Contractor: INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE ŞI GOSPODARIRE A APELOR‐INHGAObiectivul general: 4BPM 4.1.1. Numarul /codul

proiectului

4.1.1.

Contract: 411/2011 Act Aditional: 6/2013

Anul începerii 15/11/2011 Anul finalizarii

15/12/2014 Durata (luni): 37

Denumirea proiectului:

Fundamentarea sprijinului acordat în vederea compensarii costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri generate de dezavantajele rezultate din punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE, în baza art. 38 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 şi evaluarea potentialului resurselor de apa subterane şi de suprafata ale agro-sistemelor aflate în zonele vulnerabile la modificari climatice, din sudul Romaniei.

Persoana de contact (Directorul proiect): dr. Mary Jeanne ADLER

Date contact: 3181115; Fax: +40-21-3181116; mj.adler@hidro.ro mj.adler@yahoo.com

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale Planul sectorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale 

Plan sectorial (acronim) :   ADER 2020 

Obiectivul general:Evaluarea potentialului de bunuri publice de mediu oferite de catre exploatatiile agricole incontextul valorificarii specificitatii locale pentru producţia agro – zootehnica

Obiectivul specific: Metodici de evaluare, monitorizare şi management a calitatiiresurselor de apa de suprafata si subterana din exploataţiile agricole şi zootehnice inscopul utilizarii conservative a acestora.

Scopurile proiectului

Constientizarea influentelor mutuale dintre agricultura si schimbarile climaticeSensibilizarea lucratorilor din domeniul agricol public si privat cu privire la consecinteleacestor influente asupra productieiImbunatatirea sistemelor de prognoza si prevenire a riscurilor naturale care afecteazaagricultura

2

Obiective

Etaperealizate

Etape de realizat

Etapa 1: Documentare pe baza literaturii ştiinţifice existente şi prezentareaconţinutului lucrării / 2011;

Etapa 2: Documentare complexă asupra structurilor acvifere şi a corpurilor de apãdin partea sudicã a României, cu punerea în evidenţă a parametrilor scurgerii mediişi minime pe râurile din această zonă / 2012;

Etapa 3: Identificarea zonelor de alimentare a principalelor structuri acvifere si aprincipalelor caracteristici ale exploatatiilor agricole si ferme zootehnice intr-unbazin pilot din sudul tarii si analizarea tendintei de evolutie a resurselor de apasubterana si de suprafata in diverse scenarii de modificare a conditiilor climaticeregionale / 2013;

Etapa 4: Elaborarea si testarea unei metodologii preliminare de calcul a costuluiapei utilizate in agricultura si stabilirea nivelului platilor compensatorii rezultate dinpierderile de venituri si cheltuieli suplimentare ale exploatatiilor agricole, in vedereaconsultarii grupurilor interesate / 2014.

3

Etape

R1 - Studiu privind metodologia UE de compensare a costului apei in agricultura;

R2 - Analiza diagnostic a exploatatiilor agricole si ferme zootehnice intr-un bazin pilot din sudul tarii(Buzau – Ialomita);

R3 - Prognoza evolutiei cerintelor de apa in etapa 2020;

R4 - Raport de evaluare a resurselor de apa din care se fac prelevari in exploatatiile agricole sifermele zootehnice pentru diferite scenarii de modificare a conditiilor climatice regionale;

R5 - Scenarii privind comportamentul acvifer in conditii climatice extreme si evidentierea consumurilorspecifice a exploatatiilor agricole si fermelor zootehnice intr-un bazin pilot din sudul tarii;

4

Rezultate obtinute

Codul atitudinilor pentru fermieri: un rezumat al riscurilor pe care schimbarile climatice le creazaagriculturii. Se propun atitudini care ajuta la reducerea impactului activitatii umane asupra climei, inscopul adaptarii nevoilor fermierilor la schimbarile climatice si pentru a contribui la atenuareaimpactului agriculturii asupra climei; intelegerea comportamentului acvifer necesita cunoastereafluxurilor de apa: marimea acestora, importanta lor relativa precum si dependenta lor asupraparametrilor hidrologici.

Grupuri de lucru tematice: informare, promovare si diseminare prin trei grupuri de lucru tematice(cultivatori cerale, legumicultura si pomicultura, zootehnie) care urmaresc schimbarea atitudinii siconstientizarea conexiunii agriculturii la schimbari climatice, cu implicarea factorilor locali;

Campanie de constientizare pentru informarea cetatenilor cu privire la riscurile cauzate deschimbarile climatice. Se vor sublinia influentele asupra agriculturii. Agricultura este primul domeniuafectat direct de fenomenele climatice, dar in acelasi timp influenteaza puternic producerea acestora,intrucat ea poate asigura reducerea concentratiei gazelor cu efect de sera, arborii putand absorbicarbonul din atmosfera iar biomasele organice au rol de inlocuitori perfecti ai combustibililor fosili.

5

Rezultate scontate

Extras proiect: Repartitia resurselor de ape subterane de bilant

Unitateageomorfologica

ACVIFERE FREATICE ACVIFERE DE ADANCIME TOTAL

m3/ s miliarde m3/an m3/ s miliarde m3/an m3/ s miliarde m3/an

Campia de vest la nord de Mures 21 0,66 17 0,53 38 1,19

Campia de vest la sud de Mures 11 0,35 15 0,48 26 0,83

Podisul Transilvaniei 13 0,41 12 0,38 25 0,79

Pdisul Moldovenesc 18 0,57 17 0,53 35 1,1

Campia Romana 73 2,31 64,5 2,03 137,5 4,34Lunca, terasele si delta

Dunarii 13 0,41 16 0,5 29 0,91

Podisul Dobrogei 0,4 0,01 14 0,45 14,4 0,46

TOTAL 149,4 4,72 155,5 4,9 304,9 9,62

6

continuare: VALORILE INDICATORILOR GENERALI DE CALITATE AI APEI – RAUL IALOMITA

0%

17%

35%

52%

69%

86%

104%

mg/

l

an

fosfor total (P)

ortofosfati (P - PO4)

azotati (N - NO3)

azotiti (N - NO2)

amoniu (N-NH4)

CBO5

oxigen dizolvat

materii in suspensie

pH

7Sursa: INHGA

continuare: Poluarea apelor subterane cu nistrati proveniti dinsurse agricole intr-un bazin pilot din sudul tarii (Buzau – Ialomita)

8Sursa: INHGA

Cele mai ridicate concentraţii de nitraţi in apele subterane au fost identificate în vecinatate municipiuluiBuzau (peste 60 mg/l). Areale restranse ce prezinta concentraţii ridicate de nitrati, dar nu ingrijoratoare,au fost identificate si in zona de sud-est a teritoriului analizat (confluenta raului Ialomita cu Dunarea).

Numarul forajelor in care s-au observat depasiri ale valorilor prag la azotati, raportat la suprafatacorpului de apa subterana delimitat in zona, excede 20% din suprafata acestuia. In consecinta, stareacorpului de apa subterana ROIL 12- Campia Gherghitei (in care sunt pozitionate si forajele cu depasiri)este slaba. Acest acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile depozitelor aluvionare situat la adancimireduse (1/5 m) este însotit pe anumite sectoare de un strat acvifer sezonier situat la adancimi de circa 1– 1,5 m ceea ce permite o poluare mai puternica cu nitrati.

Resursa de apa subterana de adancime este o resursa strategica si de aceea se recomanda sa fieprotejata si judicios utilizata pentru alimentarea cu apa a comunitatilor umane si mai putin in altescopuri. Avantajul utilizarii apei subterane il constituie faptul ca in apa subterana nu se resimt efecteledeficitului de apa din precipitatii decat dupa un timp mai indelungat, iar calitatea apei subterane seincadreaza in parametrii calitativi prevazuti de legislatia nationala in vigoare (Legea 458/2002,completata si modificata cu Legea 311/2004);

Urmare a aplicarii scenariului privind schimbarile climatice, in bazinele hidrografice ale raurilor Buzau siIalomita, pentru intervalul 2021-2050, se prognozeaza o reducere a resurselor hidrologice (naturale) alecelor două rauri astfel: - bazinul hidrografic Buzau, de la un stoc mediu anual de 826,22 mil m3/an (1971-2000), la756,0 mil m3/an pentru intervalul 2021-2050;

- bazinul hidrografic Ialomita, de la 1237,0 mil m3/an la 1118,0 mil m3/an pentru aceeasiperioada.

continuare:

9

Sistemele de irigatii se gasesc doar in partea estica a teritoriului analizat. Acestesisteme de irigatii sunt impartite in sisteme viabile și neviabile. Proprietarii fermeloragricole si zootehnice din zona cu sisteme de irigatii neviabile pot recurge la mai multetehnici agricole mai profitabile pentru agricultura neirigata sau sa schimbe destinatiafolosirii terenurilor si anume:

agricultura ecologica;cultivarea plantelor pentru producerea combustibilor biologici;reconversia terenurilor agricole in peisaje natural sau in fonduriforestiere;infiintarea de perdele de protectie impotriva vantului care protejeazaculturile si cresc productiile agricole;conservarea și ameliorarea caracteristicilor solului - scadereasemnificativa a riscului erozional; creşterea rezervei de apa din sol ca urmare a lucrarilor reduse alesolului.

10

continuare:

Conform idicatorului de presiune asupra disponibilului de apa la sursa, se constata ca, prin pozitia sa,fara a lua in considerare si resursele de apa ale fluviului Dunarea, Campia Romana se situeaza in zonade tranzitie catre aparitia unei presiuni asupra disponibilului la sursa. Conform indicatorului de exploatarea apei, resursele de apa ale Campiei Romane nu sunt supuse presiunii asupra apei;Politica de stabilire a pretului apei utilizata pentru irigatii, inclusiv obiectivele privind recuperareacosturilor si de gestionare a cererii se incadreaza in cerintele Directivei Cadru privind Apa, astfel camecanismul de tarifare este eficient si transparent;Prevederile Planului National de Dezvoltare Rurala, si in special privind dezvoltarea sistemelor deirigatii, trebuie sa fie armonizate cu Planurile Bazinale pentru Managementul Apei;

Din cauza presiunilor crescande asupra resurselor de apa, la nivelul Uniunii Europene au fost promovateinstrumente legislative pentru protecţia si managementul durabil al resurselor de apa. Dintre acestea, de oimportanta deosebita este Directiva Cadru Apa 2000/60/EC, care defineşte apa ca pe un patrimoniu cetrebuie protejat, tratat si conservat ca atare.

In conformitate cu prevederile Legii 112/2006 si a Legii 310/2004 pentru modificarea si Completarea LegiiApelor 107/1996 in vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara,echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelorumede s-au elaborat Scheme Directoare de management pe bazine sau grupe de bazine hidrografice

11

Principalele concluzii

Baza legala

REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI EUROPEI din 20 septembrie 2005 privindsprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(Feader)Art. (38) : pentru a contribui la protecţia mediului, la prevenirea riscurilor naturale si a incendiilor, precum sipentru a atenua schimbarile climatice, ar trebui să se dezvolte si sa se amelioreze resursele forestiereprintr-o prima impadurire a terenurilor agricole si neagricole. Toate operatiile de prima impădurire ar trebuisă fie adaptate la conditiile locale, sa fie compatibile cu mediul si să aiba ca efect consolidareabiodiversitatii.

De la 1 ianuarie 2014 intra in vigoare și aplicare REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 ALPARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat dinFondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și se abroga Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 alConsiliului. Conform. art. 31 (Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alteconstrangeri specifice) și 32 (Delimitarea zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alteconstrangeri specifice) ale Regulamentului (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului aufost stabilite modalitatile de realizare a platilor pentru fermierii din zone care se confrunta cu constrangerinaturale sau cu alte constrangeri specifice, pentru a compensa, total sau partial, costurile suplimentare sipierderile de venit suportate de acestia din cauza constrangerilor impuse productiei agricole in zonele incauza.

PNDR 2014-2020Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a elaborat un prim draft al fisei Masurii 13 „Plati pentruzone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice”,

12

Potentialii beneficiari ai platilor compensatorii planificarea investitiei intocmirea dosarului cererii de finantare

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Ruralaprograme operationale criterii selectie proiecte

Asociatii fermieriIdentificarea si aplicarea de masuri pentru atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice(mentalitati, productii, tehnologii, infrastructura etc);Cresterea viabilitatii fermei si a competitivitatii tuturor tipurilor de agricultura si promovareatehnologiilor inovative in ferma si a unei gospodariri durabile a padurilor;Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, silvicultura si in zonelerurale;Sensibilizarea lucratorilor din domeniul agricol public si privat cu privire la consecinteleinfluentelor schimbarilor climatice asupra productiei.

Beneficiari:

13

Va multumim pentru atentia acordata !

14