Decebal 87 - 106 d.Hr.

Monografiacomunei

Măgureni

O nouă temă aruncată îneter de către preşedenţie, mai precisde către domnul preşedinte Traian Băsescu a venit să ne bulversezeminţile şi să ne dea preocupări pecare nici nu le intuiam cu ceva timpîn urmă.

O fi bine ce ne propunepreşedintele? Este oportună oreorganizare administrativă pentruRomânia în situaţia actuală? Amputea avea de câştigat de pe urmaacestei reorganizări administrative?Ce beneficii şi ce costuri pentrupopulaţie implică acest proces? Nescoate reorganizarea criza din casă ?!Este vorba de capital politic sauavem de-a face cu o propunere destructură organizatorică menită aabsorbi mai eficient fondurileeuropene pentru dezvoltareaţării?…şi multe alte întrebări la carear trebui să avem răspunsuripertinente, fundamentate.

Cetăţenilor nu li s-au oferitsuficiente informaţii pentru a puteacompara forma actuală de organizare,pe judeţe, cu care de bine de răusuntem obişnuiţi, cu forma propusăde preşedintele ţării, adică 8 regiunişi, eventual, 2 judeţe. Nu existăstudii serioase întocmite de instituţiiabilitate din care să reiasăoportunitatea aceastei schimbări lamomentul actual şi ce beneficii araduce României pe termen scurt şimediu, ţinând cont că traversăm operioadă de criză destul de grea.

Poate că fiecare dintre noine-am gândit măcar un moment ceimplicaţii ar putea avea acest procespentru cetăţeni. De la schimbareaunui simplu act de identitate, a unuicertificat de înmatriculare al unuiautoturism şi câte asemenea docu-mente uzuale care vor trebui în modevident refăcute şi până la punerea înmişcare a unei administraţii localesau regionale care şi aşa esteineficientă şi înţepenită în birocraţie.Ce ar însemna schimbarea tuturoractelor, registrelor, denumirilor, etc.

când şi la ora actuală multe docu-mente sunt aiurite prinadministraţiile statului iar cetăţeanulde rând o ia razna când merge săobţină te miri ce document de laprimărie, prefectură, etc.. Considercă nu este bine ales momentul uneiasemenea schimbări şi oricum artrebui să existe cercetări şi studiiaprofundate referitoare la ceea ce vasă însemne iniţierea unui asemeneaproces amplu de schimbare la nivelulunei societăţi. Cred că ţări cu oorganizare adminsitrativă mult maibună decât a noastră s-ar teme de unasemenea proces şi, oricum, arcântări serios înainte de a demara oastfel de acţiune. Cu siguranţăcetăţeniii ar trebui să-şi exprimeopţiunea în privinţa acestei schimbăripropuse de preşedintele ţării, printr-un referendum, iar pentru acestapopulaţia trebuie să fie informată. Ocampanie de informare a oamenilorpe baza unor studii făcute despecialişti se impune întro chestiuneatât de importantă. Aceastăschimbare nu trebuie să rămânănumai la latitudinea politicienilor.

Propunerea preşedintelui arputea să fie favorabilă ţării şi chiarsă constituie un factor de progrespentru România, însă proiectul pro-pus nu poate fi lansat nicidecum îngrabă sau fără o fundamentare solidăcare să ne evidenţieze toate necunos-cutele acestui amplu proces.

Nu exclud faptul căreorganizarea ţării în sensul uneiconcentrări administrative ar puteavalorifica mai eficient eforturile deatragere a fondurilor de la UniuneaEuropeană. Nu pot însă să nu constatcă există deja o împărţire a ţării în 8regiuni sub tutela Agenţiei pentruDezvoltare Regională (ADR), menitătocmai să faciliteze absorbţiafondurilor europene.

Poate că acest proiect faceparte din politica preşedintelui demodernizare a statului, însă, aşa cumam mai spus-o şi cu altă ocazie, omulsfinţeşte locul şi, ca atare, pentru adesăvârşi ceva este nevoie de o starede spirit, de unitate, care să asigurereuşita procesului. Pentru acesteaeste nevoie de oameni, iar oameniitrebuie convinşi cu argumente solidecă tot acest efort este spre binele lor,spre binele ţării.

L i l i a n C ă t ă l i n Vi ş o i u

27 iunie 2011 - Se distribuie gratuit !Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul II, Numărul 11

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

Furt,

minciună,

ofensă

E d i t o r i a l C r e d i n t a - I s t o r i e

În fiecare an, la 40 de zile dela Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxăsărbătoreşte praznicul ÎnălţăriiDomnului. Prin hotărârile SfântuluiSinod al Bisericii Ortodoxe Românedin anii 1999 şi 2001, sărbătoareaÎnălţării Domnului a fost consacratăca Zi a Eroilor şi sărbătoarenaţională bisericească.

Astfel, în toate bisericile,mânăstirile şi catedralele ortodoxe

din ţară şi din străinătate se facepomenirea tuturor eroilor românicăzuţi de-a lungul veacurilor pe toatecâmpurile de luptă pentru credinţă,libertate, dreptate şi pentru apărareaţării şi întregirea neamului, se aratăîntr-un comunicat al Patriarhiei.

Adesea Înălţarea lui Hristos,ca şi Învierea Sa au fost înţelese cafiind nişte lucrări ale Tatălui asupraFiului Său. Trebuie să avem în vedere,că moartea lui Hristos nu a avut ca

ţintă satisfacerea onoarei jignite aTatălui, ci transfigurarea firiiomeneşti. De aceea atât în Înviere câtşi în Înălţarea Sa, Hristos nu estepasiv. Evanghelistul Luca spune căHristos i-a luat pe ucenicii Săi, i-a dusspre Betania şi acolo Şi-a ridicatmâinile, i-a binecuvântat şi pe când îibinecuvânta, S-a depărtat de ei şi S-aînălţat la cer (Luca 24,50-51).

Prin aceste cuvinte nu trebuiesă înţelegem că acesta a fost ultimulact al lui Hristos în lume, El nu devineabsent în creaţie.

Înălţarea lui Hristos nuînseamnă retragerea din creaţie, Elcontinuă să fie prezent şi lucrător prinSfântul Duh.

Temei pentru credinţa înÎnălţarea lui Hristos avem şi înEvanghelia lui Marcu, în versetul 19din capitolul 16, unde se spune căIisus Hristos S-a înălţat la cer şi aşezut de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl îl iubeşte pe Fiul înSfântul Duh nu doar ca Dumnezeu ci şica om.

Prin aceasta trebuie săînţelegem că toţi cei care ne-am unitcu Hristos, devenim părtaşi la aceastăiubire dumnezeiască.

Obiceiuri de Înălţarea DomnuluiÎn popor există credinţa că

odată cu Înălţarea Domnului, se înaltăşi sufletele celor adormiţi de laSăptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneaustrigoi şi provocau neajunsurioamenilor şi animalelor.

De aceea în această zi sepracticau ritualuri magice de apărare:erau culese şi sfinţite plante desprecare se crede că au proprietăţiapotropaice (leuştean, alun, paltin); sebuciuma la răspântia drumurilor şi pedealuri; oamenii se încingeau pestebrâu cu ramuri de leuştean; şi eraudate de pomană bucate pentru morţi.

w w w. c r e s t i n o r t o d o x . r o / s t i r i / p a t r i arhia-romana

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - ZIUA EROILOR

REGIONALIZAREA ROMÂNIEI, pro şi contra

http://www.pavaza.ro

Pavăza Carpaţilor transmite felicitări Doamnei Profesor MagdalenaEnăchescu Dârmon pentru titlul de cetăţean de onoare al comunei Măgureni carei-a fost acordat. Printre multe alte calităţi, doamna Enăchescu s-a remarcat ca unspirit iubitor de istoria şi geografia patriei, cercetând cu ardoare în specialtrecutul comunei Măgureni. Mărturie în acest sens stă şi cartea "La noi acasă -Monografia comunei Măgureni, județul Prahova", 2001 scrisă de domnia sa.Generaţiile cărora le-a fost dascăl îşi exprimă gratitudinea faţă de doamnaEnăchescu şi faţă de munca sa de profesor şi cercetător.

Pavaza Carpatilor - Nr. 11 - 27 iunie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.07.2011 21:07 Page 1

Pagina 2 S TA R E A N AT I U N I I

A C T U A L I T A T E A J u r i s t u l v a s f a t u i e s t e

O grea pierdere pentru ACADEMIA DACOROMÂNĂ

Bunurile propriiEste o în t rebare la care

t rebu ie să vă dăm un răspunspentru a nu mai lăsa l ibertateaor icui de a-ş i expr ima părerea,mai mult sau mai puţ in corectă ş iu l t e r ior a se c rea o confuz iegenerală.

Pub l i ca ţ i a ex i s t ă d in t r-unsimplu ref lex democrat ic a l unort iner i care nu doresc să exis te os ingură voce în comună care sălaude.

În Măgureni es te nevoie ş ide o publ icaţ ie care să informeze.

Este adevărat că la creareavoci i scr ise a pr imarului au pusumărul tot aceiaşi t iner i pentru căau crezut a tunci că es te cea maibună alegere. Adevărat es te ş i cădacă aceş t i t iner i nu î ş i doreauschimbarea atunci , probabi l nici în2012 domnul Dobre nu a r f icoborât de pe scaunul de pr imar.Fapt recunoscut ş i de domnul IarcaGheorghe.

Tot e i în momentul de faţă ,sun t vo lun ta r i l a o pub l i ca ţ i esusţ inută din fonduri propri i . Nuvor câş t igu r i , nu î i i n t e re seazămocir la din pr imărie . Ch ia r dacă un i i ş i - au anun ţa tposibi la intenţ ie de a candida pen-tru consi l iu , aceasta a veni t tot dinfaptul că în Măgureni lucrur i le semişcă prea încet . Este totuşi binecă se mişcă.

Ei au cunoşt inţele ş i apt i tu-dini le care pot face ca lucrur i le sămeargă mai bine. Dorinţa noastrăeste ca toate aceste cunoşt inţe să

le punem în s lujba comunei . Pentrucă decât unui paznic , pe locul deconsi l ier i -ar s ta mai bine unuiaca re a re ce l pu ţ in o d ip lomăunivers i tară .

Aşadar, Pavăza Carpaţ i lores t e a i c i pen t ru a prezen talucruri le din mai multe puncte devedere. Pentru a exis ta o opozi ţ ie ,atât de ut i lă într-un s is tem demo-crat ic .

Pen t ru ca a tunc i cândaleşi i ui ta c ine i -a ales să exis tecineva acolo care sa î i t ragă demânecă ş i să le reamintească.

Pentru ca atunci când vorveni să ne ceară votul din nou, noialegători i să cunoaştem care suntbune le ş i r e l e l e pe care l e -aufăcut .

Dacă pr imarul are gazeta delăudător i , noi nu putem decât să nepăstrăm o l inie dis t inctă .

Totuşi scopul nu este pone-g r i r ea sa c i p rezen ta rea unorreal i tă ţ i despre care se evi tă să sediscute .

Aşadar, bucura ţ i - vă căex i s tăm, pen t ru că dacă n ic it ineri i aceşt ia care lună de lunăscriu la această publ icaţ ie , grat is ,din dragostea pentru local i tate nuar mai f i , a tunci aleşi i noştr i nuar mai ţ ine deloc cont de părereaalegătorului ş i ar crede că suntatotputernici .

www.magurenipenet .b logspot .com

De ce există Pavăza Carpaţi lor ?

Bunurile proprii sunt acelebunuri dobândite înainte decăsătorie, cele dobândite dupădesfacerea căsătoriei, dar și celeprevăzute de art. 31 din C.fam.,adică:- bunurile dobândite în timpulcăsătoriei prin moștenire, legat sau donație, cu excepțiasituației în care dispunătorul aprevăzut că ele sunt comune,- bunurile de uz personal și celedestinate exercitării profesiei,- bunurile dobândite cu titlu depremiu sau recompensă, manuscriseștiințifice sau literale, proiectele deinvenții și inovații, schițele șiproiectele artistice, precum și alteasemenea bunuri,- indemnizația de asigurare saudespăgubire pentru pagube pricinu-ite persoanei,- valoarea care reprezintă șiînlocuiește un bun propriu saubunul în care a trecut această val-oare.

În cazul în care unul dintresoți primește prin donație o sumăde bani și cu aceasta cumpără unimobil, acesta nu este bun comunchiar dacă actul de vânzare -

cumpărare este încheiat în timpulcăsătoriei, imobilul este bun pro-priu. Conform art. 5 din Decr. nr.32/1954, dovada că un bun este pro-priu, se va putea face, între soți,prin orice mijloc de probă. Soțulinteresat va putea dovedi în raportcu celălalt soț că anumite bunurisunt proprii, nu numai prinînscrisuri dar și prin proba cumartori și prezumții, fără restricții(art. 1191 alin. 1 din C. Civ. nu seaplică).

Răspunderea soților cubunurile comune și regimul juridical datoriilor comune.

În situația datoriilor,prezumția care funcționează nu esteaceea a comunității, ci a caracteru-lui personal.

Potrivit art. 32 din C.fam. ,soții răspund cu bunurile comunepentru:- cheltuielile făcute cuadministrarea oricăruia dintrebunurile lor comune,- obligațiile ce au contractatîmpreună,- obligațiile contractate de fiecaredintre soți pentru împlinireanevoilor obișnuite ale căsniciei,- repararea prejudiciului cauzatprin însușirea de către unul dintresoți a unor bunuri proprietatepublică, dacă prin aceasta au sporitbunurile comune ale soților.

D a n i e l B u i c ă

La data de 5 iulie 2011 au avut loc la Mânăstirea

COZIA ceremoniile funerare ale celui care a fost cel mai

activ dacoromân din Vâlcea, Ţara Loviştei: Dumitru

Panu Misăilescu.

Va rămâne pentru noi UN MARE OM DE O CURĂŢENIE SPIRITUALĂ EXCEPŢIONALĂ,O MINTE EXCEPŢIONALĂ, UN MARECREDINCIOS ZAMOLSIAN, UN LUPTĂTORPENTRU DREPTURILE MOŞNENILOR DIN ŢARALOVIŞTEI, inventator, inovator, copilul moştenitor almarelui cercetător istoric pr. DUMITRU BALAŞA dinDrăgăşani - PATRIARHUL DACOROMÂNIEI.

El a organizat de ani de zile, împreună cu inimosul grup dacoromânesc de la Rm.Vâlcea,Memorialul DUMITRU BĂLAŞA.

Tocmai acum, când la 30 iulie am fi sărbătorit100 de ani de la naşterea Patriarhului de Drăgăşani laCOZIA ...

Dumnezeu să-l odihnească !

Fundația Academia DacoRomână ”TDC” -

FADRTDC

Economistul Radu Golban, cel care adescoperit datoria de 19 miliarde de euro,datând din 1939,a Germaniei către România,spune, într-un interviu exclusiv pentru„Libertatea”, că documentele găsite şi studi-ate de el sunt suficiente pentru dovedireaacestei datorii istorice. Dar totul se vaprescrie după data de 3 octombrie 2012!

El susţine că, după dezvăluirile făcutedespre acest subiect, i-au fost aduseameninţări cu moartea prin intermediul unui„emisar” român cu relaţii la cel mai înalt nivelpolitic. Radu Golban (37 de ani), omul care sebate, în numele României, pentru recuperareadatoriilor externe, a primit ameninţări cumoartea.

Documentele găsite de economistulRadu Golban în arhivele din Elveţia şiGermania sunt clare. Iar argumentele celorcare susţin că România a renunţat la oricedespăgubire de război faţă de statul german,prin Tratatul de la Paris din 1947, nu au nici orelevanţă sau legătură cu această situaţie.Această datorie, care la finele anului 1944 afost de 1,26 miliarde de mărci ale Reichului,NU e despăgubire de război, ci rezultatul unuitratat economic încheiat înainte de 1septembrie 1939, în care Germania nu şi-aîndeplinit obligaţiile prevăzute de acesta.

În acest caz există un precedent, cel alElveţiei, care a primit o sumă de bani, în1952, tot din partea Germaniei, în contul uneidatorii identice cu cea din cazul României,născută printr-un tratat de reglementare aplăţilor semnat tot înaintea izbucnirii celuide-al II-lea război mondial. Prin hotărârileConferinţei de la Londra, din 1952-1953, careare statut de tratat internaţional, se clarifică

exact rezolvarea unor asemenea situaţii.România se încadrează perfect la articolul 5,alineatul 4 din legile adoptate la aceaconferinţă. Conferinţa face, de fapt, legăturaîntre datoriile fostului Reich şi RFG-ul deatunci. Chiar dacă au fost „îngheţate” până în1990, prin tratatul de unificare al celor douăGermanii, plata acelor datorii s-a reactivat.

Soldul apare clar în documentelegăsite de economistul Radu Golban, la BancaReglementelor Internaţionale din Elveţia, caree un fel de „bancă centrală a băncilorcentrale”, cât şi la arhivele statului german.

La soldul respectiv s-a adăugatdobânda, s-a echivalat cu moneda euro de azişi au rezultat 19 miliarde de euro.

Documentele găsite în Elveţia şiGermania sunt dovezi suficiente. Ca urmareStatul Român trebuie să solicite oficialGermaniei un răspuns în această chestiune,apoi, în funcţie de răspuns, să înceapănegocieri. Statul Român să profite de demer-surile din Parlamentul german pe această temăşi să solicite precizări din partea Guvernuluigerman. Este absurd ca în Parlamentul germansă existe 3 demersuri pe această temă, iarGuvernul de la Bucureşti să nu dea nici măcaro declaraţie oficială.

În situaţia în care Germania vasusţine că aceste datorii nu mai există,atunci tot prin hotărârile acelei Conferinţede la Londra există prevederea înfiinţării, lacererea unui stat, a unei Comisii specialepentru soluţionarea unor asemenea litigii.

Chiar şi după aproape 60 de ani,acela e organismul care poate rezolva astfelde cazuri.Vom reveni!

G. I . N .

GERMANIA DATOREAZĂ 19 MILIARDE DE EURO ROMÂNIEI

Pavaza Carpatilor - Nr. 11 - 27 iunie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.07.2011 21:08 Page 2

Pagina 3P U N C T U L P E I

A T I T U D I N E

De la viroze la bacterioze

Există de câteva deceniitemeri legate de suprapopulareaplanetei, cu epuizarea resurselornaturale, fapt care ar pune înpericol perpetuarea specieiumane.

Teoria fatalistă adeterminat ca personalitaţi alelumii contemporane să manifesteîngrijorare şi totodată să emităunele idei mai puțin ortodoxe.

Dintr-un documentar TVam aflat cum un prinţ consorteuropean îşi dorea ca după moartesă se transforme într-un virusucigaş, virus care săînjumătăţească populatia Terrei.

Afirmaţia era făcută înurmă cu 4 decenii, prinţul trăiește,însă viroze şi bacterioze cupatogenitate crescută au tot apărutde-a lungul anilor.

Se cunoaşte faptul că deexemplu virusurile gripale au oparticularitate biologică şi anumeaceea că sunt extrem de variabileîn comparaţie cu celelalte virusuri.

S-a constatat că laintervale de aproxi-mativ 10 ani apartulpini noi devirusuri gripale.Aşa apar pandemiile,gripe severe care s-aumanifestat în timp, dee x e m p l u , t u l p i n agripală Singapore din1957, tulpina HongKong din 1968, însă

cea mai devastatoare a fost gripaSpaniolă din 1918 care adeterminat moartea unui numărmai mare de oameni decât ceicăzuţi în primul război mondial.

Apariţia și manifestareavirusului gripei aviare (ca şi algripei porcine) şi în rândulpopulaţiei din ţara noastră poate fio certitudine însă freneziadovedită pentru sacrificareatuturor păsărilor în aşa ziselefocare de răspândire precum şideviralizarea prin pulverizare aunor substanţe cu o compoziţieincertă, parcă ne face să fim un picsceptici şi mai motivaţi de acunoaşte adevărul.

În trecut existau metodenaturale pentru creşterea imunităţipăsărilor şi anume introducerea înrecipientul cu apă a câtorva aşchiide scoarţă de mesteacăn şi metodadădea roade.

Acum se pare că de vinăpentru răspândirea bacterieiEscherichia coli sunt castraveţii,

bacteria traiește de altfel înintestinul gros al omului şi esteutilizată în biotehnologiilemoderne pentru a obţine hormonica insulina sau hormonul hipofizarde creştere.

Tulpina patogenă de E.Coli a provocat panică la nivelmondial, clarificări legate dematerialul biologic vector însă nuexistă.

Atâta timp cât în Spania(presupusul focar) nu s-auînregistrat victime , iar în S.U.A.şi alte state din Europa au fostsemnalate victime, însă nu s-auimportat castraveţi din Spania,putem să ne întrebam: “Ce seîntâmplă ?”

Poate că la un momentdat războiul împotrivacastraveților se va dovedi a fi oalarmă falsă şi că de fapt bacteriase bronza pe frunzele de mărarsau pe frunzele de spanac.Şi atunci noi ce facem..?

Categoric nu putemelimina fructele şi legumele dinalimentaţie. După o spălare maiatentă, vom mânca salată de varăaşa cum obişnuiam, cu roşii,castraveţi, mărar.

P r o f e s o r E l e n a P â r t o a c ă

Ministrul sănătații a declarat că începânddin ianuarie a.c.vor fi emise cardurile de sănătatepentru populație.

Distribuirea cardurilor va porni din a douajumătate a anului în curs, întrucât capacitateaImprimeriei Naționale este limitată.

Însă simpla lor distribuire nu înseamnă căvor fi folosite în 2011, ci abia în anul 2012. Acesteavor fi primite în plic, acasă, de către fiecare asiguratcu vârsta peste 18 ani.

Cardurile vor conţine date personalizate,asemenea cărţii de identitate iar prețul unuia va fi deaprox.2 euro și va fi suportat de către asigurat. În plusse va plăti și contravaloarea analizelor pentrustabilirea grupei sanguine și a RH-lui.

Neprezentarea cardului la medic conduce laacordarea serviciilor medicale contra-cost cuexcepția urgențelor și a bolilor prevăzute înProgramul național de imunizări cât și monitorizareaevoluției sarcinii și a lăuziei.

La noi acest card este abia la început, înschimb în Occident este ceva normal.Deocamdată,consider suficiente aceste informații.

Pe parcurs vom afla și alte amănunte.

Va s i l e C o j o c a r u

ARMONIE, PRIETENIE, CINSTE, ADEVĂR, DREP-TATE, ONOARE. Acestea sunt cuvinte care, nu numai că sunămult mai frumos decât cuvintele din titlu, dar, din păcate, suntdin ce în ce mai rare.

Încep să se folosească din ce în ce mai mult cuvinte dintitlu, dar nu numai atât, se și trece la aplicarea lor în practică,devenind deci FAPTE.

Acest lucru se întâmplă în ultimul timp tot mai des laredactorii Gazetei de Măgureni, lucru pe care îl voi comenta încontinuare.

În nr. 47/5 mai 2o11 al Gazetei de Măgureni, apăreasub semnătura "REDACŢIA", articolul "Intuim un scop ascuns..." sau "cum să dăm într-un primar? Uite așa: făcând un ziar!".Trec peste faptul că Redacția începe o afirmație cu Litera mare,fără a fi o propoziție și că nu cunoaște ce este un ziar, folosind acestcuvânt pentru o publicație lunară. Vă amintesc că articolulpomenit mai sus se încheia cu o replică a regretatului actor ȘtefanBanică. Eu o să vă amintesc o replică a unui alt fost mare actor,Dem Rădulescu, dată fratelui său, interpretat de un alt actordeosebit, Sebastian Papaiani, frate mai mic în filmul "Un surâs înplină vară": "Prostul dacă nu-i fudul parcă nu e prost destul!"

Cum la redacția Gazetei sunt numai oameni inteligenți,au descoperit imediat erorile din cealaltă publicație, "PavăzaCarpaților". Astfel au observat că în Pavăza Carpaților a fost scrisgreșit cuvântul CONSTITUȚIA și au făcut corectura de rigoare,ca să știe toată lumea că se spune "CONSTITUTA"! (dar unde l-ați pus pe "Ț" și pe "I", doamnelor, domnișoarelor și domnilor?),sau poate vă place când "râde hârb de oală spartă" și văconformați.

În articolul menționat mai sus, Redacția ține să neanunțe că nu sunt răutăcioşi. După ce descoperă "un etnic maghiarbezmetic, care face prostii și intinează memoria unui MareRomân", se hotărăște că trebuie scris un articol "scurt" și "succint".

Poate ne lămurește redacția gazetei cum reușesc să-l facă și"scurt" și "succint", poate în dublu exemplar.

1. Vă spun acum ce a descoperit cea mai inteligentă redacție,"subliniind prostia unui etnic cu mințile rătăcite": "Avram Iancu aluptat alături de revoluționarul maghiar Lajos Kosuth.(Kossuth sescrie cu dublu "s" domnilor atotștiutori). Domnule Barna Csibi!Intenționezi să spânzuri la Miercurea Ciuc și pe Kosuth?",

Stimată redacție, hotarâți-vă! Este "etnic cu mințilerătăcite" sau este "domn", ca să nu vă întreb dacă pentrudumneavoastră "domn" înseamnă un "om cu minţile rătăcite".

Rușinos pentru dvs. mi se pare să-i împrieteniți peAvram Iancu și Lajos Kossuth. Avram Iancu a fost conducătorulȚării Moților în anul 1849 și a condus armata românilor dinTransilvania împotriva trupelor revoluționare ale lui LajosKossuth. În aceste lupte, Avram Iancu a fost ajutat de trupe aus-triece. Despre Avram Iancu s-a scris mult, dar dvs. ați lipsit de la

lecțiile de istorie, altfel nu l-ați fi împrietenit pe Avram Iancu cuLajos Kossuth, ucigașul a 40000 de români în perioada 1848-1849. De altfel, Curtea de Apel Craiova s-a pronunțat luni28.03.2011 în procesul UDMR și Kossuth contra României, prindecizie definitivă și irevocabilă, împotriva instituirii unei străzi înTg. Mureș cu numele criminalului maghiar.

Ca părți în procesul românilor intervenienți, apărați deprof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, au fost și Societatea Cultural-Patriotică "Avram Iancu" din Tg. Mureș ca și Societatea Culturalăși de Atitudine Civică Transilvana "Glasul Moților". Procesul adurat 5 ani. Puteți afla mai multe, pentru cultura dvs. pewww.napocanews.ro/2011/03/curtea-de-apel-craiova-a-decis sauhttp://cluj-am.ro/sa-ne-cunoastem-orasul-statuia-lui-avram-iancu,sau www.scritube.com/istorie/revolutia-romana-de-la-1848, etc.Sau citind istoria României.

Sper să aveți măcar curajul sau obrazul să vă cerețiscuze cititorilor pentru oribila dezinformare.

Spre sfârșitul articolului din Gazetă, redacțiaconcluziona: "Ce să-i faci, de unde nu este, nici Bunul Dumnezeunu cere." Acum știu la cine ar trebui să se refere.

2. În același nr. al Gazetei, pe pagina a-2-a, a apărut articolul" Nu există eşec, există doar încercări..." sub semnăturaBIBLIOTECAR FLORENTINA MĂRĂCINEANU.

Până la articolul de mai sus, autoarea mi-a atras atențiaprin stilul pueril în care scria, prin nenumăratele greșeli deexprimare, gramaticale și de limba română.Mi-am spus că un om nu se poate transforma într-atâta pestenoapte și am cautat să aflu adevărul.

Ce credeți că am descoperit: Doamna Bibliotecar a lăsatcărțile din hârtie și a început să le citească pe cele electronice, peinternet, și încercările dânsei au avut în final succes.

A intrat pe internet și a dat peste un manual pentru"dezvoltarea personalității". Autorul unei cărți cu titlul"Personalitate alfa, cu teste de evaluare, cu pași de acțiune,exerciții și multă psihologie într-un limbaj ușor de înțeles, etc; așacum susţine chiar el - Pera Novacovici - o vinde pe internet înformat electronic sau tipărită.

I-a făcut o "introducere" pe care Doamna Bibliotecar acopiat-o cuvânt cu cuvânt și ne-a prezentat -o ca fiind propria"capodoperă" de articol. Pentru orice eventualitate nu a copiatultima frază, respectiv: "Spune-mi într-un coment cu ce eșecuri teconfrunți și care sunt lecțiile pe care crezi că trebuie să le învețidin eșecurile tale" și a uitat semnătura autorului: Pera Novacovici(www.personalitatealfa.com/blog/nu-mi-da-sfaturi-stiu-sa-gresesc). Acum că ați fost prinsă cu mâța-n sac, scrieți-i șirugați-l să vă spună ce înseamnă "plagiat", cumpărați cartea șipoate veți învăța că nu-i frumos să furi sau să "dai cu periuța". Ebine însă SĂ MUNCEȘTI CU ADEVĂRAT, mai ales cândsalariul tău conține și o mică parte de la cei pe care îi mințiți sau îi

"furați". Nu ați avut dreptate în titlul articolului, nu-i așa? Existăîncercări, dar și eșec!

3. În pagina a-2-a a publicației (repet, nu "ziar" stimați redactoride le Gazetă) găsim un articol interesant :"Creierul și politica"semnatar : Gabriela Petre, un nume de ținut minte. Domnia sa acitit articolul menționat de mine la pct.2 de mai sus, a așteptat olună să vadă ce se întâmplă și dacă a văzut că nimeni nu zicenimic, a zis: Taci că ține! A intrat și dânsa, pe internet (care arealte scopuri decât cel urmărit de personajul nostru), mai precis pewww.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/opiniile-politice.... unde a găsit articolul" Opiniile politice, înscrise încreier", având ca autor pe STELUȚA MATEI. Aceastainforma, redau:"Cercetătorii de la Institutul de Neuroștiinte dinLondra (n.a. nu din România) au supus unor investigații imagis-tice prin RMN un grup de 90 de tineri pentru a afla dacă opiniilelor politice sunt determinate de unele modificări la nivelul creieru-lui. Înainte de a efectua RMN-urile, tinerii au completat un ches-tionar în care au bifat varianta corespunzatoare a opiniei politice afiecăruia: 1. liberal de extremă dreapta, 2-liberal, 3- de centru, 4-conservator, 5-conservator de extremă stânga.”Așadar, studiul s-aefectuat la Londra și nu în România, asupra unor tineri care aveaude ales între partidele menționate mai sus și nicidecum între par-tidele din România, cum vrea Dna. Redactor să înțelegem.Copiază ideea, modifică puțin textul și gata un articol.

A preluat din articolul citat ideea cu contexul anterior,"responsabil de rezolvarea conflictelor, a stărilor de incertitu-dine" sau "Liberalii sunt persoane deschise la schimbări, care seadaptează ușor situațiilor noi."

A falsificat unele afirmații din textul original. Astfelfolosește exprimarea:"Prin contrast, opoziția se remarcă prin aceeacă sunt... în loc de: "Conservatorii" din textul original. Aici suntdouă probleme: despre ce opoziție vorbește doamna, nu liberaliisunt în opoziție? și apoi dacă" conservatorii sunt persoaneanxioase, sensibile care suportă cu dificultate situatiile tensionate,amenințările, incertitudinea..." (text preluat de redactorul Gazeteidin articolul citat) putea s-o spună și să-i supere pe aliați?

Chiar și copiind, autorul comite erori, spunândcă"opiniile politice (n.a. - ce o fi însemnând) se pot schimba peparcursul vieții" în loc de opțiunile politice cum figura în textuloriginal.

Față de modul în care a procedat doamna GabrielaPetre mai am o singura întrebare: la ce îi foloseștedomniei sale și celor care se încumetă să citească, așaceva? Nu găsiți altceva mai util, mai bun de făcut? Suntatâtea de făcut pentru oamenii din Măgureni! Merită eisă fie mințiți, să fie în final desconsiderați? Uitați că"minciuna are picioare scurte", că "trebuie sa te întinzicât îti ajunge plapuma"?

D i p l . E c . P a u l N e g u r i ţ ă

FURT, MINCIUNĂ, OFENSĂ

Cardul de sănătate, al doilea buletin

Pavaza Carpatilor - Nr. 11 - 27 iunie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.07.2011 21:08 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E - M E D I U

S E M N A L

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Elena Pârtoacă, Amalia Ştefaniu, G.I.N., Paul Neguriţă,

Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Marian Iordache,

Colaboratori: Oana Daragiu, Daniel Buică

Partener special: http://www.magurenipenet.blogspot.comResponsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor.

Urme ale trecutului....distruse astăzi sub privirile noastre....

Pavăza Carpaţilor este marcă înregistrată Copyright © 2010-2011 Pavăza Carpaţilor

Strategia REACH (Registration,Evaluation and Authorisation of Chemicals) a fostpropusă în anul 2003 în cadrul Uniunii Europene,de către Suedia. REACH reprezintă un proiectfoarte complex care şi-a propus să înlocuiascăaproximativ 40 reglementări europene existente îndomeniu. După 2 ani de dezbateri, proiectulREACH a fost adoptat de către ParlamentulEuropean în noiembrie 2005, care a formulat circa390 de amendamente. Acordul politic asupraproiectului REACH în cadrul căruia au fost preluate160 din cele aproximativ 390 de amendamente for-mulate de Parlamentul European a fost obţinut încadrul Consiliului Competitivitate din 13 decembrie2005. Adoptarea finală a Regulamentului REACHs-a realizat la data de 18 decembrie 2006, laStrasbourg.

Această legislaţie referitoare lasubstanţele chimice ca atare, în preparate sau în pro-duse, a intrat în vigoare în UE începand cu data de1 iunie 2007. Autoritatea în domeniu la nivel euro-pean este ECHA (Agentia Europeană pentruSubstanţe Chimice de la Helsinki).

In România, Agenţia Naţională pentruProtecţia Mediului (ANPM) este desemnată caautoritate competentă pentru aplicareaRegulamentului (CE) nr.1907/2006 (REACH) şialtor acte normative din domeniul substanţelorchimice.

Prin implementarea regulamentuluiREACH se urmăreste eficientizarea pieţei internepentru substanţele chimice, printr-o abordareunitară la nivelul UE a sistemului de evaluare ariscurilor şi înregistrarea substanţelor chimice.

Legislaţia este complexă şi afectează totiproducatorii, importatorii şi utilizatorii din industriachimică.

Unul din aspectele esenţiale ale

legislaţiei se referă la evaluarea pericolelor şiriscurilor pe care substanţele chimice le pot aveaasupra sănătăţii oamenilor şi mediului.Regulamentul menţionat permite utilizarea unormetode alternative de testare pentru generareainformaţiilor, în scopul diminuarii şi eliminării trep-tate a testelor pe animale.

Direcţia Substanţe Periculoase dincadrul Ministerului Mediului si DezvoltăriiDurabile are în vedere susţinerea eforturilorRomaniei de pregătire pentru identificarea căilor şiinstrumentelor de utilizare a metodelor alternative,în special ale celor bazate pe corelarea structuriichimice cu proprietăţile şi activitatea biologică(modelele QSAR) în activitatea de reglementare asubstanţelor chimice.

Companiile trebuie să ofere datereferitoare la siguranţa substanţelor chimice cuvolum mare pe care le importă sau produc înEuropa şi există un mecanism de substituire asubstanţelor chimice persistente sau bioacumulativedacă există alternative mai puţin periculoase. Deasemenea, legislaţia permite publicului sa cearăinformaţii despre prezenţa unui număr limitat decompuşi chimici periculoşi în produse.

Prevederi referitoare la REACH seregăsesc în legislaţia europeană în materie, respectivîn cea naţională.

Link-uri utile:http://www.anpm.rohttp://echa.europa.euhttp://eurlex.europa.eu/ro/index.htmhttp://ecb.jrc.ec.europa.eu/home.phphttp://www.osiris-reach.eu

Amalia Ştefaniu

Biblioteca Naţională a RomânieiISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

http://www.pavaza.ro

Pavăza Carpaţilor lanzează trei rubrici noi în speranţa găsirii unor modalitaţi de colaborare şi sprijinire acetăţenilor.

1. “Nimeni nu este mai presus de lege” - rubrică ce va conţine sesizări ale cetăţenilor cu privire la orice ilegalitatede care au luat cunoştinţă, orice nedreptate care li s-ar fi făcut, orice încălcare a unui drept legitim de către autorităţi.În funcţie de dovezile prezentate, veridicitatea faptelor şi aprecierea redactorilor noştri, vom scrie despre problemasesizată. Prin aceasta nu ne substituim organelor abilitate ale statului îndrituite cu soluţionarea acestor sesizări,menirea noastră fiind să atragem atenţia asupra anumitor acte şi fapte. Sesizările pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_investigatii@yahoo.comLa solicitarea expresă a autorului, sesizările vor avea caracter confidenţial.2. “Părerea ta contează” - rubrică ce va conţine articole provenite de la cititori. Articolele se pot referi la problemeactuale cu care se confruntă comunitatea locală sau ţara noastră. Cele mai bune articole vor fi publicate în PavăzaCarpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră, autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să sealăture colectivului redacţional.Articolele pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_articol@yahoo.com3. “Proiect pentru România” - rubrică ce va conţine articole cu propuneri de proiecte provenite de la cititori.Articolele dumneavoastră trebuie să conţină propuneri de proiecte pe care le consideraţi utile şi oportune pentrulocalitatea dumneavoastră sau pentru România. Cele mai bune articole vor fi publicate în Pavăza Carpaţilor subnumele autorului. La aprecierea noastră autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăture colectivuluiredacţional.Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_project@yahoo.comTermeni si condiţii : Înainte de a trimite un articol sau o propunere de proiect, autorul/autorii a citit şi a acceptatcondiţiile de mai jos :Persoana care trimite articolul sau propunerea de proiect către redacţia Pavăza Carpaţilor îsi asumă întreagaresponsabilitate juridică pentru conţinutul acestora, inclusiv cea privind încălcarea unor eventuale drepturi deautor ale terţilor. Asupra articolelor sau propunerilor de proiect trimise, publicate sau nepublicate, autorul nu vainvoca niciun drept de ordin material prezent sau viitor.Publicarea articolului respectiv a propunerii de proiect rămâne la latitudinea redacţiei Pavăza Carpaţilor. PavăzaCarpaţilor nu va da nicio explicaţie asupra motivelor publicării sau nepublicării unui articol primit. PavăzaCarpaţilor respectă drepturile de proprietate intelectuală ale autorilor articolelor sau propunerilor de proiecte .Articolele trimise trebuie să aibă un conţinut şi un limbaj decent.

Important ! - în atenţia cititorilor

Legislaţia în domeniul REACH (Inregistrarea, Evaluarea şi Autorizarea Substanţelor Chimice)

Castelul Cantacuzinilor din centrulcomunei Măgureni, astăzi, se pare că a rămasdoar o umbă a istoriei.

Se spune că a fost construit între anii 1666-1671 de către Drăghici Cantacuzino în stilul palatu-lui seniorial bizantin, evidențiindu-se prindecorațiile speciale, prin sistemele de boltire și prinmaterialele și procedeele de construcție.

Povestea sa este fascinantă. Castelulreprezintă tipul caselor feudale influențate dearhitectura turcească care își grupa camerele, celepeste treizeci de încăperi, în jurul turnului prevăzutcu numeroase ascunzători. Încăperile erauimpresionante, mulțimea și diversitateadecorațiunilor executate prin basoreliefuri coloratesau aurite dezvăluie luxul ce exista în interiorulpalatului.

Astăzi, după 340 de ani de la terminarealucrărilor au rămas numai urmele a ceea ce a fostcândva falnicul castel. Regretabil este faptul că nu

știm să apreciem și să punem în valoare un edificiuîn jurul căruia se învârte istoria comunei noastre.Cândva maiestuos, astăzi, aproape că nici nu se maivede de crengile pomilor crescuți împrejurul lui.Singura utilitate pe care o mai are este de a țineloc de adăpost pentru animalele unor săteni. Bamai mult, casele vecinilor sunt lipite de zidurilecastelului, iar calea de acces se face numai princurțile sătenilor.

Conform legislației în vigoare, ruineleconacului Drăghici Cantacuzino sunt menționateîn lista moumentelor istorice, listă realizată decătre Institutul Național al Monumentelor Istoricepublicată în Monitorul Oficial al României , parteaI, ceea ce înseamnă că se pot aplica prevederileLegii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejareamonumentelor istorice. Potrivit dispozițiilor Art. 8alin.(1) din legea mai sus menționată, pentru

fiecare monument istoric se instituie zona sa deprotecţie, prin care se asigură conservareamonumentului istoric şi a cadrului său construit saunatural. Deasemenea sunt reglementate în Titlul IVCapitolul II și atribuţiile autorităţilor administraţieipublice locale în ceea ce privește protejareamonumentelor istorice.

Așadar, autoritățile locale sunt obligate săse ocupe de protejarea și conservareamonumentului.

Nu înţeleg de ce nu se face nimic înaceastă privință, deși ar fi normal să se punăaccentul pe îngrijirea și valorificarea acestorvestigii istorice ce datează din secolul XVII, pentrucă ar putea constitui un pas înainte pentrudezvoltarea turistică a comunei.

Dacă suntem într-adevăr interesați dedezvoltarea potențialului turistic al zonei,căutând finanțări pentru proiecte fantastice deamploarea celui cu insule pe piloni, ar fi trebuitca mai întâi să punem în valoare monumenteleistorice existente deja în comună.Astfel amîmbunătăți aspectul localității noastre acordând înacelași timp importanța cuvenită vestigiiloristorice.

J u s t i a n a O p r e a

Începând cu acest număr, Pavăza Carpaţilor poate fi accesată şi online la adresa de internet http://www.pavaza.ro

Pavaza Carpatilor - Nr. 11 - 27 iunie 2011_Pavaza Carpatilor.qxd 06.07.2011 21:08 Page 4