teme studiate în sem. 2 - sjse-ct. · pdf filepartide suple – parlamentarii...

TEME STUDIATE ÎN SEM. 2 1. Teoria puterii;

2. Partidele politice;

3. Teoria statului. Etape, legitimitate, forme de guvernământ, structura de stat – 2 cursuri;

4. Sistemul electoral – 2 cursuri;

5. Parlamentul. Structură, funcționare, acte – 3 cursuri;

6. Referendumul;

7. Autorități executive – 2 cursuri;

8. Curtea Constituțională;

9. Autorități jurisdicționale

BIBLIOGRAFIE - obligatorie

0 IoanMuraru,SiminaTanasescu,Dreptconstitutionalsiinstitutiipolitice,vol.II,CHBeck, Bucuresti, 2013;

0 Ioan Muraru, Simina Tanasescu (Coord.), Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, CH Beck, Bucuresti, 2008;

0 Constituția României;

0 RegulamentulCamereiDeputatilor;

0 Regulamentul Senatului;

0 Regulamentul ședințelor comune ale Camerei deputaților și Senatului

BIBLIOGRAFIE - facultativă

0 StefanDeaconu,Institutiipolitice,EdituraCHBeck,Bucuresti,2015;

0 IonDeleanu,Institutiisiproceduriconstitutionale,CHBeck,Bucuresti,2006;

0 Tudor Draganu, Tratat de drept constitutional sI institutii politice, Lumina LEX, Bucuresti, 1998;

0 Stefan Deaconu (Coord.), Codex constitutional. Constitutiile statelor membre ale Uniunii Europene, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2015;

Noțiuni recapitulative despre dreptul constituțional (DC)

0DC reprezintă una dintre ramurile de bază ale dreptului deoarece reglementează cele mai importante principii care stau la baza oragnizării statale, politice și sociale;

0Este o pledoarie pentru respectul Constituției și al instituțiilor democratice;

0Este ramura conducătoare într-un sistem de drept al unui stat; influențează toate celelaltediviziuni ale dreptului;

0Orice modificare în DC conduce la modificări și completări în alte ramuri ale dreptului.

TEORIA PUTERII

1. Trăsăturile puterii statale;

2. Organizarea statală a puterii;

3. Separația puterilor statului

1. Puterea de stat 0Societatea umană poate să existe, să se impună și să

se dezvolte numai în structuri organizate, iar structura care a rezistat si rezistă, fiind deocamdată de neînlocuit este STATUL;

0statul este: - o societate politică;

- o colectivitate umană supusa unei autoritati sociale comune;

- are ca elemente constitutive: factorul uman și existența unei autorități politice

0Politica, politicul:

0 Grecescul polis – cetate-stat;

0 O activitate rațională, de reglare socială și căutare a binelui comun pe baza deținerii puterii suverane legitime;

0 Un fapt de civilizație, o rezistență la anarhie, dezorganizare și cădere în barbarie;

0 Arta posibilului;

0 Procesul prin care se determină Cine obține, Ce anume, Cum și Când?

0 Procesul prin care grupurile iau decizii colective;

0 Proces decizional colectiv de soluționare eficientă și pașnică a conflictelor existente în societate

1. Puterea de stat 0Este o componentă a statului (teritoriu, populație,

putere de stat);

0Desemnează existența unei autorități publice care acționează asupra unei populații pe un teritoriu determinat;

0Trasaturi:

0Reprezintă forma oficiala a puterii politice;

0Este o putere suverana;

0Deține monopolul legitim al utilizării forței pe un teritoriu determinat;

0Este o putere subordonata dreptului

2. Organizarea statală a puterii

0Se referă la mecanismele de guvernare;

0 are ca misiune esențială menținerea și perpetuarea populatiei statului pe teritoriul său sau, cu alte cuvinte, asigurarea dainuirii statului;

0din punct de vedere juridic statul are urmatoarele funcții fundamentale:

- funcția legislativa - edictarea legii;

- funcția executiva - transpunerea în viață a legii;

- funcția jurisdicționala – soluționarea litigiilor care apar în procesul de aplicare a legii.

LEGE

PUTERE EXECUTIVĂ

PUTERE LEGISLATIVĂ

PUTERE JUDECĂTOREASCĂ

PARLAMENT GUVERN

INSTANȚE

3. Separația puterilor statului 0 Principiu esențial care guvernează:

0 întreaga organizare politică într-un stat;

0 relațiile dintre puterea publică și cetățeni;

0 Raporturile dintre diferitele puteri

0 Evoluție

0 Aristotel: Există in toate constitutiile trei elemente in legătură cu care un bun legiuitor trebuie să studieze ceea ce este avantajos pentru fiecare. (Aristotel, Politica);

0 Școala dreptului natural – Grotius, Wolff, Puffendorf;

0 John Locke – sec XVII;

0 Montesquieu – sec XVIII (terminologia modernă)

(puterea trebuie stăvilită tot de putere)

0 Montesquieu - principiul separatiei puterilor - mijlocul eficace de a slabi atotputernicia statului, impartindu-i atributiunile.

„Atunci când, in mâinile aceleiasi persoane sau in ale aceluiasi corp de dregători se află intrunite puterea legislativa si puterea executiva, nu exista libertate, deoarece se poate naste teama ca acelasi monarh sau acelasi Senat să intocmească legi tiranice, pe care să le aplice in mod tiranic.

Nu există, de asemenea, libertate dacă puterea judecatoreasca nu este separată de puterea legislativă si de cea executivă. Dacă ea ar fi imbinată cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertătii cetătenilor ar fi arbitrară, căci judecatorul ar fi si legiuitor. Dacă ar fi imbinată cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta unui opresor.

Totul ar fi pierdut dacă acelasi om, sau acelasi corp de fruntasi, fie al nobililor, fie al poporului, ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a aduce la indeplinire hotărârile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari”.

Evoluția principiului în Romania:

0Regulamentele organice; 0Statutul lui Cuza; 0Constituțiile din 1866, 1923, 1938; 0Constituția din 1991 – separație funcțională (principiu neregelementat concret); 0Constituția din 2003 – art 1 alin. 4:

Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si judecătorească – in cadrul democratiei constitutionale

Aplicarea principiului separației puterilor presupune:

0Separarea organica a puterilor:

0 Separarea riguroasă în privința puterii judecătorești;

0 Colaborarea, limitată, între puterea legislativă și executivă, având în vedere obiectivele comune pe care le urmăresc;

0Colaborarea funcționala a puterilor:

0 Puterile sunt separarte, nu izolate:

0 Sunt dotate cu mijloace de acțiune și control reciproc;

0Fiecare dintre puteri are puterea de a decide dar și pe cea de a împiedica;

0Toate aceste măsuri și contramăsuri împiedică alunecarea spre confuzia puterilor și asigura echilibrul lor în aplicarea corectă a legilor și respectarea libertăților fundamentale

Limitele și critica separației puterilor statului

0face sa dispara, practic, orice idee de raspundere in guvernare;

0doctrina germană - imposibil de realizat in practica ;

0metoda de organizare menita sa slabeasca atotputernicia statului pentru a apara individul;

0 se ajunge la neputinta Statului de a crea o ordine noua, de a satisface nevoile unei societati in plina transformare ;

0Este depășit și îmbătrânit; reflectă numai o anumită etapă a dezvoltării constituționale;

0Încalcă principiul unicității puterii de stat.

C2. Partidele politice 0 Reprezintă unul dintre criteriile de clasificare a

statelor în democratice și totalitare;

0 Partidul politic este rezultatul exercitării de către cetăteni a dreptului de asociere, ca manifestare liberă a vointei lor;

0 Partidul politic este definit ca o asociatie de oameni care se organizează pe bază de interese sau conceptii comune, în vederea cuceririi puterii în stat, prin votul cetătenilor;

0 Diferență între stat-partide politice:

0 Statul – exprimă colectivitatea;

0 Partidele exprimă ideologii și interese de grup.

Partidele politice -Scurt istoric

0 Partidele politice isi au originea in antichitate dar ele nu au avut aceeasi pondere si semnificatie in toate oranduirile sociale. In acest punct de plecare, partidele reprezentau grupuri, factiuni, camarile

0 În Grecia antica – erau alcătuite în funcție de interese – ex. Războiul peloponezian: partidul democrat chema la lupta pe atenieni și partidul aristocrației chema la luptă pe spartani

0 Au făcut trecerea de la barbarie la civilizație;

0 Au împărțit oamenii în sclavi și liberi, bogați și săraci;

0 În Roma antica: 2 caste: patricienii (persoane înstărite, cu acces la educație și viața publică) și plebeii (oamenii obișnuiți, țărani)

Partidele politice -Scurt istoric

0 Perioada medievala – partide personale sau de clan (în România: clanul Basarabenilor, Cantacuzinilor etc);

0 Perioada ilimunistă: partidele filosofice: Montesquieu, J.J. Rousseau – reforma ideii de stat pornind de la faptul că majoritatea era o clasă defavorizată;

0 Revoluțiile burgheze – partidele au rol de în;ăturare a absolutismului, instaurarea a societății moderne cu conducere democratică;

0 Odată cu creșterea rolului parlamentului apar:

0 Partide parlamentare (din comitetele electorale care susțineau candidații);

0 Partide extraparlamentare – organizația ale cărei activități se desfășoară în afara parlamnetului (sindicate, grupări religioase);

C2. Partidele politice – definiții 0 Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe

baza liberului consimțământ, ce acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținearea puterii politice, în vederea organizarii și conducerii socieățtii, conform cu idealurile proclamate în platforma program;

0 Partidele politice sunt asociații libere ale cetățenilor prina care se urmărește, pe baza unei platforme (program) definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, asociații care au, și-și afirmă clar și deschis, vocația guvernării;

0 Asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție, asociații ce sunt persoane de drept public (def. legala)

0Trasaturi:

0 Partidul politic este o asociație;

0 Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetățenilor;

0 Prin asociere cetățenii devin membrii ai partidului;

0 Scopul partidelor este acela de definire și exprimare a voinței politice a cetățenilor;

0 Activitatea și scopurile politice sunt realizate în baza unor coordonate juridice prin a căror respectare este garantată constituționalitatea lor’

C2. Partidele politice

0 Funcții ale partidelor:

1.doctrinare:

0 Formarea opiniilor;

0 Selectarea candidaților;

0 Coordonarea aleșilor

0 Intermediar între popor și putere;

0 Asumarea direcționării politii naționale (atunci când sunt la putere);

2.juridice:

0 Contribuirea la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor (art. 8, Constituția României).


0 Categorii de partide (clasificare dificilă datorată diversității, dinamicii și legăturii firave între titlu și platformă). Criterii:

1.Dupa apartenența și orientarea membrilor:

1. Partide confesionale – apartenența religioasă;

2. Partide regionale – “egoism local și rău înțeles” – Paul Negulescu – reprezintă interese locale ale enei regiuni;

3. Partide naționale – organe de protestare contra structurii statului;

4. Partide de clasa – exprimă interesele unei clase sociale;

5. Partide etnice – au la bază promovarea intereselor unei etnii;


2. Dupa raporturile dintre individ și societate, dintre stat și biserica sau dintre stat și organele sale:

1. Partide democratice;

2. Partide liberale;

3. Partide conservatoare;

4. Partide social-democratice;

Sau:

1. Partide de stânga;

2. Partide de drepata;

3. Partide de centru


3. Funcție de compoziția partidelor:

1. Partide de mase – nr. mare de membrii, organizare rigidă, centralizate – efectul introducerii votului universal;

2. Partide de cadre – partidele patronilor, reprezentanților elitelor;

4. După criteriul disciplinei votului:

3. Partide suple – parlamentarii votează cum vor ei:

4. Partide rigide – parlamentarii votează într-un anumit sens.

5. Sisteme de partide:

3. Partidul unic:

4. Bipartidism – oferă cetățenilor o alegere clară și la nivelul puterii o majoritate netă:

5. Multipartidism – frecvent folosit în democrațiile pluraliste și liberale


0 Partidele politice în Romania:

0 Încep înainte de primul război mondial:

0 Funcționează în perioada interbelică:

0 1938 – decretul-lege pt dizolvarea tuturor asociațiilor, griupărilor sau partidelor;

0 Din 1947, treptat se ajunge la partidul unic

0 Pluralismul dupa revoluția din 1989:

0 Partide cu programe politice asemănătoare;

0 Multe se declară social-democrate sau liberale;

0 Platforme neputincioase în oferirea de soluții eficiente și viabile pt problemele economice și sociale ale țării;


C2. Partidele politice 0 Reglementare constituționala

0 Art. 8 – Pluralismul si partidele politice

0 (1) Pluralismul în societatea românească este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.

0 (2) Partidele politice se constituie si îsi desfăsoară activitatea în conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor, respectând suveranitatea natională, integritatea teritorială, ordinea de drept si principiile democratiei.

0 Art. 40 – Dreptul de asociere

0 (1) Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme de asociere.

0 (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitătii, a integritătii sau a independentei României sunt neconstitutionale.

0 (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organică.

0 (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.


0 Reglementare legala: legea partidelor politice – legea 14/2003 cu modificările și completările ulterioare;

0 Funcțiile partidelor:

1.Promovează valorile și interesele naționale:

2.Promovează pluralismul politic;

3.Contribuie la formarea opiniei publice și încurajează participarea la scrutin;

4.Participă cu candidați la alegeri și la constituirea autorităților publice:


Partidele politice 0 Rolul partidelor:

0 contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor;

0 Confruntarea optiunilor politice în procesul de formare a deciziilor are limite constitutionale, legale si politice. Astfel, partidele sunt obligate să:

0 respecte suveranitatea natională, integritatea teritorială, ordinea de drept si principiile democratiei;

0 să se conformeze, în plus, legii organice privitoare la organizarea si functionarea lor.

0 Coordonate juridice ale activitații partidelor policite:

0 Sunt admise numai partidele care acționează în respectul suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a aprincipiilor democrației constituționale;

0 Sunt interzise partidele politice care: prin statutul lor, programele, propaganda de idei, ori prin alte activități pe care le organizează încalcăprevederile constituționale;

0 Nu se pot asocia la organizații din străinătate dacă afilierea încalcă valorile de mai sus:

0 Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare;


0 Reglementari membrii de partid:

0 Pot fi membrii numai cetățenii români cu drept de vot:

0 Există incompatibilități pentru calitatea de membru de partid (magistrați, polițiști, funcționari publici);

0 Un cetățean nu poate face parte, în același timp, din mai multe partide politice;

0 Nu există niciun privilegiu sau îngrădire legată de calitatea de membru de partid;

0 Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte dintr-un partid politic;


0 Organizarea partidelor este condiționată de existența unui statut și a unui program politic propriu:

0 Un partid are ca structuri:

0 adunarea generală;

0 Organul executiv;

0 Organe de arbitraj;

0 Înregistrarea se face la tribunalul București; cererea de înregistrare se semnează de conducător și cel puțin trei membrii fondatori, care vor fi citați în instanța; examinarea cererii se face în ședință publică cu participarea procurorului;

0 Încetarea activității poate fi (constatată de Tribunalul Buc.) :

0 Voluntară (prin reorganizare)

0 Prin autodizolvare - ordonată (dizolvare pe cale judecătorească):

0 Datorată inactivității


0Definiții:

0Reprezintă expresia implicarii fiecărui cetățean în luarea deciziilor ce afectează comunitatea;

0Orice ansamblu de reguli prin care voturile cetățenilor determină selectarea unui executiv sau legislativ;

0Instrumente în mainile poporului;

0Instituții folosite pentru a-i selecta pe decidenți atunci când societățile devin prea extinse;

0Transformarea alegerilor în reprezentare politică;

0Interacțiunea regulată dintre instituțiile care guvernează transformarea voturilor în locuri

C4. Sistemul electoral

0 Metoda prin care voturile exprimate în alegeri sunt transformate în mandate;

0 Ansamblul normelor și procedurilor electorale de la nivelul unei instituții în care se folosește principiul electiv;

Diferență sistem electoral formulă electorală

Formula electorala= set precis de reguli care guvernează translatarea preferințelor politice în reprezentare;

Sistem electoral= formulă + variabile:

- Numărul circumscripțiilor;

- Mărimea adunării reprezentative;

- Comportamentul alegătorilor;

- Comportamnetul candidaților etc


Caracteristici ale sistemelor electorale:

1.Formula electorală – formula după care se ditribuie locurile;

2.Magnitudinea circumscripției – nr de reprezentanți aleși;

3.Pragul electoral – minimul necesar pt a câștiga reprezentare;

4.Dimensiunea legislativului – nr de locuri;

5.Structura votului;

6.Distribuția inechitabilă – magnitudine constrantă dar populație variabilă;

7.Influența prezidențialismului asupra alegerilor legislative – când ele se petrec simultan;

8.Legăturile electorale dintre partide


Calitatea reprezentarii politice depinde de:

0Sistemul electoral;

0Sistemul de partide;

0Modul de formare a Guvernului.

Sistemul electoral determină funcționarea sistemului de partide care are o puternică influență asupra funcționării și stabilității guvernelor.

Sistemul electoral oferă cetățenilor posibilitatea să fie reprezentați în instituțiile puterii, alegerile fiind principiul de bază al democrațiilor reprezentative (prin ele se asigură legitimitatea politică).


Tipuri de sisteme electorale :

1.Sistem electoral uninominal;

2.Sistem electoral proporțional;

3.Sistem electoral mixt

0Scrutin = metoda prin care voturile se transformă în locuri

Tipuri de scrutin:

1.Scrutin majoritar uninominal;

2.Scrutin proporțional;

3.Scrutin mixt


I. Scrutinul majoritar uninominal

0Cel mai simplu sistem electoral

0Candidatul sau lista de candidați care au obținut nr. maxim de voturi, cu sau fără a atinge majoritatea absolută (fcț de conținutul reglementării) este declarat învingător;

0Se poate organiza într-un singur tur sau în 2 tururi de scrutin;

0Dezavantaj: majoritatea populației este nereprezentata;

0Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur conduce la bipartidism (ex. Marea Britanie și foste colonii britaniece: Canada, India)


0 Scrutinul majoritar în două tururi – mai complex (ex. Franța);

0 Pentru a ajunge în al doilea tur, după primul tur se aplică o serie de condiții – ex. Franța pt trecerea în turul 2 un candidat trebuie să obțină cel puțin ¼ din voturile alegătorilor înscriși pe liste;

0 La mai multe tururi, dacă primul tur este puternic conflictual se formează alianțe pt. turul 2 sau chiar viitoare coaliții de guvernare (dezavantaj: alianțele nu pornesc mereu de la asemănările dintre programele politice!)

0 Ex. Alegeri prezidențiale uninominale cu un singur tur de scrutin – 4 candidați: C1- 26%, C2-25,5%; C3-24,5%, C4-24%.......... Caștiga C1….....

74% dintre alegatori NU sunt reprezentați


II. Scrutinul proporțional

0Permite reprezentarea majorității și reprezentarea minorităților (avantaj!)

0Mandatele se împart candidaților proporțional cu voturile de la alegeri;

0Există un raport direct proporțional între nr. de mandate și voturile obținute de fiecare partid;

0Implică folosirea listelor de candidați (av+dez);

0Este un pic greoaie prin calculele necesare, mai ales pt resturi;

0 metoda prin coeficient electoral(Q) care exprimă nr de voturi necesare obținerii unui mandat;

0Metoda prin divizori –d’Hondt – 1878; Sainte-Lague – 1910; scrutinul in circumscrpții uninominale


III. Scrutinul mixt

0Combinații, în diferite forme, între scrutinul uninominal și cel de listă;

0Posibilități: 0 Mixarea geografică: uninominal pt zone cu nr. mic de locuitori și listă

pt zone cu nr. mare (dez.: reprezentarea partidelor cu dominantă rurală);

0 Combinarea celor 2 scrutine – parte a mandatelor uninominal prin scrutin uninominal cu un tur, parte a mandatelor listă (ex. Germania cu compensare, Rusia fără compensare))

0 Compensare – dacă un partid obține în circumscripția uninominală mai puține mandate decât ar presupune repectarea principiului proporționalității, i se acordă o compensare până la atingerea proporției rezultate din alegeri (pentru candidații de pe listă, în ordine)


C6 Organizarea și desfașurarea alegerilor

01. Cadrul legal:

0 Legea 35/2008, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului;

0 Legea 370/2004, pt. alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

0 Legea 33/2007, privind desfășurarea și organizarea alegerilor pet. Parlamentul European;

0 Legea 67/2004 pt. alegerea autorităților publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

0 Legea 334/2006 privind finanțarea activităților partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată

02. Stabilirea datei alegerilor

0 Se face de către Guvern, prin Hotărâre, pulbicată în M.Of. Partea I.

0 Aducerea la cunoștință publică se face cu cel puțin 90 zile înaintea datei votării;

0 Pt. alegeri parțiale, data desfășurării alegerilor se stbilește cu cel puțin 45 de zile înainte de data votării;

0 Alegerile au loc,într-o zi nelucrătoare


03. Stabilirea nr. și delimitarea circuscripțiilor și colegiilor electorale

0 Circumscripția electorala – cadrul organizatoric teritorial în care se desfășoară alegerile.

0 Sunt circumscripții: UAT (unități administrativ teritoriale), Municipiul București, o circumscripție specială pt românii de pretutindeni;

0 Colegiul electoral – subunitate a circumscripției în care este atribuit un mandat (utilizate numai pt Parlament);

0 Stabilirea nr. și delimitarea circuscripțiilor și colegiilor electorale se face de către Parlament, prin lege – în mod excepțional poate fi atribuită Guvernului;

0 Delimitarea și numerotarea colegiilor se actualizează (annual) de către Autotitatea Electorala Permanenta


0 4. Întocmirea listelor electorale și a registrului electoral

0 Listele electorale cuprind toți alegătorii cae își exercită dreptuol de vot în cadrul unei secții de votare;

0 Liste permanente – cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea arondată unei secții de votare;

0 Listele speciale cuprind toți cetățenii care își exercită dreptul de vot într-o altă secție de vot decât cea în care sunt înscriși pe listele electorale permanente;

0 Registrul electoral – bază de date centralizată care cuprinde toți cetățenii români, înclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit 18 ani, cu drept de vot;

0 Înscrierea cetățenilor din străinătate se face pe baza evidențelor Ministerului de Externe și a direcției pașapoarte


0 5. Constituirea birourilor și oficiilor electorale

0 Birou electoral – organism constituit pt buna desfășurare a alegeilor la nivel: național, de circumscripție și de secție de votare;

0 Sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot;

0 Candidații, soț/soție, rudele sau afinii până la gradul 4 nu pot face parte;

0 Oficiul electoral – organism constitutit la nivelul sectoareleor Mun. București;

0 Totalizează rezultatele la nivel de sector, dar nu constată rezultatul alegerilor;


0 Biroul Electoral Central – se înființează la nivel național:

0 Format din 5 judecatori de la ÎCCJ (prin tragere la sorți, în a 3-a zi de la stabilirea datei alegerilor), președintele și vicepreșdintele AEP și cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și electorale +un reprezennant desemnat de grupul minoritaților din Camera Deputaților;

0 Atribuții:

0 Aplicarea unitară a dispozițiilor legii electorale;

0 Stabilirea rezultatelor alegerilor;

0 Posibilitatea anulării alegerilor


0 Birou electoral de circumscripție – format la nivelul fiecărei circumscripții electorale din 3 judecători, 1 reprezentant al AEP și cel mult 9 reprezentanți ai partidelor politice;

0 Au atribuții cu priveire la oragnizarea și desfășurarea alegerilor la nivelul circumsripției și la stabilirea rezultatelor votării;

0 Birourile electorale ale secțiilor de votare – alcătuite din: 1 președinte și un locțiitor (magistrat sau jurist) și 7 membrii;

0 Desemnnarea lor se face cu 15 zile înaintea desfășurării alegerilor de către Președintele Tribunalului

C6 Organizarea și desfășurarea alegerilor

0 Birourile electorale ale secțiilor de votare din strainatate;

0 Constituite dintr-un președinte desemnat de șeful misiunii diplomatice și cel mult 7 membrii, stabiliți de președintele biroului electoral penru românii de pretutindeni, prin tragere la sorți dintre persoanelepropuse de partidele parlamentare;

0 6. Constituirea secțiilor de votare

0 Secțiile de vot – delimitări teritoriale ale populației organizate astfel încât toți alegători să poată vota într-o singură zi;

0 Se stabilește în 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii localităților împreună cu prefecții și cu structurile birourilor de evidență a persoanelor


0 Secțiile de votare rămân fixe;

0 Numerotarea secțiilor se face de AEP la nivelul fiecărui județ și al Mun. București;

0 Numerotarea secțiilor din străinătate se face de ministrul afacerilor externe, prin ordin;

0 Se organizează astfel:

0 În localitățile cu populație de peste 1500 de locuitori, câte o secție la 1500-2000 de locuitori;

0 În localitățile cu populație sub 1500 locuitori, o singură secție de votare;

0 În sate sau grupe de sate cu populație sub 1000 locuitori, dacă sunt situate la o distanță mai mare de 3 km. față de sediul sec’iei de votare din reședință


0 7. Propunerea candidaturilor

0 Candidat – orice persoană care participă la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori (partide, alianțe, organizații ale minorităților, independenți) pentru a obține un mandat;

0 Candidații independenți – persoane care participă al alegeri pentru a obține un mandat și care se autopropun, fiind susținuți de un nr. de alegători;

0 Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral; propunerile se depun la birourile elctorale, cel mai târziu cu 30 (pt Parlament) sau cu 40 de zile (pt. Președinte) îninte de data alegerilor;


0Propunerile de candidați se însoțesc, obligatoriu, de:

0 declarațiile de acceptare a candidaturilor datate și semnate;

0 Declarația de avere;

0 Declarația de interese;

0 Declarație pe propria răspundere, privind aparteneța sau neaparteneța la securitate, ca poliție politică.

0 Candidații independenți vor depune lista cu semnăturile de susținere;

0 Cetățenii pot renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturii. Renunțarea ulterioară va avea ca efect imposibilitatea înlocuirii candidatului de către partidul care l-a propus


0 8. Întocmirea buletinelor de vot și a ștampilelor

0 Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin HG, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, la propunerea AEP Si a MAI;

0 Semnele electorale se stabilesc de fiecare partid sau alianță cu 60 de zile înaintea alegerilor;

0 Semenle electorale pot fi diferite de sigla partidului!!

0 Semenele nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statu;lui român sau ale altor state, organisme internaționale sau culte religioase;

0 Semnul uni partid, alianță sau organizație, înregistrată legal după 1990, îi aparține și nu poate fi folosit de altcineva decât cu consimțământul prealabil al primului deținător.


09. Campania electorala

0 30 de zile înaintea alegerilor, în care partidele, alianțele, organizațiile își fac cunoscute ideile politice și-și promovează candidații;

0 Cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare;

0 Primarii stabilesc locuri special amenajate pentru afișajul electoral – locuri publice frecventate de cetățeni;

0 Competitorii elctorali și candidații au acces gratuit la serviciile publice de radio și tv, proporțional cu nr. de candidaturi depuse și rămase definitive


0 Restricții:

0 Mijloacele folosite în campanie nu pot contraveni ordinii de drept;

0 Este interzisă organizarea de activități electorale în unități militare;

0 Etse interzisă prezentarea, în ziua votării de sondaje realizate la ieșirea de la urne;

0 sunt interzise afișele elctorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce steagul național;

0 Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale


0 10.Desfașurarea votarii

0 Votarea are loc în secțiile de votare, în cabine special amenajate;

0 Votarea se desfășoară în intervalul orar 7-21;

0 Prezența oricărei persoane,în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă;

0 Pentru alegătorii netransportabili, se asigură urnă mobilă, în baza unei cerei scrise, însoțite de acte doveditoate;

0 Pot participa observatori interni (reprezentanți ai ONG) sau internaționali (reprezentanți ai organizațiilor străine acreditați de AEP)


0 11. Stabilirea rezultatelor și atribuirea mandatelor

0 Biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele preliminare, cel puțin o dată la 24 de ore;

0 Stabilirea rezultatelor se face în mod diferit, funcție de tipul de alegere:

0 Pt. Președinte de BEC;

0 Pt Parlament de BEC și birurile electorale de circumscripție;

0 Pt alegerile locale la nivelul birourilor electorale de circumscripție;


0 Atribuirea mandatelor

0 In mod diferit pt:

0 Președinte – vot uninominal într-unul sau două tururi de scrutin;

0 Parlament – colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporționale – în două etape:

0 1.la nivel de circumscripție;

0 2. la nivel național

0 Pt. alegerile locale – la nivelul circumscripției electorale


STATUL

0Definirea noțiunii;

0Evoluție istorica;

0Analiza elementelor constitutive;

0 Teritoriu;

0 Populație;

0 Suveranitate

0Abordare sistemica a noțiunilor definitorii;

0 Formă de guvernământ (formă de stat);

0 Structură de stat;

0 Regim politic;

0 Analiza sistemului constituțional român

C7 Statul. Definiție, istoric, elemente


0Evoluție istorica

0Statul în concepția antica:

0 Aristotel (384-322 îen):

0 Statul este locul binelui comun, este justificat moral pentru ca numai in interiorul sau omul poate duce o viata morala;

0 el creeaza cadrul in care se poate manifesta moralitatea;

0 Scopul guvernării este Binele; (Binele cui? – Aristotel – binele este scopul ultim al oricărei acțiuni);

0 Cetatea ideală – regim mixt care combina avantajele celor trei regimuri; aristocratie, monarhie si democratie

0 Platon (427-347 îen, app)

0 Statul este un model ce subzistă din ceruri;

0 Este în interesul meu ca individ sa fiu drept;

0 Cetatea are are trei clase –fiecare face o munca specifica, lucrul pentru care e inzestrat de la natura cel mai bine : clasa producatoare a muncitorilor, cea a paznicilor, care sunt datori sa faca ordine in cetate dar si sa asigure securitatea externa si cea a filozofilor care conduc intreaga activitate;

0 trei parti ale sufletului: partea apetenta, care isi doreste bunuri si placeri, partea inflacarata, unde se afla vointa si curajul si partea rationala care le domina pe celelalte doua –după cum filosofii domină celelalte doua clase.


0 Cetatea merge bine atat timp cât dreptatea se realizeaza (fiecare sta la locul lui facand lucrul la care se pricepe cel mai bine)

0 Aceasta cetate nu are legi- ceea ce spune filosoful e suficient.

0 Viziunea despre legi se schimba mai tarziu, optimismul lui Platon se diminuează si ajunge sa sustina ca pana la aparitia filosofilor care pot guverna fara legi e mai bine sa ascultam de legi.

0 Legile nu pot prevedea toate situatiile practice si de aceea ele sunt abstracte si interpretarea le face aplicabile la realitate. Avantajul regelui filosof este că el poate face fata unor probleme reale, bazandu-se pe ratiune si capacitatea sa de a cunoaste in timp ce ascultarea de legi abstracte poate duce la nedreptati.


0 Confucius (551-479 îen):

0 Statul avea " mandat divin" al imperiului - condus de o familie domnitoare cu conditia ca aceasta sa fie inteleapta si benefica, altfel isi pierde dreptul de a carmui daca este coruptă;

0 umanitatea îsi poate găsi fericirea doar într-o comunitate cooperantă de oameni liberi;

0 libertatea se dobândeste prin ratiune, gândire critică si actiune conform unor principii care să servească si individul si comunitatea;

0 un guvern bun este un guvern care nu conduce prin reguli stricte ce tin populatia sub control ci unul ce se bazeaza pe natura umana inerent buna.;

0 Într-un stat in care oameni sunt pedepsiti dacă încalcă legile, aceștia vor căuta sa se fereasca de pedeapsa fara rusine. Daca sunt condusi pe baza virtutilor si a sentimentului ca trebuie sa faca bine pentru a functiona in societate, oamenii vor fi umili si buni.


0 dacă nici cei multi, nici cei educați, nici cei cu bani, nici clericii, nici idealiștii nu au o justificare suficientă pentru a se impune în fața celorlalți, atunci în loc de care e cel mai bun regim întrebăm cum putem face sa evitam erorile și pe proștii care ar putea ajunge la guvernare???

0 Raspuns:

0 stabilind un algoritm prin care îi putem schimba fără violență- regimul democratic (definiție contemporana)


CONCLUZIE

0 Viziune diferită antichitate – contemporaneitate:

0 Democrația – antichitate – puterea celor mulți;

0 Contemporaneitate - tipul de guvernare care incearca sa evite erorile prin schimbarea pașnică a guvernantilor;

0 De ce?

0 Din imposibilitatea de a decide care este cel mai bun tip de regim și cine trebuie să ne conducă;


Evoluția conceptului de stat

1.abordarea teologica- ființa umană este imperfectă datorită păcatlui originar; omul nu va putea egala societatea divină. Statul este o formă de organizare dorită de divinitate, puterea este deținută în baza acordării de către divinitate a acestui statut special; (Nu poate exista viață divină fără ca unul dintre cei care conviețuiesc să nu fi primit autoritatea divină pentru a avea grijă de binele comun – Toma d’Aquino)


2. Abordarea filosofica –

0 Teoria patriarhala – statul aluat naștere direct din familie; între stat și familie diferența este numai de întindere și nu de substanță;

0 Teoriile contractualiste – asemănarea societății cu un organism uman; contractul social - Scopul contractului este evitarea conflictelor intre indivizi;

0 Ființele umane se nasc libere, egale și independente dotate cu rațiune; ele cedează o parte din libertatea lor unor reprezentanți care apară binele comun în numele tuturor;

0 Opoziția dintre diferitele interese particulare a făcut necesară apariția statului;

0 Statul reprezintă o comunitate de oameni regrupați sub imperiul rațiunii;

0 Statul este un element de suprastructură, rezultat al relațiilor economice de exploatare a proletariatului –apare statul socialist


3. Abordarea sociologica – definirea statului din perspectiva fenomenului social: “statul se identifică cu puterea pe care conducătorul acelui stat o exercită asupra supușilor săi”;

- definirea în dublu sens: aparat tehnic de guvernare vs societatea care se opune acelui aparat (putere vs opoziție)

3. Abordarea juridica – noțiune interdisciplinară care privește:

0 Dreptul intern – obiect de studiu pt dreptul constituțional:

0 Dreptul iternațional – ob. De studiu pt dreptul internațional public


0 Statul reprezintă o modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat

0 Etape:

0 Statul feudal – puterea concentrată la nivel central în mâinile monarhului sau ale unui grup restrâns;

0 Statul absolutist – capitalismul timpuriu, teorii liberale și contractualiste ;

0 Statul de drept și național – relația stat-națiune; unitate politică – unitate culturală;

0 Statul de drept și social – odată cu dezvoltarea capitalismului, apare nevoia de reglemenatre; puterea politică cunoaște o expansiune deosebită, apar noigenerații de drepturi


0 Funcțiile statului – legătura dintre un tip de activitate desfășurată în cadrul unui stat și finalitatea avută în vedere la organizarea activității:

1.Funcții interne și externe;

0 Funcții interne –activitățile pt. realizarea politicii statului în interiorul teritoriului;

0 Funcții externe – activități de realizare a politicii în raport cu alte state;

2.Funcții economice, culturale, sociale, represive;

3.Funcții legislative, executive, judecătorești –în legătură directă cu puterea de stat


Elementele statului:

0Teritoriul – delimitează cadrul geografic în interiorul căruia se execită puterea instituționalizată statal;

- elementul material care permite situarea într-un spațiu delimitat al unui stat;

0Populația – element indispensabil al statului;

- comunitate de indivizi care există pe un anumit teritoriu determinat;

0Suveranitate –trăsătură generală a puterii de stat;

- dreptul statului de a decide liber în treburile sale interne și externe;

- Supremația (intern) și independența (extern) puterii în realizarea voinței guvernanților


0 Forma de guvernamant = modul în care sunt constituite și funcționează organele statului prin care se realizează puterea publică;

0 Este raportată la:

0 Trasaturile șefului de stat (alegere, prerogative);

0 Raporturile cu puterea legislativa (control, demitere)

0 Tipuri de forme de guvernamant:

1.Monarhia - șeful statului este un monarh (rege, împărat, prinț, domn);

- cea mai răspândită formă de guvernământ

C8. Statul. Forme de guvernamant

0 Tipuri de monarhii:

0 Monarhie absoluta – putere discreționară în stat a monarhului;

- existentă până la începutul sec XX;

0 Monarhie constituționala –monarh cu puteri limitate de constituție;

0 Monarhie parlamentara dualista - monarhul și parlamentul se află pe poziții de egalitate;

- formă a monarhiei constituționale

0 Monarhie parlamentara contemporana – caracter mai mult simbolic al monarhului; (Belgia, Olanda, țările scandinave)


2. Republica – forma de guvernământ în care cetățenii se guvernează prin reprezentanți (președinte și parlament);

0 Tipuri de republica:

0 Parlamentara - șeful de stat este ales de către parlament;

Italia, Austria, Germania, Finlanda;

0 Prezidențiala - șeful de stat este ales de către cetățeni

-direct;

- prin colegii elective

0 Președintele este situat pe o poziție egală cu parlamentul;

0 Are prerogative puternice; poate fi și șeful guvernului


0Forma de guvernamant în statul roman

01859 – formarea statului unitar român (șef de stat – domn);

01866 – formă de guvernământ – monarhia (domn până în 1881, apoi rege);

01947 – republica – consacrată prin constituțiile din 1948, 1952, 1965;

01989 – se păstrează forma de guvernământ republica


0 Structura de stat - organizarea puterii în raport cu teritoriul

0 Forme:

0 State unitare (simple)

0 Un singur rând de organe centrale (un parlament, un guvern, un organ judecătoresc);

0 Avantaj: Dreptul este aplicat uniform pe întreg teritoriul statului

0 După cum se exercită puterea :

0State centralizate – prin intermediul autorităților centrale; autoritățile locale sunt subordonate celor centrale;

0State descentralizate – autoritățile locale au competențe decizionale proprii;

0Ex: România, Bulgaria

C8. Statul. Structura de stat

0 Statul compus (federativ, uniolnal)

0 Format din două sau mai multe state membre;

0 Au două rânduri de organe centrale de stat (organe;e federației și organele statelor membre);

0 Statele membre își păstrează o anumită independență;

0 Existența a două cetățenii care se implică reciproc;

0 Ex: Elveția, Canada, Brazilia, Germania, Austria;

0 În interiorul lor apar tendințe antagoniste:

0 De centralizare- din partea federației;

0 De descentralizare – din partea statelor


0 Asociații de state – nu dau naștere la state noi;

0 Sunt forme al evieții internaționale;

0 Funcționează pe baza tratatelor internaționale;

0 Statele membre își păstrează independența;

0 Uniunea personala: - asociație de mai multe state independente care au în comun șeful statului;

0 Uniunea reala – asociație de state în care există comune:

0 șeful statului;

0 Alte organe de stat

0 Confederația de state – nu dă naștere la un stat nou;

0 Statele urmaăresc realizarea unor scopuri comune: economice, financiare, politice etc


0 Art. (1) România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

0 (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

0 (3) România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

0 (4) Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si judecătorească – în cadrul democratiei constitutionale.

0 (5) În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie

C8. Statul. Caracterele statului roman

0 Romania – stat național

0 Trăsătură care vizează populația;

0 Rodul unui proces istoric îndelungat, dominat de lupta pt independență;

0 Subliniază originile istorice ale statului și națiunii române;

0 Romania – stat suveran și independent

0 Suveranitatea=independență (extern)+supremație (intern);

0 Își găsesc garanții în economie, forțele armate, capacitatea de apărare;

0 Independența statului a constitutit mereu un element principal al voinței populare


0 Romania – stat unitar și indivizibil

0 Caracterul unitar vizează teritoriul – pe teritoriul României este organizată o singură structură statală;

0 Statul român are o singură constituție, o singură cetățenie, un singur rând de organe de stat;

0 Întreaga organizare statală este prevăzută prin constituție;

0 Caractreul indivizibil privește toate cele trei elemente ale statului în ansamblu dar și pe fiecare în parte;

0 Reglementat din 1866 – rămâne reper al unității statului;

0 Pt asigurarea caracterelor unitar și indivizibil Constituția prevede: “pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine”


0 Romania – stat de drept;

0 Replică a statului despotic;

0 A apărut când s-a considerat că atât autoritățile cât și guvernanții tebuie să se supună aceclorași reguli;

0 Garantarea libertăților prin norme juridice;

0 Raționalizarea exercitării puterii de către autorități;

0 Subordonarea statului fața de drept – domnia legii;

0 Respectarea legii de către toți (art. 1);

0 Repararea unui act injust nu se poate realiza decât prin procedee legale care să nu contravină dispozițiilor constituționale sau obligațiilor ce decurg din tratate


0 Romania – stat democratic și social;

0 Regimul politic este unul democratic;

0 Caracter democratic – autoritățile se întemeiază pe voința poporului;

- proclamarea anumitor libertăți publice;

0 Respectarea ființei umane și a statului de drept

0 Romania – stat social

0 Statul modern imprimă acțiunilor sale un conținut social;

0 Intervine și ia măsuri care să realizeze binele comun;

0 Protejează pe cei slabi, intervine în sectoarele economice aflate în criză etc;

0 Exprimat prin prevederi constituționale: art. 32, 34, 41, 47 etc

(garantarea dreptului la învățătură, protecția copiilor, protecția persoanelor cu handicap, asigurarea igienei și sănătății publice)


Teme referate 1. Originea și evoluția principiului separației puterilor în stat; 2. Autoritatea și legitimitatea – concepte politice; 3. Argumente pro și contra principiului separației puterilor în stat; 4. Mandatul parlamentar și actele Parlamentului României; 5. Bicameralism versus unicameralism; 6. Mandatul și alegerea Președintelui României; 7. Răspunderea Președintelui României; 8. Procedura adoptării legilor; 9. Proceduri legislative speciale; 10. Evoluția sistemelor electorale în România; 11. Procedura alegerilor locale; 12. Procedura alegerilor generale; 13. Controlul legislativului asupra executivului; 14. CSM; înființare, organizare, atribuții; 15. Avocatul Poporului; înființare, organizare, atribuții; 16. Curtea Constituțională; înființare, organizare, atribuții; 17. Principiile organizării și funcționării puterii judecătorești în România; 18. Controlul de constituționalitate asupra legilor. Studiu de caz; 19. Excepția de neconstituționalitate

teme studiate în sem. 2 - sjse-ct. · pdf filepartide suple – parlamentarii...

Documents