GH. DIACONU

DACO-ROMANII LA CURBURA CARPATILOR

Cu rnuIte decenii in urrna Vasile Porvan caula sa davedea,s~a f'aptul' co pfiocesrull de si:mhioza, omestec ~j jln~luente l1eoiproce, de natura ma~er1ialal ~i spir.itualo 5-'0 consumat in chi,p nemijlocit ~i rconti nuu int!re populoVi'o geto-daoica ~i lfomani.

Fenomen'ele complexe de s,jmbiozQ daco- fo'mana erou desoiff1ote 10 vremea uceelO de oatre Vusi'le Po",an ~i al\i in-viiia\i in ,Ium'ina 'izvaare,lar sorise !?i a lect-unil; Ij'nscrip1:iilor. Cefe ,intulite de Vasi,le Porvan au fast dove­dite ope calea .olrhealogicii in ra.s·t imp'Ul d<inlre cele doua Irazboa+e mond-ira,le de Gh. ~tef,an care ,a eereetat 11'0 Drajn'a de Sus, judo P.rahova, un C:Oslru roman in cupr'i'nsul caru:io a descopenit numeroase vestigii geto-dadce in omestec cu cele rom~ane 1.

Ou douo decenili 'in urm6 0 at'Qlre ,sit1uotie a fest intiln1ita $i I,a Tirg­~orul Veehi, judo P'r<lhova, 'unde in perimetrul unui comp.lex thermal afe ­rent unui dostru, co $; in Quprins·ul unor lagore de munco romane, s·ituote in vecinotat'e'o inoint~i vo'ievodo,le tirg~o'rene, QIU fost gcsite vestJigili geto­daoiee ,Iool'al,(a au Imateriale <ramane, probind in chip ,indubitabill faptul' co in cuprinsul ~i preajma castrelor ridicate de Traian ~i armatele sale, in zona colinara munteona, triburile geto-dacice au trait ~i muncit aloturi" de 'romani ~.

Pri'n eereetani noi au fost obiinut e elemente de oedin a'rheologic ci~ ­t igate in u'rma an<lli.elor ~i .obs'erv<l~iilor str<lti grafice, 10 aare 5-.0 .odougat foloSlirea ,me~ode'i Co.mpo,ra,nili moteriolel:o,r.

In feloul acesta a fost desahisa posibil.itatea intelegenii a r>umeroose as peete leg'<lte de 'naporlunile sociall -economice ~i juridice d"ntre geto-d<l'Ci ~i romani. P,entnu a eXe"mpl,i~ica cele afirmate ne multum'im a s'ub'Mn'ia fop-

1 Gh. !?tefan, Le camp ramain de Drajne de Sus, in Dacia. 11 - 12, 1948. 'P. 115-144. 2 Lo Drojno de Sus (]u fast descaperite moteriole de certa fodura geto-dooica In'

omestec cu cele romone. 0 'otore situotie poate chior moi concludenta 0 ovem doeu­mentota fa Tlirg~or, judo P.rahovo, unde in logarele de munea din preajma thermelor ~j ' costrului IOU fost gasite vestigii geto-daciee Icolclta cu cele romane.

154 GH. DIACONU

tul pot,rivit IcC],rUli,o, geto -:dacili din reghunea de co're Lne ocuipam, tl'la,turi de cei din Dada 'r:omo'na, .au ,pre.luot din 'o:rsen-ol-ul ,cenomic romo'n speoi.a cera m ioi;i din pasta in isipoo_sa oafe <Cltit ,ca ·forme, cit $i p'piin oo,Htati.1e sale 'uzuale '0 fest preferato 'ohar IcategoniLj ceromice 3.

Un ,alt exemplu Iilustna·t iv consto i,n pre luolrea obj1oeli'ul'u'i de a dep,une in morm:inte lmonede potrivlilt lunei mO$tenkj mali vechli greCO-tramane, legato de trecerea Styxului sau Obolul lui Charon.

Constatolrile de dare om 'omii1ntR oapato g:reutate daca trinem seama de conservato.liismu l ~i rtraditilona l.i:sm.ul ,core 'CQIJ1octenizQ lSodet'orteia geto ­docid] in ceea ce iprive~te. atit CUlUUlI10 Imateni'ol16 cit ~j ceo sp'i,ri'bu'OiicJ'.

An;i,; 118-120 ma rcheaza mormentul i,n da1lie putereo lramlona di'n ,motive strotegice ~i eoonomice este nevoito sa ,se Tepl.iez-e pe linia l·i,mesului aJlu­ton. Tn per.iooda ,10 care ne fe~e;ri!m ,in zona de cimp.ie 0 Munteniej" po ­trund d inspre step.ele nord -ponbk,e, '500 rm at,ili ,roxoloni ~i !Olanlili ti!mpur.ii, care vorintna in ch'ip Hresc in conlact d irect au ca"pi·i din Moldova ~i daci:i ,libe'J1i di,n Munten'j.o 4.

InrtenSlifi.ca reo celicetolni,J.o!r din ulbirn,o Vrreme 0 ingcl'duit cart'Cllflea a-n­ti.ch'i;totill,olr de CQina,ct'er sormotk. A~o dupo cum 1$ - '0 mali cratat II(] vest de limesull t 'lio-nsroiuta,n nu au ,fost .rep·emote ,inca !Q'ntJich lita~i 'sarmatice grurpate compact 5. Fopt,uI s-'ar puteo expUoa Iprin lQoeeo co 11'0 data 10 oaire ne referi m Iroma:nili di'n Dada InferrioT, ,oorntroi,ou tenitori'uI di.nt re Olt ~i Hmesrul tr·ansallutan.

Cu to'a,te lO:cesteo lin peni!o'ada qn oo,lie ne lQf,!aim l,a gro1ni1e"e 'i,mp'eriu ­lu~ i, incep so se m;i~te n.u:me:raase popul'athi otlio>se de m'ira}ul Romei ~i ince­puturile ,crizei in care cadeiQ i·mpenirul roman.

In uli,tima vreme, in 'reg'iunea de la ;Qulrbu,rta Oa'iipa~ i\I'O.r olotulJ1i de dacili Jiber; di'n M'unten:i:a sint semnaiote ~j fixolri de oa,rpi Ide pildo ,110 G-ulna Ni~oovu'[Uli ~i ,10 hv.onu.1 Dulce, j"ud. Huzo:u 6, In ace.o,sta perioada in cadr u! coalliti1i,JO!r arg'anizote de carp'i ·~i dadi l iberi !p!artiairpa ~j populorii alogene. Asemenea IcooHVili S'8 inche'aga cu IrepeZiidulne ~i 1110 ·interva·le S'cUirte 'Pe'ntil"u o!1gan,iZiai~ea ra.iduriiOir de plioda Lefectu'ate in ,teritof1iIUe din drea'pta Du­na'ri,i. R,jposra rromlano 'se ,reHeda ~i 'intr-o -s'~oma de 'izvoolie caire conse;m ­neaz,a pentnu un'i"i 'impoinavi bj,ruitO'ni tit-luil de dadcus, cOlnpicu,s, s'Clrmaticu:s ~i goticus 7.

3 In legatura cou oceasta 'categoTiie ceromi:ca v. Gh. Dio'conu J in Dacia, N.S., XIV, 'P. 243-250.

-4 P,ent~u .coobitarrea co'rp'oto -'s{lrmatico este su.ficient so ment,ionom situ'otio de 10 Poiene~ti unde ~n necropola ,earpica apar ~i morminte s'Drmatice cu orani,i deformate, iar p,entru s,itu'atia din Muntenia semnolam des'coperirile din necropola de pe malul sting 01 iozului leooto de 10 Tirg~or unde ovem cercetote morminte de inhumotie sormotica, ,im lin periferio de sud -sud-vest 0 nearopolei morminte de inoineratj,e apartinind doc-ilor I'iberl.

5 eel ma'i vestic, mai precis sud-vestic mormint sarma~ic este eel de pe valeo Urluiului. Recent 'au mai fost desooperite intimplator vestigi i SJa·rmatice in preajmo Sloti ­nei, insa din cele ce cunoa~tem nu poote fj vorba de necropole organizate.

6 Magda Tzony, Contribufii 10 problema raspindirii carpi/or la Dunarea de los, in Ponti COt, vol. X p. 349-352.

7 Asemeneo titlu ri sint documentote mal ales pe emisiunile monetore.

DACO-ROMANII LA CURBURA CARPATILOR 155

Cu toate aoestea pr,ima eta po a procesulu'i roma n'izorii popu:I,,~iei ge­to -daoice di'n zona cdlinara fmunteana, canaoteJ1i~ata pJiin pemi:o'oda in care stopin'irea refectivcl 10 rOm'an'ilor ~j -ia [Ia,sat lQ'mpren~a !puter:ni lCo , continua pe alte cO'i. Elemente de cultur6 mate:ni,ola romalnc· pa1!1iund i n medi,ul[ ge'bo­docie, fie pe calea lPOidu,ilor de 'Prada sou 0 slipendiHor, l ie pe aceea a schimbului j'n Imomentele Ide I lini~te. In sensul celor a~il(1mate este demna de subliniat constatarea potrivit coreia, cu ltura materialo a daci'I.>r I,iberi de 10 sud de Carpalii munteni este aidoma cu a geto -dadlor din s.ubcalr­palii o lteni .i cu aceea 'a popula\iei bo~tina~e de 10 'nord de Ca npavi a

Fondul ,cultural autohton ,no,scut din imbinarea elementelor g'eto-daco­romane 5-0 imbogatit continuu, los-jrmhlind elemente ou1aulrolle ,alogene. pulsind in schimb in permanenta in alte cultu ri , elemente prop ri!j care vor I i insu~ite u.or de migrato.ri, aflali pe 0 ~reapto mai p.ulin 'dezvol,tato din punct de vadere 01 organiz6r.i,i social -eoonomice.

Vigoarea ,elementelor de oultu'ro materialo ca .i cele de natulro spl­ritualCi a dUIs ou tilffipu'! 10 itmpUnerea acestora in cupninSlul! 'unor CUhlu.ni care au luat n'a.tere la cu'mpona dintre secolele III-IV e.n. Este -cowl mai a,les a cultu,ni,i de t;p Sintana de Mure-Cerneahov au 0 largo arie de ra,spinai·re in Cla,re fondul daco-Toman este sufkient de bine Ir:eprezentat.

Tn v,re'mea in ,oare cu1ltuina de oare o;mrinte'O'm se ,deZlVo'lta oontinuu ~i aNnge:a fazo $10 de m,axima ,inrflonire 'os,j'stam 110 un moment dot rl'a reve­nirea puteri'i romaine in Tegiu'ntile de ,10 nord de Dunare. $1iini diln rizvoare1le sarise, completate de da te arheologice dovedesc fo,ro 'Puti'n\o de togadii co in timpu l domniei imporatului Constantin eel Mare este reolipit !a impe­riu un teritoriu intins situat la nord de Dunore. Cu acela. prilej imparatul ~i constructorii sai ridica edifici i civile ~i mili tare 10 Dierna -Oq;,ova, Dro­beta-Tr. Severin ,Sucidava -Celei .i la Constantiniana Daphne 9.

Desooperirr.i 'arheologioe recente intrep"inse in pel1imetrul oO'ffiiulnei P,ietroasele, judo BrUZQU, v;jln so tad:a,uge noi oonsllnucvi'i monumenualle 110 sO'lha de fortaTe'te pe care ost!a~ii Iluli Consta'ntin eel M,alre le-uu ridioo,t in se­colul al IV-,Iea e.n.

Acum 110 ani ma"ele corturm ~i om de litere AI. Odobesou preooupat de va lorifica rea .tii'n~ifico a tez;cwrului de 10 ,P,ietroMa a poposit 10 poo­lele dea,l,ul'u'i Istrita unde in centrul ,comunei omintite se postrau inca des­tul de bi-ne ,urmele lunui castnu din pi'abra.

AI. Odobescu a executat oiteva sondaJe infol'lmatii.ve pe H,niia zidurj,lor de sud '~ i vest, i:ar 'reZiulba,tel!e .cence!tanilo:r a'u f-os1 con5'~mna,te in vo!l'Uimull III al operei postume, aporuto la Paris-Leipzig in anul 1900 '0.

8 Avem in vedere in pri mul rind 'categoria 'ceramioii lucrate ou mina din care I"!u lipse~te coWio sou ceo~oa docica cu suita so de fo"rme vori'ote. ,R.eperto-riul ceramicii fine cenu~ii ~i cenu~ii-negre este de osemenea men!inut in toote p:rovi'nci'ile, dar mai ales ceromi:co din pasta nisipoasa preluata de 10 romani pe c-are de pilda carpi; nu 0

au in reperto~;ul 'lor cer(]mic. La cele de rna; sus se odauge obiecte ~i podoabe de cert6 facture romano rospindite uniform in ·or-ie culturalo a dad lor Jiber,i.

9 1n legatura cu activitatoo de reconstruc1ii ~i constJ'luc1ii din peri oedo const onti ­ni~ana, V. D. Tudor, in Otenia R'omona, ed. II ~i III.

10 AI. Odobescu, Le Tresor de PetrossQ, III, P.(]f,is -l'eipz,ig, 1900, p. 19-21.

GH. DIACONU

Nevoi·a deslu~i.rii problemebr pe care ,Ie ridica complexul arheologic de 10 P,ietroas·Q a ilmpus :relu'orrea cercetanilo'r <in z-ilele noostre 11, (fig. 1)

Pi'no in prezent au fost practicate sondaje linformative pe ,latUirHe de vest ~i sud ,ole c:astrului. In timpul sapoltu.rilor iOU fast deS'coperit.e nume­roase materi10le arheo.logice '00 : IceJ'1omico, ,unelte, orme, podoabe, dar mai I(]les ·QiU fast d-?tigate date linteresante Ile90,te de tehn1ioa de constflUC­lie {] fortiirelei 12.

Prj,noipalele conclu~ii care se degaja in [lum ina ru ltimel-or cercetari vin in spriji'nu,1 celor I(]'raltate de AI. Odobescu in opera s·o ~i 'in~irm6 Q -5eoma de ·jpoteze eron'ate care au d lrcu·I'olt intr-o seni'e de studii ~i .tratate 13.

Arhitectul ~i strategul care au ales ~i conceput planul castrului au lost cu siguronta de origline l1omana.

Me~teni,i zida,r;i, eei ,ea,re au airs piatJ10 de vor ~i au pregatit 'ffi'or,t1o'l'luI co ~i oe'j care I(lIU lI'eo iizot Sli,stemui de aducere I(] lopei in oos-tru nu pute'Ou fj dedt de origina romiOna. In sfir~it, pietnarii, d:oplao(,ji in piat ra core eca­risau blooulrile in vederea pia callii i z:idUlrilor 00 ~i corou~ii care a'u to.iat. transportat ~i fasonat matenial'ul lemnos din m'aSivu l Istri \a , au lost local ­nici, ad-ica populiati'a geto-daoica o le co rei urme sint postrate atit in eas­tru, cit ~i in exteri,oliui lacestuia in propor1ie de aproxrimotiv 300/ 0'

Int<r'ucit in pe,njroado \OSUJPIiO cOil'e-io stoll'lu1im, in aceste po'lii a ll Mun­tenliei, lizvoolrele scr,j.se -co -?i oele arheoiog.jc,e. atesta ~i prez,enta ,unor popui'atH 'Ologene lin speto s'OIrmotjlj sau vjz,igotH lui Athaneric, s-a pus ~i problema pOSlibhlita~i'i constl'1uli,rii dastr;ului Ide ca.tre romani pentmu goVi intr-a perioadii in care ace~tia au avut stat utul de foedera!i falii de ,imperiu 14.

o asemenea ,ipotezii de lucru nu mai !poate fi acoepta.tii do!or.i.tii intre altele ~i ·unei desoope,iri ,impo'rta,nte care a lost fiicutii in campanlia de siipiituri din vara amllui 1976 15, liste vonba despre identifiome<J com ple­xulu,i thenmal oa·re a deservi,t oastru<i, Aoesla este situat 'Ia apru"imativ 400 m $pre est de castru in direcii'a Isa,tullui ;>a,ningo,

In lumino sandajulu1i !practioet, au foslt ci~tigatle IUl'1mato'o'reie e'le­mente: termele au forma dneptunghlioU llorii ICU latu,rhle :Iung·i de arproxima,ti-v 40 m, i<l,r cele scurte de oi,r<xl 25-30 m, Au fost descoperite pat'u ziduri cu 0 grusime de 1-1,10 m, iar 01 oLncilea situtl,t pe latuna de sud a,re liilimea de 0,75-0,60 m, Doua z,iduri pamlele situ<lte la di,stanva de 5,50 'm inchi'd un hypocaust cu 20 de ,pile in situ. Pe latu ra de sud a fost descapenito 0 ,inc.a'Pe~e PO'liciosit,o cu dail'e de mnl'imur-a. Tot aid au fast repero,te douii cantlIe de dcenaj,

'1 P~imele sondoje au fast predioate in toamna ,onului 1973, pontru co tntre 1974-1976 cerceta~ile sa f.ie desfa.sLIrate pe ,un front mai 'Iorg fiind descoperite eu ocest prilej Ith-ermele oostrului ~i potru ;'ecropole nemijlocit iegate de existen!a fortaretei.

12 Gh. rDi:aconu, Castrul de fa Pietroaso, in Odobescu IV, Tezourul de 10 Pietroasa, Bucure~ti, 1976, p. 1057.

13 P.e a pantie justa S-Q plasat Ecater,ino Dunareonu·V,ulpe core accepter detareo lui At Odohescu, v. Tezaurul de /0 Pietroasa, Bucure~ti. 1967, p. 49.

" F.HD,R, II, p. 49, 15 ComplexU'1 thermal a fast cercetat de Magd.a Tzony membra a ~ontieru[ui orheo­

logic Pietroasa.

1· 2.

3. 4.

Fig. 1. 1. Zidul de sud 01 costrului pia cat cu blocuri cioplite ; 2, Fundo~ia zidului de sud lucrata din pietre legate cu po mint ; 3, Pile din Hypocaust; 4, Canal de drenaj de pe lotura de sud a thermelor.

DACO~ROMANJI LA CURBURA CARPATILOR 157

In cuprinsul incaperilor ~i in stra t.u l de culture au apa1rut mote'J'liiOle ceramice datind din secolu,1 01 IV-lea em. sim ila-re celar din caslru. dar rnai oles 'ceram'ic6 sm61tuita de onigina 'fomana. P.nint're pitonri'i -p ,He-le hypo~ caustului a fast go'sit un firagment de CG,ralmid6 pe care 5e mai POtstreaza in pozitie intoarsa Hterele C:P.F., adk6 0 careimid6 ~tlampil l 'at6 opolrti'nind unor trupe din cad ru l Legiunii XI C'la'udia cu sediull,a Du,rostorum -SHis­tra 16. Datele de oare dispunem 10 care S8 lodauga noua descopel1ilre ne indrituiesc s6 ,oHrmam ,co otit castrul cit ~i termele au fest rni dkate in cursul secolu lui '01 IV-,Iea e.n. de uni,tat,j ~i me~ter:i romani pentru a a:cl6 -posti 0 garnizoona ,care avec i n pninoip'al misj·uneo de a apoll'lo !?i con­trola regiunea de .10 curbura Carpa\ilor.

Ino,jnte de a incheio, se cuvine 10 'ream i nt,i co ,at-i t j'n casku, cit 51 In

exteriorul acestula 'aU! fost descopenite numeJ1o:a,se mate.ri,ole oer,oimlice, obiecte ~i podoabe Ide ce:rto focturo geto-daoico oeeo ce ne ingadu1ie sa socotim 'co 11'0 lii dica'rea ~i poate ,10 a1para,rea fortifi:catiei (]'U po,rtJidpat ~i bo~tina~ii 17, Convietuirea geto -dacilor cu romanii in rastimpu\ d intre anii 332-333 ~i pina in pragul campaniilor lui Valens. cind probabil castrul esie cedet vizig otilor, ne do dreptul so conchidem co in ocest 01 doi,lea moment 01 revenirii puterii romane in nord-nord-estul Munteniei ~i in res­tu·1 teTito~i'Ullu'j mOlrgi,nit 'de Brazda llui Novac de NOlrd, S'imbioz{] da:co-ro­mana oti.nge un ,nivei ridicat pentru co in cursul secol elo,r V-VI e.n. sa se af.il'1me moi v;j,gu ros in contactul cu alte populati.i alogene.

RESUME

LES DACO~ROMAINS A LA CURBURE DES CARPATHES

On ins-iste. au commencement, sur 10 premiere etape du processus de ]'0 coexIs­tence 'daco-romaine illus~ree par ~ es reche~ches plus anciennes de O roCl jna de Sus. ainsi que par celles p lus recentes de Tirg~orul Vechi, les deux cites etant situees dons 10 region de ?rahova .

Dans res cites mentionnees, on a decouvert et investigue des monuments romains datant du commen'cement du lIe s'iec1e de :n,e. et ou parmi les vestiges 'romains se trou­vaient auss-i ceux geto-daces.

La contin'uite de ce 'processus pendant res IIre-rVe siedes de n.e., est Lattestee p'or 10 presence des elements mateT1iers roma,ins qui ont envahi, par de mul~ipjes voies, Ie mi'li:eu ou-tochtone.

La deuxieme etape importonte de 10 coexi'stence daco-romoine s'est developpee au cours du lVe ,sieole de n.e., epoque 'ou 10 pouvoir wmain ,reopparait au Natd du Danube, onnexant a l'EmpiJ'le une par.tie du terliitoire de 10 Muntenie.

tes resultats des Irechercher recentres :faites a Petrosso-Buzau, a cote de oeHes plus anciennes, 'sont presentees eHes ioussi 'comme un temO'ignoge de 10 presenoe des romains en Muntenie pendant Ie IVe siecle de n.e.

16 F.H.D.R. II. p. 211. 17 Nu este vorba numar de mateliiole ce ra mice de factura geto-docko. 1n ultimele

campanli ·ou fost descopeJ'lite -to.poore de lupta ~i cosoare-seceri careamintesc de temut:J sica dacicei.