2

Cuprins

Introducere ................................................................................................................. 4

Metodologia utilizată ................................................................................................... 4

Poziţia geografică . Limite ............................................................................................ 5

Capitolul I .................................................................................................................. 6

Factorii naturali şi socio-economici care influenţează modul de utilizare al terenului ............... 6

1.1. Factorul lito-geologic ........................................................................................................ 6

1.1.1 Incadrarea generală a teritoriului ................................................................................. 6

1.1.2 Prezentarea principalelor formaţiuni geologice ............................................................ 6

1.1.3 Influenţa factorului geologic în utilizarea terenurilor ................................................... 7

1.2. Factorul morfologic ......................................................................................................... 8

1.3.1. Caracteristicile principalelelor elemente climatice .................................................... 12

1.3.3. Fenomene meteorologice deosebite .......................................................................... 14

3.3.4Influenţa factorului climatic asupra utilizarii terenurilor ............................................. 15

1.4. Factorul hidrologic ........................................................................................................ 16

1.4.1Apele de suprafaţă ...................................................................................................... 17

1.4.2Apele subterane .......................................................................................................... 17

1.4.3 Ape subterane de adâncime ....................................................................................... 18

1.5 Învelişul biotic ................................................................................................................. 19

1.5.3 Influenţa vegetaţiei şi a faunei în utilizarea terenurilor ............................................... 20

1.6. Factorul pedologic .......................................................................................................... 21

1.6.1 Prezentarea principalelor categorii de soluri şi influenţa lor asupra utilizării terenurilor

.......................................................................................................................................... 21

1.7. Factorii tehno-economici ................................................................................................ 22

Capitolul II .............................................................................................................. 24

Evolutia modului de utilizare a terenurilor ...................................................................... 24

2.1. Raportul dintre aşezare şi cadrul natural ......................................................................... 24

2.2. Tipologia aşezării ........................................................................................................... 24

3

2.3. Originea şi evoluţia istorică ........................................................................................... 25

2.4. Evoluţia teritorială a aşezării .......................................................................................... 26

2.5. Evoluţia modului de utilizare a terenurilor ..................................................................... 28

Capitolul III ............................................................................................................. 30

Dinamica utilizarii terenurilor evidentiata prin analiza spatio-temporală (1970-2004) ............. 30

3.1. Mutaţii evidenţiate în cadrul terenurilor arabile .............................................................. 34

3.2. Mutaţii evidenţiate în cadrul suprafeţelor ocupate de păşuni şi fâneţe .............................. 38

3.3. Mutaţii evidenţiate în cadrul vetrei aşezării ..................................................................... 39

3.4. Mutaţii evidenţiate in cadrul suprafeţelor ocupate de caile de comunicaţie ...................... 41

3.5. Mutaţii evidenţiate in cadrul suprafeţei ocupate de păduri ............................................... 43

3.6 . Evaluare cantitativă a mutaţiilor intervenite în cadrul componentelor structurii fondului

funciar în perioda analizată .................................................................................................... 44

Capitolul IV ............................................................................................................. 46

Optimizarea organizarii teritoriului ............................................................................... 46

Concluzie ................................................................................................................ 50

Bibliografie selectivă ................................................................................................. 52

4

Introducere

Scopul acestei lucrări este evidenţierea evoluţiei şi tranziţiei utilizării terenurilor după o

perioadă de 50 de ani de economie centralizat-planificată şi trecerea la o noua evoluţie după

1990, in comuna Frătăuţii Noi. Obiectivul principal al studiului l-a constituit rolului pe care il au

factorii naturali şi socio-economici asupra dinamicii şi evoluţiei utilizării terenurilor.

Sursele de informare au fost diverse.În primul rând surse statistice(recensăminte, anuare

statistice, etc.),surse documentare istorice(documente istorice).lucrări din arhivele statului

(judetul Suceava) , alte referinţe bibliografice de la Biblioteca Centrală a Universităţii şi a

Facultăţii de Geografie.Datele culese de la Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, de la

Institutul Naţional de Statistică Bucureşti au fost prelucrate cu ajutorul programelor informatice.

Metodologia utilizată

Majoritatea hărtilor prezente în lucrare au fost realizate cu ajutorul pachetului SIG(realizat de

Microimages Inc.,Lioncoln,Ne, USA) denumit TNTMips V. 6.7,existent la Departamentul de

Geografie al Facultăţii.

Baza cartografică şi digitală a fost compusă din:

-hărţi topografice scara 1:5000 ediţia 1970;

-hărţi aeriene ,anul 2004;

-harta cadastrală 1:25000;

-fotografii preluate de pe staţia orbitală ; (sursa:Google Earth)

-hărti sovietice 1:100000,anul 1875;

-hărţi austriece 1:1000000 anul 1910;

Utilizând tehnici SIG, pe baza materialului cartografic prezentat mai sus am realizat pentru prima

dată pentru arealul cercetat Modelul Numeric al Terenului –MNT(traducere din engleză a DEM-

Digital Elevation Model ). Din acest model al terenului derivă următoarele hărţi morfometrice ţi

morfografice harta pantelor,harta expoziţiei versanţilor,harta treptelor hipsometrice.

5

Poziţia geografică . Limite

Comuna Fratautii Noi este situată in partea nord-estica a Depresiunii Rădăuţilor

(unitatate componentă a Podisului Sucevei ), având drept coordonate 47° 55’ latitudine nordică

şi 25 °51’ longitudine estică.

Din punct de vedere administrativ- teritorial zona studiată aparţine in întregime

judeţului Suceava. Este situată în extremitatea nordică a judeţului Suceava la 9 km de orasul

Vicovu de Sus, 11 km de Rădăuţi si 21 km de Siret, pe drumul judeţean DJ 178C. Comuna

Frătăuţii Noi cuprinde două localităţi : satele Frătăuţii Noi si Costisa.

Limita nordică este reprezentată de graniţa cu Ucraina,pe o lungime de 9 km. La vest,

Frătăuţii Noi se învecinează cu comuna Bilca, la sud cu comuna Frătăuţii Vechi si satul Hurjuieni

din comuna Gălănesti,iar în partea sud – estică cu satul Iaz din comuna Dornesti si satul Vicşani

din Museniţa. Limita estică si nord – estică este repezentată de satul Climăuţi.

Teritoriul comunei este străbătut de DJ 178C, care face legătura cu municipiul

Rădăuţi si orasul Vicovu de Sus si DJ 291A, ce asigură legătura comunei Frătăuţii Noi cu orasul

Siret, ambele având o lungime de 18 km.

Fig nr. 1 Pozitia comunei Frătăuţii Noi în cadrul judetului Suceava-a) şi in cadrul României-b)

6

Capitolul I

Factorii naturali şi socio-economici care influenţează modul de utilizare al

terenului

1.1. Factorul lito-geologic

1.1.1 Incadrarea generală a teritoriului

Din punct de vedere geologic, zona de studiu aparţine Platformei Est. Partea de platforma

pe care se află situată, este in linii mari mai tânară(probabil proterozoic). Aceasta are un

fundament cristalin vechi, podolic, cutat şi faliat, scufundat la adâncimi din ce in ce mai mari spre

sud si vest şi acoperit de o stivă sedimentară groasă , formată din roci paleozoice, mezozoice şi

terţiare , necutate, cu numeroase discordanţe stratigrafice între ele. (Ionesi L.,1989).

1.1.2 Prezentarea principalelor formaţiuni geologice

Pe teritoriul comunei se remarcă unităti de platformă(nisipuri,pietrişuri,argile,marne,gresii)

prin depozite cuaternare şi depozite sarmaţian inferioare.

Buglovianul,primul etaj al Sarmaţianului,are o grosime de aproximativ 900m, grosime

determinată pe baza forajelor efectuate la Marginea şi Frătăuţi (Bica Ionesi,1968).Volhinianul

urmează transgresiv peste Buglovian. În Volhinian s-a produs acumularea de depozite fluvio-

deltaice de rudite şi nisipuri.

Volhinianul (Sarmaţianul inferior) ocupă în întregime zona studiată. În principal stratele

volhiniene cu grosimi care cresc de la câţiva metri în nord, până la 600-800 m în sud, sunt

alcătuite din succesiuni monotone de marne, argile, nisipuri fine cu unele intercalaţii gresoase

mai dure . Peste depozitele volhiniene, în albii, lunca şi pe terasa râului Suceava se întâlnesc

formaţiuni cuaternare (pleistocene şi holocene)1. Prundişurile şi nisipurile din terasele mai înalte

de 100 m altitudine relativă sunt considerate de vârstă pleistocenă. Bolovănişurile, prundişurile şi

nisipurile din albii, lunci şi de pe terasele mai joase de 100 m sunt de vârstă holocenă. Aceste

1 . Bârgu Gh.,Mocanu A.,(1984)-Geologia Moldovei –stratigrafie şi consideraţii economice ,Ed.

Tehnică,Bucureşti(pg. 156).

7

depozite, contribuie în mare măsură, la formarea și evoluția actuală a reliefului prin procese de

versant, pluviodenudare, eroziune torențială, alunecări etc.

În timpul Sarmaţianului a predominat sedimentarea clasică(argile,silite,nisipur şi pietrişuri

). Depozitele aparţinând Holocenului sunt de natură aluvială în lunca Sucevei,alcătuite din

pietruşuri şi nisipuri.

1.1.3 Influenţa factorului geologic in utilizarea terenurilor

Resursele minerale ce revin zonei studiate sunt legate de cuvertura sedimentară

aşternută peste sediment,astefel aceasta zona este lipsită de substanţe utile. Din punct de vedere

litologic, importanta prezinta prin calitaţile pe care le au argilele,nisipurile şi pietrişurile.

Argile bugloviene se exploatează la Costişa,din care se prepara vestita ceramică neagră

de Marginea. Rezervele estimate de specialişti sunt 75000 m3 argilă exploatabilă. Aceste

depozite sunt situate pe malul stâng al râului Suceava ,la marginea satului Costişa. Profilul este

deschis pe aproximativ 17 m ,având in bază o argilă vânătă cu o grosime de cca 5m ,peste care

urmează un nivel nisipos şi unul greyos(2m),apoi urmând un alt strat de argilă vânătă gros de 10

m acoperit de sol.

Analiza granulometrică (V. Erhan,L. Olaru, N. Iorga,1983) a constatat că fracţiunea

argiloasă deţine o pondere de 44%. Calitaţile practice ale acestor argile sunt date de compoziţia

mineralogică preponderant caolitică cu adaosuri hidromicacee şi cantitatea redusă de carbonat si

destul de importantă de oxizi de fier, cu character granular fin.

O resursă importanta a zonei o reprezinta nisipurile şi pietrişurile care apar in asociere in

aluviunile şi terasele Sucevei. Exploatări de balast s-au facut in decursul timpului şi la Costişa.

Importante mai sunt şi unele concetrări stratigrafice din profunzime,la adâncimi mai mari,care ar

putea cantona acvifere importante, nefiind exclus ca în unele roci magazin de aici să se descopere

şi petrol.

Specificul litologic al teritoriul cercetat , în urma intensificării modului agricol de

utilizare a terenurilor, a determinat activizarea proceselor gravitaţionale (alunecări de teren,

eroziunea). Aceste procese contribuie la degradarea terenurilor.

Din punct de vedere seismic, zona este în perimetrul Est – Comuna Frătăuţii Noi fiind

situată, conform hărţii tectonice, pe un fundament cristalin străvechi, afectat de cutări

precambriane, acoperit cu o cuvertură sedimentară din cadrul plăcii tectonice esteuropene.

Adâncimea de îngheţ maxim este de 1,10 m.

8

1.2. Factorul morfologic

Comuna Frătăuţii Noi este situată în nordul judeţului Suceava, în zona colinară, pe

partea stângă a râului Suceava, la frontiera cu Ucraina. Cea mai înaltă cotă de pe teritoriul

comunei este de 444m, iar cea mai joasă este de 357m. Se remarcă existenţa următoarelor dealuri

2:

- dealul Găvanei (440m)

- dealul Dumbrăvii (442m)

- delul Horăit (416m),

- dealul Mitoc (403m),

- dealu Tahanău (416m) si

-dealul łigănasul (444m);

3.2.2. Influenţa caracteristicilor morfometrice şi morfografice adupra utilizării terenurilor

Unul din principalii factori naturali cu influenţe semnificative asupra modului de

utilizare a terenurilor este relieful. Suprafaţa comunei se afla in totaliate integată in Depresiunea

Radăuţuilui,unitatate geografică componentă a Podişului Sucevei.

Categoriile genetice şi caracteristicile morfologice ale acestuia contribuie în mod direct

la formarea structurii fondului funciar, îndeosebi, a categoriilor de terenuri agricole, determinând

posibilităţile de ameliorarea acestora şi de utilizare a tehnologiilor avansate în producţia agricolă.

Fiecare categorie de relief dispune de un anumit "potenţial economic", care imprimă un anumit

mod de utilizare a terenurilor. Influenţa reliefului asupra modului de utilizare a terenurilor se

realizează, în mare parte, prin intermediul caracteristicilor sale morfometrice: altitudine, grad

defragmentare, declivitatea sau panta şi forma versanţilor.

2 Lupu-Bratiloveanu N.,(1992)-Podişul Sucevei. Geografie umană,Iaşi.

9

0 10 20 30 40 50

<360

360-380

380-400

400-420

420-440

>440

Ponderea (%)

Altitudinea. În funcţie de altitudine, se pot evidenţia câteva etaje care au următoarea

pondere din suprafaţa totală :

Suprafaţă Trepte hipsometrice

≤360m 360-380m 380-400m 400-420m 420-440m ≥440m

% 2% 9% 36% 41% 10 % 1%

Tabel nr. 1 Ponderea suprafeţelor treptelor hipsometrice in comuna Frătăuţii Noi;

Din graficul realizat pe

baza modelului numeric al terenului,

reise faptul că 41% se caracterizează

prin altitudini de 400-420m

,reprezentând ponderea cea mai

ridicată din suprafată , urmata de

36% altitudini cuprinse între 380-

400m. Etajarea verticală a reliefului,

prin modificări topoclimatice se

manifestă şi asupra lumii organice a

solului, creând un anumit potenţial

natural Fig. nr2 Ponderea claselor de altitudine specific anumitelor trepte

de relief.

Astfel, paralel cu creşterea altitudinii se înregistrează majorarea cantităţii de

precipitaţii, fenomen caracteristic, îndeosebi pentru versanţii cu expoziţie vestică şi nordvestică.

Are loc de asemenea şi repartiţia etajată a tipurilor şi categoriilor de soluri, care contribuie la

modificarea structurii fondului funciar. De regulă, în aşa caz, se observă diminuarea ponderii

terenurilor arabile şi creşterea ponderii plantaţiilor multianuale. Altitudinea reliefului se

manifestă diferenţiat şi în specificul repartiţiei altor categorii de terenuri. Peisajele silvice, de

regulă, se situează la altitudini de peste 420 m (datorită cantităţilor mai mari de precipitaţii), pe

când terenurile antropizate predominant sunt prezente la altitudini mai joase 380-400 m (aşa cum

sunt de exemplu, construcţiile hidrotehnice, majoritatea intravilanului).

10

0 10 20 30

< 1

1 – 3

3 – 5

5 – 10

10 – 15

15 – 25

> 25

pondere (%)

clas

a d

e p

antă

(°)

Un alt indice morfometric important al reliefului îl reprezintă gradul de fragmentare

exprimat prin densitatea fragmentării şi energia reliefului, care determină, în mare parte, structura

fondului funciar şi a terenurilor agricole, posibilităţile de ameliorare a acestora, gradul de

mecanizare a lucrărilor agricole, dimensiunile şi configuraţia solelor. Fragmentarea medie a

reliefului este de 0,75 km/km2 .

Gradul de fragmentare a reliefului se manifestă în modul de utilizare a resurselor

funciare: cu cât valoarea acesteia este mai mare cu atât este mai mică ponderea terenurilor

agricole. Comuna prezinta un grad de fragmentare scăzut ceea ce implica ponderea mare, de 66%

a arabilului din suprafaţa agricolă totală. În cadrul terenurilor agricole, sub influenţa altitudinii şi

a gradului de fragmentare, se înregistrează o creştere relativă a ponderii plantaţiilor multianuale, a

pajiştilor şi o scădere apreciabilă a ponderii arabilului. Astfel, paşunile şi fâneţele sunt răspândite

în zone mai înalte ale teritoriului. Gradul sporit al fragmentării verticale a reliefului contribuie la

diminuarea ponderii suprafeţelor plane şi la creşterea suprafeţelor înclinate a versanţilor.

Influenţa versanţilor asupra activităţii umane se manifestă prin intermediul unor aşa caracteristici

cum sunt înclinarea sau panta, expoziţia, forma şi lungimea. În baza modelului numeric al

terenului a fost apreciată ponderea versanţilor cu diferită înclinare(fig. nr. 3).

Din graficul prezent putem desprinde

observaţia că predomină versanţii de 5-10°

suprafaţa cărora alcătuieşte 25% din

suprafaţa totală,dar este foarte apropiată de

ponderea versanţilor cu înclinare 1-3°,24 %

din suprafaţa totală. Suprafeţele plane sau cu

panta sub 2º sunt cultivate preponderent cu

plante anuale. Cu creşterea gradului de

fragmentare şi a valorii înclinării versanţilor

sporeşte şi ponderea culturilor păioase care,

formând un înveliş mai compact, protejează

solul de la eroziune. Pe terenurile cu panta de 10-15° creşte ponderea plantaţiilor multianuale.

Gradul de înclinare are vădite implicaţii şi în realizarea lucrărilor agrotehnice. Pe măsura creşterii

acesteia, mecanizarea agriculturii devine din ce în ce mai dificilă, ajungându-se ca la panta de

peste 22º ea să fie practic imposibilă. De altfel, cu fiecare grad mai mare a pantei versantului

11

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

N NE E SE S SV V NV

po

ned

ere

(%)

clasa de orientare a versanţilor

productivitatea tractoarelor scade şi se înregistrează creşterea consumului de carburanţi. Însă şi

terenurile plane dispun de unele caracteristici inoportune. Drenarea slabă a acestora, în unele

cazuri, conduce la stagnarea apelor, determinând procesele de tasare, formarea solurilor slab

productive hidro-halomorfe, care necesită lucrări suplimentare de ameliorare etc.

Valoarea pantei versanţilor influenţează şi amplasarea diferitelor construcţii. În

condiţiile când panta depăşeşte 20º, teritoriul nu este favorabil pentru amplasarea acestora.

Amplasarea optimă construcţiilor, precum şi a obiectelor liniare (căi de transport), se consideră

pe elementele de relief orizontale şi suborizontale (suprafeţele de interfluviu, podurile teraselor).

O altă caracteristică

importantă a reliefului este

expoziţia versanţilor care, pararel

cu valoarea pantei, determină

regimul caloric, cantitatea de

umezeală şi, în consecinţă,

diferenţieri ale specificului

vegetaţiei, solurilor cât şi ale

proceselor de modelare.

Fig. nr 4 Ponderea claselor de orientare a versanţilor

Calculele efectuate în baza modelului numeric

al terenului denotă că versanţii cu expoziţie

nord-estică deţin ponderea cea mai mare, din

suprafaţa totală,30,49%,cei cu expoziţie sud-estică

27,31%,estică-15,90%,expoziţie sudică 15,15% ,

expozitie nordică 6%,sud-vestică 5,1% ,iar

versantii cu expoziţie vestică şi nord-vestică cu

cele mai mici ponderi, respectiv 0,05 % şi 0.04

%.(fig.nr. 5).

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

12

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Series1 -2,91 -2,94 1,62 7,71 13,37 16,45 18,4 17,6 16,1 7,41 1,3 -1,5

-5

0

5

10

15

20

°C

1.3. Factorul climatic

Poziţia geografică a localităţii în nordul ţării si altitudinea relativă a reliefului

determină caracterul răcoros al climei, aceasta fiind temperat-continentală. Clima comunei

Frătăuţi Noi este determinată de miscarea maselor de aer, în principal cele care vin dinspre vest,

nord sau est. Caracterul de climă temperat continentală este evidenţiat si de temperaturile medii

lunare, temperaturile extreme sau amplitudinile termice.

1.3.1. Caracteristicile principalelelor elemente climatice

Temperatura medie anuala la statia meteorologică Rădauţi este de 7,7° C. Zona se

caracterizeaza prin predominanţa unor ieri reci , cu temperaturi medii de – 3 °C şi veri nu prea

calde cu temperaturi medii de 17,5° C. Luna cea mai calda a anului este iulie (18,4°C ),iar cea

mai rece februarie (-3 °C),amplitudinea termica fiind de 21,4°C 3.

Fig. nr.6 Temperatura medie multi-anuală la staţia meteorologică Rădăuţi(1993-1994)

În anotimpurile de tranziţie(primavara şi toamna) diferenţele termice depăşesc 9° C

(septembrie –octombrie) si 6 °C (martie-aprilie),in timp ce vara şi iarna exista o variaţie mică de

la o luna la alta(1-2° C).

3 Erhan E.,(1988)- Consideraţii asupra precipitaţiilor atmosferice din partea de est a Romaniei,

Lucrari de seminar geografic-Dimitrie Cantemir,Iaşi.

13

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm 17,36 18,2 23,19 49,82 70,24 87,03 82,62 69,93 41,13 26,96 25,68 23,41

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

mm

Temperatura medie zilnică coboară sub 0° C trecerii temperaturii medii zilnice peste 0°

C este perioada 1-11 martie. In luna mai temperatura medie lunară depaşeşte 10 C şi durează

până în septembrie, culturile agricole avand condiţii prielnice pentru a ajunge la maturitate în

timp normal. Data trecerii peste temperatura de 5 °C este 1 aprilie iar cea peste 10° C în perioada

21 aprilie -1 mai ). Numărul mediu al zilelor cu temperaturi peste 10° C este 160-180 zile pe

an,iar temperatura trece peste 15 °C in perioada 11-21 mai şi sub 15° C în prima jumatate a lunii

septembrie. Numarul de zile tropicale este in medie de 8 iar a celor de vară de 45,cea mai mica

valoare din Podişul Sucevei.

Cantitea medie anuală de precipitaţii este de 660 mm/an. Media este mai mare decat cea

înregistrată pentru tot podisul Moldovei (610 mm -N. Lupu 1991). Cea mai mică cantitate de

precipitaţii se înregistrează in luna ianuarie (15,6 mm) care asociată cu temperaturi negative

poate cauza compromiterea culturilor agricole,solul fiind aproape dezgolit neasigurând protecţie.

Fig. nr.7 Precipitaţii medii multi-anuale la staţia meteeorologică Rădăuţi (1993-1994)

În luna iunie datorită adveţiei maselor de aer de origine atlantică se înregistrează

cantitatea maximă de precipitaţii si anume 87,03 mm. Numarul de zile cu ninsoare este de 40 pe

an, cele cu strat de zăpadă de 75 zile pe an,numarul de zile cu roua de 118 pe an, iar cele cu ceaţa

30 zile pe an.Umiditatea relativă in cadrul depresinunii este ridicată 80%, nici o lună a anului

neavând sub 70%. Direcţia dominantă a vanturilor este NV. Viteza medie a vântului este de 3,1-

4,5 m/sec. Se produc si vânturi violente datorită apariţiei unor minime de presiune,deasemenea şi

14

brizele de munte care in timpul nopţii transportă aerul azonat din zona montană in depresiune 4.

Durata medie de stralucire a soarelui este de 2203 ore anual, cu 537 ore în luna iulie, valoarea

maximă, în timp ce în luna august 25 ore. Cea mai scurtă durată de stralucire o are luna

decembrie, cu 77 ore. Fracţia de insolaţie este de 0,46. In medie sunt 80-100 de zile cu cer senin

,110-120 zile cu cer noros şi 140- 160 zile cu cer acoperit.

1.3.3. Fenomene meteorologice deosebite

În funcţie de factorii genetici şi de modul cum se asociză, elementele vremii pot genea

diferite fenomene atmosferice. Fenomenele meteorologice mai importante, în primul rând

datorită impactului in cea mai mare parte negativ, care se produc frecvent in zona comunei

Fratauţii Noi sunt:ceaţa, bruma, chiciura, poleiul, viscolul, roua şi grindina. În medie numarul de

zile cu roua este de 118 pe an, cele cu ceaţa 30 zile pe an,iar numarul de zile cu bruma este de 55

pe an.

În localitatea Frătăuţii Noi au fost înregistrate în ultimii ani si căderi masive de

precipitaţii. Astfel , prin Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone

calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005, pentru cele

două sate componente ale localittţii Frătăuţii Noi s-au determinat următorii indicatori:

o Satul Frătăuţii Noi – grad de afectare 2,6

o Satul Costisa, -grad de afectare 2,1.

În ceea ce priveste calitatea aerului, în conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului

si Gospodăririi Apelor nr. 346/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii

1 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor si zonelor

pentru evaluarea calităţii aerului în România, comuna Frătăuţii Noi este cuprinsă în lista zonelor

unde nivelul concentraţiei pentru pulberi în suspensie (PM10) este între valoarea limită si

valoarea limită plus marja de toleranţă.

4 Popovici D. ,Ciufu T, Ciubotariu C., Davidescu Gh.,Pascal B.,Pajistile din Bucovina,Ed. Helios ,1996.

15

3.3.4Influenţa factorului climatic asupra utilizarii terenurilor

Factorul climatic joacă un rol important în dezvoltarea agriculturii, formarea

suprafeţelor acvatice, amplasarea aşezărilor umane, dezvoltarea formaţiunilor vegetale. Zona

studiată , în ansamblu , nu prezintă un potenţial climatic prea favorabil pentru anumite plante de

cultură (porumb,grau) sau pentru pomicultură . Aceasta se explica prin indicatorii prezentaţi mai

sus, care sunt foarte importanţi pentru diferite culturi agricole, astfel valorile mici ale acestora

faţa de constanta termică a plantei de cultură reprezintă o restricţie . Variatiile mari de

temperatura din ultimii ani au dus la pagube în ceea ce priveşte cultura de porumb, întrucât nu

ajunge la maturitate. Temperaturile minine absolute zilnice(sub 0° C ) care în aceasta zona mai

apar şi în luna mai are efecte negative asupra culturii legumelor si pomiculturii ajungând să

compromit producţia din acel an sau chiar o perioadă după. Frecvenţa brumelor are deasemenea

un rol restrictiv şi influente negatice asupra culturilor. Numarul de zile cu bruma este de 55 pe an,

prima brumă se manifestă in a 3a decadă a lunii septembrie iar ultima brumă in a 3a decadă a

lunii aprili(nefiind excluse şi cele din prima parte a lunii mai). Brumele târzii din a doua decadă

a lunii aprilie şi temperaturile minine absolute zilnice au efecte negatice asupra unor pomi

fructiferi, întrucât înflorirea mărului se produce in mod normal în perioada 7-10 mai.

Deasemenea, persistenţa unor temperaturi cu valori sub -24C in timpul iernii(mai rar, odata la 5-6

ani) produce ingheţarea unor culturi sau arbori fructiferi, influentând negativ dezvoltarea lor5.

Regimul temperaturii aerului este influenţat de circulaţia atmosferică nord şi

nord-estică cu vânturi care se afla sub influenţa anticiclonului asiatic (mase de aer uscat) şi mai

mult a anticiclonului atlantic (cu mase de aer umed) . Prezenţa inversiunilor termice este

evidenţiată de temperaturile minime zilnice (medii) din luna ianuarie când la Rădăuţi se

inregistrează valori mai scazute decât pe Rarău(-10,4° C faţa de -10°C). Viaţa plantelelor este

influenţata de temperatura aerului şi a solului. Spre exemplu grâul, orzul, ovăzul au pragul de

germitaţie la 1-2 °C (temperaturi care trebuie sa se menţina 15-20 de zile consecutiv). Producerea

de anomalii termice prin care temperaturile devin pozitive pe timpul iernii iar apoi revin la valori

negative, declanşează unele fenofaze care duc la compromiterea culturilor.

În ceea ce priveste distribuţia precipitaţiilor prezentată anterior,rezultă faptul că nu

crează probleme culturilor din comuna Fratauţii Noi întrucât fazele de creştere coincid cu

5 Diferitele fenofaze ale plantelor de cultură :semănat,răsărit,apariția spicului, înflorirea,înfrunzirea,coacerea fructelor ,în cazul vegetației lemnoase ,nu se declanşează dacă temperatura aerului nu atinge pragul minim caracteristic fenifazei respective(numit minimul biologic al fenofazei sau "zero de germenație","zero de înflorire")

16

maximele de precipitaţii. Unele consecinţe negative asupre culturilor sunt provocate de

temperature negatice mari sau vanuri care spulberă zăpada. Perioada de seceta este scurtă si rară

maxim 20 de zile (e. Erhan ,1983) insă precipitaţiile în cantitaţi mari, cum ar fi aversele sau un

strat mare de zăpadă au efecte negative înnăbuşind plantele de cultură. Deasemenea ăn comuna

Frătăuţii Noi diferenţa dintre precipitaţiile căzute şi evapotranspiraţia potenţială este pozitivă, şi

anume aproximativ 70 mm/an. Repercusiuni negative asupra culturilor sunt datorate si de

diminuarea eliminarii apei cauzată de valorile crescute ale umiditaţii aerului.

1.4. Factorul hidrologic

Un factor important ce influenţează modul de utilizare a terenurilor este gradul de

asigurare cu resurse de apă.

Fig nr.8 Reţeaua hidrografică a comunei Frătăuţii Noi

17

1.4.1Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică bogată de pe teritoriul comunei Frătăuţii Noi este reprezentată

de râul Suceava si de pâraiele Târnăuca, Cârstei, Trimineasa, Ursului si Gârla Morii. Principala

arteră hidrografică din zonă este reprezentată de râul Suceava. Pe lângă acestea mai există o serie

de pârâuri mai mici care se varsă în pârâurile mai sus menţionate.

Panta medie a râului Suceava este de 4 m/km. Râul Suceava prezintă un coeficient de

sinuozitate de 1,68. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,75 km/km2. În lungul râului

Suceava debitele de apă cresc din amonte spre aval: 4,23 m3/s la Brodina, 11,73 m3/s la Țibeni și

16,46 m3/s la Ițcani. Suceva are un debit variabil în timpul anului ,volumul cel mai mare de apă

transportat fiind primăvara (aprilie fiind luna cu cel mai mare debit) iar cel mai mic in timpul

iernii (ianuarie fiind luna cu cel mai mic debit). Apele râului Suceava prezintă un pH slab alcalin

(7,4-7,6), in zona studiată, apele fiind incadrate in categoria apelor bicarbonato-sulfatico-calico-

natrice. Regiunea studiată se incadrează in tipul de regim hidric fluvial moderat cu alimentare

subterană moderată(ape mari de primăvară şi viituri de vară). Zona este strabatută de pârâie

care işi au izvoarele in freatic ,având direcţia de cugere paralelă cu panta generala a terenului.

Bilanţul hidric este încadrat in provincia est-europeană caracterizată printr-o umiditate variabilă.

Umiditatea hidrică este corelată cu condiţiile de relief ale regiunii(platitudinea reliefului limitează

scurgerea ) şi umiditatea climatică.

1.4.2Apele subterane

Forma depresionară a terenului cu platitudini exprimate in relief, precipitaţiile

relative abundente , prezenţa unor anumite tipuri de soluri a determinat , umiditatea relativă

ridicată si temperaturile moderate au favorizat creşterea excesului de umiditate ridicînd nivelul

apei freatice pana aproape de suprafaţă. Apele freatice apar in cea mai mare parte la adancimi

mici (albia minora a Sucevei ) in strate acvifere locale sau discontinui in pietrişuri si nisipuri din

seşurile aluvionare . Aceste ape ajung la suprafata si alimentează pârâile care strabat zona

studiată. Arealele cu apa freatică in apropiere de suprafata (sub 0,5 m) sunt utilizate in parte ca

păşuni slabe iar cele cu ape freatice cuprinse intre 0,6-1 sunt supuse in mare parte drenajului.

Adâncimile apei freatice de 1-2 metri pot fi întalnite in albia minira a râului Suceava sau pe

terasele de luncă. Arealele cu adancimi ale apelor freatice de 3-5 pot fi folosite in agricultură dar

18

şi la construcţiile de locuinţe, insă cu unele restriţii. Măsurătorile facute de I.S.P.I.F Bucureşti au

constatat în zona Radăuţiului un debie de 3-5 l/s (I. Vintilescu,1966).

Din punct de vedere chimic, apele sunt excelente ca potabilitate,fiind sărace in săruri şi

cu predominarea bicarbonatului de calciu. Duritatea apei este foarte bună pentru consum. Apa

freatică are un caracter ascensional datorită lipsei unei pături impermeabile de argilă peste

freatic(N. Popp,1972).

Regimul apelor subterane din lunca Sucevei este o consecință directă a regimului de

precipitații căzute în bazinul hidrografic, care sunt relativ bogate( 622,4 mm/an la Rădăuți). În

aceste condiții există o reîmprospătare continuă a rezervelor de apă freatică care, în funcție de

condițiile de pantă, circulă cu anumite viteze prin stratul purtător. Coeficientul de corelaţie dintre

variaţia nivelului freatic este 0,5-0,65,ceea ce denotă o corelaţie destul de bună între precipitaţii şi

nevelul apei freatice.

Trebuie menţionat şi faptul că o parte din apa provenită din precipitaţii, se scurge,

nereuşind să se înflirteze în totalitate, mai ales în condiţiile caderii unor ploi cu o intensitate

ridicată de 0,18-1,26mm/sec (T.I: Niţu,Fl. Vica,1970). Materialele mai fine din orizonturi sunt

spălate și sunt antrenate de apele freatice pe linia de cea mai mare pantă, pe direcția de scurgere a

apelor subterane. Apa râurilor are cele mai multe și variate întrebuințări. Este folosită, în mare

parte, în consumul casnic și industrial și, într-o mică măsură, pentru irigarea terenurilor agricole

Din cele prezentate reiese faptul ca aseasta zonă nu este deficitară in ceea ce priveşte cantitatea

de apă ci, in ceea ce priveşte calitatea acesteia.

În concluzie,rezervele de apă freatică sunt mai mari în depozitele aluvionare de

terase, lunci si conuri de dejecţie. Orinzonturile acvifere fiind fomate din prundişuri şi nisipuri.

1.4.3 Ape subterane de adâncime

Acviferul a fost cercetat prin mai multe foraje de către S.C "Geomold " Campulung

Moldovenesc,foraje care au pus în evidenţă mai multe niveluri de ape freatice de adâncime,

cantonate în depozite volhinene. Forajele au străbătut formaţiunile de la suprafată până la o

adâncime de 250 m, interceptând până la 10 nivelui de intercalaţii nisipoase,intercalaţii care în

mare parte sunt discontinui,stratele magazin de nisipuri efilându-se pe direcţie. În cazul forajului

19

de la Frătăuţii Noi apar numai 2 nivele acvifere deschise NA2 şi NA3 din forajul de la Rădăuţi.

NA2 se afla între 186-188m cu o grosime de 2,2 m iar NA3 între 201-207 cu o grosime de 5 m.

Calitatea acestor apa este foarte buna,exploatarea lor putând fi făcută oricând.

1.4.4Influenta antropica asupra albiei râului Suceava

O influență antropică puternică asupra evoluției albiilor o reprezintă exploatarea de balast

(foto 1)(nisipuri și pietrișuri) pentru industria materialelor de construcție. Exploatări de balast s-

au făcut in decursul timpului şi la Costişa. O alta influenţa antropica asupra albiei râului este data

şi de numeroasele lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor (regularizări, rectificări. canalizări).

Foto 1. Expoatare de balast la Fratăuţii Noi Foto 2. Noul dig

1.5 Învelişul biotic

1.5.1. Principalele formaţiuni vegetale zonale

În zona râului Suceava si a pârâurilor Târnăuca, Cârstei, Trimineasa, Ursului si Gârla

Morii se întâlnesc copaci specifici vegetaţiei de luncă: sălcii, arini, plopul si răchitisuri. Pe

teritoriul comunei întâlnim o vegetaţie de stepă compusă în special din tufisuri, plante spinoase si

de silvostepă cu vegetaţie ierboasă si arbori scunzi si rari în lunca râului Suceava.

Păşunile şi fâneţele sunt alcatuite dintr-o vegetaţie ierboasă in care domină asociaţiile de

ierburi mezofile şi mezohidrofile.Preponderente sunt păiuşul (Festuca sulcata),firuţa (Poa

nemoralis) şi iarba câmpului (Agrostis tenuis).

20

Pe păşuni şi fâneţe mai creste ciuboţica-cucului (Primula officilalis), cimbrişor (Thymus)

,coada-şoricelului (Achillea), pătlagină(Plantagomedio) , mentă (Menthaaquatica) , păpădie

(Taraxacum).

Vegetaţia azonală este reprentată in principal prin vegetaţia de luncă dezvoltată în lunca

si seşurile Sucevei. Pădurile din lunca Sucevei situate pe ostroavele formate de râu sunt in petice

izolate şi sunt format din plop (Populus Alba), salcie(Salix alba), arin(Alnus glutinosa).

Subarboretul este reprezentat prin ulm (Coryllus avellana ),sânger(Cornus sanguineea),mur

(Rubus sp) iar in locurile mai umede socul (Salix alba).

In zonele mai umede (bălţi, mlaştini) apare vegetaţia hidrofilă: rogozul (Carex rostata), podbalul

(Tusilago farfara), coada calului (Equisetul arvese), stuful (Phragmites comunis) şi papura

(Thypha angistiloffia)6.

În comuna Frătăţii Noi din judeţul Suceava se întâlnesc specii protejate conform listelor

stabilite atât la nivel european, respectiv laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) precum si la nivel

naţional, cum ar fi bulbucul (Trollius europaeus), care cresc în zona numită "Târnăuca Grinzi".

Vegetaţia segetală şi ruderală a apărut şi se dezvoltă datorită activitaţii antropice.

Vegetaţia segetală insoţeşte culturile agricole,iar vegetaţia ruderală se află în aşezările omeneşti

sau în lungul drumurilor. Cele mai caracteristice specii pentru vegetaţia segetală sunt:Spergula

arvensis, Polygolum lopatifolum, Centaurea cyanus.

1.5.3 Influenţa vegetaţiei şi a faunei în utilizarea terenurilor

Vegetaţia naturală a contribuit şi la formarea tipurilor genetice de soluri, oferindu-le o

anumită fertilitate şi utilizare în prezent. Influenţa faunei se resimte asupra terenurilor agricole,

ele limitând extinderea acestora (prezenţa numeroaselor specii rezervate) sau fiind dăunători ai

unor culturi agricole.Păşunle şi fânetele sunt utilizate in furnizarea hranei pentru animale,însă in

acelaşi timp au şi rol de element stabilizator în calea eroziunii.

6 Chifu Th.,Ştefan N.,(1982)- Vegetaţia din Bazinul râului Suceava , Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Iaşi.

21

1.6. Factorul pedologic

Resursele pedologice reprezintă principalul mijloc de producţie şi obiect al muncii in

agricultură. O importanţa deosebită în agricultură o are calitatea solurilor dată de fertilitate,

grosime, textusa, etc., care diferă de la un tip de sol şi altul prezent în cadrul comunei studiate.

1.6.1 Prezentarea principalelor categorii de soluri şi influenţa lor asupra utilizării

terenurilor

Principalele categorii de soluri prezente in comuna Frătăuţii Noi sunt: soluri

cernozomoid elevigate (cea mai mare parte din suprafaţa agricolă a comunei), soluri

argiloailuviale cenusii (partea de nord-vest a comunei ce se învecinează cu Ucraina care are o

suprafaţă redusă împădurită), regolosoluri, soluri diferit erodate, soluri aluviale si aluviuni(lunca

râului Suceava).

Cea mai mare parte din suprafaţa agricolă a comunei este ocupata de soluri

cernozomoide care prezintă conditii fizice bune, un conţinut in humus moderat , de doar 3-4 %

sol humus şi se pretează in special pentru cultura cartofului,porumb şi trifoi. Nu prezintă restricţii

in ceea ce priveşte cultura plantelor, singurul factor restrictiv fiind clima, de care este legat ciclul

vegetativ al unor culturi, astfel pomii fructiferi nu reprezintă culturi specifice prin prisma

elemtelor climatice limitative. Fertilitatea acestor soluri se poate îmbunătăţii prin aplicarea de

îngrăţăminte organice asociate cu cele minerale,de azot şi fosfor, administrate în doze mijlocii.

Păşunile de prosta calitate de pe teritoriul comunei sunt ocupate de soluri

pseudogleice, formându-se pe argila deluvial-proluvială lipsită de carbonaţi. Acestea sunt

răspândite pe terasele din dreapta râului Suceava. Fertilitatea este in general mică, fiind

condiţionată de eliminarea excesului de umiditate pentru îmbunătăţirea regimului aerohidric şi

aplicarea de îngrăşimintea cu azot şi fosfor, deoarece conţinutul mic in substanţe nutritive este

nefavorabil.

22

În partea nordica a comunei o porţiune semnificativă este ocuptă de soluri brun

luvice,cu o fertilitate naturală scăzută datorită capacităţii lor reduse de a pune la dispoziţia

plantelor substanţe nuritive,cât şi datorită argilozităţii orizontului Bt care determină stagnarea

apei in sol. La toate acestea se mai adaugă şi aciditatea lor. Fertilitatea lor poate fi îmbunătăţită

prin amendamente calcaroase şi aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale, toate acestea

corelate cu măsuri agrotehnice ameliorative, cum sunt arăturile şi afânările7.

Solurile aluviale se formează pe depozite aluvionare cu diferite texturi fiind

răspandite pe terasele râului Suceava.Acestea sunt influenţate de procese de gleizare datorită

surplusului de umiditate pe profil. Conţinutul de humus în sol este de 1,6-7,8 % . Fertilitatea

acestor soluri influenţată de condiţiile naturale,regimul hidric şi trofic favorabil şi este ridicată.

Solurile aluviale sunt favorabile unei game largi de culturi agricole:porumb,grâu, caartofi,

legume, plante furajere.

În concluzie,solurile comunei studiate, făra a avea o fertilitate bună şi in plus

existenţa factorilor limitativi(acidifierea, eroziunea prin apă,colmatarea,excesul de umiditate prin

gleizare şi pseudogleizare ,necesită in mare parte efectuarea de lucrări pedoameliorative,lucrări

care s-au efectuat cu bune rezultate şi care trebuie continuate in ciuda costului ridicat.

1.7. Factorii tehno-economici sunt reprezentaţi de îmbunătăţiri funciare,volumul de

investiţii,mecanizare,irigarea,chimizarea. Aceştia, deasemenea, la rândul lor influenţează modul

de utilizare a terenurilor.

Având in vedere condiţiile naturale parţial defavorabile din comună, care se manifestă

sub influenţa excesivă a apei, s-a impus realizarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare care să

amelioreze sau să îmbunătăţească calitatea unor soluri prin efectuarea de drenaje şi desecări.

Perioada de început a acestor lucrări de ameliorare datează de la venirea populaţiei germane pe

teritoriul aşezării. Astfel, pusă in faţa problemelor legate de imposibilitatea utilizării terenurilor ,

populaţia a trebuit să aplice măsuri speciale evidenţiate prin îmbunătăţiri funciare. Lucrări de

desecare s-au realizat, in decursul timpului ,in comuna Frătăuţii Noi pe o suprafaţe de 1000 ha.

Fără realizarea acestor îmbunătăţiri funciare o parte din terenul agricol al comunei ar

fi subutilizat din cauza implicaţiilor negative asupra capacităţii agricole. Înainte de 1989 când

totul era centralizat şi se acorda o atenţie foarte mare recuperării terenului pentru

7 Florea N.,Muntean L.,(1968)- Geografia solurilor României,Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Iaşi.

23

agricultură,lucrările de îmbunătăţiri făceau parte dintr-un demers cu o politică bine fundamentată

si erau realizabile,insă in prezent nu sunt efectuate lucrări noi,iar cele vechi care nu sunt

întreţinute vor ajunge intr-un stadiu de degradare datorită desfiinţarii unei ponderi foarte mari a

oficiilor de îmbunătăţiri funciare.

Modul de utilizare a terenurilor este influenţat şi de nivelul de mecanizare

(ce influenţează posibilităţile de îmbunătăţire funciară, valorificarea terenurilor fragmentate,

etc.), de nivelul de chimizare (influenţează intensitatea utilizării terenurilor agricole) şi de irigaţii

(în prezent suprafeţele amenajate pentru irigaţii alcătuiesc numai 6 % din terenurile agricole).

O influenţă directă asupra utilizării terenurilor o are şi volumul de investiţii, acesta determinând

şi

nivelul de implicare al celorlalţi factori enumeraţi. Volumul mic de investiţii din ultimii ani a

contribuit, pe lângă alţi factori, la înrăutăţirea stării tehnice şi, în consecinţă, la micşorarea

productivităţii terenurilor agricole.

În prezent, cea mai mare parte a investiţiilor se efectuează în îmbunătăţirile funciare

(combaterea eroziunii, consolidarea terenurilor, etc.) şi nu în preîntâmpinarea acestora.

24

Capitolul II

Evolutia modului de utilizare a terenurilor

2.1. Raportul dintre aşezare şi cadrul natural

Cadrul natural reprezintă suportul aşezărilor omneşti şi astfel are un rol important în

formarea acestora şi mai apoi in evoluţie. Acest raport cadru natural-aşezare a fost determinant

pentru aşezarea studiată în cea de-a doua jumătatea a secolului al XV-lea , insă odată cu

pătrunderea populaţiei germane după anexarea Bucovinei de către austrieci nu a mai constituit o

determinare exclusivistă.

Relieful reprezintă un element cheie al condiţiilor naturale. Comuna Fratăuţii Noi este

situată pe terasa de 10-15 m a râului Suceava.Această localizare prezintă atuul elementului

hidrologic, care este foarte important pentru o aşezare: sursa de apă la o adâncime accesibilă şi

calitatea acesteia. Elementul geomorfologic restrictiv este reprezentat de seşul inundabil si parţial

treptele de luncă. Lunca râului a fost evitată în cea mai mare parte din cauza inundaţiilor, deşi

între luncă şi primele terase altitudinea nu este foarte mare. Cu toate acestea unele locuinţe sunt

amplasate in apropierea lunii inundabile a Sucevei. Solurile reprezintă deasemenea un alt element

determinant al condiţiilor naturale.Unele soluri in combinaţie cu excesul de umiditate a dus la

diminuarea capacitaţii lor fertile.

Condiţiile geomorfologice complexe , nivelul apei freatice, vecinatatea pădurilor,

solurilor de buna calitate, a luncilor inundabile au jucat in timp un anumit rol, mai mult ,sau mai

puţin determinant in dezvoltarea acestei aşezări.

2.2. Tipologia aşezării

După criteiul poziţiei geografice comuna Frătăuţii Noi este o aşezare de aliniament de

vale. Aşezarea s-a dezvoltat de-a lungul văii râului Suceava ,râul devenind chiar un suport cadru

pentru dezvoltarea acestei aşezări. Luând în considerare caracteristicile sitului, în funcţie de situl

în care s-a dezvoltat vatra, aceasta aşezare este una de terasă. Elementele care au fost decisive

pentru aleegerea acestui amplasament pentru vatra aşezării sau pentru agricultură sunt: prezenţa

apei (uneori chiar in excess) ,poduri plane ş.a.m.d. Exinderea vetrei aşezării în lungul teraselor

,avansând mai puţin spre terasele superioare, acestea fiind păstrate penru terenuri agricole. După

25

forma,textura şi structura vetrei, aceasta aşezare prezintă formă, structură şi textură neregulată.Se

poate observa preferinţa pentru monolateritate dezvoltâdu-se in lunca superioară şi terassele

inferioare ale râului Suceava şi deasemenea o concentrare a caselor pe de o parte şi a alta a

drumurilor.

2.3. Originea şi evoluţia istorică

Menţionarea aşezării in diverse surse documentare nu este decât ulterioara înfiinţării ei

şi chiar plasarea intr-un anumit secol ca peioadă a apariţiei aşezării este destul de relativă uneori.

Sat dispărut astăzi ,Târnăuca era poziţionată undeva în NE-ul satului Frătăuţii Noi8. În 1896, satul

făcea parte din comuna Fratăuţii Noi9 , in 1899 apare iaraşi sub formă de stat, ca in 1907 să fie

inglobat definitiv în satul Frătăuâii Noi. Pană la 1800 apare un singur sat şi anume Frătăuţii

Vechi. Din acest an din satul Frătăuţi s-a desprins Frătăuţii Noi, restul ce a ramas denumindu-se

Frătăuţii Vechi.10

Menţionată ca sat in 1843, Costişa a pendulat între statutul se sat si cel de

componentă a altor sate 11

. In 1900 îî sunt alipite satele Mitocul şi Horaiţa,pe care le pierde in

1919 prin câştigarea statutului de sat al acestora. În 1925 cele două revin la Costişa.

8 Localitatea FrătăuŃii Noi este atestată documentar încă din anul 1412 potrivit relatărilor storicului Mihai

Costachescu cuprinse în lucrarea sa “Documentele Moldovenesti înainte de Stefan cel Mare”, apărută la Iasi în 1943.

Potrivit relatărilor cuprinse în lucrarea menŃionată, până în anul 1433 satul s-a aflat în stăpânirea boierului Giurgiu

de FrătăuŃi, apoi a fiului acestuia Danco, urmând ca începând cu anul 1489 satul să treacă în administrarea

Mănăstirii Putna. Despre FrătăuŃi, istoricul afirma că satul exista si în veacul al XVI – lea. Lucrările cu caracter

istoric referitoare la zona bucovineană confirmă că începând din 1775, ca de altfel în întreaga Bucovina, si la

FrătăuŃi se instituie administraŃia austriacă ce a durat până în 28 noiembrie 1918 când Bucovina se uneste cu

România. În perioada stăpânirii austriece pe teritoriul localităŃii a mai rămas si populaŃie germană din Boemia si

GaliŃia, care a convieŃuit cu populaŃia din zonă până în jurul anului 1940. 9 Denumirea de FrătăuŃii Noi este menŃionată în anul 1489, această informaŃie fiind extrasă din lucrarea lui Aron

Pumnul despre proprietăŃile Mănăstirii Putna, lucrare apărută la CernăuŃi în anul 1865. 10 La 1872,Fratautii Vechi este împărţit in :Fratautii vechi Romanesc şi Fratauţii Vechi German. 11 Tot in 1872 Costişa se desprinde din Fratautii Vechi şi devine sat ,ea fiind parte inegrantă din 1855. In 1898

Costişa revine la Fratautii Vechi .

26

2.4. Evoluţia teritorială a aşezării

Evoluţia teritorială a aşezării se poate identifica în linii mari pe baza urmatoarelor hărţi:

Harta Büschel(1773-1775), hăţile cadastrale sovietice de la 1855, harta topografică austriacă de la

1910, harta topografică din 1970. În evoluţia aşezării se pot separa 2 perioade distincte , perioade

determinate în mod firesc de particularităţile istorico-economice şi politice specifice.

Perioada 1855-1910.

Fig. nr. 10 Harta sovietică 1:100000 peste care este suprapusă limita comunei.(Sursa:geo-spatial.org)

Din harta sovietică putem desprinde observaţia că aşezarea prezintă o orientare clară

spre vecinatatea cursurilor de apă, ceea ce demonstrează opţiunea hidrologică dată de o anumită

favorabilitate. Se pune problema riscului la inundaţii, însă in aceea epocă nu au predominat

excesele de precipitaţii, deasemenea şi gradul de împădurire a avus un rol major. O altă

constatare care reise din harta consultata este dată de forma liniară a vetrei. Acesta fiind data in

special de amplasamentul in lungul reţelei hidrografice.

27

Fig.11 Limita aministrativă a comunei suprapusă peste harta austriacă 1:100000.( geo-spatial.org)

Din harta prezentată putem constata faptul că în 1910 reţeua de aşezări pare a fi mai

bogată, insă de fapt este vorba de o consolidare a asezărilor. În secolul al XIX-lea erau frecvente

dezlipiri administrative intre unele localităţi şi alipiri intre unele. Se constată o creştere teritorială

a localitaţii prin dezvoltarea gospodăriilor în special in lungul căilor de comunicaţie. Prin

utilizarea unei trame regulate, spaţiul a fost folosit in totalitate, prezenţa caselor fiind optimizată

la maxim, cu scopul de a câştiga o suprafaţa cât mai marec de teren pentru agricultură.

În perioada 1916-1938 nu se constată schimbări majore, perioada fiind scurtă , iar

evoluţia teritoriala pare a nu fi înregistrat progrese mari. În perioada 1938-1986 au avut loc

schimbări determinate de condiţii politice (acţiunea de sistematizare a teritoriului) economice şi

demografice. Dinamica demografică puternică a imprimat mărirea densitătii gospodăriilor în

vatră şi o marire a suprafeţei prin raspandirea unor tentacule ale asezării şi pe văile pârâului.

28

2.5. Evoluţia modului de utilizare a terenurilor

Perioada austriacă

Modul de organizare austriacă, dobândit odată cu anexarea Bucovinei de către austrieci, a

contrubuit pozitiv la dezvoltarea agriculturii. Autorităţile austriece erau interesate de un

randament agricol cât mai mare şi de aceea măsurile lor vizau aplicarea unor tehnici agricole care

să conducă la realizarea acestui randament. În acest timp s-a încercat o diversificare a culturilor

agricole, introducerea culturii cartofului fiind meritul lor. Importanţa introducerii cartofului

vizează mai multe aspecte, pornind de la adaptarea perfectă a acestei culturi la condiţiile naturale

existente .

Perioada dintre cele doua războaie mondiale.

Este o perioada contradictorie determinată de schimbările politice care au avut loc după

cel de-al doilea război mondial şi de instalarea uneia dintre cele mai mari crize economice ale

acelui secol. Distrugerile războiului au provocat o diminuare a capacităţii agricole a comunei.

Dupa 1918 se consideră că s-a făcut un pas înapoi din punct de vedere agricol în spaţiul

bucovinean prin manifestarea unui oarecare dezinteres din partea autorităţilor statului. Reforma

agrară din 1921 nu a dus la schimbarea radicală a relaţiilor din agricultură. Deasemenea, întreaga

perioadă interbelică s-a manifestat marii proprietăţi moşieşti,aceasta dirijând,in funcţie de

interesele sale agricultura. O lovitură importantă asupra agriculturii regiunii a fost dată şi de

criza economică din 1929-1933.

Perioada 1947-1989.

În 1945 a avut loc o reformă agrară care a diminuat din influenţa marii proprietăţi însă

fără a o defiinţa. Ofensiva etatistă care începe în 1948 la nivelul întregii economii va afecta prin

procesul de cooperativizare şi agricultura. Aceasta perioadă a fost marcată de organizarea în

I.A.S-uri şi C.A.P-uri. Prin amploare, cele care au dominat au fost C.A.P-urile, în timp ce I.A.S-

urile au fost mai puţine, respectiv în numar de doua, în spaţiul studiat. Dotarea agriculturii cu

utilaje şi maşini agricole a îmbunătăţit productivitatea muncii.

29

Perioada de dupa 1990

Schimbarea politică a avut efecte şi asupra economiei, agricultura fiind cea care a avut de

suferit intr-o primă fază. Cadrul legislativ ambiguu şi încetineala autorităţilor de rezolva această

situaţie a determinat distrugerea C.A.P-urilo şi I.A.S-urilor.

Punerea în aplicare a legii fondului funciar odată cu anul 1992 a pus agricultura în faţa

unei noi etape de dezvolare, ea devenind din etatistă şi cooperatistă, cum a fost timp de jumătate

de secol , în majoritate privată. În aparenţă ,o noua sansă de relansare a acesteia a paărut însă nu

se poate realiza o agricultură performantă fară a avea mijloacele mmecanice necesare. Lucrul

pământului cu carul sau cu boii ca intr-o epocă istorică nu a fost de natură să relanseze această

ramură agricolă.

Lipsa unei strategii coerente din partea statului prin care să se ofete ţăranilor şi

posibilitatea de a avea acces la tehinca agricolă a făcut ca din start şansa realizării unei agriculturi

moderne să fie ratată. Pe de altă parte puţinele investiţii din agricultură au avut o contrubuţie

impotantă. Fărămiţarea excesivă a proprietăţii nu a fost nici ea de natură să contrubuie la

realizarea unei agriculturi moderne,care are şanse mai mari pe suprafeţele de tipul fermelor sau

asociaţiilor. Suprafaţa agricolă in perioada 1957-1970 nu a cunoscut variaţii semnificative ,

ponderea acesteia din suprafaţa totală menţinându-se la valori ce au oscilat între 80-90%.

În capitolul urmator va fi acordată o atenţie mai mare perioadei 1970-2004, care

reprezintă, de altfel peroada de analiză a lucrării.

30

Capitolul III

Dinamica utilizarii terenurilor evidentiata prin analiza spatio-temporală

(1970-2004)

Perioada de analiză este 1970-2004 . Pentru a putea surprinde modificările sau

mutaţiile în cadrul componentelor fondului funciar la nivelul comunei Fratăuţiii Noi pe baza

analizei documentelor cartografice este necesară inventarierea elementelor conţinute de toate

hărtile, urmată de analiza comparativă a aceluiaşi element. Analiza efectuată acoperă o periodă de

34 ani. Elementele de conţinut ale fondului funciar care vor fi analizate sunt: terenurile arabile,

păşunile, fâneţe, păduri, construcţii, căi de comunicaţie, ape şi terenuri neproductive.

Având la dispoziţie o statistică coerentă asupra modului de utilizare a terenului in

perioada 1970-2004 pentru comuna Frătăuţii noi, s-a lucrat pe doua paliere, pentru a evidenţia

mai bine utilizarea agricolă dată unei anumite părţi din teritoriu. Astfel, primul palier vizează

raportarea suprafeţei agricole la suprafaţa totală a comunei ,în cei 2 ani de referinţă, evidenţiată in

figurile 11,12., iar cel de-al doilea palier raportarea la suprafaţa agricolă din unitatea

administrativă a marilor categorii de terenuri care fac parte din cele agricole (arabil ,păşuni

,fâneţe, livezi şi pepiniere pomicole12

),evidentiată in figurile 13,respectiv 14.

Fig.11 Structura fondului funciar in anul 1970 Fig. 12 Structura fondului funciar în anul m2004

12

Categoria Vii şi pepiniere viticole a fost exclusă deoarece in comună condițiile climatice nu permit cultura acesteia.

Arabil 77%

Pasuni 7%

Fanete 5%

Curti construct

ii 2% Drumuri

2%

Ape1%

Livezi 0%

Padure 6% 1970

Arabil

Pasuni

Fanete

Curti constructii Drumuri

Ape

Livezi

Padure

Arabil 68%

Pasuni 11%

Fanete 8%

Curti construct

ii 3%

Drumuri 2%

Ape1%

Livezi 0%

Padure 7%2004 Arabil

Pasuni

Fanete

Curti constructii Drumuri

Ape

Livezi

Padure

31

Ca o constatare generală , din diagramele prezentate ,se poate observa ponderea

deţinută de suprafaţa agricolă a scazut cu câteva procente , scădere vizibilă mai ales dupa 1990

,când s-a pus în mişcare mecanismul noii legi funciare şi când practic s-a profitat de vidul

legislaiv creat pentru a da diferite scopuri neagricole terenurilor din cadrul comunei, inclusiv

pentru construcţia de locuinţe. Impunerea unor noi proprietari pentru terenurile agricole a

determinat şi o schimbare optică de producţie, trecându-se de la o centralizare excesivă impusă de

vechile cooperative agricole de producţie( C.A.P) şi întreprinderile agricole de stat (I.A.S) la

proprietatea privată combunată cu cea de stat. Destinaţia principală a terenurilor agricole s-a

păstrat. Scăderea de pondere este mai mult conjuncturală, destinaţia principală a suprafeţei

agricole păstrandu-se .

Din analiza structurii fondului funciar in cei 2 ani de referinţă, 1970 şi 2004, se

constată urmatoarele: suprafaţa arabila a înregistrat un regres, astfel,daca în anul 1970 reprezenta

77% din suprafaţa totală a comunei, a scazut ,ca in anul 2004 sa reprezinte 66% din suprafaţa

totală; suprafaţa ocupată de păşuni reprezenta in anul 1970-7% din suprafaţa totală, înregistând o

crestere cu 4% in perioada de analiză, astfel in anul 2004 însuma 11% din suprafaţă; fâneţele au

înregistrat o creştere cu 3 procente, daca in anul 1970 reprezentau 5% din suprafaţă în anul 2004

a crescut la 8%; suprafaţa ocupată de construcţii s-a mărit de la 2% in anul 1970 la 3% în 2004;

suprafaţa ocupată de căi de comunicaţie cumulează 2% in ambii ani de referinţă; suprafaţa

ocupata de ape reprezintă 1% din suprafaţa totală a comunei.

Fig. 13 Ponderea suprafeţei agricole din suprafaţa totală Fig. 14 Ponderea agricolă din suprafaţa totală

Suprafaţa agricolă în perioada 1970-2004 nu a cunoscut variaţii semnificative

,ponderea acesteia din suprafaţa totală mentinându-se la valori ce au oscilat între 87,70% şi

87,70%

12,30%

1970

sup agricola

alte terenuri

85,80%

14,20%

2004

sup agricola

alte terenuri

32

85,80%. Destinaţia principaleler categorii de terenuri a fost păstrată, modificările efectuate fiind

evidentiate in continuare.

Al doilea palier vizează raportarea la suprafaţa agricolă din unitatea administrativă a

marilor categorii de terenuri care fac parte din cele agricole (arabil, păşuni, fâneţe, livezi şi

pepiniere pomicole13

),evidentiată in figurile de mai jos.

Fig.15 Structura suprafetei agricole in anul 1970 Fig.16 Structura suprafetei agricole in anul 2004

În cadrul suprafeteţelor agricole ,categoriile de suprafeţe care o compun(păşuni,

fâneţe, livezi şi pepinieree pomicole, suprafaţa arabilă) au proporţii caracterizate de un ecart mare

între suprafaţa cu ponderea cea mai mare, reprezentată de suprafaţa arabilă şi suprafaţa cu

ponderea cea mai mică(livezile şi pepinierele pomicole). Astfel, suprafaţa arabilă deţinea in anul

1970, 87% din suprafaţa agricolă totală in timp ce livezile şi pepinierele pomicole însumau 0,3

% din suprafaţa agricolă totală a comunei. Comuna Frătăuţii Noi avea o suprafaţa arabilă care

varia între 87% in anul 1970 şi 78% in anul 2004, ceea ce denotă intr-o anumită măsură

caractereul agricol al acesteia, chiar dacă terenurile agricole nu sunt printre cele mai bune,

acestea neceesitând numeroase lucrări de îmbunătăţiri funciare. In aceasta perioada terenurile

slab productive din punct de vedere agricol au fost transferate intr-o clasă inferioară de utilizare.

În ceea ce priveşte păşunile, suprafaţa ocupată de acestea, a oscilat ca pondere între 8 % în anul

1970 şi 13% în anul 2004. Această pondere este firească pentru această comună are o pondere

13

Categoria Vii şi pepiniere viticole a fost exclusă deoarece in comună condițiile climatice nu permit cultura acesteia.

87%

8%

5%

Suprafaţa agricolă 1970

Arabil

Pasuni

Fanete 78%

13%

9%

Suprafaţa agricolă 2004

Arabil

Pasuni

Fanete

33

importantă a sectorului de creştere a animalelor. Favorizantă pentru creşterea animalelor ,această

suprafaţa este insuficientă ,ea fiind completată de suprafeţele ocupate de fâneţe. Suprafaţa

ocupată de fâneţe,chiar dacă nu depăşeşte ponderea ocupată de păşuni,deţine o pondere

importantă. Astfel, în anul 1970 ocupa 5% din suprafaţa agricola totală a comunei, iar in anul

2004 -9%. Ponderea relativ mică a fâneţelor se datorează lucrărilor costisitoare de întreţinere.

Livezile şi pepinierele pomicole deţin cele mai mici ponderi din suprafaţa agricolă

totală a comunei,condiţiile climatice în consonanţă cu cele pedologice şi hidrice nefiind favorafile

dezvoltării pomiculturii.În toata perioada dintre 1970-2004 ponderea suprafeţei ocupate cu pomi

nu a suferit oscilaţii ,s-a păstrat in jurul valorii de 0,2.

Din ponderile prezentate se deduce clar că această comună nu are o vocaţie pomicolă,in

scimb,ponderea mare a terenurilor agricole arabile o orientează clar spre cultura plantelor,cultură

care este însă frântă de condiţiile climatice,hidrice,pedologice şi hidrice. Aceste restricţii sau

defavorabilităţi au impus o anumită specializare a producţiei agricole,pe această cale trebuind să

meargă agricultura comunei pentru a obţine randamente consistente(cultura cartofulului).

Structura fondului funciar se prezenta, de-a lungul perioadei de analiză, după cum urmează:

Tip de folosinţă 1970 2004 Schimbare

ha ha Suprafața arabilă 4143 3637 -506 Păşuni 388,62 613 +224,38 Fânețe 238,5 422 +183,5 Păduri 294,9 364,44 +69,54 Livezi 13,11 14 +0,89 Ape 63 57 -6 Construcții 130,02 164 +34 Drumuri 100,3 115,56 +15,53 Terenuri neproductive 85,55 70 -15,55

Total 5457 ha 5457

34

3.1. Mutaţii evidenţiate în cadrul terenurilor arabile

Suprafaţa terenurilor arabile reprezinta 41,43 kmp in anul 1970, însumând 76% din

suprafaţa totală, şi 36,37 kmp, in anul 2004,respectiv 66% din suprafaţa totală. Acest fapt

demonstrează impactul antropic foarte puternic in peisaj,în cadrul acestei comune studiate .

În perioada 1970-2005 suprafaţa cu arabil a înregistrat o scadere de 12%, resprectiv 506

ha. . Aceasta suprafaţa s-a redus treptat ca rezultat al eliminării din circuitul agricol a terenurilor

degradate şi a extinderii suprafeţei intravilanului.O suprafaţa de 205 ha a trecut de la arabil la

categoria de folosinta a păsunilor datorita nepretabilităţii utilizării acestuia ca arabil.

Fig. nr. 18 Suprafaţa ocupată de arabil 1970-2004

Terenurile arabile reprezintă peste 70% din suprafaţa totală a comunei, evidenţiind astfel

caractereul agricol al acesteia. Comuna prezintă condiţii naturale parţial defavorabile ,insă prin

realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare această situaţie se ameliorează iar calitatea solurilor

se îmbunătăţeşte prin efectuarea unor drenaje,desecări.

3300

3400

3500

3600

3700

3800

3900

4000

4100

4200

Anul 1970 Anul 2004

ha

Terenuri arabile

Anul 1970

Anul 2004

35

Fig. nr.19 Suprafaţa de teren utilizată ca arabil 1970-2004

În profil spaţial, frecvenţa terenurilor arabile se află in funcţie de o mulţime de

factori: înclinarea terenului, cantitatea de precipitaţii,forma de proprietate, gradul de mecanizare,

scala bonitaţii solurilor,etc. Regiunea studiată dispune de condiţii agroclimatice favorabile, relief

plan , şi in combinaţie cu forma comuna de propritate stimulează prezenţa parcelelor mari de

arabil(in partea nodică şi estica a comunei). Ponderea foarte înaltă a acestor terenuri contribuie la

intensificarea procelor erozionale. Terenurile arabile dispun de unul din cei mai mici indicatori de

stabilitate ecologică. S-a ajuns la cote extremale de valorificare a acestor terenuri,cu o pondere de

76% din suprafaţa totală,ceea ce a declanşat un dezechilibru ecologic prin degradarea

componenţilor naturali. Ponderea ridicată a terenurilor arabile nu este justificată nici prin prisma

productivităţii acestora raportată la potenţialul existent. În viitorul apropiat sunt necesare măsuri

ce vor ridica productivitatea lor, de îmbunătăţire funciară, iar în unele cazuri şi de reducere a

acestor suprafeţe pe contul terenurilor degradate . Ponderea atât de ridicată a terenurilor arabile

este explicată şi de condiţiile morfologice favorabile,mai exact, predominarea terenurilor cu

panta sub 5 °. Răspandirea terenurilor arabile este uniforma,acestea fiind situate concentrate

concentric in jurul vetrei.

36

Corneliu Iaţu in "Depresiunea Rădăuţilor-studiu de geografie umană" clasifică modul

de utilizare a suprafeţei agricole in cei 2 ani de referinţa,prin individualizarea a trei profile

tipologice. Comuna studiată face parte din al treilea profil. În cadrul acestuia suprafaţa ocupată de

arabil este peste 80% ,in timp ce păşunile şi fâneţele insumate ating abia 13%. Acest profil

condiţionează intr-o oarecare măsură caracterul dominant al culturii plantelor.

1959-1969 1970-1979 1980-1989 1990-1997 2004

Suprafața cultivată cu cartofi 679 730 760 580 320 Suprafața cultivată cu porumb 618 305 786 366 390 Suprafața cultivată cu grâu 672 516,8 602 530 688 Suprafața cultivată cu sfeclă rosie 37 32 20 22 15 Suprafața cultivată cu legume 93 35 54 43 120 Tabel nr.3 Suprafeţe medii cultivate (1959-2004) Sursa:Institutul Naţional de statistică ,Direcţia

Judeţeană de statistică Iaşi.

Din talebul nr. reiese faptul că, cultura cartofului deţine în prezent primul loc ca

suprafaţă cultivată. Acest lucru este datorat în primul rând condiţiilor naturale favorabile pentru o

asemenea cultură. În prima perioadă analizată (1959-1969) comuna Frătăuţii Noi deţinea 679 ha

cultivate cu cartofi. În perioada următoare (1970-1979), suprafaţa cultivată cu cartofi s-a

diminuat cu 12% faţă de perioada precedentă. În perioada 1980-1989 ,suprafaţa cultivată cu

cartofi a crescut din noi, cu 9% faţă de perioada precedentă. În perioada 1990-1997 s-a înregistrat

din nou o scădere ,cu 23%, faţă de perioada precedentă. Structurile organizate de dinainte de

1989 în C.A.P-uri şi I.A.S-uri favorizau practic culturile pe suprafeţe mari ,ele dispunând de

mijloace tehnico-edilitare pentru a usura munca fizică.

Porumbul a deţinut pană nu demult primul loc ca suprafaţă cultivată în comună.

Adaptabilitatea mare şi condiţiile naturale propice acestei culturi. Din datele statistice avute la

dispoziţie reise faptul că, prima perioadă (1959-1969) este caracterizată prin ponderea mare a

porumbului,deorece diversificarea culturii plantelor se va produce mai târziu,agricultura

practicată fiind una in care dominau mai mult culturile tradiţionale. Perioada următoare

coincide(1970-1979) coincide cu diversificarea culzurilor agricole ,ceea ce determină inevitabil o

scădere a suprafeţelor cultivate cu această plantă. Suprafaţa cultivată in această perioadă scade cu

aproape jumatate faţă de perioada precedentă. Următoarea perioadă(1980-1989) coincide cu cele

mai mari suprafeţe ocupate de cultura porumbului , înregistrând o creştere de aproximativ 257 %

faţă de perioada precedentă. Se face simţită influenţa dominantă a conducerii planificatoare a

37

C.A.P-urilor, deasemenea având loc şi introducerea în cultură a unor soiuri de porumb mult mai

adaptate la condiţiile climatice din regiune. Ultima perioadă analizată (1970-1997) se pliază pe o

scădere a suprafeţelor cultivate cu porumb. Fluctuaţiile din acestă peioadă sunt rezultatul unor

schimbări de proprietate prin dispariţia efectului centralizator al deciziei planificatoare, cea mai

mare parte a tăranilor cultivându-şi terenul după necesităşi proprii.

În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu grâu, în prima perioadă s-a înregistrat

maximul din şirul de ani luati în analiză, respectiv 672 ha/an. Perioada 1970-1979 coincide cu

scăderea suprafeţei cultivate cu grâu prin intervenţia probabilă a speciliştilor agronomi(sesizarea

unor condiţii nefavorabile a acestei culturi) şi a unor factori locali, scăderea fiind de 23% faţă de

perioada precedentă. În perioada următoare s-a constatat o creştere a suprafeţei medii ocupate de

această cultură cu 10%. O influenţă deosebită au avut-o factorii de influenţă agricolă cum ar fi

utilizarea asolamentelor, a unor lucrări de îmbunătăţiri funciare,etc. Ultima perioadă marchează

cea mai semnificativă scădere din şirul de ani analizat şi se datorează scimbărilor majore de

proprietate şi potică economică care au avut loc după 1989.

Fig nr.20 Evolutia suprafeţei medii cultivate în comuna Frătăuţii Noi (1959-2004)

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1959 1970 1989 1997 2004

ha

Suprafaţa medie cultivată

Suprafaţa medie cultivată cu cartofi

Suprafaţa cultivată cu porumb

Suprafaţa cultivată cu grâu

Suprafaţa cultivată cu sfeclă rosie

Suprafaţa cultivată cu legume

38

3.2. Mutaţii evidenţiate în cadrul suprafeţelor ocupate de păşuni şi fâneţe

Suprafaţa ocupată cu pajişti s-a mărit in perioada de analiză. De la o suprafaţă de 388

ha (7,1 % din suprafaţa totală) aceasta a crescut cu 225 ha ( 36% ), ajungând in anul 2004 sa

însumeze 11 % din suprafaţa totală, respectiv 613 ha. Acest lucru a avut loc ca rezultat al

nepretabilitaţii valorificarii terenurilor de versant ca si terenuri arabile, acestea fiind trecute in

categoria păşunilor.

Tabel nr. 4 Dimensiunile suprafetelor ocupate de păşuni în documentele cartografice analizate

Suprafaţa Hărti topografice

1:5000 (1970)

Hărţi topografice

aeriene (2005)

Suprafaţa medie

kmp 3,88 6,13 5,05

% 7,1% 11% 9,05%

Fig. nr. 21 Suprafaţa ocupată de păşuni 1970-2004

39

Procesul de extindere a suprafetelor cu păşuni a fost spontan si necontrolat prin

transferarea terenurilor degradate in categoria acestei folosinţe. Terenurile cu pajisti s-au pastrat

cel mai bine în luncile râulşui Suceava şi a parâurilor, ceea ce le-a asigurat o productivitate mai

înaltă. Aceste terenuri se regăsesc in proximitatea pârâurilor Gârla Morii, Târnăuca, Ursului şi în

lunca râului Suceava. Suprafeţele ocupate de acestea prezintă o repartiţie relativ uniforma fiind

reprezentate in partea nord-vestică a comunei şi in partea estică. Areale mai mici se întalnesc si

in partea sudică, în lunca râului Suceava. Păşunatul excesiv si numarul mare al efectivului de

animale a condus la degradarea acestor terenuri. Aceste modificări au determinat scăderea

nivelului apelor freatice şi intensificarea eroziunii. După coeficientul de stabiliatate ecologică,

aceste terenuri cedeaza doar in faţa pădurilor şi lacurilor naturale. Aceste tereenuri se impun pe

terenurile cu excess de umiditate,

Extinderea acestor terenuri se poate face şi in viitor pe contul terenurilor arabile de

calitate inferioară. Măsurile care pot fi luate pentru protecţia pajiştilor sunt: promovarea

păşunatului parcelar, creearea arealelor protejate unde s-au mai pastrat acest tip de

vegetaţie,utilizarea raţională,etc.

3.3. Mutaţii evidenţiate în cadrul vetrei aşezării

Vatra localităţii reprezintă un element component al aşezării care poate fi analizat in

hartile topografice din perspectivă dinamica,suprinzând modificari aparute , în special cele

referitoare la expansiunea permimetrului construit în perioada se timp studiată, respectiv 1970-

2004. Elementul care exprimă cu uşurintă modificări apurute in cadrul vetrei aşezării, exprimând

caracterul dinamic al acestei, este suprafaţa vetrei. Documentele cartografice utilizate sunt harti

topografice din anul 1970 şi hărţi aeriene din anul 2004.

Suprafaţa Hărti topografice

1:5000 (1970)

Hărţi topografice

aeriene (2005)

Suprafata

medie

kmp 1,3 1,64 1,45

% 2% 3% 2,5%

Tabel nr. 5 Dimensiunea vetrei aşezării in documentele cartografice analizate

40

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

1960 1970 1980 1990 2000 2010

% d

in s

up

rafa

ta to

tala

Evolutia ponderii suporafeţei vetrei

Fig.nr 22 Suprafaţa ocupată de intravilan 1970-2004

Elementul care exprimă cu uşurintă modificări

apurute in cadrul vetrei aşezării,exprimând

caracterul dinamic al acestei,este suprafaţa vetrei

.Documentele cartografice utilizate sunt harti

topografice din anul 1970 şi hărţi aeriene din

anul 2004. Suprafaţa totala a vetrei a înregistrat

in timp o evoluţie ascendentă, astfel, într-o

perioadă de 30 de ani suprafaţa construită

acrescut de la 123 ha in anul 1970 la 214 ha in

anul 2004. Mentionez faptul că s-a luat în considerare numai perimetrul construit. În anul 2004

suprafaţa totală a perimetrului construit reprezenta 4% din suprafaţa totală. În funcţie de valorile

obţinute comuna a înregistrat o extindere moderata, mărindu-şi perimetrul construit cu 0,9 kmp.

Din analiza hărtilor putem deduce faptul că extinderea vetrei s-a făcut pe teresele inferioare ale

râului Suceava, liniar in lungul văii şi implicit al teraselor, avansând mai puţin spre terasele

superioare,acestea fiind pastrate pentru terenurile agricole. Doi indicatori importanţi sunt

reprezentaţi de desitatea populaţiei in vatră şi densitatea gospodăriilor în vatră. Astfel, comuna

41

Frătăuţii Noi deţinea in anul 1992 o densitate mică in vatră, respectiv 10,5 loc/ha. În ceea ce

priveşte densitatea gospodăriilor in vatră deţine valori mari, respectiv 5,5 gospodării/ha. Aceasta

valoare poate fi explicată prin dorinţa populaţiei de a avea cât m ai aproape o suprafaţă agricolă

imediată pe care să o lucreze şi prin care să păstreze permanent legătura cu pământul.

Deasemenea unele gopodării sunt despărţite de grădini şi livezi.

Dupa cum se poate observa şi din harta prezentată anterior evoluţia perimetrului construit

s-a făcut in lungul cailor de comunicaţie, însă,în acelaşi timp in perioada analizată se constată o

crestere a densitatii gospodăriilor in cadrul vetrei, opţiunea principala vizată fiind contrucţia in

cadrul vetrei şi nu extinderea in largul ei.

Din fig. 22 putem constata faptul ca vatra este bine conturată, cu tendinţe

expansioniste,mulându-se pe terasa inferioară a râului Suceava.Aceată dezvoltare longitudinală a

dus la contopirea vetrelor celor 2 sate componente:Frătăuţii Noi şi Costişa. Dezvoltarea

longitudinală nu este datorată numai amplasamentului teraselor ci şi căilor de comunicaţie care

însoţesc aceste văi, având tendinţa de a se dezvolta de o parte şi de alta a căilor de comunicaţie

principale pentru a avea acces direct la acestea.

3.4. Mutaţii evidenţiate in cadrul suprafeţelor ocupate de caile de comunicaţie

Modificările apărte în cadrul reţelei de comunicaţii se referă la perioada de

analiză,cuprinsă intre 1970-2004,respectiv 34 de ani. Astfel , în această periodă se remarcă

construcţia de drumuri interne (fig.23) şi recondiţionări ale drumurilor deja existente. Drumurile

principale ce străbat comuna au beneficiat de-a lungul acestei perioade de lucrări de îmbunătăţire.

Suprafaţa ocupată de caile de comunicaţie însumează în anul 1970 -1,83% din suprafaţa totală a

comunei, faţa de anul 2004 înregistrând o creştere mică,ca in anul 2004 să reprezinte 2,11 %.

Comuna prezintă o reţea stradală cu o configuraţie în care axele predominante au o

orientare N-S(DJ 178 C) si E-V(DJ 291 A) completate de arterele de penetraţie care brăzdează

comuna.

42

Fig nr.23 Prinsecreen ortofotoplanuri sursa (ANCPI)

Suprafaţa s-a modificat cu 15 ha. Situaţia comparată a cailor de comunicaţie este

prezentată în tabelul următor:

Suprafaţa Hărti topografice

1:5000 (1970)

Hărţi topografice

aeriene (2005)

Suprafaţa medie

kmp 1 1,15 0,5

% 1,8 2,11 1,95%

Tabel nr. 6 Dimensiunea suprafeţelor ocupate de căile de comunicaţie în documentele

cartografice analizate

Reţeaua de drumuri si căi de comunicaţie este formată în comuna Frătăuţii Noi de DJ

178C, care face legătura cu municipiul Rădăuţi si orasul Vicovu de Sus si DJ 291A, ce asigură

legătura comunei Frătăuţii Noi cu orasul Siret, ambele în lungime de 18 km si reţeaua de drumuri

interne, respectiv 28 de străzi.

Starea actuală a infrastucturii prezenta în comuna este urmatoarea:

Drumuri Lungime Starea drumului

DJ 178 C 4 km Stare bună-asfaltat

DJ 291A 1,5 km Stare bună-pietruit

DC 49 A 5 km Stare buna-pietruit

Drumuri comunale

35km Stare bună-pietruit

Tabel nr 7. Sursa:Institutul National de Statistică Suceava

43

3.5. Mutaţii evidenţiate in cadrul suprafeţei ocupate de păduri

Suprafaţa ocupată de păduri este reprezentată sub forma de areale preponderent in lunca

râului Suceava. Un alt areal reprezentativ este în partea nord-vestică a comunei. Deasemenea, in

partea estică comunei drumurile prezintă pe o parte perdele de protecţie.

.

Comuna Frătăuţii Noi nu deţine o suprafaţa semnificativă de pădure , vegetaţia

naturală cunoscând în decursul timpului o dimnuare per ansamblu prin defrişările masive.

Principalii beneficiari au fost aşezările, pajistile şi terenurile pentru culture agricole. În decursul

perioadei de analiză ponderea pădurilor nu a cunoscut variaţii semnificative, ponderea acesteia

din suprafaţa totală ,menţinându-se la valori ce au oscilat între 4,13 şi 4,28 %.(fig. 24)

Suprafaţa Harti topografice

(1970)

Hărţi aeriene (2004) Suprafaţa medie

kmp 2,95 3,03 2,30

% 4,13 4,28 4,2

Tabel nr. Dimensiunile arealelor forestiere reprezentate in documentele cartografice analizate

În dinamica acestei componente în perioada de analiză se constată împădurirea unei

suprafeţe de 8 ha. Această suprafaţa a fost folosită ca şi arabil,însă din datorită proceseler

erozionale intense şi a nepratabilităţii utilizării in acest mod, s-a recus la împădurirea suprafeţei.

44

3.6 . Evaluare cantitativă a mutaţiilor intervenite în cadrul componentelor structurii

fondului funciar în perioda analizată

Această evaluare cantitatăvă este necesară pentru a clasifica modificările apărute in

perioada de studiu 1970-2004 a componentelor structurii fondului funciar, in urma analizei

efectuate. Pentru a realiza evaluarea cantitativă a mutaţiilor am folosit indicele de dinamică,

reprezentat de raportul dintre numărul de elemente modicate al unei componente a structurii

fondului funciar şi numarul total de elemente ale structurii fondului funciar. Componentele luate

în calcul şi prezente pe hărtile analizate sunt: terenurile arabile ,păşuni ,fâneţe ,pădure, ape,

construcţii,drumuri şi terenuri neproductive.

Id= ;

Em- numarul de elemente modificate;

Et- numarul total de elemente;

Indicele de dinamică cuprinde valori în intervalul 0-1; 0- in cazul in care componenta

structurii fondului funciar nu a înregistrat modificări şi 1 –în cazul în care au înregistrar una sau

mai multe modificări.

Pentru valori ale indicelui de dinamică cuprinse între 0-0,30 se consideră că ,

componenta a înregistrat o dinamică redusă,astfel, prezintă un grad de stabilitate ridicat, pentru

valori cuprinde între 0,31-0,70 un grad de stabilitate mediu,adică o dinamică moderată,iar pentru

valori cuprinse între 0,71-1 înregistrează o dimanică accentuată cu un grad scazut de stabilitate.Pe

baza acestui indice dde dinamică am realizat o clasificare a tipurilor de dinamică in evoluţia

modului de utilizare a terenurilor înregistrate în perioada de analiză.

Valoare Id Tip de dinamică

0-0,30 Dinamică redusă

0,31-0,70 Dinamică moderată

0,71-1 Dinamică accentuată

Em Et

45

Tipurile de dinamică evidenţiate sunt prezentate în tabelul următor, după cum urmează:

Componenta

structurii fondului funciar

Caracterul dinamic Particularităţi dinamice

Suprafaţa arabilă Dinamică moderată

Id= 0,31

-Suprafaţa arabilă a scăzut cu 506 ha

- O suprafaţa de 205 ha a trecut de la

arabil la categoria de folosinta a păsunilor

datorita nepretabilităţii utilizării acestuia

ca arabil.

-Cea mai mare paarte a suprafeţei

modificate a fost mutată in cadrul cadrul

categoriilor inferioare de folosinţă din

cauza nepretabilităţii

Păşuni şi Fâneţe

Dinamică moderată

Id=0,57

-Suprafaţa păşunilor a înregistrat o

creştere cu 224 ha datorită nepretabilitaţii

valorificarii terenurilor de versant ca si

terenuri arabile, acestea fiind trecute in

categoria păşunilor.

-Suprafaţa ocupată de fâneţe a înregistrat

o creştere cu 30%,creştere justificată de

importanţa dată zootehniei

Păduri Dinamica redusa

Id=0,76

-Suprafaţa s-a mărit cu 8 ha în urna unor

lucrări de împăduriree pe trenuri

puteernic degradate

Hidrografie Dinamică redusa

Id=0,23

-Modificări de cursuri, desecări, îndiguiri;

Contrucţii şi drumuri Dinamică moderată

Id=0,37

-extinderea perimetrului contruit cu 123

ha datorită creşterii demografice

-cresterea densităţii contrucţiilor în

intravilan

-dispariţia unor artere de comunicaţie şi

contrucţia unora noi;

-impracticabilitatea unor drumuri prin

accentuarea proceselor de degradare sau

nerentabilităţii lor

Tabel nr. Dinamica componentelor structurii fondului funciar in periada de analiză 1970-2004

46

Capitolul IV

Optimizarea organizarii teritoriului

În vederea elaborării unui sistem optim de folosinţa a fondului funciar este necesară

aprecierea coeficientului de stabilitate ecologică a terenurilor.Odată cu creşterea gradului de

utilizare antropică a terenurilor se constată o diminuare a stabilităţii ecologice. Coeficientul de

stabilitate ecologică reprezintă starea şi modul de desfăşurare a influenţei omului asupra

peisajului,prin ameninţarea sau distrugerea componentelor individuale ale peisajului,respectiv

diferite sisteme ale peisajului.(Michal,1982).

Pentru a evalua coeficientul de stabilitate ecologică am utilizat o metodă care nu

reprezintă decât o reviziune a expresiei matematice de bază,introdusă de către Michal. Valorile

coeficientului de stabilitate ecologică pot varia de la 0 până la 1,0. Valorile de la 0 până la 0,33

caracterizează peisajele ecologic instabile, de la 0,34 până la 0,50 – cele cu stabilitatea nesigură, de

la 0,51 la 0,66 – peisaje cu stabilitate medie şi, în condiţiile când valoarea coeficientului

depăşeşte 0,66, peisaje ecologic stabile. Coeficientul stabilităţii ecologice al terenurilor- K ec. St. .

se calculează după formula:

K ec. stab.14

=( K1i* Pi)/Pj

unde, K1i – coeficientul de stabilitate a anumitei categorii de terenuri; Pi –suprafaţa anumitei

categorii de terenuri.

O alta abodare a formulei coeficienului de stabilitate ecologică este :

CES15

=S/L

Unde S-extinderea suprafeţelor relaviv stabile(păduri,ape),iar L-extinderea suprafeţelor

relativ instabile(suprafeţe arabile,construcţii).Rezultatele obţinute sunt interpretate astfel: CES

0,10-areale cu maxim de structuri naturale;CES 0,10-0,30 –areale exploatate peste medie;CES

0,30-areale interns exploatate, in special in agricultură şi CES>1- areale situate in balanţă. În

cazul de faţă, metoda utilizată este prima prezentată.

14

Coeficient de stabiliatate ecologică; 15

Prescurtare urilizată de către Kaov. Ed Low.,1995;

47

Categoria de teren Coeficientul de

stabiliatate ecologică a

terenului

K. ec. St.

Teren sub contrucţii şi drumuri 0,00 0

Arabil 0,14 0,093308

Livezi 0,29 0,000734

Fâneţe 0,62 0,047906

Păşuni 0,68 0,076386

Lacuri naturale 0,79 0,008252

Păduri naturale 1,00 0.,066887

K. ec. St. al comunei =0,27

Din calculele efectuate reiese faptul că zona studiată deţine un coeficient de stabililate cu

valoarea de 0,27. Astfel, după modul şi intensitatea de folosinţă a fondului funciar, teritoriul

comunei se incadrează în cadrul terenurilor ecologic instabile.

Pentru a dezvolta un sistem optim de diverse categorii de terenuri şi moduri de

folosinţă este necesară crearea unor peisaje ecologic stabile prin elaborarea unor concepte atât la

scară locala, a comunei, cât şi la scară naţională.

Principalale direcţti in ceea ce priveşte realizarea acestor obiective sunt reprezentate de :

1)Consolidarea terenurilor

Mărimea mică a gospodăriilor agricole frânează procesul de mecanizare ,

împiedicând astfel creşterea eficienţei în agricultură. În legătură cu aceasta, au fost propuse

măsuri de consolidare a terenurilor, în special, prin utilizarea presiunii administrative de către stat

asupra micilor proprietari.

2) Dezvoltarea simultană a sectorului non-agricol(infrastructura rurală, aprovizoinarea cu

apă , telecomunicaţii şi asistenţa medicală).

In Strategia de dezvoltare locală a comunei Frătăuţii Noi pe perioada 2007-

2013,pentru atingerea scopului general se propun urmatoarele :

48

1. Dezvoltarea infrastructurii prin :

a) Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport. Reabilitarea si modernizarea

infrastructurii de transport, a reţelei stradale, va facilita mobilitatea populaţiei si a bunurilor,

reducerea costurilor de transport de mărfuri si călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele

regionale, cresterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie si timp, creând

condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale si implicit a investiţiilor productive. De

asemenea, va îmbunătăţi cooperarea interregională si va contribui semnificativ la cresterea

competitivităţii intreprinderilor/firmelor si a mobilităţii forţei de muncă, si, prin urmare, la o

dezvoltare mai rapidă a comunei pe ansamblu, dar si a fiecărei regiuni în parte. Acest domeniu de

intervenţie contribuie la realizarea obiectivelor identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare

Regională din Cadrul Naţional Strategic de Referinţă si este în concordanţă cu Orientările

Strategice Comunitare ale Politicii de Coeziune care prevăd necesitatea îmbunătătirii

accesibilităţii si atractivităţii regiunilor. Crearea unei reţele de drumuri conform standardelor

europene va contribui, pe termen mediu, la cresterea fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de

muncă, a accesibilităţii spre si în interiorul ţării, determinând o dezvoltare durabilă a acesteia si,

implicit, crearea de noi oportunităţi de locuri de muncă, inclusiv în zona studiată..

b) Reabilitarea clădirilor sedii de instituţii publice, învăţământ si sănătate. Această

orientare de dezvoltare vizează îmbunătăţirea infrastructurii sănătăţii, serviciilor sociale,

serviciilor de siguranţă publică pentru situaţii de urgenţă si a infrastructurii educaţionale, în

scopul creării premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu serviciile esenţiale, de maximă

importanţă si utilitate pentru atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale.

Existenţa acestor infrastructure determină cresterea gradului de atractivitate al regiunii, integrarea

resurselor umane pe piaţa muncii si, în final , crestere economică.

c) Reabilitarea si crearea unui sistem centralizat de alimentare cu apă si de canalizare

În acest sens se impune realizarea unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne, capabilă să

susţină dezvoltarea economico-socială a localităţii, să atragă investitii private si să stimuleze

dezvoltarea durabilă a comunităţii locale, menită să implementeze priorităţile din PND, POS

Mediu (Axa prioritară 1 a POS Mediu - Extinderea si modernizarea sistemelor de apă si apă

uzată) si Directivele Uniunii Europene (Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate

orăsenesti si Directiva 98/83/CEE privind calitatea apei de consum uman).

49

d) Perfecţionarea planului de urbanism al localităţii Frătăuţii Noi

Propunerile privind organizarea urbanistică a localităţi Frătăuţii Noi vor respecta Planul de

Amenajare al Judeţului Suceava si Planul de Amenajare al Teritoriului Naţional.

2. Cresterea competitivităţii economiei locale prin:

a) Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a iniţiativelor private,existenţa

structurilor de afaceri, dar si facilităţile oferite de acestea reprezintă un factor esenţial pentru

cresterea atractivităţii regiunilor ca locaţii pentru investiţii în activităţi economice si sociale.

b) Promovare a sectorului industrial si agricol pe piaţa naţională si europeană prin

valorificarea tuturor categoriilor de produse agricole în afara pieţei interne a localităţii Frătăuţii

Noi.

c) Dotarea cu utilaje performante a operatorilor industriali si agricoli

Investiţiile în structuri moderne de afaceri reprezintă un instrument cheie pentru

impulsionarea mediului de afaceri regional si local si cresterea gradului de competitivitate a

comunei , în contextual dezvoltării actuale a României, care poate crea condiţii pentru o mai

rapidă integrare în economiei naţională. Având structuri de afaceri moderne, regiunile pot

beneficia de avantaje competitive, prin utilizarea resurselor lor specifice , până acum neutilizate

sau subutilizate si mobilizarea întregului potenţial productiv de care dispun, contribuind astfel la

convergenţa regiunilor României .

3. Protecţia mediului,prin:

a) Realizarea unui sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate; Aflat în acest

moment în stadiul de studiu de fezabilitate, realizarea unui sistem centralizat de canalizare si

epurare a apelor uzate va creste atractivitatea zonei în sensul atragerii de investiŃii si de protejare

a populaţiei si a mediului înconjurător împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei

potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată si sanogenă.

b) Crearea unui sistem de colectare selectivă a deseurilor si depozitare temporară a

acestora până la depunerea lor în deponia finală în vederea cresterii atractivităţii zonei

înconjurătoare si reabilitării mediului înconjurător prin stoparea eliminării necontrolate

a deseurilor în contextul închiderii actualelor facilităţi neconforme destinate depozitarii

deseurilor.

c) Crearea perdelelor naturale de protecţie a zonelor poluate. Pe această cale se urmăreste

protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice si sociale ale

României, conducând la îmbunătăţirea calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile.

50

Concluzie

Comuna Frătăuţii Noi a fost cercetată din perspectivă dinamică prin analiza documentelor

carotografice din perioade de timp diferite, astfel încât să poate fi surprinse modificările esenţiale

apărute în cadrul diferitelor componente ale structurii fondului funciar. Pe parcursul perioadei

analizate (1970-2004) s-au petrecut schimbări în modul de utilizare a fondului funciar.

Studiul a permis formularea unor concluzii, atât la nivel general, referitoare la modul de

utilizare a terenurilor în republică, cât şi individual – la fiecare categorie de teren. La nivel

general, suprafaţa agricola a înregistrat o diminuare cu 3% în cadrul comunei studiate, aceată

suprafaţă fiind transferată claselor inferioare de utilizare.

Astfel, terenurile arabile deţin ponderea cea mai mare , cunoscând pe parcursul perioadei

analizate o dinamica moderată . Comuna Frătăuţii Noi avea o suprafaţa arabilă care varia între

87% in anul 1970 şi 78% in anul 2004,ceea ce denotă intr-o anumită măsură caractereul agricol al

acesteia,chiar dacă terenurile agricole nu sunt printre cele mai bune, acestea neceesitând

numeroase lucrări de îmbunătăţiri funciare. In aceasta perioada terenurile slab productive din

punct de vedere agricol au fost transferate intr-o clasă inferioară de utilizare.

În ceea ce priveşte păşunile,suprafaţa ocupată de acestea, a oscilat ca pondere între 8 %

în anul 1970 şi 13% în anul 2004. Această pondere este firească pentru această comună are o

pondere importantă a sectorului de creştere a animalelor. Favorizantă pentru creşterea animalelor

,această suprafaţa este insuficientă ,ea fiind completată de suprafeţele ocupate de fâneţe.

Suprafaţa ocupată de fâneţe,chiar dacă nu depăşeşte ponderea ocupată de păşuni,deţine o pondere

importantă. Astfel,în anul 1970 ocupa 5% din suprafaţa agricola totală a comunei, iar in anul

2004 -9%.

Livezile şi pepinierele pomicole deţin cele mai mici ponderi din suprafaţa agricolă

totală a comunei,condiţiile climatice în consonanţă cu cele pedologice şi hidrice nefiind favorafile

dezvoltării pomiculturii.În toata perioada dintre 1970-2004 ponderea suprafeţei ocupate cu pomi

nu a suferit oscilaţii ,s-a păstrat in jurul valorii de 0,2. Putem deduce astfel clar că această

comună nu are o vocaţie pomicolă,in scimb,ponderea mare a terenurilor agricole arabile o

orientează clar spre cultura plantelor,cultură care este însă frântă de condiţiile

climatice,hidrice,pedologice şi hidrice. Aceste restricţii sau defavorabilităţi au impus o anumită

51

specializare a producţiei agricole,pe această cale trebuind să meargă agricultura comunei pentru a

obţine randamente consistente(cultura cartofulului).

Suprafaţa totala a vetrei a înregistrat in perioada 1970-2004 o evoluţie ascendentă,

astfel, într-o perioadă de 30 de ani suprafaţa construită a crescut de la 123 ha in anul 1970 la 214

ha in anul 2004. Evoluţia perimetrului construit s-a făcut in lungul cailor de comunicaţie, însă,în

acelaşi timp în perioada analizată se constată o crestere a densitatii gospodăriilor in cadrul vetrei,

opţiunea principala vizată fiind contrucţia in cadrul vetrei şi nu extinderea in largul ei.

Analiza a constat în determinarea automată cu ajutorul programului GIS- TNT Mips v. 6.9, a

unor suprafeţe şi lungimi, evidenţiindu-se astfel principalele modificări. Pentru a putea evalua

cantitativ modificările apărute in perioada de studiu 1970-2004 a componentelor structurii

fondului funciar, in urma analizei efectuate, am utilizat indecele de dinamică. În urma

calculelelor efectuate am stabilit următoarele concluzi: suprafaţa

arabilă,păşunile,fâneţele,terenurile ocupate de construcţii si drumuri, au cunoscut o dinamică

moderată, în timp ce hidrografia şi suprafaţa ocupată de păduri o dinamică redusă.

Aplicarea coeficientului de stabilitate ecologică a terenurilor a demonstrat, că teritoriul

comunei este instabil din punct de vedere al modului actual de utilizare a terenurilor. Această

instabilitate se datorează ponderii înalte a terenurilor antropizate şi antropice. În prezent, acest

indice are mari variaţii spaţiale şi este în funcţie de structura fondului funciar şi de specificul

morfologic al comunei. . Calcularea acestui indicator are o mare importanţă practică în

ameliorarea situaţiei ecologice, în determinarea suprafeţei optime pentru fiecare categorie de

teren la diferite nivele.

Comuna Frătăuţii Noi avea o suprafaţa arabilă care varia între 87% in anul 1970 şi 78%

in anul 2004,ceea ce denotă intr-o anumită măsură caractereul agricol al acesteia,chiar dacă

terenurile agricole nu sunt printre cele mai bune, acestea neceesitând numeroase lucrări de

îmbunătăţiri funciare.

Rezultatele obţinute au importanţă în procesul de planificare şi organizare a

teritoriului . Ele pot fi utilizate la gestionarea şi monitorizarea resurselor funciare, la evaluarea

impactului activităţilor umane asupra mediului, de asemenea şi în necesităţile de extindere a unor

categorii de terenuri (intravilane, silvice, acvatice, etc.).

52

Bibliografie selectivă

a. Lucrări publicate

1. Apăvăloaie M.,(1965)- Contribuţii la studiul geografic al aşezărilor rurale din

Moldova,Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi.

2. Apăvăloaie M.,Pîrvulescu I.,Apostol L,(1986) -Contribuţii la cunoşterea caracteristicilor

inversiunilor termice din Depresiunea Rădăuţi,Lucrari de seminar geografic-Dimitrie

Cantemir,nr. 7, Iaşi.

3. Băcănaru I.,Bugă D.,Deică P,Molnar E.,Ştefănescu I.,Tufescu V.,(1962)- Contribuţii la

clasificarea funcţională a aşezărilor rurale din R.P.R. in probleme geografice,vol. I.

4. Băcăuanu Vasile,(1978)- Terasele fluviatile din Podişul Moldovei , Analele Ştiinţifice ale

Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi,Secţiunea IIb.

5. Băcăuanu Vasile,(1984)-Consideraţii geomorfologice asupra repartiţiei monolaterale

alternative a teraselor fluviatile din Podişul Moldovei, Lucrari de seminar geografic-Dimitrie

Cantemir,nr. 4,Iaşi.

6. Băcăuanu V.,Barbu N.,Pantazica M.,Ungureanu Al.,Chiriac D.,(1980) -Podişul

Moldovei.Natura. Om.Economie,Ed. Enciclopedică,Bucureşti.

7. Bârgu Gh.,Mocanu A.,(1984) -Geologia Moldovei –stratigrafie şi consideraţii economice ,Ed.

Tehnică,Bucureşti.

8. Chifu Th.,Ştefan N.,(1982)- Vegetaţia din Bazinul râului Suceava , Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică,Iaşi.

9. Chiriac D.,(1984)- Aşezările rurale din Moldova –studiu de geografie economică,Iaşi.

10. Donisa V.,Donisa I.,(1998) – Dicţionar explicativ de Teledecţie şi sisteme informaţionale

geografice,Ed. Junimea, Iaşi.

11. Erhan E.,(1988)- Consideraţii asupra precipitaţiilor atmosferice din partea de est a

Romaniei, Lucrari de seminar geografic-Dimitrie Cantemir,Iaşi.

12. Erhan E., (1983)- Fenomenul de secetă în Podişul Moldovei, Analele Ştiinţifice ale

Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi

13. Florea N.,Muntean L.,(1968)- Geografia solurilor României,Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Iaşi.

14. Gheorgiu E., -Contribuţii la studiul climei din Depresiunea Rădăuţi, Analele Ştiinţifice ale

Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi.

15. Iaţu C.,(2001) -Depresiunea Rădăuţi-studiu de geografie umană,Ed. Corson,Iaşi.

53

16. Ichim R., -Istoria pădurii şi silviculturii din Bucovina,Ed. Ceres, Bucureşti.

17. Lupu-Bratiloveanu N.,(1992) -Podişul Sucevei. Geografie umană, Ed. Ştiinţifică şi

Academică,Iaşi.

18. Nimigeanu V.,(1994) - Geografia umana a României,Ed. Universităţii,Iaşi.

19. Nistor I.,(1991) – Istoria Bucovinei, Ed. Humanitas, Bucureşti.

20. Popp N., Iosef I.,(1983) – Judeţul Suceava, Ed. Academiei, Bucureşti.

21. Simulescu I.,(1939) – Bucovina, Ed. Cartea Românească,Bucureşti.

b. Surse bibliografice în format digital :

***ICPA(1980)- Sistemul roman de clasificare a solurilor,Bucureşti.

***www. geo-spatial.org

***www.ancpi.ro

***www.iale.sk