pavaza carpatilor #2
DESCRIPTION
Numarul 2 al publicatiei Pavaza Carpatilor.TRANSCRIPT
Transformarea unuideal împădurit situatîn mijlocul unei
localități într-o carieră denisip și pietriș poate creea unprecedent periculos înRomânia.
Locația : comuna Măgureni,sat Cocorăștii Caplii, județulPrahova
Ne-am în t r eba t cu to ț i iuimiț i a tunci , adică în anul2007 când s - a înce rca tpen t ru p r ima da tădesch ide rea ca r i e re i de l aMăguren i - Cocorăș t i iCapl i i , ș i ne întrebăm și înp rezen t cum de e s t e cuput ință ca un deal împăduri tavând înăl ț imea de aproxi-mativ 400 m, înconjurat de opar te ș i de a l ta de caseleoamenilor, s i tuate pe alocurila dis tanțe mai mici de 100-150 de me t r i de dea l , s ădev ină “un șan t i e r” , ocar ieră de nis ip ș i pietr iș ?
Ce interese f inanciare , câtde l ipsi ț i de Dumnezeu ș i deorice et ică sunt uni i , de potcă l ca în p i c ioa re f ă rămustrăr i de conșt i ință drep-tu r i l e oamen i lo r s impl i i ,in te rese le ce tă țen i lo r ? Ș icând vorbesc de dreptur i mă refer a ic iîn special la drepturi le statuate deConstituția țări i , dar ș i la legi lemen i t e s ă r eg lemen teze d i f e r i t e l eact ivi tă ț i economice, tocmai ca pr inaceste act ivi tă ț i să nu f ie per turbatbunul mers a l socie tă ț i i , să nu f iea t in se d rep tu r i l e ș i i n t e re se l eceățeni lor.
Const i tu ț ia Românie igarantează în ar t . 35 dreptu lce tă țen i lor la un mediu sănătos ,reglementându-l astfel:
„ (1 ) Sta tu l recunoaș te drep tu lor i căre i per soane la un med iuîncon jura tor sănă tos ș i ech i l ib ra tecologic .
(2) Statul asigură cadrul legis lat ivpentru exerci tarea acestui drept .
(3) Persoanele f iz ice ș i jur idice auîndatorirea de a proteja ș i amelioramediul înconjurător.”
iar art . 44 al in 7 din Constituțieprevede că :„Dreptul de proprietate (n .n . în cazulde fa ță a l soc ie tă ț i i deven i tăproprietara zonei împăduri te unde sedorește a se demara cariera de nis ipș i p i e t r i ș ) ob l igă la re spec tareasarcini lor privind protecț ia mediuluiș i a s igurarea bune i vec ină tă ț i ,precum ș i la respectarea ce lor la l te
sarcini care, potr iv i t legi i sau obi-ceiului , revin proprietarului .”
Din câte ș t iu , numai așa nu au s ta tlucrur i le la Măgureni , unde, pr intremul t e a l t e l e , au fos t î ncă l ca t einclusiv proprietăț i le oamenilor, f i rmaSC Elf Grup Otopeni SRL real izândun drum de acces care t recea taman peproprietatea localnici lor.
Leg i s l a ț i a eu ropeană e s t e , deasemenea , ex t rem de re s t r i c t ivă înceea ce p r iveș t e ac ț iun i l e ca reafectează natura ș i biodivers ivi ta tea .Ea impune real izarea unor s tudi i deimpact în s i tuaț ia unor proiecte carea fec t ează med iu l , pa r t i c ipa reapopu la ț i e i l a l ua rea dec iz i i l o r,respectarea pr incipiului precauț ie i .
Las la la t i tudinea dumnevoastră săapreciaț i în ce măsură aceste dreptur ine sunt încălcate , având în vedere ș ifaptul că proiectul în cauză, împotr ivacăruia toț i ne-am exprimat opozi ț ia ,i nc lus iv p r in ce l e câ t eva mi i desemnă tu r i s t r ânse , a fo s t av iza tfavorabi l de catre autor i tă ț i , fără aț ine cont de voința noastră , a celorcare va t rebui să- l suportăm.
Guvernanț i i României , autor i tă ț i le îngene ra l sun t depa r t e de a avea oreac ț i e adecva tă când na tu ra sedezlănțuie , dând repl ic i la dis t rugeri lepe care le provocăm. Sunt bine cunos-
cute urgi i le natur i i d in ul t imii ani .Care es te repl ica celor ce ne conduc?Doar se vai tă , promit ș i nu contenescîn a prof i ta , măcar e lectoral , de peurma nenorocir i lor care se abat asupranoastră . Unde este responsabi l i ta teaautor i tă ț i lor ? Unde e s t e r e sponsab i l i t a t eaoamenilor? Nicăier i !
Este lesne de înțeles de ce proiectulde ca r i e ră ap roba t î n a semeneacondi ț i i const i tuie un precedent per-i cu los în România . Preceden tu l vaduce la t ransformarea i revers ibi lă adea lu r i lo r împădur i t e , a zone lo rverzi , în exploatăr i de t ip car ieră .
Pe bună d rep ta t e , Român ia a renevoie de infrastructură , de mater iepr imă pentru drumuri , autos t răzi ș ia l te asemenea lucrăr i . Însă, domnilorguve rnan ț i , domni lo r r e sponsab i l ica re emi t e ț i av i ze d in b i rou ldumneavoastră , fără să s t i ț i pe cinenenoroci ț i pr in aceste acte , nu t rebuiesă ne năpus t im fă ră r a ț iune ș i s ăd i s t rugem o r i ce zonă , de d ragu lpret insului deziderat a l dezvol tăr i i !Lucruri le acestea se pot face ș i a l t fe l ,u rmăr ind concep tu l une i dezvo l t ă r idurabi le în care mediul reprezintă unad in componen te l e ce l e ma i impor -t an te . De ce nu sunt l oca l i za tezonele mai îndepărtate de așezări leumane , fără potenț ia l tur i s t i c ș icare să nu provoace pre jud ic i i
oameni lor, de unde să se poatăexploata materi i le prime necesare ?
Sunt foar te cur ios cum va ară tavest i ta Vale a Prahovei când tur is t i ica re vo r c i r cu la pe DN 1 sau pevi i toarea autostradă Bucureșt i -Brașovvor lua con tac t v i zua l cu p r ime leformațiuni de dealur i împăduri te (dinMăgureni) s i tuate pe par tea s tângă dindirecț ia Bucureșt i -Brașov unde î i vaîntâmpina o la fe l de „vest i tă” car ierăde n i s ip ș i p i e t r i ș men i t ă a punedealul la pământ .
Ce va urma după ? . . . Dumnezeu cumila! Vor da vina uni i pe al ț i i , așacum se în t âmpla în Român ia ș i ,p robab i l , dacă na tu ra , î n u rmadistrugeri lor apărute , ne va arăta for țae i , vom in t r a î n ca t egor i as in i s t r a ț i l o r ș i vom bene f i c i ade. . . .a jutoare de la s ta t !
Dacă unora nu le pasă, e i binenouă ne pasă de ceea ce se întâmplăși vom duce lupta până la capăt !Din par tea noas tră ,o luptăîndreptățită, o luptă dusă aproapepentru supraviețuire, prin mij loacelegale la care sperăm să adere s i ceicare în aces t moment nu sunta fec ta ț i ș i s e s imt în s iguranțăcrezând că la e i nu se poateîntampla așa ceva.
Lilian Cătălin Vișoiu
27 septembrie 2010 - Se distribuie gratuit!
9 milioane Euro
costă cariera de
la Măgureni
Fondator: Lilian Catalin Vişoiu Anul I, Numărul 2
Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.
Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.
P a v a z a
C a r P a t i l o r
U n p r e c e d e n t p e r i c u l o s p e n t r u
R o m â n i a !
Un dezastru pentru o comunitate locală și pentru mediu !
Copyright © 2010 Pavăza Carpaţilor
ŞTIINŢA
ROMÂNEASCĂ
ÎN EPOCA EVU-
LUI MEDIU A
MILENIULUI III
Învățământul
românesc,
încotro?
Ziar - Nr. 2 varianta finala pentru tipar DEF test2_Pavaza Carpatilor.qxd 28.09.2010 22:47 Page 1
Despre faptul că ELF
vrea să vândă cariera s-
a tot vorbit. Vă
prezentăm în Pavăza
Carpaţilor documente
în EXCLUSIVITATE
oferta depusă de ELF
către o companie de
investiţii din Bucureşti.
Nouă milioane de Euro
se speră a se obţine pe
aceasta.
Un personaj de la PDL
Sectorul 1 a scos pe
piaţă oferta. Din
calculele dânsilor
profitul (fără taxe) care
iese din această carieră
va fi de 100,885,500
euro.
Acum ce uită să spunăINVESTITORILOReste că sunt câtevaprocese pe rol cu această carieră şi căCertificatul de Urbanism a fost prelungit făraacordul primariei Măgureni. Iar după spuseledomnului Consilier Mircea Iarca autorizaţiaprezentată în primul număr al ziarului este uşoratacabilă ea fiind chiar obiectul unui nou procesdeschis de primăria Măgureni. Aşadar ELF nuse poate baza nici pe acel document care pe multi i-a pus pe ganduri.
Deci, pe scurt cam aşa stau lucrurile: superafacerea. Păcalim niste amărâti cu câteva mil-ioane de lei vechi, le luam pamântul, distrugemun sat întreg dupa ce am trântit în mijlocul lui ogaura şi apoi vindem la milioane de euro. ELFs-a laudat degeaba că face şi drege, de fapt nuputea. Firmele lui Pantilie merg destul de prostîn ultima vreme.
O idee despre care vorbea administratorul ELF
era că vor vinde lui Lafarge sau altora care suntmai puternici şi care “nu se vor îmiedica deniste amărâti ca cei de la Grupul de Iniţiativă”.
Ei bine se pare că încearca s-o facă. Ofertaprezentată în acest număr este mărturie clară.
Numai că domnii de la ELF visează prea multcu ochii deschişi. O companie mare nu se bagăîntr-o afacere decât după ce o verifică şi oreverifică. Fiecare chitanţă e luată la mână dezeci de ori. Se face un audit complet şi nu demântuială cum a fost facut PUZ-ul pentrucarieră. Iar dacă se văd bubele negre, care cutoţii stim că există, nu investesc ei 9 milioanede euro. Ar rămâne descoperiţi în faţaviitoarelor controale din partea autorităţilorcare în curând nu vor mai fi ale PDL ca săasigure liniştea. Şi nu numai asta. Locuitoriicomunei Măgureni, cei “o mână de săteni” nuse vom lăsa din strigat, protestat, petiţionatinstituţii europene, intentat procese, iar acestăhărmălaie pe care ei promit că o vor face, va
afecta direct numele companiei mari care vacumpăra cariera.
Daca imaginea ELF nu are o importanţa preamare, Grupul de Initiativă garantează căLafarge, sau orice altă companie, nu îşi permitesă atragă atenţia ONG-urilor asupra modului încare îţi vor bate joc de un sat sau de sătenii luişi mai ales de natură.
Numele unei companii cu cât e mai cunoscutcu atât atrage atenţia mai mult. Şi cu cât voravea mai multe probleme de imagine cu atâtpreţul carierei va creste. La cele 9 milioane sevor adăuga costurile cu imaginea afectată descandaluri interminabile. Par chestiuni minorecând sunt expuse într-un articol de ziar dar înrealitate înfricoşează orice director decomunicare al oricărei companii mari desprecare Pantilie speră să îi cumpere “afacerea”păguboasă.
www.magurenipenet.blogspot.com
În timp, tradiţia a plasat fărăechivoc logica deasuprapercepţiei. Cu ajutorul percepţiei
nu putem „vedea” esenţa lucrurilorsau profunzimea lor. Nu putemaprecia realitatea lumiiînconjurătoare la adevărata eimăreţie, întrucât percepţia este ostare subiectivă determinată deanumite secvenţe temporale pe careobservatorul le-a reţinut în timp caexperienţe personale.
Astfel spus, percepţia este o „parte”a logicii, care precede acesteia atuncicând trebuie luată o decizie în raportcu „întregul”.
Un om logic, este un om cu oprofundă putere de evaluare care nuiubeşte şi nu urăşte în raport cusubiectul analizat.
Un om logic nu se lasă „prins” încapcana percepţiei, a stărilor despirit, care uneori pot avea şi cauzepatologice.
În sensul celor precizate extrem desugestivă este şi remarca SfântuluiAugustin, cu privire la definireadezordinii (haosului). Acestaconsidera că haosul este creat de celcare „percepe” doar un fragment almozaicului şi care acţionează cuintenţia de a face ordine, fără săcunoască mozaicul în integralitatealui.Evident, că o astfel de decizie bazatădoar pe percepţie este în afara logiciişi ea generează haos. Haos creat şi deprestaţia jurnalistică a lui Nicolae
Şeicaru în cadrul rubricii Hotnewsdifuzată pe postul Realitatea TV,atunci când din întregul mozaic alcomplexului domeniu al educaţiei,ştiinţei şi cercetării, Nicolae Şeicarua „extras” un fragment de mozaic.
În felul acesta Nicolae Şeicaru adenigrat şi umilit întreaga comunitatea oamenilor de ştiinţă.
Demersurile jurnalistice ale luiNicolae Şeicaru, rău voitoare, con-fuze, nejustificate, nedocumentate,deci ilogice, vizau o declaraţie făcutăde Daniel Funeriu, ministrulEducaţiei, Cercetării, Tineretului siSportului, cu privire la „tăierea”indemnizaţiilor membrilorAcademiei Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia (AOŞR), Academiei deŞtiinţe Medicale şi ale Academiei deŞtiinţe Tehnice din România(AŞTR).
Pentru a nu lăsa opinia publicăbulversată de elucubraţiile luiNicolae Şeicaru, vom prezentacâteva evenimente istorice, adevăraterepere existenţiale ale glorioaseiinstituţii ştiinţifice – AOŞR.
Academia Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia ( AOŞR ) este continuatorulşi unicul legatar al Academiei deŞtiinţe din România care a funcţionatîntre anii 1936 – 1940 şi al AsociaţieiOamenilor de Ştiinţă din Româniaînfiinţată prin HCM nr. 1012/30 mai1956 şi care în 1996 şi-a schimbattitulatura în Academia Oamenilor deŞtiinţă din România (hotărâre
judecătorească din 3 octombrie 1996adoptată de Judecătoria Sectorului 1Bucureşti). Legea nr. 31/15 ianuarie2007 se referă la reorganizarea şifuncţionarea AOŞR prin care s-aaprobat statutul AOŞR. Membrii
AOŞR nu au titlul de academician, ciacela de membru al AOŞR care esteo componentă a societăţii civile.Astfel, în mod greşit şi tendenţios s-
a afirmat că preşedintelui RomânieiTraian Băsescu i s-a oferit titlul deacademician AOŞR pe care acesta l-ar fi refuzat.
Domnului preşedinte al României is-a propus să facă parte ca membrutitular al AOŞR, întrucât în anumiteperioade acesta a încurajat şi asusţinut activitatea şi dezvoltareaacestei instituţii ştiinţifice.Membrii asociaţiei sunt personalităţi
ale vieţii ştiinţifice româneşti,profesori universitari, oameni deştiinţă cu doctorate şi lucrăriştiinţifice publicate, inventatori.
Printre aceştia sunt şi membrii aiAcademiei Române.
Stimularea activităţii de cercetareştiinţifică şi prin acordarea deindemnizaţii este necesară pentrudezvoltarea ştiinţei, tehnicii, culturii,
cunoaşterii, economiei, cu altecuvinte a statului român. Faptul că unii dintre membrii AOŞR
cumulează pe lângă salariu şiindemnizaţia de membru titular,corespondent, etc. nu trebuie să fiepentru alţii motiv de invidie şi deiritare, după cele spuse deremarcabilul om de ştiinţă AnaAslan: „Invidia este boală şiprostie”. Să nu uităm că toţi cei carebeneficiază de aceste drepturibăneşti, sunt oameni de ştiinţă, acăror realizări le certifică probitateaprofesională şi morală. În plus,acordarea acestor indemnizaţii s-afăcut conform unor criterii extrem deexigente şi obiective, stipulate înstatutul AOŞR.
Dacă în ceea ce-l priveşte peNicolae Şeicaru, acesta a reacţionatsub impulsul ignoranţei, atunci înlegătură cu declaraţiile expreşedintelui Academiei RomâneEugen Simion, nu ne mai miră nimic.Afirmaţiile sale sunt surprinzătoareîntrucât sunt contrazise de faptul căDomnia sa a găsit argumente pozitiveatunci când s-au reînfiinţatAcademia Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia, Academia de ŞtiinţeMedicale şi Academia de ŞtiinţeTehnice din România.
În aceste momente de criză, undecomponenta morală este cea maiafectată, soluţiile din domeniulştiinţei şi tehnicii pot rezolva situaţiaeconomică şi socială precară pe careo traversează România. Acestesoluţii pot fi oferite numai deoamenii de ştiinţă ai acestei ţări.
Nu reducerea indemnizaţiilor este„cheia” rezolvării crizei, cimobilizarea şi antrenarea comunităţiioamenilor de ştiinţă de către Guvern,este soluţia logică deasuprapercepţiei rudimentare, excesive şicontraproductive.
Dacă dl. ministru Daniel Funeriu,cel care trebuie să apere drepturileoamenilor de ştiinţă, intenţionează sătaie indemnizaţiile şi finanţărileinstituţiilor academice cu ajutorul(complicitatea) guvernului, atunciacesta nu are ce căuta pe scaunul pecare îl ocupă.
G. I. N.
Pagina 2 S T A R E A N A T I U N I I
A C T U A L I T A T E A
AMINTIRI DIN TRECUT ŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ ÎN EPOCA EVULUI MEDIU A MILENIULUI III
Stimați Domni,
Din dorința de a prezenta cat maibine realitatea si in vedereasatisfacerii in condiții cat mai bune adreptului cetațenilor la informare,publicația Pavăza Carpaților văsolicita colaborarea in vedereapublicării in ziarul nostru a ordinii dezi a sedințelor Consiliului si asoluțiilor adoptate.
In acelasi timp, vă solicităm caPrimăria să facă publice diferiteleproiecte de investțiii care sedesfăsoară in comună.
Chestiunile care sunt de importanțămajoră vor fi comentate in ziar, undereprezentanții primăriei, aiconsiliului sau petiționarii isi vorputea exprima punctul de vedere.
Faptul că sedințele de consiliu aucaracter public, asa cum legeaprevede, ne indreptățeste să văadresăm această solicitare tocmai inideea unei cât mai bune informări apopulației, astfel incât societateacivilă, persoanele interesate să poatăveghea si să participe activ la luareaunor decizii importante pentrucomunitate.
Pavăza Carpaților &Grupul de Inițiativă
Scrisoare deschisăadresată primaruluicomunei Măgureni s i
consi l iului local alcomunei Măgureni
CARIERA DE LA MĂGURENI COSTĂ 9 MILIOANE DE EURO
Ziar - Nr. 2 varianta finala pentru tipar DEF test2_Pavaza Carpatilor.qxd 28.09.2010 22:47 Page 2
Pagina 3P U N C T U L P E I
P U N C T U L P E I
Începerea noului an școlar a reprezentat obucurie numai pentru unii dintre elevi caredupă o vară întreagă s-au reîntors la colegi șiprieteni, nerăbdători să-și povesteascăîntâmplarile din vacanță. Pentru părinți șiprofesori însă, lucrurile nu stau deloc bine.Profesorii au început prima zi de școală cuproteste aducând acuze guvernanților șicerând salarii mai mari. Imaginile dezolantedifuzate pe posturile TV , m-au făcut să întelegcă s-a ajuns într-un punct critic. Avem nevoieurgent de o reformă a educației care săreglementeze situația salariilor cadrelordidactice și care să stopeze schimbărilecontinue din sistem. Rămâne de vazut cine estecapabil să pună bazele acestei reforme.
Învățământul are o importanță deosebit demare, pentru că formând oameni competenți,responsabili și cu un bagaj serios de cunoștințe, ne asigurăm viitorul țării, îndreptând-o pe undrum mai bun. M-am interesat așadar de prob-lemele existente în actualul sistem deînvățământ pentru că am vrut să înțeleg ceanume nu funcționează așa cum ar trebui.Nuam aflat lucruri noi, toată lumea le cunoaște ,dar consider că este important să dezbat câtevaaspecte.Trebuie să vorbim în primul rând deprograma școlară care este, potrivit mai multorspecialiști mult prea încărcată, se bazează peteorie, pregătirea practică lipsind aproape cudesăvârșire iar în plus este incompatibilă cucerințele de pe piața muncii, aspect cu care seconfruntă majoritatea absolvenților. Se puneaccent pe memorarea cunoștințelor și nu pe unsistem care să-i determine pe elevi săgândească liber, iar acest lucru se vede înrezultatele slabe obținute în urma examenelor.
O altă problemă pe marginea căreia aș vrea săfac câteva mențiuni se referă la existența celordouă categorii de profesori. În prima categoriese află cei care au o pregătire profesionalăsolidă, care își îndeplinesc atribuțiile curesponsabilitate, cei care nu fac diferențe întreelevi și au grijă să le transmită acele informațiicare le vor fi de folos în viață. Din păcate,sistemul nostru de învățamânt duce lipsă de ast-
fel de cadre didactice care se implică îndezvoltarea personală a elevilor. Deși numarullor este redus, merită întreaga noastrăapreciere. În cea de-a doua categorie intră toțiceilalți care pe fondul problemei salariilor îșimanifestă dezinteresul pentru întreg procesulde învățare. Recent , am cunoscut o doamnăprofesoară din București, care mi-a spus clarfără nici o reținere că "la banii pe care îi câștig, nu se mai merită să mai pierzi timpul prinșcoli, important e să treacă ora mai repede, săpot le dictez o jumătate de oră , că de învățat,învață ei singuri, de discuții și explicații nici numai stau". Dezamăgită e puțin spus... am rămascu un gust amar în urma discuției noastre. Mi-am dat seama că mulți gândesc în felul acesta.Într-adevăr, salariile ar trebui să-i motiveze pedascăli, dar am impresia că tot mai mulți pun peprimul loc banii și apoi se gândesc la copiii pecare trebuie să-i învețe sau la pasiunea pe careo au față de materia pe care o predau. Înconsecință, preferă să nu parcurgă întreagamaterie la ore sau să pună o notă mică "atuncicând trebuie" , iar în felul acesta recurg destulde des la ideea meditațiilor sau a orelorparticulare. Poate că este o soluție pentru uniidintre ei, dar după parerea mea, învățământulde calitate nu se face așa. Dacă nu sunt dispușisă renunțe la metodele lor de a face bani în plusși nu vor să-și facă datoria cu responsabilitate șicu implicare totală , atunci de ce mai strigă îngura mare că vor salarii mai mari?Le merită?De ce îl acuză pe ministru că este corupt?Ei
sunt corecți?Sau lor le este permis să primeascăorice fără ca nimeni să nu se supere?Ne-amsăturat de profesori care vin la ore plictisiți demeseria lor, de cei care primesc atenții înschimbul notelor de zece sau de cei care și-audat seama că pot face bani frumoși cerândmanuale alternative sau caiete speciale.Undesunt dascălii de altădată care vorbeau copiilordin suflet și le citeau după abecedar?
În loc să ne mai pierdem timpul organizândproteste și blamându-i pe cei de la conducere ,haideți ca fiecare dintre noi să ne facem datoriaașa cum trebuie ,să fim serioși și cinstițiindiferent de funcția pe care o avem .Cinevaspunea că trebuie să ne facem treaba ca și cumîntreaga lume ar depinde de munca noastră șiatunci vom vedea că lucrurile încep să seschimbe în bine. Numai în felul acesta vomtransforma învățământul românesc într-unsistem eficient de educație în care tinerii să seregăsească și să înțeleagă cât de important estesă faci lucrurile la timpul lor, să înveți când
trebuie, să poți termina un liceu sau urma ofacultate. Dacă ești conștiincios, lucrurile buneîncep să apară, se ivesc ocazii de unde nici nute aștepți.Îti dai seama că te poti implica îndiverse proiecte care te ajută să te dezvolțipersonal și profesional. Dacă ai un cuvânt despus, o opinie de susținut, înseamnă că aiverticalitate și deasemenea încredere în tine.
Justiana Oprea
Învățământul românesc, încotro?
Cu toții suntem niște ramuri
ale unui arbore, arbore
genealogic și indiferent de
habitat, rădacinile noastre
rămân acolo unde bunicii și
strabunicii noștri au viețuit.
Ideea de patriotism local există
sau ar trebui sa fie manifestată de
catre fiecare individ, fără a con-
sidera acest lucru o alunecare
catre desuet. A respecta familia
din care faci parte, semenii din
jurul tău necesită un
comportament adecvat și față de
natură, mai ales acum când
aceasta se gasește in mod evident
in fața unui declin ecologic.
Acțiunile întreprinse de fiecare
dintre noi trebuie să aibă în
vedere menținerea echilibrului
ecologic, a perenitații ecosis-
temelor naturale pentru a asigura
condiții de viață și generațiilor
viitoare.
Nu de puține ori prin
intervențiile sale, omul a modifi-
cat mediul natural ân
conformitate cu cerințele sale,
neluând in seamă aspectele
legate de protecție a mediului și
de stopare a poluarii.
Un exemplu elocvent de
intervenție necontrolată, abuziva
asupra unei zone de o frumusețe
rară,populată cu diverse specii de
plante, unele cu efect terapeutic
cunoscut (cimbrișor, țintaură,
cătină etc.) îl reprezintă o parte
din lunca pârâului Provița și
poiana aferentă, din Satul
Banului.
Desțelenirea acestor zone a
fost facută fără să se țină cont de
consecințe. Prin decopertarea
stratului vegetativ, textura
solului s-a degradat, lipsa
vegetației ducând și la o
micșorare a capacității de
reținere a apei in sol, astfel ea se
poate scurge rapid la suprafață
mărind debitul pârâului.
Consider că numai atunci când
comportamentul tuturor se
manifestă in vederea conservării
a ceea ce am moștenit, când
exista o corelare a intereselor în
conformitate cu legile naturii,
vom dovedi cu adevărat
înțelegere și respect fața de
natură.
Ceea ce spunea naturalistul E.
Pop în 1973:
„Ocrotirea naturii nu este o
problema a naturaliștilor ci a
omului insuși” este de luat in
seama și acum și in viitor.
Prof. Elena Pârtoacă
Natura, locul de baștină al omului
Natura este tot ceea ce ne
înconjoară.
Încă de la apariția sa pe Pământ
omul a început să cunoască
natura și a înțeles că viața sa este
legată de aceasta. Din natură,
omul își ia tot ce îi este necesar
vieții, dar din dorința de a avea
mai mult acesta a construit
drumuri, locuințe, fabrici.
Pentru a obține toate acestea a
distrus unele medii de viață ale
unor plante și animale, a tăiat
fără milă pădurile, a poluat apa,
solul, aerul. Cu alte cuvinte
legătura dintre om și natură este
foarte strânsă, însă singurul ben-
eficiar este omul, de aceea,
această legătură este din ce în ce
mai fragilă.
Dacă nu ne schimbăm
mentalitatea, comportamentul
acum, și nu mai putem asigura
calitatea vieți omenești, tot mai
mulți oameni se vor lupta pentru
resurse naturale, care sunt din ce
în ce mai reduse.
Consumăm tot mai mult din
resursele naturale, unele fiind
neregenerabile, ceea ce înseamnă
că viitorul nostru va fi mai puțin
sigur, cu atât mai mult cu cât
populația lumii continuă să
crească.
Protejarea mediului este
fundamentală, trebuie să învățăm
să consumăm rațional pentru a
ajunge la nivelul corespunzător
de calitate a vieții, trebuie să ne
gândim și la nevoile generațiilor
viitoare.
Prin consumul rațional de
apă, oprirea defrișării pădurilor,
gestionarea corectă a deșeurilor
putem evita dezastrele ecologice.
Salvarea Pământului stă în
puterea noastră! Începând de
acum trebuie să protejăm și să
cunoaștem natura. Sunteți
pregătiți? Împreună putem face
ceva pentu a ne salva!
Natura este arta lui Dumnezeu
cel veșnic. Dante Aligheri
Oana Daragiu
Salvarea Pământului stă înputerea noastră!
Din 1990, la cârma comunei s-au perindat dacă nugreșesc șase primari (dar nu asta e important), însă niciunul nu a dorit să rezolve problemele spinoase pentrucomunitate legate de acordarea titlurilor de proprietateși nici nu se întrevăd speranțe. Dacă ar fi să facem ostatistică , prin extrapolare pot aprecia ca aprox. 90%dintre noi nu posedăm acest titlu atât de necesar. Numai luăm în discuție cărțile funciare care sunt aproapeinexistente. O parte dintre locuitori pe cheltuiala pro-prie au angajat personal calificat și autorizat pentru aefectua măsurătorile necesare întocmirii titlurilor.Acestea au fost înaintate primăriei care arecompetența analizării si expedierii către Oficiul deCadastru Ploiești. Așteptăm , așteptăm cu gândul căprimăria ne va da o știre.
Personal am așteptat doi ani și ceva. Contactândsalariații din cadrul biroului de cadastru al primăriei ,am aflat cu surprindere că prin modificarea legislațieimai trebuie completate și adăugate la dosar și alte doc-umente. Prin delpasare la Oficiul de Cadastru Ploieștiam primit informați că respectivul document era avizatdin punct de vedere tehnic și urmează traseul normal:prefectură-oficiul de cadastru -primărie-proprietar. Dardomnii și doamnele din primăria Măgureni refuzau sadea informații clare la solicitarea mea. Răspunsul erainvariabil: așteptati, durează mult semnăturile, nu văgrăbiți ,domnul prefect este în concediu.. Am înțeles săaștept , dar nu pot concepe ca un document semnat decătre prefectură (titlul de proprietate nr 207097 din02.08.2010 pe numele Cojocaru Gr. Vasile) pe data de02 septembrie 2010 să ajunga în posesia titularului pedata de 31 septembrie 2010, adică după aprox. o lună..
Primăria are obligația de a întocmi hărțile cadastralepentru suprafețele deținute de către locuitori. Văîntreb domnule primar când treceți la executareaacestei operațiuni? Într-o altă viitoare posibilălegislatură ? Suntem printre comunele restențiere laacest capitol dar suntem fruntași în a veni cu diversejustificări. Speranța fiind cea care moare ultima, săprivim totuși cu optimism în viitor că poate personalulprimăriei întelege să fie în slujba cetățeanului.
Vasile Cojocaru
Cum înțelege primăriaMăgureni să acorde
titlurile de proprietate!!!
Ziar - Nr. 2 varianta finala pentru tipar DEF test2_Pavaza Carpatilor.qxd 28.09.2010 22:47 Page 3
Pagina 4
T E H N O L O G I E S I I T
U l t i m a o r a
Nu toţi utilizatorii trebuie să-şi carecalculatorul cu ei în fiecare zi laserviciu. Nu toţi trebuie să plece cu elîn fiecare weekend sau vacanţăpentru a rămâne în contact cu colegiide la muncă. În concluzie, sunt destuicei care nu au nevoie de un laptop. Încontinuare vom analiza avantajeleunui sistem desktop faţă de unulportabil.PC-ulAvantajul său faţă de Laptop este în
principiu legat de raportulpreţ/performanţă, însă de bani vomvorbi mai târziu. Din punct de vedereal performanţei brute,cel mai puter-nic laptop nu se apropie de undesktop de top. Aveţi un exempluproaspăt în Asus M60J. Cel maiscump procesor mobile din ofertaactuală de la Intel este puţin mai bundecât un quad core pentru desktoplansat în 2008 şi costă de trei ori şiceva mai mult decât el.
In principiu, procesorul şi placagrafică sunt componentele care dausporul de performanţă cel mai sesiz-
abil. HDD-urilepentru desktop artrebui să fie mairapide, dar suntajunse din urmă decele de 2.5” cu 7200RPM şi 16 MB
buffer. Un alt avantaj, puţin dis-cutabil ce-i drept, este posibilitateade overclocking. Se pot obţinesporuri de performanţă la procesor şiplaca video de 10-20% chiar şi cusistemul de răcire standard.Ecranul mare şi rezoluţia pemăsură
Nu cred că sunt singurul supărat petendinţa actuală a producătorilor demonitoare de-a transforma oriceafişaj într-unul pentru vizionatfilme. La portabile vom întâlnirezoluţia de 1366x768 de la odiagonală de 10.1” până la 16”. Nucontează că acum 7-8 ani aveai orezoluţie verticală mai bună pemonitoarele CRT de 17”. Ei îţi oferăo rezoluţie “HD” la marea majoritatea laptop-urilor entry level şimainstream. Cât despre afişarea adouă pagini de text în paralel, aceas-ta este una din cele mai tristemotivaţii posibile. Poate căfuncţionează pentru rezoluţia1920x1080, însă nu pentru
1366x768.Ecranul unui desktop este în prin-
cipiu mai mare decât cel al unuiportabil.Cel mai mic monitor de pepiaţă are la ora actuală o diagonală de18.5”, iar modelele de 24” au ajunschiar accesibile ca preţ. Un laptopcu diagonala de 17” sau 18” este unmonstru pe care nimeni nu se vaîncumeta să-l care într-o geantă laserviciu. Am avut posibilitatea să vădşi un portabil cu ecran de 15.4” curezoluţie 1920x1200. Cred că văputeţi închipui ce dimensiune aveapixelul şi ce vedere trebuia să aipentru a lucra fără să stai cu nasullipit de ecran.
Dacă nu ţinem cont de preţ, acestargument al ecranului este la rândulsău discutabil. Cine dispune definanţe nelimitate poate oricând să-şicumpere un portabil şi câte unmonitor mare acasă şi la serviciu.
Din păcate, pe piaţa din Românianumărul utilizatorilor cu astfel deposibilităţi este foarte redus. Înconcluzie, combinaţia dintrerezoluţia mare şi confortul vizualeste oferită doar de PC-urile desktop.Posibilitatea de upgradeTrebuie să recunoaştem că laptop-ul
este un sistem închis. În afară dememoria RAM şi harddisk, compo-
nentele nu pot fi schimbate de utiliza-torul de rând. Sistemul desktop oferăavantajul upgrade-ului şi nu trebuiesă fii inginer electronist ca să schim-bi un procesor sau placa video.Dacăsimţi că desktop-ul dă semne deoboseală, cumperi un procesor maiperformant, mai multă memorieRAM şi un HDD în plus. Cândjocurile actuale sunt prea mult pentruplaca video curentă, o vinzi şi îţi ieiuna mai bună. Dacă ajungi să fiinemulţumit de performanţele laptop-ului, lucrurile nu sunt chiar roz.Trebuie să-ţi cumperi altul.PreţulAici vom face legătură cu discuţia dela capitolul performanţă. Procesorullui Asus M60J costă 546 $ pe site-uloficial, iar un Intel Core 2 QuadQ8200, cu 5% mai slab în testelesintetice, costă 163 $ (preţuri decatalog Intel, pentru mia de bucăţi).Nu intrăm în amănunte tehnice, însăimaginea de ansamblu este evidentă.Laptopul Asus costă aproximativ5.000 de lei, iar un sistem desktopcu procesorul Q8200, cu monitormult mai mare decât cel al unuiportabil costă pe jumătate. Ca să numai spunem că AMD a lansat cupuţin timp în urmă cel mai ieftinprocesor quad core de pe piaţă. În
principiu, componentele pentruportabile sunt mai scumpe deoarecetrebuie să fie semnificativ mai mici şimai eficiente din punct de vedere alconsumului.
ConcluzieÎnainte de achiziţionarea unui
calculator, utilizatorul trebuie sădecidă ce aşteptări are de la el. Curesurse financiare nelimitate se poatecumpăra atât portabilitate, cât şiperformanţă de top. Din păcate, preapuţini dispun de ele. O analiză aatentă a avantajelor menţionate maisus pentru laptopuri şi desktop-uri văpoate ajuta să luaţi decizia potrivită.
La final putem spune fără să greşimcă principalul avantaj al laptopuluieste portabilitate. În cazul unui PCdesktop, principalele sale avantajesunt performanţa şi preţul.Pe de altă parte, este doar o chestiunede timp până când desktop-ul va fidoar o nişă pe piaţa calculatoarelor.
Deja numărul laptopurilor vândutel-a depăşit pe cel al sistemelor dedesktop. Şi tot în viitorul nu foarteîndepărtat, laptopul va deveni maiperformant şi va fi din ce în ce maiieftin. Este o luptă pe care desktop-ulnu are cum să o câştige.
sursa: www.goforit.com
Ce este mai bun, PC-ul sau Laptopul ? (2)
Angajam gestionar depozit Ploiesti. Cautam persoana serioasa si corecta,eventualpensionar.Conditii deosebite de munca. Salariu atractiv si bonusuri.Relatii la 0768 069 555 sau 0724 553 163
Angajam vanzatoare pentru magazin in Barcanesti. Cerem seriozitate si experienta in dome-niu. Contact: ILENDO, 0727862096, PLOIESTI
Spalatorie angajez fata si baiat cu experienta in domeniu. Salariu Motivant. Contact: Antonio,0733379923, PLOIESTI
URGENT - Maistru sef de schimb Ploiesti- experienta in productie- experienta in coordonarea unei echipe de 10-15 persoane- cunostinte despre utilaje industriale semi-automatizate- permis de conducere si disponibilitate de folosire masina in interes de serviciuContact: Articolo1 International, 0213192643, PLOIESTI
Angajam in Campina muncitori constructii si instalatii de preferat cu calificari in domeniu -2 posturi. Angajam 1 sef echipa cu experienta in constructii si instalatii. Lucrarile implicadeplasari in tara. Persoanele interesate pot trimite CV cu date de contact prin e-mail : [email protected]
Dulgher - A.J.O.F.M. Prahova Localitate: Ploiesti Strada: Nicolae Iorga Nr. 1 Telefon:0244/571390 Persoana de contact: POPESCU ANDREEA Functia : Inspector Adresa email:[email protected]
Mecanic Auto - A.J.O.F.M. Prahova Localitate: Ploiești Strada: Nicolae Iorga Nr. 1 Telefon:0244/571390 Persoana de contact: POPESCU ANDREEA Functia : Inspector Adresa email:[email protected]
Sudor Electric și Mecanic - A.J.O.F.M. Prahova Localitate: Ploiesti Strada: Nicolae Iorga Nr.1 Telefon: 0244/571390 Persoana de contact: POPESCU ANDREEA Functia : InspectorAdresa email: [email protected]
SC. Vas Auto Glass S.R.L. Ploiesti, angajeaza in conditiile legii mecanic auto, tinichigiu auto.Experienta in domeniu si atestatul profesional constituie un avantaj. CV-urile se pot transmite latelefon/fax: 0244.518315. Relatii la telefeon: 0722.294178.
SC. TECHNIK GRUP IND ANTREPRENOR GENERAL INSTALATII ANGAJEAZA : - INSTALATORII TERMO - HIDRO - SANITARE ;- SUDORI ELECTRIC SI - SUDOR AUTOGEN CV- urle se primesc la : [email protected]/ FAX 0244/ 591 269, 0752444606; Adresa sediu: Str. Poienitei nr. 20 Ploiesti
Locuri de muncă !
Redacţia Pavăza Carpaţilor: Biblioteca Națională a României
Redactor Şef: Justiana Oprea, ISSN 2068 - 9748
Redactori: Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Marian Iordache contact: [email protected]
Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor
aparţine în exclusivitate autorilor.
Așa cum menționam in numărul anterior alziarului, vom incerca să facem lumină inchestiunea carierei preconizată a se deschide in
Măgureni - Cocoraștii Caplii. Suntem obligați săprocedăm așa deoarece, așa cum lesne este de observat,oficialitățile locale nu au avut nicio reacție in raport cudezvăluirea făcută in ziarul nostru privitoare la obținereaautorizației de construire de către SC Elf Grup OtopeniSRL, autorizație de care Primăria Măgureni, respectivprimarul Iarca Gheorghe știa incă din luna iulie anulcurent. Din nefericire și solicitarea noastră privitoare lacomunicarea unor informații vitale despre acțiunileintreprinse de Primărie nu a avut niciun ecou in rândulaleșilor locali, care ignoră faptul că lipsa de comunicaredintre autorități și cetățeni duce inevitabil la interpretărisi suspiciuni din partea cetățenilor.Deși a trecut mai bine de o lună de la publicarea in
Pavăza Carpaților a articolului privitor la obținereaautorizației de carieră, Primăria Măgureni nu a dat niciunsemn. Nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informația sinici nu a incercat să ofere lămuriri oamenilor.
Personal, am fost uimit să constat că multi cetațenicredeau că problema carierei este una ce ține de trecut.Mare parte a locuitorilor comunei credeau ca Primăria atranșat această problemă și suntem feriți de orice pericol.De altfel, intrun numar trecut al publicației Gazeta deMăgureni, primarul chiar se lauda cu stoparea acesteicariere.
După articolul apărut in Pavăza Carpaților, mulțioameni și-au exprimat indignarea, fiind pe bună dreptatesupărați pe autoritățile locale și, in special, pe primarulIarca Gheorghe pentru că nu au fost informati despreeliberarea autorizației de către Consiliul JudețeanPrahova și consecințele acesteia.DE CE Primăria si primarul tac? Este greu de ințeles, in
condițiile in care foarte mulți oameni au participat activ latoate acțiunile de stopare a acestei cariere si avem maimult de 3500 de semnături impotriva proiectului.
DE CE Primăria nu prezintă, in urma solicităriloradresate de Pavăza Carpaților, acțiunile intreprinse, in
special in instanțele de judecată, dar și in fața altorinstituții ? DE CE nu suntem informați cu privire ladiferitele soluții pronunțate de instanțele de judecată inchestiunea carierei? Cetățenii au dreptul să cunoască ceanume s-a intreprins in concret pentru stoparea acestuiproiect de carieră iar primarul are obligația sa iiinformeze.
Din câte cunosc, consilierii locali ai comunei Măgureni,printro hotărâre, l-au imputernicit pe primarul IarcaGheorghe să reprezinte Consiliul in fața instanțelor dejudecată. In acest context nu ințelegem de ce Consiliul,respectiv consilierii care ne reprezintă, nu ii solicită inscris primarului Iarca Gheorghe să raspundă,fundamentat, prezentându-le informații insoțite dedovezi cu privire la toate demersurile inițiate pentrustoparea carierei.
Ne intrebăm dacă in Consiliu au fost propuse măsuri sicare sunt acestea pentru a se duce o luptă eficientă inacest caz. Este inadmisibil, lipsit de etică si respect pentru oameni,
pentru societatea civila in general, ca intro problemă atâtde gravă pentru comunitatea locală sa fim privați de celemai elementare informații. Lipsa comunicării dintreprimărie si cetățeni și lipsa de reacție a instituției față deinformațiile apărute in presă ne duc cu gandul caPrimăria, respectiv primarul comunei Măgureni nu aunicio strategie, niciun plan coerent de a stopa acestproiect de carieră.
Daca lucrurile stau altfel, vă rugăm, domnule primar, sărăspundeți solicitarilor făcute in numărul trecut al ziaruluinostru și să ne puneți la dispoziție informațiile cerute ! Sperăm că nu considerați că cetățenii comunei Măgureni
nu sunt atât de importanți incât să aibă cunostință de“treburile primăriei” ?
Pavăza Carpaților, in viitor, va pune la dispozițiacetățenilor documente și va relata fapte care vor exprimacel mai bine realitatea. Adevărul va ieși la lumină !
Lilian Cătălin Visoiu
Liniște suspectă la primărie!
Copyright © 2010 Pavăza Carpaţilor
Ziar - Nr. 2 varianta finala pentru tipar DEF test2_Pavaza Carpatilor.qxd 28.09.2010 22:47 Page 4