PREVENȚIA ȘI

DISPENSARIZAREABOLILOR

NETRANSMISIBILE

PREVENŢIA BOLILOR

NETRANSMISIBILEPREVENȚIA - definiții: ansamblu de măsuri medicale, sociale, economice, tehnice şi

politice care pot asigura reducerea riscului de apariţie a unei boli la nivel populaţional

totalitatea acţiunilor întreprinse în absenţa bolii, pentru a menţine această situaţie o perioadă cât mai lungă de timp

totalitatea mijloacelor şi metodelor folosite în scopul asigurării cunoaşterii riscurilor pentru sănătate, a neutralizării acestora, a depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, a evitării constituirii proceselor epidemiologice şi depistării stărilor de preboală şi boală cât mai precoce

DICTONUL: ESTE MAI UŞOR SĂ PREVII, DECÂT SĂ TRATEZI O BOALĂ!

Există patru trepte de prevenţie: primordială primară secundară terţiară

PREVENŢIA BOLILOR

NETRANSMISIBILE

Prevenţia primordială: - are scopul de a înlătura condiţiile care generează Fr, metoda de a nu te expune la un anumit Fr.

Prevenţia primară: - metoda de a împiedica apariţia unei boli prin depistarea indivizilor sau a segmentelor de grup populaţional cu risc major faţă de acţiunea anumitor Fr; are scopul de a scădea incidenţa bolii prin descoperirea şi controlul Fr. Ex: vaccinoprofilaxie, imunoprofilaxie.

Profilaxia secundară: - constă în depistarea precoce a bolii, punând un dg. adecvat, prin metode clinice şi paraclinice şi asigurarea unui tratament adecvat şi controlarea evoluţiei bolii şi urmărirea de către medicul de familie.

Profilaxia terţiară: - evitarea apariţiei complicaţiilor şi menţinerea capacităţilor morfofunţionale restante, măsuri de reintegrare în familie şi societate.

Prevenţia cancerul gastric

Primară: cunoaşterea factorilor de risc, limitarea sau înlăturarea lor delimitarea grupurilor populaţionale de riscscreeningultestare serologică pentru Helicobacter pylori

Prevenţia

Secundară:

diagnostic precoce

tratamentul chirurgical

chemoterapia

detectarea precoce a Helicobacter pylori

chemoprevenţia cancerului gastric prin tratamentul infecţiei cu Helicobacter pylori

nu există vaccin pentru prevenţia infecţiei cu Helicobacter pylori

Prevenţia

Terţiară:

menţinerea capacităţilor morfo-funcţionale

readaptarea

reintegrarea

dispensarizarea de recuperare

Prevenţia cancerului pancreatic

Primordială: înlăturarea condiţiilor care generează factori de riscPrimară: depistarea, reducerea sau înlăturarea factorilor de

risc: - alimentari

- stil de viaţă (fumatul)- ocupaţionali

aspirina (OR= sub 1; eventual factor de protecţie)

Prevenţia cancerul pancreatic

Secundară: depistarea bolii în faze incipinte screening cu aplicabilitate largă nu există screening pentru grupurile populaţionale cu risc foarte

mare (pancreatita ereditară)

EUS (endoscopic ultrasound)

MRCP (magnetic resonance cholangiopancreatography)

MRI (magnetic resonance imaging) chemoprevenţia

Prevenţia

Terţiară: tratament tratamentul chirurgical creşte perioada de

supravieţuire:

4 % aproximativ 10 ani

15 % aproximativ 5 ani evenimente post tratament chirurgical

Dispensarizarea BNT

se asociază cu metodele de supraveghere epidemiologică și cu metodele de prevenție

cuprinde trei trepte:

– dispensarizare de protecţie

– dispensarizare de reechilibrare

– dispensarizare de recuperare

Dispensarizarea de protecțieDispensarizarea de protecţie: pentru persoanele cu grupe de risc faţă de

Fr; cu protejare a grupelor populaţionale de a evita Fr. Merge cu prevenţia primară.

Dispensarizarea de reechilibrareDispensarizarea de reechilibrare: depistări active ale persoanelor la care

a acţionat Fr. dar la care au produs doar modificări biochimice şi funcţionale. Se face în stadiul de preboală. Merge cu prevenţia secundară.

Dispensarizarea de recuperare

Dispensarizarea de recuperare: se face în afara perioadei de spitalizare; de a evita complicaţiile; de a reduce incidenţa cazurilor cu evoluţie gravă; de a evita riscul decesului prematur. Merge cu prevenţia terţiară.