plan sectorial – ader 2020 - guvernul romaniei · 2014-01-21 · climatice și pedologice a...

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti MărăcineniObiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 1.1.13Contract: 1.1.13/2013Anul începerii: 2013Anul finalizării: 2014Durata: 13 luni Denumirea proiectului: ADER 1.1.13. ZONAREA SORTIMENTELOR DESPECII, PORTALTOAIE ȘI SOIURI PE BAZINE POMICOLE, ÎN FUNCȚIEDE CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE ȘI SOCIOECONOMICEDenumirea fazei I: Documentare şi analiză privind metodele de stabilire a favorabilității climatice și pedologice a speciilor pomicole din România. Formularea şi verificarea de ipoteze şi teorii noi privind metodele de zonare în condițiile stresului climatic prezent şi prognozat. Elaborare model experimental privind zonarea speciilor pomicole.Persoana de contact: Dr.ing. Mihail COMANDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected]

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Obiectivele Proiectului Optimizarea sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri) în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşterii competitivităţii tehnico-economice în pomicultură în condiţiile protejării mediului înconjurător.

Obiectivele Fazei I/2013 Documentare şi analiză privind metodele de stabilire a favorabilității

climatice și pedologice a speciilor pomicole din România. Formularea şi verificarea de ipoteze şi teorii noi privind metodele de

zonare în condițiile stresului climatic prezent şi prognozat. Elaborare model experimental privind zonarea speciilor pomicole; Stabilirea sortimentelor de specii și portaltoi necesare nucleului

„material de înmulțire din categoria certificat”.

ParteneriCod

PARTENERI(denumirea, acronimul partenerului,

CUI) :

Responsabilul proiectului în cadrul unităţii partenere (nume, prenume, funcţie)

Adresa de contact (telefon, e-mail, adresa poştală)

P1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,Agrochimie şi Protecţia MediuluiBucurești

Toti Mihai, CS I 021 3184349 / 021 [email protected]

P2 Administrația Națională deMeteorologie București

Mateescu Elena, CS I 021 3183240 / 021 [email protected]

P3 Staţiunea de Cercetare Dezvoltarepentru Pomicultură Bistriţa

Zagrai Ioan, CS I 0263 217895 / 0263 214752 [email protected]

P4 Staţiunea de Cercetare Dezvoltarepentru Pomicultură Constanţa

Leinar Septar, CS III 0241 231300 / 0241 [email protected]

P5 Staţiunea de Cercetare Dezvoltarepentru Pomicultură Iaşi

Sârbu Sorina, CS III 0232 214810 / 0232 [email protected]@yahoo.com

P6 Universitatea din Craiova -Staţiunea de Cercetare Dezvoltarepentru Pomicultură Vâlcea

Preda Silvia, CS I 0250 740885/ 0250 [email protected]@yahoo.com

P7 Staţiunea de Cercetare Dezvoltarepentru Pomicultură Voineşti

Petre Gheorghe, CS I 0245 [email protected]

P8 Centru de Cercetare Dezvoltarepentru Cultura Plantelor pe NisipuriDăbuleni

Rățoi Iulian, CS I 025 1334402 / 025 [email protected]

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei I/2013

Documentare şi analiză privind metodele de stabilire a favorabilității climatice și pedologice a speciilor pomicole din România. Formularea şi verificarea de ipoteze şi teorii noi privind metodele de zonare în condițiile stresului climatic prezent şi prognozat. Elaborare model experimental privind zonarea speciilor pomicole; Stabilirea sortimentelor de specii și portaltoi necesare nucleului „material de înmulțire din categoria certificat”.

COORDONATOR PROIECT – INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ PITEȘTI - MĂRĂCINENI

REZULTATE OBȚINUTE

1. Stadiul actual al cercetărilor privind influenţa factorilor climatici asupra culturii pomilor în România Clima reprezintă factorul determinant în creşterea/descreşterea productivităţii

agroecosistemelor pomicole. În acest context, monitorizarea impactului variabilităţii/ schimbărilor climatice asupra culturilor pomicole necesită îmbunătăţirea cunoştinţelor şi capacităţilor ştiinţifice, astfel încât gestionarea caracteristicilor climatului să includă evaluarea curentă a datelor climatice, precum şi analiza riscurilor şi oportunităţilor.

Altfel spus, relaţia între bagajul genetic al speciilor pomicole, practicile agricole şi condiţiile locale de mediu reprezintă baza cantitativă şi calitativă a producţiei. De aceea, analiza complexă a potenţialului agroclimatic prin interrelaţionarea rezultatelor cu biotopul pomicol permite repartizarea speciilor şi soiurilor cultivate în zone cu potenţial diferenţiat, modalităţile de identificare a zonelor cu gradul cel mai mare de risc la producerea fenomenelor meteorologice extreme asigurând posibilitatea diminuării efectelor pe termen scurt, mediu şi lung.

Speciile pomicole, ca organisme vegetale perene compuse din soi şi portaltoi, deci două genotipuri în interacţiune, sunt puternic influenţate de mediul în care trăiesc perioade lungi, timp în care se succed cicluri anuale, fiecare dintre ele implicând parcurgerea unor fiziologic complicate procese de creştere şi etape de dezvoltare. Din aceste considerente influenţa mediului este din ce în ce mai intensă odată cu creşterea vârstei pomilor, spre deosebire de plantele anuale, sau cu cicluri scurte de viaţă, la care implicarea factorilor de vegetaţie, chiar în condiţiile unei variaţii accentuate a acestora, determină modificări reduse în aspectul morfologic şi particularităţile fiziologice specifice creşterii şi dezvoltării.

În ţara noastră, preocupări în ultimele trei decenii în domeniul zonării, nu au avut decât câţiva cercetători. În1985, Teaci D. împreună cu Amzăr Gh. şi Voiculescu I. alcătuiesc o metodologie de bonitare a terenurilordestinate plantaţiilor pomicole, metodologie care a fost transferată ulterior într-un program pe calculator.Principalul dezavantaj al programului de bonitare este acela că, nu foloseşte, dintre variabilele meteorologice,la intrări, decât temperatura medie anuală a aerului şi suma anuală a precipitaţiilor, ignorând completdistribuţia sezonieră a acestora. Începând cu anul 1996, Chiţu E., Budan C., Butac. M. şi Păltineanu Cr. publicăo serie de articole în ţară şi peste hotare (7th and 8th International Symposium on Modelling in Fruit Researchand Orchard Management, 2004 și 2008) privind modele de simulare fenoclimatică a pagubelor produse deîngheţurile târzii în plantaţii şi de estimare a recoltei climatic posibile. Dacă bonitarea terenurilor agricolefolosea ca pas de timp anul, aceste simulatoare fenologice, cu ajutorul cărora se calculează şi probabilitateade apariţie a dăunărilor prin acţiunea îngheţurilor târzii, folosesc ora ca interval de timp pentru calculaţii. Studiide zonare agroclimatică la cais şi piersic a efectuat şi Cociu V., Teaci D., în colaborare cu cercetătorii de laStaţiunile de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (Băneasa, Constanţa, Oradea), fără însă, a folosi modele,stabilind că principalul factor de variabilitate a producţiei de fructe la cele două specii este reprezentat debrumele târzii şi de gerurile de revenire din primăvară. Delimitează pe baza acestor studii cinci zoneagroclimatice de favorabilitate şi trasează cartogramele.România, la ora actuală, nu dispune decât de o zonare empirică regională şi doar la câteva specii pomicole,bazându-se în principal pe o ipoteză valabilă numai în ecosistemele naturale, potrivit căreia o specie atingedensitatea numerică maximă acolo unde întâlneşte cele mai favorabile condiţii de mediu. Ocuparea sauneocuparea unei staţiuni ce corespunde cerinţelor fiziologice ale unei specii pomicole depinde, în final, alăturide speciile concurente şi de factorul social – istoric. Se constată, la acest capitol, o uriaşă rămânere în urmăfaţă de celelalte ţări europene şi faţă de multe ţări din lume. Toate strategiile şi planurile de dezvoltareregională prin activităţi agricole, de peste hotare, au la bază o evaluare modernă a resurselor agroclimaticebazată pe aplicarea modelelor de impact, plante de cultură / climă. Acest proiect realizează masa criticăumană şi materială necesară şi suficientă pentru recuperarea acestui handicap prin cumularea efortuluimajorităţii organizaţiilor româneşti de cercetare pomicolă şi agrometeorologică. Rezultatele proiectului vorumple un gol în informarea întreprinzătorilor din pomicultură, vor mări atractivitatea sectorului prin reducereariscului investiţiilor.

• Distribuţia pomilor în România în funcţie de condiţiile climatice• Condiţiile climatice în care sunt răspândite plantaţiile de pomi din România sunt variate

şi puternic diferenţiate între ele: 5-12°C temperaturi medii anuale şi 350-1.000 mm de precipitaţii medii anuale. Chiar dacă distribuţia plantaţiilor în ansamblul lor se face după nişte curbe apropiate de un mod de repartiţie statistic normal, mai ales, în ceea ce priveşte precipitaţiile şi excedentul sau deficitul de umiditate, speciile de pomi se diferenţiază în raport de cerinţele lor față de factorii climatici și pedologici.

• Sub aspect termic, peste 90% din plantaţii au fost și sunt situate în zone cu temperaturi medii anuale de peste 7°C şi sub 11°C. Acest interval de numai 4 grade, reprezintă 1/3 din diapazonul termic general al ţării noastre. Dominante sunt suprafeţele care se concentrează în zona cu temperaturi de 8-9°C pentru speciile mezofile. Piersicul, caisul şi migdalul sunt răspândite în zone cu peste 9,5-10°C. În raport cu resursa hidrică, majoritatea suprafeţelor se concentrează în zone cu 600-800 mm precipitaţii medii anuale. O exprimare mai precisă a raportului între condiţiile climatice şi răspândirea plantaţiilor pomicole este aceea faţă de excedentul sau deficitul de umiditate. Cea mai mare parte a plantaţiilor este situată în zona unde se realizează un minimum de excedent de umiditate şi unde se asigură o bună aprovizionare a plantelor cu apă pe o perioadă mai lungă din sezonul de vegetație. O parte din plantaţiile situate în zone cu deficit de umiditate sunt irigate, mai ales cele de piersic, cais, migdal.

• Datele de distribuţie a plantaţiilor în raport cu cele câteva elemente fundamentale ale climei dau numai o imagine generală asupra modului în care regimul hidric şi cel termic influenţează creşterea pomilor. Mecanismele intime de acţiune a acestor factori sunt parţial dezbătute, iar cercetările viitoare vor trebui să precizeze cu mai multă exactitate modalităţile de acţiune a tuturor elementelor climatice și pedologice.

• Studii anterioare privind zonarea pomicolă în România• Regiunea I - Dealurile subcarpatice meridionale şi de sud est.• Regiunea a II-a. Piemonturile de vest.• Regiunea a III -a Podişul Someşan.• Regiunea a -IV-a. Bordura podişului Transilvaniei şi ţara

Bârsei.• Regiunea a V-a. Subcarpaţii Orientali.• Regiunea a-VII-a Câmpia Transilvaniei. • Regiunea a-VIII-a Podişul Moldovei.• Regiunea a -IX-a .Câmpia Română de Vest.• Regiunea a -X-a Câmpia de Vest a Banatului şi a Crişanei.• Regiunea a -XI-a Câmpia Moldovei.• Regiunea a-XII-a Bărăganul şi Dobrogea• Regiunea a -XIII-a . Zona inundabilă a Dunării şi Gura

Siretului.

• Premisele studiilor de zonare a speciilor și soiurilor pomicole• Vom avea la dispoziție în cadrul consorțiului baze de date biologice de

lungă durată și cu o bună acoperire teritorială (figura 1), de la speciile pomicole măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, cais, piersic, nuc, alun, migdal, precum și de la speciile de arbuști fructiferi zmeur, mur, coacăz, afin, precum și de la căpșun, existente până la ora actuală şi pentru următoarele 12 luni, privind observaţiile fenologice şi determinările dăunărilor organelor vegetative şi generative provocate sub acţiunea tuturor factorilor de risc climatic. Toate acestea provin din experienţe staţionare de lungă durată (peste 20 de ani), care au fost organizate în plantaţii reprezentative pentru areale extinse care cuprind toată ţara. Valorile vor fi înregistrate în fişiere, în sisteme de gestiune identice cu cele folosite în reţelele UE, inter-operabile.

• În paralel vom beneficia şi de valorile parametrilor meteorologici (P2 –Administrația Națională de Meteorologie, București - ANM), dar și pedologici de la P1 – Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) şi se va verifica, dacă oscilaţia lor în intervalul de studiu analizat este apropiată de limitele extreme ale zonei.

Figura 1. Arealul de studiu al partenerilor din cadrul proiectului, privind zonarea soiurilor și portaltoilor din pomicultură (culoarea uniformă reprezintă o zonă de responsabilitate a partenerului –stațiune pomicolă, localizat în județul marcat cu aceeași culoare

dar mai intensă)

• Particularitățile schimbărilor climatice manifestate în perioada 1982 – 2011 la stația meteorologică Mărăcineni (ICDP), județul Argeș

• Unele dintre studiile privind dinamica fenologică multianuală s-au efectuat având la dispoziție o bază de date colectată din plantaţiile pe rod ale Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Mărăcineni şi ale fermelor de producţie, la speciile măr, prun, cireş, vişin, cais şi piersic. Datele meteorologice zilnice (temperatura medie (ºC), maximă şi minimă a aerului (°C), amplitudinea termică zilnică (°C), au fost înregistrate la staţia meteorologică proprie a I.C.D.P. Piteşti, Mărăcineni, aflată în apropierea câmpurilor experimentale, la stația meteorologică Pitești din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie și la alte 28 de stații meteorologice din România (Alexandria, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Brașov, București Băneasa, Buzău, Călărași, Caransebeș, Cluj, Constanța, Craiova, Deva, Drobeta Tr. Severin, Galați, Grivița, Iași, Miercurea Ciuc, Oradea, Pitești, Rm. Vâlcea, Sf. Gheorghe Deltă, Sibiu, Șiria –jud. Arad, Suceava, Tecuci, Tg. Jiu, Târgu Mureș, și Timișoara).

• Observațiile meteorologice au fost constituite din trei baze de date pentru cele trei locații, stocate în Microsoft Office Excel, formate astfel: pentru Mărăcineni, Argeș ca și pentru Pitești din 30 de ani (1982-2011) două baze de date cu valori lunare ale parametrilor meteorologici (pentru fiecare din cei trei parametri termici – maxima, minima și amplitudinea, s-au utilizat date pentru două localități x 30 ani x 12 luni – 360 valori); pentru România s-au utilizat date aflate în proprietatea ICDP Pitești, Mărăcineni și furnizate de Administrația Națională de Meteorologie București în cadrul unor proiecte de cercetare comune, conținând 29 de localități x 30 ani x 12 luni (10.440 valori medii lunare pentru fiecare dintre cei trei parametri meteorologici). S-a considerat că eșantionul de 29 de localități uniform distribuite pe teritoriul României este reprezentativ pentru climatul întregii țări și pentru tendințele schimbărilor climatice manifestate în intervalul 1982 – 2011.

Indicatorul statistic Temperatura maximă (°C)

Temperatura minimă (°C)

Amplitudinea termică zilnică (°C)

Numărul de valori prelucrate 30 30 30

Numărul de valori lipsă 0 0 0

Media 16,42 4,74 11,68Mediana 16,26 4,81 11,41Modul 16,25 4,82 11,02Abaterea standard 0,828 0,666 0,759Coeficientul de asimetrie 0,224 -0,704 0,383

Abaterea standard a asimetriei 0,427 0,427 0,427

Coeficientul de exces -0,875 1,210 -0,885

Abaterea standard a excesului 0,833 0,833 0,833

Amplitudinea maximă 2,84 2,98 2,83

Valoarea minimă 15,10 2,77 10,29V l i ă 17 94 5 75 13 12

Indicatorii tendinței medii și ai variației mediilor anuale ale temperaturii aerului la Mărăcineni în intervalul 1982-2011

Figura 2. Histogramele valorilor medii anuale ale temperaturilor maxime, minime și ale amplitudinilor zilnice

ale aerului la Mărăcineni în perioada 1982-2011

Figura 3. Dinamica valorilor medii anuale ale temperaturii aerului în intervalul 1982 - 2011, pentru stația meteorologică Mărăcineni

Fig. 4. Probabilitatea înregistrării unor valori medii

anuale ale temperaturii aerului, egale sau mai reduse

decât cele realizate în intervalul 1982 - 2011, la

Mărăcineni-Argeş

Luna

Temperatura maximă (°C) Temperatura minimă (°C) Amplitudinea zilnică (°C)

R2 (%)Proba-

bilitatea erorii

Tendința medie pe

10 ani (°C)

R2 (%)Proba-

bilitatea erorii

Tendința medie pe

10 ani (°C)

R2 (%)Proba-

bilitatea erorii

Tendința medie

pe 10 ani (°C)

Ianuarie 0,1 0,900 -0,07 0,0 0,922 0,05 0,3 0,782 -0,12

Februarie 6,3 0,183 0,97 8,6 0,117 0,90 0,1 0,869 0,08

Martie 6,0 0,193 0,84 1,8 0,479 0,27 7,5 0,142 0,57

Aprilie 0,7 0,671 0,18 2,1 0,444 0,20 0,0 0,931 -0,02

Mai 0,5 0,716 0,14 5,9 0,195 0,30 1,3 0,552 -0,16

Iunie 13,6 0,045 0,55 38,7 0,000 0,76 2,9 0,368 -0,21

Iulie 17,0 0,024 0,61 25,3 0,005 0,67 0,3 0,788 -0,06

August 11,8 0,063 0,84 53,6 0,000 0,88 0,0 0,936 -0,04

Septembrie 6,4 0,178 -0,61 11,6 0,066 0,54 23,5 0,007 -1,15

Octombrie 2,4 0,414 -0,29 5,7 0,206 0,39 9,7 0,094 -0,56

Noiembrie 7,8 0,134 0,83 10,8 0,076 0,75 0,0 0,957 0,02

Decembrie 0,0 0,999 0,00 0,7 0,658 0,19 2,8 0,376 -0,34

Indicatorii ecuațiilor de regresie liniare care exprimă dinamica temperaturilor de la Mărăcineni în intervalul 1982-2011 (coeficient de determinare – R2, nivel de

semnificație (probabilitatea erorii) și tendința medie pe deceniu)

Figura 5. Dinamica temperaturilor lunii

februarie (Mărăcineni, 1982-2011)

Figura 6. Dinamica valorilor temperaturii în luna iunie (Mărăcineni, 1982 – 2011)

Figura 7. Probabilitatea înregistrării temperaturilor lunii iunie (Mărăcineni, 1982-2011)

Figura 8. Dinamica valorilor temperaturii în luna iulie

(Mărăcineni, 1982 – 2011)

Figura 9. Probabilitatea înregistrării temperaturilor

lunii iulie (Mărăcineni, 1982-2011)

Figura 10. Dinamica valorilor temperaturii în luna august (Mărăcineni, 1982 – 2011)

Figura 11. Probabilitatea înregistrării temperaturilor lunii august (Mărăcineni, 1982-2011)

• Sinteză privind schimbările climatice cu impact semnificativ asupra culturii pomilor în România

• Gerurile severe (temperaturi sub -24°C, cât reprezintă pragul de rezistență pentru speciile cais și piersic), care au apărut la un interval foarte scurt de timp (în iernile anilor 2009-2010 și 2011-2012), au provocat pagube mari în plantațiile tinere de cais și piersic din toată țara, ajungându-se chiar până la înghețarea completă a pomilor și defrișarea plantațiilor.

• Rezultatele ICDP Pitești și ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie, evidenţiază faptul că, datorită tendinței de încălzire a lunii februarie și mai puțin a lunii martie (tabelul 2), fenofazele de umflare a mugurilor, dezmugurire şi înflorire la toate speciile pomicole, se vor produce mai devreme, în medie cu 4-8 zile în condiţiile scenariului arbitrar în care temperatura aerului va creşte cu 1°C şi respectiv, cu 9-12 zile în condiţiile creşterii temperaturii cu 2°C, faţă de clima actuală.

• În condiţiile creşterii temperaturii medii a aerului în intervalul februarie – aprilie, în ultimii 40 de ani, provocată mai ales de valorile mari ale temperaturilor maxime şi mai puţin de variaţia temperaturilor minime care au rămas în unele cazuri nemodificate, riscul producerii accidentelor climatice la pornirea în vegetaţie a pomilor şi arbuştilor fructiferi prin acţiunea îngheţurilor târzii, a crescut la toate speciile şi în cadrul fiecărei specii mai ales la soiurile cu înflorire timpurie.

• În plus, insuficienţa acumulării rezervelor de hidraţi de carbon solubile la intrarea în repaus a pomilor, determinată de secetele prelungite din vară și toamnă (deficitele pluviometrice înregistrate în ultimii trei ani au fost duble față de valorile normale), provoacă sensibilizarea acestora la acţiunea gerurilor de iarnă şi a îngheţurilor târzii de primăvară.

• În ultimii ani, în multe zone din ţară, pomii s-au confruntat, încă din primele faze după pornirea în vegetaţie, cu un stres hidric timpuriu neobişnuit pentru această perioadă (provocat de temperaturile aerului şi insolaţia foarte ridicate), în care frunzişul tânăr şi florile nu reuşesc să-şi controleze pierderile de apă prin transpiraţie. În multe zile din intervalul mai - iunie, frunzele pomilor au ajuns în faza de ofilire la mijlocul zilei, blocându-se, astfel procesele asimilatorii. Pomii cu număr mare de puncte de creştere (tăiere sumară, s-au încărcătură exagerată cu muguri de rod), au suferit din cauza stresului hidric temporar de la orele amiezii, care a determinat apariţia unei căderi fiziologice exagerate a fructelor. Creşterea temperaturilor din perioada inducţiei florale (iunie – iulie) a determinat obţinerea unui număr mic de muguri de rod la speciile pomicole care au optimul termic fotosintetic mai scăzut (ex. mărul).

• Încălzirea manifestată în intervalul iunie-august a determinat creșterea valorilor evapotraspirației potențiale și implicit a deficitului pluviometric. Speciile pomicole pot tolera scurte intervale de uscăciune, dar perioadele secetoase îndelungate conduc la blocarea creșterii rădăcinilor și a lăstarilor, urmate de alterarea protoplasmei frunzelor și îmbătrânirea lor prematură, defolierea pomilor, precum și de căderea prematură a fructelor s-au blocarea creșterii acestora. De asemenea, insolaţia foarte puternică, combinată cu lipsa apei uşor accesibile din sol în plantațiile neirigate de măr, au mărit incidenţa arsurilor solare pe fructe și maturarea mai timpurie a acestora.

• După secete prelungite, insuficienţa rezervelor de hidraţi de carbon solubili la intrarea în repaus a pomilor, a provocat sensibilizarea acestora la acţiunea gerurilor de iarnă şi a îngheţurilor târzii de primăvară.

• Estimări preliminare privind distribuția bazinelor pomicole și propuneri de noi plantații pentru intervalul 2014-2020

Pe baza datelor preliminare privind distribuția plantațiilor pomicole pe specii, din Județul Argeș și avute la dispoziție de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești, Mărăcineni cu consultarea Direcției Agricole a județului Argeș, s-au alcătuit atât cartograma prezentată în figura 12, cât și tabelul 3 cu propuneri privind înființarea unor plantații noi în intervalul 2014 – 2020.

Figura 12. Bazinele pomicole ale județului Argeș

Tabelul 3. Propuneri privind înființarea pe bazinele și centrele de cultură consacrate, a unor plantații noi în județul Argeș, în intervalul 2014 – 2020

• Tabel 4. Soiurile de pomi și arbuști fructiferi, portaltoaie necesare nucleului ”material de

înmulțire din categoria certificat” la ICDP Pitești

Nr.

Crt.

Specia Soiul

1

Măr

Colmar2 Colonade3 Liberty4 Nicol5 Rebra6 Romus 17 Romus 48 Romus 59 Rustic1

Păr

Argessis2 Carpica3 Daciana4 Ervina5 Getica6 Isadora7 Monica8 Paradise9 Paradox10 Paramis11 Triumf

1 Gutui Adonia1

Prun

Agent2 Albatros3 Carpatin4 Roman5 Romanta1

Cires

Clasic2 Daria3 Izverna4 Ponoare5 Rivan6 Scorospelka7 Severin8 Silva9 Simbol10 Special11 Spectral12 Sublim13 Superb14 Tentant1

VișinNorthstar

2 Rival3 Stelar

Arbuști fructiferi și căpșun1

Afin

Augusta2 Azur3 Compact4 Delicia5 Lax6 Prod7 Safir8 Simultan9 Vital1 Agriș Verda2 Virens1 Cătină Pitești 12 Pitești 21

Coacăz negru

Deea 2 Geo3 Padina4 Poli 515 Ronix1

LoniceraCera

2 Kami3 Loni 1 Mur Dar 82 Dar 241

ZmeurGustar

2 Opal3 Star4 Vely1

CăpșunCoral

2 Floral3 Magic4 Real

Portaltoi pomicoli1 Portaltoi generativ

pentru cireșPortavium

2 Portaltoi generativ pentru prun

Mirobolan dwarf

3 Portaltoi vegetativ pentru cais

Apricor

4Portaltoi vegetativi

pentru cireș

IP-C45 IP-C56 IP-C67 IP-C78 Portaltoi vegetativi

pentru piersicAdaptabil

9 Miroper10 Portaltoi vegetativi

pentru vișinIP-C3

• PARTENER 1. ICPA BUCUREȘTI• 2.1. BAZE DE DATE• Pentru stabilirea favorabilităţii pedologice a speciilor pomicole din România vor fi

utilizate o serie de baze de date descrise în continuare.• 2.1.1. SIGSTAR-200• Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat pe

baza informaţiilor conţinute în cele 50 de foi de hartă care alcătuiesc „Harta Solurilor României la scara 1:200 000”, foi publicate între anii 1964 şi 1994, ale căror informaţii au fost actualizate conform unei legende unice (Florea şi colab., 1994).

• SIGSTAR-200 a fost realizat la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în scopul de a dispune de un instrument care să ajute la implementarea strategiei de utilizare durabilă a resurselor naturale, adresându-se atât decidenţilor de la nivel ministerial şi judeţean, cât şi cercetătorilor. Această strategie constă în dezvoltarea unei agriculturi şi a unei industrii viabile, atât economic, cât şi din perspectiva protecţiei mediului, precum şi în sensul realizării unei infrastructuri stabile ecologic, cu păstrarea biodiversităţii şi promovarea diferenţelor naturale locale. Utilizarea durabilă a resurselor naturale se încadrează în concepţia globală de dezvoltare durabilă a societăţii, care urmăreşte „satisfacerea cerinţelor prezente, fără a se compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe” (Raportul Brundtland, citat de CEC, 1993). SIGSTAR-200 este conceput astfel încât la orice moment să se poată lua decizii pe baza unor date şi modele neperimate.

• Datele cartografice s-au introdus în SIG prin două metode: (1) scanare-subţiere-vectorizare, pentru foile de hartă elaborate în noua legendă şi la care au existat originalele de editare ale hărţilor tipărite; (2) digitizare după un mylar (calc) elaborat special, pentru foile care au necesitat actualizare conform noii legende, sau pentru care nu a fost disponibil originalul de editare. După introducere şi construirea topologiei, datele cartografice au fost transformate în coordonate Gauss-Krüger şi stereo `70, pe elipsoid Krasovsky 1940, datum Pulkovo 1942 (Vintila şi colab., 2004).

• Ca date descriptive, pentru fiecare unitate teritorială de sol s-au introdus cele trei caracteristici existente pe harta tipărită: unitatea cartografică (tipul sau subtipul de sol), textura orizontului de suprafaţă şi scheletul.

• Din punct de vedere informatic, SIGSTAR-200 a fost realizat cu pachetele de programe Arc/Info (ESRI, 1995) şi GRASS (1999). În prezent, baza de date este menţinută atât în format vectorial de SIG Arc/Info, cât şi într-un format de schimb standard (denumit „e00”) în scopul compatibilizării acestor date cu alte tipuri de SIG. Configuraţia hardware pe care s-a dezvoltat SIGSTAR-200 a cuprins o reţea de calculatoare performante şi diverse echipamente periferice: digitizor, scanner, plotter şi imprimantă. La aceasta configuraţie s-au adăugat, începând din anul 2000, dispozitive GPS performante, cu care actualmente este obligatorie poziţionarea în teren în cadrul studiilor de cartare.

• În principiu, Sistemul Informatic Geografic SIGSTAR-200 este constituit din foile care alcătuiesc împreuna harta de soluri 1:200 000, împreună cu baza de date atribut corespunzătoare (principalii parametri care caracterizează poligonul de sol fiind unitatea cartografică de sol, textura în orizontul de suprafaţă, precum şi intensitatea principalelor procese de degradare a solului: eroziune, salinizare, alcalizare, excesul de apă). Caracteristica principală care descrie unitatea cartografică de sol UCS SIGSTAR-200 este unitatea genetică

Figura 1. Harta solurilor României la scara 1:200 000.

• 2.1.2. Baza de date PROFISOL• Baza de date PROFISOL (Canarache şi colab., 1998; Vlad şi colab., 1997) a fost realizată

în cadrul programului de cercetare-dezvoltare al ICPA în mai multe etape, în perioada 1986 - 1996 (Vlad şi colab., 1997) şi a avut ca scop asigurarea de facilităţi de stocare, regăsire şi prelucrare a datelor despre principalele profile de sol existente sau care se vor realiza în cadrul studiilor şi cercetărilor pedologice din România. Realizarea acestei baze de date a urmat şi este o dezvoltare a unei aplicaţii informatice anterioare de stocare şi prelucrare a datelor fizice privind profilele de sol realizate pe calculatorul Felix C-256 (Canarache şi colab., 1981; Mielcescu şi colab., 1977). Ea se referă la cca. 6000 de profile de sol din întreaga ţară, şi anume la toate profilele a căror descriere este publicată în ghidurile diferitelor conferinţe naţionale şi internaţionale desfăşurate în ţară, precum şi la numeroase profile studiate în cadrul ICPA şi aflate în arhiva acestuia. Pentru fiecare profil de sol sunt prevăzute 8 fişe de culegere: 4 fişe pentru date de amplasament (96 date) şi morfologice (24 date pentru ansamblul profilului şi câte13 alte date pentru fiecare orizont de sol), 2 fişe pentru date fizice (câte 40 de date pentru fiecare orizont) şi 2 fişe pentru date chimice (câte 34 de date pentru fiecare orizont şi 13 alte date pentru chimismul apei freatice). La acestea se adaugă 105 date privind metodologia de determinare utilizată. Baza de date a profilelor de sol a suferit în timp modificări succesive în acord cu apariţia de noi tipuri de calculatoare şi de pachete de programe, fiind stocată pe PC-Pentium şi prelucrată în program ACCES. Baza de date permite validarea datelor introduse, calculul prin funcţii de pedotransfer al unor proprietăţi ale solului iniţial nedeterminate, transformarea unităţilor de măsură, calculul de valori medii pe diferite straturi de sol, selectarea unor grupe de profile după diferite criterii şi calcule statistice referitoare la aceste grupe, precum şi desigur listarea a diferite tipuri de rapoarte.

• O serie de date noi (neprevăzute în fişa de culegere) derivate din date primare corespunzătoare, dacă acestea există, se determină conform unor formule clasice sau algoritmi de definire: 4 date generale pe profil; 12 date morfologice pe ansamblul profilului, necesare pentru obţinerea formulei unităţii cartografice de teren; 20 date fizice pe (sub)orizonturi; 8 date chimice pe (sub)orizonturi. De asemenea, se pot calcula 40 date fizice pe adâncimi tip ale profilului de sol, există 4 seturi diferite predefinite de adâncimi tip (10, 20, 50, sau 100 cm) şi se pot preciza de utilizator şi alte seturi de câte maximum 9 adâncimi tip dorite. La acestea, se adaugă calculul unor date primare lipsă: 18 date fizice pe (sub)orizonturi şi 3 date chimice pe (sub)orizonturi.

• În plus, BD PROFISOL permite estimarea indirectă a unor date primare lipsă, prin implementarea unor algoritmi (funcţii de pedotransfer) dezvoltaţi în ICPA (Canarache, 1986, 1987) care asigură calculul a 9 însuşiri fizice pe (sub)orizonturi atunci când nu există valori determinate pentru acestea, dar există introduse datele primare corespunzătoare.

• În cadrul proiectului, se vor folosi doar o serie de profile care au fost georeferenţiate şi verificate, din punct de vedere al poziţiei geografice (Fig. 2.).

Figura 2. Amplasarea profilelor de sol georeferentiate si baza de date

ataşată.

• 2.1.3. Baza de date MONITORING• Începând din 1992 s-au efectuat lucrări de teren şi laborator în cadrul

“Sistemului de monitoring al solurilor agricole şi forestiere”, sistem care a fost finanţat în prima etapă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (1992 - 2000), când s-au efectuat cercetări în reţeaua naţională de monitoring de nivel I (16x16 km), acoperindu-se astfel întregul teritoriu al ţării (670 situri agricole şi 274 situri forestiere) (Dumitru şi colab., 2000). În a doua etapă, între 2000 şi 2002, s-a efectuat a doua determinare a parametrilor de monitoring în 197 situri agricole de nivel I în cadrul Programului Relansin. Începând din 2003 s-au continuat cea de a doua determinare în cadrul reţelei agricole de nivel I. Astfel au fost parcurse în total cu a doua determinare prin lucrări de teren şi de laborator cele 670 situri agricole. În acelaşi timp s-au efectuat studii la nivel II privind diferite procese de poluare şi degradare a solurilor. S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.

• Profilele de sol din BD Monitoring au fost georeferenţiate (Fig. 3.), iar baza de date atribut conţine date despre o serie de proprietăţi morfologice, fizice şi chimice referitoare la profilele respective.

Figura 3. Amplasarea profilelor de sol din reţeaua de monitoring a calităţii

solului .

• 2.1.4. ALTE BAZE DE DATE UTILIZATE• În studiu de faţă vor mai fi utilizate şi alte baze de date/hărţi, realizate in cadrul

Ministerului Mediului şi Pădurilor, precum harta reţelei hidrografice, a corpurilor de apă subterane, a unităţilor administrative ale României.

• Harta reţelei hidrografice prezintă toate râurile din ţara noastră, până la ordinul 6, cu denumire, confluenţe, denumirea bazinului căruia îi aparţin (Fig. 4.), în timp ce harta pânzei de ape freatice conţine date despre denumirea corpului de apă freatic respectiv, adâncimea până la stratul freatic, grosimea acestuia, litologia substratului.

Figura 4. Harta reţelei hidrografice şi a pânzei de apă freatică a României.

• Harta unităţilor teritorial administrative ale României descrie toate localităţile la nivel NUTS4, comunele ţării, judeţul căruia îi aparţin, codul SIRUTA, codul SIRSUP, suprafaţa ocupată de comuna respectivă (Fig. 5.). Harta a fost elaborata de IGFCOT.

Figura 5. Harta administrativă la nivel de comună pentru România

• 2.2. FUNCŢII DE PEDOTRANSFER• Funcţiile de pedotransfer („pedotransfer functions”, PTF) sunt un termen

utilizat destul de mult în literatura pedologică, şi pot fi definite ca funcţii predictive ale unor proprietăţi ale solului pe baza altor proprietăţi, care sunt mai accesibile, mai simplu de măsurat sau sunt măsurate cu costuri convenabile.

• Termenul funcţie de pedotransfer a fost utilizat pentru prima dată de Johan Bouma (1989), care l-a definit ca „date ce transpun ceea ce avem în ceea ce ne trebuie”. Datele cel mai uşor de cules provin din studiile sau cartările pedologice, cum ar fi morfologia, textura, structura sau pH-ul solului. Funcţiile de pedotransfer adaugă valoare acestor informaţii de bază, permiţând estimarea unor alte proprietăţi ale solului, mai laborios şi mai scump de determinat experimental (McBratney şi colab., 2002). Aceste funcţii completează discrepanţa dintre datele de sol accesibile şi proprietăţile care sunt mai utile pentru rezolvarea unei anumite probleme sau care sunt cerute de un anumit model. Funcţiile de pedotransfer utilizează diferite tehnici de analize de regresie şi “data mining” pentru a extrage reguli care asociază proprietăţile de bază ale solului cu alte proprietăţi mai greu de măsurat (Shein şi Arkhangel’skaya, 2006).

• Deşi a fost recunoscut formal şi a primit o denumire doar în 1989, conceptul de funcţie de pedotransfer a fost aplicat cu multă vreme înainte pentru a estima proprietăţile solului care sunt mai greu de determinat. Multe organizaţii sau instituţii care activează în domeniul pedologiei şi-au dezvoltat propriile lor reguli de pedotransfer.

• Cele mai multe şi mai complete cercetări în dezvoltarea funcţiilor de pedotransfer au fost efectuate în domeniul estimării curbei de reţinere a apei şi conductivităţii hidraulice, probabil datorită dificultăţilor, costului măsurătorilor şi accesibilităţii bazelor mari de date (Pachepsky şi colab., 2006).

• În decursul scurtei lor istorii, funcţiile de pedotransfer s-au subdivizat în două mari grupe: funcţiile de pedotransfer propriu-zise (continui) şi regulile de pedotransfer (pe clase). Dacă primele se exprimă prin intemediul unor funcţii continue, analitice sau empirice, regulile de pedotransfer nu oferă ca rezultat valori ale parametrilor respectivi, ci clase de încadrare ale acestora.

• 2.2.2. Cele mai cunoscute funcţii de pedotransfer

• Curba de reţinere a apei în sol• Curba conductivităţii hidraulice• Curba rezistenţei la penetrare• Estimarea indirectă a conţinutului

maxim de apă accesibilă utilizînd parametri ai solului obţinuţi din studiile de cartare pedologică

• 2.3. INDICATORI PEDOLOGICI• 2.3.1. Textura solului

Simbol Denumire Argilă< 0,002 mm

Praf 0,002 – 0,02 mm

Nisip2 – 0,02 mm

RaportNf**/Ng

G texturi grosiere ≤ 12 ≤ 32 ≥ 56 oricareN nisip ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63 oricareNG nisip grosier ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63 < 1NM nisip mijlociu ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63 1 - 20NF nisip fin ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63 > 20U nisip lutos 6 – 12 ≤ 32 56 – 94 oricareUG nisip lutos grosier 6 – 12 ≤ 32 56 – 94 < 1UM nisip lutos mijlociu 6 – 12 ≤ 32 56 – 94 1 - 20

UF nisip lutos fin 6 – 12 ≤ 32 56 – 94 > 20M texturi mijlocii 13 – 32 ≤ 32 35 – 87 oricare

≤ 32 ≥ 33 ≤ 67 oricareS lut nisipos 13 – 20 ≤ 32 48 – 87 oricare

≤ 20 ≥ 33 ≤ 67 oricareSG lut nisipos grosier 13 – 20 ≤ 32 48 – 87 < 1SM lut nisipos mijlociu 13 – 20 ≤ 32 48 – 87 1 - 20

SF lut nisipos fin 13 – 20 ≤ 32 48 – 87 > 20SS lut nisipos prăfos ≤ 20 33 – 50 30 – 67 oricareSP praf ≤ 20 ≥ 51 ≤ 49 oricareL lut 21 – 32 ≤ 79 ≤ 79 oricareLN lut nisipo-argilos 21 – 32 ≤ 14 54 – 79 oricareLL lut mediu 21 – 32 15 – 32 23 – 52 oricareLP lut prăfos 21 – 32 33 – 79 ≤ 46 oricareF texturi fine ≥ 33 ≤ 67 ≤ 67 oricareT lut argilos 33 – 45 ≤ 67 ≤ 79 oricareTN argilă nisipoasă 33 – 45 14 41 – 67 oricareTT lut argilos mediu 33 – 45 15 – 32 23 – 52 oricareTP lut argilo-prăfos 33 – 45 33 – 67 ≤ 34 oricareA argilă ≥ 46 ≤ 54 ≤ 54 oricareAL argilă lutoasă 46 – 60 ≤ 32 8 – 32 oricareAP argilă prăfoasă 46 – 60 33 – 45 ≤ 21 oricare

Grupe de clase, clase şi subclase texturale

Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi echilateral)

clasele de textură U+N formează grupa de textură G;clasele de textură L+S formează grupa de textură M;clasele de textură A+T formează grupa de textură F.

Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi dreptunghic)

clasele de textură U+N formează grupa de textură G;clasele de textură L+S formează grupa de textură M;clasele de textură A+T formează grupa de textură F.

Clasele de favorabilitate pentru speciile pomicole vor fi stabilite în funcţie de cerinţele de creştere şi dezvoltare ale speciilor în raport cu compoziţia

• 2.3.2. Reacţia soluluiSpecia

Intervalul optim de pH (H2O) Criterii asociate

Măr 5,0 – 8,7 In funcţie de textura şi cu condiţia ca Na din T<5%, iar Al schimbabil <50 ppm

Păr 6,4 – 8,4 Fără alte condiţii

Prun 6,0 – 8,7 In funcţie de textura solului şi cu condiţia ca Na din T<5%

Cireş 5,2 – 8,7 Cu condiţia ca Na din T<5% si Al schimbabil <60 ppm

Vişin 5,4 – 8,4 Al schimbabil <60 ppm

Cais 7,0 – 8,7 Fără alte condiţii

Piersic 6,5 – 8,4 Fără alte condiţii

Tabel 2. Domeniul optim al reacţiei solului pentru speciile pomicole

Reacţia solului pH (H2O)

extrem de acidafoarte puternic acidaputernic acida

3,503,6 – 4,34,4 – 5,0

moderat acida 5,1 – 5,45,5 – 5,8

slab acida 5,9 – 6,46,5 – 6,8

neutraslab alcalina

6,9 – 7,27,3 – 7,87,9 – 8,4

moderat alcalinaputernic alcalinafoarte puternic alcalinaextrem de alcalina

8,5 – 9.009,1 – 9,4

9,5 – 10,0 10,1

Tabelul 3. Reacţia solului

• 2.3.3. Drenajul solului

Figura 8. Diagrama favorabilităţii drenajului solului pentru diferite cerinţe edafice ale speciilor pomicole (SED-soluri excesiv drenate, SFD-soluri intens drenate, SBD-soluri bine drenate, SMD-soluri moderat bine drenate, SID-soluri imperfect drenate, SSD-soluri slab drenate, SFSD-soluri foarte slab drenate)

• 2.3.3.1. Porozitatea de aeraţie (PA)Denumire Limite % v/v1. Extrem de mică <62. Foarte mică 6 – 10 3. Mică 11 – 154. Mijlocie 16 – 22 5. Mare 23 – 30 6. Foarte mare ≥31

Tabel 4. Clase de porozitate de aeraţie (MESP-1987, vol.III)

• 2.3.3.2. Conductivitatea hidraulică saturată (Ksat)

Denumire Valoare1. Permeabilitatea extrem de mică <0,2 mm/h

2. Permeabilitatea foarte mică 0,3-0,5 mm/h3. Permeabilitate mică 0,6-2,0 mm/h4. Permeabilitate moderată 2,1-10,0 mm/h5. Permeabilitate mare 10,1-35,0 mm/h6. Permeabilitate foarte mare >35,0 mm/h

Tabel 5. Clase de valori ale permeabilităţii (MESP-1987, vol.III)

• PARTENER 2. ANM - BUCUREȘTI2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

Rezultatele proiectului vor consta în: cartograme tematice la nivelul României privind fenomenele meteorologice extreme (ger, îngheţuri timpurii şi târzii, secetă, excedente de precipitaţii, grindină, vijelii etc.) cu impact nefavorabil asupra producţiei pomicole; zonarea sortimentului de specii, portaltoaie şi soiuri pe principalele bazine pomicole din România, pe baza resurselor pedoclimatice actuale şi a scenariilor previzibile, prin aplicarea metodologiei de bonitare, cu ajutorul unor modele probabilistice şi a unor indicatori climatici şi fiziologici specifici; ghid de bune practici agricole şi de mediu privind amplasarea speciilor, portaltoaielor şi soiurilor în bazinele pomicole ale României.1. IntroducereSuccesul tehnico-economic al unei culturi pomicole depinde de mai multi factori, inclusiv de condițiile abiotice, biotice și economice ale zonelor de cultura. Compatibilitatea unei specii pomicole cu un areal este un factor relativ care tine de capacitatea unui spatiu de a îndeplini cerințele de mediu abiotic, specific culturii respective.

O evaluare completa a valorii economice a unei culturi pomicole, intr-un spatiu anume, trebuie să includă insa toti factorii abiotici, biotici și economici care determină profitabilitatea acesteia. Evaluarea impactului variabilităţii climatului asupra speciilor pomicole implică utilizarea unor indici termici agroclimatici care pot cuantifica producerea riscurilor termice majore pentru speciile pomicole în anotimpul de primăvară, când riscul faţă de îngheţurile târzii este major pentru producţia pomicolă.

• Ȋn vederea atingerii obiectivului propus în cadrul Proiectului ADER 1.1.13/2013, Zonarea sortimentelor de specii, portaltoaie și soiuri pe bazine pomicole, în funcție de condițiile pedoclimatice și socioeconomice, Faza 1, respectiv acela de Optimizare a sortimentelor pomicole (specii, portaltoaie şi soiuri) în scopul dezvoltării durabile, integrării ecologice şi creşterii competitivităţii tehnico-economice în pomicultură în condiţiile protejării mediului înconjurător vor fi selectate şi prelucrate datele de temperatură medie, maximă şi minimă, cantităţile de precipitaţii, numărul de zile cu îngheţ (Tmin.< 0˚C), numărul de zile cu temperaturi pozitive (Tmin. ≥ 0°C), numărul de zile cu arşiţă (Tmax.≥32°C) şi numărul de zile cu ger (Tmin.≤-15°C) şi unităţile acestora, data ultimului îngheţ de primăvară și a primului îngheţ de toamnă, înregistrate la un număr de 55 staţii meteorologice incluse în reţeaua naţională de specialitate care desfășoară un program specializat de măsurători și observaţii meteorologice și agrometeorologice, fiind considerate reprezentative pentru teritoriul agricol al ţării noastre. Datele meteorologice înregistrate au fost selectate și analizate pentru perioada 1961-2010.

• Metodologia de lucru s-a bazat pe calculul indicelui termic de 250°C, începând de la 1 februarie și până la data acumulării, în perioada 1961-2010, selectarea valorilor minime absolute ale aerului înregistrate în fiecare an după acumularea acestui prag termic și data producerii, precum și selectarea datei de producere a Tmin. din aer <-2°C. În acest sens, s-au utilizat date privind valorile zilnice ale temperaturii minime ale aerului înregistrate în intervalul 1961-2010, la 12 staţii agrometeorologice, considerate reprezentative pentru plantaţiile pomicole din Muntenia.

Factori Abiotici (sol +clima)Factori Biotici

(agenți patogeni + paraziți+ organisme benefice +

variatie genetica)

Factori Economic

(piata + politic + cultural)

Clima Sol

Precipitații anuale *Zile de creștere *Temperatura aerului zilnica *Temperatura minim iarna*

Textura solului *Drenaj *pH *

Prezenta organismelor benefice și/sau dăunătoare (insecte, ciuperci si bacterii).Variația genetică în cadrul unei culturi.

Cerere si ofertaLegislatia semintelor, Politica guvernului Acceptarea socială.

Intensitatea luminii solareDurata de stralucire a soarelui Precipitații zilnice Temperatura solului

Adancimea stratuluiactiv de sol Schimbul cationicCapacitatea de fertilitate a materieiorganice

Tabelul 1. Factorii care afectează performanța culturilor pomicole și

compatibilitatea acestora

• ANALIZA PARAMETRILOR AGROCLIMATICI LA CULTURILE POMICOLE DIN SEZONUL RECE ȘI DESPRIMĂVĂRARE

• Caracteristicile termice ale sezonului rece• Din totalitatea factorilor meteorologici, regimul termic exercită cea mai puternică

influenţă asupra duratei întregului ciclu de vegetaţie și a diferitelor perioade ale acestuia. Căldura, ca şi lumina, este o formă distinctă de energie solară benefică ecosistemului pomicol. Această resursă naturală influenţează o serie de procese vitale ale plantelor pomicole, cum ar fi germinaţia seminţelor, creşterea plantelor, înflorirea, fructifirea, acumularea substanţelor de rezervă. O serie de procese fiziologice, precum fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, au loc numai în prezenţa anumitor temperaturi. Declanşarea vegetaţiei şi începerea unui nou ciclu anual necesită un minim de temperatură, denumit prag biologic. În acelaşi timp, pentru fiecare specie pomicolă, în funcţie de fenofază sunt necesare anumite limite de temperatură, în sol şi în aer. Din acest punct de vedere, există o temperatură optimă care asigură realizarea fiecărei faze de vegetaţie şi o sumă de grade de temperatură necesare dezvoltării fiecărei plante.

• S-a stabilit că atât geometria vegetativă a unei plantaţii, aflată în plină producţie, cât şi structura internă a coronamentului trebuie să permită interceptarea a cel puţin 70% din intensitatea radiaţiei luminoase totale. Nivelul optim de acoperire a solului prin ansamblul vegetativ al pomilor aflaţi în plină producţie s-a dovedit a fi de 65-70% din suprafaţa toală, restul de 30-35%, revenind traficului tehnologic între rânduri şi iluminării laterale a coronamentului structurat pe verticală până la înălţimi de maximum 2.5-3.5 m.

• Cunoașterea corelaţiilor logice dintre intensitatea desfășurării fazelor fenologice și evoluţia condiţiilor meteorologice, permite întrevederea orientativă (prognozarea) a datelor calendaristice de producere a momentelor critice din viaţa plantelor. Analizând modul în care ceilalţi factori (lumina, umiditatea, regimul de nutriţie al plantelor) influenţează acelea-și procese, s-a ajuns la concluzia, că dependenţa riguroasă a ritmului de desfășurare a fenofazelor de indici termici se realizează numai atunci când factorii amintiţi se află în limite apropiate de cerintele biologice ale plantelor. Astfel, în condiţiile de secetă excesivă sau regim de nutriţie nesatisfăcător, corelaţia respectivă devine mai puţin evidentă.

• Pentru a defini caracteristicile termice ale sezonului rece (perioada noiembrie-martie) se analizează limitele termice care reflectă asprimea iernilor, pentru ca în funcţie de acestea să se poată cerceta retroactiv iernile în care s-au produs pagube culturilor agricole datorită temperaturilor scăzute și să se stabilească frecvenţa perioadelor nefavorabile, precum și a zonelor în care s-au produs.

•

• Iernarea culturilor de pomi și viţa de vie, este influenţată în general de următorii parametri:

• Cuantumul temperaturilor medii diurne pozitive (Σt>0°C) și negative (Σt<0°C–unităţi de frig), care exprimă într-un singur indice cantitatea globală de frig specifică fiecărui an. Semnificaţia acestui indice este următoarea: valori sub limita de 200°C - ierni blânde; între 200-400°C - ierni moderate; între 400-600°C - ierni reci și peste limita de 600°C -ierni foarte reci;

• Evoluţia lunară a temperaturilor medii (temperaturi pozitive și negative);

• Variaţia temperaturilor minime absolute;• Variabilitatea multianuală a unităţilor de ger (Σt<-15°C și Σt<-20°C),

valori care exprimă atât durata cât și intensitatea gerurilor.• Pentru a desprinde modul în care se reflectă efectul temperaturilor

scăzute din aer asupra solului și în final asupra condiţiilor de iernare ale plantelor se studiază:

• Evoluţia grosimii stratului de zăpadă și variaţia acestuia de la un an la altul;

• Temperatura și adâncimea de îngheţ a solului;• Durata intervalului cu t<0°C la adâncimea de 5 cm.

• Caracteristicile termice ale perioadei de desprimăvărare• În perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald, denumită perioada de

desprimăvărare, se produc cele mai puternice oscilaţii termice de la un an la altul, care determină variaţii corespunzatoare ale datelor de reluare a vegetaţiei la flora spontana și cultivată.

• În condiţiile specifice ţării noastre, încălzirile cele mai timpurii (“ferestre” din iarnă) cu importanţă practică pentru starea culturilor și a reluării vegetaţiei se produc de regulă în cursul lunii februarie (uneori chiar la începutul acestei luni). Încălzirile din ianuarie sunt de slabă intensitate, de scurtă durată și aproape întotdeauna apar în perioadele în care culturile pomicole se află în repausul vegetativ.

• Pentru aprecierea anomaliilor termice și a influenţei lor la desprimăvărare asupra vegetaţiei culturilor se analizează următoarele:

• Fluctuaţia sumelor de temperaturi pozitive (Σt>0°C);• Calculul anomaliilor și semnificaţiile prognostice;• Intensitatea anomaliilor la desprimăvărare și atenuarea lor în sezonul de vegetaţie;• Efectul anomaliilor termice asupra productivităţii culturilor.• De asemenea, se cercetează caracteristicile îngheţurilor agro-climatice, respectiv

îngheţurile târzii de primăvară, în momentele critice plantelor din această perioadă prin:• Temperaturi critice în primele două decade după înflorirea speciilor timpurii de pomi (cais,

piersic, prun, cireș);• Temperatura minimă absolută, înregistrată după realizarea sumei de temperaturi egală cu

250°C;• Data producerii ultimului îngheţ de primăvară (Tmin.<-2°C).

• Potenţialul termic al perioadei de desprimăvărare și anomaliile acesteia se exprimă prin suma temperaturilor pozitive acumulate de la 1-28 februarie și de la 1.ll-10.lV. Dat fiind că, sumele termice respective, prin variaţiile lor de la un an la altul exprimă caracterul termic al desprimăvărării timpurii, normală sau târzie, ele au fost numite “indici de desprimăvărare”. Trecereade la sezonul rece la cel cald se face în mod diferit de la un an la altul și de la o zonă la alta. Astfel pentru a stabili efectul temperaturilor scăzute(îngheţuri târzii de primăvară asupra pomilor cu înflorire timpurie: cais, piersic, prun, cireș) se calculează an de an temperaturile minime acumulatedupă realizarea sumelor de 250°C, adică după sensibilizarea speciilorrespective la asemenea temperaturi. Din analiza acestora s-a constatat căîntre data de producere a fazei de înflorire a speciilor pomicole timpurii(realizarea Σt=250°C) și îngheţul dăunător există o corelaţie riguroasă. Astfel, înfloririle extratimpurii ale acestora sunt urmate de îngheţuri înproporţie de 80-100%. Probabilitatea producerii îngheţurilor vătămătoarescade treptat pe măsura întârzierii înfloririi. După înflorirea din a douadecadă a lunii aprilie, îngheţurile sunt practic absente.

• În pomicultură, sunt deosebit de mari daunele provocate de îngheţurile de primăvară ce surprind pomii înfloriţi.

• Fluctuaţiile mari de la un an la altul ale regimului termic în perioada de tranziţiese reflectă fidel în datele de producere a primelor faze de vegetaţie la pomiifructiferi. De exemplu, pentru cultivarea mărului Jonathan, umflarea mugurilornecesită 80,2°C, începutul înfloririi 377,8°C, începutul maturizării fructelor2866,6°C, închiderea întregului ciclu de vegetaţie 3653°C.

• Analizând frecvenţa datelor de producere a indicilor termici al desprimăvărării se constată că decada cu cel mai mare număr de înfloriri la cais este decada I-a a lunii aprilie. Cele mai târzii înfloriri se înregistrează în decada a III-a a lunii aprilie, excepţie făcând zonele de cultură din estul teritoriului (decada I-a a lunii mai). Cele mai timpurii înfloriri se înregistrează în Câmpia Dunării și în Câmpia de Vest și anume, în prima decadă a lunii martie.

• În condiţiile climatice din România, alături de temperaturile scăzute din cursul înfloririi și legării fructelor, mai sunt și alţi factori cu influenţă asupra producţiilor de fructe:

• Scăderea bruscă a temperaturilor la valori egale ori mai coborâte de -20°C;• Decălire, urmată de îngheţ vătămător rodului;• Exces prelungit de umiditate în sezonul rece, ori dimpotrivă, o iernare foarte

secetoasă;• O primăvară și o vară umede și reci;• Caracteristică hidrotermică nefavorabilă în sezonul de vegetaţie precedent.

• În raport de comportarea faţă de căldură şi rezistenţă la ger, speciile pomicole se grupează în:

• specii cu cerinţe ridicate - migdalul, caisul şi piersicul. Aceste specii suportă satisfăcător iernile normale; în iernile geroase îngheaţă mugurii pe rod şi chiar o parte din ramuri. Deseori recoltele sunt compromise de brumele şi îngheţurile târzii de primăvară;

• specii cu cerinţe moderate - nucul, cireşul, părul şi gutuiul, care suportă bine iernile din ţara noastră. În iernile geroase se produc pierderi la nuc şi păr. Cireşul şi nucul sunt afectate de îngheţurile târzii de primăvară;

• specii cu cerinţe reduse cum sunt mărul, prunul, vişinul, agrişul, coacăza, căpşunul, care suportă bine iernile şi nu sunt afectate de brumele şi îngheţurile târzii.

• În ceea ce priveşte rezistenţa la ger a diferitelor organe ale pomului este diferită. Cele mai sensibile sunt rădăcinile (-7 până la -12°C) şi mugurii (-23°C), iar cele mai rezistente sunt organele lemnoase multianuale.

• Principalele specii şi soiuri pomicole cultivate în ţara noastră

• În ţara noastră, se cultivă un număr de 26 de specii, din care 12 de pomi fructiferi, 13 de arbuşti şi căpşunul. Speciile de pomi fructiferi cultivate sunt: mărul, părul, gutuiul, prunul, cireşul, vişinul, caisul, piersicul (şi nectarinul), nucul, migdalul, alunul şi castanul. Speciile de arbuşti fructiferi sunt: coacăzul negru, roşu şi alb, agrişul, zmeura de grădină, afinul de cultură, murul de grădină, măceşul, socul negru, trandafirii pentru petale, lonicera caerulea, cornul şi cătina. Numărul soiurilor pomicole cultivate în ţara noastră diferă de la specie la specie. Astfel, la măr, sunt în cultură 29 de soiuri, la păr 15, la prun 19, la cais 14, la cireş 12, la vişin 10, la piersic 10, la nectarin 5, la migdal 5, la castan 6, la nuc 10.

• Comportarea speciilor pomicole faţăde căldură

Specia

Soiul

Suma gradelor de temperatură (0 C) necesară pentru:

Umflarea mugurilor

Dez-Mugurit

Începutul înfloritulu

iMaturarea fructelor

Încheierea ciclului

de vegetaţie

MărGolden

delicious 96,7 - 374,6 2891,8 3867Jonathan 80,2 - 377,8 2866,6 3652

Prun Tuleu gras 86,5 179,7 264,5 2109,8 -Cais - - 230,7 293,0 - -Cireş - - 182,2 314,8 974,2 -Vişin - - 170,8 327,0 1270,0 -

Zmeur - - 78,7 635,1 1218,4 -Coacăz roşu - - 86,9 243,8 1130,6 -

Tabelul 1. Suma gradelor de temperatură necesară parcurgerii unor faze ale creşterii şi fructificării (peste 0°

C), (după M. Popescu şi colab., 1992)

Specia Migdal, cais, piersicNuc, cireş, păr, gutui,

prun (soiuri nerezistente la ger)

Măr, prun (soiurirezistente la ger), vişin,

alun, agriş,coacăz, căpşun

Cerinţe faţă de căldură Cele mai mari cerinţe Cerinţe moderate Cerinţe reduse

Comportarea în timpul iernii

Suportă satisfăcătoriernile de la noi, dar

în iernile aspredegeră mugurii derod şi o parte din

ramuri

Suportă iernile dela noi; în anii cu

ierni grele seproduc pagube la

păr şi nuc

Suportă foarte bine celemai aspre ierni de la noi

Comportarea în timpul primăverii

Brumele şiîngheţurile

târzii de primăvarăcompromit frecvent

recoltele

Îngheţurile târziiafectează numainucul şi cireşul

Nu sunt afectatede îngheţurile şibrumele târzii

Zonele sau centrele din ţară convenabile pentru cultură

Partea sudică a ţării,în centre cu ierni

dulci şi cu frecvenţaredusă a brumelortârzii de primăvară

Dealurile cu 350-500 m altitudine;

temperatură medieanuală 9-10,5° C;

temperatura mediea verii 20-21° C

Dealurile până la700-800 m

altitudine, cutemperatura

medie 7,5-10° C

Observaţii

Îngheţurile şibrumele târzii în primul rand, apoi iernle aspre

constituie factorii limitative ai culturii

-

Mărul (soiurile târzii),agrişul, coacăzul sunt

stânjenite de căldurile mari din timpul verii, daca sunt

cultivate in zona de campie

Tabelul 2. Comportarea speciilor pomicole cultivate în România, faţă de căldură (după M. Popescu şi colab., 1992)

• Comportarea speciilor pomicole faţă de lumină şi apă

Cerinţe faţă de luminăSpecii fructifere în ordinea descrescândă a cerinţelor Observaţii

Cerinţe mariNucul, piersicul, caisul,

cireşul -

Cerinţe mijlocii Părul, mărul, prunul, vişinul -

Cerinţe reduse Zmeurul, coacăzul, agrişulPot creşte şi la lumină

difuză

Cerinţe faţă de luminăSpecii fructifere în ordineadescrescândă a cerinţelor Observaţii

Cerinţe mariNucul, piersicul, caisul,

cireşul -

Cerinţe mijlocii Părul, mărul, prunul, vişinul -

Cerinţe reduse Zmeurul, coacăzul, agrişulPot creşte şi la lumină

difuză

Tabelul 3. Cerinţele faţă de lumină (după M. Popescu şi colab., 1992)

Cerinţe faţă de lumină

Specii fructifere în ordinea descrescândă a

cerinţelorZonele convenabile pentru

cultură

Cerinţe foarte mari Arbuştii fructiferi

Zone cu peste 700 mm precipitaţii anuale

Cerinţe mariGutuiul, mărul (soiuri

târzii), prunulZone cu 700 mm precipitaţii

anuale

Cerinţe mijlocii

Părul, nucul, cireşul, Vişinul, mărul (soiuri de

vară)Zone cu minimum 600 mm

precipitaţii anuale

Cerinţe redusePiersicul, caisul,

migdalulZone cu minimum 500 mm

precipitaţii anuale

Tabelul 4. Cerinţele faţă de apă (după M. Popescu şi colab., 1992)

Tabelul 5. Caracterizarea principlaelor speciilor pomicole în raport cu cerințele de temperatură și apă

Nr. crt. Denumirea stiintifica Denumirea populara

Familia Tipul de crestere

Nr. zile de crestere Temperatura (OC) Precipitatii ncesare(mm)

Temperatura minima iarna (OC)

1 Prunus avium Cires Rosaceae Perende la 180 Abs. Max. 40 de la 50

-3Opt. max 28

pana la 240 Opt. Min 18 pana la 90Abs. min 6

2 Malus domestica Mar Rosaceae Perende la 70 Abs. Max. 33 de la 70

-40Opt. max 27


3 Prunus armeniaca Cais Rosaceae Perende la 180

Abs. Max. 40de la 90

-24Opt. max 35


4 Prunus persica var. persica Piersic Rosaceae Peren

de la 75 Abs. Max. 35 de la 90-25Opt. max 33


5 Pyrus communis Par Rosaceae Perende la 180 Abs. Max. 37 de la 60

-28Opt. max 35


6 Prunus domestica subsp. Domestica Prun Rosaceae Peren



7 Prunus cerasus Visin Rosaceae Perende la 180 Abs. Max. 30 de la 80

-29Opt. max 25


8 Prunus dulcis Migdal Rosaceae Peren

de la 150 Abs. Max. 40 de la 60

-17

Opt. max 35

pana la 240

Opt. Min 12

pana la 90Abs. min10

9 Ribes nigrum Coacaz negru Grossuariaceae Peren


Opt Min 17

10 Rubus laciniatus Mur Rosaceae Perende la

150

Abs. Max. de la 80-36Opt. max

pana la Opt. Min pana la 110Abs. min

11 Ribes uva-crispa Agris Grossuariaceae Peren



12 Vaccinium corymbosum Afin Ericaceae Peren



13 Cydonia oblonga Gutui Rosaceae Perende la 140 Abs. Max. de la 61

-26Opt. max

pana la 165 Opt. Min pana la 152Abs. min

14 Rubus strigosus Zmeur Rosaceae Perende la 80 Abs. Max. 28 de la 60

-34Opt. max 23


15 Ribes sativum Coacaz rosu

Grossuariaceae Peren



16 Fragaria x ananassa Capsun Rosaceae Peren



17 Juglans regia Nuc Juglandaceae Peren


pana la 190 Opt. Min 15 pana la

170Abs. min 7

• MODEL EXPERIMENTAL PRIVIND CUANTIFICAREA ÎNGHETULUI TÂRZIU DE PRIMĂVARĂ

• S-au abordat următoarele aspecte: • calculul datelor de producere a înghețului târziu de primăvară, dupa faza de înflorire

la cais în plantațiile pomicole din Muntenia, perioada 1961-2010;• identificarea celor mai timpurii și târzii date de producere a înghetului tarziu de

primavara la cais, în scopul evidențierii situațiilor extreme sub aspectul riscului termicgenerat de ultimul îngheț de primăvară;

• crearea unor serii de date agrometeorologice si fenologice privind speciile pomicole, pentru 12 statii agrometeorologice reprezentative pentru plantatiile pomicole dinMuntenia;

• În acest sens s-au analizat date privind temperatura medie și minimă a aerului de la un numar de 12 statii meteorologice cu program agrometeorologic din Muntenia: Brăila, Buzau, Calarași, Curtea de Argeș, Fundulea, Giurgiu, Grivița, Ploiești, TurnuMăgurele, Târgoviște, Slobozia și Râmnicu Sărat, perioada 1961-2010.

• Pe baza datelor agrometeorologice privind temperatura aerului din intervalul 1961-2010 s-a calculat astfel, an de an, data producerii ultimului îngheț de primăvară, dupa acumularea a 250C – prag termic necesar pentru declanșarea fazei de înflorirela cais, în scopul evaluîrii riscului la îngheț dupa inflorire. Totodată, suntexemplificate zilele cu temperaturi minime negative ale aerului înregistrate în lunileaprilie mai 2010, care au afectat speciile pomicole aflate în fazele de înflorire șiformare a rodului.

• Studiul publicat de Agentia Europeana pentru Mediu (European Environment Agency), „Schimbările climatice, impact şi vulnerabilitate în Europa 2012“, prezinta o serie de informatii vitale pentru agroecologie si anume că s-au observat temperaturi medii mai ridicate în Europa, precum şi scăderea precipitaţiilor în regiunile sudice şi creşterea acestora în Europa de nord. Calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare din regiunea Arctică şi mulţi gheţari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar majoritatea criosolurilor s-au încălzit.

• Ultimul deceniu (2002-2011) a fost cel mai cald din istorie în Europa, cu temperatura de la nivelul solului în Europa cu 1,3°C mai mare decât media de dinainte de industrializare. Diverse proiecţii arată că în Europa ar putea fi cu 2,5-4°C mai cald în ultima parte a secolului XXI, în comparaţie cu media anilor 1961-1990. In timp ce cantitatea de precipitaţii este în scădere în regiunile sudice, aceasta este în creştere în Europa de Nord, se menţionează în raport. Se preconizează că aceste tendinţe vor continua.

• In România a fost identificata o încalzire medie pe tara de 0,3 ˚C, mai pronuntata in zona estica unde cresterea a fost de aproximativ 0,8 ˚C, dupa cum arata fig. 1 si datele din tabelul 1.

PARTENER 3. SCDP BISTRIȚA

Intervalul Temperatura medie a aerului ( ˚C)

1961-1970 8.9/ +0.4 ˚C

1971-1980 8.7 / + 0.6 ˚C

1981-1990 8.7 / +0.6 ˚C

1991-2000 8.8/ +0.5 ˚C

2001-2010 9.3

Fig. 1 - Temperatura medie a aerului din Romania

Tabel 1 - Evolutia temperaturilor medii anuale in

perioada 1961-2010

• Cap.2. Microzonarea speciilor pomicole • In baza studiilor de raionare (1956) si microraionare (1965) si studii ulterioare

efectuate de Constantinescu N. si Teaci D.,( 1967) in cuprinsul tarii noastre au fost stabilite 13 regiuni pomicole din care 5 in zona subcarpatica a piemonturilor si dealurilor, 3 pe podisuri si platforme, 4 in zona de ses si coline si 1 in zona inundabila a Dunarii.

• La baza stabilirii si delimitarii regiunilor a stat principiul polarizarii acestora in jurul unor mari ecosisteme naturale cu o structura geografica asemanatoare.

• In cadrul fiecarei regiuni numai anumite terenuri sunt pretabile culturii pomilor. Pricipalele regiuni pomicole sunt cantonate in urmatoarele zone:

• I. Dealurile Subcarpatice Meridionale• II. Piemonturile de Vest• III. Podisul Somesan• IV. Podisul Transilvaniei si Tara Barsei• V. Subcarpatii Orientali • VI. Podisul Tarnavelor• VII. Campia Transilvaniei• VIII. Podisul Moldovei• IX. Campia Romana de Vest• X. Campia Banatului si Crisanei• XI. Campia Moldovei• XII. Baraganul si Dobrogea• XIII. Zona inundabila a Dunarii si Gura Siretului

• Cap.2.1 Consideratii generale. Microzonarea speciilor pomicole in judetul Bistrita-Nasaud:

• Tinand seama de influenta temperaturii asupra cresterii si fructificarii pomilor, speciile cultivate in tara noastra (dupa Constantinescu si colab 1967) se pot grupa astfel:

• Grupa I - Marul, visinul, prunul, alunul, agrisul, coacazul, zmeurul si capsunul sunt cele mai putin pretentioase la caldura. Aceste specii rezista bine sau foarte bine la ger si sunt afectate mai putin de ingheturile tarzii de primavara. Repausul lor biologic decurge normal in conditiile iernilor din tara noastra astfel incat nu manifesta dereglari in vegetatie si rodire

• Speciile din aceasta grupa gasesc conditii naturale foarte prielnice de crestere si fructificare in regiunea dealurilor subcarpatice cu o altitudine aproximativ cuprinsa intre 350-900 m, corespunzator zonei de vegetatie a fagului si stejarului

• Grupa II – aceasta grupa cuprinde parul, nucul, ciresul si gutuiul specii cu cerinte mai mari fata de caldura, decat cele din prima grupa. Rezistenta lor la ger este buna, dar in iernile foarte geroase se inregistreaza pierderi, indeosebi la nuc si par. Ingheturile tarzii de primvara afecteaza mai des ciresul si nucul.

• In conditiile naturale de caldura din tara noastra, parul nucul, ciresul si gutuiul gasesc conditii prielnice de vegetatie si fructificare in zona dealurilor cu altitudini pana la 350-500m. Aceasta corespunde cu zona podgoriilor si se intrepatrunde cuspeciile din grupa intaii in zona stejarului

• Cap. 2.2. Prezentarea reliefului, climei, solurilor, conditiilor naturale ale pomiculturii si situatia pomiculturii din Judetul Bistrita-Nasaud

Fig. 2 Localizarea Judetului Bistrita Nasaud

Fig.4 Harta unitatilor de relief (Craciun si colab.1980)

• 2.2.2 Prezentarea climei judetului Bistrita-Nasaud

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-0.2 3.2 9.3 15.2 20.7 23.2 24.7 24.6 21.0 15.4 8.0 1.8

-9.3 -6.1 -1.6 3.5 8.1 11.0 12.2 11.7 8.0 3.0 -0.4 -5.2

Temperaturile maxime si minime din judetul Bistrita-Nasaud

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

46.3 31.3 33.9 56.6 76.0 97.3 86.9 67.6 43.0 41.3 47.3 49.7 677.2

Situatia precipitatiilor cazute in perioada de referinta 1961-1990 la statia meteorologica Bistrita ( cf. INMH) este urmatoarea:

Fig. 5 - Harta temperaturilor medii multianuale si a precipitatiilor

la statia meteorologica Bistrita-Nasaud (1961-1990)

Fig. 6 - Harta precipitatiilor anuale in Judetul Bistrita-Nasaud

N NE E SE S SV V NV Calm%Frecventa medie(%) 5.7 6.6 1.2 1.5 4.8 8.0 11.2 4.356.7Viteza medie (m/s) 2.0 2.3 0.8 1.2 1.6 1.5 1.8 1.6-

Tabel 2 Frecventa si viteza medie a vantului in judetul Bistrita-Nasaud

(Craciun si colab., 1980)

Fig. 7 - Harta principalelor soluri (Sursa: Craciun si colab. 1980)

Specificare Suprafataagricola

(ha)

Arabil

(ha)

Pasuni

(ha)

Fanete naturala

(ha)

Livezi si plantatii pomicol

e(ha)

Vii(ha)

Total Judet

297 278 110 474 105 110 63 396 16532 1 766

% 37.2 35.4 21.3 5.6 0.6

Tabel 3 - Suprafata totala dupa modul de folosinta (Craciun si colab., 1980)

Suprafata, 297278

Arabil, 110474

Pasuni, 105110

Fanete naturala, 63396

Livezi si plantatii pomicole, 16532

Vii, 1766

Suprafata

Arabil

Pasuni

Fanete naturala

Livezi si plantatii pomicole

Vii

Fig. 8 - Situatia plantatiilor pomicole in anul 1980 ( Craciun si colab 1980)

Specificatie 1960 1965 1970 1975 1978

Live

zi

tota

lLi

vezi

inte

nsiv

e

Live

zi

tota

lLi

vezi

inte

nsiv

e

Live

zi

tota

lLi

vezi

inte

nsiv

e

Live

zi

tota

lLi

vezi

inte

nsiv

e

Live

zi

tota

lLi

vezi

inte

nsiv

e

Total 6053 - 13113 32 16027

190 16241

328 16532

691

Tabel 3. Evolutia suprafetelor de livezi intre 1960-1978

Fig.9 - Microzonarea bazinelor pomicole ale Judetului-Bistrita

Nasaud

Situatia livezilor existente in Judetul Bistrita-Nasaud

171

1235

162

5996

4428

01000

2000300040005000

60007000

Mar Par Prun Cires+Visin TOTALSpecia

Supr

afat

a (h

a)Fig.10 - Situatia actuala a livezilor

existente in Judetul Bistrita Nasaud la nivelul anului 2013

Livezi imbatranite, 3818

Livezi tinere, 230

Livezi sub 10 ani, 180

Declin, 200

Livezi tinereLivezi sub 10 aniLivezi imbatraniteDeclinFig. 14 - Structura livezilor dupa

criteriul de varsta la specia mar

Fig. 12 - Structura speciilor pomicole cantonate in centre pomicole, situatia

actuala 2013(Sursa D.A.D.R. Bistrita Nasaud)

Fig.14. Modelare probabilistica microzonarea in bazine pomicole cu specificitate de microclima,conditii de teren si resurse de sol

• PARTENER 4 – SCDP CONSTANȚASituaţia culturii caisului în România• După datele publicate anterior de diferiţi autori (printre alţii, Roman, 1983; Topor, 1995),

există mai multe zone de favorabilitate privind cultura caisului. • Zona I "foarte favorabilă" - cuprinde zona teraselor dunărene, de-a lungul litoralului Mării

Negre (cu excepţia unei zone de 3-5 km lăţime în imediata vecinătate a mării, improprie culturii datorită brizelor marine, ceţurilor frecvente şi conţinutului mai ridicat de sare din aer şi sol), precum şi de o parte şi de alta a bălţilor dunărene (Balta Ialomiţei şi Balta Brăilei).

• Totuşi, trebuie remarcat faptul că după date recente, iarna, în zilele deosebit de geroase, datorită inversiunilor termice, temperatura poate scădea foarte mult în Lunca Dunării, chiar până la valori care pot afecta sever plantaţiile de pomi fructiferi; acest risc poate scădea în anumiţi ani, productivitatea livezilor din regiune.

• Zona II-a de favorabilitate cuprinde terasele mai depărtate ale Dunării, precum şi o fâşie paralelă cu litoralul din imediata vecinătate a acesteia. În vestul ţării, zona II-a de favorabilitate cuprinde Câmpia Timişului. Arealele prielnice caisului se situează îndeosebi în vecinătatea piemonturilor şi la adăpostul acestora în cadrul văilor largi ale râurilor. În partea de sud-vest a ţării, două microbazine favorabile culturii sunt localizate între râurile Bega la nord şi Timiş la sud, având ca limită vestică triunghiul localităţilor Făget, Lugoj şi Caransebeş. Aceste două bazine aşezate pe soluri de luncă aluviale şi pe brun roşcat luvic, la adăpostul zonei deluroase asigură pomilor o creştere viguroasă şi un frunziş sănătos. Clima în această parte a ţării are un grad mai puţin accentuat de continentalism, comparative cu partea de est, dar nu este ferită de curenţii târzii de aer rece din Europa nordică care pătrund prin Câmpia Tisei, de accea pomii prezintă un procent destul de ridicat de vătămări.

• Zona III-a de favorabilitate se extinde în partea sudică a Câmpiei Moldovei, Podişul Central Moldovenesc, partea vestică a Câmpiei Siretului, Câmpia Râmnicului, zona Subcarpaţilor de Curbură, cea mai mare parte a Podişului Getic şi a Câmpiei Române. În vestul ţării această zonă este relativ mai restrânsă ca întindere, cuprinzând partea Centrală a Câmpiei Crişurilor, cea mai mare parte a Câmpiei Aradului, pătrunzând şi pe culuarul Mureşului. În vestul ţării regiunea beneficiază de o iarnă relative blândă, dar este supusă unor invazii târzii de mase de aer rece, după pornirea în vegetaţie.

• Zona IV-a de favorabilitate se dezvoltă în estul ţării de-a lungul Văii Siretului cuprinzând Subcarpaţii de Curbură, continuându-se cu nordul Câmpiei Române şi al Podişului Getic. În vestul ţării zona se întinde peste Câmpia Someşului şi pantele domoale ale piemonturilor vestice, adâncind prelungirea zonei anterioare pe Culoarul Mureşului. Cu caracter insular această zonă se întâlneşte şi în extremitatea vestică a Câmpiei Crişurilor şi a Podişului Transilvaniei.

• În România, specia cais s-a răspândit îndeosebi pe suprafeţe mai mari în zonele din partea de sud, sud-est şi vestul ţării unde sunt cele mai favorabile areale de cultură (Constanţa, Tulcea, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Ialomiţa, zona agricolă Ilfov, Timiş, Arad, Bihor), iar pe suprafeţe mai mici, în judeţele Buzău şi Galaţi. Fig. 1.1 prezintă arealele de favorabilitate şi răspândire pentru cultura caisului după Bălan ş.a. (2008).

•

Fig.1.1. Arealele de favorabilitate şi răspândire pentru cultura caisului (după Bălan ş.a., 2008)

Specificare U.M. Anii de referinţă:1938 1950 1965 1975 1980 1985 1987

Total fructe d.c.:

mii tone

1380,9 401,1 1157,5 1101,2 1417,6 2095,5 1870,6

caise şi zarzăre

" 80,50 7,20 21,10 63,00 35,30 45,50 37,00

% 5,82 1,72 1,82 5,72 2,49 2,17 1,98Suprafeţe livezi d.c.

mii ha 247,00 184,20 346,20 430,10 356,60 344,20 336,20

cais " - - - - - 8,09* -% - - - - - 2,35 -

Tabelul 1.1. Producţia totală de fructe în România (după Anuarul Statistic, 1988)

Total d.c. JUD. TULCEA JUD. CONSTANŢA TOTAL DOBROGEApe specii Supraf.

ha% Supraf. ha % Supraf.

ha%

Total d.c. 2197 100,0 4983 100,0 7180 100,0Măr 272 12,4 410 8,2 682 9,5Păr 47 2,2 148 3,0 195 2,7Gutui 53 2,4 - - 53 0,7Prun 311 14,2 413 8,3 724 10,2Cais 868 39,5 1274 25,6 2142 29,8Piersic 81 3,7 2050 41,1 2131 29,7Cireş+vişin 357 16,3 372 7,5 729 10,1Nuc 115 5,2 213 4,3 328 4,6Migdal 91 4,1 103 2,0 194 2,7

Tabelul 1.2. - Patrimoniul pomicol al Dobrogei (date centralizate la

sectorul dezvoltare al SCPP Constanţa la nivelul anului 1987)

• Efectele episoadelor climatice de îngheţ asupra caisului• În condiţiile climatice din ultimii ani de studiu 2010, 2011, 2012, în

cadrul livezilor de la SCDP Constanţa, caisul a înregistrat pierderi datorită variaţiilor de temperatură din perioada de repaus profund. Au fost efectuate determinări pentru constatarea pierderilor de muguri floriferi ca urmare a variaţiilor de temperatură din iarnă şi a temperaturii minime diurne. Acestea au arătat că pierderile au fost în anul 2010, la anumite soiuri, de ex. Fortuna, de până la 99 % (Fig. 1.2.), 89% în anul 2011 şi 97% în anul 2012, dar între soiuri există diferenţe. Pagubele provocate de ger la soiul Dacia au fost 55% în anul 2010, 41% în anul 2011 şi 97% în anul 2012; la soiul Goldrish, 50% în anul 2010, 75 % în anul 2011 şi 88 % în anul 2012; la soiul Auraş 28% în anul 2010, 52 % în anul 2011, 83 % în anul 2012 şi la soiul Harcot 24 % în anul 2010, 45 % în anul 2011, 77 % în anul 2012.

•

Fig. 1.2. Pomii din soiul Fortuna afectat de ger (rândul din stânga, imagini luate în luna aprilie 2010)

Fig. 1.3. Aspecte privind depuneri de polei pe ramurile de cais din iarna anului 2012

• Au rezultat următoarele concluzii:• Accidentele climatice înregistrate în iarna anilor 2010, 2011 şi 2012 au

provocat pagube însemnate la cais, în procente variabile în funcţie de soi. Producţia de fructe a fost compromisă la soiul Fortuna, precum şi afectată în proporţii importante la soiurile Dacia, Goldrich, Auraş. Soiul Harcot a fost cel mai rezistent la accidentele climatice.

• În cercetările efectuate în ultimii 25-30 ani în regiunea Dobrogei, caisul nu a suferit pierderi în perioada de repaus profund, ci după pornirea în vegetaţie (repaus facultativ).

• Spre deosebire de rezultatele altor cercetători (Topor, 2006) care arată că în Dobrogea, caisul nu a înregistrat niciodată îngheţ de muguri în perioada de repaus vegetativ până la declanşarea pornirii în vegetaţie, ci doar după declanşarea dezmuguritului şi înfloritului, rezultatele noastre recente aduc ca noutate faptul că gerurile din ianuarie 2010, 2011 şi 2012 au afectat specia cais în funcţie de soi (cca. 50-90%).

• Încălzirea climei în ultimi ani exprimată prin ieşirea din repaus de iarnă mai timpurie a pomilor cere reorientarea la înmulţirea în pepinieră a soiurilor rezistente la ger, cu pornire mai târzie în vegetaţie, pentru evitarea accidentelor climatice.

• Plantarea perdelelor de protecţie în jurul livezilor de cais, în Dobrogea este recomandată, mai ales în contextul încălzirii globale.

• II. SPECIILE PIERSIC, NECTARIN ŞI MIGDAL• Cultura piersicului în România

Fig. 2.1. Zonele de cultură ale piersicului în România (după Mihăescu şi Stanciu, 1966).

• Comportarea piersicului după îngheţurile severe de iarnă sau după îngheţurile şi brumele târzii de primăvară

• În decursul ultimului deceniu s-au produs evenimente climatice de acest fel: 2009, 2010, 2011, 2012, îngheţurile de iarnă în luna ianuarie sau februarie, iar cele de primăvară, majoritatea în cea de-a doua jumătate a lunii aprilie. S-a remarcat faptul că parcelele situate la altitudine mică, în areale depresionare, au avut cel mai mult de suferit, producţia diminuându-se cu atât mai mult cu cât amplasamentele se aflau la altitudine mai mică şi cu cât soiurile erau mai timpurii.

• Au fost studiate un număr de 6 soiuri de piersic (Springcrest, Springold, Collins, Cardinal, Redhaven, Southland) cu o periadă de maturare diferită şi s-a urmărit modul cum au reacţionat unele soiuri de piersic la schimbările condiţiilor climatice înregistrate în iarna anilor menţionaţi. Astfe, rezultatele arată că gerurile din iarna anilor 2010, 2011 şi 2012 au afectat specia piersic în funcţie de soi în proporţie de cca. 31-63%. Pierderile de producţie au fost de peste 60% la soiurile timpurii Springold şi Springcrest. Cel mai mici pierderi în cei trei ani de studiu (2010, 2011, 2012) le-a înregistrat soiul relativ tardiv Southland.

• IV. Repartiţia teritorială actuală a livezilor în judeţul Constanţa (2010-2011)

• PARTENER 5. SCDP IAȘI• În zona Iaşi, climatul este temperat continental pronunţat, cu

predominarea timpului secetos, în timpul verii, cu temperaturi ridicate ce pot atinge +40ºC (maxima absolută).

• Radiaţia solară globală are valori medii de 116 Kcal/cm2 şi o distribuţie neuniformă în cursul anului, astfel că 40 % din total revine perioadei de vară (iulie = 17 Kcal/cm2), iar iarna se realizează doar 10 % (Erhan, 1979).

• Durata de strălucire a soarelui, prezintă o mare importanţă ecologică, întrucât cuantifică durata de timp din perioada de vegetaţie, în care soarele neacoperit de nori, determină o insolaţie normală pentru procesele fiziologice (fotosinteză, respiraţie, transpiraţie, activitatea catalizei).

• La Iaşi, durata de strălucire a soarelui a înregistrat valori cuprinse între 2039 şi 2103,8 ore, din care în perioada de vegetaţie 1466 –1601 ore .

• Numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 106,7, a celor cu cer noros 114,4 şi a celor cu cer acoperit este de 143,9.

• Bruma ocupă un loc important în grupa fenomenelor meteorologice dăunătoare pomiculturii. La Iaşi, bruma se produce de la începutul toamnei (1 octombrie, data medie), iar primăvara până la 20 aprilie. Numărul zilelor cu brumă este în medie de 28,6 anual, fiind frecvente pe văi şi în treimea inferioară a versanţilor.

• În general, condiţiile pedoclimatice din zona Moldovei sunt favorabile pentru cultura pomilor. Acestea contribuie la obţinerea unor fructe de calitate superioară, frumos colorate, cu o aromă plăcută şi gust excelent.

• Datele meteo au fost înregistrate în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, prin metoda sistemului AgroExpert.

• Pentru utilizarea acestui sistem se recurge la programul ADDVANTAGE care coordonează întreaga activitate.

• Sistemul AgroExpert oferă utilizatorului o evidenţă strictă a condiţiilor climatice.

• Principalele elemente climatice monitorizate au fost temperatura şi precipitaţiile.

Tabelul 1Temperaturi medii înregistrate în perioada 2007-2013 la SCDP Iaşi

Luna

Temperatura medie (ºC) Temp. medie

multianuală2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

I -2,6 4,5 -1,0 -1,6 -6,4 -2,2 -2,7 -3,5 II -0,2 1,3 2,7 0,8 -1,1 -2,6 -9,2 0,3 III 4,3 8,1 7,3 3,7 4,5 3,5 4,1 2,0 IV 11,5 11,0 11,4 12,1 12,6 10,0 12,7 12,0 V 16,6 19,6 15,9 16,0 17,3 15,8 17,3 18,3 VI 20,2 23,1 20,6 20,2 19,8 19,6 21,2 21,3 VII 22,1 25,2 21,4 22,4 21,8 21,8 25,3 19,8 VIII 21,4 22,5 22,2 21,1 23,1 20,4 22,3 14,2 IX 15,7 16,0 14,1 17,3 14,6 17,7 18,2 13,7 X 11,2 11,0 11,2 10,8 18,1 8,5 11,3 10,5 XI 5,2 2,7 4,9 6,4 9,9 2,5 5,8 8,1 XII -1,0 -1,1 1,6 -1,5 -1,5 2,4 -4,0 nd

Total 10,4 11,9 11,0 10,6 11,6 9,6 10,1 10,6

Precipitaţii (mm) Media precip 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

32,7 26,0 31,6 22,4 35,6 15,8 8,9 60,4 25,6 25,2 5,6 49,4 22,6 6,0 18,2 20,4 35,0 26,2 43,4 18,8 16,2 13,2 19,6 37,8 44,0 29,6 124,0 1,2 28,0 81,2 62,0 36,0 51,3 33,4 94,4 36,6 77,2 39,0 84,2 113,4 65,4 22,0 87,8 68,6 153,8 98,4 32,0 179,6 91,0 45,0 164,2 35,6 25,6 72,4 24,8 76,4 45,8 112 66,0 30,8 45,2 38,8 22,4 41,6 46,7 87,8 48,6 10,2 61,4 18,4 53,0 105,6 51,9 61,2 46,0 86,8 47,8 39,4 41,4 2,6 35,9 55,2 11,2 5,0 52,6 1,8 21,6 25,4 23,5 70,0 49,2 50,0 28,2 8,0 59,2 nd 548,7 593,6 772 365,6 566 435,8 447,3 699,2

Tabelul 2Precipitaţii înregistrate în perioada 2007-2013 la SCDP Iaşi

Figura 1. Bazinele pomicole din Regiunea de Nord-Est a României.

Soiul Origine Vigoarea pomului

Forma fructului

Mărime fruct(g) Culoare fruct Perioada de

recoltare/păstrare

Idared SUA mijlocie spre mare sferic turtit 180-220 galben-verzuie acoperita cu rosu Octombrie/ noiembrie - mai

Gold Spur SUA mica conic trunchiat 95-120 galben-aurie Octombrie/ noiembrie -martie

Florina Franta mijlocie spre mare tronconic 150 – 180 rosie visinie acoperit cu pruină Octombrie/ noiembrie – mai

Jonagold SUA mare sferic alungit 140 – 250 verde-galbuie acoperit cu rosu închis

Octombrie/ noiembrie –aprilie

Jonathan SUA mijlocie conic-trunchiat, rotunjit la capete 95-120 galben limonie, acoperita

cu rosu sângerosOctombrie/ noiembrie –

aprilie

Delia România mica, tip spur sferic turtit 130-150 rosie-rubinie Octombrie/ noiembrie –februarie

Generos România mijlocie spre mare sferic turtit 160-200 galben-verzuie, acoperită cu roşu-rubiniu

Septembrie/ octombrie –decembrie

Charden Franţa medie sferic 170 verde gălbui Octombrie/ octombrie-aprilie

Ciprian România medie sferic 140-150 roşu spre grena a III-a decadă a lunii septembrie

Granny Smith Australia mare sferic 180-200 verde intens a II-a jumătate a lunii octombrie/ octombrie-mai

Pionier România submijlocie sferic turtit 140-150 roşu închisa II-a jumătate a lunii

septembrie/ octombrie-noiembrie

Voinea România mare sferic alungit cu coaste evidente 160-200 verde gălbuie acoperită cu

roşu aprins dungat

a II-a jumătate a lunii septembrie/ octombrie -

decembrie

Romus 1 România mică spre mijlocie sferic uşor turtit 100-130 galben acoperit cu roşu intens a II-a decadă a lunii iulie

Soiuri de măr existente în sortimentul actual din Regiunea de NORD-EST


Forma fructului

Mărime fruct

Culoare fruct

Perioada de recoltare/păstrare

Untoasă Hardy Franţa mare scurt conic cu

vârful larg 120-140

verde gălbuie

acoperită cu rugină

sfârşitul lunii septembrie/ octombrie-noiembrie

Curé Franţa mare piriform, uşor alungit 100-150

verde gălbuie

acoperită cu rugină

sfârşitul lunii septembrie/ octombrie-februarie

Monica România mijlocie, tip spur

piriform, uşor alungit 160-180

verde gălbuie

acoperită cu roşu

sfârşitul lunii septembrie/octombrie-

decembrie

Williams Anglia mijlocie piriformă cu contur neregulat 180-200

galben pai, cu rugină la ambele

capete

sfârşitul lunii august

Untoasă de Geoagiu România mica spre

mijlocie conic 200-220 Galben-verzui sfârşitul lunii septembrie

Soiuri de păr existente în sortimentul actual din Regiunea de NORD-EST

Soiul Origine Vigoare pom

Forma fructului

Mărime fruct-g-

Culoare fruct

Perioada de recoltare/păstrare

Bereczki Ungaria mare ovoid alungit 600-800 galbenă octombrie / noiembrie-

ianuarieDe

Portugalia Portugalia mijlocie piriform alungit , 200-400 galbenă sfârşitul lunii septembrie-

ianuarie

Aromate România mijlocie piriform alungit 350-400 galbenă

limonie Octombrie-ianuarie

De Constantinopol Turcia mare maliform 400 galbenă

limonie Octombrie-decembrie

Moldoveneşti România mijlocie rotund 270 galbenă portocalie Octombrie-ianuarie

Soiuri de gutui existente în sortimentul actual din Regiunea de

NORD-EST


Forma fructului

Mărime fruct (g) Culoare fruct Perioada de

recoltare

Stanley SUA medie invers ovoid 30-40 vânătă închisă Începutul lui septembrie

Record România mare sferic alungit 75 vânătă închisă prima jumătate a lunii septembrie

Carpatin România mică spre mijlocie sferic alungit 40-50 albastru închis cu pruină cenuşie sfârşitul lunii iulie

Minerva România mică spre mijlocie ovoid uşor asimetric 38-40 vânătă violacee acoperit cu

pruină albăstruiesfârşitul lunii iulie,

începutul lunii august

Centenar România mijlocie invers ovoid 52 albastru ultramarin prima jumătate a lunii august

D'Agen Franţa mijlocie invers ovoid 18-35 roşie violacee sfârşitul lunii august

Anna Späth Germania submijlocie globulos 26-42 roşu vineţiu acoperit cu pruină albăstruie Sfârşitul lui septembrie

Dâmboviţa România mare ovoid uşor asimetric 51 vânătă închis sfârşitul lunii august

Ialomiţa România mijlocie spre mare sferic uşor asimetric 35-45 vânătă închis acoperit cu

multă pruină cenuşiesfârşitul lunii iulie,

începutul lunii august

Soiuri de prun existente în sortimentul actual din Regiunea de

NORD-EST

Soiul Origine Vigoarea pomului Forma fructului Mărime

fruct (g) Culoare fruct Perioada de recoltare

Van Canada mijlocie spre mare globulos, aplatizat 7-8 roşie strălucitoare a II-a decadă a lunii iunie

Stella Canada mare cordiform 7-8 roşie strălucitoare a II-a decadă a lunii iunie

Boambe de Cotnari România mijlocie spre mare scurt cordiform 6,5-8 bicolor sfârşitul lunii iunie

Rubin România mijlocie sferic cordiform 7,5 roşie rubinie sfârşitul lunii iunie

Rivan Suedia mijlocie spre mare cordiform 5,5-6 roşie prima decadă a lunii iunie

Bucium România mijlocie cordiform aplatizat 8-8,5 roşie închisă, lucioasă sfârşitul lunii iunie

Maria România mijlocie cordiform 7,4-8,3 roşie strălucitoare decada a II-a a lunii iunie

Ludovic România mijlocie reniform turtit dorso-ventral 10,5 - 11,4 roşie închisă decada a II-a a lunii iunie

Alex România mijlocie cordiform aplatizat 8,3 - 11,7 roşie închisă ultima decadă a lunii iunie

Cociu România mijlocie reniform 10 - 11,4 roşie închisă decada a II-a a lunii iunie

Andrei România mijlocie cordiform 8 - 8,4 roşie brună decada a II-a a lunii iunie

Ştefan România mijlocie cordiform aplatizat 7,7- 8,1 roşie brună decada a II-a a lunii iunie

Amar Maxut România mijlocie cordiform 4,5 neagră decada a III-a a lunii iunie

Soiuri de cireş existente în sortimentul actual din Regiunea de

NORD-EST


Forma fructului

Mărime fruct (g)

Culoare fruct

Perioada de recoltare

Crişana 2 România mare sferic 6,3 roşie vişinie sfârşitul lunii iunie

Schattenmorelle Germania mică spre mijlocie sferic turtită 4,5-5 roşie

închisă mijlocul lunii iulie

De Botoşani România mijlocie sferic turtit 7,8 roşie vişinie mijlocul lunii iunie

Soiuri de vişin existente în sortimentul actual din Regiunea de

NORD-EST


Forma fructului

Mărime fruct (g) Culoare fruct Perioada de

recoltare

Umberto Italia mijlocie ovoid 70-75 galben aurie cu roşu pe partea însorită

sfârşitul lunii iulie

Favorit România mijlocie ovoid 55-60 oranj cu roşu pe partea însorită

sfârşitul lunii iulie

Goldrich SUA mare oblong eliptic 80-90 portocaliu cu roz pe partea

însorităprima jumătate

a lunii iulie

Sirena România mijlocie globulos-ovoidal 60-70 portocaliu cu roşu pe

partea însorităprima jumătate a lunii august

Sulmona România mică ovoid uşor turtit 65-75 portocaliu cu roşu pe

partea însorităprima jumătate a lunii august

Excelsior România mică spre mijlocie

sferic alungit 70-75 portocaliu cu roşu pe

partea însorităsfârşitul lunii

iulie

Soiuri de cais existente în sortimentul actual din Regiunea de NORD-EST


Forma fructului

Mărime fruct (g)

Culoare fruct Perioada de recoltare

Springold SUA mare Sferic simetric

120 galben oranj cu roşu pe partea însorită

luna iunie

Cardinal SUA mijlocie sferic 140 galben portocaliu cu roşu pe partea însorită

luna iunie

Redhaven SUA mijlocie sferic 130 galben portocaliu cu roşu pe partea însorită

luna iulie

Nectared SUA mare sferic 130 galben portocaliu cu roşu pe partea însorită

luna iulie

Soiuri de piersic existente în sortimentul actual din Regiunea de

NORD-EST


Forma fructului

Gr. fruct (g)

Culoare fruct Perioada de recoltare

Miroslava România mijlocie rotund elipsoidal uşor alungit 14,2 gălbuie -

maronieprima decadă a lunii

septembrie

Anica România mijlocie ovoidal asimetric 14 crem -

gălbuiea II-a decadă a lunii

septembrie

Ovidiu România mijlocie oval alungit 13,9 alb gălbuie mijlocul lunii septembrie

Velniţa România mijlocierotund ovoid

rotunjit la capete

13,5 cenuşie gălbuie

a II-a decadă a lunii septembrie

Soiuri de nuc existente în sortimentul actual din Regiunea de NORD-EST

• PARTENER 6. UC-SCDP VALCEA• A. PREZENTAREA CONCEPŢIEI ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE A PROIECTULUI:• Concepţia acestui proiect reprezintă o noutate, bazată pe un sistem complex de

elemente şi condiţionări, comparativ cu primele încercări de zonare a pomiculturii realizate de Rădulescu D. (1922), Ştefănescu D. (1912, 1920,1924), Georgian R. (1934), Botez M. (1938) şi Bordeianu T. (1943-1944), cu referire numai la anumite zone şi bazate pe foarte multe soiuri străine de la diferite specii care nu aveau o comportare satisfăcătoare în foarte multe zone.

• Prima zonare a pomiculturii care cuprindea întreg teritoriu ţării s-a realizat în 1950, sub numele de "Regiunile pomicole din România "(Constantinescu N., Bordeianu T., Lonea V. și Ioniţă C.), cu 11 regiuni pomicole, care ulterior s-au extins la 13.

• În perioada 1960-1990, Cociu V. şi alţii amplasează culturi comparative de concurs cu numeroase soiuri româneşti şi străine, cu scopul de a stabili unde se comportă cel mai bine aceste soiuri, în diferite judeţe ale ţării. Lucrarea a rămas neîncheiată ca urmare a modificărilor semnificative suferite de cercetare, dar şi de patrimoniul funciar, în special cel referitor la plantaţiile pomicole.

• În consecinţă, prezentăm metodologia şi tehnicile conceptuale care vor fi utilizate în acest proiect, în actuala etapă şi care necesită susţinere ştiinţifică de dezvoltare a pomiculturii.

• a.Evaluarea vocaţiei şi a potenţialului de competitivitate al unei zone sau microzone (bazin pomicol, localitate).

• -Porter (citat de De Groot,1998), bazat pe teoria economică a industrializării ajunge la concluzia că forţa competitivă a unei naţiunii (regiuni) într-o direcţie economică este determinată de 4 factori interconectaţi care dau forma generală a mediului naţional (regional):

• -condiţiile existente (poziţia, factorii de producţie, de muncă şi infrastructură);

• -condiţiile cererii (cererea internă);• -relaţiile şi suportul domeniului (competitivitatea

internaţională);• -strategia, structura şi rivalitatea firmelor (regiunilor).

• b. Elementele fundamentale folosite în zonarea pomiculturii.• Numeroşi factori sunt implicaţi în determinarea potenţialului de competitivitate a unei zone pentru

pomicultură:• 1) Factorul geografic (poziţia geografică a bazinului pomicol); • 2) Factorul orografic şi hidrografic (dependenţa mecanizării, a apei pentru irigare);• 3) Factorii climatici: • -temperaturi medii anuale (oC);• -temperaturi minime absolute lunare (oC); • -temperaturi maxime absolute lunare (oC); • -precipitaţii (mm) anuale ;• -precipitaţii lunare (mm);• -umiditatea relativă a aerului (%); • -alte forme de precipitaţii (grindină), frecvenţă; • 4) Factorii edafici – solul, tip, cantitate argilă, pH, nivel de fertilitate naturală, grosime sol, drenaj;• 5) Costul terenului (la nivelul preţurilor actuale);• 6) Capitalul (pentru investiţii şi exploatare a plantaţiilor); • 7) Munca – costul forţei de muncă disponibilitatea acesteia în zonă;• 8) Infrastructura disponibilă – utilaje, maşini, sistem de irigare, hale de sortare, etc. • 9) Cunoştinţe profesionale – la nivel de inginer, tehnician, muncitor pomicultor; • 10) Politica guvernamentală (interesul pentru dezvoltarea pomiculturii). • 11) Interesul social al zonei pentru culturile pomicole. • 12) Variabilele economice – preţ de cost, preţ de livrare, rentabilitate. • 13) Tradiţia zonei pentru culturi pomicole. • 14) Calitatea produsului şi cerinţele societăţii (calitatea la nivel internaţional).• 15) Reţeaua de distribuţie. • 16) Piaţa internă (şi externă).

• B. IDENTIFICAREA ŞI DELIMITAREA PRELIMINARĂ A BAZINELOR POMICOLE ÎN ZONA DE INFLUENŢĂ (Vâlcea, Dolj, Olt şi Mehedinţi).

Nr. crt.

BazinulPomicol

Suprafaţa plantaţii pomicole existente

(Recen. Agricol 2010)

ha

Centrele pomicole Speciile înordinea

ponderii lor încadrul

bazinuluipomicol

Propuneri de

plantaţii noi

începând cu anul 2014

Localităţi Nr.

1. Dealurile Craiovei 1.119,7 Podari, Banu Mărăcine, Cârcea, Breasta,Cernăteşti, Argetoaia, Melineşti, Filiaşi,Murgaşi, Goeşti, Gherceşti, Bralostita,Mischii, etc.

27 Prun, Măr, Cireş,Vişin

450

2. Pleniţa - Predeşti 1.031,7 Pleniţa, Terpeziţa, Vârtop, Izvoarele,Radovan, Perişor, Caraula, Carpen,Greceşti, Gogoşu, Giubega, etc.

23 Măr, Cireş, Vişin,Prun, Alun, Nuc

300

3. Calafat – Băileşti 193,8 Băileşti, Galicea Mare, Cioroiaşi, Cetate,Unirea, Maglavit, Moţăţăi, CiuperceniiNoi, Negoi, etc.

13 Măr, Piersic, Cais,Cireş, Prun

150

4. Segarcea – Bistreţ 230,9 Segarcea, Calopăr, Giurgiţa, Lipovu,Cerat, Bîrca, Goicea, Bistreţ, Măceşu deSus, Gighera, Urzicuţa, etc.

16 Măr, Prun,Piersic, Cireş,Cais, Nuc

150

5. Zona nisipurilor 393,3 - 15 -6. Zona culturilor

agricole49,9 - 6 -

Total 3.019,34 111 1.050

Prognozarea Viitoarelor Bazine şi Centre Pomicole în Judeţul Dolj

Nr. crt. BazinulPomicol

Suprafaţa plantaţiipomicoleexistente

(Recen. Agricol2010)

ha

Centrele pomicole Speciile în ordinea ponderii

lor în cadrul bazinului pomicol

Propuneri de

plantaţii noi


Localităţi Nr.

1. Baia de Aramă 545,8 Baia de Aramă, Isverna, Obârşia –Cloşani, Balta, Cireşu, Godeanu,Şovarna, Bala, Balta, Ponoarele.

11 Măr, Prun, Nuc,Alun, Cireş,Castan, Păr,Arbuşti fructiferi.

200

2. Drobeta Tr. Severin 1.256,8 Turnu Severin, Simian, Hînova,Husnicioara, Prunişor, Tâmna,Livezile, Poiana Mare, Brezniţa –Ocol, Siseşti, Broşteni, IzvorulBărzii, Bălvăneşti, Ilovăţ, Iloviţa,etc.

18 Măr, Prun, Cireş,Nuc, Alun, Păr,Arbuşti fructiferi.

400

3. Motru - Strehaia 278,8 Strehaia, Corcova, Greci, Butoieşti,Stângăceaua, Grozeşti, Brezniţa –Motru, Dumbrava, Bâcleş, Padina,Bălăciţa, Vlădaia, Oprişor.

14 Măr, Prun, Cireş,Nuc, Alun, Păr.

150

4. Vînju Mare – Dunăre 839,4 Vânju Mare, Rogoz, Dârvari, Salcia,Vânători, Gârla Mare, Gruia,Pătulele, Cujmir, Punghina,Corlăţel, Gogoşu, Burila Mare,Jiana, etc.

19 Prun, Măr, Cais,Cireş, Piersic

200

5. Clisura Dunării 49,9 Orşova, Dubova, Şviniţa, Eselniţa. 4 Prun, Măr, Păr,Nuc, Cireş şi Vişin

50

Total 2.970,7 - 66 1.000

Prognozarea Viitoarelor Bazine si Centre Pomicole în Judeţul Mehedinţi


Suprafaţa plantaţii pomicole existente

(Recen. Agricol 2010)

ha

Centrele pomicole Speciile în ordinea

ponderii lor în cadrul bazinului pomicol

Propuneri de

plantaţii noi


Localităţi Nr.

1. Cungrea - Leleasca 1.710,2 Cungrea, Leleasca, Vitomireşti,Sâmbureşti, Dobroteasa,Făgeţelu, Spineni, Verguleasa,Poboru, Topana, Spineni.

11 Prun, Măr,Nuc

150

2. Olt – Olteţ 735,3 Strejeşti, Grădinari, IancuJianu, Dobreţu, Vulpeni, Balş,Oboga, Piatra Olt, Pleşoiu,Voineasa, Slătioara, Cârlogani,etc.

18 Prun, Măr,Nuc

200

3. Slatina - Corbu 763,6 Slatina, Oporelu, Curtişoara,Scorniceşti, Coloneşti, Optaşi –Măgura, Corbu, Perieţi.

25 Prun, Măr,Cais, Nuc

100

4. Caracal 133,5 Caracal, Cezieni, Osica de Sus,Dobrosloveni, Redea,Deveselu, Babiciu, etc.

13 Prun, Măr,Cais, Piersic,Nuc

50

5. Alte zone 374,6 - 45 -Total 3.717,2 - 112 500

Prognozarea Viitoarelor Bazine şi Centre Pomicole în Judeţul Olt


Suprafaţa plantaţii pomicole existente(Recen.

Agricol 2010)ha

Centrele pomicole Speciile în ordinea

ponderii lor în cadrul bazinului

pomicol

Propuneri de

plantaţii noi


Localităţi Nr.

1. Rm. Vâlcea 2.077 Călimăneşti, Bujoreni, Rm. Vâlcea,Mihăeşti, Buneşti, Păuşeşti – Măglaşi,Olăneşti, Budeşti, Dăeşti.

17 Prun, Măr,Nucifere, Păr

450

2. Horezu 4.378,9 Horezu, Măldăreşti, Oteşani, Stoeneşti,Pietrari, Păuşeşti, Slătioara, Mateeşti,Berbeşti, Copăceni, Lădeşti, Livezi,Sineşti, Grădiştea.

26 Prun, Măr,Nucifere, Păr,Arbuşti fructiferi,Căpşun, Cireş şiVişin

350

3. Băbeni – N. Bălcescu 1.501,1 N. Bălcescu, Milcoiu, Galicea, Stoileşti,Dănicei, Olanu, Drăgoeşti, Ioneşti,Şirineasa.

10 Prun, Măr, Cireş,Vişin, Arbuştifructiferi

300

4. Drăgăşani 634,5 Drăgăşani, Ştefăneşti, Lungeşti, Şuşani,Suteşti, Mădulari, Guşoeni, Creţeni,Prundeni, Orleşti, Glavile, Pesceana.

17 Prun, Măr, Cais,Nucifere

350

5. Bălceşti 373,1 Bălceşti, Ghioroiu, Zătreni, Tetoiu,Fărtăţeşti, Stăneşti, Măciuca, ValeaMare, Lăcusteni, Făureşti, Diculeşti,Laloşu.

12 Prun, Măr, Păr,Nucifere

350

6. Ţara Loviştei 651,5 Boişoara, Titeşti, Perişani, Racoviţa,Brezoi, Câineni, Malaia.

7 Prun, Cireş,Arbuşti fructiferi,Măr.

200

Total 9.616,2 - 89 2.000

Prognozarea Viitoarelor Bazine şi Centre Pomicole în Judeţul Vâlcea

Nr.crt.

Specia Judeţul Total

Dolj %

Mehedinţi %

Olt%

Vâlcea%

1. Măr 12,3 40,9 8,1 22,3 20,9

2. Păr 0,6 1,2 0,8 2,2 1,2

3. Prun 57,5 48,5 86,2 73,6 66,45

4. Cais 6,2 0,6 1,3 0,2 2,08

5. Piersic 0,3 0,4 0,4 0,05 0,29

6. Cireş, Vişin 3,6 1,7 0,4 0,16 1,45

7. Gutui - 0,05 - 0,07 0,03

8. Alţi pomi (Nuc, Castan,Alun)

3,8 3,6 1,0 1,11 2,38

9. Arbuşti fructiferi 0,2 0,05 0,06 0,05 0,09

10. Alte culturi perene 15,5 3,0 1,74 0,26 5,13

Structura de specii pomicole din plantaţiile Olteniei, în anul 2013

MEHEDINŢI

VALCEA

• PARTENER 7 – SCDP VOINEȘTINr. crt. Specificare Localităţi Specia

I Bazinul pomicol Dâmboviţa

Voineşti, Cândeşti, Malu cu Flori, Văleni Dâmboviţa, Bărbuleţu, Pietrari, Râul Alb, Pucheni, Măneşti, Tătărani, Dragomireşt

Măr, păr, prun, căpşun

II Bazinul pomicolIalomiţa

Răzvad, Doiceşti, Aninoasa, Pucioasa, Buciumeni, Bezdead, Fieni, Runcu, Moţăieni, Vulcana-Băi, Brăneşti, Glodeni

măr, păr,prun

III Bazinul pomicolMoreni

Vârfuri, Vişineşti, Valea Lungă, Moreni, Ederile, Ghirdiveni, Adânca, Caragiale

prun, cireş, vişin

IV Bazinul pomicolHulubeşti-Valea Mare

Ludeşti, Hulubeşti, Valea Mare, Cobia, Crânguri, Gura Foii

prun

V Bazinul pomicolCrevedia

Crevedia cais, piersic

Conceptul de zonare pomicolă a Judeţului DÂMBOVIŢA,

prin delimitarea bazinelor şi centrelor pomicole specializate pe specii,

localităţi şi amplasamente

• PARTENER 8 – CCDPN DĂBULENIUnitatea geomorfologică şi

perimetrulTotal Pădure Folosinţă agricolă Total teren

agricolPăşune Arabil, livezi Viţă de vieI. Lunca şi Delta Dunării

Lunca Dunării între Calafat şi Corabia

3,7 - 2,5 - 1,2 3,7

Delta Dunării şi Câmpia Litorală 26,5 1,5 23,6 - 1,4 25,0II. Câmpia Română de VestCâmpia Blahniţei (Mehedinţi) 44,8 9,0 - 35,8 - 35,8Câmpia Boileştiului 42,0 11,4 4,9 22,5 3,2 30,6Câmpia Romanaţi (Stânga Jiului) 79,6 3,7 1,0 51,0 23,9 75,6III. Câmpia Română Centrală şi EsticăCâmpia Munteniei 32,5 3,6 0,3 16,3 12,3 28,9Câmpia Tecuciului 11,5 3,0 0,1 - 0,4 8,5IV. Câmpia Banato-CrişanăCâmpia Valea lui Mihai 22,2 3,4 4,3 - 14,5 18,8Câmpia Mureşului 3,5 - - - 3,5 3,5V. Podişul DobrogeiPodişul Dobrogei 3,5 0,1 - 3,4 - 3,4VI. Depresiunea BraşovuluiDepresiunea Râului Negru 2,2 0,3 0,3 - 1,6 1,9Total nisipuri şi soluri nisipoase dezvoltate pe depozite eoliene

272,0 36,0 37,0 129,0 70,0 236,0

VII. Lunci (soluri aluviale nisipoase)Lunci (soluri aluviale nisipoase) 167,0 22,0 23,0 10,0 112,0 145,0

Total general 439,0 58,0 60,0 139,0 182,0 381,0

Răspândirea solurilor nisipoase din România pe unităţi geomorfologice

(mii ha)

Principalele elemente climatice înregistrate la staţia meteo a CCDCPN Dăbuleni (1956 - 2012)

Elementulclimatic/ anul

Temperatura 0C.

Precipitaţiimm

Umiditate%Medie

0C

Maxima absolută

0C

Minima absolută

0C1956 11,1 36,0 -23,2 556,21957 13,4 36,8 -16,7 363,21958 13,5 38,4 -10,0 269,81959 11,8 38,5 -19,2 435,51960 12,5 34,8 -18,8 609,71961 11,8 36,8 -15,6 460,71962 11,3 38,2 -20,9 494,91963 11,7 39,4 -30,5 470,61964 11,2 34,6 -16,6 464,31965 11,9 39,6 -16,6 515,21966 12,1 35,9 -17,4 693,71967 11,5 39,5 -16,9 425,6 761968 11,6 39,8 -17,6 471,3 851969 10,3 37,4 -21,6 628,8 871970 11,2 34,3 -13,9 608,1 821971 11,4 37,4 -11,5 431,1 821972 11,1 38,9 -16,6 742,1 851973 10,8 39,4 -18,5 522,5 891974 11,4 38,6 -14,9 465,3 861975 11,6 34,5 -15,3 623,9 841976 10,4 35,0 -15,3 668,6 811977 11,1 38,5 -19,4 498,8 851978 11.4 36.8 -15.5 434.7 841979 11.0 37.5 -18.0 866.9 861980 10.4 37.4 -22.2 657.6 87

1981 11.3 35.6 -14.3 606.7 871982 10.9 36,0 -11.0 522.1 841983 10.9 35.5 -13.0 386.2 801984 11.9 36.6 -14.7 626.0 841985 9.2 40.8 -24.8 417.3 761986 10.6 36.0 -16.0 538.1 811987 11.0 41.6 -11.8 543.8 831988 11.2 40.5 -14.4 552.1 821989 11.7 35.8 -16.2 449.1 771990 11.7 36.4 -22.0 430.4 811991 10.5 35.3 -16.2 600.4 831992 11.8 36.8 -14.4 331.1 701993 10.2 39.6 -23.6 330.2 761994 12.6 39.5 -12.7 441.0 731995 11.5 34.7 -16.2 538.9 751996 11.1 40.2 -17.3 535.6 751997 10.8 36.5 -22.0 521.8 741998 11.8 38.6 -17.8 649.8 761999 12.2 39.9 -17.2 616.1 792000 13.0 42.8 -17.2 286.0 742001 12.6 39.0 -16.0 593.4 822002 12.8 33.6 -16.7 470.1 812003 12.2 37.0 -13.8 460.9 ---2004 12.3 36.5 -17.2 437.9 ---2005 12.2 36.8 -23.0 701.5 ---2006 11.5 40.4 -12,0 518.5 ---2007 13.3 43.5 -12.6 641.6 752008 12,2 38,4 -22,0 411,0 722009 12,1 37,8 -17,3 548,6 792010 11,1 38,5 -24,4 710,3 792011 10,8 36,9 -17,1 376,0 76

Figura 1. - Dinamica valorii medii anuale a temperaturii aerului în

intervalul 1956 – 2012 la Dăbuleni

Figura 2. - Dinamica valorii temperaturii maxime absolute a

aerului în intervalul1956 – 2012 la Dăbuleni

Figura 3. - Dinamica valorii temperaturii minime absolute a

aerului în intervalul1956 – 2012 la Dăbuleni

Figura 4. – Dinamica valorii sumei anuale a precipitațiilor în intervalul

1956 – 2012 la Dăbuleni

DobrogeaCâmpia Română Centrală și de EstCâmpia Română de VestCâmpia Banato-Crișană

Harta zonelor pomicole pe solurile nisipoase din România

Nr. crt. Specificare

Centrul pomicol(Localități situate în

județele) Specia

Propuneri plantații pentru perioada

2014-2020ha

1 Câmpia Română de Vest

Dolj, Olt, Mehedinți Piersic, cais, prun, cireș, vișin, căpșun, nuc, cătină albă

250

2 Câmpia Română Centrală și de Sud Brăila, Galați, Buzău,

Ialomița, Teleorman

Piersic, cais, prun, cireș, vișin, căpșun

200

3 Dobrogea Constanța, Tulcea

Piersic, cais, prun, cireș, vișin, căpșun

120

4 Câmpia Banato-Crișană Timiș, Bihor, Satu

Mare

Măr, piersic, cais, prun, cireș, vișin, căpșun

60

TOTAL 630

Bazine pomicole pe nisipurile și solurile nisipoase din România

Bazinele pomicole de pe solurile nisipoase din România

• INFLUENȚA ACCIDENTELOR CLIMATICE ASUPRA PLANTAȚIILOR DE POMI ȘI ARBUȘTI FRUCTIFERI DIN ZONELE CU SOLURI NISIPOPASE

Anul Data formării, duratei şi intensităţii grindinei1968 18.07 (6 min.0)1969 -1970 -1971 11.06 (12 min.1)1972 25.04 (18 min.1) 11.05(6 min.0) 24.06 (6 min.0) 31.07 (6 min.0)1973 23.04 (6 min.0) 26.06 (6 min.0)1974 19.04 (6 min.0) 01.05 (12 min.1)1975 03.06 (18 min.1) 22.06 (2 min.0) 09.08 (18 min.0)1976 14.04 (6 min.1) 17.04(6 min.0) 28.05 (2 min.1)1977 -1978 -1979 11.06 (6 min.1) 29.06 (2 min.0)1980 31.06 (18 min.0) 24.06 (18 min.1)1981 14.05 (6 min.0) 18.05 (12 min.0) 12.06 (12 min.1)1982 -1983 28.06 (6 min.0) 21.07 (12 min.0)1984 07.06 (36 min.2) 08.07 (6 min.0)1985 07.04 (6 min.0) 08.07 (6 min.1)1986 -1987 -1988 -1989 -1990 08.04 (2 min.0) 17.06 (12 min.2) 05.07 (1 min.0)1991 15.04 (6 min.0) 08.07 (6 min.0) 09.07(18 min.0)1992 -1993 -1994 -1995 -1996 28.05 (6 min.0) 11.06 (12 min.0) 13.06 (24 min.1)1997 10.06 (6 min.0) 25.08 (6 min.0)1998 -

• Temperaturi minime negative excesive în timpul iernii• În iarna 1984-1985 a fost înregistrată temperatura minimă absolută de – 24,80C

în aer și -32 0C la suprafața solului, pe data de 13 ianuarie. Speciile și soiurile analizate au reacționat în mod diferit la aceste temperaturi. Cei mai afectați au fost mugurii de rod, care au fost vătămați în procent de 67% la piersic, 36% la cais, 14% la cireș, 5,5% la prun și 3,3% la vișin. La toate speciile analizate acțiunea gerului s-a manifestat mai puternic la mugurii de rod de la baza coroanei, scăzând spre mijlocul și vârful coroanei.

• Temperatura de -270C înregistrate în două date consecutive, în luna februarie 2012, au afectat plantațiile de piersic și cais din zonele cu soluri nisipoase în procent de 60-100%. În primele două decade ale lunii ianuarie 2012 au fost temperaturi maxime cuprinse între 3,10-14,90 C, iar pomii aveau mugurii de rod umflați, și spre sfirsitul lunii ianuarie (perioada 26-30) au survenit geruri cu temperaturi minime cuprinse între -17,6 și -24,30 C, pe o perioadă lungă de timp. Și în luna februarie, în perioada 1-10, s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât in luna ianuarie, și anume -7,9... -27 0C, temperaturi care au fost cu mult sub limita de rezistență a speciei piersic și cais. Faptul că aceste temperaturi scăzute s-au menținut o perioadă lungă de timp și pomii au fost decăliți mugurii floriferi și ramurile anuale au fost distruse într-un procent foarte mare.

• În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei temperaturile minime absolute, periculoase pentru mugurii floriferi ai piersicului au o frecvență de 20-33,3%, prezentând riscul apariției lor o dată la 3 ani, pentru soiurile sensibile la ger și o dată la 5 ani, pentru soiurile mai rezistente la ger.

• Înghețuri târzii de primăvară• În iarna 1991-1992 procentul de muguri floriferi distruși de ger a fost

doar de 4,6%, dar pomii au înflorit devreme (28 martie), iar producția a fost afectată de înghețurile târzii de primăvară (gerul târziu de primăvarădin luna aprilie, temperatura minimă a fost de -1,20C, a afectat fructele de cais în procent de 100%).

• Speciile vișin și cireș au fost afectate de înghețul din 11 aprilie 2012 (temperatura minimă a fost de -3,7 0C), când se aflau în perioada de înflorire și legare a fructelor.

• Înghețuri timpurii de iarnă• Temperatura minimă de – 20 0C din luna noiembrie 1993 a determinat

pierderi de muguri floriferi la piersic și cais de până la 50% la soiurile mai sensibile la ger.

• De asemenea, temperatura de -22 0C în luna decembrie 1997, survenite după o perioadă relativ umedă și caldă, a distrus în procent de peste 90% mugurii floriferi la specia cais. În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei temperaturile minime negative, periculoase pentru mugurii floriferi ai caisului, au o frecvență de 21-35% prezentând riscul apariției lor o dată la 3 ani, pentru soiurile sensibile la ger și o dată la 5 ani, pentru soiurile mai rezistente la ger.

• Grindina este un fenomen meteorologic des întâlnit în zona solurilor nisipoase. Din cei 31 ani (1968-1998) grindina s-a manifestat în 17 ani, ceea ce reprezintă 55% (tabelul 4).

• În perioada sus menţionată grindina s-a manifestat, în cursul perioadei de vegetaţie, din aprilie până în august. Prima dată de apriţie a grindinei a fost 7 aprilie, în anul 1975, iar ultima dată a fost 25 august, în anul 1977.

• Frecvenţa cea mai mare de apariţie a grindinei, în cursul unui an, s-a înregistrat în luna iunie, şi anume de 16 ori. În luna aprilie grindina s-a format de 8 ori, în luna mai de 6 ori, în luna iulie de 8 ori iar în luna august de 2 ori. De asemenea, se poate vorbi de frecvenţa grindinei în cursul unei luni, pentru că, sunt ani în care grindina s-a format de 2 ori în aceeaşi lună. Astfel, în luna iunie, în 4 din cei 31 ani, grindina s-a format de câte două ori.

• Grindina formată la începutul perioadei de vegetaţie este mai puţin dăunătoare decât cea formată în lunile mai, iunie, iulie şi în special august, când pomii afectaţi nu mai au nici timp şi nici puterea de a se reface până la sfârşitul perioadei de vegetaţie.

• Precipitaţiile, sub formă de ploaie, sunt dăunătoare şi în perioada de iarnă, în lunile decembrie, ianuarie şi februarie, acestea transformându-se, în condiţiile unor temperaturi reduse, în polei. Astfel, se formează un strat de gheaţă în jurul coardelor şi, în funcţie de persistenţa în timp a acestuia, mugurii pot fi vătămaţi, prin asfixiere mai mult sau mai puţin.

• Seceta și arșița• Anul agricol 2012-2013 a început pe fondul secetei puternice din lunile de

vară 2012, care a continuat şi în lunile de toamnă şi chiar de iarnă. Stratulde zăpadă nu a depăşit 30 cm, iar precipitaţiile înregistrate sub formă de ploaie au fost sub media multianuală.

• Dacă în luna martie şi în prima decadă a lunii aprilie 2013 au fostînregistrate precipitaţii în sumă de 85,2 mm (precipitaţii care nu au fostsuficiente pentru a aduce la valori normale umiditatea din sol), din a II-adecadă a lunii aprilie s-a instalat o nouă perioadă de secetă, cu temperaturiale aerului ce au depăşit 30 0C. Aceste temperaturi foarte ridicate, pefondul secetei din sol și a insolației, au condus la instalarea fenomenului de secetă și arşiţă, care a influenţat pornirea în vegetaţie a pomilor fructiferi șiîn special înflorirea și legarea fructelor. Specia vișin a fost afectată înproporție de 95%.

• Arșița din anul 2007, când s-au înregistrat temperaturi de peste 40 0C (întoate zilele din luna iulie temperatura maximă a fost peste 30 0C) și lipsaprecipitațiilor ( 0 mm în luna iulie), a afectat producția de fructe prinapariția arsurilor pe fructe.

• Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, obiectivele propuse în faza I au fost atinse în totalitate, întreaga echipă de cercetare aducându-şi aportul la buna desfăşurare a activităţilor din planul de realizare.

plan sectorial – ader 2020 - guvernul romaniei · 2014-01-21 · climatice și pedologice a...

Documents