Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultură Piteşti MărăcineniObiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9Contract: 119/2011Act adiţional: 6/2014Anul începerii: 2011Anul finalizării: 2014Durata: 37,5 luni Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuripomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile lasistemele tehnologice specifice agriculturii durabileDenumirea fazei VI: Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale şi experimentarea în câmp şilaborator a modelului şi soluţiei propuse șiPersoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: madalinabutac@yahoo.com

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Obiectivele ProiectuluiEvaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile.

Obiectivele Fazei VI/2014 Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şi culturale a materialului

biologic; Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al rezistenței la

ger, al parcurgerii fenofazelor de fructificare și a calității fructelor; Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu

tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene.

Coordonator proiect: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni Director proiect: Dr.ing. Mădălina BUTAC

Partener 1: Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru

Pomicultură Vâlcea Responsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDA

Partener 2: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa Responsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAI

Partener 3: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Responsabil proiect: Dr.ing. Corina GAVĂT

Partener 4: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Responsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU

Partener 5: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti Responsabil proiect: Dr.ing. Valeria PETRE

Parteneri

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei VI/2014Nr.crt Parteneri 

/acronimRezultate preconizate

(cf. Planului de realizare al proiectului)Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect ICDP 

Pitești Mărăcineni

‐Efectuarea lucrărilor de menţinere astării biologice şi culturale a materialuluibiologic;‐Evaluarea genotipurilor de măr, păr,prun, cireș, vișin, căpșun și arbuștifructiferi din punct de vedere alrezistenței la ger, al parcurgeriifenofazelor de fructificare;‐ Evaluarea calității și cantității recoltei lacireș, vișin, căpșun și arbuști fructiferi;‐ Efectuarea de hibridări artificiale la măr,păr şi prun.

‐Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şiculturale a materialului biologic în vederea conservăriibiodiversităţii.‐Evaluare a 40 genotipuri de măr, 14 de păr, 31 de prun, 14de cireș, 3 de vișin, 11 de căpșun 5 de lonicera, 6 de afin, 4de coacăz negru din punct de vedere al parcurgeriifenofazelor de fructificare;‐ Evaluarea calității și cantității recoltei la 9 soiuri de cireș,3 de vișin, 11 de căpșun și 5 de lonicera;‐ Efectuarea de hibridări artificiale: 4 combinaţii hibride lamăr, 5 la păr şi 3 la prun.

2 Partener 1 – UC –SCDP Valcea

‐Efectuarea lucrărilor de menţinere astării biologice şi culturale a materialuluibiologic;‐Evaluarea genotipurilor de nuc, alun șicastan comestibil din punct de vedere alrezistenței la ger, al parcurgeriifenofazelor de fructificare.

‐Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şiculturale a materialului biologic;‐Evaluarea a 16 genotipuri de nuc, 9 de alun și 5 de castancomestibil din punct de vedere al rezistenței la ger, alparcurgerii fenofazelor de fructificare.

3 Partener 2 – SCDP Bistrita

‐Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinata) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene.

‐Definitivarea diferentierii moleculara a unor izolate PPVde la soiurile Centenar si Stanley au relevat prezentainfectiilor cu tulpinile PPV‐D si/sau PPV‐Rec. Acesterezultate ne vor permite efectuarea unei evaluari a reactieisoiurilor Centenar si Stanley la cele doua tulpini virale‐ Diagnostic molecular al PPV, prin RT‐PCR, la selectiileLocal de Dragasani si Dunarea albastra in a confirmatstatusul „liber de PPV” doar la pomii aprtinand selectieiLocal de Dragasani. In acelasi timp rezultatele RT‐PCR aurelevat posibilitatea producerii infectiilor cu PPV prinintermediul afidelor virulifere la selectia Dunarea albastra.

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei VI/20144 Partener 3 – SCDP 

Constanta‐Efectuarea lucrărilor de menţinere astării biologice şi culturale amaterialului biologic;‐Evaluarea genotipurilor de piersic,nectarin și migdal din punct devedere al rezistenței la ger, alparcurgerii fenofazelor defructificare.

‐Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologiceşi culturale a materialului biologic;‐Evaluarea a 10 genotipuri de piersic, 5 de nectarinși 15 de migdal din punct de vedere al rezistenței lager, al parcurgerii fenofazelor de fructificare.

5 Partener 4 – SCDP Iasi

Observaţii fenologice, măsurători.Raport de cercetare ştiinţifică şi tehnică.

‐Înregistrarea şi interpretarea datelor meteo încomparaţie cu datele multianuale.‐Înregistrarea fazelor fenologice.‐Lucrări de întreţinere ale solului, tocat vegetaţia,lucrat cu discul cu palpator.‐Aplicat programul cu tratamente fitosanitare.

6 Partener 5 ‐ SCDP Voinesti

‐ Efectuarea lucrărilor de menţinerea stării biologice şi culturale amaterialului biologic;‐Evaluarea genotipurilor de măr șipăr, din punct de vedere al alparcurgerii fenofazelor defructificare;‐ Efectuarea de hibridări sexuate.

‐ Efectuarea lucrărilor de menţinere a stăriibiologice şi culturale a materialului biologic;‐Evaluarea genotipurilor de măr și păr, din punct devedere al al parcurgerii fenofazelor de fructificare;‐ Efectuarea de hibridări sexuate (3 combinaţii lamăr şi 3 la păr).

Studiile şi determinările s-au efectuat în: câmpurile de selecţie, culturile de concurs şi loturile

demonstrative de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi amplasate la ICDP Piteşti – Mărăcineni;

câmpurile experimentale de nuc, alun, castan comestibil de la SCDP Vâlcea;

câmpurile experimentale de piersic, nectarin și migdal de la SCDP Constanța;

câmpurile experimentale de cireș și vișin de la SCDP Iași;

câmpurile experimentale de măr și păr de la SCDP Voinești;

laboratorul de virusologie de la SCDP Bistrița.

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

În această etapă s-au efectuat următoarele observații și determinări:

1. Aprecierea rezistenţei la ger a mugurilor de rod prin recoltarea a 100 muguri de rod din diferite părţi ale coroanei (baza, centru şi partea superioară a coroanei) şi secţionarea lor.

2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare după Fleckinger (stadii reper). Astfel s-a notat:

– începutul înfloritului – când apar primele flori deschise;– intensitatea înfloritului – prin acordarea de note de la 1 (intensitate scăzută) la 5 (înflorite foarte

abundentă);– sfârșitul înfloritului – când se scutură petalele de pe ultimele flori;– maturitatea de recoltare – s-a notat data coacerii fructelor.

3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor pe bazadeterminărilor şi observaţiilor efectuate asupra unor probe medii, astfel:

- mărimea s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor dintr-o probă (25 fructe) şi s-a calculat greutatea medie a fructelor, în g/fruct, dar și prin măsurarea calibrului;

- conţinutul în substanţă uscată solubilă s-a determinat cu ajutorul refractometrului digital, în procente Brix.

4. Efectuarea de hibridări artificiale prin respectarea următoarelor etape de lucru: alegerea genitorilor în funcție de obiectivele stabilite, castrarea florilor (acolo unde a fost cazul), izolarea florilor, polenizarea florilor, recoltarea fructelor hibride și extragerea semințelor și sâmburilor hibrizi.

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

Activitate 4.1. Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale

REZULTATE OBȚINUTE – CO – ICDP PITEȘTI MĂRĂCINENI

• Întreţinerea corespunzătoare a microculturilor și culturilor de concurs, precum și a loturilor demonstrative: lucrări ale solului (arat, discuit, erbicidat), tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, tăieri corespunzătoare, precum şi înlocuirea soiurilor dispărute din câmpurile experimentale.

• Astfel, la începutul perioadei de vegetaţie, pentru prevenirea infecţiilor cu bacterii şi ciuperci fitopatogene, la speciile măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, piersic, arbuşti fructiferi şi căpşun, s-a efectuat un tratament cu Zeamă bordeleză conc. 0,5%, iar pentru reducerea rezervei hibernante de dăunători, s-a efectuat un tratament cu: Mospilan 20 SG la doza de 0,45 kg/ha + Toil conc. 0,5%. Tratamentul s-a aplicat la începutul dezmuguritului

Rezerva biologică de boli și dăunători din parcelele experimentale-Lab. Genetica

Nr.crt. Specia Perioada Produse

recomandate

Doza/ha /

Conc. %Observaţii

1. PĂR Urgent !Mospilan 20 SG

+Toil

0,3 kg/ha0,5%

- zbor masiv de adulţi hibernanţi şifoarte multă pontă depusă!

2. PRUN Până la buton verde

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

Colecţie + microcultură (113L):rezervă de păduche din San-José,

acarieni (eriofizi, Acalitusphloeocoptes)

3. CIREŞVIŞIN

Umflarea mugurilor

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

Lot cireş Cultură concurs vişin (124L):- rezervă mare de Ceresa bubalus.

4. MĂR Începutul dezmuguritului

Mospilan 20 SG+

Toil +

Bumper 250 EC*

0,3 kg/ha0,5%

0,03%

Lot Banca mondială (118L)*:- rezervă de făinare, afide şi

acarieni. Hibrizi (118L):- rezervă de păduchele din San-José

Hibrizi pe rădăcini proprii(125L)

- rezervă de afide, acarieni, păd. dinSan-José.

• În Laboratorul de Arbuşti fructiferi şi căpşun s-a extins atacul cicadei gheboase – Ceresa bubalus. Din cauza inciziilor făcute de dăunător în ramuri, circulaţia sevei se întrerupe, ramurile nu se mai dezvoltă normal şi în cele din urmă se usucă. De aceea, s-au luat următoarele măsuri de combatere: tăierea şi arderea lăstarilor infestaţi; distrugerea buruienilor – gazda principală a larvelor; tratament chimic la sfârşitul repausului vegetativ, pentru distrugerea pontei cu Mospilan 20 SG la doza de 0,45 kg/ha + Toil conc. 0,5%.

Rezerva biologică de boli și dăunători din parcelele experimentale-Lab. Arbusti fructiferi

Nr. Specia Perioada Produse recomandate

Doza/ha /Conc. % Observaţii

1. COACĂZDezmugurit –

începutul înfrunzitului

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

P 17L (hibrizi Italia/şpalieri):- rezervă de Ceresa bubalus şi păd. din

San–José

2. MURSfârşitul

repausului vegetativ

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

P 17 L (hibrizi Italia/şpalieri):- rezervă de Ceresa bubalus şi

Lasioptera rubi. cultură conc. (9A):- rezervă de Ceresa bubalus.

3. ZMEURSfârşitul

repausului vegetativ

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

cultură concurs (16L):- rezervă de Ceresa bubalus şi

Lasioptera rubi.

4. AFIN

Sfârşitul repausului vegetativ

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

Parcelele 28L, 29L, 27L, 26CC,9A:

- rezervă mare de Ceresa bubalus –cicada gheboasă.

5.ARONIA

LONICERAMĂCEŞ

Sfârşitul repausului vegetativ

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3kg/ha0,5%

Parcela 13 L:- rezervă de Ceresa bubalus.

6. CĂTINĂSfârşitul

repausului vegetativ

Mospilan 20 SG+

Toil

0,3 kg/ha0,5%

Parcela 24 L:- rezervă de Ceresa bubalus.

În fazele următoare de vegetaţie s-au efectuat următoarele tratamente:- La măr, pentru combaterea insectelor minatoare Phyllonorycter blancardella şi Leucoptera scitella s-au efectuat tratamente cu Syllit 400 SC – 0,13% + Mavrik 2 F + 0,05%, iar pentru infecţiile cu rapăn şi făinare s-au efectuat tratamente cu Alliette 80 WDG – 0,3%, Dimilin 25 Wp – 0,03%, Score 250 EC – 0,015%, Bravo 500 SC – 0,15%;- La păr şi gutui pentru arsura bacteriană s-au efectuat tratamente cu Alliete 80 WDG -0,3% ;- La sâmburoase (prun, cireş, vişin) s-au aplicat tratamente cu produsul Folicur Solo – 0,1% pentru combaterea moniliozelor, cu Mospilan 20 SG pentru combaterea păduchilor, iar în plus la prun pentru combaterea viespei sâmburilor s-a aplicat şi Calypso 480 SC –0,02%- La piersic s-a semnalat o infecţie puternică de Taphrina deformans –băşicarea frunzelor – şi s-a aplicat Score 250 EC – 0,02% şi Bravo 500 SC – 0,15% ;- La arbuşti fructiferi şi căpşun s-au efectuat tratamente cu Score 250 EC – 0,02% şi Mavrik 2F – 0,05%.

• Particularităţile meteorologice ale intervalului 1 ianuarie 2014 – 31 mai 2014 şi influenţa acestora asupra proceselor de creştere şi fructificare ale pomilor la Piteşti – Mărăcineni

• În lunile ianuarie și februarie 2014 temperatura medie lunară a fost de 0,1oC și respectiv 1,7oC, fiind situate peste normala zonei; temperatura minima a aerului a fost de -3,3oC în ianuarie, respectiv -2,3oC în februarie, ambele fiind peste normala zonei, minima zilnică absolută fiind de -15,5oC în luna ianuarie 2014 față de -24,4oC normala zonei și de -14,8oC în luna februarie 2014 față de normala zonei care a fost de -23,4oC, aceste temperaturi ridicate fiind însoțite de precipitații scăzute în luna ianuarie şi de zăpadă în luna februarie (Tabel 3), fără a avea, însă, influențe negative asupra mugurilor de rod la speciile de pomi și arbuști fructiferi. A urmat apoi o perioadă foarte călduroasă, în luna martie cu o temperatură medie de 8,1oC fiind cu 3,5oC peste normala zonei, minima zilnică absolută fiind doar de 2,5oC, iar maxima yilnică absolută fiind de 21,1oC. Aceste temperaturi ridicate au determinat o pornire în vegetaţie mult mai timpurie la toate speciile de pomi şi arbuşti fructiferi.

• O perioadă nefavorabilă pentru evoluția proceselor de fructificare a fost cea din luna aprilie, în perioada înfloritului, la majoritatea speciilor, când temperaturile au fost normale pentru această perioadă, dar însoțite de precipitații foarte abundente (166,4 mm - suma precipitaţiilor faţă de 55,1 mm – normala zonei), acestea influențând negativ legarea fructelor, la unele soiuri ale speciilor prun, păr și măr.

Valorile principalilor parametrii meteorologici medii ai intervalului 1.01.2014 –30.04.2014, comparați cu normala (1969-2013) - Mărăcineni – Argeș, 287 m

altitudineParametrii

meteorologici Interval Valori lunare 2013I II III IV

Temperatura medie lunară Ianuarie - Aprilie 0,1 1,7 8,1 10,91969-2013 -1,3 0,2 4,6 10,2

Media maximelor Ianuarie - Aprilie 4,9 7,2 13,8 16,01969-2013 4,0 5,5 10,7 16,8

Media minimelor Ianuarie - Aprilie -3,3 -2,3 2,5 6,21969-2013 -5,1 -3,9 -0,3 4,5

Maxima zilnică absolută Ianuarie - Aprilie 13,9 18,3 21,1 23,11969-2013 19,4 21,4 25,5 29,0

Minima zilnică absolută Ianuarie - Aprilie -15,5 -14,8 -2,4 1,51969-2013 -24,4 -23,4 -19,5 -6,0

Amplitudinea termică medie zilnică

Ianuarie - Aprilie 8,1 9,5 11,3 9,8

1969-2013 9,1 9,4 11,0 12,2

Durata de strălucire a soarelui (suma lunară ore)

Ianuarie - Aprilie 83,4 103,4 196,7 137,5

1969-2013 97,8 114,2 158,2 189,9

Umiditatea relativă a aerului (%)

Ianuarie - Aprilie 82,9 75,8 61,4 69,91969-2013 81,1 78,4 72,1 69,6

Precipitații atmosferice (suma lunară, mm)

Ianuarie - Aprilie 25,2 18,2 60,0 166,41969-2013 32,1 34,6 34,7 55,1

ETo Penman-Monteith (suma lunară, mm)

Ianuarie - Aprilie 10,7 19,3 57,9 66,8

1969-2013 9,0 16,8 38,8 64,6

Deficit pluviometric (ETo –precipitaţii, mm)

Ianuarie - Aprilie -14,5 1,1 -2,1 -99,6

1969-2013 -23,1 -17,9 4,1 9,4

4.2.2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare

MărNr. crt.

Soiul Începutul înfloritului

Intensitatea

înfloritului1 Romus 3 17.04 52 Romus 4 18.04 43 Romus 5 18.04 44 Rustic 20.04 35 Rebra 19.04 36 Redix 18.04 37 Pionier 17.04 58 Iris 18.04 39 Generos 18.04 4

10 Ciprian 18.04 311 Luca 17.04 312 Bistriţean 17.04 213 Starkprim 18.04 214 Aura 18.04 215 Jonaprim 18.04 316 Dani 19.04 317 Alex 19.04 318 Doina 20.04 319 Salva 19.04 320 Productiv de

Cluj18.04 4

21 Estival 17.04 422 Precoce de

Ardeal17.04 3

23 Nela 17.04 324 Rosana 18.04 425 Topaz 18.04. 326 Red Topaz 18.04 327 Rubinola 20.04 328 Luna 17.04 329 Sirius 18.04 430 Orion 18.04 431 Opal 17.04 332 Iniţial 17.04 233 Ariane 20.04 334 Dalinbel 19.04 435 Dalinco 20.04 436 Dalinred 21.04 437 Crimson Crisp 20.04 338 Goldrush 21.04 239 Enterprise 20.04 340 Ariwa 21.04 3

PărNr. crt. Soiul Începutul

înflorituluiIntensitatea înfloritului

1 Monica 10.04 52 Paramis 12.04 53 Paradise 12.04 54 Paradox 10.04 35 Ervina 12.04 46 Jubileu 50 14.04 47 Milenium 12.04 58 Virgiliu hibernal 12.04 59 Orizont 10.04 510 Tudor 10.04 511 Conference 11.04 312 Abatele Fetel 12.04 413 Santa Maria 11.04 514 Packham’s Triumf 11.04 5

PrunNr. crt.

Genotipul Început înflorit

Intensitate înflorit

1 Carpatin 06.04 52 Centenar 02.04 53 Tita 05.04 54 Agent 05.04 45 Roman 04.04 46 Romanța (sin. HL 3/15,

Robelle)02.04 5

7 HL 11/77 04.04 58 HL 12/9 03.04 59 Leo 07 06.04 310 Romaner 05.04 511 Zamfira 03.04 412 Elena 05.04 513 Jubileu 50 03.04 314 Ivan 05.04 515 Iulia 02.04 516 Dani 04.04 417 Geta 05.04 518 Andreea 04.04 419 Cacanska Lepotica 02.04 520 Cacanska Rodna 02.04 521 Mildora 05.04 522 Avalon 03.04 323 Voyageur 04.04 524 Valor 02.04 525 Vision 04.04 526 Stanley (Mt) 04.04 527 Angelino 30.03 528 Black Diamond 01.04 429 Black Star 01.04 330 Black Beauty 30.03 431 Black Amber 01.04 4

Cireș și vișinNr. crt.

Genotipul Început înflorit Intensitate înflorit

Epoca de maturare

Cireş1 Rubin 6.04 5 6.062 Severin 6.04 5 1.063 Daria 5.04 5 7.064 Superb 6.04 5 17.055 HC 49/23 5.04 4 1.066 Kordia 11.04 5 11.067 Skeena 10.04 5 14.068 Ferovia 11.04 5 14.069 Sunburst 9.04 5 7.0610 Georgia 7.04 4 5.0611 Adriana 8.04 4 5.0612 Sweetheart 8.04 3 8.0613 Cristalina 9.04 3 6.0614 Hardy Giant 7.04 3 6.06

Vişin1 Rival 15.04 5 1.062 Ţarina 14.04 5 28.053 Timpurii de

Piteşti14.04 5 2.06

Arbusti fructiferi

Coacăz

Afin

Nr. crt. Genotipul Început înflorit

Sfârşit înflorit Epoca de maturare

1 Loni 29.03 15.04 13.052 Cera 30.03 14.04 19.053 Kami 29.03 14.04 18.054 SL 15 30.03 20.04 19.055 SL 49 1.04 24.04 19.05

Lonicera

Nr. crt. Genotipul Început înflorit Sfârşit înflorit

1 Simultan 14.04 10.052 Lax 11.04 13.053 Delicia 11.04 16.054 Safir 20.04 15.055 Azur 21.04 19.056 Agusta 22.04 20.05

Nr. crt. Genotipul Început înflorit

Sfârşit înflorit Intrarea în pârgă

1 Poli 51 1.04 18.04 8.062 Deea 9.04 11.04 8.063 Abanos 9.04 11.04 9.064 Geo 10.04 16.04 9.06

Capsun

Soi Începutul înfloritului Epoca de maturarea

Record 21.04 05.06Magic 19.04 26.05Benton 17.04 04.06

Alba 17.04 23.05Real 20.04 02.05

Queen Elisa 19.04 03.05Mira 19.04 03.05

Onebor 21.04 04.06Coral 18.04 23.05

Premial 15.04 22.05

Capacitatea de germinare şi viabilitatea polenului la unele

soiuri de prun studiateNr. crt.

Soiul Capacitatea de germinare (%)

Viabilitatea polenului (%)

1 Valor 48,07 92,212 Romanţa 31,05 96,793 Agent 25,00 92,454 Andreea 55,77 95,245 Stanley (mt) 51,72 94,38

Capacitatea de germinare şi viabilitatea polenului la soiul de prun

Andreea

4.2.3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor – cireș şi vişin

Nr. crt.

Soiul Greutate fruct

(g)

Conţinut în substanţă uscată (%)

Cireş1 Superb 4,0 12,82 Hardy Giant 4,5 18,03 Georgia 4,8 14,94 Adriana 6,2 18,05 Skeena 6,0 16,86 Sunburs 6,8 16,07 Ferovia 6,8 16,08 Kordia 7,5 16,59 Cristalina 8,0 17,5Vişin1 Ţarina 5,5 17,82 Rival 4,5 16,83 Timpurii de Piteşti 4,8 18,5

Skeena

Kordia

Sunburst

Rival

4.2.3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor – căpșun

Nr. crt.

Soiul Greutate fruct (g)

Conţinut în substanţă

uscată (%)1 Premial 12,5 10,02 Benton 12,0 9,53 Coral 11,8 11,84 Real 16,0 9,05 Onebor 16,2 8,26 Alba 16,8 7,87 Magic 17,0 8,88 Ecord 18,6 7,59 Mira 26,0 6,910 Queen Elisa 20,2 8,011 Elsanta 20,5 11,6

Mira

Alba

4.2.3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor – lonicera

Kami

Nr. crt.

Soiul Greutate bace (g)

Conţinut în substanţă

uscată (%)1 Kami 1,0 16,22 Loni 0,7 16,53 Cera 0,8 14,24 SL 15 1,1 12,55 SL 49 1,4 10,1

4.2.4. Efectuarea de hibridări artificialeSituaţia combinaţiilor hibride efectuate la măr în 2014

Combinaţia hibridă Nr. inflorescenţe polenizate

Nr. fructe legate Procent legare

Topaz x Ariane 252 16 6,35

Topaz x Crimson Crisp 351 22 6,26Topaz x Dalinette 264 53 20,07

Topaz x Romus 5 312 49 15,71

TOTAL 1.179 140 11,87

Situaţia puieţilor hirizi de măr plantaţi în pepinieră în 2014 (rezultati din combinaţiile efectuate în anul 2013)

Combinaţia hibridă Nr. inflorescenţe polenizate

Nr. fructe legate

Nr. puieţi plantaţi

Goldrush x Golden Lasa 233 4 13Pinova x Golden Lasa 372 26 92Crimson Crisp x Ariwa 274 58 146TOTAL 879 88 251

4.2.4. Efectuarea de hibridări artificialePlante hibride de măr din seria 2013 (primăvara 2014)

4.2.4. Efectuarea de hibridări artificialeSituaţia combinaţiilor hibride efectuate la păr în 2014

Situaţia puieţilor hirizi de păr plantaţi în pepinieră în 2014 (rezultati din combinaţiile efectuate în anul 2013)

Combinaţia hibridă Nr. inflorescenţe polenizate Nr. fructe legate Procent legare

Angelys x Cu miezul roşu 103 17 16,50Packam s Triumph x Păr pulpă roşie 206 33 16,02Cu miezul roşu x Williams 108 21 19,44Socrovisce x Monica 56 5 8,93Xenia cu miezul roşu 205 28 13,66TOTAL 678 104 15,33

Obiectiv / Combinaţia hibridă Nr. inflorescenţe polenizate

Nr. fructe legate Nr. puieţi plantaţi

Socrovisce x R3C1P1 (Ervina x Euras) 191 21 -Socrovisce x R3C2P4 (Euras x Tse Li) 240 47 13Socrovisce x Paradox 350 20 21Paramis x Cu miezul roşu 456 31 2Paramis x Paradise 418 13 6Paramis x Selecţia BO 51-23-19 280 14 -Rockit (PN) - - 60TOTAL 1.935 146 102

4.2.4. Efectuarea de hibridări artificialeSituaţia combinaţiilor hibride efectuate la prun în 2014

Situaţia puieţilor hirizi de prun plantaţi în pepinieră în 2014 (rezultati din combinaţiile efectuate în anul 2013)

Combinaţia hibridă Nr. flori polenizate Nr. fructe legate Procent legareCacanska LepoticaX Ruth Gerstetter

1.227 341 27,79

Romanţa x Valor 1.042 223 21,40Agent x Romanţa 730 87 11,92TOTAL 2.999 651 21,70

Nr. crt.

Combinația hibridă Nr. flori polenizate

Nr. fructe legate Nr. puieţi răsăriţi în pepinieră

1 Andreea x Vision 3.407 874 192 Cacanska Lepotica x Voyageur 2.461 826 223 Tuleu timpuriu x Valor 2.464 157 54 Carpatin x Mount Royal 1.963 83 05 Stanley x Andreea 1.996 150 7

Total 13.971 2.090 53

REZULTATE OBȚINUTE – P1 – SCDP VÂLCEA

4.2.2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare – alun –flori femele

NrCrt

Luna Temperatura Umiditatea relativă Precipitaţii totale l/mpMinima Maxima Minima Maxima

1 Ianuarie -3,5 6,5 71,04 97,52 26,02 Februarie 4,1 8,2 61,33 97,18 56,63 Martie 3,6 15,4 44,39 88,42 51,24 Aprilie 6,3 23,2 48,20 93,20 127,65 Mai (1-14) 7,6 19,3 51,15 97,15 88,8

Nrcrt Soiul

Începutul/stadiul

Flori femeleData

Sfârşitul /stadiulFlori femele Data

1 Valcea 22 Ef 01.02.2014 Ef3 17.03.20142 Cozia Ef 14.02.2014 Ef3 17.03.20143 Romavel Ef 07.02.2014 Ef3 17.03.20144 Uriaşe de Vâlcea Ef 18.02.2014 Ef3 17.03.20145 Arutela Ef 07.02.2014 Ef3 17.03.20146 Natval Ef 06.02.2014 Ef3 16.03.20147 Primval Ef 04.02.2014 Ef3 16.03.20148 Valverd Ef 12.02.2014 Ef3 06.03.20149 Roverd Ef 16.02.2014 Ef3 06.03.2014

REZULTATE OBȚINUTE – P1 – SCDP VÂLCEA

4.2.2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare – alun –flori mascule

Nrcrt

SoiulÎnceputul/

stadiulFlori femele

DataSfârşitul/

stadiulFlori femele

Data

1 Roverd Fm2 03.02.2014 Hm 10.03.20142 Valcea 22 Fm2 14.02.2014 Hm 17.03.20143 Cozia Fm2 14.02.2014 Hm 17.03.20144 Romavel Fm2 14.02.2014 Hm 10.03.20145 Uriaşe de Vâlcea Fm2 25.02.2014 Hm 17.03.20146 Arutela Fm2 14.02.2014 Hm 17.03.20147 Natval Fm2 24.02.2014 Hm 17.03.20148 Primval Fm2 24.02.2014 Hm 17.03.20149 Valverd Fm2 03.02.2014 Hm 10.03.2014

NrCrt.

Soiul Începutul înfloririi

florilor femele (data)

Sfârşitul înfloririi florilor femele

(data)

Începutul înfloririi florilor mascule

(data)

Sfârşitul înfloririi florilor mascule

(data)

1 Valrex 14.04.2014 08.05.2014 14.04.2014 23.04.20142 Valcor 06.05.2014 16.05.2014 14.04.2014 23.04.20143 Valmit 14.04.2014 23.04.2014 15.04.2014 30.04.20144 Roxana 17.04.2014 30.04.2014 24.04.2014 30.04.20145 Mihaela 28.04.2014 05.05.2014 30.04.2014 12.05.20146 Velniţa 15.04.2014 23.04.2014 23.04.2014 30.04.20147 Portval 28.04.2014 05.05.2014 30.04.2014 12.05.20148 Valcris 21.04.2014 08.05.2014 25.04.2014 05.05.20149 Valstar 14.04.2014 23.04.2014 15.04.2014 30.04.201410 Timval 01.05.2014 16.05.2014 14.04.2014 23.04.201411 Unival 01.05.2014 16.05.2014 14.04.2014 23.04.201412 Geoagiu 65 15.04.2014 23.04.2014 16.04.2014 28.04.201413 Germisara 17.04.2014 23.04.2014 23.04.2014 30.04.201414 Orăştie 17.04.2014 23.04.2014 16.04.2014 28.04.201415 Suşiţa 28.04.2014 05.05.2014 30.04.2014 12.05.201416 Jupâneşti 30.04.2014 07.05.2014 19.04.2014 08.05.2014

4.2.2. Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare – nuc

• La castanul comestibil – în data de 20.05.2014 s-a declanşat înfloritul la soiurile şi clonele de castan Romval, Casval, Castan precoce cl2, Castan precoce cl3 şi Castan precoce cl4.

• SCDP Bistrita, în calitate de partener la proiectul ADER 1.1.9. are responsabilitatea de a evalua reactia diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinata) ale virusului Plum pox, in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene. Cercetările sunt efectuate într-o livada experimentală de prun (cultură de concurs) aflată în perimetrul SCDP Bistriţa, unde au fost identificate anterior tulpinile virale PPV-D şi PPV-Rec (Zagrai si colab., 2010).

• Tehnologia aplicata pentru menţinerea stării biologice şi culturale a livezii experimentale a fost cea uzuală, aplicată în productie. Combaterea buruienilor s-a realizat prin erbicidare pe randul de pomi şi prin cosire pe interval. Combaterea bolilor şi dăunătorilor s-a realizat prin tratamente fitosanitare efectuate în baza buletinelor de avertizare emise.

• Cercetarile privind diferentierea moleculara a izolatelor PPV au fost extinse la alte doua soiuri de prun (Centenar si Stanley), cu larga raspandire in tara noastra. Rezultatele preliminare obtinute in faza anterioara, respectiv diferentierea in regiunea genomica (Cter) CP, a relevat prezenta a doua tulpini virale (PPV-D si/sau PPV-M/PPV-Rec), in infectii singulare sau mixte. Intrucat diferentierea tulpinii PPV-M de tulpina PPV-Rec nu este posibila in regiunea genomica corespunzătoare (Cter) CP, se impune diferentierea acestora pe alte regiuni genomice, lucru care a fost efectuat in aceasta etapa. Astfel, diferentierea izolatelor a fost extinsa si pe regiunile genomice corespunzătoare (C-ter)NIb/ (N-ter) CP şi CI.

REZULTATE OBȚINUTE – P2 – SCDP BISTRIȚA

• Metodologia de diferentiere moleculara s-a realizat prin RT-PCR si a presupus parcurgerea următoarelor etape de lucru:- extracţia ARN-ului total din frunzele de prun care prezentau simptome ale infecţiei cu Plum pox;- revers-transcrierea şi amplificarea cu primeri specifici regiunilor genomice corespunzătoare (C-ter)NIb/ (N-ter)CP şi CI.- electroforeza in gel de agaroza a produsilor amplificati.

• Rezultatele RT-PCR la utilizarea amorselor CIP-D / CIP-DR prezentate la foto 1 (linia de sus) evidentiaza prezenta de ampliconi la toate izolatele PPV apartinand soiurilor Centenar si Stanley. Dimpotriva, nu exista nici un semnal de amplificare (cu exceptia controlului pozitiv) la utilizarea amorselor CIP-M / CIP-MR (foto 1, linia de jos) ceea ce releva absenta susei PPV-M la toate izolatele testate.

REZULTATE OBȚINUTE – P2 – SCDP BISTRIȚA

• Referitor la comportarea selectiilor Dunarea albastra si Local de Dragasani la infectiile naturale cu PPV, in aceasta faza s-a continuat monitorizarea si diagnosticul molecular la pomii apartinand celor doua selectii. Diagnosticul molecular al PPVs-a efectuat prin tehnica RT-PCR folosind amorsele polivalente P1/P2 si protocolul descris in etapa anterioara. Rezultatele RT-PCR prezentate in foto 3 (linia 1, de sus) arata semnale de amplificare foarte clare la trei din cei 10 pomi apartinand selectiei Dunarea albastra, similare controlului pozitiv. De asemenea, la un al patrulea pom poate fi observat un semnal mai slab, dar care indica totusi prezenta virusului. Rezultatele in ansamblu releva ca aceasta selectie poate fi infectata in mod natural prin intermediul afidelor virulifere. Trebuie insa precizat ca desi patru din cei 10 pomi apartinand selectiei Dunarea albastra au fost gasiti infectati cu PPV prin RT-PCR, simptome pe frunze au putut fi observate doar pe un singur pom, iar in acest caz simptomele au fost slab evidente si localizate pe o singura ramura. Va fi interesant de verificat daca pomii infectati manifesta simptome pe fructe si cat de evidente sunt acestea.

• Rezultatele RT-PCR efectuate la pomii apartinand selectiei Local de Dragasani a confirmat statusul „liber de PPV” la toti pomii testati. Mentionam ca un pom din cei sase existenti initial s-a uscat. Observatiile efectuate la acest pom sugereaza ca uscarea s-a produs din cauza drajonilor derivati din portaltoi care s-au infectat si au declansat reactia de hipersensibilitate. Ceilalti pomi ramasi nu au manifestat simptome de PPV si raman sub observatie.

•

REZULTATE OBȚINUTE – P2 – SCDP BISTRIȚA

M 1 2 3 4 5 6 7 8 C- D+ C- D+

Foto 1. Electroforeza in gel de agaroza a produsilor PCR corespunzatori regiunii genomice CI:Linia 1(de sus): ampliconi rezultati din PCR cu amorse CIP-D / CIP-DRM – marker; 1-3 –izolate PPV soi Centenar; 4-8 –izolate PPV soi Stanley; D+ control pozitiv PPV-D, C-control negativ Linia 2 (de jos): ampliconi rezultati din PCR cu amorse CIP-M / CIP-MRM – marker; 1-3 –izolate PPV soi Centenar; 4-8 –izolate PPV soi Stanley; M+ control pozitiv PPV-M, C-control negativ

M 1 2 3 4 5 6 7 8 C- M+ C- M+

Foto 2. Electroforeza in gel de agaroza a produsilor PCR corespunzatori regiunii genomice (C-ter)NIb/ (N-ter)CP: ampliconi rezultati din PCR cu amorse mD5/mM3M – marker; 3-izolat PPV soi Centenar; 5,6,7-izolate PPV soi Stanley, C-control negativ R- control pozitiv PPV-Rec

M 1 2 3 4 5 6 7 8 C- M+ C- M+

M 3 5 6 7 C- R

In contextul prezentat exista probabilitatea foarte mare ca toate izolatele cu status preliminar PPV-M sa fie in realitate PPV-Rec. Acet aspect a fost verificat prin utilizarea in RT-PCR a unei perechi de amorse (mD5/mM3) care confirma / infirma prezenta susei PPV-Rec. Rezultatete (foto 2) au confirmat ca toate izolatele care au reactionat la amplificarea cu P1/PM si CIP-D / CIP-DR apartin susei PPV-Rec.

Diferentierea izolatelor PPV in regiunea genomica corespunzătoare (Cter) CP,(C-ter)NIb/ (N-ter)CP si CI

Nr. izolat

Denumire izolat IC-RT-PCR(2012)

Status preliminar

RT-PCR(2013)

Status final

P1/PD P1/PM CIP-D /CIP-DR

CIP-M /CIP-MR

mD5/mM3

1 Centenar 3/16 + - PPV-D + - NT PPV-D

2 Centenar 3/18 + - PPV-D + - NT PPV-D

3 Centenar 3/19 - + PPV-M + - + PPV-Rec

4 Stanley 3/22 + - PPV-D + - NT PPV-D

5 Stanley 3/23 - + PPV-M + - + PPV-Rec

6 Stanley 3/24 + + PPV-D+PPV-M

+ - + PPV-D+PPV-Rec

7 Stanley 3/25 - + PPV-M + - + PPV-Rec

8 Stanley 5/ + - PPV-D + - NT PPV-D

• Referitor la comportarea selectiilor Dunarea albastra si Local de Dragasani la infectiile naturale cu PPV, in aceasta faza s-a continuat monitorizarea si diagnosticul molecular la pomii apartinand celor doua selectii. Diagnosticul molecular al PPVs-a efectuat prin tehnica RT-PCR folosind amorsele polivalente P1/P2 si protocolul descris in etapa anterioara. Rezultatele RT-PCR prezentate in foto 3 (linia 1, de sus) arata semnale de amplificare foarte clare la trei din cei 10 pomi apartinand selectiei Dunarea albastra, similare controlului pozitiv. De asemenea, la un al patrulea pom poate fi observat un semnal mai slab, dar care indica totusi prezenta virusului. Rezultatele in ansamblu releva ca aceasta selectie poate fi infectata in mod natural prin intermediul afidelor virulifere. Trebuie insa precizat ca desi patru din cei 10 pomi apartinand selectiei Dunarea albastra au fost gasiti infectati cu PPV prin RT-PCR, simptome pe frunze au putut fi observate doar pe un singur pom, iar in acest caz simptomele au fost slab evidente si localizate pe o singura ramura. Va fi interesant de verificat daca pomii infectati manifesta simptome pe fructe si cat de evidente sunt acestea.

• Rezultatele RT-PCR efectuate la pomii apartinand selectiei Local de Dragasani a confirmat statusul „liber de PPV” la toti pomii testati. Mentionam ca un pom din cei sase existenti initial s-a uscat. Observatiile efectuate la acest pom sugereaza ca uscarea s-a produs din cauza drajonilor derivati din portaltoi care s-au infectat si au declansat reactia de hipersensibilitate. Ceilalti pomi ramasi nu au manifestat simptome de PPV si raman sub observatie.

•

REZULTATE OBȚINUTE – P2 – SCDP BISTRIȚA

Foto 2. Electroforeza in gel de agaroza a produsilor PCR rezultati din amplificarea cu amorsele polivalente P1/P2Linia 1(de sus): M -marker; 1-10 – probe Dunarea albastra (10 pomi); C-control negativ; C+ contol pozitiv PPVLinia2(de jos): M -marker; 1-5– probe Local de Dragasani (5 pomi); C-control negativ; C+ contol pozitiv PPV

M 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C- C+ C+

M 1 2 3 4 5 C- C+ C+

REZULTATE OBȚINUTE – P3 – SCDP CONSTANȚA• SCDP Constanta are ca obiectiv principal testarea ecologică a genotipurilor termofile

(piersic, nectarin, migdal) rezistente/tolerante la secetă, insolaţie, temperaturi extreme, boli şi dăunători specifici adaptate arealelor afectate de schimbări climatice ireversibile.

• Condiţiile climatice din iarna anului 2013 și primăvara anului 2014 s-au caracterizat prin temperaturi medii ridicate şi precipitaţii scăzute, excepție făcând luna Ianuarie 2014, când s-au înregistrat precipitații de 63,9 mm (tabelul 1). În perioada de primăvară au fost înregistrate amplitudini mari între temperatura înregistrată pe parcursul zilei şi cea înregistrată noaptea sau dimineaţa devreme; radiaţia solară a fost foarte ridicată în lunilr martie și aprilie.

• În câmpurile exerimentale au fost executate lucrări de arat şi de discuit, tăieri de fructificare începând cu luna februarie-martie şi tratamente fito-sanitare (la piersic un tratament cu zeamă bordeleză 0,5% şi Alcupral în faza de dezmugurire şi la buton roz și la cais un tratament cu Score şi Chorus în fenofaza de înflorire 10% și de înflorire deplină.

• În vederea prezervării unor genotipuri de migdal, au fost plantate în data de 4.04.2014 un număr de 260 pomi din 59 de genotipuri diferite, distanța de plantare fiind de 4m/3m.

• De asemenea, s-a continuat cu plantarea soiurilor de piersic și nectarin în colecția națională, fiind plantați un număr de 840 pomi din 147 de soiuri și selecții, distanța de plantare fiind de 4m/4m.

REZULTATE OBȚINUTE – P3 – SCDP CONSTANȚA

Luna Temperatura (oC)Umiditatea relativă a aerului

Radiaţia solară Precipitaţii

Medie Maximă Minimă (%) W/m2 mmNoiembrie 10,2 14,0 6,34 84,10 72,23 14,9Decembrie 1,21 5,03 -2,61 81,84 54,84 8,2Ianuarie 2,14 5,64 -1,39 90,84 48,81 63,9

Februarie 3,1 7,4 -1,1 85,3 87,9 15,5Martie 8,37 13,43 3,26 75,35 169,84 37,10Aprilie 12,9 19,6 6,3 81,23 212,67 31,6

Date medii lunare ale principalelor elemente climaticela S.C.D.P. Constanţa, noiembrie 2013- mai 2014

Aspect din lotul demonstrativ de migdal înfiinţat în primăvara 2014

Fenologie migdal

Soiul Începutul înfloritului

Sfârşitul înfloritulu

i

Durata înfloritului

(zile)

Intensitatea

Preanîi 24.03 10.04 17 5Sandi 21.03 09.04 19 5Ferragnes 23.03 12.04 20 3-4Saucharet 21.03 08.04 18 4Rims 29.03 09.04 12 5Uriașe 28.03 14.04 18 5Tuono 24.03 08.04 16 5Mary Dupuy 25.03 09.04 16 5Burbank 23.03 10.04 18 3Cellerston 26.03 12.04 17 4-5Genco 23.03 07.04 15 4-5Primorski 22.03 07.04 16 4-5XYL 22.03 08.04 17 5Szegetcsepi 55 21.03 09.04 19 4Bruantinne 29.03 13.04 16 4

Fenologie piersic si nectarinNr.

crt.

Soiul /Selecţia Începutul înfloritului

Sfârşitul înfloritului

Intensitateaînfloritului

PIERSIC1. Redhaven 12.04 20.04 52. Catherine sel. 1 11.04 20.04 53. Filip (piersic plat,

pulpa albă)9.04 16.04 5

4. Raluca 9.04 17.04 55. Springold 01.04 12.04 36. Mimi 04.04 18.04 57. Cardinal 03.04 13.04 38. Southland 07.04 20.04 59. Florin (piersic plat,

pulpa galbenă)6.04 18.04 5

10. Monica 30.03 10.04 5NECTARIN

11. Marina (nectarin plat, pulpa galbenă)

8.04 17.04 5

12. Costin 29.03 11.04 513. Independance 1.04 9.04 514. Creola (nectarin plat,

pulpa galbenă)2.04 14.04 5

15. Liana (nectarin plat, pulpa albă)

31.03 13.04 5

REZULTATE OBȚINUTE – P4 – SCDP IAȘI

Fenologie cireș

Luna Temperatura Precipitaţii UmiditateMedie Maximă MinimăI -1,9 10,6 -19,9 12,8 86,4II -1,0 10,7 -18,5 26,8 88,1III 7,7 22,5 -1,4 23,8 66,6IV 10,9 24,0 -0,6 64,8 70V 15,2 30,5 0,1 51,4 73

Total 6,18 30,5 -19,9 179,6 77

Soiul Umflarea mugurelui Dezmugurit Începutul

înflorituluiSfârşitul

înfloritului

Durata înfloritului

-zile-

Bilanţul termic activ necesar de la umflare

până la sfârşitul

înfloritului (∑ t°a)

Oana 10.03 20.03 7.04 19.04 11 361,6Radu 10.03 19.03 5.04 20.04 12 374,3Iosif 11.03 25.03 9.04 21.04 15 383,4Alex 11.03 30.03 14.04 26.04 13 454,8Mihai 11.03 24.03 9.04 20.04 14 368,5

Abaterea standard

--

-- 1,58 37,90

Coeficient devariaţie (s %) -

--

- 12,16 9,76

• Diseminarea rezultatelor:• Participat la Salonului Internaţional de Inventică

PRO INVENT ediţia a XII-a, 2014, Cluj-Napoca, România cu trei certificate de omologare pentru soiurile Ludovic, Cociu şi Andrei. Premii obţinute: diploma de excelenţă şi medalia de aur acordată autorilor G. Corneanu, L. Petre şi M. Corneanu pentru Grup de invenţii „Soiuri de cireş”.

• Sesiunea de referate ştiinţifice, manifestare organizată de SCDP Iaşi pe data de 20.06.2014. Tema manifestării a fost „Sărbătoarea cireşului”. Lucrarea „Evoluţia sortimentului de cireş în zona de Nord-Est a României” a fost prezentată Power Point de autorii G. Corneanu, S. Sîrbu şi E. Iurea.

REZULTATE OBȚINUTE – P5 – SCDP VOINEȘTI

Fenologie măr

Nr. crt. Genotipul

Infloritul Durata infloritului (zile) Intensitatea înflorituluiÎnceput Sfârşit

1 H 1/11 23.04 30.04 8 32 H 1/22 22.04 30.04 9 43 H 1/112 23.04 30.04 8 24 H 3/80 27.04 30.04 9 45 H 2/75 24.04 30.04 7 36 H 1/102 24.04 30.04 7 47 H 1/7 23.04 30.04 8 48 H 4/130 25.04 01.05 7 59 H 1/78 22.04 30.04 9 410 H 9/27 24.04 30.04 7 211 H 8/86 22.04 30.04 9 512 H 1/16 25.04 01.05 7 513 H 1/27 23.04 30.04 8 314 H 1/99 23.04 30.04 8 315 H 2/125 24.04 01.05 8 416 H 1/63 26.04 01.05 6 417 H 4/131 26.04 01.05 6 518 H 8/88 25.04 01.05 7 319 H 1/46 21.04 29.04 9 520 H 1/21 22.04 29.04 8 5

Hibridări mărNr. crt. Combinaţia hibridă Flori polenizate

1 Florina x Idared 1262 Inedit x Enterprize 5203 H 1/46 x H 4/50 370

Total 1.016

Nr. crt. Combinaţia hibridă Flori polenizate1 9/34-94 x Favorita lui Clapp 2952 21/12 – 86 x Untoasă Bosc 2853 9/34-94 x Lukosova 153

Total 733

Hibridări păr

Diseminarea rezultatelor: S-a trimis la ASAS pentru„Oferta cercetării ştiinţifice pentru transfer tehnologic în agricultură,industria alimentară şi silvicultură” pentru elaborarea vol. XVII/2014, oferta„Tehnologia obţinerii puieţilor hibrizi de măr şi păr în pastile jiffy-7 însere şi solarii”,autori: Valeria PETRE, Gh. PETRE

- În această fază s-au evaluat genotipurile de măr, păr, prun, cireş, vişin, piersic, migdal, nuc, alun, căpşun, coacăz, afin, zmeur din punct de vedere al parcurgerii fenofazelor de fructificare și al calității și cantității recoltei la speciile de cireș, vișin și căpșun.- Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 6 de execuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în faza finală.

CONCLUZII