"Mintesănătoasă în

corpsănătos"

Interviu cuJustin Capră

***O legendă

vie!

Un adevăr

ascuns

Valorif icarea proprietăţ i i intelectuale - un posibi l vector al ieş ir i i României din criză

Deşi au trecut aproape douăzeci de ani de larevoluţie iar schimbarea sistemului, de la celcomunist la cel capitalist şi noua piaţă bazatăpe concurenţă reală ar fi trebuit să determinecompaniile româneşti să investească încercetare şi inovare pentru a putea face faţănoilor provocări, acest lucru nu s-a întâmplatîn ţara noastră decat în cazuri rare.

Chiar dacă pe parcursul timpului au existatîncercări, din partea factorilor guvernamentali,dar şi din partea unor persoane fizice sau juridicede a pune la punct un sistem viabil prin carerezultatele cercetarii şi inovarii româneşti să fievalorificate, şi mă refer aici la rezultatele obţinutede institutele de cercetare, societăţile comercialeprivate sau cele cu capital de stat implicate înactivitatea de cercetare şi care aveau în portofoliutehnologii şi capital uman de înaltă calificare, sauchiar cercetări ale unor creatori individuali, dinpăcate lucrurile nu au evoluat aşa cum ar fi tre-buit. Factorii care au concurat la nerealizareadezideratului sunt multiplii, însă mă voi limita laa pune accent doar pe anumite aspecte care ar fiputut sta altfel şi ar fi putut produce rezultatesemnificative în economia reală. O lipsă de viziune şi de implicare a factorilordecidenţi, o finanţare ineficientă şi neurmărireaobţinerii unor rezultate care să poată fi utilizate şiregăsite în industrie, în piată, au facut cacercetările, descoperirile, tehnologiile româneştisă ramână, în marea lor majoritate, în stadiu deproiect, chiar dacă, unele, cu bun potenţial.S-a dovedit o lipsă de viziune din parteainstitutelor de cercetare şi a firmelor private în a-şi proteja rezultatele muncii de cercetare/inovare,asta în condiţiile în care avem o instituţie abilitatăa statului român, Oficiul de Stat Pentru Invenţiişi Mărci (OSIM), similară altor instituţii dinstrăinătate, care este îndrituită să confereprotecţie la nivel naţional, în concordanţă custandardele internaţionale în materie. Protejareaobiectelor proprietăţii industriale conferăavantaje pe o piaţă dură unde concurenţa vine cuproduse de înaltă tehnologie protejate prinbrevete de invenţie sau alte titluri de protecţie.Lipsa interesului pentru o astfel de protecţie afăcut ca multe aplicaţii, multe tehnologiiromâneşti să fie gândite, muncite, în ţară, iarentităţi din străinătate să le aplice, realizand ven-ituri importante de pe urma lor. De altfel, nu esteprima dată în istorie când se întîmplă asta. Mariinventatori români şi-au văzut rodul munciivalorificat în altă parte, în interesul altora. Deşi prezentate cu mare fast, strategiile naţionaleîn vederea susţinerii cercetării, inovării şiprotecţiei proprietăţii intelectuale, sunt fapte devitejie cu finalitate, în mare parte, doar pe hârtie.

Ce se pierde din vedere în tot acest lanţ estefaptul că nu există o structură funcţională care săaibă capacitatea de a transforma rezultatelemuncii de cercetare/inovare în produse sautehnologii noi care să aducă bani în economie. România nu este capabilă nici la ora actuală săvalorifice, prin politici coerente, capitalul umanpreţios de care dispune. Sunt oameni care işi facstudiile şi pregătirea în ţară, iar rodul muncii lorsfârşeşte prin a fi cules de alţii din exterior, caresunt mult mai bine organizaţi, nu neapărat maideştepţi decat noi, dar pentru care sintagma“interes naţional” are o cu totul altă valoare. Este evident pentru toată lumea că în ziua deastăzi războiul este unul economic, tehnologiilenoi fac diferenţa aproape în tot ceea ce neînconjoară, de la bunurile de larg consum,aplicaţiile civile şi pană la cele din zona militară. Orice om îşi dă seama de evoluţia tehnologicăextrem de rapidă cândia contact cu tehnologia,atunci cand, spree x e m p l u ,achiziţionează un tele-vizor sau un telefonmobil ori alt produsa s e m ă n ă t o r .P e r f o r m a n ţ e l etehnologiei evolueazăde la o zi la alta. Toţisuntem uimiţi cu cerapiditate şi ce ritm aldezvoltării auc o m p a n i i l eproducătoare. Câţidintre noi işi punproblema oare cumreuşesc şi ce secret deţinaceste companii străineîncat ajung la astfel deperformanţe ? Trebuie ştiut că întregprocesul, plecând de lamunca de cercetare/ino-vare si preocupareapentru protecţie si ajun-gand la înglobarea ei în produse de înaltătehnologie care să poată fi vânduteconsumatorilor, precum şi strategiile demarketing care asigură succesul pe piaţă, ei bine,toate acestea implică o cunoaştere foarte bună aîntregului circuit, o viziune asupra întreguluilanţ, o organizare perfectă. De ce Romania nu a fost în stare să se dezvolteîn acest sens, ţinînd cont de rezultatele cercetăriiromâneşti recunoscute pe plan mondial, rămâneun mister pentru multă lume. Pentru cunoscătoriidomeniului rămâne o mare dezamăgire. Pentruprofesionişti persistă o întrebare la care, unii

dintre noi, am găsit răspunsul.Personal, am încercat încă din anul 2002, sărealizez în România o “Agenţie pentruValorificarea Drepturilor de ProprietateIntelectuală” gândind şi realizând proiectulacesteia, pe care l-am supus atenţiei Ministeruluipentru IMM-uri, Ministerului Cercetării cât şialtor instituţii publice sau private, în vedereacolaborării şi găsirii unei variante privindînfiinţarea ei şi finanţarea funcţionării. Agenţia arfi urmat să se ocupe exclusiv de punerea pe piaţăa unor produse care aveau la bază tehnologii cuvaloare economică mare şi care ar fi putut aducebeneficii, pe termen mediu şi lung, ţării noastre.În acea perioadă (anul 2002), am făcut demersurila nivelul unor reprezentanţi ai GuvernuluiRomâniei, a altor instituţii abilitate, precum şi aunor oameni de afaceri români. Din păcate,factorii decidenţi au reacţionat sub aşteptări la

propunere, deşi am adus argumente solide,arătând cum ţări precum Finlanda susţineauproiecte similare cu rezultate extraordinare îneconomie. Văzând reacţia din ţară, am depusproiectul la Comisia Europeană însă situaţia deatunci, Romania nefiind membră UE, nu afavorizat obţinerea finanţării necesaredesfăşurării activităţii Agenţiei. Chiardemersurile iniţiate prin diplomaţi care aveauacces la reprezentanţi ai Băncii Mondiale, la acelmoment, nu s-au concretizat, în sensul obţineriifinanţarii proiectului datorită unei imaginiextrem de controversate pe care ţara noastră o

avea. Ulterior, prin prisma acestor eforturi, amcunoscut personalităţi din România cuexperienţă îndelungată în domeniu, recunoscuteca atare, şi aş aminti aici pe domnul Conf.univ.dr. Gabriel I. Năstase, care s-au alăturat încercăriide a implementa proiectul. Sunt şi altepersonalitaţi pe care, din motive ce ţin deacceptul domniilor lor, nu o să-i nominalizezacum.O dezamăgire profundă am avut-o când amrealizat că figuri importante situate la vîrful par-tidelor politice din România, cu ocaziaprezentării proiectului, nu au avut nicio reacţiede susţinere reală, în afara celei pur formale dincare să poată trage, eventual, ceva foloaseelectorale.Au fost şi sunt si alţi oameni şi entităţi care auîncercat şi încearcă să dezvolte acest domeniu înţara noastră. Cu o parte dintre aceştia am şicolaborat recent în elaborarea unui program maimare ce implică şi înfiinţarea unei astfel deAgenţii. (vezi http://www.ipid.ro). Structura Agenţiei pe care am încercat să o creezîn România este prezentată în imaginea de maijos, având urmatoarele deziderate:1. Punerea pe piaţă a unor invenţii care privescînalta tehnologie, invenţii care pot aduce ben-eficii economice imediate atât titularilor de dreptcât şi economiei românesti în ansamblu.2. Încurajarea creaţiei intelectuale, în specialîncurajarea inventatorilor, cercetătorilor,institutelor şi a celor care creează în general.3. Atragerea instituţiilor financiare (bănci,fonduri de investiţii, oameni de afaceri, etc.) însusţinerea financiară pentru dezvoltarea şi imple-mentarea de tehnologii noi româneşti.4. Încurajarea IMM-urilor către zona inovativă(dezvoltarea de IMM-uri inovative) care săvalorifice cercetarea şi inovarea.5. Încurajarea inventatorilor şi cercetătorilorpentru dezvoltarea de firme proprii care săexploateze propriile invenţii, cercetări.6. Dezvoltarea entităţilor care oferă expertizăpe diferite domenii utile în procesul devalorificare (cabinete de PI, analiză financiară,tehnică, expertize, etc.).7. Angajarea de forţă de muncă în noile între-prinderi inovative create.8. Schimbarea mentalităţii şi încrederea încercetarea şi inovarea românească prin aportulfinanciar adus în economie.Consider că nu este timpul trecut pentru caRomânia să aibă o asemenea Agenţie capabilăsă aducă beneficii importante în economie.Agenţia poate avea acţionar fie Statul Român ,fie structuri private, ori un acţionariat mixt.

Editorial de Lilian Cătălin Vişoiu

27 noiembrie 2010 - Se distribuie gratuit!Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul I, Numărul 4

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

E D I T O R I A L :

Pavaza Carpatilor - Nr. 4 - 27 noiembrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 02.12.2010 08:43 Page 1

Pagina 2 S T A R E A N A T I U N I I

POVESTEA UNEI CĂRŢI MINCINOASEObişnuiesc să cutreier librăriilepentru a mă informa despre noileapariţii editoriale, tehnice, econom-ice, juridice, beletristice. Într-unadintre librăriile în care am intratmi-a atras atenţia o carte cu un titluinteresant cu privire la o acţiune încare fusesem şi eu implicat: ParculNaţional al Ştiinţei şi Tehnicii, alcărui subtitlu m-a făcut să fiuextrem de atent: Propunere derealizare. Am cumpărat cartea şi i-am analizat nerăbdător conţinutul.

Urmare acestei lecturi sunt obligat sămă „întorc” în timp şi să vin cu niştecompletări care pot fi „sarea şi pipe-rul” acestei istorii care vizează titlulcărţii.În ziua de 19 februarie 2003, la solic-itarea directorului Muzeului Tehnic„Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, dr. ing.Nicolae Diaconescu, Ion Iliescu(atunci preşedintele României),împreună cu un grup de specialişti,am vizitat Muzeul cu intenţia de adezbate posibilităţile de dezvoltareale Parcului Carol I, ca pe un Parc alŞtiinţei şi Tehnicii sau ca pe o „şcoalăa şcolilor”, cum o denumea prof.Dimitrie Leonida.În perioada respectivă eram directorgeneral al Departamentului Cercetaredin Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Ca urmare, am primit un telefon princare eram solicitat personal depreşedintele României să vin de

urgenţă la Muzeul Tehnic. Amparticipat la discuţii şi am ascultat cuuimire că M.M. preşedinteleAsociaţiei Generale a Inginerilor dinRomânia (AGIR) auzise de MuzeulTehnic, dar nu l-a vizitat niciodată.Grupul de specialişti a fost invitat săviziteze muzeul. PreşedinteleRomâniei Ion Iliescu cunoştea foarte

bine acest muzeu, încă din liceu,întrucât îl vizitase de foarte multeori. Astfel, Ion Iliescu a devenit pen-tru un timp relativ scurt, un ghidcompetent. În concluzie, s-a hotărâtconstituirea unui „grup de lucru” caresă realizeze un proiect pentru a trans-forma Parcul Carol I într-un Parc al

Ştiinţei şi Tehnicii aşa cum a propusforurilor competente, la vremea lui,prof. ing. Dimitrie Leonida. Trebuie să menţionez faptul că ParculCarol I a fost construit în anul 1906cu prilejul aniversării a 40 de ani dedomnie a regelui Carol I, ca oexpoziţie a realizărilor tehnice şi eco-nomice ale acelei perioade.

În anul 1909, prof. ing. DimitrieLeonida a înfiinţat Muzeul Tehnic înParcul Carol I, ca pe o colecţieparticulară de obiecte tehnice, pe carea donat-o statului în anul 1950.În sensul celor afirmate precizez căam scris o carte dedicatăpersonalităţilor din Familia Leonida

(în colaborare cu Mihai Olteneanu şiPaul Dudea) şi sunt bine informatdespre realizările savantului DimitrieLeonida, întrucât am avut ladispoziţie arhiva ilustrei familii.După aproximativ două săptămâni laAGIR a avut loc o şedinţă al căreiscop a fost întocmirea unui proiect detransformare a Parcului Carol I într-un Parc Naţional al Ştiinţei şiTehnicii. Invitaţii erau numai per-soane de vârsta a treia. Cu respect şiamabilitate am atras atenţia, că pentruacest proiect ar trebui antrenaţi şitineri, deoarece pentru ei se va realizaîn viitor acest proiect. Rezultatul pen-tru mine a fost dezastruos. Nu numaică nu am mai fost invitat să particip larealizarea proiectului pe care M.M. defapt l-a îngropat, dar am fost exclus şidin colectivul de redacţie al jurnaluluiUNIVERS INGINERESC.

Din acel moment proiectul a evoluatîntr-o direcţie numai de M. M. ştiută!Ulterior a fost editată o lucrare, pecare am invocat-o anterior şi care faceobiectul acestui proiect. Din păcateM. M. şi-a atribuit în integralitatemeritele. Ca şi concluzie finală, daramară, proiectul aşa cum s-a născut şidespre care am scris în acest articol arămas un vis frumos! Un simpluproiect!

G.I.N.

A C T U A L I T A T E A

Că lupul își schimbă părul.. o știm cutoții,dar mai știm că nu-și schimbă șinăravul.De curând am întâlnit o veche cunoștință,fost coleg de clasă în școala elementară,care a ajuns să ocupe o funcție importantăla stat. Nu ar fi nici o surpriză pentru minesuccesul lui, pentru că mereu a dat dincoate pentru a-i da pe ceilalți la o parte,dacă nu mi-aș fi adus aminte o întâmplare

din copilărie, mai exact din școalaelementară.Ca mai toți copii, dar mai puțindisciplinați, doi elevi, colegi, s-au luat labătaie în curtea școlii. Întâmplarea a atrasatenția domnului profesor Fieraru, care pecât de drept era cu noi, tot pe atât era și desever. Domnul profesor, văzând că celordoi le place bătaia, a cerut altui coleg să ledea câte o palmă. Acesta a refuzat,ca și al

doilea și al treilea numit, până când dintreelevii din curte, unul mai "curajos" decâttoți, s-a oferit s-o facă și, fără multe vorbe,i-a și lovit dur peste față pe cei doi colegi. Ura cu care i-a lovit nu am uitat-oniciodată și constat că o poartă în suflet șiazi față de oricine.Întâmplarea m-a supărat foarte mult,pentru că deși era printre ultimii laînvăţătură, era printre primii la ceartă și

scandal.Acum este printre primii cetățeni, cafuncție din Măgureni, dar se pare cănăravul de a lovi nu i-a dispărut.Ghiciți oare cine este?Promit să vă spun, dacă nu ştiți cine este șide ce l-am numit" Războinicul laș".

Dipl. Ec. PAUL NEGURIȚĂ

R Ă Z B O I N I C U L L A Ș !

Către:- Primăria Com. Măgureni - D-lui

Primar Prof. Gheorghe Iarca- Consiliul Local Măgureni - spre știintă.

STIMATE DOMNULE PRIMAR,În anul 2008, proprietatea

alăturată aflată în spatele casei mele, a fostcumpărată prin licitație de dl. BUCURILIE (ILARIE?), consilier în Filipeștii dePădure.Deoarece susnumitul se pare că a cumpăratproprietatea în cauză, aflată pe str.Filipeștii de Pădure nr.1167, pentru a orevinde, a neglijat complet întreţinereaacesteia, punând în pericol chiar sănătateavecinilor săi.În această situație am fost obligat să măadresez în repetate rânduri proprietarului,care abia după ce am scris la primăriile dinMăgureni și Filipești, a pus pe cineva săcosească bălăriile care crescuseră de 2 m șiatât.V-am contactat telefonic la începutul luniiseptembrie (putem revedea conținutulconvorbirii) și mi-ați confirmat că existăcutuma în Măgureni că fiecare săconstruiască gardul din fața casei sale. Caurmare, prin adresa 4659/10.09.2010 v-am informat că vecinul acesta nuconstruiește gardul dintre proprietățilenoastre (în spatele casei mele), total

inexistent, chiar dacă a promis acest lucrutimp de peste 2 ani.Spre stupoarea mea, în răspunsul lasesizare trimis cu adresa dvs. cu acelașinumăr (foarte dubios!!!) numărul4659/07.10.2010 semnat de Red./int DuicăGabriel, secretar BUCUR RUXANDRA șiPRIMAR PROF. IARCA GHEORGHE,mi s-a comunicat că: "Precizăm că în con-formitate cu prevederile legale în vigoareacesta nu este obligat să suporteconstrucția gardului din fața caseiproprietate personală".Puteți să-mi precizați care sunt acesteprevederi legale domnule profesor, dacănu exprimarea dvs. este cu totul deosebităși nepotrivită cu pregătirea dvs. deprofesor. Rezultă din afirmația dvs. căexistă legi în România care îl exonereazăpe vecinul meu de obligația construirii gar-dului. Care sunt acestea Domnule Primar?Eu am să vă prezint câteva izvoare dedrept care vă contrazic în totalitate.1. Primul este Ordonanța nr.21/30.01.2002, aprobată prin legea nr.115/21.06.2002, pe care v-am comunicat-oși în scrisoarea anterioară și care prevede:"Art.6. - Cetățenii au obligația să asigureîngrijirea locuințelor aflate în proprietateasau în folosința lor, anexelor gospodărești,curților, împrejmuirilor și să păstrezeordinea și curățenia pe străzi, drumuri, în

piețe......"."Art.10. - În aplicarea prevederilor

prezentei ordonanțe cetățenilor le revinurmatoarele obligații:a) Întreținerea și curățenia locuințelor pe

care le dețin în proprietate sau cu chirie, aanexelor gospodărești, a curților și împrej-muirilor acestora".Poate nu ați citit Ord. 21, dar v-am infor-

mat eu iar dvs, cei trei semnatari aiscrisorii negați existența ei, fapt careagravează afirmațiile din răspunsul dvs.2. Despre Codul Civil ați auzit Domnuleprimar? Dacă nu vă spun eu că acestaprevede la :"Art.590. În orașe și la țară, orice zid care

servește de despărțire între clădiri, sauîntre curte și grădina și între ograde la țară,se socotește comun, daca nu există un titlusau semn care ar proba contrariul."" Art.607. Orice gard ce desparte două

proprietăți se socotește comun, afară dacănumai una singură din două proprietăți vafi îngrădită, sau de nu va fi un titlu sauposesiune îndestulătoare, care să constatedin contră." Se înţelege din text obligațiavecinilor de a construi împreună gardul,contribuind egal la cheltuieli, pentrufiecare gard din fața și spatele casei.Nici Codul Civil nu este lege pentru dvs.?

3.Această procedură este foartecomplicată, din multe puncte de vedere.

Din această cauză înaintașii nostrii auconvenit o cutumă stabilind ca fiecareproprietar să construiască și să întreținăgardul din fața casei sale. Acest lucru mi-afost confirmat telefonic și de dvs. (putețiavea textul convorbirii).Vă mai informez că și cutuma sau obiceiuleste tot un izvor de drept. Chiar și actualaConstituție a României recunoașteobiceiul sau cutuma. Dvs nu recunoaștetinici Constituția României, cel maiimportant izvor de drept, prin răspunsul pecare mi l-ați dat. Aceasta prevede laArt.44, pct.7: "Dreptul de proprietateobligă la respectarea sarcinilor privindprotecția mediului și asigurarea buneivecinătăți, care, potrivit legii sau obiceiu-lui revin propietarului." Dvs. nu cunoaștețiConstituția sau "ați semnat ca primarul"?

În încheiere vă rog să dați curs cereriimele și să dispuneți să mi se comunice șilegile prin care se prevede că propietarulvecin nu are obligația construirii gardului.(cum ați afirmat în răspunsul dvs.)

CU STIMĂDipl. Ec. PAUL NEGURIȚĂ

P.S. Eram colegi și dvs.erați de față când coleg-ul nostru i-a lovit pe ceilalti doi colegi.Vă maiamintiți?

SCRISOARE DESCHISĂ:

Pavaza Carpatilor - Nr. 4 - 27 noiembrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 02.12.2010 08:43 Page 2

Pagina 3P U N C T U L P E I

P U N C T U L P E I

Dacă ne amintim bine în anul 2008, lainițiativa ministrului sănătății din aceavreme au fost efectuate analize gra-tuite pentru a evalua starea de sănătatea populației. Deși este tardivă , arputea fi interesantă efectuarea uneiparalele între starea de atunci și deacum a locuitorilor comunei. Dinmotive lesne de înteles , nu o putemface , în schimb vă putem furnizacâteva informații pe care leconsiderăm utile. Plătim C.A.S.(contribuția de asigurări de sănătate),fapt ce ar trebui ca în oriceîmprejurare să fie asigurat gratuitactul medical și tot ce ține de acesta.Dar nu se întâmplă chiar așa.Neprevăzut avem diverse problemede sănătate și urgent suntem nevoițisă mergem la medicul de familie. Măîntreb , mai avem nevoie deprogramare ? Cu siguranță, da. Deșipersonalul dispensarului medical dinMăgureni este cooperant și înțelegătorîn asemenea situații, constatăm că peușile cabinetelor respective suntafișate câteva informații pe care vi leprezentăm . Astfel, consultațiile gra-tuite se fac cu programare în limita a15-20 de persoane pe zi iar în afara

programării vă costă 10 lei.Programările se pot face și telefonic ,sunând la medicii de familie la nr. detelefon 0244384222 pentru dr. DalilaNiță și 0244384 620 pentru dr. IoanaAillen.Persoanele neasigurate sunt obligatesă scoată din buzunar 20 de lei.Solicitările la domiciliu vă costă 30lei, adeverințele pentru plecări înstațiune 7 lei, adeverințele pentru bolicronice 8 lei, adeverințele pentrușomaj 3 lei, certificatele medicalepentru șomaj 5 lei, administrarea vac-cinului 8 lei iar serviciile la cabinet , lacerere -15 lei. În ceea ce privește medicametelecompensate, menționăm cădeocamdată se acordă. Mai recenteste vehiculată știrea că vor fiobligatorii cardurile de sănătate,contracost, bineînțeles. În situațiarefuzului acestor carduri nu vombeneficia de consultațiile medicale.Dar să nu uităm că plătim C.A.S. estebine ? Sau este rau ? Dumneavoastrăce părere aveți ?Vă vom ține la curentcu noutățile ce apar în acest domeniu.

Vasile Cojocaru

"Minte sănătoasă în corpsănătos"

“Din sânul veșnicului ieriTrăiește azi ce moare Un soare de s-ar stinge-n cerS-aprinde iarași soare.

Părând pe veci a răsăriDin urmă moartea-l pașteCăci toți se nasc spre a muri Și mor spre a se naște.”

“Luceafărul” M. EMINESCU

Genialul nostru poet, M.Eminescu a reflectat în scrierilesale existența pasageră aindividului și perpetuă a speciilorcare populează Terra, deoarecemateria se mișcă, se transformă,doar timpul și spațiul rămâninfinite.Viața este un dar și o împlinire afiecărui individ de a perpetuaspecia prin urmași care săviețuiască în echilibru cu mediulecologic.Omul trebuie să se integrezearmonios în mediul său naturalpentru a putea supraviețui și să sesupună legilor care guverneazăecosfera. Din păcate, planează un dezacordîntre om și mediu, poluarea fiindun fenomen din ce în ce maiamenințător asupra învelișuluiprotector al ecosferei.Accidente de genul celui produsîn Ungaria, în care tone de toxines-au revărsat în Dunăre, au fost șila Baia Mare dar sperăm să numai existe. O informare din parteacelor în drept despre efectul

p o l u a n ț i l o rasupra florei șifaunei fluviuluiera foartenecesar, nu doarinformații cuprivire la pH-ulapei.Probabil că prindiminuare înc o n c e n t r a ț i edatorită firescu-lui apei de acurge spre mare, cantități de met-ale grele (plumb, cadmiu, arsenic)le vom ingera și noi în momentulîn care vom consuma pește deDunăre. Un adevăr ascuns îlîntâlnim și în ceea ce priveșteexploatarea minieră de la RoșiaMontana,în care este vorba totdespre cianuri.Dacă la Vulcanii noroioși, dinjudețul Buzău peisajul selenareste unul natural de o frumusețeneasemuită, glacială unde o micăsuprafață de teren este impropriedezvoltării unui fir de iarbă dincauza activității vulcanice, iar la odistanță mică se înalță lanuri deporumb, este de înțeles. Acestfenomen este unul natural pe careomul nu-l poate stăpâni sau modi-fica în scopul propriilor interese.La Roșia Montană peisajul sele-nar, apocaliptic chiar, este unulvoit, iar argumentul principalpentru reluarea exploatăriiminiere cu cianuri fiind unulsocial și anume crearea unor

locuri de muncă pentru localnici. Dacă ar fi așa, cui i-a păsat detinerii măgurenari în momentul încare au luat calea pribegiei dincauza desființării a tot ceea ce arpresupune locuri de muncă. Sunt de acord că trebuie sa fimîntreprinzători, să dezvoltăm noiafaceri dar nu așa cum se întâmplăla Roșia Montană, unde societateaexploatatoare vrea să utilizeze 10-13 miliarde kg de cianură de sodiupe an timp de 16 ani.Așa nu, pot spune, mai ales că30% din acidul cianhidric generatde activitatea de cianurare sepierde în aer. Cel care a utilizatacidul cianhidric a fost Hitler însecolul trecut,în camerele degazare.Și atunci noi să fim de acord cuacest proiect ?! Eu cred ca nu.

Profesor Elena Pârtoacă

Un adevăr ascuns În atenţia redacţiei z iarului “Gazeta de Măgureni “ !

O singură replică, mai mult un îndemnpentru trezirea la realitate !

Prin articolul dumneavoastră intitulat “Oreplică foarte calmă, după o incitarefurtunoasă” publicat in numărul 41 dindata de 30 octombrie 2010, semnat subtitulatura „Redacţia” aduceţi grave acuzela adresa mea şi a colegilor din redacţiaziarului Pavăza Carpaţilor.În respectivul articol se minte cu bunăştiinţă, se încearcă o decredibilizare acelor ce scriu în Pavăza Carpaţilor, oîmproşcare cu noroi si o târâre înmizerie, mă mir că nu suntem numiţiinfractori, pentru că aşa suntemprezentaţi.Ziarul primarului Iarca Gheorghe, astfel,practică minciuna, intimidarea,denigrarea şi bătaia de joc la adresaoamenilor. Este un atac la adresadrepturilor fundamentale ale cetăţenilor.Pentru că astfel de lucruri nu pot fitolerate, pentru apărarea reputatiei meleşi a celorlalte persoane care scriu articoleîn Pavăza Carpaţilor, inclusiv a familiilornoastre care, în mod indirect, au fostafectate prin cele scrise, pe de-o parte şi,pe de altă parte, având în vedere relaţiilede serviciu, deontologia şi statutul profe-sional, fiind vizat în mod direct prinacele afirmaţii, voi sesiza organeleabilitate ale statului pe latură penală,civilă cât şi administrativă.În cazul articolului cu pricina, toţimembrii redacţiei Gazetei de Măgureniau calitate de coautori şi, ca atare, vorraspunde legal pentru conţinutul acestu-ia.Domnilor redactori trebuie să stiţi cătitulatura “redacţia” nu vă apără derăspundere juridică, atâta vreme câtfiguraţi in redacţia ziarului. De

asemenea, faptul că în articoluldumneavoastră nu este amintit expresnumele meu sau al ziarului meu, nu văapără din punct de vedere juridic, acesteasubânţelegându-se, fără dubiu. Înainte dea denigra ar fi trebuit să vă gândiţitemeinic. Poate că şi dumneavoastrăaveţi copii. Ce ar înţelege un tânar dacăar citi articolul cu pricina ? Ce ar înţelegeun om normal din acel articol? Că aces-tea sunt valorile ce trebuie promovate !Minciuna şi dezinformarea, atribuirea penedrept de defecte oamenilor, denigrareaşi bătaia de joc, lipsa respectului, ataculla persoană ! Mesajul meu este unul simplu !Stimaţi redactori ai Gazetei de Măgureni,vă solicit ca în următorul numar alziarului dumneavoastră să indicaţiautorul articolului ori să vă desolidarizaţiexpres de acesta (dacă este cazul si nu aţiparticipat la conceperea articolului) pub-licând un articol în acest sens, oriconcepând un document pe care să-lsemnaţi şi pe care să-l aduceţi lacunostinţa publicului, cel puţin în aria dedistribuire a ziarului dumneavoastră. Încaz contrar, voi fi pus în situaţia de aîncepe demersurile legale împotrivaîntregii redacţii a ziarului, respectivîmpotriva fiecăruia dintredumneavoastră.Abia atunci veţi realiza întindereaprejudiciului moral şi material pe care l-aţi pricinuit, incluzând aici şi prejudici-ul de imagine cauzat brand-ului PavăzaCarpaţilor.Am speranţa că măcar acum veţi aveainţelepciunea şi demnitatea să acţionaţiconform cu realitatea şi cu adevărul !

Lilian Cătălin Vişoiu

Consiliul Judeţean Prahova anunţa în urmă cu ceva vreme că, lanivelul judeţului, 88.815 persoane din toate cele 104 localităţibeneficiază de ajutoarele alimentare din partea Uniunii Europene.Potrivit Hotărârii de Guvern nr 600/2009 privind stabilirea benefi-ciarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile deintervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele maidefavorizate din România şi atributiilor instituţiilor implicate înplan european, beneficiarii sunt împărtţiţi în patru categorii sociale:1. familiile şi persoanele singure care au stabilit, prin dispoziţiascrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat înbaza legii nr 416/2001 privind venitul minim garantat, cumodificările şi completările ulterioare;

2. şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj acordată potrivit prevederilor legii nr 76/2002 privind sistemulasigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;3. pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate,se află sub 400 lei/lună;4. persoanele neinstituţionalizate cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii

E de menţionat că o persoană beneficiază de ajutor - produse alimentare – o singură dată în cadrul planului şi poate fiîncadrată într-o singură categorie de persoane defavorizate.Anul acesta, ajutoarele constau într-un pachet conţinând: 14 kg făină, 7 kg mălai, 3,6 kg paste făinoase, 1.4 kg biscuiţi,1 kg zahăr şi 1 kg lapte praf.Distribuirea ajutoarelor alimentare se face de către administraţia fiecărei localităţi în parte, în baza listelor cu benefi-ciari întocmite potrivit HG 600/2009. Aceste liste au fost centralizate de Consiliul Judeţean Prahova şi cuprind datetransmise de:• Primăriile din judeţ pentru beneficiarii de la categoria 1;• AJOFM Prahova pentru beneficiarii de la categoria 2,• Casa Judeţeană de Pensii Prahova pentru cei de la categoria 3;• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova pentru cei de la grupa 4. Planul Anual European de Furnizare de Ajutoare Alimentare în Beneficiul Persoanelor celor mai Defavorizate(P.E.A.D.) se desfăşoară în conformitate cu prevederile Regulamentului (CEE) 3149/1992, Regulamentului CE nr.1234/2007 şi ale HG 600/2009.Conform Acordului de cooperare încheiat între A.P.I.A. Bucureşti şi Consiliul Judeţean Prahova, ajutoarele alimentarede la Uniunea Europeană trebuie livrate în depozitul Consiliului până la data de 31 decembrie 2010.Distribuirea ajutoarelor de Consiliul Judetean Prahova către primării a început pe 30 august 2010, în funcţie decantităţile primite de la furnizori, localităţile fiind incluse într-un grafic săptămânal în ordine descrescătoare a mărimiinumărului de beneficiari. Primăriile trebuie să finalizeze distribuirea până pe 31 martie 2011.CJ Prahova a atenţionat cetăţenii judeţului de încercările unor politicieni de a-şi crea capital electoral, vehiculând ideeacă distribuirea acestor ajutoare alimentare ar fi rezultatul efortului vreunui politician sau al vreunei formaţiuni politice.

Aşadar, dragi cetăţeni din Măgureni sau din localităţile învecinate, nu vă lăsaţi păcăliţi de edili dacă spun că acestealimente vin din bunătatea lor. De fapt Uniunea Europeană este sursa ajutoarelor. Încercaţi să vedeţi lucrurile cum

sunt în realitate şi nu credeţi laudele deşarte ale celor care se bat cu pumnul în piept degeaba.

Gabriel Trăistaru

Ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană!

Pavaza Carpatilor - Nr. 4 - 27 noiembrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 02.12.2010 08:43 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E M E D I U

I N T E R V I U

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Paul Neguriţă, Amalia Ştefaniu, Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru,

Marian Iordache

Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor.

Justin Capră - O legendă vie !

Pavăza Carpaţilor este marcă inregistrată Copyright © 2010 Pavăza Carpaţilor

(continuarea din numarul trecut)-Vorbiți-ne despre legătura sufletească pe care oaveți cu Măgureniul.-E o legătură ambiguă pentru că eu m-am născut înMăgureni dar la vârsta de 2 ani am fost luat de cătrepărinți. Tata era profesor la Liceul Industrial dinFlorești și învățător în bună parte în cătunul CapRosu. Veneam foarte des la Măgureni, mă aduceaupărinții să-mi văd bunicii,să le spun poezii, să- mi deadulceață așa cum se dădea la copii, așa încât nu amavut tangență chiar zi de zi cu satul.Măgureniul amînceput să-l înțeleg și să-l simt mai târziu,fără discuțiecând vin în Măgureni simt că sunt de acolo , simtlocul nașterii,fiecare îl simte.

-Cum vedeți viața satului în următorii ani?-Va fi din ce în ce mai bună decât la oraș .Un marepericol îl reprezintă televizorul care vrea să creze val-ori negative,criminali, violatori.N-ai să vezi emisiunifără cuțit, sânge și altele pentru că astea se vând.E unmare pericol pentru tineri pentru că ei nu știu sădiscearnă, până și desenele animate sunt agresive ,nuexistă muzică există bubuială, nu mai existăconsonanțe există disonanțe, imagini agresive,cuvinte agresive, pictură agresivă, astea trebuiesceliminate, nu-mi dau seama cum, dar reprezintă unmare pericol, oricum satul este ceva, ceva maiferit.La sat se mai găsește însă smerenia datorităfaptului că biserica intermediază acestaspect.Smerenia este calitatea care te face să-ți daiseama de micimea ta în raport cu absolutul. Țăranulmai are bunul simț, de exemplu am întrebat odatăunde stă Emil Solovăstru și mi-a spus un măgurenarși m-a uns pe suflet: "mergeți până la Sfanta Bisericăși prima stradă pe dreapta ".Extraordinar . SfântaBiseriă, ceea ce n-ai să auzi la București sau în altăparte.E mare lucru.Orășenii se vor retrage cât mairepede spre sate, pentru că orașul reprezintă o crimăecologică oricum l-ai lua.-Ar fi ceva de schimbat în mentalitatea oame-nilor?

-Mentalitatea este foarte greu de shimbat pentru că70% este genetică. Suntem un popor dezorganizat,inteligent, prost crescut, mai ales cei din sud.Noi

prahovenii și muntenii trebuie să ne învățăm să șiascultăm, noi numai vorbim nu știm să ascultăm,suntem superficiali, nu proști,este cea maisuperficială zonă din România, este partea dintrePredeal încoace până la Dunăre. Le-aș recomandamăgurenarilor și nu numai să renunțe la mâncatsemințe și scuipat pe jos din metru în metru sau lastatul la poartă. În occident mai mult de 90 % dintreoameni nu sunt propietari și stau în chirie, noi avemcase dar nu stăm în ele, iarnă vară, noi stăm la poartăși bârfim. M-a întrebat o suedeză odată dacă oameniiaceștia nu au serviciu, nu au copii, nu au de lucru, nuau hobby-uri....e o rușine. N-ai să vezi un ardeleanstând la poartă sau un neamț scuipând semințe. Sigurcă nu sunt ei de vină, asta e societatea, dar e bine săafle că nu e bine. Deasemenea nu e bine să facem pedeștepții, în lirica norvegiană se spune că indiferentprin ce ai trece, indiferent de funcții , de bani șionoruri să rămâi așa cum ești, fără să faci pe zmeul,pentru că pe deșteptul face numai prostul, numai

complexatul, ăla fumează, ăla își dă ifose, pentru căîi lipsește o parte din personalitate și caută să oînlocuiască, el nu e în stare să gândească altceva ,

nimeni nu s- a apucat să fumeze din rațiunisuperioare.

-Aveți o uimitoare experiență de viață. Care ar ficâteva dintre principiile de viată pe care le-ațitransmite tinerilor din ziua de azi?-E foarte ușor să dai sfaturi e mai greu să le urmezi,le-aș recomada să nu creadă ce au învățat la școală, cisă încerce să se convingă dacă e așa sau nu,bineînțeles dacă au o pasiune pentru școală. E bine săînțeleagă cum trebuie să învețe. Nu e bine să învețepapagalicește. E greu să dai un sfat pentru că așacum spunea Socrate, în școlarizare întâlnești douăsituații extreme: ori stai de vobă cu un deștept și n-ainevoie să-i explici ori stai de vorbă cu un prost șivorbești singur. De fapt, școlarizare înseamnă un dia-log interogativ între maestru și discipol, în carediscipolul trebuie să-și descopere niște valențe pecare nu și le cunoștea și prin asta să transimităinformații, pentru că de fapt, informațiile se află în

noi iar scoala trebuie să le decodifice,asta trebuie săfacă școala. Apoi , trebuie să aibă multă, foarte multăîncredere în ei.E bine de știut pentru români nu numai numai pentrutineri, că acest loc reprezintă un loc sacru pentru că deaici a plecat într-un fel civilizația. O să vi se parăcurios, dar noi avem documente care demonstreazăcă noi suntem cu cel putin câteva mii de ani înainteaSumerului. E bine să știe românul că nu romanii ne-au învățat limba latină pentru că noi eram traci, ebine să știe tineretul că Roma nu au făcut-o romanii,ci Eneas , care era trac de aici, Orfeu era de aici,Apolo era zeul soarelui la greci, iar mama lui s-anăscut în Insula Șerpilor. Iar cu 600 de ani înaintea luiHristos apare o denumire în Austria "piatra dacului".

E bine să știe tineretul că avem mari inventatori carespre deosebire de alții din străinătate nu s-au bătut cupumnul în piept, de exemplu se vorbește de turbinapelton care este relativ modernă, dar nea Gheorghe șinea Ion ne dau pâine cu roata morii cu o turbinăhidraulică de mii de ani și ei nu au ieșit în față săspună că ei sunt inventatori. Stiloul este inventat deun român la Paris, se numea "condei purtăreț fărășfârșit", așa se numea în limbajul de atunci. Vorbimde motorul cu reacție pe care l-a realizat HenryCoandă, iar în 1910 a zburat cu avionul dar înainteasa în 1896 Alexandru Ciurcu, student la Paris,împreună cu un student francez Buisson, propulseazăpe Sena o barcă cu reacție. Primii care s-au ridicat înaer au fost frații Wright la americani în decembrie1903, dar în ianuarie -februarie depune brevetulavionului Traian Vuia la Paris, deci cel puțin cu 10luni înaintea fraților Wright, dar meritul americaniloreste că au zburat, Vuia n-a zburat decât în 1906 cânda reușit să-și facă aparatul. Noi, cu țara noastră,reprezentăm ceva

Interviu realizat de Justiana Oprea

"Aditivii alimentari" suntsubstanţe cu sau fară valoarenutritivă care, în mod normal nuse consumă ca aliment în sine şinu sunt utilizate ca ingredientealimentare caracteristice; acestease adaugă intenţionat în produse-le alimentare în scopuri tehno-logice pe parcursul procesului defabricare, prelucrare, preparare,tratament, ambalare, transportsau depozitare a produseloralimentare, devenind ocomponentă a acestora.

Aditivii alimentari sunt cunoscuţiînca din cele mai vechi timpuri(exemplu: sarea, oţetul sau nitratulde potasiu), dar au conoscut odezvoltare importantă odată cuapariţia noilor tehnologii defabricaţie a produselor alimentareşi cu apariţia unor game noi deproduse. Aceşti compuşi se adaugă înprodusele alimentare sau înbăuturi în diverse scopuri: pentru afacilita procesul de fabricare, pen-

tru a prelungi conservabilitatea saupentru ameliorarea unor calitaţi(gust, miros), pentru restabilireasau schimbarea culorii sau pentruameliorarea calităţii nutritive.Fiecare aditiv alimentar estedesemnat printr-un cod format dinlitera E, urmata de 3 cifre. Numarul aditivilor alimentariautorizaţi în prezent, diferă de la oţară la alta. Unii dintre ei suntconsideraţi drept alergeni. In 1972s-a reglementat la nivel europeeanetichetarea produselor alimentare,în special a aditivilor alimentariprin notaţia Exxx. Aditivii alimentari sunt autorizaţide Uniunea Europeană pentrutoate statele membre, la fel ca şipentru Norvergia şi Islanda.Legislaţia Uniunii Europeneprevede că pot fi folosiţi doar aceiaditivi care sunt autorizaţi.Majoritatea aditivilor pot fi folosiţiîn cantităţi limitate în anumiteproduse alimentare. Dacă nu suntprevăzute limite pentru folosireaunui aditiv, atunci acesta se

utilizează conform procedurilor defabricare, adică doar în cantitateanecesară pentru obţinerea efectuluitehnologic dorit.

Aditivii alimentari pot fi autorizaţidoar dacă:- sunt necesari din punct de vederetehnologic pentru producţie,- nu înşeală consumatorul,- nu reprezintă un risc pentrusănătatea consumatorului.

Înainte de a fi autorizat, un aditivalimentar este evaluat de cătreComitetul Stiinţific al Alimentelor,un grup de experţi care avizeazăComisia Europeană despre datelegate de siguranţa administrării.Utilizarea aditivilor alimentari esteprecizată pe ambalajul produselor,pe categorii (antioxidanţi,conservanţi, coloranţi, etc.). canumele aditivului sau cadenumirea E-număr.

Amalia Ştefaniu

Adit ivi i al imentari

Biblioteca Naţională a RomânieiISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

Omul și pădurea...Într-o lume în care oamenii

nu pot renunţa la ritmul rapidal dezvoltării industriei, nurealizăm cât de mult seaccentuează degradareaspaţiului în care trăim.

Foarte mulţi din oameniicare au stat în oraşeputernic industrializate,azi îi găsim la “ţară”,locul plin de verdeaţăunde pădurea e în“spatele” casei, unde şivara, seara, e răcoare,acolo unde probabil aucopilărit,se întorc simţind,nevoia de eliberare,nevoia de a RESPIRA şi prob-abil cel mai important aspectdorinţa de a oferii copiilorcalitatea vieţii!!!Între industrie şi pădure existăo legătură, care spun eu, ebenefică doar pentru noi,trebuie doar să ne imaginăm căpădurea este un burete sau unaspirator care absoarbe “mize-ria”, în cazul nostru efecteleindustrializării, aşadar pădureainfluenţează toate elementelemediului înconjurator avândtendinţa de a atenuacaracteristicile sale extreme şide a le uniformiza. Acesta esteunul din motivele pentru carepădurea este cel mai complexşi complet geosistem terestru,care a realizat un perfectechilibru natural alelementelor componente.Pădurea îşi exercită influenţareglatoare asupra fiecăruifenomen şi proces din natură.Aceste influenţe conferăpădurii funcţii cu rol de

echilibru , care duc la păstrareaşi ameliorarea calitaţii mediu-lui, la diminuarea unor efectenegative şi, în general, la

formarea unui mediu de viațăfavorabil societăţii omenești.Trebuie să ştim că pădurea arenumai efecte pozitive şibeneficii, cum ar fi:îmbunătăţirea calitaţii aerului;calitatea solului; echilibrulh i d r o l o g i c ; a s i g u r a r e apermanenţei şi stabilităţiibiodiversităţii; ajută lacombaterea schimbărilor cli-matice prin diminuareaefectelor secetei şi limitareadeșertificării; protecţia solului,diminuarea procesului dedegradare a terenurilor şiameliorarea progresivă acapacitaţii de producţie a aces-tora sub efectul direct al cul-turilor forestiere; asigurareastandardelor de sănătate apopulatiei şi protecţiacolectivitaţii umane împotrivafactorilor dăunatori, naturali şiantropici;

Pădurea, mai are un rol destulde important şi anume ajută laîmbunătăţirea aspectului

peisagistic. Orașul şi îndeosebimarile centre urbanetransformă radical peisajulnatural. Eu cred , şi îmi asum,

că oraşulîndepărtează peom de natură.Oraşul, ca modelal civilizaţiilortehnice, îmbinău n e l ec o n t r a d i c ţ i i :c o n f o r t u l ,a m p l o a r e aactivitaţilor luicare atrage atâtaforţă de muncă,i n t e n s i t a t e a

mijloacelor lui de comunicareetc. “Oraşul apare astfel dedouă ori distrugător: îsi dis-truge propria realitate , îninterior, impurifică şidevorează cadrul natural, înexterior ” spune marele savantfrancez Ed. Bonnefous.Este important săconştientizăm că peisajele uneiţări reprezintă o avuţie esteticăşi economică, un specific algeografiei patriei de care estelegată şi o întreagă istorie. Apăstra şi chiar a mări armoniaşi frumuseţea acestei bogaţiinaţionale este o datorie. Faptultrebuie accentuat cu atât maimult, cu cât în etapa actualăexistă tendinţe de a deterioracu multă uşurinţă peisajele, decele mai multe ori cu pierderiirecuperabile.

Ce se întâmplă în momentulîn care apar despăduririle înmasă?...în numărul următor...

Oana Daragiu

Pavaza Carpatilor - Nr. 4 - 27 noiembrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 02.12.2010 08:43 Page 4