pe 11 decembrie, votează poziţia 7 pe buletinul de vot!

Pe 11 decembrie, votează poziţia 7 pe buletinul de vot!

Susţin USR pentru că...V-aţi săturat de legi cu dedicaţie pentru firmele de partid ori pentru anumite companii cu stele în frunte? Nu mai doriţi ca banii publici să ajungă tot pe mâna unor grupuri restrânse de privilegiaţi pe bază de mită și comision? Doriţi ca tinerii să aibă acces la educaţie, iar aceasta să fie de calitate? Vă doriţi un sistem de sănătate performant, în care cei mai buni medici rămân și profesează în ţară? Vreţi un mediu curat? Doriţi un loc de muncă unde să fiţi recompensat corect?

paginile 2-3

Oameni de ClujÎn sfârșit, ai cu cine!

Special pentru fermierii clujeniSpecialiștii USR în agricultură propun măsuri concrete pentru oamenii de la ţară. Cum ne putem dezvolta în zona rurală

pagina 12

Fragmente de programUniunea Salvaţi România (USR) este la început de drum. Noi vă propunem un program pe care dorim însă să-l definitivăm împreună cu voi

pagina 13

Scrisoare către clujeniVă cerem să ne acordaţi o oră, cel mult două, de atenţie, cât aveţi nevoie să citiţi acest ziar, să ne cunoașteţi, înainte de a lua o decizie care vă va influenţa viitorul dumneavoastră și al copiilor, măcar pentru următorii patru ani dacă nu și pentru mai mult. Suntem un grup de oameni, din ce în ce mai mulţi, care ne-am propus, nici mai mult, dar nici mai puţin decât SCHIMBAREA ROMÂNIEI. Nu peste noapte, că nu suntem magicieni, ci oameni ca și voi.

pagina 2

În urmă cu mai puţin de jumătate de an, ideea unui partid nou, cu oameni noi, care să înfrunte cu șanse reale oligarhia politică a ultimelor decenii era doar o discuţie teoretică. Rezultatul su-prinzător pe care l-a obţinut Nicușor Dan și USB în Capitală a schimbat radical situaţia. Clujenii au răspuns printre primii la provocare, în doar câteva luni constituind o filială locală care a reușit să strângă de 3 (trei) ori mai multe semnături decât își propuseseră, pentru a putea candida la alege-rile din 11 decembrie.

NE REPREZINTĂ!

Descoperă în paginile ziarului cine sunt candidaţii USR pentru Senat și Camera Deputaţilor și stabilește singur dacă merită sau nu votul tău!

paginile 4-11

cluj.usr.ro OAMENI DE CLUJ | 3

Pe 11 decembrie, votează poziţia 7 pe buletinul de vot!Pe 11 decembrie, votează poziţia 7 pe buletinul de vot!

2 | OAMENI DE CLUJ În sfârșit, ai cu cine!

Vă cerem să ne acordaţi o oră de atenţie, cel mult două, cât aveţi nevoie să citiţi acest ziar, să ne cunoașteţi, înainte de a lua o decizie care vă va influenţa viito-rul dumneavoastră și al copiilor, măcar pentru următorii patru ani dacă nu și pentru mai mult. Suntem un grup de oa-meni, din ce în ce mai mulţi, care ne-am propus, nici mai mult, dar nici mai puţin decât SCHIMBAREA ROMÂNIEI. Nu peste noapte, că nu suntem magicieni, ci oameni ca și voi.

V-aţi săturat de legi cu dedicaţie pentru firmele de partid ori pentru anumite companii cu stele în frunte? Nu mai do-riţi ca banii publici să ajungă tot pe mâna unor grupuri restrânse de privilegiaţi pe bază de mită și comision? Nu mai vreţi să vedeţi că instituţiile statului sunt fo-losite pentru a avantaja diferite afaceri și pentru a lovi în cele care ”nu cotizează”? Doriţi ca tinerii să aibă acces la educaţie, iar aceasta să fie de calitate? Vă doriţi un sistem de sănătate performant, în care cei mai buni medici rămân și profesează în ţară? Vreţi un mediu curat? Doriţi un loc de muncă unde să fiţi apreciat pentru ceea ce faceţi și unde să fiţi recompensat corect? Iar întrebările cu răspuns, zicem noi, subînţeles, ar putea continua.

Vom putea răspunde noi unor asemenea așteptări dacă vom ajunge în Parlament? Nu vă putem garanta cu nimic așa ceva. Dar, cu siguranţă, vă putem asigura că vom face tot ce stă în putinţa noastră să nu vă dezamăgim. Onestitatea și cinstea le punem drept garanţie. Și, după cum puteţi vedea dacă aveţi răbdarea să citiţi acest ziar, chiar dacă suntem tineri, ex-perienţa nu ne lipsește. Nici în propriile domenii profesionale de activitate, nici în

implicare civică. Poate o să vă surprindă că, cel puţin în aparenţă, suntem atât de diferiţi și, totuși, suntem acum o echipă - antreprenori, IT-iști, ingineri, cadre di-dactice universitare și școlare, arhitecţi, manageri de proiecte de business, cul-turale sau civice, scriitori, arhitecţi, jur-naliști, designeri, specialiști foto & video, avocaţi, activiști sociali, medici, artiști, operatori culturali independenţi. Ne-a adus împreună dorinţa de schimbare și credinţa că e posibilă. Nu sunt cuvinte mari, e o realitate.

La fel cum e o realitate că nu suntem sin-gurii care ne dorim asta. În pre-campania electorală, ne-am propus să strângem 8.300 de semnături la nivelul judeţului Cluj, pentru a putea înscrie USR în cursa electorală. În cele din urmă am adunat peste… 26.000. Ne-a suprins energia simpatizanţilor care s-au mobilizat și a tuturor celor care și-au convins cole-gii, prietenii, rudele să ajute măcar cu o semnătură. E o confirmare a faptului că se poate. Da, chiar putem străpunge sis-temul corupt, chiar îi putem da o lovitu-ră dură, să-l facem să se clatine în primă fază și apoi, să-l punem la pământ.

Sperăm să vă convingem că, împreună, putem face România mai frumoasă și un loc în care oamenii să se întoarcă și să nu mai plece decât, cel mult, în mod excep-ţional ori în concedii. Pentru început, vă cerem doar o oră, două, cât să citiţi acest ziar. Apoi, dacă v-am convins, să-l daţi și altora să-l citească. Și să daţi de veste că România se schimbă. Începând cu 11 de-cembrie 2016.

Dragi clujeni,

Echipa USR Cluj

Dana Pecabiolog, 40 ani

Mă implic în calitate de susţinător, pentru că USR îmi oferă un cadru ade-cvat în care să “lupt” pentru merito-craţie, pentru aşezarea omului potrivit la locul potrivit şi pentru respectarea legii. Cred că acestea sunt câteva din-tre marile probleme pe care le avem în România, răsturnarea scării valorice şi faptul că abuzul de putere sau traficul de influenţă sunt privite de mulţi ca fi-ind ceva firesc. Aş vrea să spun că ceea ce m-a determinat într-o mare măsură să mă implic a fost calitatea oamenilor din echipă: omenie, inteligenţă, bun simţ, toleranţă, onestitate. Nu le veţi găsi în programul USR, pot fi “experi-mentate” doar pe viu, participând la evenimentele pe care filiala USR Cluj le organizează periodic.

Susţin USR pentru că…

Marcel Piroșcaweb designer, 34 ani

Mă implic în calitate de susţinător, Am urmărit evoluţia USB în Bucureşti, iar mai apoi transformarea sa în USR şi am rămas impresionat de calitatea oamenilor ce reprezentau mişcarea şi de mesajul lor. În momentul în care s-a creat filiala din Cluj am decis rapid să ajut. Asta pentru că m-am săturat să mă tot întreb odată la câţiva ani în ce ţară să plec iar. Am zis că de data asta am să fac tot ce e omeneşte posibil pentru a produce o schimbare la noi.

În urmă cu jumătate de an, ideea unui partid nou era o discuţie pur teoretică. Și, totuși, minunea s-a produs. După ce Nicușor Dan și USB au doborât toate previziunile în Capitală, fenomenul s-a extins în toată România. Cum s-a întâmplat mereu în ultimii ani, Clujul a fost locul în care oamenii s-au mobilizat cel mai repede și în cea mai mare măsură. Și-au propus să strângă 8.300 de semnături și și-au depășit propriul obiectiv de peste 3 (trei) ori! Iar acesta e doar începutul.

Bogdan Bob Rădulescu actor, 37 ani

De câţiva ani ies în stradă indiferent de temperatură, ies că nu dorm noaptea dacă nu ies să imi exprim dezacordul şi nemulţumirea vizavi de clasa poli-tică repetentă. In stradă fiind, m-am întâlnit cu oameni ca mine, cu cetăţeni alerţi, neprostiţi, nemanipulaţi, atenţi, cu discernământ, cu implicare, cu pa-tos, cu dorinţa de a schimba ceva şi cu curajul de a acţiona. Vara aceasta, prin proiectul USR, oamenii din stradă şi-au găsit platforma legală, democratică şi cu reale şanse la schimbarea clasei politice. Aşadar susţin USR pentru că mă susţin pe mine, pe tine, pe cel care munceşte, care gândeşte, care are principii sănătoase, valori şi repere bune, drepte, corecte, care vrea, care poate şi care are curajul să se implice!

Lucian Pupezătehnician comunicaţii, 30 ani

Am ales să mă implic în USR în primul rând pentru a da șansa unui partid nou să participe la alegeri şi mai apoi din dorinţa de a avea pe scena politică o alternativă serioasă la vechile partide mafiote, profund corupte. Doresc să trăim într-o ţară cu o societate nor-mală, cu o adevărată scară valorică, cu o administraţie transparentă şi po-liticieni care să se pună cu adevărat în slujba cetăţeanului. Pentru aceste deziderate trebuie să ne implicăm fie-care dintre noi, în special prin vot. USR se apropie cel mai mult de principiile şi idealurile mele și de aceea susţin acest partid.

Daniel Giurcăproprietar de restaurant, 42 ani

Consider ca sursa tuturor relelor din Romania ultimilor 25 de ani o reprezin-tă corupţia generalizată. În ultimii 3-4 ani m-am implicat în iniţiative şi proteste care au suţinut lupta antico-rupţie. Transparenţa în administraţia publică, competenţa şi eliminarea co-rupţiei sunt cele 3 obiective ale USR-ului care m-au convins să mă implic cu toată energia şi disponibilitatea în aceasta iniţiativă.

Mirela Armașuanalist financiar, 30 ani

Susţin USR, în primul rând pentru oa-menii implicaţi în acest proiect. Am ajuns să îi cunosc datorită transpa-renţei lor şi vă provoc, la rândul vostru să îi cunoaşteţi pe oamenii care sunt pe

listele din oraşul vostru si să vă impli-caţi alături de ei. Politica e pentru oa-meni şi are nevoie de oameni.

Diana Modoimedic, 43 ani

De ce susţin USR? Pentru că este un proiect politic pornit dintr-o iniţiativă cetăţenească. Această particularita-te oferă o șansă ca partidul nou înfi-inţat să crească de jos în sus și, prin urmare, să reprezinte cu adevărat cetăţenii care îl votează. Deși sunt conștientă că această șansă se poa-te materializa sau nu, chiar și numai existenţa ei înseamnă un plus faţă de partidele concurente. Pe de altă par-te însă, determinarea cu care Nicușor Dan și cei câţiva oameni din jurul lui s-au luptat împotriva unei adminis-traţii corupte din București, exce-lenţa profesională și academică a celor mai mulţi candidaţi ai USR sunt argumente care îmi dau speranţă că șansa nu va fi irosită.

Laurenţiu Dincăstudent, 21 ani

Până la apariţia USR, scena politică din România era formată din par-tide politice nereformate, relicve politice conduse de lideri cu mo-ralitate îndoielnică, organizate în jurul unor interese transpartinice, mânate de oportunism și compro-misuri putrede. Pentru întâia oară, o clasă a oamenilor, nereprezentaţi politic până în prezent, reformistă și tolerantă, are șansa să contribu-ie direct, din interior, la reformarea clasei politice, îmbunăţirea admi-nistraţiei și impunerea unei direcţii occidentale, pro-europene, care să așeze și să cultive principii solide în societate: de la combaterea corup-ţiei, la transparenţă și o clasă poli-tică responsabilă. Nevoia de schim-bare și de oameni integri care să își

asume responsabilitatea schimbării modului în care se face politică e mai actuală ca oricând, iar monopo-lul politic impus de vechile partide s-a demonstrat, odată cu alegerile de la București, că poate fi spart. În sfârșit, un partid, USR ne reprezintă politic.

Radu BudaIT-ist, 36 ani

M-am implicat în USR pentru că în momentul de faţă USR este singura pată de culoare în conglomeratul de găști politice unde toţi își sunt nași sau fini sau parteneri în afaceri private. Practic USR este singurul partid existent. Restul sunt clanuri, clanuri care iși fac legi, clanuri mai unite acum decât niciodată. Cred că momentul acesta, al intrării USR pe scena politică este unul istoric - dacă va sparge hegemonia și se va menţine curat va fi bine, dacă nu - în Balcani vom rămâne pe veci.

Mona Vargaanalist-programator, 48 ani

Susţin USR pentru că a devenit mag-netul ce polarizează oameni care sunt la fel ca mine, care s-au “trezit civic” şi şi-au dat seama că trebuie să se implice, să lupte împotriva corupţiei şi să creeze o lume mai bună cu valori autentice: profesionalism, constiinţă, respect pentru natură şi oameni. Îmi doresc ca toţi cei care au simţit până acum repulsie auzind cuvântul “poli-tică” să facă o investiţie în viitorul lor implicându-se în schimbarea de care avem neapărată nevoie.

Diana Simioncastudentă, 19 ani

Am ales şi aleg să susţin în continuare USR deoarece aici am întâlnit oame-ni ca mine, oameni simpli, modeşti, oameni care nu mai pot privi ce se în-

tâmplă fără să facă ceva pentru a îm-bunătăţi lucrurile. Aleg să susţin USR deoarece e vorba de oameni, de tine, de mine, de noi.

Havriliuc Marcelstudent, 21 ani

M-am implicat în USR deoarece politi-ca ne afectează direct viaţa cotidiană şi nivelul de trai. Am ales USR pentru că este un partid relativ nou înfiinţat, format în marea majoritate din tineri specialişti în anumite domenii ce do-resc să se implice activ şi să schimbe în bine ţara în care trăim. Lucrul cel mai important e că politica partidului este una de sprijinirea luptei anticorupţie, de menţinere a traseului Euroatlan-tic și de reconstruire a României prin oameni noi, competenţi şi fără trecut politic.




„Colectiv”. Am aflat în ce condiţii mize-rabile au fost trataţi. M-am revoltat la fiecare minciună produsă de cei din sis-tem și de lipsa tragerii lor la răspundere. Tragedia aceasta cumplită a fost ca un moment zero pentru viaţa mea, mi-am dat seama că viaţa este scurtă și trebu-ie trăită frumos. Trebuie să schimbăm ţara, nu mai putem sta pe margine. Sunt anteprenor și mă simt batjocorit zilnic, conduc trei firme și stau lunar la cozi uri-așe din cauza unui sistem birocratic ab-surd. Vreau să intru în Parlament pentru a pune capăt situaţiei aberante în care cel care produce bani pentru bugetul de stat este dispreţuit de instituţii care ar trebui să fie în slujba lui. Oamenii au nevoie să fie reprezentaţi de persoane capabile să manifeste empatie, contea-ză foarte mult competenţa ta profesio-nală dar dacă cel de lângă tine nu simte că iţi pasă de problema lui cu adevărat nu iţi va acorda încredere.”

Ovidiu a gătit mai multe mese calde pentru cei săraci prin proiectul „Ajută din suflet”Ovidiu Nistor s-a implicat o bună pe-rioadă de timp, alături de filantropul Daniel Someșanu de la „Asociaţia Aco-perământul Maicii Domnului” în spriji-nirea unor persoane sărace care aveau nevoie de o masă caldă.„Am strâns fonduri de la mai mulţi pri-eteni care lucrează în IT pentru a cum-păra alimente din care mai apoi am gătit mâncare în mai multe ocazii pentru câ-teva sute de persoane nevoiașe. Pe Bu-levardul Muncii, la numărul 63, găteam alături de alţi voluntari și mai apoi distri-buiam mâncarea prin intermediul unor biserici ortodoxe din cartierul Mănăștur sau din Florești. Unii sărmani veneau și le puneam mâncarea în găletuţe speci-ale sau în diferite recipiente. Oamenii săraci s-au obișnuit să vină seara la ve-cernie să își primească porţia de hrană caldă. În mod constant le procur haine și încălţăminte celor care vin după mân-care. Săptămâna trecută le-am adus chiar și mobilă unor nevoiași. Sufletul acestui proiect este domnul Daniel So-meșanu, un om foarte sufletist, este foarte implicat și îmi place stilul lui de a aborda problema, el nu este doar un fi-

lantrop, ci este un foarte bun educator, el reușește să motiveze oamenii să își caute loc de muncă, să iși facă cărţi de identitate. I-a învăţat să muncească și să fie activi, să își trimită copiii la școală.”Ovidiu Răzvan Nistor face parte din gru-pul mic, dar entuziast de 20 de persoa-ne care acum cinci luni au dat naștere mișcării Uniunii Salvaţi România din Cluj-Napoca. Peste 26.000 de clujeni și-au pus speranţa în ceea ce a început să devină „familia USR Cluj”. Ovidiu are un mesaj pentru toţi clujenii: „Vă aștept în data de 11 decembrie la vot. Vă rog să votaţi pentru prima dată după 27 de ani pentru voi, cu speranţă, plini de încredere că sunteţi reprezen-taţi de oameni de cea mai bună calitate. Putem să facem bine ţara doar împreu-nă, iar voi puteţi avea încredere în niște oameni care sunt dispuși să renunţe la confortul personal pentru a intra în lup-tă cu sistemul ticălos și fără a renunţa la principiile după care s-au ghidat până acum.”

Pregătit pentru politici publice care să scoată România din subdezvoltareAdrian Dohotaru lucrează ca activist civic, cercetător și jurnalist. Dacă va fi ales în Parlament, va fi un avertizor de integritate alături de colegii săiCandidatul USR Cluj la Camera Deputa-ţilor, Adrian Dohotaru, se mândrește că e clujean, unde luptă pentru dreptul la o calitate a vieţii ridicată. Crede într-o democraţie economică și în justiţie so-cială. Se bucură că, în urma implicării sale civice, dar și a altor colegi alături de care a lucrat în echipă, spaţii publice din Cluj au fost salvate și reabilitate, politici locale s-au îmbunătăţit, iar unele eva-cuări forţate ale unor oameni nevoiași au fost evitate.

„Spre deosebire de mulţi oameni din vechile partide, eu sunt cinstit și corect”Adrian Dohotaru crede în lupta împo-triva corupţiei, mai ales dacă se acţio-nează asupra cauzelor sale structurale. “România se îndreaptă într-o direcţie greșită din cauza unei oligarhii politi-co-economice care a acaparat puterea și resursele statului. De exemplu, pen-tru a combate interesele oligarhice, avem nevoie de transparenţă totală prin buget participativ, un mecanism care le permite cetăţenilor participarea la consultări, dar și la luarea deciziilor, cu privire la distribuirea banilor din taxele și impozitele pe care le plătim. Bugetul participativ se bazează pe o regulă de alocare invers proporţională în raport cu calitatea vieţii într-un car-tier pentru a favoriza echilibrul dezvol-tării infrastructurii și serviciilor publice la nivelul orașului”, susţine candidatul Adrian Dohotaru.

Idee preluată în Primăria Cluj-NapocaLa Cluj, Dohotaru a popularizat bugetul participativ, idee care a fost preluată de alte organizaţii civice și, în final, de primărie. Mii de oameni s-au implicat în aceste procese participative, dar modelul ales de primărie a fost unul superficial, pe sume insignifiante și cu proiecte de amploare redusă. Do-hotaru propune în Parlament o lege care să fundamenteze un buget parti-cipativ de anvergură, cu o alocare de cel puţin 10% din bugetul de investiţii și reparaţii. Politica iniţiată de el este despre accesul la resurse, iar bugetul

participativ crește nivelul de trai și ca-litatea implicării civice în viaţa orașului. Pe de altă parte, Adrian Dohotaru mi-litează ca viitor parlamentar și împo-triva furtului din contractele publice. De asemenea, pentru a avea investiţii publice, e nevoie ca economia româ-nească să iasă din zona gri, în condiţiile în care aproape o treime din economia românească e nefiscalizată.

Dorește să îmbunătăţească legislaţia munciiActualul candidat din partea USR Cluj, Adrian Dohotaru, crede în îmbunătăţi-rea legislaţiei muncii pentru a proteja drepturile angajaţilor, mai ales din Să-nătate și Educaţie, pentru a mări sala-riile și puterea salariaţilor de negociere a contractelor colective de muncă în sectoarele private și publice. În Româ-nia, 50% dintre angajaţi sunt la nivelul salariului minim, 20% din lucrătorii cu normă întreagă sunt săraci și 75% din muncitorii cu normă parţială sunt să-raci. Sunt realităţi negative care conduc la migraţia forţei de muncă. Partea care revine muncii ca proportie din PIB este de 34%, mult prea puţin faţă de 56% cât e media europeană.

Proiect promovat de Adrian Dohotaru: Prima Baie“Agricultura micilor fermieri nu se poa-te realiza fără un standard de viaţă de-cent. Cam o treime dintre cetăţeni n-au o baie în interiorul locuinţei și aproape jumătate n-au canalizare, iar cei mai mulţi trăiesc la ţară. În consecinţă, propun programul de infrastructură <Prima Baie>, de care ar beneficia gos-podăriile care au deja apă curentă. De asemenea, susţin demersurile privind accesul ţăranilor asociaţi la pieţe loca-le pe baza principiului lanţurilor scurte de aprovizionare și a beneficiilor ce decurg din scăderea costurilor sociale și de mediu. Sunt costuri care nu sunt luate adecvat în calcul într-un sistem alimentar corporatist, al marilor jucă-tori economici, cum e cel actual”, sus-ţine candidatul USR Cluj.

Adrian Dohotaru este un om activ și implicat. Nu doar că blochează proiec-te abuzive, dar și deschide, prin dialog, autorităţile spre viziuni alternative. Se bucură că în urma unor propuneri pe care le-a făcut, s-au deschis parcuri noi, s-au creat alei pietonale și cicliste ori s-a stopat privatizarea unor bu-nuri publice. Și-a propus să tripleze în Cluj cantitatea de spaţii publice, dar crede că e nevoie de a forma o masă critică pentru asta. Democraţia nu se poate exercita în lipsa unor spaţii publice care să o facă posibilă.

Militează pentru “Cluj, Capitală Verde a Europei”Un proiect la care ţine este Cluj, Capi-tală Verde a Europei, care să se dezvol-te pe trei paliere: mobilitate urbană mai sustenabil decât aglomeraţia actuală din trafic, mai multe spaţii verzi și locu-ri de ieși în natură în preajma Clujului, plus colectare selectivă și reciclare pe bune pentru a evita situaţii ca cea din Pata Rât.

„Sănătatea noastră nu poate fi pro-tejată dacă nu punem un accent mai mare pe prevenţie. De aceea, sunt un avocat al unui stil de viaţă sănătos și un militant pentru spaţii publice, verzi, baze sportive, spaţii comunita-re mai multe în care să ne petrecem timpul împreună”, susţine Dohotaru. Candidatul USR Cluj la Camera Depu-taţilor este vicecampion european și

“ Când mă gândesc la o lume mai

bună, primul gând care îmi vine în

minte e fiul meu, Matei, de aproape

doi ani, care merită să trăiască într-o

ţară de care să fie mândru. Sper ca

el să fie mulţumit de un tată care s-a

luptat pentru idealurile sale civice cât

mai fair-play cu putinţă”

campion naţional la atletism, campion naţional la volei în liceu, practicant al mai multor sporturi și folosește bici-cleta zilnic alături de soţia sa, Ioana. „Toate acestea sunt garanţii că ideile propuse nu sunt promisiuni politicia-niste și au un fundament în spate”.

Aproape de oameniSe simte aproape de oameni și se soli-darizează adesea cu persoane aflate în situaţii dificile, indiferent de categoria socială sau de etnie. De exemplu, s-a apropiat de oamenii evacuaţi și a inter-venit ca cercetător sau ca activist de partea lor pentru că Dohotaru crede că e important să beneficiem cu toţii de șanse egale. Candidatul în Camera Deputaţilor susţine dreptul nostru la o locuire accesibilă, la o muncă decentă, mai bine plătită, și la posibilitatea de a avea o educaţie pentru toţi. Dohotaru spune că oamenii care trăiesc informal sunt cei mai vulnerabili și merită poli-tici publice care să arate că nu ne-am pierdut bunătatea și empatia. A scris despre ei în „Pata”, ultima carte pe care a co-editat-o alături de cercetă-tori de la Universitatea Babeș-Bolyai. Este un om comunicativ, creativ și des-chis. A promovat multe cauze civice

fără să apară în prima linie. Alteori, a promovat idei într-un stil mai non-conformist datorită apropierii sale de sce-na artei contemporane, de literatură ori, mai specific, de contracultultura anilor 1960, despre care a scris în prima sa carte și a făcut referire în al doilea vo-lum axat pe societatea civilă clujeană.

• Diminuarea corupţiei prin buget participativ și transparent

• Creșterea salariilor în Sănătate și Educaţie• 1% către Cercetare pentru a scoate România

din sărăcie

Ţintele sale în Parlament:

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Adrian Dohotaru candidează din partea USR Cluj pentru Camera Deputaţilor.

• născut în 20 aprilie 1983 în Cluj-Napoca

• a absolvit Facultatea de Știinţe Politice din cadrul UBB Cluj-Napoca;

• are un doctorat la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române;

• a lucrat în cercetare la Facultatea de Studii Europene, UBB;

• a lucrat la Centrul Raţiu pentru Democraţie și a cola-borat cu fundaţii; internaţio-nale de prestigiu ca Amnesty International ori Friedrich Ebert Stiftung;

• ca jurnalist, a colaborat cu TVR și Radio Cluj;

Carte de vizită

“Poţi avea totul pe lumea aceasta, dar nu te poţi bucura dacă cei din jurul tău se află-n suferinţă”Ovidiu Răzvan Nistor nu a împlinit încă 30 de ani, dar implicarea lui în societate i-ar face pe mulţi dintre politicienii ”cu state vechi” să caute un colţ în care să se ascundă

Cariera lui Ovidiu Nistor este impresi-onantă, chiar dacă are doar 28 de ani. Este jurist, administrează mai multe firme, se luptă ca un leu împotriva abuzurilor urbanistice din Cluj-Napoca alături de o mână de oameni curajoși, a fost președintele Asociaţiei Europe-ne a Studenţilor în Drept (ELSA) Ro-mânia, adoră să fie printre studenţi și este o adevărată placere să-l urmărești la diferite seminare cu câtă însufleţire le vorbește despre antreprenoriat și dezvoltare personală. Călătorește mult, opţiunea pentru anteprenoriat se leagă și de această poftă de a cunoaște mereu oameni și locuri noi. Iubește muzica cu pasiune, cântă la clape într-o trupă de rock alături de o gașcă de prieteni care ţin mult la el.

Prietenii apropiaţi ai lui Ovidiu spun despre el că are instinct de „cloșcă” atunci când vorbește despre protecţia mediului asta și datorită faptului că a participat din copilărie la activităţi de voluntariat în care a învăţat respectul pentru natură.Ovidiu Nistor este un om normal, cu mult bun simţ, care respiră onestitate. I-am ascultat povestea vieţii marcată de dragostea și susţinerea părinţilor, afec-ţiunea surorii mai mici și copilăria ferici-tă în compania unor bunici de poveste.

Delegat la Organizaţia Naţiunilor Unite la Geneva și New YorkÎn anul 2012 Ovidiu a fost delegat la Consiliul Drepturilor Omului la Geneva, unde a reprezentat Asociaţia Europea-

nă a Studenţilor în Drept și unde a avut un prim contact cu lumea diplomatică internaţională. A participat la discuţii despre drepturile omului și a fost părtaș la luarea unor decizii cu impact la nivel mondial. Anul următor a participat la sesiunile de lucru ale Comisiei Organizaţiei Naţi-unilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional (UNCITRAL) la New York. Tema de discuţie a fost insolvenţa și reglementările internaţionale privind dreptul insolvenţei. La New York, Ovi-diu a intrat în contact cu diplomaţi din toată lumea și și-a rafinat abilităţile de comunicare și reprezentare.

„Mi-au murit cunoscuţi în „Colectiv ”din cauza unui sistem corupt și ticălos”Ovidiu este un om calm, echilibrat, vor-bește egal, fără emfază despre cariera lui, ochii însă, încep să-i strălucească și bărbia să se miște a emoţie atunci când se referă la suferinţa celor din jurul său.„Nu pot trăi liniștit și complet împlinit atunci când văd atâta suferinţă în jurul meu. Mi-au murit cunoscuţi în clubul

• născut în 14 aprilie 1988, în Cluj-Napoca

• m-am implicat în activităţi de voluntariat încă din gimnaziu

• În timpul facultăţii am fost ales președinte al Asociaţiei Europene a Studenţilor în Drept – ELSA România. Am reprezentat asociaţia în re-laţia cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei etc.

• În anul 2012 am fost delegat la Consiliul Drepturilor Omu-lui (O.N.U.) în Geneva, iar în anul 2013 am fost delegat la Comisia pentru Dreptul Co-mercial Internaţional (O.N.U.) în New York.

• Din anul 2015 mă implic în Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului, unde în calitate de jurist lupt împotri-va abuzurilor urbanistice.

Carte de vizită

• Încurajarea antreprenoriatului

• Promovarea urbanismului responsabil

• Debirocratizarea și modernizarea instituţiilor publice


La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Ovidiu Răzvan Nistor candidează din partea USR Cluj pentru Camera Deputaţilor.




“O schimbare radicală este singura soluţie împotriva unui sistem corupt”Candidatul USR Turda, Andrei Suciu, susţine un Parlament fără niciun fel de imunitate și o politică bazată pe transparenţă totală în folosirea banului public

La 27 de ani, s-a-ntâlnit cu prima sa mare provocare în plan profesional: să lucreze într-o companie mare austriacă, în Dubai (Emiratele Arabe Unite). Era în 1997, iar România trecea prin momente tulburi după mineriadele conduse de Miron Cozma. Participase la un interviu și fusese acceptat.

Angajat ca desenator în DubaiÎn Golf, românul a lucrat 12 ani în cons-trucţii civile. “Până în 1997, lucrasem în-tr-o firmă privată și la spitalul din Turda, dar salariile erau mici și m-am gândit să-mi încerc norocul în străinătate. Am fost la un interviu și am avut noroc: am fost acceptat. Eu eram inginer mecanic, dar postul pe care m-au angajat a fost de desenator în construcţii metalice. Pri-ma lună în Dubai a fost cea mai dificilă”, rememorează Andrei Suciu.

Șef peste 700 de angajaţiTurdeanul avea să urce în ierarhia companiei: de la un simplu desenator, a devenit coordonator al mai multor proiecte foarte importante din această regiune, având, la un moment dat, 700 de oameni în subordine. în Golf, Andrei Suciu a participat la cons-trucţia și instalarea a 13 poduri pietona-

le, fiind chiar premiat de autoritatea din domeniu (Road and Transport Autho-rity Dubai) pentru finalizarea la timp a celui mai lung pod plutitor din lume (anul 2007, pod lung de 360 de metri), construit în doar 300 de zile.

A părăsit Dubaiul pentru a reveni acasă, la TurdaDupă cei 12 ani petrecuţi în Golf și alţi doi ani în Londra, Andrei Suciu a decis în 2011 să revină acasă. I se născuse pri-mul copil, o fetiţă, și la acel moment, nu credea că viaţa în Golf era ceea ce își dorește cel mai mult pentru ea. „Viaţa în Dubai nu e așa cum se vede la televizor. E lux, într-adevăr, dar mie mi s-a părut o utopie. Și n-am vrut ca fetiţa mea să crească și să înveţe acolo”, își motivează Andrei Suciu decizia părăsirii Emiratelor Arabe Unite.

Orașul pe care l-a regăsitAcasă, însă, nimic nu se schimbase în bine. Orașul rămăsese încremenit în proiecte, obiectivele industriale fuse-seră puse la pământ, iar altele nu se ridicaseră în loc, șomajul ajungând la ci-fre deprimante. Pe lângă astea, avea să remarce că nepotismul și corupţia erau ca la ele acasă în instituţiile publice. De

aceea, în 2015, a decis, alături de câţiva prieteni, să înfiinţeze o asociaţie civi-că, Grupul T9 (Turda la puterea nouă), care să sancţioneze derapajele făcute de politicienii actuali și să ia atitudine faţă de excesele și abuzurile acestora, iar primele rezultate au apărut în câte-va luni: Andrei Suciu a obţinut, în mod surprinzător pentru opinia publică din Turda, locul al doilea la alegerile pentru primărie din vara acestui an, cu peste 20 la sută. Încurajaţi de rezultate, prie-tenii și apropiaţii săi l-au îndemnat să candideze la alegerile din 11 decembrie 2016.

“ După 27 de ani plini de minciuni, incompetenţă,

cumetrii și nepotisme, traseism politic și furt din ba-

nii publici, o schimbare radicală este singura soluţie

împotriva unui sistem corupt. Pe 11 decembrie 2016,

vom hotărî în mâinile cui vom încredinţa soarta acestei

ţări. Astfel, cine va dori stagnare va avea de unde ale-

ge, dar cine va dori schimbare va vota schimbare!

”

• născut în 24 septembrie 1970, în Turda

• absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” din Turda, promoţia 1989, specializarea Electro-tehnică

• licenţiat al Facultăţii Știinţa și ingineria materialelor din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, promoţia 1995

• 14 ani experienţă în companii multinaţionale ca inginer mecanic;

• în 2015 devine, alături de câţiva prieteni, fondatorul Grupului T9

• divorţat, tatăl unei fete de 13 ani;

• este membru al USR Cluj, filiala Turda.

Carte de vizită

Ce v-a determinat să intraţi în politică?Eu n-am vrut să intru în politică, ba mai mult, nici n-am vrut să candidez la alegerile parlamentare din acest an. Aveam un proiect alături de alţi priete-ni, Grupul T9 (Turda la puterea nouă), o asociaţie civică înfiinţată în 2015. Principalele motive pentru care am în-fiinţat asociaţia au fost de a sancţiona excesele și abuzurile politicienilor, de a lupta împotriva corupţiei și a incompe-tenţei din politică locală. Și, la alegerile pentru primărie, am obţinut peste 20 la sută din voturi, fiind al doilea, înain-tea primarului în funcţie (Tudor Ștefă-nie, PNL). După rezultate, la îndemnul prietenilor mei, am hotărât să merg mai departe și m-am înscris într-un partid politic.

Care sunt principalele probleme pe care le-aţi remarcat în administraţia locală?Ineficienţă, indiferenţă, corupţie, nepo-tism. Vrem o adminstraţie eficientă, în care posturile din instituţiile publice să fie ocupate de profesioniști. Acum, în administraţia publică din Turda, toate posturile sunt ocupate politic. Actualul primar și-a numit rude și apropiaţi în aceste posturi. Apoi, se cheltuiesc bani, chiar foarte mulţi bani, în lucrări neade-cvate. Un exemplu este chiar centrul orașului Turda. S-au cheltuit sume foar-te mari pentru reabilitarea lui. Rezulta-tul: arată deplorabil!.

De ce v-aţi înscris în USR (Uniunea Salvaţi România)? Am făcut-o pentru că am crezut că e ceea ce vreau, cu mici îndoieli legate de unii oameni. Sper ca USR să nu însem-ne un vehicul pentru unii, așa cum s-a întâmplat în PPDD și UNPR. Îmi doresc să nu fiu dezamăgit și, la final, să mă pot uita fără nicio problemă în ochii celor care ne-au dat votul.

Nu v-a interesat să intraţi într-unul din partidele mari, în PSD sau în PNL? Poate aveaţi șanse mai mari.Nu. Eu consider că actualul PSD este continuatorul fostului partid comunist și nu vreau să am vreo legătură cu el. În PNL m-am înscris pe vremea când aceș-tia promiteau sus și tare că acest partid se va reforma. Am plătit cotizaţia vreo 6-7 luni, nu am fost chemat la nicio șe-dinţă și nici partidul nu s-a reformat, așa că am plecat.

Cum v-aţi caracteriza în câteva cuvinte?Hmm, e o întrebare grea. Sunt wor-kaholic (persoană dependentă de mun-că – n.r.). Și sunt încăpăţânat, în sensul că dacă mi-am pus în cap să fac ceva, o duc până la capăt.

În ce credeţi?În OAMENI. Întâlnesc persoane care nu vor să se schimbe, dar și multe care vor să o facă. Cu oamenii ăștia care vor schimbare, vreau să împingem lucrurile înainte.

Ce vă place în Turda?Salina Turda. Din păcate, e singurul obiectiv care îmi place.

Și ce vă displace?Starea drumurilor, lipsa unor reţele de canal și apă la standarde europene, centrul orașului, curăţenia și fosta zonă industrială.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi realiza pentru locuitorii din Turda în cazul în care aţi fi ales ca parlamentar? Ca parlamentar din partea unui partid, ești legat de politica formaţiunii din care faci parte. Tu, ca persoană, poţi avea multe iniţiative, dar într-un partid e altceva și nu pot minţi electoratul din Turda că voi face aia, aia și aialaltă, și să nu le pot realiza. Totuși, dacă voi fi ales, voi milita pentru următoarele direcţii: transparenţă totală în folosirea fonduri-lor publice; eficientizarea administraţiei publice, în sensul în care funcţionarii din instituţiile publice să înţeleagă că nu ei sunt „stăpânii” oamenilor, ci invers; fără niciun fel de imunitate în Parlament.

Care este mesajul dumneavoastră pentru electoratul din municipiul Turda?Eu sunt sincer și mărturisesc că nu știu să le vorbesc frumos oamenilor, așa cum au făcut-o și o fac în continuare politicienii noștri. De aceea, le spun și acum: timp de aproape 27 de ani, am trimis oameni în Parlament care ne-au vorbit frumos și n-au făcut nimic. Hai-deţi să schimbăm asta și să trimitem oa-meni care, deși nu vorbesc frumos, vor să facă ceva pentru voi!

• Transparenţă totală în folosirea fondurilor publice;

• Eficientizarea administraţiei publice, în sensul în care funcţionarii din instituţiile publice să înţeleagă că nu ei sunt „stăpânii” oamenilor, ci invers;

• Fără niciun fel de imunitate în Parlament.


La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Andrei Suciu candidează din partea USR Turda pentru Camera Deputaţilor.

„De ce-am ales USR? Sunt chestiuni de bun-simţ în program”Romana Harosa, avocata care a făcut parte din echipa care a câștigat mai multe procese împotriva companiei miniere de la Roșia Montană, susţine un program care să reducă diferenţele dintre unele orașe ori sate din judeţ și Cluj-NapocaRomana Harosa s-a născut în Baia-Ma-re, judeţul Maramureș, într-o familie de intelectuali, mama fiind inginer, iar tatăl, medic veterinar. A absolvit Colegiul Na-ţional “Mihai Eminescu” din Baia-Mare în anul 2000, cu nota 9,83 la examenul de Bacalaureat. Între 2000 și 2004, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 2004 cu media 8,50. Mai apoi, a urmat, tot în cadrul UBB, respectiv a Facultăţii de Drept, un master intitulat Instituţii de Drept Privat.

Prima soluţie de “îngheţare” a francului elveţianȘi-a început cariera profesională în toamna anului 2005, în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, De-partamentul Achiziţii Publice, ocupând postul de consilier debutant. A deţinut această funcţie pe o perioadă deter-minată, până în mai 2006. În sesiunea noiembrie 2006, a promovat examenul de admitere în cadrul Baroului Cluj. Și-a început cariera în avocatură în februarie 2007, ca avocat stagiar. După doi ani a devenit avocat definitiv, iar mai apoi, în noiembrie 2012, a devenit avocat aso-ciat în cadrul Societăţii Profesionale de Avocaţi “Harosa și Asociaţii”, unde își desfășoară activitatea și în prezent.În plan profesional, Romana Harosa este specializată pe domeniul Dreptului Civil, Administrativ-Fiscal, clauze abu-zive în contractele cu consumatorii. A obţinut într-un dosar personal prima soluţie de la Tribunalul Specializat Cluj de “îngheţare” a cursului valutar a fran-cului elveţian la momentul semnării contractului de credit.

În perioada 2007-2016, alături de echi-pa cu care lucrează în cadrul Societăţii Profesionale de Avocaţi “Harosa și Asociaţii”, a reprezentat în instanţă pro bono ONG-uri care se opuneau proiec-tului Roșia Montana Gold Corporation.

A câștigat procese împotriva RMGC“Societatea profesională din care fac parte a câștigat majoritatea litigiilor im-portante în care am intrat pentru apăra-rea intereselor oamenilor din zonă care se opun proiectului minier cu cianuri, reprezentaţi de Asociaţia Alburnus Ma-ior și de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. De câte ori s-a emis un act administrativ în favoarea proiectului, am reușit să-l suspendăm/anulăm. Printre cele mai răsunătoare decizii irevocabile câștiga-te sunt cele privind anularea contrac-tului prin care comuna Roșia Montana și RMGC urmau să relocheze clădirile și activităţile de interes public spre noul amplasament al comunei, nelegalitatea PUG și PUZ Zona Industrială a Comu-nei Roșia Montana, precum și anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică a masivului Cârnic”, explică avocata clujeană.

„De ce a ales USR? “Sunt chestiuni de bun-simţ în programul lor”Romana Harosa spune că pentru ea politica nu e chiar o necunoscută, în-fruntându-se în idei cu unii prieteni sau colegi, dar că niciodată n-a fost înscrisă în vreun partid. “Eu sunt de dreapta de când mă știu. Și sunt destul de ve-hementă în a-mi susţine ideile, dar nu, până acum n-am fost înscrisă nicioda-tă în vreun partid. De ce USR? Așa am simţit eu. În plus, mi-am zis să încerc să contribui implicându-mă într-un mod real așa cum n-am mai făcut-o până acum. Apoi, trebuie să fiu sinceră, anu-mite puncte din programul USR mă re-prezintă. În fond, sunt niște lucruri de bun-simţ pe care nu știu cine nu le-ar agrea”, susţine Romana Harosa.Dacă ar fi să se autocaracterizeze, can-didata USR Cluj la Senat spune că este o persoană directă, „poate chiar prea di-rectă câteodată, iar pe unii îi deranjează acest lucru”, organizată, punctuală și o luptătoare. “Cred în Dumnezeu. Fieca-re dintre noi are nevoie de un reper. La mine e Dumnezeu. Apoi cred în bunăta-tea oamenilor, deși uneori unii nu știu să și-o manifeste. Și nu în ultimul rând, cred în ideea de familie”.

“Clujul mi se pare atât de sufocat”În situaţia în care ar fi ales ca parlamen-tar, Romana Harosa spune că ar milita

pentru ca discrepanţa dintre nivelul de trai dintre municipiul Cluj-Napoca și unele sate sau chiar orașe din judeţ să se reducă, să nu fie atât de mare. “Sunt unele sate în judeţ care n-au apă curen-tă și baie în casă. Sau depopulate, și asta e trist. La fel, sunt dispensare comunale care n-au apă. Și suntem în 2016! Me-dicii și profesorii nu sunt deloc motivaţi să lucreze în orașe mai mici sau la ţară. Toţi se înghesuie să vină la Cluj, iar pă-rinţii să-și trimită aici copiii la școală, de parcă în alte părţi nu se face carte. De aceea, mi se pare mie, Clujul e atât de sufocat”, afirmă candidata la Senat din partea USR Cluj. Aceasta a mai amintit și de traficul rutier între Florești și Cluj-Na-poca, pe care în consideră infernal, și a spus că trebuie găsite soluţii rapide pentru fluidizare.

Transparenţă totală în cheltuirea banului publicPe de altă parte, Romana Harosa spu-ne că este foarte interesată de proiec-tul Spitalului Regional din Cluj, atât de vehiculat în mass-media în ultimele luni. “Mi-aș dori ca totul să se facă

“ Îmi doresc ca alegerile să fie

corecte. Îi îndemn pe toţi clujenii să

meargă la vot. Să nu lase pe alţii să

aleagă pentru ei. Mulţi consideră

că dacă nu se duc la vot n-au nicio

atitudine. Dar au, întrucât prin asta

îi ajută pe ceilalţi, și nu neapărat pe

aceia în care cred ei”.”

transparent, ca toate cheltuielile să fie cunoscute, de la demararea proiectu-lui până la finalizarea lui, pentru că toa-te proiectele care au început în Româ-nia ajung să coste de zece ori, poate chiar mai mult decât preţul estimat. Aș milita pentru asta, ca toate costurile să fie controlate și transparente”, explică Romana Harosa.

În decembrie 2014, Romana Harosa a făcut parte dintr-o delegaţie la Orga-nizaţia Naţiunilor Unite la Geneva pe tema “Drepturile pământului”, alături de ONG-uri naţionale și internaţionale care urmăresc adoptarea unui docu-ment privind drepturile naturii, și care să fie universal valabil.

• Reducerea decalajului în nivelul de trai dintre unele orașe ori așezări rurale din judeţul Cluj și municipiul Cluj-Napoca

• transparenţă și control total în cheltuirea banilor pentru viitorul Spital Regional din Cluj

• rezolvarea traficului între Florești și Cluj-Napoca

Ce ar vrea pentru clujeni

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Romana Harosa candidează din partea USR Cluj pentru Senat.

• născută în 13.02. 1982, în Ba-ia-Mare, judeţul Maramureș;

• a absolvit Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Baia-Mare în anul 2000;

• licenţiată, a absolvit Faculta-tea de Drept din cadrul UBB Cluj-Napoca (2004);

• masterat în Drept (2005);• este căsătorită, are doi copii

(Tudor – 7 ani și Arta – 5 ani), familia fiind pe primul loc în preocupările sale;

• este pasionată de literatură și călătorii.

Carte de vizită




Emilia Toderic, un înger cu ochi albaștri, îl ajuta la teme sau afecţiunea cu care îl înconjurau colegii lui la aniversarea zilei de naștere”, povestește Emanuel Un-gureanu.

Excursii cu teme istoriceTânărul profesor mai spune că și-a educat elevii în spiritul toleranţei și al respectului faţă de cel diferit din punct de vedere etnic sau religios. “Am orga-nizat cu multă trudă patru excursii la Auschwitz cu generaţii diferite de elevi. Liceenii mei au putut să înveţe de tim-puriu faptul că alegerea unor lideri ex-tremiști în fruntea unor state poate să aibă consecinţe dramatice asupra mili-oane de oameni. Anul trecut, am con-vins șase tineri cu insuficienţă renală cronică să ne însoţească în acest periplu al suferinţei. S-au simţit extraordinar alături de elevii mei în această călătorie, în ciuda stresului produs de faptul că au trebuit să facă o dializă într-o clinică din Krakov unde au fost trataţi deosebit de bine”, explică profesorul de istorie.

Proiectul „Transilvania mea”Un proiect important la care ţine foarte tare este cel intitulat „Transilvania mea”. În fiecare toamnă, după începerea anu-lui școlar, Emanuel Ungureanu îi condu-ce pe copii pe traseul cetăţilor săsești din Transilvania și îi învaţă cu răbdare să-și iubească ţara, locurile frumoase și oamenii minunaţi întâlniţi. “Elevii mei știu că nu este normal să își vadă ţara numai prin reportajele realizate de BBC cu prinţul Charles care ne adoră melea-gurile. Iar eu sunt fericit atunci când le văd feţele radiind de bucurie”, explică tânărul profesor. În ceea ce privește activitatea de pro-tecţie a mediului iniţiată acum 12 ani prin concursul „Iubește Clujul Curat”, Emanuel Ungureanu spune din nou că are sentimente amestecate. “Sunt foar-te bucuros că mi-am implicat elevii în campanii de ecologizare prin care am „ușurat” Pădurea Făget de munţi de gu-noaie lăsate în urmă de clujenii necivili-zaţi. Am constatat cu durere, alături de elevii mei, că în lipsa unor amenzi mai usturătoare, cetăţenii care nu respectă natura nu se vor civiliza cu vorba bună. Sunt convins că, odată ajunși în Parla-mentul României, colegii mei, Adrian Dohotaru și Mihai Goţiu, cunoscuţi

activiști pentru protecţia mediului în comunitatea noastră, vor iniţia măsuri legislative care să înăsprească pedep-sele pentru cei care se poartă brutal cu natura. Îi voi susţine din toată inima”, declară Ungureanu.Emanuel Ungureanu a fost ales de membrii Uniunii Salvaţi România din Cluj să candideze pe locul 1 la Camera Deputaţilor la alegerile din 11 decem-brie. Emanuel face parte dintr-o echipă de oameni integri susţinută de un par-tid nou format din oameni care trăiesc valori ca dragostea pentru aproapele, luptă pentru dreptate și apără adevărul cu demnitate.

”Nu înţeleg cum la discuţiile cu preșe-dintele Consiliului Judeţean, Mihai Go-ţiu a ţinut mai mult la principii decât la bani!”. Asta îi ”reproșa”, într-o declara-ţie publică, un coleg din presă, lui Mihai Goţiu, în vara lui 2009, la câteva zile după ce patronatul MediaPro luase de-cizia de a închide reţeaua de ziare loca-le, inclusiv Clujeanul. Ce se întâmplase? Sub pretextul susţinerii presei în perioa-da crizei economice, președintele Con-siliului Judeţean Cluj a promis alocarea a aproximativ 250.000 de euro pentru instituţiile media locale. În calitate de redactor-șef al Clujeanului, Mihai s-a opus împărţirii discreţionare a banilor publici, arătând că dacă, într-adevăr, propunerea viza asigurarea accesului cetăţenilor la informare, atunci ziarele, televiziunile și radiourile care vizau acei bani trebuiau să facă dovada că sunt în stare (și în ce măsură sunt în stare) să in-formeze cetăţenii. Mai exact, să se au-diteze independent. Reprezentanţii ce-lorlalte instituţii media au încercat să-l convingă pe Mihai să accepte diferite înţelegeri ad-hoc de împărţire a banilor publici, în care Clujeanul (care era lider incontestabil pe piaţă în acel moment, cu audienţă certificată) ar fi beneficiat de partea cea mai consistentă. Refu-zul lui Mihai Goţiu de a accepta ”mica înţelegere” pe bani publici și opoziţia

Asociaţiei Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC), din conducerea căreia făcea parte atunci, au stopat distribuirea dis-creţionară a sumei în discuţie.

Fără compromisuriDEpisodul a venit la scurt timp după ce, tot în primăvara lui 2009, Mihai Goţiu refuzase un alt compromis. Atunci, di-rectorul editorial al grupului care edita Clujeanul, i-a solicitat să elimine de pe ediţia online un articol critic la adresa lui Bogdan Naumovici și al campaniei de publicitate pe care o lansase în favoarea proiectului minier de la Roșia Montană. Miza nu erau doar zecile de milioane de euro pe care RMGC (compania care viza aurul de la Roșia Montană) le aloca în acei ani, de criză, pentru presă, ci și numeroase alte contracte de publicita-te care depindeau de Naumovici, și nu doar pentru Clujeanul, ci pentru toate publicaţiile tipărite ale grupului. Cu toa-te acestea, Mihai a rezistat presiunilor și i-a solicitat directorului editorial că, în cazul în care consideră că articolul respectiv ar avea probleme din punct de vedere jurnalistic, să-i dea o dispozi-ţie scrisă în care să enumere motivele. Evident, o astfel de dispoziţie n-a venit vreodată. Ambele decizii ale lui Mihai Goţiu au fost luate în 2009 în deplină cunoștinţă

de cauză. La începutul anului, din cauza prăbușirii pieţei de publicitate, condu-cerea grupului luase hotărârea să facă reduceri drastice de personal. Pentru a nu da oameni afară de la Clujeanul, Mi-hai și-a convins colegii din conducerea locală (inclusiv el) să-și diminueze vo-luntar veniturile, și timp de jumătate de an cât ziarul a apărut, mai mulţi colegi (dintre cei cu veniturile cele mai mici și chiar fără ca ei să știe până la final!) au beneficiat de acest coș comun. ”Înainte, dar și după ce am acceptat să preiau funcţia de redactor-șef la Clu-jeanul, în vara lui 2006, și până la sfâr-șitul anului 2008 și începutul lui 2009, când a început criza, m-am întrebat cum aș reacţiona și ce aș face dacă aș fi pus într-o situaţie limită. O situaţie în care de hotărârea mea nu depinde doar propriul loc de muncă și propria carie-ră, ci și a colegilor mei. Răspunsul l-am primit în 2009 și în anii care au urmat. Din fericire, cea mai mare parte a co-legilor s-au dovedit a fi cât se poate de principiali și au înţeles hotărârile luate și care îi afectau și pe ei. Drept dovadă că, după ce patronatul a decis să închidă Clujeanul, cei mai mulţi s-au implicat, în cea mai mare parte pro-bono sau chiar contribuind cu ultimele lor economii, la editarea, pentru încă o jumătate de an, a altui ziar, Viaţa Clujeanului”, povesteș-te acum Mihai Goţiu.

A rezistat intimidărilorÎncercările au continuat în anii urmă-tori. Faptul că s-a încăpăţânat să in-vestigheze, să documenteze și să scrie despre cazul Roșia Montană l-au făcut indezirabil pentru presa românească, sufocată de milioanele companiei mi-niere. Ofertele de muncă pe care le-a primit erau însoţite de condiţionarea ”să o lase mai ușor cu Roșia Montană”. Nu a lăsat-o. Iar faptul că a refuzat com-promisul i-a adus etichetele de ”extre-mist”, ”eco-terorist”, ”vândut unuia” ori ”vândut altuia”… Mai mult, după textele publicate pe platforma liberă VoxPu-blica, s-a trezit cu ameninţări, și-a găsit mașina vandalizată, în parcare, de mai multe ori, și a ajuns să fie chiar agresat fizic în centrul Roșiei Montane, de an-gajaţii companiei de la ”pază și ordine”, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor și poliţiei pentru a scăpa. Recompensa a venit însă în toamna anului 2013, când zeci de mii de oameni au ieșit în stra-dă, și nu atât pentru faptul că lucrarea lui ”Afacerea Roșia Montană”, rezulta-tul unei documentări și investigaţii de peste 11 ani, a devenit una dintre cele

IncoruptibilulÎn investigaţiile legate de Afacerea Roșia Montană și în cariera lui jurnalistică, Mihai Goţiu a dovedit că este în stare să reziste presiunilor și să refuze compromisurile

mai citite cărţi din România și a primit mai multe nominalizări, premii specia-le și titluri de ”Cartea anului”, ci pentru că ceea ce a scris a avut o părticică de contribuţie la trezirea conștiinţei civice a românilor. ”La sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009, când presa autohtonă și de pretutindeni se prăbușea spectaculos, încercam să-mi încurajez colegii spu-nându-le că, până la urmă, dincolo de neplăceri, o perioadă de criză poate fi definitorie pentru orice persoană. O criză îţi dă ocazia să îţi testezi limitele, să te reinventezi și, în cele din urmă, să te definești ca om”, spune Mihai Goţiu, care adaugă, zâmbind, ”asta nu înseam-nă că îi doresc cuiva să treacă printr-o criză economică”. Din criză, Mihai Goţiu a ieșit mai întărit. Colegi de breaslă și jurii compuse din re-prezentanţi ai societăţii civile i-au trans-mis încrederea și aprecierea lor pentru articolele despre Roșia Montană, prin premiile acordate. Dar una dintre cele mai importante distincţii la nivel euro-pean, Bursa pentru jurnalism de exce-lenţă ”Milena Jesenska”, acordată de un juriu din care au făcut parte repre-zentanţi ai unor prestigioase publicaţii vest-europene, Cicero și Der Standard, și un laureat Pulitzer, a primit-o pentru o cercetare despre modul în care Clujul s-a schimbat în ultimii ani prin interme-diul culturii (cercetare prezentată în cartea ”Fraierilor!”, ed. Tact, 2015).

Acum, Mihai Goţiu se află în faţa unei noi provocări: și-a propus să foloseas-că tot ce a învăţat până acum pentru a schimba România din Parlament. Cei care îi vor acorda încrederea la votul din 11 decembrie pot să fie siguri de onesti-tatea și integritatea lui. Sunt lucruri pe care le-a dovedit deja.

Suprinzător, poate, pentru cei care-l cunosc, Mihai Goţiu nu consideră nici articolele și cartea despre Roșia Montană, și nici premiul ”Milena Jesenska”, drept principala lui realizare profesională, ci scenariul și regia filmelor de desene animate psihoterapeutice ”RETMAN și Retmagia” (ed. Trei, 2015). RETMAN este un concept inovator dezvoltat de psihologii clujeni de la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al UBB, utilizat în terapia anxietăţii, depresiei, stării de furie ori a sentimentului de vinovăţie la copii. ”Faptul că mii de copii utilizează deja aceste filmuleţe pentru a-și îmbunătăţi calitatea vieţii sau, pur și simplu, pentru a se distra, nu poate fi comparat cu nimic altceva”, spune Mihai Goţiu, care speră că, în viitor, va avea timp să scrie și alte povești ale psiho-”magicianului” RETMAN.

Cea mai importantă realizare

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Mihai Goţiu candidează din partea USR Cluj pentru Senat.

• născut în 6 decembrie 1973;• Studii: Drept, Jurnalistică

(UBB Cluj), burse/proiecte la Amsterdam și Viena;

• Experienţă: peste 20 de ani de presă radio (Radio Cluj) și presă scrisă (Transilvania Jurnal, ProSport, Ziar de Cluj, Clujeanul, Ziarul Clujeanului, Viaţa Clujeanului, VoxPublica, România Curată etc.); redac-tor șef la Clujeanul, Ziarul Clujeanului, Viaţa Clujeanului și România Curată

• Alte activităţi: membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2003), premiat pentru poezie, proză și eseu; fost cadru didactic asociat la Departamentul de Jurnalism al UBB Cluj

Carte de vizită

„Vreau să fiu în Parlament vocea miilor de bolnavi care cer cu disperare să fie trataţi cu demnitate în spitalele din România” Emanuel Ungureanu luptă de peste zece ani pentru respectarea dreptului fiecăruia dintre noi, oamenii simpli, la un tratament decent, într-un sistem sanitar ros de corupţie.

Viaţa și cariera lui Emanuel Ungureanu trebuie privite tridimensional. El prac-tică, în paralel, trei meserii vocaţionale: este profesor de istorie, muncește ca voluntar în asistenţa socială și a deve-nit în ultimii ani un jurnalist apreciat în Cluj-Napoca. Absolvent al Facultăţii de Istorie și Filosofie din cadrul Universită-ţii Babeș-Bolyai, Emanuel Ungureanu (38 de ani) și-a susţinut public teza de doctorat în istorie la sfârșitul lunii sep-tembrie a acestui an. Breasla jurnaliști-lor, prin intermediul unui juriu format din cei mai apreciaţi oameni de presă din România, i-a acordat un premiu, în luna mai, la secţiunea „articol de opinie” în cadrul Galei Premiilor Asociaţiei Pro-fesioniștilor de Presă din Cluj.

„Copiii bolnavi m-au învăţat să iu-besc viaţa”De mai bine de 14 ani, Emanuel și-a de-dicat viaţa până la uitare de sine pentru a aduce un strop de speranţă pentru zeci de copii și tineri a căror viaţă scurtă și plină de chinuri depinde de un aparat de dializă. În 2007, după mai mulţi ani în care a activat ca asistent social în mai multe clinici din Cluj-Napoca, a hotărât

să înfiinţeze Asociaţia pentru Solidarita-te și Empatie „Delia Grădinaru”, organi-zaţie cu ajutorul căreia a strâns în jurul unor copii bolnavi cronici o comunitate de oameni buni la suflet, capabili să manifeste grijă și compasiune faţă de semenii lor a căror viaţă este plină de privaţiuni. „Copiii bolnavi de care mă ocup de foarte mulţi ani m-au învăţat să iubesc viaţa și să mă obișnuiesc cu faptul că nu putem râde niciodată cu ambii ochi. Am trăit în acești ani în proximitatea morţii și am simţit dureros, direct în inimă, faptul că moartea face cumva parte din viaţă. Am întemeiat, prin intermediul Asociaţiei pentru Solidaritate și Empa-tie „Delia Grădinaru”, o familie, un loc unde copiii și tinerii cu insuficienţă re-nală cronică se simt înţeleși, protejaţi și, mai ales, iubiţi. Am văzut în jurul acestor suferinzi multă grijă și compasiune din partea unor medici cu inimă de aur, dar am fost marcat de cinismul unor așa ziși „dumnezei medicali” care și-au bătut joc de acești copii”, susţine candidatul USR la Camera Deputaţilor. „Am atacat fără menajamente în in-stanţă comportamentul discriminatoriu

la care au fost supuși acești bolnavi. Ro-mânia anului 2016 are un sistem sanitar subfinanţat cronic, care este populat de prea mulţi medici și manageri ex-trem de cinici, interesaţi strict de banii pe care îi pot obţine din suferinţa unor amărâţi. Suntem trataţi în prea multe clinici ca pacienţi de rang I în funcţie de statutul social sau venituri. Lumea tran-splantului, pe care o cunosc foarte bine, este roasă de corupţie și este profund inechitabilă”.

Și-a educat elevii să aibă respect faţă de natură și de mediul înconjurătorEmanuel Ungureanu este și profesor de istorie. Elevii lui vorbesc despre el cu multă afecţiune și dragoste. În mass-media, s-a scris mult în ultimii zece ani despre excursiile organizate de el la Auschwitz, despre premiile ob-ţinute pentru activităţile de ecologizare și protecţia mediului sau despre modul în care a sprijinit integrarea unui copil afectat de sindromul Down în liceul unde practică meseria de dascăl pentru care are cu certitudine vocaţie.„Îmi iubesc enorm elevii. Este o bucurie pentru mine să-i văd cum îmi răspund la dragoste cu dragoste. Am avut în ul-timii 13 ani liceeni cu adevărat minunaţi. Îmi amintesc acum de Mihai Mocean, tânărul cu Sindrom Down care și-a luat Bacalaureatul în anul 2013. Nu voi uita niciodată modul extraordinar în care l-au tratat colegii lui și voi admira până la moarte felul în care mama lui și-a dedicat viaţa îngrijirii fiului ei. Îmi amin-tesc și acum, cu lacrimi în ochi, modul remarcabil în care colega lui de bancă,

“ Voi lupta în Parlamentul României ca

bolnavii cronici să aibă acces la un trans-

plant în condiţii transparente, dar să be-

neficieze de condiţii excelente de îngrijire

în clinici unde sunt trataţi cu demnitate

în baza unui sistem de îngrijire cu adevă-

rat eficient

”• născut în 12.03.1978• absolvent al Facultăţii de

Istorie și Filosofie a Universi-tăţii Babeș-Bolyai

• și-a susţinut teza de doctorat în Istorie Orală în septembrie 201

• primul asistent social din România specializat în asistenţa bolnavilor care suferă de insuficienţă renală cronică;

• a dezvoltat programe complexe de susţinere a pacientului cu boală cronică renală în Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal

• coautor al primului ghid cu recomandări privind îngriji-rea rinichiului transplantat;

• activitate la secţia de Nefro-logie Pediatrică din cadrul Clinicii Pediatrie II a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca până la sfârșitul anului 2004

• în 2007, a înfiinţat Asociaţia pentru Solidaritate și Empa-tie „Delia Grădinaru”dedicân-du-se îngrijirii a peste 100 de copii și tineri din toată ţara cu insuficienţă renală cronică dependenţi de hemodializă, dializă peritoneală sau trans-plant renal

Carte de vizită

• Lupta împotriva corupţiei din sistemul sanitar

• O nouă lege a transplantului care să elimine inechităţile din sistem

• Creșterea progresivă a salariilor medicilor și profesorilor


La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Emanuel Ungureanu candidează din partea USR Cluj pentru Camera Deputaţilor.




“Corupţia poate nu ne ucide pe noi, dar ne va ucide cu siguranţă copiii”Candidatul USR Turda, Nicolae Daniel Doboș, le cere clujenilor să iasă la vot și să-i arunce la coșul de gunoi al istoriei pe corupţii din Parlamentul RomânieiNicolae Daniel Doboș are o poveste de viaţă care ar putea fi, fără nicio exagerare, subiectul unei cărţi. Sau chiar al unui film. Născut în Turda, într-o familie de muncitori, tânărul a fugit din România comunistă când încă nu era major, a făcut carieră în Legiunea Străină, vârful de lance al securităţii Republicii Franceze și una dintre cele mai eficace armate din lume, luptând împotriva unor dicta-tori precum Saddam Hussein, Solo-bodan Milosevic ori Hissene Habre. S-a întors acasă, după cinci ani de carieră militară și alţi 22 de ani trăiţi în străinătate.

Cu Securitatea pe urme Daniel Doboș a plecat din ţară când încă nu împlinise 18 ani, într-o peri-oadă în care în România comunistă frigul, foamea și cozile interminabile la cele mai banale produse erau deja o stare de fapt, iar viitorul copiilor pă-rea definitiv compromis. Era în 1987, iar Securitatea era mâna de fier a re-gimului lui Nicolae Ceaușescu și se afla în tot și în toate.

Adolescentul din Turda nu voia de-cât să-și îndeplinească visul: acela de a respira aerul libertăţii și de a juca fotbal într-o echipă de profesioniști în Italia.

Curajul unui copil de 15 aniPrima încercare de a fugi din ţară a făcut-o la 15 ani și câteva luni, ală-turi de câţiva prieteni din Turda. Nu le-a reușit. Au fost prinși și returnaţi. Au urmat alte trei tentative, toate la frontiera cu fosta Iugoslavie, dar, la fel, au fost prinși și, într-un caz, aduși cu escortă de Miliţie acasă, la Turda. Securitatea și Miliţia le erau pe urme. Cea de-a cincea tentativă a fost cu noroc pentru Nicolae Doboș. Era în octombrie 1987 și avea doar 17 ani și câteva luni. A traversat Iugoslavia și a ajuns în Italia, însă acolo a renunţat la visul de a deveni fotbalist și a plecat în Franţa.

“M-am dat jos în Lyon, iar la câteva străzi am văzut un afiș cu angajări în Legiunea Străină. Eram un bun spor-tiv și, de aceea, m-am gândit să-mi încerc norocul”, își amintește tur-deanul. S-a înrolat in Lyon la unul din biro-urile de recrutare ale Legiunii Stră-ine, iar după săptămâni de teste în Aubagne, în sudul Frantei, a fost trimis la instrucţia de bază prin care oricare legionar trece, la Castelnau-dary. Faptul că trecuse prin atâtea frontiere pentru a ajunge în Franţa, când n-avea încă 18 ani, a contribuit esenţial în decizia șefilor de a-l selec-ţiona pe tânărul Daniel Doboș. Fiind printre cei mai buni la terminarea in-strucţiei de bază, a ales regimentul de parașutiști, considerat elita Legiu-nii Franceze, activând la compania a 3-a (Compania de Amfibii).

Misiuni de război în Legiunea Străină FrancezăCariera militară în Legiunea Străină a însemnat misiuni în Gabon, Ciad, Rwanda, Somalia, Irak sau fosta Iu-goslavie. Tânărul turdean și-a pus viaţa în pericol în zeci de acţiuni mili-tare, ajutând, alături de compania din care făcea parte ori, după caz, alături de forţele NATO, la stabilizarea zone-lor sau la îndepărtarea unor dictatori precum Saddam Hussein, Solobodan Milosevic ori Hissene Habre.

După cei cinci ani de carieră milita-ră, a urmat o perioadă de activitate într-o firmă privată de securitate în Germania. “Am fost angajat al unei companii de securitate privată timp de 15 ani, lucrând ca specialist în Pro-tecţie de Persoane. În paralel, mi-am finalizat studiile liceale în Germania și am absolvit Facultatea de Știinţe Economice la Universitatea din Ha-gen, ca economist, având două spe-cializări”, povestește Nicolae Doboș.

Însă dorul de casă și de cei dragi l-a atras spre casă și, în 2014, după 27 de ani petrecuţi în străinătate, a revenit în România.

Ce aţi găsit la întoarcerea în Turda, după 27 de ani?Un oraș degradat. Zona industrială ara-tă ca după război. O fabrică întreagă, Chimica, a fost scoasă din ţară bucată cu bucată și vândută. Am pășit pe ace-lași beton pe care fusesem când eram copil, dar acum, după 30 de ani, era al-tfel. Ce să zic? Cum intri în Turda, parcă pășești într-o altă lume, una parcă de război.De ce nu s-a făcut nimic? Pentru că toţi primarii care au fost până acum au umblat la bani și și-au angajat rudele sau prietenii.

De ce aţi intrat în politică?Fac parte dintr-o asociaţie civică, Tur-da la Putere Nouă (Grupul T9 – n.r.), dar sub forma asta de ONG nu aveam nicio șansă să ne luptăm cu partidele politice pentru oraș, pentru locuitorii ei. Așa sunt legile din România, favori-zează partidele politice în defavoarea asociaţiilor civice. De aceea am ales această variantă. Și, pe de altă parte, omenesc vorbind, îmi place să ajut. Unii nu pot să o facă pentru ei înșiși. Eu pot!.

De ce v-aţi înscris în USR și nu într-un alt partid?Detest corupţia, detest politicienii in-

“ Sunt un om cu principii și un

luptător. Îmi doresc ca politicianul

român să fie un om decent,

profesionist și conștient că se află

în slujba celorlalţi. La noi, la români,

fiecare le știe pe toate. Eu n-o să

încerc să mă bag în ceea ce nu mă

pricep.”

capabili, nepregătiţi și incompetenţi, care timp de 27 de ani ne-au condus și ne-au distrus ţara. Tot ce a fost bun a fost pus la pământ. N-am fost până acum membru de partid, dar am intrat în USR pentru că formaţiunea asta ne dă posibilitatea de a lupta egal cu cele-lalte partide. Așadar, cred că USR e ca o cupolă pentru noi. Nu m-au interes-at nici PSD, nici PNL, niciun alt partid.

Pentru România, cum consideraţi perioada cuprinsă între 1989 – 2016?Timp pierdut. Am pierdut resursele in-telectuale, am pierdut pieţe comercia-le, capacitatea de a produce și de a vin-de. Alţii au profitat de haosul de la noi.

Care este mesajul dumneavoastră pentru locuitorii din Turda?Avem un viitor pentru care merită să luptăm. Corupţia poate nu ne ucide pe noi, dar ne va ucide cu siguranţă copiii. Avem șansa de a arunca corupţii din Parlamentul României la coșul de gunoi al istoriei. Haideţi să o facem îm-preună pe 11 decembrie 2016!.

• Egalitate – desfiinţarea imunităţii parlamentare• Școli profesionale. Specializare și competitivitate• Modernizarea Armatei Române Tehnologie

performantă


La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Nicolae Daniel Doboș candidează din partea USR Cluj pentru Senat.

• născut în 30 iunie 1970, în Turda;

• licenţiat în Economie, absol-vent al Facultăţii de Știinţe Economice din cadrul Univer-sităţii din Hagen (Germania), specializările Finanţe, Bănci, respectiv Controlling;

• între 2010-2014 specialist bilanţare pentru trei subfiliale Subway în Germania; din 2015 este economist, șef Formaţiuni Profesionale Telecomunicaţii în cadrul companiei americane Sykes Enterprises SRL Cluj-Napoca;

• pasionat de natură, alpinism, parașutism sportiv;

• membru al asociaţiei T9; • vicepreședinte al USR Turda,

respectiv vicepreședinte al USR Cluj;

Carte de vizită

“Sunt în primul rând un om care crede că România se poate schimba prin muncă”Adriana Cristian a intrat în politică având optimismul și energia unei mame care vrea ca fetele ei să își dorească să rămână în ţara asta.Adriana Cristian este determinată și energică din fire. Crede în muncă cin-stită și bine făcută. Are viziunea unei Românii implicate, a unor cetăţeni care iau parte la procesul decizional nu doar printr-un vot la patru ani, ci printr-o asociere vigilentă care pune presiune pe politicieni.

A intrat în politică pentru că vrea să ajute ca lucrurile să se facă altfel, mai profesionist. Vrea pentru fetele ei o Românie mai curată, o Românie în care fetele ei să aleagă să rămână.

E obligatoriu ca politicienii să se con-sulte cu specialiști, să facă planuri pe termen lung și să urmărească interesul public, nu pe cel privat. Este nevoie de profesionalism si constanţă în imple-mentarea proiectelor. „Este important să creștem stima de sine a românilor printr-un efort comun”, spune Adria-na.

Pe Adriana Cristian o recomandă ex-perienţa de muncă atât în proiecte na-ţionale cât și internaţionale, în diferite domenii cum ar fi IT, telecomunicaţii și logistică. Cunoștinţele dobândite ca manager de proiect au învăţat-o că e foarte important să pui experţii să facă ce știu ei cel mai bine. Experienţa din IT o ajută să gândească soluţii de efi-cientizare a sistemelor actuale bazate pe obiective clare și măsurabile.

USR ca avertizor de integritateAdriana Cristian crede că politicienii greșesc când promovează doar pro-iectele din partidul lor. Ideilor bune trebuie susţinute indiferent de parti-dul sau omul care le propune. O miză majoră cu USR în Parlament ca averti-zor de integritate e transparenţa în lu-area deciziilor și în cheltuirea banului public.

Adriana Cristian susţine eliminarea pensiilor speciale pentru parlamen-tari, realizarea și prezentarea spre dezbatere publică a cheltuielilor per-mise spre decont în interes de servi-ciu. Adriana Cristian încurajează meri-tocraţia în sistemul public, în sensul ca persoanele să fie promovate doar pe

baza realizărilor obţinute. Ea sprijină Programul USR și Platforma România 100 a premierului Dacian Cioloș și crede că e o șansă de revigorare a ţă-rii prin idei bune susţinute de oamenii potriviţi.

Candidata USR crede în unificarea bazelor de date ale instituţiilor statu-lui. Printr-o evidenţă mai riguroasă a populaţiei (CAS, Poliţie, Revisal, etc.), cetăţeanul nu mai este nevoit să plim-be documente de la o instituţie la alta.

Educaţie de calitateUna dintre cele mai importante valori pe care școala trebuie să le cultive e respectul. Învăţământul trebuie cen-trat pe valori și să încurajeze o educa-ţie bazată pe rezolvare de probleme și mai puţin pe memorare. Temele trebuie limitate la maxim două ore pe zi. Sunt necesare mai multe programe de tipul Școală după școală finanţate public și privat. Adriana se exprimă pentru crearea de parteneriate cu asociaţii civice pentru activităţi extra-curriculare desfășurate în incinta școlii sau în curte. „Trebuie să practicăm mai mult sport, să avem ateliere de teatru și pictură, de dans și cluburi de dezba-teri publice pentru ca elevii să fie mai siguri pe ei când au ceva de spus”, cre-de ea.

Unele investiţii și programe de acest fel pot fi realizate prin accesarea mai multor fonduri europene. Este ne-cesar un pact pentru educaţie între partide, specialiști și societatea civilă, astfel încât să avem un învăţământ stabil, fără schimbări legislative de la o guvernare la alta. O chestiune de bun simţ: până în 2020 nu ar mai trebui să existe școli cu WC în curte!

La nivelul studiilor superioare, Adria-na Cristian crede că trebuie create in-cubatoare de idei care să deservească serviciilor publice și pieţei economice prin propuneri coerente de politici pu-blice și de cercetări aplicate.

Sănătate performantăÎn ciuda problemelor din sistem, avem și medici foarte buni si cinstiţi cărora

trebuie să le mulţumim și pe care tre-buie să-i promovăm. Candidata USR crede că trebuie să dăm dovadă de bun simţ prin recunoașterea meritelor, dar și prin penalizarea incompetenţei și corupţiei. Acordarea de sporuri tre-buie făcută în funcţie de indicatori de performanţă. De aceea, este necesară iniţierea de feedback pentru servicii prin aplicaţii mobile și online. „Sunt un aprig susţinător al managementului performanţei, al respectului reciproc și al planificării pe termen lung”

O altă măsură de management per-formant este generalizarea concursu-lui pentru ocuparea funcţiilor publice și permiterea participării la astfel de concursuri a persoanelor cu studii de management și economie. România este printre ţările cu cele mai multe zile de spitalizare pentru pacienţi din Europa. De aceea, atunci când discu-tăm despre sănătate, accentul trebuie să cadă pe prevenţie, pe reducerea timpului pentru spitalizare prin cre-area unor unităţi de cazare în regim hotelier la costuri scăzute. O altă miză majoră pentru a ţine doctorii în Româ-nia este creșterea salariilor pentru re-zidenţi, concomitent cu găsirea unor soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat pentru a rezolva pro-blema cronică a subfinanţării sistemu-lui medical.

“ Sunt mamă a două fete minunate și

pentru ele îmi doresc un sistem de

învăţământ performant, axat pe

rezolvarea de probleme și nu pe

memorare și un sistem care ţine cont de

abilităţile copiilor

”

Orașe pentru oameni, nu pentru mașini Adriana Cristian crede în accelerarea proiectelor viitoare prin schimbarea legilor existente în așa fel încât un proiect câștigător al unei licitaţii să se desfășoare și în cazul unei contestaţii până la soluţionarea acesteia. În cazul contestaţiei câștigate, executantul va rambursa banii primiţi, iar proiectul va fi alocat automat următorului clasat încă eligibil fără refacerea licitaţiei.

Autostrăzile sunt o prioritate naţio-nală. ”Acesta este un subiect rușinos pentru România. Avem nevoie de conectarea marilor orașe prin linii de transport și a regiunilor prin trenuri de mare viteză.”, arată Adriana.

De asemenea, Adriana Cristian iese constant cu bicicleta cu treburi sau cu familia, de plăcere. Crede că orașul trebuie amenajat pentru oameni și nu pentru mașini. Trotuarele sunt ocupa-te de autoturisme și ca mamă deseori este nevoită să treacă cu căruciorul pe carosabil pentru a le ocoli. Traficul auto privat prin oraș trebuie descura-jat în favoarea transportului în comun, care printr-o eficienţă mai mare ar de-

congestiona traficul. Este supărată că vede multe gunoaie pe marginea dru-murilor, dar și în păduri. De aceea, este în favoarea creșterii amenzilor pentru aruncarea deșeului în zone nepermi-se. Totodată, implementarea unui sis-tem de amenzi bazat pe pozele trimise la Garda de Mediu de către cetăţeni ar reduce din mizeria care înconjoară lo-calităţile din România.

În concluzie, Adriana Cristian consi-deră că economia va crește sănătos doar dacă există un program politic de lungă durată pe lângă cel pe termen scurt. Pe termen lung, economia ro-mânească poate fi tehnologizată prin aportul specialiștilor din IT și putem găsi metode pentru dezbateri on-line ori chiar vot electonic. Este necesară găsirea de soluţii sustenabile de re-conversie profesională pentru persoa-nele care își pierd locurile de muncă în urma tehnologizării. Gândirea pe termen scurt și lipsa unui proiect la ni-vel naţional au dus România unde este acum. Dar Adriana este optimistă că entuziasmul noului val de civici și spe-cialiști care au intrat în politică poate schimba ţara.

• Un parlament deschis către cetăţeni

• Management al performanţei în administraţie

• Proiecte pe temen lung pentru sănătate și învăţământ de calitate


La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Adriana Cristian candidează din partea USR Cluj pentru Camera Deputaţilor.




Reducerea impozitelor și încurajarea fermelor mici și medii din România USR Cluj susţine un program de asistenţă a statului sub formă de mașini agricole, educaţie în domeniu și servicii de consiliere și consultanţă, măsuri pe care le consideră vitale pentru dezvoltarea satelorLiviu Ceclan, Emil Turdean

Ceea ce a distrus cel mai mult comu-nismul în cei aproape 50 de ani a fost încrederea în proprietate, în respectul proprietăţii și al proprietarilor. Pro-prietatea înseamnă responsabilitate și preocupare permanentă pentru în-treţinerea ei. Comunismul a demolat responsabilitatea. Fiind a tuturor, “a întregului popor”, responsabilitatea nu era, de fapt, a nimănui.

Măsuri pentru modernizarea agriculturiiDeși în comunism a avut loc o pseu-do-industrializare, așa-numita ‘’gene-raţie-navetă’’ nu a transformat prea mult lucrurile în zonele rurale, iar po-pulaţia rurală a României (45 %) este aproape dublă faţă de media Uniunii Europene (25%). Existenţa unui număr atât de mare de cetăţeni dependenţi de subvenţie pe mica lor proprietate și de producţiile mici la hectar, absolut nerentabile, transformă problema ru-rală într-una socială.

Doar industrializarea și urbanizarea modernă a ţării, corelată cu măsuri energice de încurajare a fermierilor mici și mijlocii, a stimulării celor dispuși sa se întoarcă din diasporă și să între-prindă activităţi mai rentabile (prin abordări de tipul “RePatriot” și conti-nuarea programelor Diaspora Start-Up), de natură agricolă sau neagricolă vor contribui la reducerea populaţiei ocupate în agricultură și la reducerea sărăciei la ţară.

Încurajarea asocierii fermierilor și a cooperativelorDupă 2000, pe baza fondurilor PHA-RE, SAPARD și structurale, în România a fost iniţiată dezvoltarea agriculturii industriale și semiindustriale de mare agricultură de subzistenţă prin care își trăiesc agonia aproximativ trei milioa-ne de români. Moștenirea comunistă a experimentului nereușit al CAP-urilor a determinat o neîncredere accentuată în formele asociative, chiar dacă aces-tea aduc avantaje imediate și o creș-tere evidentă a rentabilităţii oriunde în lume. În România, doar 1% dintre fermieri sunt membri ai unei asociaţii, faţă de media Uniunii Europene de peste 50%. Dar nu doar trauma co-munismului a determinat situatia, ci si aberatiile fiscale de genul că asocierea duce la dubla impozitare (atât a aso-ciaţiei, cât și a fermierului membru).

Propunerile USR pentru agriculturăUSR își propune să pună presiune pe Parlamentul României, atât prin iniţia-tive legislative, cât si prin apelarea la

susţinerea cetăţenilor pentru reduce-rea impozitului către fermierii asociaţi.Asocierile între fermieri, branduirea în scopul prelucrării superioare a am-balării civilizate ar urma să le asigure accesul la piaţă mai facil, inclusiv la cre-dite și la negocieri eficiente atât pentru inputuri, cât și la preţul produselor proprii. Reorganizarea Agenţiei Do-meniilor Statului (ADS) într-o structură

care să permită achiziţionarea de tere-nuri agricole, comasarea și revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agricultu-rii locale, întărirea fermei de familie, a formelor asociative și a clasei de mijloc la sate sunt elemente importante pen-tru viitorul agriculturii.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală și Codul CivilProgramul Naţional de Dezvoltare Ru-rală (PNDR) oferă o șansă de creștere pentru fermierii de subzistenţă și de consolidare pentru fermierii mijlocii, cu toate că birocraţia accesării fondu-rilor este infernală. Din păcate, pragul de eligibilitate a fermierilor la PNDR de 8.000 de euro producţie standard îi lasă pe 97% din fermieri fără ajutor. Susţinem înjumătăţirea acestui prag la 4.000 de euro producţie standard. Asistenţa PNDR sub formă de mașini agricole, educaţia agricolă și serviciile de consiliere și consultanţă sunt vitale pentru dezvoltarea satelor.Producţia agricolă depinde în mod critic de eficienţa factorilor implicaţi: suprafaţa de teren, gama de mașini și utilaje agricole și forta de muncă cali-ficată. Creșterea suprafeţei exploataţi-ilor agricole și restrângerea fenomenu-lui agriculturii de subzistenţă trebuie

să devină o prioritate strategică naţio-nală pe termen lung, cu componente clare de stimulare economică și legisla-tivă, inclusiv punerea în condiţii de tra-tament egal a producătorilor autohto-ni de tehnică agricolă. Pentru aceasta, ca și pentru dreptul la preempţiune la cumpărarea pământului de către veci-ni, apoi de către Statul Român și abia apoi de către cetăţenii străini și asigu-

rarea dreptului la apărarea proprietăţii se va impune inclusiv modificarea Co-dului Civil.Propunem, de asemenea, debirocra-tizarea PNDR, astfel încât măsurile de finanţare existente să poată fi accesa-te. Este foarte greu pentru un ţăran cu gospodărie mică să obţină toate apro-bările, autorizaţiile, avizele cerute. Din această cauză, în fiecare an rămân zeci de milioane de euro necheltuiţi pentru că nu se depun suficiente proiecte. Este necesar un audit al sistemului în urma căruia să se acorde mult mai ușor finanţările, să se elimine mult din aparatul birocratic al PNDR, cresterea competentei functionarilor și îndepăr-tarea ameninţărilor reale sau fictive care planează deasupra capului celor care nu iau decizii și amână acordarea de avize pentru schimbarea unor de-talii minore în proiect cu lunile. Este de dorit ca toate controalele să fie mi-nimizate, să se restrângă la atingerea obiectivelor și să fie accentuat contro-lul de fază finală, nu cele de fază inter-mediară.

Intrarea pe piaţăIntrarea pe piaţă presupune procesa-rea produselor agricole și comerciali-zarea lor. Cu cât aceste procese sunt mai bine organizate, cu atât mai mari

sunt veniturile fermierilor din activita-tea lor, dat fiind că valoarea adăugată a produselor finite este considerabil mai mare decât valoarea materiilor prime. Însă ambele activităţi necesită resurse de capital și know-how nedisponibile fermierilor mici.

Prin asociere, micii producători loca-li pot intra pe piaţă prin intermediul

unei organizaţii cu brand propriu, cu management profesionist și putere de desfacere pe lanţuri comerciale scurte (desfacerea pe piata locală) sau lungi (desfacere naţională si internaţională). Susţinem stimulentele pentru înfiinţa-rea de asociaţii între fermieri și de par-teneriate ale asociaţiilor cu autorităţile publice locale și ONG-uri pentru o mai bună integrare pe piaţă a producători-lor locali.

Susţinem, de asemenea, asistenţa fi-nanciară acordată fermierilor pentru procesarea, ambalarea si stocarea produselor agricole la standardele UE și serviciile de formare profesio-nală, consiliere și informare adapta-te nevoilor fermierilor mici și medii.

Lipsa instrumentelor de finanţare ade-

cvate activităţii agricole este un alt obstacol important in calea dezvoltării rurale. Dobânzile practicate pentru creditul agricol sunt prohibitive, cei mai mici fermieri fiind obligaţi să plă-tească cele mai mari dobânzi pentru creditele operaţionale din cauză că nu pot oferi garanţii materiale, iar produ-cţia anuală obţinută este prea mică și supusă riscurilor de vreme, epidemii etc.

Creditarea și asistenţa socialăPropunem stabilirea unui fond de mi-cro-creditare din fonduri naţionale, de-dicat fermierilor de subzistenţă (care nu sunt eligibili la PNDR). Micro-credi-tarea și-a demonstrat deja eficacitatea în multe ţări ca măsură de combatere a sărăciei. Aceste micro-credite s-ar acorda la dobânzi avantajoase și ar lua în considerare situaţiile specifice ale fermierilor în ceea ce privește terme-nele de plată.

Mediul rural suferă, de asemenea, de lipsa serviciilor fundamentale dez-voltării și ieșirii din sărăcie, cum sunt sănătatea și învăţământul. Prin urma-re, toate măsurile economice și legale adresate micilor fermieri trebuie core-late cu dimensiunea rurală a pachetu-lui anti-sărăcie asumat de guvern, care vizează creșterea accesului la servicii medicale și de educaţie.

Cercetarea agricolă autohtonă va tre-bui neîntârzaiat reorganizată, trans-ferate ADS-ului staţiunile de cerceta-re-dezvoltare agricolă neviabile și fără personal competent, de pe a căror arendă să se înfiinţeze un Fond Perma-nent de Dezvoltare a Cercetării Agrico-le Românești, iar Staţiunile de Cerce-tare-Dezvoltare Agricolă cu potenţial regional consolidate și finanţate la nivelul cercetării agricole europene. Trebuie să se renunţe pentru totdeau-na la nevolnicia de a nu finanţa aceste unităţi, de a nu-i păsa Statului Român de patrimoniul său și de a avea forme ridicole de tipul “instituţie bugetară cu venituri proprii, fără finanţare și fără libertatea de a acorda salarii decente tinerilor cercetători”.

Programe de instruire și microcreditareFondurile de creditare ar putea asigura migrarea fermierilor mici către culturi agricole de înaltă productivitate pe unitatea de suprafaţă. În prezent, cele mai mari suprafeţe de teren agricol aflate în aceste ferme mici sunt acoperite de culturi de câmp (cereale, plante oleaginoase) și prea puţine plante tehnice, cu producţii de nișă. Prin programe de instruire și microcreditare, micii fermieri își pot folosi mai eficient pământurile, trecând de la culturi de câmp către legumi-cultură, pomicultură, arbuști fructiferi, plante medicinale și zootehnie.

USR Cluj cere ca, pentru fermierii de subzistenţă și fermierii mijlocii, pragul de eligibilitate să scadă de la 8.000 de euro la jumătate. Foto: economica.net

Așa începe schimbareaUniunea Salvaţi România (USR) este la început de drum. Mai jos găsiţi fragmente din programul pe care îl propunem și pe care dorim să-l definitivăm împreună cu voiIndustria modernă. Clustere industrialeUnele activităţi pot fi și trebuie realizate de către mediul privat; altele necesită o strategie naţională pe termen lung. Franţa, Germania, Canada sunt exem-ple de ţări care au priorităţi industriale strategice, cum ar fi economia digitală, energia regenerabilă sau mobilitatea inteligentă.

În mod similar, statul român trebuie sa susţină prin toate instrumentele dis-ponibile (inclusiv investiţiile directe, parteneriatele public-privat, fiscali-tatea, atragerea de investiţii străine) consolidarea clusterelor industriale in jurul întreprinderilor, universităţilor și centrelor de cercetare existente și să încurajeze creșterea unor industrii noi și de mare valoare adăugată (cum ar fi: dispozitive medicale și nanotehnologie la București, big data și biotehnologie la Iași, semiconductori la Cluj etc).

Industria modernă. Susţinerea antreprenoriatuluiSusţinerea antreprenoriatului este vi-tală oricărei economii dinamice, însă până acum a fost înţeleasă într-un mod limitat. Programele de educaţie în afa-ceri susţinute de mentori și investitori determină succesul real pe termen lung al startup-urilor.

Resursa cea mai importantă pentru an-treprenori este experienţa celor care au reușit și educaţia de afaceri. Există deja mulţi antreprenori care au reușit în Ro-mânia în mod corect, prin inovaţie, in-vestiţii și muncă. Propunem atragerea lor în viaţa publică și civică pentru a-i învăţa și pe alţii cum să reușească prin instituirea de programe de educaţie și crearea de pachete de informaţii gratu-ite pentru antreprenori atunci când își înfiinţează o afacere.

Antreprenorii pot fi de asemenea aju-taţi prin simplificarea interacţiunii lor cu administraţia publică (măsuri cum ar fi taxa unică, desfășurarea activităţii ca persoană fizică autorizată).

Cultura. Promovarea antreprenoriatului culturalUna dintre marile provocări ale perioa-dei următoare este integrarea politicilor culturale în strategiile de dezvoltare economică și socială. Analizele socio-e-conomice arată că potenţialul de inves-tiţie al patrimoniului naţional și al indus-triilor creative este uriaș, nu numai ca oferte, ca disponibilităţi de intervenţie, dar și ca resursă fundamentală a dez-voltării durabile locale și regionale.

Încurajăm iniţiativele private și partene-riatul public-privat pentru finanţarea de laboratoare pentru inovaţie culturală și experiment artistic.

Cultura. Patrimoniul naţional, resursă de dezvoltare localăPropunem finalizarea și adoptarea în Parlament a Codului Patrimoniului Naţi-onal. Patrimoniul are un rol fundamen-tal în definirea identităţii naţionale și promovarea Romaniei în lume. Cunoaș-terea istoriei este vitală pentru societa-te și pentru dezvoltarea armonioasă a unui popor.

Conservarea și punerea în valoare a pa-trimoniului arhitectural și cultural sunt oportunităţi de creștere economică lo-cală, prin crearea de noi locuri de mun-că ca urmare a proiectelor de regenera-re urbană și rurală vizând patrimoniul. Energia si mediul. Protejarea mediuluiRomânia are ultimele păduri virgine din Europa, o resursă ecologică de nepreţu-it și care, odată distrusă, nu va putea fi înlocuită. Pădurile protejează solul, apa, aerul și clima; în același timp, ne oferă o resursă economică imensă.

Încrengătura de infracţionalitate din ju-rul lemnului românesc, demonstrează că e nevoie de măsuri drastice de sto-pare a tăierilor ilegale. Ca primă acţiune este necesara înfiinţarea unei structuri separate a Parchetului care, alături de ingineri silvici integri, să destructureze infractionalitatea organizată din silvi-cultură și să combată corupţia din Ro-msilva.

Susţinem de asemenea interzicerea ex-ploatării miniere a aurului cu cianuri. Din 2006 nu mai există exploatare cu cia-nură în România; prin urmare, impactul bugetar al adoptării acestei măsuri este zero. Riscurile pentru mediu sunt însă enorme, așa cum a demonstrat-o catas-trofa de la Baia Mare din anul 2000.

O altă problemă cu care se confruntă multe orașe, inclusiv capitala, este lega-tă de calitatea aerului, pentru care ţara noastră este în procedură de pre-in-fringement. Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată.

Învăţământul performant. Susţinerea profesorilorEste greu să fii dascăl în orice condiţii, dar mai ales când ești prost plătit, când ești înconjurat de probleme care nu ţin nici de curiculă nici de psihopedagogie, și când nu ești respectat în societate pentru eforturile tale. Mai bine renunţi și faci altceva. Într-adevăr, exact asta

se întâmplă. O carieră în învăţământ a devenit ultima opţiune a absolvenţilor de vârf. Peste jumătate din candidaţii la titularizare în 2013 au picat, iar salariul este printre cele mai mici dintre ţările participante la evaluarea PISA.

În zonele rurale sau sărace, abia mai ajung dascălii. Dar nu e vina lor. E vina statului că nu investește suficient pen-tru a asigura profesori de calitate și că nu-i susţine pe aceștia cu resursele ma-teriale și umane necesare. Învăţămân-tul nu este o cheltuială, ci este cea mai bună investiţie.

Susţinem creșterea finanţării învăţă-mântului până la 6% din PIB, așa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale. Profesorii nefericiţi, demotivaţi și măci-naţi de probleme financiare nu pot for-ma copii fericiţi și performanţi. Crește-rea finanţării învăţământului trebuie să vizeze atât salarii mai bune pentru pro-fesori dar și pregătirea lor profesională și asigurarea de resurse suplimentare în școli cum ar fi mentori, asistenţi sociali și mediatori.

Nu în ultimul rând, suntem pentru un mai bun control al cheltuirii banilor alo-caţi infrastructurii învăţământului, care acum sunt risipiţi în licitaţii cu dedicaţie.Propunem o reformă a inspecţiei școla-re, astfel încât evaluarea profesorilor să fie una reală și eficientă. Actuala formu-lă, în care inspectorii sunt numiţi politic, a avut o contribuţie importantă la situ-

aţia cvasi-falimentară a învăţământului românesc.

Sănătate publică. Creșterea nivelului de finanţareDe multe decenii, sistemul de sănătate din România este subfinanţat pentru că este privit ca un cost, ca o pierdere, o atitudine pe care noi o considerăm gre-șită. Sănătatea populaţiei are nu numai o mare valoare socială și morală, dar și una economică. Cheltuielile pentru să-nătate sunt o investiţie care generează creșterea productivităţii economice

prin reducerea mortalităţii premature, a absenteismului pe caz de boală și a dizabilităţilor survenite în urma compli-caţiilor unor maladii.

Propunem ca întreaga clasă politică să își asume creșterea pe termen lung a finanţării sănătăţii. Pe termen mediu (în următorii 2 – 4 ani), alocarea bugetului pentru sănătate trebuie să ajungă la mi-nim 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menţinute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale.




Găsește drumul corect!

USR, poziţia 7 pe buletinul de vot

oportunism

nesimţire

corupţie

lene

min

ciun

ă

mită

garg

ară

gargară

șpagă

șmecherie căruţa cu proști

incompetenţă

fuşereală

parvenire

««

mâr

lăni

e

îngâ

mfa

re

mitocănie

fușe

real

ă

România ar merita un președinte bine pregătit ca Ponta, care vorbeș-te cursiv ca Iohannis, de cuvânt ca Tăriceanu, fidel ca Udrea, sănătos la cap ca Funar, care zâmbește tâmp ca Blaga, privire dreaptă ca Băsescu și dantura perfectă ca Dragnea. Și să aibă un nume la care să râdă oamenii simpli, ca Brânză. Un parlamentar iese agale din sala de ședinţe, se întâlnește cu un coleg din opoziţie care se plimba pe hol și-l întreabă șoptit: - Nici tu n-ai somn?

Merge badea Gheorghe la Parlamen-tul României cu bicicleta și o lasă în faţa parlamentului. După câteva minute vine un gardian la el și îi zice:Bade, nu îţi poţi lăsa bicicleta în faţa Parlamentului pentru că pe aici trec miniștri și parlamentari.La care badea Gheorghe îi zice:Nu te teme că am legat-o cu lanţu’…

Ieri, în timpul şedinţei Parlamentului, în sală au intrat doi bandiţi. Şi-au cerut scuze pentru întârziere şi s-au aşezat la locurile lor.

Cum iese vreun politician din pușcărie , cum declară că se va bate pentru schimbarea condiţiilor de detentie. Dacă ar fi ieșit dintr-o școală , poate azi am fi avut și un sistem adevărat de educaţie.

Î: De câţi politicieni este nevoie pen-tru a schimba un bec? R: Nu se știe. Decât să schimbe becul, ei preferă mai degrabă să pălăvră-gească despre cât de rău a fost montat.

Un parlamentar își ia copilul cu el, să-i prezinte Palatul Parlamentului.- Uite, aici e sala de oaspeţi, aici sunt birourile, aici e bucătăria, aici e baia...- Și acolo unde e sala aia mare cu scaune și multă lume, acolo ce este?- Eeee... dormitorul!

Un parlamentar devine subiectul unei anchete: respectivul ”economisise” în numai trei ani peste cinci milioane de dolari.Și? Și ceilalţi parlamentari erau curioși să știe de ce a durat atâta!

Întrebare în Parlamentul României:Cum se poate trăi doar din salariu?Nu știm. Nici n-am încercat.

1. Prin Cluj-Napoca trece:a) Someșul Mareb) Nilulc) Titaniculd) Someșul Mic

2. Legendarul Donath, care a salvat Clujul de turci, a fost:a) Hipsterb) Golan c) Haimanad) Cioban

3. Obeliscul din Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca a fost ridicat în onoarea:a) Împărătesei Maria Terezab) Venirii și plecării fabricii Nokia la Clujc) Vizitei împărătesei Carolina la Clujd) Derby-ului dintre ”U” și CFR

4. Unde a fost amplasat fostul Pod al Nemţilor din Cluj:a) Peste Dâmboviţa, în dreptul Pieţei Uniriiib) Peste Someș, în dreptul Casei Tranzitc) Peste Someș, în zona plajelor din

Grigorescu 1d) Peste Canalul Morii, în Mărăști

5. Poetul clujean Ion Mureșan a lucrat la cartea ”Alcool”a) 2.000 de anib) 17 anjc) 3,14 anid) 6 ani

6. Statuia Sfântului Gheorghe din Praga, originalul celei din Cluj, a fost realizată, în 1373, de:a) Meșterul Manoleb) Picassoc) Meșterii clujeni Martin și Gheorghed) Nu se cunoaște autorul

7. Celebrul personaj de film Mărgelatu a fost interpretat de:a) Bruce Willisb) Clint Estwoodc) Florin Piersicd) Claudiu Bleonţ

8. În localitatea clujeană Nicula se află:a) O salină celebrăb) O icoană făcătoare de minunic) Cea mai mare moschee clujeanăd) O cascadă cu energie cosmică

9. George Soros este:a) Finanţatorul lui Columb în celebra lui expediţieb) Sponsorul lui Horatiuc) Un miliardar americand) Prietenul de încredere al lui Vladimir Putin

10. În această toamnă, americanii l-au ales ca președinte pe:a) Marilyn Mansonb) Jean-Claude van Dammec) Donald Trumpd) Maria Mirabela

11. Fabrica de Pensule este:a) Un muzeu de antropologieb) Un centru cultural clujean indepen-dentc) O fabricăd) Un club clujean de fiţe

12. Cianura este:a) Condiment alimentar b) Secretul reţei Coca-Colac) Sănătate curată d) O substanţă extrem de nocivă

13. Vercingetorix a fost o căpetenie:a) Dacicăb) Reptilianăc) Apașăd) Galică

14. Cui îi aparţine celebra expresie ”Și, totuși, se învârte”?a) Gabriel Liiceanub) Galileo Galileic) Nicolaus Copernicd) Ana Puaker

15. Câţi ani a durat războiul de 100 de ani?a) 100b) 116c) 96d) 4 luni 3 săptămâni și 3 zile

15 răspunsuri corecte: dacă ai absolvit cu ”magna cum laudae” la Oxford, de ce te mai chinui cu testul ăsta?10-14 răspunsuri corecte: mama ta poate fi mândră de tine.1-9 răspunsuri corecte: ţi-a căzut bine berea băută în timpul orelor de geografie, istorie, fizică și dirigenţie?0-5 răspunsuri corecte: între noi fie vorba, măcar cât face 2x2 știi?

Evaluare

Răspunsuri corecte: 1 – d) ; 2 – d) ; 3 – c) ; 4 – b) ; 5 – b) ; 6 – c) ; 7 – c) ; 8 – b) ; 9 – c) ; 10 – c) ; 11 – b) ; 12 – d) ; 13 – d) ; 14 – b) ; 15 – b)

Test de cultură generală

Senat1. Remus Mihai Goţiu2. Romana Harosa3. Nicolae Daniel Doboș4. Elena Muscă5. Constantin Cristian Olinca6. Radu Iulian Molnar

Camera Deputaţilor1. Emanuel Dumitru Ungureanu2. Adrian Octavian Dohotaru3. Ovidiu Răzvan Nistor4. Adriana Cristian5. Andrei Nicolae Suciu6. Radu Mihai Boloveschi7. Siegfried Daniel Kloyber8. Mihai Nicolae Chereji9. Alexandra Oană10. Radu Ioan Chirilă11. Alexandra Pintea12. Marius Pavăl13. Dragoș Baraitaru

Pe 11 decembrie ne găsești pe poziţia

pe buletinul de vot 7

Partid politic: Uniunea Salvaţi România

Operator economic:

S.C. Compania de Producţie Tipografică S.R.L.

Cod unic de identificare al mandatarului financiar:

11160072

Tiraj: 50.000 buc.

În sfârșit,ai cu cine!Nicușor Dan

pe 11 decembrie, votează poziţia 7 pe buletinul de vot!

Documents