Studiu de specialitate. Impactul utilizării metodelor moderne în studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului la clasa I

Prof. ȋnv. primar Dumitrache Ada-Maria

Educaţia ultimelor decenii a dobândit noi conţinuturi şi finalităţi, lărgindu-şi considerabil aria de expertiză, iar rolul şcolii a devenit complex, depăşind esenţa lui primară, de transmitere de noi cunoştinţe. Accentul se pune astăzi pe formarea de atitudini şi comportamente, pe competenţe cheie.

În acest context, metodelor tradiţionale de predare-ȋnvǎțare trebuie să li se adauge metode noi, interactive, de dezvoltare a gândirii critice. Împreună pot fi articulate creativ în strategii de învăţare interactive, care implică elevul în toate etapele predării-învăţării-evaluării. Acestea au un rol determinant atât în învăţarea de către micii şcolari a conceptelor matematice, cât şi în dezvoltarea capacităţii de a explora o temă, de a-şi exprima ideile, de a formula ipoteze pe care să le verifice, de a colabora cu colegii, de a respecta părerile celorlalţi, de a se sprijini reciproc în învăţare.

Utilizarea metodelor moderne în studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului răspunde dezideratului predării integrate, motivează elevii, îi valorizează şi se dovedeşte eficientă în asimilarea cunoştinţelor şi în formarea şi dezvoltarea competenţelor.

Scopul cercetării îl reprezintă stabilirea impactului pe care îl are utilizarea metodelor moderne în predarea Matematicii şi explorării mediului asupra învăţării conceptelor matematice de către elevii clasei I şi a măsurii în care conduce la o eficientizare a învăţării.

Obiectivele

1. Determinarea nivelului iniţial de pregătire la disciplina Matematică şi explorarea mediului a elevilor implicaţi în cercetare

2. Constatarea, înregistrarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevi la testele de evaluare iniţială, formativă şi finală

3. Analiza impactului metodelor moderne utilizate asupra înţelegerii conceptelor matematice, reflectate în produsele activităţii elevilor şi în rezultatele lor şcolare

4. Verificarea progresului şcolar prin raportarea achiziţiilor subiecţilor la competenţele specifice prevăzute în programa şcolară

Ipoteza cercetării

Dacă în cadrul orelor de Matematică şi explorarea mediului creşte ponderea utilizării metodelor moderne, atunci elevii sunt implicaţi mai activ în cadrul orelor, îşi însuşesc concepte matematice şi noţiuni legate de cunoaşterea mediului mai temeinic, îşi consolidează tehnici de calcul, obținându-se rezultate superioare faţă de cele obţinute doar prin utilizarea unor metode clasice.

Această cercetare s-a realizat pe parcursul unui an şcolar. Eşantionul este format din 27 de elevi ai clasei I, 19 fete şi 8 băieţi, cu vârste cuprinse între 7 şi 8 ani.

În vederea realizării cercetării propuse am recurs la un complex de metode complementare şi anume:

· metoda observaţiei sistematice a activităţii elevilor implicaţi;

· metoda analizei produselor activității;

· metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare;

Pentru prelucrarea datelor am folosit reprezentarea grafică.

Definirea metodelor utilizate pentru predarea disciplinei Matematicǎ şi explorarea mediului, în cadrul cercetării

Problematizarea, cunoscută şi ca predare prin rezolvare de probleme sau predare productivă de probleme este o metodă cu un puternic caracter activizator. Aceasta constă în crearea unor dificultăţi, teoretice sau practice, pentru a căror rezolvare elevii desfăşoară o activitate de căutare, descoperire, încercând să intuiască soluţii noi şi să stabilească conexiuni.

Rezultatul aplicării acestei metode este descoperirea soluţiei de către elevi. Descoperirea constă în găsirea de către elev, a unui procedeu personal de rezolvare. Elevul are rolul principal, activ, dar trebuie să aibă o pregătire anterioară solidă, să fie obişnuit să exerseze rezolvări de probleme.

Problematizarea „presupune o antrenare plenară a personalităţii elevilor, a componentelor intelectuale, afective şi voliţionale. Valoarea formativă a acestei metode este indiscutabilă: se consolidează structuri cognitive, se stimulează spiritul de explorare, se formează un stil activ de muncă, se cultivă autonomia şi curajul în afişarea unor propoziţii proprii“ (Cucoş C, 2002, p.297).

La clasa I, problematizarea este mai dificil de aplicat, pentru că elevii nu au o experienţă anterioară suficientă. Am propus elevilor să găsească modalităţi de a rezolva situaţii problemă, cum ar fi:

1. Câte gâşte sunt pe lac dacă, în cazul în care ar fi încă pe atâtea ar fi 42?

2. (cercul) înseamnă numărul 7, (pătratul) - numărul 10,

(dreptunghiul) - numărul 12 şi (triunghiul) - numărul 5. Desenaţi un robot din figurile geometrice de mai sus, suma numerelor reprezentate de ele să fie cuprinsă între numerele 95 şi 100.

Brainstormingul este o metodă de stimulare a creativităţii ce constă în enunţarea spontană a cât mai multor idei pentru soluţionarea unei probleme într-o atmosferă lipsită de critică. Prin această metodă se urmăreşte exersarea capacităţilor creatoare a copiilor în procesul didactic şi transformarea acestora în elevi activi, capabili să se concentreze mai mult timp, în grupuri creative.

În ciclul primar se realizează de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei. Scopul este acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup.

S-au propus elevilor teme diverse pentru brainstorming, cum ar fi:

Subiectul: Numărul şi cifra 7

săptămâna 7 pitici

cifră

La ce vă gândiţi când vedeţi 7?

număr

Metoda Cubului este o metodă de învăţare prin cooperare care presupune explorarea unei teme, a unui subiect din mai multe perspective, permiţând o abordare complexă şi integratoare a unei teme.

Această metodă presupune respectarea a cinci etape. Mai întâi se realizează un cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. După anunţarea temei clasa se împarte în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. După rezolvarea în grup a sarcinilor primite au loc redactarea finală, împărtăşirea ei celorlalte grupe şi afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Am aplicat această metodă mai ales pentru consolidarea numerelor de la 0 la 100, dar şi pentru alte teme, cum ar fi Figurile geometrice.

1. Descrie importanţa cifrei 8 în numerele: 18, 87, 8 , 48, 80.

2. Compară numerele:

28 şi 36

45 şi 15

87 şi 83

2 şi 39

3. Analizează propoziţiile de mai jos şi taie ceea ce nu este adevărat:

Numerele pare sunt: 2; 3; 4; 6; 8; 10; 11; 12; 14; 15; 16;

Numele impare sunt: 99; 97; 96; 95; 93; 92; 91; 89;

4. Asociază!

56treisprezece

13treizeci şi doi

32cincizeci şi şase

5. Aplică

Scrie vecinii numerelor:

8

5

7

9

0

6

6. Argumentează:

34< 43

7< 70

81> 9

76= 76

76> 67

Metoda Ciorchinelui este o metodă prin care se evidenţiază conexiunile dintre idei, favorizând înţelegerea logică a conceptelor. Se scrie un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul tablei, iar în jur se scriu cuvinte care au legătură cu tema propusă. Se leagă apoi ideile sau cuvintele propuse cu nucleul prin trasarea unor linii care vor evidenţia conexiunile dintre idei.

Adunarea

Scăderea

Sumă

Termeni

Descăzut

Scăzător

Diferenţă

Proba prin adunare şi prin scădere

Operaţii matematice

Mozaicul este o metodă bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi.

Profesorul împarte elevii în grupurile de lucru, trasează sarcinile, şi coordonează activitatea grupurilor. Elevii se familiarizează cu conţinuturile primite de la profesor, pe care le dezbat în grupul de experţi, revenind apoi în grupurile iniţiale pentru a le transmite colegilor.

Metoda presupune respectarea a cinci etape:

1. pregătirea materialului de studiu;

1. organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte 4-5 elevi;

1. constituirea grupurilor de experţi şi dezbaterea temei;

1. reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare;

1. evaluarea

Această metodă a fost aplicată pentru rezolvarea problemelor prin două operaţii, dificile pentru elevii de clasa I. În fiecare grup de experţi s-a citit o problemă, s-au extras datele importante şi cuvintele cheie, s-au stabilit întrebările necesare şi modul de rezolvare. Întorşi în echipele de învăţare, au explicat pe rând colegilor modul în care au rezolvat problemele. Evaluarea desfăşurată frontal a relevat faptul că majoritatea elevilor a fost implicată şi activă, cu efecte benefice asupra înţelegerii modului de rezolvare.

Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional prin participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această metodă poate fi folosită cu succes în rezolvarea problemelor.

Metoda cadranelor presupune trasarea a două axe perpendiculare, operaţiune în urma căreia rezultă patru cadrane, care se pot completa astfel:

I– textul problemei;

II – reprezentare grafică;

III – rezolvarea problemei;

IV – răspunsul problemei.

Cu creativitate, metoda poate fi adaptată mai multor teme, mai ales în condiţiile predării integrate a disciplinei Matematică şi explorarea mediului. Am utilizat-o şi pentru recapitularea numerelor de la 0 la 10 şi a poveştilor studiate.

Numerele poveştilor

I.Scrieţi numerele cuprinse între 0 şi 10.

II.Câte pătuţuri erau în dormitorul piticilor?

III.Completaţi propoziţiile cu numere:

Capra avea ___ iezişori.

Lupul a dărâmat ____ case ale purceluşilor.

Cocoşul avea ____ bani în punguţă.

În căsuţă erau____ pitici.

Pe masă erau___ farfurii,___linguriţe.

Cenuşăreasa avea ___surori.

Fata moşului a întâlnit ___ lucruri în drumul său.

IV.Desenează purceluşii care şi-au construit case şi scrie numărul lor.

Instrumentele de cercetare

Pentru a obţine informaţii legate de nivelul de cunoştinţe şi competenţe ale elevilor, de gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:

· fişa de observare a activității elevului;

· analiza produselor activităţii;

· teste de evaluare.

Desfăşurarea cercetării şi interрretarea datelоr

Microcercetarea a debutat prin analiza testului iniţial susţinut de elevi în luna septembrie a anului şcolar 2015-2016. Evaluarea s-a realizat printr-un test scris pe baza competenţelor din programa şcolară şi a descriptorilor de performanţă.

Figura 1. Rezultate obţinute la testul de evaluare iniţială

În urma acestei evaluări am constatat că numai 2 elevi au obţinut calificativul S (7,41 %), 5 elevi au obţinut calificativul B (18,52 %), iar 20 de elevi au obţinut calificativul Fb (74,07 %). Aceste procente denotă o bună pregătire a efectivului de elevi. Analizând documentele şcolare (catalogul clasei pregătitoa-re, rapoartele de evaluare) se observă că unii dintre elevii care au obţinut B şi Fb au înregistrat multe absenţe în clasa pregătitoare sau nu au acordat importanţă pregătirii şcolare.

Pe parcursul utilizării metodelor mai sus prezentate, în semestrul al II-a, s-a aplicat elevilor un nou test de evaluare. Rezultatele elevilor au fost raportate la competenţele din programa şcolară şi la descriptorii de performanţă.

Figura 2. Rezultate obţinute la testul de evaluare pe parcurs

Din 27 de elevi 22 au obţinut calificativul Foarte bine (81, 48%) şi 5 elevi au obţinut calificativul Bine (18,52%). Se remarcă lipsa calificativului Suficient.

La sfârşitul perioadei alocate microcercetării elevii au susţinut testul de evaluare finală, rezultatele acestora raportându-se la competenţele specifice şi la descriptori. Menţionez că cele trei teste de evaluare au avut nivel mediu de dificultate.

Figura 3. Rezultate obţinute la testul de evaluare finală

Analizând rezultatele testului de evaluare finală, se observă că din 27 de elevi 24 au obţinut calificativul Foarte bine (88,89%) şi 3 au obţinut calificativul Bine (11,11 %). Se remarcă lipsa calificativului Suficient.

Pentru a observa mai bine progresul elevilor sub influenţa metodelor moderne utilizate la disciplina Matematică şi explorarea mediului în perioada microcercetării s-au comparat rezultatele obţinute la cele trei teste.

Se observă că numărul de calificative de Foarte bine a crescut de la 20 la 22 şi apoi la 24, în timp ce numărul de calificative de Bine s-a menţinut şi a scăzut apoi de la 5 la 3. Calificativele de Suficient au dispărut.

Toţi elevii au atins performanţele prevăzute de programa şcolară a clasei I şi în plus, au progresat faţă de nivelul de la începutul clasei, în funcţie şi de posibilităţile lor intelectuale şi de capacitatea lor de efort, dar şi de alţi factori, cum ar fi frecvenţa şcolară.

Figura 4. Centralizarea rezultatelor obţinute la testele de evaluare iniţială, pe parcurs, finală

În urma aplicării metodei observaţiei sistematice a activităţii elevilor

implicaţi şi a metodei analizei produselor activității s-a remarcat că majoritatea elevilor rezolvă corect sarcinile de lucru şi temele, se implică activ în cadrul lecţiilor de Matematică şi explorarea mediului, manifestă iniţiativă în cadrul grupului. Majoritatea colaborează foarte bine cu colegii în cadrul grupului.

Toate aceste date confirmă progresul constant al elevilor, nu doar sub forma unor cunoştinţe matematice dovedite de teste, ci şi prin competenţe de muncă în echipă. Progresul este cu atât mai evident cu cât metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare a relevat faptul că nivelul de dificultate a conceptelor matematice a crescut odată cu introducerea şi utilizarea terminologiei matematice.

În urma aplicării metodei observaţiei sistematice a activităţii elevilor

implicaţi şi a metodei analizei produselor activității s-a mai evidenţiat un fapt. Şase elevi au obţinut premii la faza naţională a Concursului şcolar naţional de Competenţă şi Performanţă (COMPER- MATEMATICĂ). La această fază s-au calificat doar elevii care au obţinut punctaj maxim la cele două etape anterioare.

Centralizarea datelor obţinute în urma analizei produselor activităţii şi a observaţiei sistematice

***- Fb **- Bine *- Suficient

Nr. crt.

Numele şi prenumele elevului

Implicare

Iniţiativă

Colaborare

Rezolvarea

sarcinilor

Teme

Rezultate la concursuri

1.

A. I. C.

***

***

***

***

***

***

2.

A. A.-M.

**

**

***

***

***

**

3.

C. A. B.

***

***

***

***

***

**

4.

C. Th. M

***

***

**

***

***

**

5.

D. M. A.

***

**

***

***

***

**

6.

D. M.A.

***

***

***

***

**

**

7.

D. R. A.

***

***

***

***

**

**

8.

D. A. D.

***

***

***

***

***

***

9.

F. P. A. M.

***

***

***

***

***

**

10.

G. D. A.

**

**

***

**

***

**

11.

G. I. M.

**

**

***

**

***

*

12.

I. A.

***

***

***

***

***

***

13.

L. A. S.

**

**

***

***

**

***

14.

M. B. D.

**

**

***

***

***

**

15.

M. I. A. I.

***

***

***

***

***

***

16.

M. A. M. M

***

***

***

***

***

**

17.

M. M.

***

***

***

***

***

**

18.

M. R. M.

***

**

***

***

***

**

19.

M. S. M.

***

***

***

***

***

**

20.

M. O. C.

*

*

**

*

**

*

21.

O. E. G.

***

***

***

**

**

**

22.

P. I. T.

***

**

***

***

***

**

23.

S. M. Şt.

***

***

***

***

**

**

24.

S. L. A.

*

*

**

*

*

*

25.

S. E. A.

***

***

*

***

***

***

26.

V. A.M.

***

**

***

***

***

**

27.

Z. A. T.

***

**

*

***

***

**

13

Rezultatele obţinute în urma microcercetării verifică ipoteza conform căreia dacă în cadrul orelor de Matematică şi explorarea mediului creşte ponderea utilizării metodelor moderne, atunci elevii sunt implicaţi mai activ în cadrul orelor, îşi însuşesc concepte matematice şi noţiuni legate de cunoaşterea mediului mai temeinic, îşi consolidează tehnici de calcul, obținându-se rezultate superioare faţă de cele obţinute doar prin utilizarea unor metode clasice.

Concluzii

Utilizarea metodelor moderne, interactive, are un impact semnificativ asupra eficientizării învăţării conceptelor matematice, asupra formării competenţelor elevilor. Este recomandată o metodologie interactivă bogată, care să stimuleze elevii, să-i implice activ în învăţare, să faciliteze înţelegerea conceptelor matematice.

Provocarea în acest demers este în primul rând în plan creativ. Spre deosebire de alte discipline de studiu, materialele didactice bazate pe metode moderne pentru Matematică şi explorarea mediului sunt limitate, profesorul trebuie să le creeze pentru fiecare temă. O a doua provocare se referă la managementul timpului şi al clasei. Aplicarea acestor metode necesită timp, spaţiu adecvat şi competenţe manageriale.

Datele furnizate de acestă microcercetare demonstrează însă că impactul aplicării metodelor moderne este semnificativ, meritând efortul de a depăşi aceste obstacole.

Bibliografie:

1. Cerghit, I., 2006, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi

2. Creţu, T., 2005, Psihologia copilului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural

3. Cucoş, C., 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi

4. Didactica matematicii şi explorării mediului la clasa I. Suport de curs, Proiect Didactica matematicii şi explorării mediului la clasa I-actualizarea competenţelor profesionale pentru cadrele didactice din învăţământul primar (POSDRU/157/1.3/S/132855)

5. Dumitriu, Gh., 2004, Sistemul cognitiv şi dezvoltarea competenţelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

6. Nicola I., 1994, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

7. Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.3418/19.03.2013, Bucureşti

8. Roşu M., 2006, Didactica matematicii în învăţământul primar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural

9. Suditu M. (coord), Mărgăriţoiu A, Brezoi A., 2011, Metode interactive de predare – învăţare. Suport de curs

Foarte bine2720Bine275Suficient272Foarte bine2722Bine275Foarte bine2724Bine273

Foarte bineTest de evaluare iniţialăTest de evaluare pe parcursTest de evaluare finală202224BineTest de evaluare iniţialăTest de evaluare pe parcursTest de evaluare finală553SuficientTest de evaluare iniţialăTest de evaluare pe parcursTest de evaluare finală2

15

1

Studiu de specialitate.

I

mpactul utilizării metodelor moderne în studiul

disciplinei

M

atematică şi explorarea mediului la clasa

I

Prof.

?

nv. primar

Dumitrache Ada

-

Maria

Educaţia ultimelor decenii a dobândit noi conţinuturi şi finalităţi, lărgindu

-

şi

considerabil aria de expertiză, iar rolul şcolii a deveni

t complex, depăşind esenţa lui

primară, de transmitere de noi cunoştinţe. Accentul se pune astăzi pe formarea de

atitudini şi comportamente, pe competenţe cheie.

În acest context, metodelor tradiţionale de predare

-

?

nv

a?

are trebuie să li se

adauge metode no

i, interactive, de dezvoltare a gândirii critice. Împreună pot fi

articulate creativ în strategii de învăţare interactive, care implică elevul în toate

etapele predării

-

învăţării

-

evaluării. Acestea au un rol determinant atât în învăţarea

de către micii şco

lari a conceptelor matematice, cât şi în dezvoltarea capacităţii de a

explora o temă, de a

-

şi exprima ideile, de a formula ipoteze pe care să le verifice, de

a colabora cu colegii, de a respecta părerile celorlalţi, de a se sprijini reciproc în

învăţare.

U

tilizarea metodelor moderne în studiul disciplinei Matematică şi explorarea

mediului răspunde dezideratului predării integrate, motivează elevii, îi valorizează

şi se dovedeşte eficientă în asimilarea cunoştinţelor şi în formarea şi dezvoltarea

competenţel

or.

Scopul

cercetării îl reprezintă stabilirea impactului pe care îl are utilizarea

metodelor moderne în predarea Matematicii şi explorării mediului asupra învăţării

conceptelor matematice de către elevii clasei I şi a măsurii în care conduce la o

eficientizare a î

nvăţării.

1

Studiu de specialitate. Impactul utilizării metodelor moderne în studiul

disciplinei Matematică şi explorarea mediului la clasa I

Prof. ?nv. primar Dumitrache Ada-Maria

Educaţia ultimelor decenii a dobândit noi conţinuturi şi finalităţi, lărgindu-şi

considerabil aria de expertiză, iar rolul şcolii a devenit complex, depăşind esenţa lui

primară, de transmitere de noi cunoştinţe. Accentul se pune astăzi pe formarea de

atitudini şi comportamente, pe competenţe cheie.

În acest context, metodelor tradiţionale de predare-?nva?are trebuie să li se

adauge metode noi, interactive, de dezvoltare a gândirii critice. Împreună pot fi

articulate creativ în strategii de învăţare interactive, care implică elevul în toate

etapele predării-învăţării-evaluării. Acestea au un rol determinant atât în învăţarea

de către micii şcolari a conceptelor matematice, cât şi în dezvoltarea capacităţii de a

explora o temă, de a-şi exprima ideile, de a formula ipoteze pe care să le verifice, de

a colabora cu colegii, de a respecta părerile celorlalţi, de a se sprijini reciproc în

învăţare.

Utilizarea metodelor moderne în studiul disciplinei Matematică şi explorarea

mediului răspunde dezideratului predării integrate, motivează elevii, îi valorizează

şi se dovedeşte eficientă în asimilarea cunoştinţelor şi în formarea şi dezvoltarea

competenţelor.

Scopul cercetării îl reprezintă stabilirea impactului pe care îl are utilizarea

metodelor moderne în predarea Matematicii şi explorării mediului asupra învăţării

conceptelor matematice de către elevii clasei I şi a măsurii în care conduce la o

eficientizare a învăţării.