Factorul principal care determina topirea ghetarilor este clima

Clima este definita ca o sinteza a vremii pe o perioada de timp suficient de lunga care sa permita determinarea unor anumite caracteristici statistice ale acesteia.

Sistemul climatic cuprinde atmosfera, oceanul, suprafata uscatului, biosfera si criosfera, considerate ca subsisteme. Natura diferita a acestor subsisteme care interactioneaza intre ele genereaza variabilitatea climatica.

Schimbarea climei:

factori interni (modificarile care apar in interiorul sistemului climatic)

factori externi naturali (variatia energiei emisa de soare, eruptii vulcanice)

factori externi antropogeni rezultati din activitatile umane (schimbarea

compozitiei atmosferei ca urmare a cresterii

concentratiei gazelor cu efect de sera)

Definitie:

CRIOSFERA (deriva de la cuv. grecesc kryo "rece" sau "prea rece"), este termenul care descrie partile colective ale suprafetei Pamantului unde apa este in forma solida, inclusiv gheata marilor, a raurilor, acoperirile de zapada, ghetari si sol inghetat. Criosfera este o parte integrala a sistemului climatic global cu importante legaturi si feedback-uri generate prin influenta sa asupra energiei suprafetei si fluxului umiditatii din nori, precipitatii, hidrologie si circulatia atmosferica si oceanica.

Topirea ghetarilor determina si schimbarea hartilor geografice

Cauze si efecte:

Zapada si gheata marii, pe arii extinse dar volum relativ mic sunt conectate la interactiuni si feedback-uri la nivel global, inclusiv reflectia solara si circulatia oceanelor. Permafrost influenteaza continutul apei solului si vegetatia peste vaste regiuni si este componenta criosferei cea mai sensibila la trendul de incalzire a atmosferei. Cand permafrost se incalzeste, materialul organic stocat poate emana gaze greenhouse in atmosfera si astfel sa duca la cresterea ratei incalzirii globale. Ghetarii la fel ca si raurile si gheata lacurilor, cu arii si volum mai mici reactioneaza relativ rapid la efectele climatice, influentand ecosistemul si activitatile oamenilor la nivel local si actioneaza ca buni indicatori ai modificarii climei.

* Permafrost: Strat de sol îngheţat permanent si in timpul verii. (cf. germ. Permafrost, fr. permafrost < perma- din engl. permanent şi frost (= gheaţă; îngheţat)

Cele mai mari variatii pe sezon la ariile de gheata si straturile de zapada sunt in emisfera nordica.Stratul de sus creste de la vara la iarna cu factor 6, in timp ce partea de jos doar se dubleaza de la vara la iarna. Diferenta se datoreaza stratului de zapada: in emisfera Nordica stratul de zapada de pe sol varieaza de la mai. Acest lucru inseamna ca este mai putina gheata multi-anuala in Antarctic decat in Arctic.

Intinderile de zapada din emisfera nordica se reduc cu aproximativ 1,3 % la fiecare 10 ani incepand de acum 40 ani.

La latitudinile medii se vor semnala mari reduceri ale zonelor inzapezite in contrast cu ceea ce se va intampla in Canada Arctica si Siberia unde sunt prevazute mari cresteri are caderilor de ninsoare.

Temperaturile din zonele montane sunt in crestere avand efecte deloc benefice.

Cauze si efecte:

Cauze si efecte:Fauna si vegetatia sunt serios afectate de modificarile cantitatilor de zapada mai ales in zonele unde interactiunea dintre ele este semnificativa.Zapada reflecta lumina solara avand un impact anume asupra climei. Lipsa suprafetelor cu zapada si deci lipsa reflectiei luminii solare vor avea efecte negative la nivel global.De asemenea va fi afectata si cantitatea de apa ca urmare a scaderilor cantitatilor de zapada..

Cele doua mari intinderi de gheata, Groelanda si Antarctica influenteaza de mii si milioane de ani climatul dar ar putea avea si efecte mai rapide si anume modificarea nivelelui marilor si oceanelor.Zapada si ghetarii cu ale lor suprafete intinse si volume relativ mici sunt in plina interactiune cu fenomenele globale ca reflectivitatea solara si circulatia oceanelor.Permafrostul este unul din componentele cele mai sensibile la schimbarile de temperatura astfel incat pe masura ce se incalzeste va elibera prin intermediul materiilor organice din componenta sa gaze cu efect de sera care vor amplifica fenomenul de incalzire globala.

Cauze si efecte:

Ghetarii, calotele glaciare, raurile si lacurile reactioneaza destul de rapid la efectele climei afectand ecosistemele si activitatile umane la o scara zonala, fiind foarte buni indicatori ai schimbarilor climatice.

Una din concluziile cele mai importante ale raportului este probabil acela ca incalzirea globala din ultimii 50 ani este datorata factorului uman

In ultimii 30 ani se observa o scadere a suprefetei inghetate din zona Arctica cu aproximativ 8,9 % pe decada in septembrie si 2,5 % pe decada in martie. Se poate observa exact aceleasi efecte ca si in cazul reducerii cantitatilor de zapada de pe uscat. Va fi afectat tiparul circulatie apelor in ocean, fauna acvatica si nu numai.Reducerea anuala a masei Groelandei s- a dublat in ultimii 10 ani

Masuri:

In cadrul UE se discută despre limitarea încălzirii globale, care prevede măsuri pentru limitarea încălzirii globale la 2 °C,în contrast cu adaptarea la încălzirea globală, care prevede măsuri pentru reducerea efectelor încălzirii globale.Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de CO2 în volum. Pentru a evita foarte probabila depăşire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se întrezăreşte prin prisma programelor actuale.Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice şi utilizarea energiei din surse regenerabile.•Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive.•Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. •Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil şi prin înlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată

Concluzie finala: