ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ NICOLAE TITULESCU” PLOIEŞTI

ACTIVITATE ÎN CADRUL CERCULUI PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR

CERCUL PRDAGOGI AL ÎNVĂŢĂTORILOR

TEMA ACTIVITĂŢII: „ MITUL APEI”

PROPUNĂTOR: PROF. ÎNV. PRIMAR VLĂDUŢĂ FLORICA

CLASA : a II-a

SUBIECTUL: „Fantezie şi poveste”

TIPUL LECŢIEI: lecţie de consolidare şi sistematizare, cu caracter transdisciplinar, la nivelul

ariilor curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Arte, Educaţie

tehnologică.

TEXT SUPORT: „LEBEDELE”, de Hans Christian Andersen;

STRATEGIA DIDACTICĂ: activ-participativă realizată prin:

a) Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, dramatizarea;

b) Resurse materiale: - fişe de lucru;

- planşe si imagini reprezentând scene din poveste;

- decor cu castele şi imagini de poveste;

- laptop;

-ecran de proiectie;

c) Resurse informaţionale: - programa şcolară pentru cls. I-II;

- „Poveşti”, de Hans Christian Andersen;

- „Metodica formării, dezvoltării şi cultivării abilităţilor de comunicare

ale preşcolarilor şi elevilor din clasele I-IV”, Editura Cuvântul Info,

Ploieşti-2005;

d) Tipul de activitate: - frontală;

- individuală;

- pe echipe.

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:

- consolidarea deprinderilor de citire şi exprimare corectă, curentă,

conştientă şi expresivă;

- dezvoltarea capacităţilor intelectuale (gândire, limbaj, memorie,

imaginaţie);

- consolidarea deprinderilor de calcul, prin efectuarea de adunări şi

scăderi cu şi fără trecere peste ordin;

- formarea capacităţii de a aprecia situaţii, atitudini şi comportamente;

- consolidarea cunoştinţelor referitoare la mediul înconjurător;

- dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor practice şi artistice de lucru individual.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să citească expresiv, corect, respectând semnele de punctuaţie;

- să găsească cuvinte cu acelaşi sens şi cu sens opus pentru cuvinte date;

- să răspundă la întrebări pe baza textului propus;

- să găsească însuşiri pentru fiinţe şi obiecte din text;

- să efectueze corect exerciţii de adunare şi scădere cu şi fără trecere peste ordin;

- să analizeze şi să rezolve probleme cu una sau mai multe operaţii;

- să comenteze situaţii în care apa poate face minuni, având suport exemple din poveste;

- să realizeze „camăşuţele” pentru prinţi, rezolvând cerinţele de pe fişele de lucru.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

· MOMENT ORGANIZATORIC

- Se asigură climatul propice bunei desfăşurări a activităţii.

· CAPTAREA ATENŢIEI

- Se captează atenţia elevilor prin antrenarea lor într-o discuţie, având ca subiect apa, deoarece tema activităţii din cadrul Cercului Pedagogic este „Mitul apei”.

- Se vor adresa întrebări de genul:

* Ce importanţă are apa?

* Când spun apă, la ce vă gândiţi? Prin ce cuvânt aţi putea-o defini?

- viaţă;

- curaţenie, igienă;

- sănătate, hidratare;

- dezastre;

- putere;

- mediu de viaţă;

* Ce fel de mediu de viaţă reprezintă apa?

- mediul acvatic;

* Puteţi da exemple de vieţuitoare care trăiesc în apă sau pe apă?

- peşti;

- păsări iubitoare de apă etc;

* Ce păsări iubitoare de apă cunoaşteţi?

- pelicanul;

- raţa şi gâsca sălbatică;

- barza, lebăda, cormoranul etc;

* Pentru că tot aţi amintit de lebădă, vreau să ne amintim împreună despre o poveste în care protagonişti sunt nişte lebede. Ştiţi despre ce poveste este vorba?

- povestea „Lebedele”;

· ANUNŢAREA TEMEI NOI

-Se înştiinţează elevii că îşi vor consolida şi sistematiza cunoştinţele însuşite de-a lungul anului la obiectele Limba română, Matematică, Cunoaşterea mediului, Educaţie plastică şi Abilităţi practice.

( Se va menţiona faptul că toată activitatea se va desfăşura pe tema basmului mai sus amintit ).

· DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PROPRIU-ZISE

· Nu întâmplător am ales povestea „Lebedele”. Citind-o împreună, am descoperit că apa face şi minuni în această poveste.

* Iubesc lebedele apa? De ce?

- Ele sunt păsări acvatice mari şi plutesc foarte mult timp pe apă pentru a se

hrăni.

*Cine a scris povestea „Lebedele”?

- Hans Christian Andersen.

*Mai cunoaşteţi şi alte poveşti scrise de acest scriitor?

- „Fetiţa cu chibrituri”, „Răţuşca cea urâtă” etc.

*Care sunt personajele poveştii?

- Eliza;

- cei unsprezece fraţi;

- mama vitregă;

- împăratul;

-craiul;

- Fata (Zâna) Morgana;

- bătrâna;

-duhovnicul.

*Ce fel de personaj este Eliza? De ce?

- Este un personaj pozitiv, deoarece face fapte bune.

*Mai sunt şi alte personaje pozitive în poveste? Care?

- cei unsprezece fraţi, bătrâna, împăratul, craiul;

*Dar mama vitregă? Ce fel de personaj este?

-Este un personaj negativ.

*De ce este un personaj negativ?

- Este un personaj negativ, deoarece face fapte rele.

*Care sunt acele fapte rele pe care le-a făcut?

- i-a transformat pe prinţi în lebede şi i-a alungat;

- pe Eliza a trimis-o la nişte ţărani;

- când s-a întors acasă, la cincisprezece ani, mama vitregă a înegrit-o pe faţă

şi pe corp pantru ca tatăl ei să n-o recunoască;

*Care era dorinţa arzătoare a Elizei?

- să-şi găsească fraţii;

*Eu zic s-o invităm aici pe Eliza şi să pătrundem uşor, odată cu ea, pe tărâmul minunatului basm.

O fetiţă care va interpreta rolul Elizei intră în clasă. Este îmbrăcată în rochie albă, frumoasă, iar pe faţă are o mască ce-i face chipul urât.

Monolog:

„ Am rămas singură pe lume. Fraţii nu mi-i găsesc! Mama vitregă nu mă iubeşte, iar tata.....m-a alungat. A zis că nu pot fi fiica lui....”

În faţa clasei este amenajat un spaţiu ce înfăţişează un lac.

Fetiţa se opreşte lângă lac, se priveşte în apă şi spune speriată:

„Sunt urâtă!!! Ea mi-a făcut asta! Mama vitregă! Nu mă mai recunosc! Acum înţeleg de ce nu m-a recunoscut nici tata!”

Plânge. Ia apă în pumni şi, în timp ce se preface că îşi dă pe faţă, îşi îndepărtează masca. Deodată se face frumoasă şi chipul i se luminează:

„Sunt iarăşi frumoasă! Apa a făcut o minune!! E un miracol! Apa e frumuseţe şi viaţă! Acum tot ce îmi doresc e să îmi regăsesc frăţiorii!”

Ia apă în pumni din nou şi îi dă drumul uşor, de câteva ori.

După intervenţia fetiţei care o interpretează pe Eliza, prezint o imagine ce reprezintă un lac (ANEXA 1). Pe spatele acestei planşe se află citatul din poveste în care este vorba despre apa lacului care o face pe Eliza să redevină frumoasă.

Un elev îl citeşte frumos, cu intonaţie, apoi planşa este aşezată la tablă, într-un loc vizibil.

Eliza este invitată să ia loc în bancă.

*Ce alt element o determină pe Eliza să-şi dorească să fie puternică, să reuşească să îşi găsească fraţii?

- marea;

Voi prezenta o altă imagine, cu o mare de această dată, care, la fel ca şi cealaltă, are pasajul din poveste despre mare. ( ANEXA 2)

Alt elev citeşte cu intonaţie, în faţa clasei. Planşa va fi aşezată la tablă, lângă cealaltă.

*Reuşeşte Eliza să-şi întâlnescă fraţii?

*Cum va rupe vraja? Cum îi va transforma pe fraţii ei din lebede în prinţi?

-Îi va transforma pe fraţii ei din lebede în prinţi, ţesând cămăşi din urzici.

*S-o invităm pe Eliza, deci, să culeagă urzicile!

Tot în faţa clasei se află şi un decor reprezentând un spaţiu verde (urzicile).

Eliza vine în faţă, se preface că adună urzici şi îşi pune discret pe mâini nişte mănuşi, astfel încât să pară că urzicile au rănit-o. Se întoarce apoi cu un coş plin cu urzici( care se află în spatele acestui decor) şi spune:

„M-am rănit! Urzicile mi-au umplut mâinile de blânde! Mă ustură! Dar merită efortul! Şi totul pentru fraţii mei....”

Lângă ea vine un băieţel interpretându-l pe fratele cel mic şi, stând în faţa ei, spune ( în timp ce-i scoate mănuşile fără a fi observat de restul clasei) plângând:

„Mâinile tale sunt rănite. Îţi mulţumim că faci asta pentru noi! Tu eşti şansa noastră pentru a redeveni oameni!”

Eliza, uimită, spune uitându-se la mâini:

„Iată! Lacrimile tale mi-au vindecat rănile! Îţi mulţumesc, frăţioare! Voi continua să lucrez, să îndeplinesc visul nostru!”

Cei doi copii merg în bancă, iar eu voi prezenta cea de-a treia imagine,( ANEXA 3), reprezentând nişte lacrimi, şi un alt elev citeşte ceea ce este pe spate. Vom pune apoi imaginea la tablă, lângă celelalte.

Când toate imaginile vor fi la tablă, dedesubtul lor, ascunse sub un voal albastru (ce imită apa), vom descoperi cuvintele:

LACUL MAREA LACRIMILE

↓ ↓ ↓

frumuseţe speranţă putere tămăduitoare

(cele trei elemente esenţiale din poveste în care apa devine mit).

*Eu zic s-o ajutăm cu toţii pe Eliza să realizeze cămăşuţele pentru prinţi, însă nu din urzici.

Vom împleti cunoştinţele adunate în acest an şcolar şi le vom aşeza pe aceste fişe.

(Fişele vor fi sub formă de cămăşi, realizate din carton duplex.)

Vom lucra în perechi, câte doi elevi vor face câte o cămăşuţă. Odată terminată, cămăşuţa va fi aşezată pe fiecare prinţ şi acesta va fi scăpat de blestemul de a fi lebădă.

Aşadar, vom realiza două cămăşuţe împletite din cunoştinţe de matematică, două din cunoştinţe de cunoaşterea mediului, două din cunoştinţe de abilităţi practice, două din cunoştinţe de educaţie plastică şi trei din cunoştinţe de limba română, în total unsprezece.

· ACTIVITATE INDEPENDENTĂ

Distribui cămăşuţele pe bănci, împart sarcinile de lucru şi elevii încep să lucreze.

· ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII. CONCLUZII

După ce elevii termină fişele de lucru (cămăşuţele), voi prezenta o ultimă planşă (ANEXA 4), înfăţişând-o de această dată pe Eliza alături de cei unsprezece fraţi.

Şi pentru că au „ţesut” întreaga poveste cu ceea ce ştiau citind-o, copiii vor avea surpriza să vizioneze filmului animat „Lebedele”, proiectat pe un ecran în faţa clasei.

În încheiere o parte din elevii clasei, care sunt la clubul de balet al şcolii, va prezenta un moment artistic, un dans din opera „ Lacul Lebedelor”, de P.I. Ceaikovski.

ANEXA 1

“Lacul era aşa de limpede încât, dacă vântul n-ar fi mişcat crengile, ai fi putut crede că-i zugrăvit, aşa de desluşit se oglindeau pe luciul lui frunzele, şi cele luminate de soare, şi cele care stăteau în umbră.

Când şi-a zărit faţa în apă, s-a speriat văzând cât era de urâtă şi de neagră. Dar când a luat apă în pumni şi s-a frecat pe faţă şi pe ochi, pielea iar s-a înălbit.”

ANEXA 2

“Marea se întindea în faţa ei, dar nu se zărea nicio luntre. Cum să meargă mai departe? Şi cum stătea ea aşa pe gânduri, privirile i-au căzut pe pietricelele care umpleau ţărmul. Sticlă, fier, piatră, tot ce arunca marea pe ţărm era şlefuit şi poleit şi căpătase înfăţişarea apei care era mai moale decât mâna ei gingaşă. Şi ea s-a gândit: Apa se mişcă mereu şi tot ce-i aspru netezeşte; tot aşa am să fiu şi eu, neostenită; vă mulţumesc că m-aţi învăţat asta, voi, valuri veşnic mişcătoare! Îmi spune inima că, o dată şi o dată, aveţi să mă duceţi la fraţii mei dragi.”

ANEXA 3

“Culegea urzici cu mâinile ei gingaşe şi urzicile o ardeau ca focul; mâinile şi braţele ei erau pline de băşici, dar ea îndura bucuroasă orice, numai să poată scăpa pe fraţii ei de vrajă. Zdrobea urzicile cu piciorul şi le prefăcea în fire verzi.

După ce a apus soarele, au venit fraţii şi s-au speriat când au văzut că Eliza e rănită; ei credeau că-i iar vreo vrajă de-a maşterii; când însă i-au văzut mâinile, au înţeles ce face sora lor pentru dânşii şi fratele cel mai mic a început să plângă pe mâinile ei şi acolo unde cădeau lacrimile băşicile usturătoare piereau.”

ANEXA 4