Har, mila si pace de la Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfntul Duh,

iar de la noi parintesti binecuvntari!

Vezi AICI Programul Sfntului Maslu n judet

Preacuviosi si Preacucernici Parinti, iubiti credinciosi si credincioase,

Prima Duminica a urcusului duhovnicesc catre Praznicul nvierii Domnului, pe care o serbam astazi, cu mare bucurie ?i folos duhovnicesc, este ziua n care Sfin?ii Parin?i au restabilit, definitiv,cinstirea sfintelor icoane n Biserica lui Hristos, ziua n care a fost proclamata biruinta dreptei credinte asupra valului de erezii care s-au abatut asupra ei, vreme de peste cinci secole.

Hotarrea ca prima Duminica din Postul Sfintelor Pasti sa fie numita Duminica Ortodoxiei si, cu acest prilej, sa fie cinstiti toti cei care, prin cuvnt si fapta, au aparat dreapta credinta a fost luata n anul 843, la Sinodul de la Constantinopol. Aceasta lucrare duhovniceasca a fost pregatita nca din anul 787, cnd Sfintii Parinti ai Sinodului al VII-lea Ecumenic de la Niceea au justificat ?i proclamat cinstirea sfintelor icoane, ca manifestare a credin?ei ortodoxe.

Biruinta Bisericii cre?tine asupra iconoclastilor, adica asupra celor care respingeau sfintele icoane, nseamna readucerea icoanelor n locul cuvenit lor spre cinstire, n biserici, n casele si n sufletele credinciosilor, dar ?i o reasezare a vie?ii duhovnice?ti a credincio?ilor pe calea cea adevarata, mpreuna cu Hristos, Care este Calea, Adevarul si Viata (Ioan 14, 6).

Sinodul de la Constantinopol din anul 843 reafirma adevarul de credin?a definit de Sinodul al VII-lea Ecumenic privind comunicarea dintre icoana si persoana reprezentata pe ea, precum ?i diferen?a ntre adorare care se cuvine numai lui Dumnezeu si venerare care se cuvine sfin?ilor ?i sfintelor icoane: Caci daca sfin?ii vor fi vazu?i mai des zugravi?i pe icoane, cu att mai vii vor fi n fa?a celor, care i privesc, renviindu-se memoria ?i dorul de prototipul lor, le vor saruta ?i le vor acorda nchinarea cuvenita, dar nu adorare deplina, care dupa credin?a noastra se cuvine numai firii Dumnezeie?ti, ci li se va da cinstea numai n felul dupa cum se cinste?te chipul cinstitei ?i de via?a facatoarei Cruci, sfintele Evanghelii, ?i celelalte obiecte sfinte, aducndu-li-se tamie ?i lumnari, precum era obiceiul cucernic la cei din vechime. Caci cinstea data icoanei trece asupra prototipului ei ?i cel ce se nchina icoanei se nchina persoanei zugravite pe ea. n felul acesta se va ntari nva?atura Sfin?ilor no?tri Parin?i, adica predania Bisericii universale, care de la o margine a lumii pna la cealalta a primit Evanghelia.(Fragment din Hotarrea Sinodului al VII-lea Ecumenic,cf. Nicodim Mila?, Canoanele Bisericii Ortodoxe, vol. I, partea I, Arad, Tipografia Diecezana, 1930, p. 39-40.)

De asemenea, se reafirma adevarul de credinta cu privire la ntruparea Fiului lui Dumnezeu, la asumarea firii umane si a unirii acesteia cu firea dumnezeiasca, n Persoana Mntuitorului Iisus Hristos, fapt pentru care Sfnta Fecioara Maria este numita, pe buna dreptate, Nascatoare de Dumnezeu. Se reafirma importan?a Jertfei mntuitoare a Fiului lui Dumnezeu, ca iubire smerita ?i milostiva, prin care s-a restaurat ?i se restaureaza icoana sau chipul lui Dumnezeu n om, ?i, totodata, se evidentiaza necesitatea conlucrarii omului cu harul divin, pentru dobndirea asemanarii cu Dumnezeu, asa cum au facut-o sfintii, de-a lungul veacurilor. Toate aceste adevaruri pot fi reprezentate n ?i prin icoana.

Acesta este si motivul pentru care, n Duminica nti din Postul Sfintelor Pa?ti, sunt amintiti, spre vesnica pomenire ?i pilda de urmat, to?i cei care au aparat dreapta credinta n fa?a ereziilor si au sus?inut ?i promovat cinstirea sfintelor icoane.

Biruinta Ortodoxiei din primul mileniu cre?tin asupra ereziilor este pilda de urmat n lupta noastra pentru biruin?a asupra ereziilor ?i ratacirilor din timpul nostru.

Restabilirea cultului sfintelor icoane a fost posibila deoarece Hristos, Capul Bisericii (cf. Coloseni 1, 18), calauze?te ?i ocrote?te n permanen?a pe cei care sunt dreptcredincio?i, dupa cum nsusi marturiseste: iata, Eu cu voi sunt n toate zilele, pna la sfrsitul veacului (Matei 28, 20). Biserica lui Hristos pe care a c?tigat-o cu nsu?i Sngele Sau (Fapte 20, 28) este Trupul Sau tainic, El fiind chipul sau icoana Tatalui, dupa cuvntul marelui Apostol al neamurilor: Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevazut, mai nti nascut dect toata faptura (Coloseni 1, 15).

Asadar, temeiul icoanei ?i al cinstirii acesteia este nsusi Dumnezeu Fiul, dupa cum marturiseste Sfntul Ioan Damaschin: Icoana vie, naturala si ntru totul asemenea Dumnezeului nevazut este Fiul, Care poarta n El nsusi pe Tatal n ntregime, fiind asemenea n totul cu El, deosebindu-Se, nsa, n aceea ca este cauzat(Sfntul Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclastilor, EIBMBOR, Bucuresti, 1998, p. 45.), adica nascut din Tatal.

Citim n Sfnta Scriptura ca omul a fost creat de Dumnezeu dupa chipul Sau (cf. Facerea 1, 27), adica Fiul este chipul lui Dumnezeu, iar omul a fost creat dupa chipul Sau. Dar, spre deosebire de Fiul lui Dumnezeu, Care este ntru totul asemenea Tatalui, Adam trebuia sa dobndeasca asemanarea cu Dumnezeu, prin permanenta ascultare de Dumnezeu ?i mplinire a voii Lui. ntruct Adam cel vechi a cazut n pacatul neascultarii de Dumnezeu, Izvorul vie?ii, el a devenit stricacios ?i muritor, iar, prin natura umana mo?tenita de la Adam, tot neamul omenesc a ajuns pacatos ?i muritor. Pentru a-l ridica pe Adam din stricaciune ?i moarte, Fiul lui Dumnezeu S-a facut om ?i prin ascultare desavr?ita de Dumnezeu Tatal, prin moarte ?i nviere, a daruit lumii mntuire ?i via?a ve?nica.

Prin ntruparea Sa, care contine n sine, din ve?nicie, si taina Jertfei de pe Cruce, ntru deplina ascultare, Fiul lui Dumnezeu reface icoana-chip al lui Dumnezeu din om, ?i daruie?te omului harul nfierii ?i al asemanarii lui cu Dumnezeu. Cei ce au facut roditor n ei acest har sunt Sfin?ii Bisericii. De aceea, cnd cinstim pe Sfin?i cinstim harul lui Dumnezeu lucrator n Sfin?ii Lui, potrivit cuvintelor Psalmistului: Minunat este Dumnezeu ntru sfin?ii Lui (Psalmul 67, 36).

A?adar, argumentul principal n favoarea pictarii ?i cinstirii sfintelor icoane l constituie nsa?i ntruparea Fiului lui Dumnezeu. Celor care sus?in ca cinstirea Sfintelor icoane ar fi o ncalcare a poruncii a doua din Decalog, le raspundem ca poporul evreu a fost oprit sa faca icoane din cauza nclinarii sale frecvente spre idolatrie, dar mai ales pentru faptul ca, pna atunci, Fiul lui Dumnezeu nu luase chip omenesc, adica nu S-a ntrupat. Totu?i, chiar ?i n Vechiul Testament Dumnezeu i-a poruncit lui Moise sa alcatuiasca chipuri de heruvimi, care vor strajui chivotul Legii si catapeteasma cortului, necesare desfa?urarii cultului divin (cf. Ie?irea 25, 18-22; 36, 5; 37, 7-9).

Iubiti frati si surori n Domnul,

n lupta noastra pentru mntuire i avem rugatori ?i mijlocitori pe Maica Domnului, pe Sfintii ngeri, pe to?i Sfin?ii prooroci, apostoli, evangheli?ti, mucenici, marturisitori, cuvio?i, mpara?i ?i domnitori evlavio?i sau simpli credincio?i care au trait n sfin?enie. Cinstindu-i dupa vrednicie ?i plecndu-ne genunchii naintea sfint

elor lor icoane, ne ntarim n fata ispitelor care, mai ales n perioada Postului Mare, vin asupra noastra. n acest sens, i avem ca modele si pe Sfin?ii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, cinstiti n aceasta zi (9 martie), care au ndurat chinurile ?i moartea, pentru a pastra nentinata icoana lui Dumnezeu din ei, prin marturisirea credin?ei ortodoxe. De asemenea, i avem ca exemple si pe Sfintii Martiri Brncoveni: Constantin Voda cu cei patru fii ai sai, Constantin, ?tefan, Radu, Matei ?i sfetnicul Ianache, pe care Biserica Ortodoxa Romna i sarbatore?te, anul acesta, n chip solemn, cu prilejul mplinirii a 300 de ani de la moartea lor muceniceasca, petrecuta la Constantinopol n ziua de 15 august anul 1714.

Pentru credincio?ii dreptmaritori, n biserica ?i n casele lor, sfintele icoane nu constituie doar o marturie a ceea ce semnifica arta cre?tina, ci au, n primul rnd, un rol sacru sau sfnt, de mijlocire sau ntarire a credincio?ilor n comuniunea lor de rugaciune cu Dumnezeu ?i cu Sfin?ii reprezenta?i n icoane.

Suntem datori a cinsti sfintele icoane, pentru ca ele ni-L readuc pe Dumnezeu aproape, n suflet, ne ajuta sa fim contemporani cu evenimente importante din istoria mntuirii neamului omenesc, sa refacem legatura spirituala cu Maica Domnului ?i cu sfin?ii, prin care Dumnezeu lucreaza n chip minunat (cf. Psalmul 67, 36) ?i ne cheama la mparta?irea cu Sfnta Euharistie ca arvuna a ospa?ului din mpara?ia cerurilor.

Nu trebuie sa uitam, a?adar, ca n Biserica l avem prezent pe Hristos, Care Se Jertfeste pentru noi la fiecare Sfnta Liturghie si ne asteapta sa redevenim icoana a Sa, prin primirea Sfintei mpartasanii, prin cunoa?terea ?i mplinirea prin fapte a nva?aturilor Sale, pentru ca oamenii care se mpartasesc cu Trupul cel Sfnt al lui Hristos si beau Sngele Lui participa si devin partasi firii dumnezeiesti, caci se unesc cu Dumnezeirea dupa ipostas, iar cele doua firi sunt unite dupa ipostas, n chip nedespartit, n Trupul lui Hristos, cu care ne mpartasim(Ibidem, p. 145.).

Aceasta, nsa, va fi posibil daca ne pocaim pentru pacatele noastre, asemenea vamesului din Evanghelie, a carui pilda ne-a fost prezentata n prima saptamna a Triodului, ?i daca ne ndreptam, cu smerenie, pa?ii catre Dumnezeu Parintele Ceresc, asemenea fiului risipitor, despre care am auzit n saptamna a doua a Triodului, ntorcndu-ne din tara cea ndepartata a pacatului si a mortii; daca vom marturisi naintea Tatalui ceresc greselile noastre, prin Taina Sfintei Spovedanii, amintindu-ne ca pacatul slabe?te n om iubirea fa?a de Dumnezeu ?i de semeni ?i mpiedica dobndirea mntuirii ?i a vie?ii ve?nice.

?i, pentru ca anul 2014 este si Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii si al Sfintei mpartasanii), se cuvine, cu att mai mult, sa ne apropiem de aceste Sfinte Taine, printr-o cercetare atenta a con?tiin?ei noastre n fa?a duhovnicului ?i mparta?irea cu Trupul ?i Sngele Mntuitorului Hristos, fara de care nu ne putem bucura deplin de lumina nvierii ?i de iubirea Preasfintei Treimi.

Iubi?i fii ?i fiice duhovnice?ti,

Suntem datori a cinsti sfintele icoane, att prin nchinaciune ?i sarutarea lor, ct ?i prin iubirea aratata semenilor no?tri, n a caror fiin?a sta ascunsa icoana sau chipul lui Hristos. n acest sens, suntem chemati sa fim iubitori de oameni prin fapta concreta a milosteniei, ca expresie a credin?ei lucratoare prin iubire (cf. Galateni 5, 6) si sa ne dedicam viata slujirii semenilor afla?i n suferin?e, necazuri ?i nevoi, a?a cum au facut sfintii Bisericii noastre, care au desavr?it chipul lui Dumnezeu n ei, ajungnd la asemanarea cu Dumnezeu Cel milostiv (cf. Luca 6, 36), prin ajutorarea aproapelui, prin credin?a ?i via?a curata.

Asadar, alaturi de chipul sau icoana lui Dumnezeu din noi, de Sfintele icoane n fata carora ne nchinam, n biserica ?i acasa, ne mai ramne o icoana de cinstit: icoan

a din sufletul semenului nostru. ntiparirea chipului lui Hristos n noi, pentru dobndirea mntuirii, nu se poate realiza dect prin cuvnt n?elept ?i fapta buna. Iar fapta buna, adica punerea n practica a Evangheliei iubirii milostive, nseamna a descoperi ?i recunoa?te chipul lui Dumnezeu din semenii nostri, a face pentru ei ceea ce Hristos a mplinit pentru oamenii bolnavi, saraci ?i ntrista?i pe care i-a miluit.

Iar, pentru ca Biserica este corabia ce ne conduce spre limanul mntuirii, ?i iubirea milostiva are caracter comunitar, orice cre?tin con?tient de apartenen?a sa la Trupul tainic al lui Hristos este dator sa sprijine activitatea pastoral-misionara, social-filantropica, cultural-educa?ionala ?i de construire a noi laca?uri de cult, acolo unde nu exista, prin participarea concreta la colecta pentru Fondul Central Misionar, care se organizeaza, n fiecare an, n Duminica Ortodoxiei ?i n urmatoarele doua duminici din Postul Mare.

Suntem convin?i ca, asa cum Hristos l-a cautat, l-a ridicat ?i l-a mntuit pe omul cel cazut n prapastia cea adnca a pacatului, din care singur nu ar fi putut iesi nicidecum, tot astfel ?i noi, n aceste vremuri marcate de lipsuri materiale, dar mai ales de criza morala, avem datoria de a contribui, dupa putere, la ajutorarea aproapelui prin opera de caritate a Bisericii, deoarece numai n comuniune de iubire n Hristos, traita prin rugaciune ?i solidaritate concreta, putem sa dobndim un col?i?or de rai, adica mntuirea.

Amintindu-ne ca nu prisosul, ci banutul vaduvei sarace a fost mai apreciat de Domnul nostru Iisus Hristos, cu darul dumneavoastra la Fondul Central Misionar vom sprijini multiplele activita?i ale Bisericii, desfa?urate spre binele ?i folosul credincio?ilor ei: ajutorarea oamenilor afla?i n suferin?a, construirea de laca?uri de cult n parohiile mici ?i sarace; apararea ?i promovarea dreptei credin?e; pastrarea identita?ii na?ionale, spirituale ?i culturale a romnilor afla?i departe de ?ara; promovarea nva?amntului teologic ?i religios; punerea n valoare a patrimoniului sacru ?i a spiritualita?ii ortodoxe romne?ti ?.a.

Daca vom fi darnici ?i ajutatori pentru mplinirea acestora, vom avea parte de sim?irea luminii icoanei lui Dumnezeu din noi, vom pasi cu nadejde sporita pe treptele duhovnice?ti ale Postului Mare, pentru a ne nvrednici sa-L vedem pe Domnul Iisus Hristos n lumina cea preaslavita a nvierii Sale.

Va mbra?i?am cu parinteasca dragoste ?i ne rugam ca Harul Domnului nostru Iisus Hristos ?i dragostea lui Dumnezeu Tatal ?i mparta?irea Sfntului Duh sa fie cu voi, cu to?i. Amin!

Presedintele Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne,

D a n i e l

Arhiepiscopul Bucurestilor,

Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitorul tronului Cezareei Capadociei si

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne Teofan, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

Laurentiu, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului

Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului

Irineu, Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Olteniei

Nicolae, Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolitul Banatului

Petru, Arhiepiscopul Chisinaului, Mitropolitul Basarabiei si Exarh al Plaiurilor

Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Romn al Europei Occidentale si Mitropolitul Ortodox Romn al Europei Occidentale si Meridionale

Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Romn al Germaniei, Austriei si Luxemburgului si Mitropolitul Ortodox Romn al Germaniei, Europei Centrale si de Nord

Nifon, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Trgovistei si Exarh Patriarhal

Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului

Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor

Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei

Gherasim, Arhiepiscopul Rmnicului

Eftimie, Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

Ciprian, Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului

Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos

Timotei, Arhiepiscopul Aradului

Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Romn al celor doua Americi

Justinian, Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Romn al Maramuresului si Satmarului

Ioan, Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei si Harghitei

Corneliu, Episcopul Husilor

Lucian, Episcopul Caransebesului

Sofronie, Episcopul Ortodox Romn al Oradiei

Nicodim, Episcopul Severinului si Strehaiei

Vincentiu, Episcopul Sloboziei si Calarasilor

Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului

Ambrozie, Episcopul Giurgiului

Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanatilor

Visarion, Episcopul Tulcii

Petroniu, Episcopul Salajului

Gurie, Episcopul Devei si Hunedoarei

Daniil, Episcop-loctiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix

Siluan, Episcopul Ortodox Romn al Ungariei

Siluan, Episcopul Ortodox Romn al Italiei

Timotei, Episcopul Ortodox Romn al Spaniei si Portugaliei

Macarie, Episcopul Ortodox Romn al Europei de Nord

Mihail, Episcopul Ortodox Romn al Australiei si Noii Zeelande

Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal

Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

Calinic Botosaneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

Andrei Fagaraseanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

Vasile Someseanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

Marc Nemteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a Europei Occidentale

Sofian Brasoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a Germaniei, Austriei si Luxemburgului

Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Rmnicului

Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului

Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a celor doua Americi

Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Romne a Maramuresului si Satmarului

Ignatie Mureseanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Romne a Spaniei si Portugliei