă de cercetare ştiinţifică prin care să se realizeze o interfaţă între sistemul de monitorizare al PNAPM cu cel de monitorizare integrat al calităţii mediului.

Toate acestea, inclusiv obligativitatea actualizării periodice a PNAPM, face necesară funcţionarea permanentă a Secretariatului Tehnic şi a grupurilor de lucru aferente.