teologie pastorala iv tp - ii 2013

7/28/2019 Teologie Pastorala IV TP - II 2013

1/80

"'''''''''' ,'''u...........F"" . . ,

F0~ A ' , ' " , AR"" I.jUSTINI"NANULIVsemestrul II

CURS DETEOLOGIE PASTORALA

I, \ Preafericitul Ra,!;inte DANIEL CIOBOTEAPATRIARHVtB1SERICIl ORTODOXE ROMA.NE

1


2/80

,- /Preafericitul PArinte Patriarh DANIEL , Teologie pastoralt l - IV,2 - 2013

Violenta in familie pastoratia vioientilor

Aspecte ale p a r a bolnav ilora. Sa biruirri suferinta din interiorul ei!,b. Suferin\a - biruin\ii asupra piicatuluic. Nevoia de solidaritate ell cei suferinzi saracid. Medicul preotul, lmpreuna lueriitori In fata bolnavilore. Programul vindedlrii noastref. Miintuitorul Hristos - pacient,g . cum sa ne comportam in fata suferintei

- . -.. . - 'I f . . ' Pastoralia persoanelor dependente dea. Perspectiv3 p i r i t ~ a l a a 'adictiei L - , rb. Coneeptul de boall! al dependenlei de aICoole. Aleool ismul ca boa Iii de familied. Tilm 1l.duirea patimii sau a bol ii aleoolismuluie. Consilierea pastoraia:a alcoolicilor

Bogatia saracia - De imp icdidi sau De ajuta sa dobandim mantuirea?

PelerinajuJ - eveniment pastoral-misionar

2


3/80

Preafericitul Pclrinte Patriarh DANIEL, Teologie pasldralo. - N,2 - 2013

VIOLENTA INFAM1LIE ~ I PASTORATIA VIOLENTILORFericili cei blanzi, ca aceia vor.mo$teni pamantul. (Matei 5, 5)Viata e r e ~ t i n a are ea fundament al invatarurii ei iu birca fata de tOli oamenii. Vio lenta,incJusiv violenta verbala, este 0 manifestare a lipsei de iubire, adicR 0 tu lburare 0 diminuare astari i de comuniune de armonie intre oamen i. Dojana Cll blandele frateasca poate fi semn de iubirepentru lnd reptare, dar nu violenta:, '-1"1 ' .Mantuitorul Hristos ne s-pune ea su nt' l'fericiri ee i blanzi , ca aceia vor m o ~ t e pAmantul "(Matei 5, 5) "feriei\ i fdeato rii d ~ a c e , aeeia- fii i lui Dumnezeu se vor chema" (Matei 5, 9).Acestea SUIlt cuvinte pc care noi trebuie sa Ie memoram, sa Ie punem la inima sa Ie traducem inviala, incredintati fiind di omul bland, p a ~ n i c t3cator de pace este numit "fiu al lui Dumnezeu"dupa har. Insa pentru a deveni fadlor de p,\ce, omul trebuie mai intai sa dobandeasca paceasufleteasca, iar aeeasta este data numai de prezen1a lui Dumnezeu in sufletu l omului. PaceainteriC!ara se d o b a n d e ~ t e de catre om prin ru gaciune, s a v a r ~ i permanenti:'!. a binelu i prin evitareaconflictelor. Paeea interioara a c r e ~ t u [ u i este pretioasa se disfrange asupra celor de langa el. Deaceea, sfintii daruiau paces lor altora. Actiunile noastre ii afecteazA pe cei din ju r in bine sau inrau: omul bun din vistieri a cea buna a inimii sa le seoate cele bune, pe eand omul ee l cau din vistieriacea re,a a inimii lui seoate cele rele (c f. Luca 6, 45). In prediea de pe munte a Domnu lui IisusHristos, tacator ii de pace sunt numiti fe ricit i (Matei 5, 9), dcoareee "in ei se manifesta pacea eaprezenla harica $i iubitoare a lui Dumnezeu - Izvoru! papi.i $i a! sfinteniei., ,Ca nd mani fesfi"im blandete buniHatc fa1a de toti oam cnii, simt im prezenta lui Hristosill noiIn ziua de 25 noiembrie, eand lumea intreaga este ehemata sa fie solidara "impotrivaviolentei, Biserica Ortodoxa 0 b a t o r e ~ t e pe Smnta Mucenila Ecaterina, 0 fecioa ra inteleapta, carea eu ltivat pacea in terioad pu terea de a ierta pe altif $i de a nu raspunde la vioienta cu vio le nt;l, la

of n sA eu of ns a, [a ura Cll ura la rau cu r;lu, ci a biruit rautatea altora eu bunAtatea ei. IIn timpul nostru, ziua consaeratA, la nivel mondialluptei lmpotriva violenle i este un semn cAsocietatea umana contemporana arc nevoie d1 i a ~ a spirituala profunda de 0 educalie sAnatoasae a r ~ .sa promoveze pacea $i dialogul intre 0 I eni, in familie $i in societate. tara constrangere'umllire. ' .,S f j n ~ i i lui Dumnezeu ne invata cll pacea interioara a omu lu i cultivarea sincera a pacii intreoamen i sunt manifestari ale daruri lor Duhului Stant 9J ltivate de om prin rugaciune, pocainta fapte

bune. Astfel, dind manifeslAm blande\e bunatate rata de tOli oamenii, simtim prezenta lui Hristos"i n noi in jurul nastru, vedem in chipul fiecarui om lumina chipului lui Dumnezeu in el ramanemin comunillne de dragoste cu Dumnezeu. Cand "insa un om se manifesta in mod violent $i agreseazaun alt om. agresivuJ .se dezumanizeaza, iar rela\ia interllmana dintre el alti i se degradeaza.Prin urmare, trebuie sa ccrem permanent de la Dumnezeu darul pacii, sa il eultivam in sufletulnostru $i in rcJatia noastra eu oamenii; sa promovam legi, institutij programe care protejeaza pecapii, pe adult i pc balrani de violenta; sa dezvoltam constant eonsecvent 0 edue8\ie 0civ il izatie a pacii, nu una a violentei, a profitului obsesiv saLi a afirmarii agresive. In aceastapriv inta, sa urmam cu prioritate lumina sfintilor ru gatori, blanzi $i facatori de pace, care au biruitraul cu binele violenta ell blandetea.

3


4/80

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013AstAzi, familia natura lii, tradilionala se ana in criu , in mutatie sprc un v iitor confuz incert,

~ . r a ~ o . a s t r a in loata EU,ropa, a s t f ~ 1 i n . ~ a l cri za familiei .estc . ~ e r c e p ~ J t i i ea s ~ ~ ~ t o m c r i z e ~Clvlliza\ICL occidentale; 0 cnzl1 a SOclcta \1I contemporane IIlSli$ l . "Cnza famlltc l devine maldevreme sau rnai larziu $i 0 criza a Statului" - femarea in 1998 pre$cdinta Sena tului Poloniej2.Vio[enta este 0 incalcare a poruncii iubirii date de I-Iristos-Dom nul , iar vioienla in fami lie, 0anomalie cauzalii de 0 criza spi rituala, de indepartarea omului de Dumnezeu. Din nefericire. violenl8in familie estc una dintrc forme!e de vioJen\a eel rnai frecvent [ntftl nite, dar $i una din eele maiingrijoraroare, pentfll ca este prea put in vizibila. Potrivit legil se n u m e ~ t e "violen{a In familie" oriceacl valamtilor, flzic sau emotional care are lac intre membrii unei Jamilii . in cele mai multe din trecazuri, actele de violent8 sunt ascunse de clHre victimll, din ' cauzs sentimentu lui de team8 fata deagresor $i de jenA fata de societate . Violenta in familie are numeroase efecte negative, grave, atat pctermen lung cat pc term en scurt , c!J./ un impact soc ial extins, deoarece accasta a fecteaza in moddirect victimele indirect membrii de ' familie sau persoanclc care asista la aetele de violenta3.

D e ~ i panli de eurand se presupunea ca femcia esre ce l mai adesea victima violenlei, In urmanoilor .ccreetar!, s-a descopcri l ca, de fapt, , , ~ m a r u l b.arba\ilor a ~ r e s a \ este deslul d.e ~ a r . e . ~ x p e n ; ! iacestUl domemu de eercetare sunt de acord c t ! . ~ l I n t e m In fata unUI fenomen muir mal raspandlt decatarata sondajele, pentru simplul fapt ea multelrapte nu sunt raponate politiei sau sp italelor4 .Viata ~ t i n a are ca fundament al invataturii ei iubirea fata de to\ i oamenii, iar violenta este 0man ifestarc a lipsei de iubire, adica 0 tulburare 0 diminuare a starii de comun iune de armonieintre oameni. Mantuitorull-lri stos ne sp un e ca suntJerici/i cei bI6nz;, eli aceia vor mO$teni ptimantul(Matei 5, 5) jerici/i focalorii de pace, eli oceia flii lui Dllmnezeu se vor chema (Matei 5, 9), iarSffintul Apostol Pavel Ie spune galatenilor cn i mpotriva b l a n d e ~ i i , infranarii curaliei nu este lege(cf. Galateni 5,23). Doja'na cu blandete fra\easca poate fi semn de iubire pentru indreptare, dar nu

e n ~ a .Acestea sunt euvintc pe care' noi trebuie sa Ie tradueem in viata, incred intati fiind ca amulbland, p ~ n i c faeator de pace 'esle numit flu al lu; Dumnezeu dupa haT. Sa luAm aminte [aindemnul Sfiintului Apostol Pavel: P u r l a t i ~ v a sarcinile unii altora a$a veli implini legea luiHristos (Galatcni 6, 2), prin dragoste, respect inc redere reciproea sa devenim tacatari de pace.in loc sA recurgem la violenta., noi trebuie sa-L rugam pe Hristos sa -l spunem ee l i p s e ~ t e cuadevarat familiei sa inleiegem ctijericirea Jamiliei esle un da r de la Dumnezeu $i nu un drept caretrebuie cuceril in spirit individualist-egoist. Trebuie sa aparam sa cultivam sfintenia caslitoriei,solidaritatea familiei, demnitatea mater"nitatii, a paternitAtii, a filia\iei a rraternitatii!ii sa Ie privimca tiind darurile lui Dumnezeu pe care trebuie sa Ie pretuim. Familia adevliralli se bazeaza pedragosle, ineredere ajutorare nu p o a t ~ ' ft redusa la aspectu l ei biologic, juridic, psihologic,sociologic sau cul tural , ea este mai mull dedit toate acestea laola lta !i i Ie tra nscende, pentru ca arevocalia de a fi in fume icoana iubirii divine ve$nice. Cununia este binecuvantata de Biserica incalitatea ei de icoanl1 a iubirii dintre Hr istos B i s e r : i c ~ > d j n t r e Dumnezeu umanitate, astfel incat

familia poartA in ea taina m a n i r i i . a v i ~ t i i v e ~ n i c e . De ~ c e e a , Bi serica nu poate fi de aeord cumentalitAtile primitive ale eelor care praeticA o e n t a m a n i f e s t A r agresive in cad ru l familieiin sacietate. '

Prin urmare, ea slujitori ai Biserieii, trebuie :I cr. Mgr. Giovanni Battista Re, La crise de lafamille, c'esl a1/S5; la crise de fa societe, in lucrarea colectiva Oroits de/'homme, fami/le el polilique, Conseil Pontifical pour la Famille, lie Rencontre d'hommes poliques et de legislateursd'Europe, 22-24 octabre 1998, Rome, Miteur Pi erre Tequi, Paris, p. 167-171.l Alicja Grzeskowiak, President du Senat de la Republique Polonaise, "Defense de In famille dans I'est de l'Europe", inOroits de l'homme,famllle et politique, p.I06.J www.profamjlja.ro.4 ibidem.

4


5/80

"reafericitul ParintePatriarn DANIEL, Teologie pastorala - N,2 - 2013 . ! - . ..s:i cerem permanent de la Dumnezeu darul paeii;

11 cullivam in sufietu! nostru in relatia noastra eu credincio:;;ii;sli. prornovam legi, institutii programe.care protejeaza pc copii , pc adulti pc batrani deviolen\l'i;sa dezvoltiim constant $i consecvent 0 educalie # 0 civilizalie a pacii, nu una a via/enlei $i aprofitt/lui obsesiv sou a afirmarii ogresive.in aceasta privinta, sa urmam ell priori tate lumina sfinti lor rugatari, bW.nzi fi'icatori de pace,care au biruit raul eu binele violcn\a ell blandetea.ingrijorati de amp loarea pc care a 1uat-o acest renamen socia l indrep tat impotriva fam iliei

c r e ~ t n ~ t i c n t situalia de criza prill care treee fami lia naturala, trad itionala, astaz i,Patr iarhia Romana s-a a laturat aqiun ilor de c o m b a 'a vio lentei :;;i discriminarii, imp licandu-seaetiv prin preotii profesorii de re ligie din Romania in programe de prevenirea $i cornbatereaviolente i, inlolerantei :;;i margi na lizarii carora ead victime mai ales femeile:;;i prune ii.in fata aeeslu i f1agel a1 societatii contemporane trebuie sa tim alaturi toti cei responsabili,autorilrtti $i foruri dccizionale :;;i rnai ales in treaga comunitale romaneasca, invatand ea trebuie sa nemanifesU\m responsabil. sa respectam dcmnitatea u ~ a n a . sa eviU'im atitudini comportamentedegradallte $i urnilitoare la adresa frat ilor $i surorilor noastre pentru ea Dumnezeu nc-a creat pc to tiegali, eu aeeea$i demnitate:;;i cu e a ~ i pos ibilitil\i de dobandire a rnantuirii $i a vietii v e ~ n i c e .

I

5


6/80

Preafericitul Parinte Patriarh DAN IEL, Teologie pa s toraiCl - N,2 - 2013

ASPECTE ALE PASTORATIEl BOLNAVTLORDumnczcu arc eu fieeare dintre oamcni 0 pedagogic, 0 luerarc aparte de a-i apropi a de E1. Peunii Darneni ii apropie printr-o s a n ~ puternicA, pentru ca re ei muttLlmcsc lui Dumnezeu, iar peal\ii ii apropic pri n incerd!.ri, prin ingaduinta unor boli.Trebuie sa ne ingrijim deodata de vindecarea sufletului, prin Spovedan ie, de vindecareatrupului, prin rugaciunc, prin Sfiintu l Mas lll. Foarte adesea nu ne pocaim de voie, c i de ncvo ic. Nllne pocaim cdnd ne merge bine, ci cand sunfem incerca(i de necazuri $I sl!ferinle.ee i patru prieteni care I-au punat pe stabAnogu l din Evanghel ic la Hristos reprez in tl'iBi serica, atat clerici, cat $i credincio$i . Nu Ii se dA numelc pentru a arata d!. ei reprezinta multi meacredineio$ilor care nu se gandesc doar la ei in$ i$i $i la sa.natatea lor, ci ajula $i pc ce i bolnavi sA se

vindeee. De aceea, Biseriea, reprezentatA prin ace$li patru oameni ca re il aduc pc slabiinog iaHristos, sc roaga pentru ee i bolnavi, pcntru eei n e e a j i ~ i pentru . cei intri sta \i , pentru cei care suntimobilizati la pat, pentru cei in sufcrinta, pentru cei ce nu se mai pot ruga ei Evanghe lia need la eredinta acestui fiu duhovnicesc, care sc p o d i . e ~ t e prin surer in Vi, sa adAugat $i cred inla apatru in$ i care credeau puternic crt lisus sin gur poate sa-I vindccc. Evanghelia ne cheama sA ajutA m$i no i pc a l ~ i i sa vi na la Hristos. Nu m daea cei patm care Iall adus pe omul paralizat la Hristose u n o ~ t e a u sau nu pacatele lui, dar vedem ca nu il judeca, ci iI ajuta. 'Noi foa rte adesca judecam peoarnen i sa-i ajutam. Nu eSle permis stijudectim pe cineva dacti nu i-am ajutat. Evanghelia esteplina de indemnuri duhovnice$ti pentru a crc$te spir itu al.Sfintele Evanghelii sunt tulburatoare pentru ca ne arata in pri mu l rand cilUi suferinta era inpopor cum Se comporta Mantuitorul lisus Hristos. despre Care prooroeul lsa ia a spus cA este unom al suferinlelor, al durerii , $i prin ranile Lui, noi , to\i, ne-am vindecat. lubirea milostiva a lu iDumnezeu este sensibila in sufcfin\ci, pentru ca Dumnezeu nu apArii boala $i nici moartea; elenu fac partc din timpul lui Dumnezeu eel ve$nic. Boala, sufcrinta, moartea sunt urmArile pacatlllui .

Sa biruim suferill!a din interior,,1 J i! ' ,Exista multi suferinia astazi de aceea, trebuie multa. sensibit itale pentru a intelegesuferinta $i pentru a 0 a/ina, dar pentru ai da un sens fo lositor mantuirii noastre. Sunt foarte multioameni care, atunei dind se afla in suferin\i1, i$i pu n intrebarea: De cc locmai eu sa sutar? Sunt eu,oare, cet mai paditos? Sunt eel mai dintrc oa mcni? Desigur, Stintii APOS10li Sfinl ii Parinti audat raspunsu! la aceste intrcbari, dar foarte adesea raspunsurile lor trebuie sa. tie expl icate, prezentateintr-un limbaj existent-iat, adecvat contextului cultural in care traim. Avem de-a face cu 0

dimensiune foa rte profutldd a vic;ii, anumc e r i n ~ a , care in lisus Hr istos Domn ul IlU a fostevitatA, ci transfigurata, asumata schimbatA in umanizare rnai profunda. intr-o biruinta pornitad in interiorul suferintei. Hristos Dol!tnul nu este impasibil ca Budha, ci este un Om al dureri lor, unOm al suferintei, 8$a cum L-au prevestit prooroeii Vech iului Testament, rnai ales prooroeul Isaia ineapitotut 53; "Om at dtlrerilor ( .. ) prin rl1nile Lu i noi tOli ne-am vindccat" (Isaia 53, 3 5). DreptulTov, care sufera tara niei 0 vina, cstc 0 prefigur


7/80

Preafericitul Pfu:inte Patriarh DANIEL, Teologie pastorald - IV,2 - 2013Sufe rirq:l- biruin tii as upra paca tulu iSensu I biblie patristic al su ferin!ei trebuie stea la baza tuturor explicatiilor pc care Iedam noi ea pastori de suOete cand ne anam aproapc de eei su feri nzi , de cei bolnavi. Nici boala, nieisufer in !a nu sllnt e ~ t i . Ele au devenit " f i r e ~ sau a doua natura d in eauza paeatului , da r

Dumnezeu n-a facut !lici boaJa, nici su ferin\a I l l ! Se bucura de sufer inta nimanui. Pacatul esteoriginea sufcrintei, ia r ceca ce se transmit: crhditar e i'ncl inarea spre paeat, nu vina lui Adam. Drace,:a, cand p u n e n in Psalmu! 50: ,,!n ~ , c a In-a m ~ i . c mea", [rebuie sa ~ e l e g e m :pacatos m-a nascut malca mea. Aeeasta mclma(le sau predlspozl\le spre pacat se r n o ~ t e n e ~ r e eaurmare a paeatului s l r a m o ~ e s e , insa, in Hristos Dom nl;ll, toemai ceca ee a fost urmare a pacatului -su ferinla - a fos l transformata in mijloe de indepa rtafe -de paeat. D Hristos Domnul este Tara depacat, asum a suferinta in mod libcr 0 transfo rm a in biruinta asupra paeatului. Din acest motiv, inisp itele durerii, care sunt cde ale sufe rintelor rastignirii, Mantuitorul Iisus Hristos ramane statornicin rabdare, eu nadejdea in Dumnezeu, ca om - El fiind Fiul lui Dumnezeu Talal -, iar prin aceastarabdarc EI b i r u i e ~ suferinta, dandu-i sens ca aseultare pana la capat, dandu-i sensu I fidel itatii

d e s a a r ~ i t e fa( a de Dumnezeu al un ir ii eu Dumnezeu. Dar pentru ea S-a smerit pe Sine insuferin \a, DUlllnezeu i-a da t Lu i un nume mai presus de or ice nu me: "cn in nume le lui lisus totgenunchiu l sa se piece, al ec lor e r e ~ t i al celor p a m a n t e al celor de dedesubt" (Filipeni 2, 10).

Nc\'o i:1de solidaritate eu cei sufe rinzi sa raciDrepl Ufmare, eSle foa rte important sa retincm ea adevar centra l faptul ea boa la sufer in tanu sunt voite de Dumneze u, nu fae parte din chipul lui Dumnezeu in om, ci ele sunt urmare apacatu lui de aeeea, trebuie sa lucram pentru vindecarea boli i pentru alinarea su fe rinlei.Manluitorul li sus I-irislos a venit sa ne vind eec de pacat de boala. Multimea de bolnavi vindecatide EI, bolnavi de toate fe luri le, de boli n e t e ~ t i trupe!?t i, ne arata ca Biseriea, trupul tainie al lui

Hri stos, trebui e s


8/80

Preafericitul Pru-lnte Patriarl-LDANIEL, O g i e [XIstorald - lV,2 20 13. " .1, .'" .Medicul preot lll, imprcuna J'llcratori in fata bolnavilorMedicina moderna aeorda prea mare i m p o r t a n ~ a aparatelor analizelor fata de dia logul cu

bolnavuL Ca atare, foarte adesea, omul slA singur intre aparatele care, desigur, sunt necesare, dars e ~ t e toemai dimensiunca personala: a prezen\ei altor persoane langa eel bolnav. in eonseeinta,rolul preotului este extrem de important. Am putea sp.une chiar ea nimeni nu o a t ~ ln locui preotuldin spitale, iar medieul este ehema! sa eoopereze cu preotu!; $i preotul eu medicu!. In spitale, inbolnavilor, ei nu sunt concurenti, ci impreuna lucrntori. Trebuie sa fie eooperanti, iar din acest punetdc vedere este mare nevoie de prezenta preotu lui de caritate in spital, eSle marc ncvoie de prezentaun ei cape Ie, a unui paracJis, este mare nevoie de literatura duhovniceasca pentru Intari rea $iincurajarea cclor bolnavi.Exista preoli ortodoqi In tara $i in strainatatc care cultiva dimensiunea spirituali'i medicaliLSunt impresionantc conexi unile pe care Ie fac unii medi ci intre sa.na tate $i spirilualitate, intre $tiintamedicala $i componamentul du hovnieese al omu lui . Ex ista un potent ial de d ialog foarte mare. Celrnai nimeri t este ca aceasta legatura sa aibA loc rnai intai in interiorul unei persoane apo i Intre rnaimu lte persoane, unde teologul sa fie med ic medicul sa fi e teolog. Este yo rba de 0 sintezacreatoare, care trebuie sa dai nuiasdi cotodaUi, descopcrim $i voca\ ia preotului de alta data, careeste sratuitor in eeea ee pr ive$te da rul sanatat ii , pcntru a ajula ~ i i . Mi nun i se fae $i atuncicand r e u ~ e $ t e 0 ope ratie atunci cand se recomandli cel mai bun tratarnent.De asemenea, este marc nevo ie de a rnob iliza eomunitatea de acasa, famil ia parohia,pentru ea eel bolnav sa nu se simta si ngur. Nu eSle suficient sa se roage c10ar preotu l de earitatepentru eel bolnav, ei trebuie ca $i preotul paroh preo\ii sl ujitori din parohia ce lu i bolnav sa seroage. Preolii trebuie sa cunoasca listele bolnavilor lo r din parohie. Cand un bolnav ea intreagacomunitate se roaga penlru el, prime$te 0 alinare, 0 incurajare, 0 intarire mai mare.

Prog ram III vind eciirii lIoastreProg ramul vindecArii ficcaruia dinlre noi sc realizeazA prin lacrimile podii nte i, rClnnoindbotezul prin spovedanie prin plinirea iertarii pacatelor. ne vindecam sunetu l de ranile pc caredemonii, pacacul patimile ni Ie imprima In su tlet, din trup. Prin i m p a r t a ~ i r c a ma i deasa, dupa eencarn spovedit, am primit iertarea pi'icalelor, refacem comuniunea ell Dumneze u, ne bucuram deprezenta Lui iubitoare, iertatoare sfin\ itoare. Pri n faptul ca vcnim rnai des la bi ser ica, ne a tlam pedrumul cel bun, ne pregatim pcntru cea de-a doua venire a Lui. Cand EI va pli'iti eeea ce noi amchel tuit. Cand EI va rasplati celor ce ~ i a cheltuit energia lor, de a darui bunaratea lor de acontribui la vindecarca su flele lor altora, pentru ca Evanghelia spune: "Mergi, fa tu asemenea!" .De aceea, Evanghelia este un program de aqiune , nu este 0 simpla i n v i t la medita\ie. Este unindemn la fapte.Mantllitorul Hristos - pacicntVizitarea bolnavifor este, de asemenea, foarte importantli, ia r Mantuitorul Jisus Hris to s nespune ca, yom fi judecati dupa cat '


9/80

Preafericitul Parinte Patriarh DANIEL, Teologie pasiorald - IV,2 - 2013Mantuitorull-l ristos, Care estc Doctorul suOetelor aJ trupurilar, luerand prin mana mcdicului, esteprezent, In c e l a ~ i timp, In bolnavul care are Ilevoie de vindecare. de prezentA iubitoare, de cinevacare sa -1 7ncurajeze, ca sa nu simta singuratate muitu in timpul surerintelar marLAceasta abordare duh ovni ceasca profunda a balii a vindedi.rii este necesara, pentru ca,altfel , risca m sri rerlucem persoana la individ, la un numar, la un obiect de ut il itate irnediata sau 0cansidcd'im importanta dupa cat estc de uti li'!. soc ietalii. Oar noi ~ t i r n ca amu l are 0 valoare v e ~ n i c a . ,int ruciit este creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel viu, deci chcmat la viata v e ~ n i c a . Viata deaici, de pc pamiint, 0 pregatire pentru via\a ccreasca. v e ~ n i d i alull ci preotu l trebuie sa aratedeodata importanta sanatalii , ca dar allui Dumnezeu, dar importanta mantuirii, care este rnai maredar dedit sanfHatea trupeasca. lar daca nu pulem ajunge la sanlHate trupeasca deplina, cel pUiin sa neingr ijim de cea mai marc va loare pe care 0 putem primi , eel mal mare dar, anume mantuirea viata

j c a . Aceasta perspecliva a valorii eteme un ice a fiecarei persoane umane create dupa. chipulPersoanelor divine v e ~ n este cxtrem de importanta astazi, intr-o lume a sceularizarii, in caredimensiunea sacra a vietii a slAbit foartc mult. ExisHi astazi un ut il ita rism foa rte mare, dar existaputina convingere in ceea ce p r i v e ~ t e valoarea etema unica a persoanei umane.Este foarte important sa retinem de ee, in rugaciunile Bi serieii, cererea cea mai frecventaeste: ne rugam pen/ru sana/alea $; mdntuirea sailor. Ne rugam pentru sa natatea mantuireaoamenilor, ele fiind doua valori esentiale pentru vi ala persoanei umane.Ca slujilori ai lui Dumnezeu, ne straduim sa ajungem 0 prezenta a main ilor vindecatoare,ajutatoarc $i alinatoare de suferinta ale Mantuitorului lisus Hristos sa aducem bucurie in mijlocu lintristarii, al inare in mijloeul suferintei prezenta parinteasca friiteascl in mijIocul singuratati ieel or bolnavi.Mantuitorullislls Hristos nu nc invatli doar prjn Cllvinte cum sa IIC comporHim in fatasuferin(ei, in fata morrii , ci ne invata prin moduI Sau de a fi prin modul Sau de a s . 1 i v a r ~ iluerarca Sa malltuitoare, Este deosebit de important semn ifi cativ raptu! di Hristos Domnul, candSe intalne$te Cll moartea, 0 schimba in viata, eand Se e ~ t e eu singuratatea, 0 schimba in

comuniune, cand Se i n t a l r t e ~ t e cu intristarca cu laerimi!e Ie s e h i m b ~ in bucurie. intalnirea Lui cucortegiul funebru a schimbat viata femeii care era c o p t e ~ i t i ' i . de durere a redat viala tanarului careera mort. _Cu alte cuvj'nte, Evangheliile-ne i n v a t ~ cli nimen i din cei ce se intalnesc cu Hristos Domnu!,care estc Izvoru l e ~ i i , nu ramane cum a fost, ei se schimba - daca se i n t a l n e ~ t e cu adevarat cudumnezeirca Lui. Cand a spus "Nu plu nge!", Mantuitorul Iisus Hristos nea aratat ca trebuie s1\mangaiem fam ili ile indo liate, sA tim sensibil i la lacrimile celor care plang. Cu totul surprinzator estefapt ul di Mantuitorul spune femeii vaduve din Evanghelie: "Nu plange!", dar cand a vlizut peprie tenul sau Lazar, a patra zi d ~ p a { ~ o a r t e , Evanghelia ne spune ca: "Iisus ptangea, (loan 11,35 eel mai scu rt verset din NOli l Testament). De ,cfo EI, care pHinge atun ei cand vede 0 f i i n ~ a draga caeste moarta., ii spune vaduvei "N.ltpl;1nge.!". 'El -plange, iar ei i i spune sa nu planga. Pentru ca sa nearate noua ea lacrimile celuilalt lrebuie mangaiate, ~ t e r s e , oprite inaintea propriilor noastre lacrimi,ea sa a r a t ~ m iubire fata de semeni. A zis "N u plange!", pentru cli $(ia ca aceasta femeie era lacaplitul puterilor ei s u f 1 e t e ~ t i ca sfl nl! cada lr ,deznadejde, sa nu fie c o p l e ~ de prea multa durere,ii spune


10/80

Preafericitnl Parinte Patr iarh DANIEL, Teologie pastoraid - IV,2 - 2013doctorii nu pot vindeca boa la, nu trebuie sa deznadajdu im, ci sa ne rugaJn mai mu !t sa neapropiem cu smerenie mai mare ,de Hristos. Se Intampla ca cei bolnavi sa trcaca la cele inacest moment intcrvine gr ija fr atcasca, c r e ~ t i e a s d i . , pentru cei Illdo Ji a1 i. Cum sa ne campor/amca pastori de suflete $i ca frati Cre$lini cu familiile indoliale? Sa fim alaturi de cei care sunt singuri$i coplc$iti de suferinta din cauza pierderii unor fiinte dragi . Noi nu putcm s a v a r ~ i minun ile invieriidin mOf\.i ale tuturor persoanelor care mor, dar ceea ce este in mod deoseb it important cste sa nerugam pentru cci care trec [a Domnul, ca cei morti r u p e ~ t e pr in despartirea sunetuiu i de trup sa nusc desparta de Dumnezeu, ci sa traiasca su fl ete$ te.

10


11/80

Pro Julian NEGRU Floyd PIl A>JYZN icoleta AM,.\ RIEI

PASTORATIA PERSOANELORDEPENDENTE DE ALCOOL

.,_ L u ~ r a publ il;ata (u binecuvantarea! Preafericitului Parinte

DANTELPJlri


12/80

12 PASTORAflA PERSOANELOR DEPENDENTE DE A l C O O ~

in mod cert, in mintea tana ru lu i teolog se ridica mtrebarea: de ce trebllie sa invete sa inteleaga aceste concepte,care par l1:ai degraba ca a p a r ~ n a n d domeniului ~ t i imedicaie, psihologiee sau sociale? Atat timp cat dependentaestc 0 boaU1, lucrul acesta a fost stabilit mca din 1956 ded'itre Organizatia Mondiala a SaniHapi, de ce acest domeniutrebuie sa intre sub incidenta studiilor teologice, nudoar a eelor medicale, psiho logiee sau.soeiale?Raspunsu l se afia In cele ca teva afinnapi neeesare, pecare Ie vom enumera in cele ce urmeaza ca re vor fi argumen tate de-a lungu l intrcgului curs:

(011511111111 de SlIvs tal1!e psihoactive nJectea;ii toate dil1l t?l1-si"!mile jiintci Llman/?: fizidi, psihiea, sociala duhovniceasc.3..Interesul pentru luerurile spirituale autentice, precum reiapa cu Du'mnezeu sunt grav afectate de dependente.Dep7!ir=denta repn!zil1tii 0 mnl1lfestare vizibila adegradarii spiritulu i u/JJ(//"!:o COllsecilltii illevitabilii $; 0Jorllla Il respingerii III; DWnlteUfI,

-"\unde vlllnerabil itatea fata de atacurile demon ice este ex- , .lTema. De aceea, in baza mandatului incredi.ntat de Manlui-- .torul Hristos de a fi "pesear de oameni" i "medic de suDete"preoh.tl trebllie sa tie sa aduca la "stauJui oaia eea ratadta, bolnava amenintpta de moartea cea v e ~ n i d i , Apoi,in straduinta de a-i asista pe oameni in procesui manruil"ii,preotul va tTebui mai intai sa-i a n a t o ~ a s c . 3 . sufle tete, pentru ca, in final, sa Ie ofere suprema vindecare: manluirea. Preotu/ este /IIedic de stifle/e. "Ortodoxia este i.n principalo metoda te rapeutica j 0 e d u c a ~ e terapeuticii."1, iar "luerarea

1Mitropolit Hierotheos VLACIIOS, Psiho lcrnpin ortodox4 - con til1llnrcdezbnteri, Ed, Sophia, B u c u r e ~ t i , 2001, p. 182.

o PERSPE01VA SPlRITUALA ASUPRA ADlq'lEI 13preoplo r este in principal terapeutiea. fPreotul] poate sa fadii opera socia ia i multe aite opere care sunt in Biseridi, darloate acestea h'ebuie sa fie integrate i.n condui ta terapeu tica"2.Un preot cu 0 reaia vocape pastorala nu va putea fi multumitdoar sa-i irunormanteze pe cei pe ca re nu i-a putut ajuta. Elnu va fi multumit daar sa lncurajeze pe eei sllferinzi, ci vaface tot posibilul sa intervina in viata lor pentru a schimbaeeva, cu mijloaeeie pastorale pe care Ie are la dispozipe. (onsunllll de alcoo! este doar un SilllptOIl1 al bolii alcoolis-

lIlulu i, $; I1U boola II1SJli. Ei reprezinta doar varful icebergului,eeea ce nu se vede de catre ochiul neavizat i/sau neatent,'collsti tuind cauza, i anume, serioase tu lbu diri sp irituaie.Prin urmare, va trebui sa vedem, din punet de vedereteologic, ca re sunt resorturile adanci ale fiintei umane ca rei.mping la nevoia aeeasta irezistibila de a consuma o3!l1..l mitasubstanta, la dependenta fizica !iii psihidi ce apare la unmomen t dat. Avem convingerea ca, und eva, in "strana" sufletului fieca ruia, exista deja 0 inh.litie legata de acest aspect.in primul rand, trebll ie sa spunem ca"in su.t1etul oricarui om exista acea tend inta spre 0 stare de bine, 0 nazuintanedefinita dar persistenta i infiuenta, ca re determina cele

m ~ . i ITlUlte dintre deciziile, optiLlnilt:' c ~ i a r gusturile noastre. Stafea aceasta "paradisiaca." es te preexistenta ~ t i i ntei n oastre nu se poate actuali7.a sau realiza depJin inlumea aceasta. Fdimantarile existentiale SW1t de neevitat Indimensiunea luptatoare a vieth, iar omul, prin liberul arbitru, Ie interpreteaza Ie gestioneaza dupa cum d o r e ~ t ~ .

2 t Hierotheos VLACHOS, Psi/rotcrallia .. . p, 185.

12


13/80

14 . PASTORATJAPERSOANELOR DEPENDENTE DY LCOOL",

Tragedia ptimordiala se poate reitera eu fiecare om, or i decate or i acesta ia decizii in via i t El alege fie sa sacrifice sta rea vi itoare pentru a resimti starea de bine in pr ezen t, fiesacrifiea prezentul fadi sa aiba certitudinea unei viep m aibune in viitorul pamantesc, dar cu nadejdea in. raspla ta dinviata vii tome. Repetata alege re a 'satisfacerii irnediate a pla-, . , ;y , cerii transforma cu timpul uzul 'in abuz, ca re devme rub.naiii automatism, intoxieare iii obsesie, ii i se finalizeaza eu d e-pendenta fizica iii psihica. ' .

Starea dupa care tanjete ~ e t u ~ uman este d ~ t a 4eacea aspirape mistica. spre n d u m n e z e ~ d i t a deIn am . Aceasta stare lnsa peate fi 'uor centraHicuta iii c ~ n -fundahi cu starea de euforie da ta de consumul unors tante di n lumea aceasta: drogurile. De acee'3, i f l . . . . \ : f f i .relig'ii primitive, subs tante le psiho-active din droguri aujucat un rol de "stimu1 saeru" in ~ g e ~ e a uf\or star.! de r: -

J j g i o ~ i t a t e erezute a fi intrare in s ~ e r a d i v i n u l u ineurobiolog ia ne explidi ru precizie iitiinpiidi me carusmulproducerii de dopamina, care induce starea de euforie iiieliberare, 0 eliberare care poate'duce de 1a 0 singura experienta, la " d e p e n d e n ~ a d,e.eliberare". Aceasta stare, coruer iUlde "molecula placerii", nu es te de fapt dedit 0 imitare palida a acelei s tari extatice, ex periata p e cele mai inaltEpiscuri de spiritualitate, d ar la care se ajWlge numai prillasceza, cu discernamant d u h o ~ c e s c ru gaciune sta tu itoare . De sigur, cei mai multi prefera , , 5 c u r t a ~ a " , care-:du celn tin id 1a 0 "infu.fldatura" .Aceste sUiri suf leteiiti, modificate, dar aflate in po '2.ip:diarnetral opu se pe scara mantuiriii au fos t n.!fIDite dintotdeauna, in mod paradoxal, eu l a ~ i cuvant: belie. .

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADIqrEI 15Ab uzul de baurura. iri conceptia Sfintilor ParintiBetia, in general, este 0 s tare de spirit alte rata care se

poate dobandi prin diferite mijloace. Alcoolul es te dear unadintre multele cauze care po t produce ravnita senzatie debeatitudine. Altiel spus, starea de betie poate fi obtin.uta faraa consum a alcoo!. in limbajul uzual exista. expresii de genu1:"imbatat de glorie", "imbiltat de sine" etc. Stanta Seriptura

explicit despre aceasta posibilitate: .;Yai de cei ce seimbata, dar nu de vin!" (Isaia 29, 9) ~ Sfinlii Piirintiadmit.posibilitatea experierii u 1 ~ r start p f l e t ~ ~ t i 'care sun t s : ~ a -.natoare cu starea 1n care se afla om ul-oeat de alcool, fara aeonsum a alcoo!. Sf. Vasile eel Mare, ea un fin eunoseator alprofunzimi1or subtirimilor sufle:mm O1TI.enese, exprimaaceasta mtr-un mod cat se poate de dar: "Mama este 0 betiea sufletului; i l face pe om fara.de ju'decata ca;;i vinul. Tristetea este iii ea 0 bere, di tulbunl i n t ~ a . Friea, atunci eind ja

n a ~ t e r e fiira m otiv, este 0 alta belie. [ ..] $i, ea sa spun pescur t, fiecare runt re starile sufleteiiti care .tulbura mintea,poate sa fie numiUi, pe buna drepta te, bepe ."3. . in continu are, d e z v o l t ~ f 1 d aeeashi idee, Sf. Vasile eelMare arata ce asemanari izbitoare ~ x i s t a intre bepa pricinuita de alcool diverse stari u f l e t e ~ t i exaltate, de exempl u star-ile de m anie: G a n d la "omu l rn"anios. ea t debeat este de patim a! Nu ma i este s tapan pe e llnsuii1; nu sema i u n o a ~ t e pe el ;;i nici nu cunoate pe eei fata; ea intro lupta de noapte, pune mana pe tot ee apuca, se napuste9te

3 Sf. VASILE CEL MARE, Omilii cuvOntari, trad . d e Pr. D. Fecioru,:Ed. mMBOR, Bucureti, 1986, p. 356.

13


14/80

16 P A S T O R ~ T I A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCQOL

asupra tuturor, spune ce- i vine ]a gura; nu poate Ii oprit; mjura, l o v e ~ t e , ameninta, se judi, striga, p I e s n e Fugi deaceasta betie, dar nu primi nici bep.a pricinuita de vin,."4Observam deci di alcoolul este privit de Sf. Vasile ca 0

substanta materiala, ca re are a c e l a efect asupra spirituluiomenesc pe care 11 au iii alte diferite cauz e de natura pu rspirituala . Alcoolul, d e ~ i este 0 substanta materiaHi, are unefect imediat in plan psihic spiritu al, "concurand" astfeleu celelal te cauze nemateriale: mania, tristetea, frica ii.a.Aiiadar, el este daar unul dintre ~ v e . r s e cauze ca,re conduela obiinerea un ei stari suileteiitimocljjicate, nu.mita betie.Aceeaiii idee 0 regasim la' Sf. loan CUIa de AUT, CUprecizarea ca. betia ne-alcoolidi este ma i daUIlatoare decatcea provocata de alcool: ,!Este m vrem ea sa ~ e m nsa va intoarce ti nu numai de 1a o b i ~ n u i t bepe, ci d e 1acea Hid yin, dici aceasta este mult m ~ cumpli!it sa nuva Tl!tre ceea ce spun! Cad exista bep e "ar diexista 0 asHel de beti-e, asculta-l pe proorocul, c a r ~ zice: Va ide ee i ce se imbata, in sa nu ell vin (Tsaia 29, 9). Ce fel debetie este aceasta fara yin? Multa fehuita! Cad mania

provoadi bepe, slava d e ~ a r t a , i e ~ i r e a din minti, !ji fiecare dintre pierzi'Hoarele patimi ce se na 5C in noi, fiinddiproduc In Doi 0 oarecare betie suficienta i ne :inhmecagandul. Cad nimic alteeva nu este bepa de dit m p r a ~ e r e aputerilor i r e ~ t i , ratacirea ganduriIor, p ierdelea in\elepciun.ii. [ ..J lar slava dear ta i ieirea din minti es te altabetje, mu]t mai cumplita.deca.t betia n u i t a . Caci eel robit

4 Sf. VASILE eEL MARE, OmiIii .. p. 356.

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRAADlqlEI 17de a ~ ~ s t e patimi ii pierde puterea de judecata asupra realitatii nu este mai intTeg 1a mi..t:tte deeat nebunii."5

Se p are ca explesii de genul "bera patimilor", "betiefara alcool" erau destul de folosi te de Sfintii p a . r i n ~ , i nudoar ca figuri de stil cu care impodobeasea. cuvantarilei serieril e lor. "Bepa fara. alcool" er a privita. ea 0 realitatediferita de bepa alcoolica, da r asema.natoare pri n manifestarile lor. Astfe!, gasirn Iefelile Ia be tia .lara alcoolla mulpSfinp Parinp, nu d.oar 1a cei mai f a i m o ~ i dintre cuvanta.tori. Spre e ~ ~ m p Sf&ntul n t i o ~ , in Cuvantul sau despremfutie, zice: "Este foarte bine a se s.Ji omul sa-i infranezepatima maniei, sfarame iutimea sufle teasdi, cu indelunga rabdare cu blan detea, cli rugaciunea eu sm erenia. Ca. demonul mult impinge sprt3:.ln anie pe cel ce v o i e ~ t esa se mantuiasdi. Ca ostenelile ce .ie aduna om ul prm p osti prin rugaciune, prin priveghere sa u prin slujbe, apoi 'intrun ceas Ie pierde, diavolul maruei i'uand roada os teneWoreelQr de multi ani Si, iatii omul beat fora de vinf"6Astfel, sta lea de belie, indifelen t de natula cauzei sale,w e pr ezinta ademenitor ca 0 altern a ti va aparen t rezonabila, subiectiva, la realitatea obiectiva, de multe or i monotona nesatisfacatoare, in care tra.im. Mulp dintre cei ceapeleaza la substantele care modifiea starea de contientafac aeeasta din dorin ta de a face viata "putin mai incitanta." .In lips,," unei experiente spirjtuale autentice, starea de nor-

S Sf. l OAN GuRA DE AU R, Caleheze baptismale, Ed. Oastea Domnului,Sibiu, 2003, p. 83.6 Sf. ANnOH, Proloagele, Ed. Mit ropoliei Olteniei, Craiova, 1991,p.2oo.

\.

14


15/80

18 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

mali tate, altfel sp us, viata de zi cu zi, poate fi plictisitoare,banala. intr-adevar, lumea aceasta nu ne poate satisface deplin, intrudit nu acesta a fcst scopu l pentru care a fa stcreata. Betia ap are atunci ca un refugiu facil, su b il iii prograrnabilmtr-o stare de euforie sa u ca 0 eliberare temporara"de eul propriu, apasator";i, de multe or i, acuza tor. Privitadi n aceasta perspectiva, betia rnai poate fi mteieasa i'i ca 0su sp endare vo ita i "c ontienta" a c o n ~ t i i n t e i , sa u 0 ~ e n zrare a ei, par\iaHi sa u to taHi, i' i 'inlocuirea mustTarilor aceste ia ill 0 eufo rie nemeritata.!lnsa 0 pe rsoan5 care poate comuta, poate navIga mtredoua (sau ma i multe) realitati este 0 pe rsoana la fel de bolnava ca un alcoolic, ~ a r da c.a nu bea aleooJ. Schimbarea

n ~ t i e n t a a ie alihitii" obiective eu 0 alta .realitate, subiecOva, fabricata la comanda, este e beaUi a spiritului urnatlin ge.neral, nll doar a .a1coolicului. De exemplu, cel careminte creeaza r o p r ~ a sa realitate, diferita de a celorlalti,sa vura.nd egoist fapt u l de a lucruri pe care aIti i nu le

Este precum crunele care se retrage In cu:ca pentrulinge salivand osul. Un mitoman adevarat minte de pHicere, nu din interes. De altfel, orice om cuprins de 0 R ~ m ae"s te mchis mtre orizonluri care se ingusteaza mereu,unde se simte vinovat:;;i singur, in egoismul atotcuprinzato r : i auto-disLrugator.

Concluzion and , putem spune ca 0 pe rsoana care se im bata (cu sau Hhaa1cool/dr ogur i) es te 0 pe rsoana care tanje;;te in mo d ceft dupa 0 alta realitate dedit cea palpabiHi.Este, de fapt, n e J i n i ~ t e a , dorul nedefinit neostoi t dupa Im parapa lui Dwnnezeu. In accep\iunea Sf. Parinp, bepa esteor ice i e ~ i r e s i ~ e l e propriu. e : i r e ~ din sine este lmpotriva

""' 0 PERSPECI1VASPIRITUALA ASUPRAADIC)1E1 19

firii -atimci ca.nd este datorata pacatului : i egoismului. Darexista 0 in sine, affinei cand sulletul curat n ntaln e ~ t e pe Durrmezeu. in acest caz, i e ~ i r e a in sine este unaconform firiL dici firea noastra a fost creata ca sa se poata

i m p f u t a ~ i de Dumnezeu mai presus de puterile ei prin har.Pentru a ajunge la extaz, e necesara mai "intai 0 intrare insine, 0 regasire a eu lui pierdut. Panntele profesor GheorghePopa afirrna: "Omul ie?i t din Paradis este exterior lu i In su?i. El

cauta sinele ontologie In afarii, fn multiplicitatea creatiei''7. Dealtfel, t n s u ~ i Domnul ne in vata prin exemplul risipitqr: "Dar venindu-i in sine, a zis .. " (Luca 15, 17). A ~ a d a r ,tniiinte de ase intalni cu Tatiil, fiul eel instrainat a trebuit sase inthlneasca ma i mtai cu sine N uma i dura aceastaa p u ~ t avea loc ospatu1 credintei.

_ Betta - p red are .deSf. ScriptuIa condamna categoric-obiceiu l bautului ex

cesiv de alcoo!, intrucat amplifica defectele d e caracter aleomului: "Bepa n r n u t e ~ t e mania celui fara de minte ( .. ) im pup.neaza virtutea a g o n i s e ~ t e raru" (intelepciunea lui lisusSiral! 31, 35) ~ di ad uce u f e r i n ~ a moarte: "nu vaimbatati de Yin, il l care este pierzare, ci va umpleti de"Dul1ul" (Efeseni 5, 18). Clement Alexandrinul afirma categoric ca bep.a este otrava: "Trebuie sa va feriti de bepe ca decucuta, ca. amandoua du c 1a moarte."s

., Pr. Gheorghe POPA, Lege ii iubire, Ed. Trinitas, a ~ i , 2002, p. 33.8


16/80

20 . PA5TORATIA PER50ANELOR bEPENDENTE DE ALCOOL

Insa ba.utura excesiva nu duce daar la olmbolnavire asufletului a trupului, ci poate sa ia n i ~ t e forme ma i grave.De aceea, atitudinea unora dintre Sfintii Parinti este foartecategorica . D ad 'in general se punea in practica principiul

. "ura:;;te pacatu1 iube;;te pe pacatos" In cazul betiei observam 0 schimbare de ton evident.a . Sf. loan HrisostomafiIma di "omul beat e mai ra u dedt un mort"9. Dupa pa-rerea lu i betia este indracire de buniivoie. Betia fntunecii maicuinplit d ; ~ a t lndriicirea :;;i lip se:;;te pe omul beat de orice judecata. Ad eseori, (and vedem un indracit avem mila de elfsuferim pentru el :;;i-i aratam multa simpati; eu betivul,Insa., ne purtam eu totul altfel: ne revolt3.rn, ne supadirn, i lbl estemarn in fel -? i chip. Pentru ce? Pentru ca un om chinuit de demonu.L.:eirau face fara vola lui ceea ce face; merita iertare, fie de izhe!}te cu picioarele, fie de -!ii 'sfa!iiehainele, fi.,e de t e ! i t e : cuvinte de rU!iine; b e p v ~ l , insa, num erWi iertare pentru:ceea ce face; este jnvinuit curnplit!}ide rude, !ii de pri"eteni, !ii de vecini, de loti, pentru debunavoie a ajuns aa de rau, p entru ca. de bunavoie s-a da tin mainile betiei" lO. 'in conceppa Sf. loa n Gura, de Aur pa tima bautului este intr-adevar sinonima cu demonizarea:"e el ce l!ii trece tirnpu l in be ie dezmierdare !ii ghifluirese afla chiar su b tirania diavolului" ll .

. Sf. lOA N GURA DE AUR, Omilii Ia Facere, trad . de Pro D. Fecioru, Ed.lBMBOR, Bucure,ti, 1987, p. 368.l(l Sf. JOAN GU M DE AUR, Omilii La Facere .. p. 372.Il Sf. IOAl"! GuRA. DE AUR, "Omil i i la parabola despre sihac:ul Llz.'\r

i bogatu l nemilos tiv", Tiilcuri la Sf. Scriptura, Ed. Sophia, Bucureti,2002, p. 7.

o PERSPECITVA SPIRlTUALA ASUPRA ADICfIEI 21Pe eel care be a intr-un mo d irational nu numai oamenii

11 ocole5c, da r insui Duhul Sfiint Se departeaza de la el:"Fumul alunga albinele, betia alunga harurile duhovnice!iti"J2 dupa cum ne arata Marele Vasile. Spirlu l alungaSpiritul! "Nu va ramane Duhul Meu in oamenii a c e ~ t i a , fiinddi sunt numal trup" (Facerea 6, 3).

De aceea, eel care se 'imbata risdi pierderea mantuirii:"N u po p ve de a Imparapa ceru rilor daca. e!iti betiv. Nu vainelap-, spune Pavel; nid bepvii, ni ci hulitorii nu vor moteru lmparatia lu i Dumnezeu. Dar e n ~ ce vorbesc eu deIrnp-aratia c e r u ~ i l o r ? Daca. e ~ t i bepv, nu poti vedea nici lucruril e de pe lumea asta . Betia face di n zi noapte din lu

...mina intuneric. Betivii au ochii deschi!ii, dar nu va d nicic e e a ce Ie sta--tfiain tea picioarelor. Grozavia nu-i numaiatata, ci, pe langa asta, be}ivii mai indura 0 alta pedeaps.3./

mai c4mpliUi: sunt triti fara pricina/ ftuioi/ bolnavi,'lu apnecontenit in ras ocarap.. Ce iertare ma i po t aveaoameni/ care !ii pridnuiesc singuri atatea nenorociri? Niciwla!Unde-i betie, ac010-i diavolul"13.

Pr m consumul de substanteadictive devenim mai vulnerabili atacurilor demonice, care pun stapanire, incetul ellmeerul, pe vointa noastra libera . De!ii nu se poate afirma cucertitudine ca orice alcoolic se afla su b po sesiune demonidipropriu-zisa, t o t u ~ i patima biiutului reprezin tii semnul viizut alfnJrangerii noastre fn lupta neviizutii cu duhurile fnfunericului .

l2 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii cuvantari, trad. de Pro D . Fecioru, 'Ed . LBMBOR, B u c u r e ~ t i , 1986, p. 357.

13 Sf. lOAN GURA:DE AUR, Omilii fa Malei, omilia LXX, trad. de ProD. Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, vol 23, p. 809.16


17/80

22 _ PASTORATIA PERSOANELOR'DEPENDENTE DE ALCOOL

De aceea, cea mai potrivita persoana penau a aborda problema tica alcoolismului, tocmai datorita natur ii sale spirituale, este preotuL Este nevoie 'insa de multa rugaciunematuritate duhovniceasdi, pe de 0 parte, iar pe de alta, demtelegere pregame profesionaUi, Intnlca.t "lupta noastranu este impotriva trupului i a sangelui, ci tmpotriva 'ince- ,patoriilor, impotriva stapaniilor, impotriva staparutorilor in-tunericului a c e s ~ i veac, impotriva duhurilor rautap i, caresunt in vazduhUIi" (Efeseni 6, 12), Sfilntul Teodosie, aluptat cu i n p . r a Z n ~ ~ a impotriva betiei alcoolice, numind-o"v iciul national-al"arilor cu clima reee", la un moment da tli r e c u n o ~ i : e l i m . i t ~ zicand:' "Preotul alunga cu wjurinta un

_demon de la un fndriicit, dar a-I alunga de la un be,tiv (. ..) este unlucru care depiJete exorcismele preo/ilor din ~ n t r e a g a lumef"14.Este 0 afirmape extrem de provocatoare pentru un preat!Aceste ganduri oe ajuta sa rntelegem di bepile repetatetl po t duce pe om, mcet d ar ireversibil, in.'tr-o si tuape "maicumplita. deca t inddkirea" 'in starea de dependenta fizica ipsihica de a!cooL Tinilnd co nI de faptul ca bepvul e "dracde bunavoie", exista prejudecata ca. tot de bunavoie poatesa renlmte la acea.sta patima. Dar tocmai vointa lui libe ra,poate cel m ai mare da r de la Dumn:ezeu, este robita de diavol incapabiUi de a lupta singura. Pe un alcoolic VOint2nu -l mai ajuta. E1 se afla in situapa dramatica in care lIar vreGsa vreau sa se lase de baut . De aceea, pe 1anga rugaduneeste nevoie de mult efort, conlucrare suspnere duhovni,

H Tomas SPIDUK. Marii mistid . u ~ i , Ed. Ep. Du narii de Jos, Galap1997, p. 35. -

o PERSPECTIVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCTIEI 23ceasca din partea celorialp.Poate di nicaieri nu se potrlvescma i bine cuvinteie Sfinplo r Parinp: "Omui, de padituit, pad l t u i e ~ singur, dar de rndreptat, nu se indreapta decatnumai In comuniune." De altfel, conform studlilor, numai5 % (adidi 1 din 20) reuesc sa ramana abstinenp fara ajutordin partea unw grup de suport. in. cazul alcoolismului, terapia de grup este esenpala, iar implicarea comunitaiii il l recuperarea e p e n ~ e n t u l u i es te 0 obligatie, nu 0 optiune.

Dependenta c o o l i s m u pacat sa u boala?,intrebarea de mai su s este doar in aparenta 0 dilt?ma.

Alcoolismul nu poate fi nurnit paca t pentru simplul fapt dipikatul este un act, un gest r ~ i t intr-un mod liber ;;i con

~ t i e n t , pe cand alcoolism ul se refera la 0 stare de depeltdentapsfuo-sornatica, dobfutdita involuntar in urma consumuluiexcesi v de alcooL \- De ce involuntar? Cineva manandi ciocolata ca sa sesimta bine, da r face diabet. Nu se ;;tie de ce, dar numa i uniifac diabet, d e ~ i al tii mananca du1ciuri ma i mu lt decat ei. Totastfel, s-a doved.j:.t..ca rumeni nu bea ca sa ajunga dependent,du pa cum nimeni nu renunta la libertate in favoarea detentiel, chiar daca dependenta este realmente 0 "detentie ps ihidi". Orow be a ca sa se sirota bine, in tegrat, acceptat, "casa prinda curaj" etc., da r nu ca sa ajunga dependent. Dependenta se inst aleaza in mod involuntar, odata eu timpul,intr-un m od atat de sub il, inca.t oameroi realizeaza ca s-autmbolnavit de alcoo lism nurnai cand nu ma i po t fa ce n im icprin propria v o i n t ~ ca sa se opreasca din baut. Analiz.nddiferenta dintre faptele vo luntare i cele involuntare, Sf.

17


18/80

24 , PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

loa n Damaschin zice: "Actul involuntar se s a v a r ~ e ~ t e sauprin forta, sau prin e ~ h i n t a . Prin forta, eand principiul deter minator sa u cauza este afara., adi ca atunci ca.nd suntems ilip de altcineva, tara sa tim complet o n v ~ i , fadi sa (ontribuim din propriul no stru impuls, fara sa colabodim de plin la fapta far a sa facem prin noi ~ i n e luerul la earesuntem silip. Aceasta, deinind-o, spunem: act involuntareste ace]a al carui principiu este extern, la care este silit;;inu contribuie prin propriul impuls. Principiu numimcauza e f i c i ~ n involuntar s a v a r ~ i t prm ne;;tiinta, esteatunci cana nu-s untem no i cauza ne:;;tiintei, ci se mtampHiastfel. Spre exemplu: dad. cineva fund beat ucide, a omoratdin e ~ t i j n t da r nu involuntar, d,d el a provocat cauzane;; tiifttei, a d i ~ betia. Da r daca cineva, tragand cu arcul in, , 'locul n l : l j t . a omorat pe tatal Sall care trecea pe acol0, sezice ca a facut aceasta din i n t a invo l,tmtar."15 Conduzionand, putem spune ca involuntara este atat ins talaread ependentei, generata fiind de n e ~ t i i n t a precum involuntare sun t betiile ulterioare instaUirii dependenteC datorateprincipiului d e terminator extern. Saul cum zicea l-; loydF rantz, "alcooli smulincepe ca pacat iii se termina ca boaJa"ii i: " prindp alui simptom alqependentei de alcool este redlderea (bautul)!" 16. Cu toate acestea, legislapa penaJa stipuJeaza ca faptele a r ~ i t e pe fondul consumului d e alcoolse consbtl.lie ca circumstante agravante, nu atenuante.

ISSf. lOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Ed. Scripta, B u c u r e ~ t i , {993,p .8 5 .16 Floyd FRANTZ, Cum tratifm a1coolismul - Manual pentru tizul preo-!i/(lr m e d i c i l trad . de Nicoleta a r i e i , Ed. Trinitas, I a ~ i , 2 ~ p. 57.

o PERSPECTNA SPlRlTUALA ASUPRA ADlCTIEl 25De aceea, consideram ca.betia este un piicat, dar alcoalis-mul este 0 patimii sau 0 boalil a sufletului. Astfel, eineva poate

fi a!coolie f ~ r a sa fi baut de mai multi ani. Sf. Nichita Stithatulspune: "N u orice patima e p ikat cu fapta, ci altcevae pacatul eu fapta,; ;i altceva patima" 17 Si explica de ce: "Patima este eeea ee se rni;;di in suflet, jar fapta pacatoasa, ceeace se vede in trup . De pilda, lubirea de pHkeri, iubirea deargint, iubirea de slava sunt patirni cumplite ale sufletului.rar curvia, lacomia de avere iii nedreptatea sun t fapte p a d ~ toase ale trupului. Pofta, mania :i mandria sun t patimi alesufletului sau puterile lui 'in mi$car,.ea impotriva firii. farpreacurvia, udderea, furtul, betia, $i arice alt.ceva care se faceprin trup, sunt fapte pikataase cumplite ale trupului"18.

Prin urmare, termenul eel mai potrivit pentru-a:l:coo-- ,!ism este eel de "patima" sau "boaia ", nicidecum de pacat.in ciuda aparentelor, termenu l medical de "boahi." nupresupune anu]area responsabilitatii celui in cauza, ci doaro nuanteaza. EI se a s e ~ in vocabula ru-' de specialitate intrueat, astfel, alcoolismlll poate fi diagnosticat Intermeni medicali, subliniindu -se totodata necesitatea interventiei atat din partea p e c i a l i t i l o r (medic, preot, psiholog,cOl1silier adictie), ca t a e - s p e c i a (familie, pr ieteni,colegi, comunitate). Conceptul de "boala" presupune dependenta fizica psihidi sau adicJia de alcool. Analiza etimologiei cuvantului Iladicpe" ne arata pro venien ta sa

17 Sf. NICHITA STITHATUL, "Cel e 300 de capete despre faptuire",Filocalia, VI, Editura Humanitas, Bucure9ti, 1997, p. 201.. is Sf. NICHITA Slm -ATIJL, Fiioca i ia, p. 201.18


19/80

2Ei PASTORAflA PERSOANELOR DEI'ENDENTE DE ALCOOL

englezeasdi - "addiction", "rada.cina primadi fiind latinescuI - "addictus", care inseamna "sclav", "sclavie". In vechea Roma, era numit "addictus" eel care devenea sclavulcuiva, ca urmare a neplapi Wlor imprumuturi repetate cusume pe care, la un moment dat, nu Ie mai putea ach ita.lnschirnbu l sumei respective, acela era luat ca rob. Acest termen ilustreaza foarte bine situatia dependentului care, cen-

o sumand regulat alcool; ajunge apoi sa fie stapanit dedorinta necontrolata de a repeta la n e s f a r ~ i t experienta eu-forizanta a alcoolului. .

Din pund de vedere duhovnicesc, boala alcoolismulu i, ,este un simptom aJ unei tulbudiri ma i profunde. Pornindde la principiul fundamental a l antropologiei c r e ~ t i n e f conform c a ~ u i a elementul divin a1 firit. o m e n e ~ t i i l constituiechipul lu i Durnnezeu din OID, putem spune ca o m u l l ~ gas e ~ t ~ fericirea multurnirea atunci cand x ~ t a o _corespondentii intre tip c h i p ) prototip, adicii Sfanta r e i m e Omuleste mai mult dedit un microcosmos, cu m I-a numit Sf.loan Oa m.aschin.19, es te ma i degraba un microteos, dupa cumne lnvatii Sf. Grigorie de y s s a Chipullntreitallui u m ~nezey, " gravat" In firea omuJui, poate fi inte1es prin celetrei i n s u ~ i r i sau puteri: r a t i ~ n e a , sentimen tul (simtirea) :;ivointa libera. Cand exista armonie echilibru mtre acestetrei puteri ale sufletuJui, atunci transparenta dintre omDumnezeu este d e s a v a r ~ i t a . Atunci omul de vine s a l a ~ bi

19 Sf. lOAN DAM ASCHIN, Dogmatica , Ed. Scripta, B u c u r e ~ t i , 199320 Sf. GRlGORlE DE NYSSA, Omilii, cap: 16, Ed. mMBOR, B u c u r e ~ t i1998, p 1 8 0 ~ .

o PERSPECITVASPIRITUALA ASUPRA ADICflEI 27nepliicut al Celui care "lntrusfinp Se odihne'lte", dupa cuvmtul care zice: " ...vom veni la el Ne vo m face o c a ~ lael" (loan 14, 23). Dar, din cauza naturU teandrice a om ului,dezechilibrul interior al acestor trei puteri msearnna totodaHi b "desfigurare" a chipului Sfintei Treimi di n noL 0dezvoltare exagerata a uneia dintre aceste puteri duce im plicit la alterarea sa u denaturarea functiilor celorlalte. Astfel, folosirea excesiva a ratiunii, face ca ornul sa fie maipupn sensibilIa problemele celorlalp. sau sa aiba 0 slaba coordona re a liben:Uw arbitru. Oamenii u p r i n ~ i de 0 patimaau de obicei, pe l.nga i r e a vointei, 0 sensibili ta te dezordonata iii flllctuanta ~ i / s a u 0 logidi contraaictorie.

De exemplu, s-a observat ca alcoolicii sunt persoane extrem de rationale . In dorinta de justifica bautul, ei cauta.celemaiirnptffitbneargurnente.Exerc.itiu1 gandirii aride,'rupte de simtire inteleg ere, fara legalllra cu realitatea

i f f i e ~ i a t a , Ii face c a t e o d a t a p l i n i . de sine, ~ a : n d t : i ~ egocentrici. Alcbolicii sun t greu de combatut prin argumente, in -trucat ei sunt cei ma i buni avocap. ai cauzei proprii. Aceastaaptirudine s-a dezvoltat in lncercarea lo r constanta de

l n a b u ~ mustrarile cOll.tiintei de a gasi al'gumente pentru- e . - ~ i justifica ba.utul. Ultimullucru care Ii lipse;;te' unui al coolic este inteligenta. in sa, cum zicea Alexis Carrel, "i nteligenta nu poate fi de m are folos aceluia care n-are decatatat! Intelectualul pur e 0 fiinta neizbutita, nefericita, caciel nu se poate apropia de ceea ce lntelege, Fara exerd \iul. voin!e;, inteligen!a ramane risipita s t e r i l a ~ Activitiipleafect:ive sunt o t u ~ i absolut necesare pentru progresul inteligentei. Ele trebuie iI:tsa reduse la acea pasiune pe care Pasteur 0 numea zeullauntric, entuziasmuL Gandirea nu se

19


20/80

28 PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

tnalta dedt la cei ce po t iubi sa u uri" 21 , Altfel spus, inteligenta arida, adi a i implicate, in exe rc.itiu1 ei, sentiment.ul

vointa, devine monstruoasa, aa dupa cum 0 calitate dusala extrem devine defect.Aceasta arma de aparare, daar una din bogata "panopEe" a a1coolicilor, se transforma eu timpulin eel ma i mared u ~ m a n iii chin allor. Si1a de sine, care l i cuprinde in mo d

. inevitabil, devine insuportabila alcoolicii cauta sa blameze pe alFi In Incercarea de a face sa Ie creasca stima desine. Golul pustiirea in te rioara.S W l t chihuri de nedescris.Multi alcool ici recuperati au marturisit eli s-atiintors de laportile iadului i au trait iadul pe pamant. Altii, cuprifli;i dedisperare, au recunoscut di, in ultima vreme, beau daar casa moara. Pentru majoritatea dintte ei i n ~ d i t a t e a este celma i mare chin, spre de osebire de ascep care, datorita bogat'ie i preaplinului interior, plead'i in pu stie iezista aeo10

i n t r u c a t i ~ i po t hn e I o r u loc de lume. .In acest vicios, es te foarte greu de stabilit care este

primum mo vens, care pe care determina. Nu se daca. rationalizar ea exacerbaUl a gandirii duce 1a apetitului pentru alcool, care activeaza sau stimuleaza (dupa caz)afectivitatea, sau, dimpotri va, consumul de alcool creeazaaceste di sfullet ii tulbudjri ale sufletului uman. Oricum arti , eonsumul de aleool es te doar un simp om al a/coolismului. Estebinecunoscut faplul ea multi a r t i ~ t i creeaza cu mai multainspiratie atunci cand consurna alcool, tocmai datoritel

21 Alexis CARREL, Omu.l, ace st necu.noscut, Editura Tedit F.Z.H . Bu c u r e ~ t i , pp . 14.1-142.

o PERSPECTIVA SPlRITUALAASUPRA ADlCTIEI 29uaportului'; de sensibUitate pe care 11 eauzeaza alcoolul. Deaceea, operele a r t i ~ t i l o r u m a n i ~ t i , inspirati de Bachus 1:nlocul Duhului Sfant, trezesc sentimente identice in eei careIe. admira care, la randullor, cauta 0 justificare a comportamentului lor in operele "marllor r t i ~ t i " .:In exprirnarea c r e ~ t i n a , termenii de "boa iel - bolnav",respectiv t,doctorie - doctor" sunt foarte des intalnip. Mantuitorul Hristos S-a aditat ca un Doctor al sut1etelor al tru-purilot, vindecand pe cei ce sufereau s u f l e t e ~ t e i/saut r u p e ~ t e E1 n s u ~ i nu a ezitat sa Se numeasdi f 1 ~ a : "Nu eeisaniitoi au nevoie de doc,tor, ci eei bolnavi" ( M ~ t e i 9, 12; Marcu2, 17; Luca 5, 31) sau: lieu adevarat Imi vep spune aceastapiJdel: Doctore, vindeca-te pe tine inSllti " L u e a 4{ 23)."Aceasta f u n c p W 1 ~ de doctor indeplinita de Hri stos, apoiin numele Sau de Apostoli, este atat de frapanta, mcat ob- servatorii pagani, la randullor, prezinta c r e ~ t i n ca 0religie pentru bolnavi, fapt care-i m ~ a 'in a ~ e a s t a epoca,in care religiile au ten,dinta de a dispretui pe bolnavi dea se t a ~ a ma i ales de cei s.3nMoi"22.. In Noul Testament vindecarile miraculoase ale trupului erau aproape intotdeauna precedate de restaurarea sanatatii u f l e t e Mai mul t decat atat, manruirea insai esteprivita ca cea ma i importan ta vindecare. Astfel,"ln vechealiteratura e r e ~ t i n a se f o l o s e ~ t e ad eseori pentru mantuireape care ne-a adus-o Hristos 0 terminologie terapeutica. Defapt inii termenii g r e c e ~ t i ao'tr]QLcx (soteria) ci a w ~ o

22 Jean-Claude LARCHET, Teologia bolii, Ed. Oastea DomnuJui, trad.dePr. prof. dr. Vasile MihOc. Sibiu. 1997, p. 83.

20


21/80

30- PASTORAj1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCoaL

(50Z0) fo!ositi In Noul Testament pentIu ( mantuire amantui au aceasLa cono tat ie terapeutidi, insemnand $iv indecare (salvare) a vindeca23, Din aceasta perspectival putem spune di eliberarea de patima alcoolisrnulu i este s inonima eu vindecarea sufletului, dar ;;i atrupului. De "'ceea, preotul, inainte de a manhli suflete le,va trebui sa Ie insanatoiieasca. ," ..

Pentru noi, c r e ~ t i n i i ortodociii, termenul religios de "pahnl a" este mai cuprinza tor mai bogat in intelesuri, intrucat reveleaza-adevarata natura a bolli alcoolismului : ,, 0patima r n a i mult deca.t 0 1mbolnavire a sufletului,este dide rea in robia unei j:mteri vrajrnaiie, care ne stapa ne.;;te eu silnkie, ne lupta neintrerupt, ur marind u-ne Inoartea veniea. In dosul fieE.ifei patimi se aseunde puterea

v r ~ j m a a a d i a v o l u Aadar, dependenta este 0 formade respingere a.1ui Qumnezeu i de n ~ a r e in sfera de atractie m a l e f i e ~ a.celui vlclean. 1ar patima este co adevarat greude tratat,'dupa cum ne arata Sf. Vasile cel Mare: "Cand pa-lima se n v e e e ~ t e in suflet i eand ell timpul gandul cel paca. tos se intarete, atunci este greu sa-ti vind.ci patima sauehiar sa n-o po p vindeea deIoe; caei, aa cum se mtarnplade cele mai multe ori, obiceiu,l se preface in natura. [ .. ] Cunosepe WID care din tinerete au aluneeat spre patimile trupuluii, din pricina obinuintei eu paeatut au ramas in paeatepana la adanci batranep.. Du pa cum porcii, care se tavAlesc

23 Pro Vasile MiHOC, Meditatii fa Evangheliile Duminicifor Triodului $iPenticostaruiui, Ed. Teofania, Sibi.u, 2003, p. 140 ". zt Pratas. Petroniu TANASE, ll$ile pocirintei, Ed. Trinitas, 1994,

p.43,

o PERSPECTIVA SPmITUALA ASUPRA ADICj1EJ 31

in mocirla, batatorese mer eu pe ei noroiul, to t aa i acetiase lncarea in Hecare zi de ruine dip prieina placerii."2SPentru a nu intra In dezbateri etimologice inutile, arnbiitetmeni, de "boala" i de "patima", trebuie foiosip mtr-unmo d complementar, intrucat ambii exprima in mod egal,dei din perspective diferite, acelai earacter de anorrna Utate al alcoolismului.

:in trecut, alcoolicii au fost stigmatizap priviti ca oamero a c a t o ~ i , lipsip. de vointa i de caracter.Aeest mod detntelegere a nicio schimbare in modullor de i a t ~ ,dimpotriva ! PriYffid 'insa alcoolismul ca 0 patima sau 0boala b[o-psiho-socio-spirituaIa, avem posibilitatea sa intelegem pe depliri cauzele ei profunde, stadiile simptomele:. specifice, aplicand fun tratarnent integral, potrivit viziunii

a ~ o n i fs up ra omului.', -. Betia, 0 Se te de .. Dumneze u?'.'

Dad stadiul eel rnai de jos al degradarii spirituluiuman este numit belie, in mo d paradoxa I starea de inaltailnbunatap.re duhovniceasea este numita. ell acelai cuvant.Astfe!, termenul de "bepe" (beatus,. -a a t . ~ fericit) se regasete in limbajul scripturis tie,. ca t i al Sfintilor Parinti, nunumai eu sensul sau peiorativ, ci i pentru a denumi starisuileteti malte.

S! Joan Scararul, " li ra Duhului stant", recunoscu t pen .tru linlbajul . metaforic totodata profund teolog ic,25 Sf. VASILE eEL MARE, Omilii la HexaemerolZ, Ed. IBMBOR,

Bucureiti, 1986, p. 191.21


22/80

32 PASTORATlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

compara manifestarileexterioare ale sentimentului dumnezeiesc al dragastei cu starea de belie: "Dragastea, dupa calitate, e asemanarea cu Dumnezeu, pe ca t e cU putintamuritorilor. 1ar dupa lucrare, e 0 belie a 5ujletului." 26

Sf Nicl1 ita Stithatul i n t a r e ~ t e cele spuse anterior -printr-o afirmatie care- nu poate dedit sa ne uimeasdi:"Cand ajunge cineva de a se c u n o ~ t e pe sine lnSUid ( ..),IndaHi vine 'in suflet oarecare sm erenie dumnezeiasca malpresus de Cllvan t, aducand In inim.a zdrobire lacrimi deumUinta fierb int, indit eel ce st a su b lu crarea ei se 50CO

t e ~ t e sihe: pamant, cenu3., vierme, nu om; ba 'inca,nevrednic'de viata dobitoceasdi. Aceasta din pricina co

\ ' a r ~ i r i i acestui dar a l lui Durnnezeu. la r invrednicindu-sedneva sa petreadi mulhi vleIHe 1n acest dar, se umple de

belie e g ~ i i i t a de umilinta inimii, p atrunde in adanculsmeritei c u g e t a ~ i . A.cesta, i e ~ i n d sine, ne soco te;;te toatemandhile diD afara, ca ;;i biiutura ve;;mintele trupului,nediutand cele peste trebuinta, ca unul ce s-a schirnbat euputerea dreptei Ce lui Preainalt."27

Ob se rvam aid ca darol sm ereniej confera un sentimentde plenitudine sufleteasca, ia r acesta, in ega la. masura,umple, 1 I a n e ~ t e ; ; 1 I n a 1 ~ a sufletu l in aa fel, mc a t Sf. NichitaStithatul nu a gasit al t mod mai potrivit ca sa-l ilustreze 'incuvant, deca.t exprimand laconic: i e ~ j l 1 d fn sine" (extaz). Starea de plinatate care se revarsa in di n sufletu l daruit cu

U Sf. l OAN SCARARUL, Scam, Ed . }-iumanitas, B u c u r e ~ t i ; 1997,p.425

. 27 Sf. STITHAlUL, Cele 3J]O de capete ... p. 240.

o PERSPECTIVASPIRJTUALAASUPRA ADlCj1E I 33sm erenie este dovada negraita a prezentei Duhului Sfant inviata c r e ~ t i n u i u i Astfel se tmplinesc pronlisiunile Mantuitorului, Care a zis: "C el ce crede'in Mine, precum a zis Scriptura, rauri de ap a vie vo r curge din pantecele lui" (loan 7,38), sa u cuvantul care zice di Dumnezeu, atunci cand da,"boierete da"2s, ,, 0 masura buna, indesa ta, c1atinata i Cl lvarf" (Luca' 6, 38). Aceasta "betie negriiitii" duce invariabil,

d e ~ i . nu ireversibil,. la diminuarea pana la extrem a necesitalilar fire,ti, p r ~ c u m ce le de Mutura,i de mancare. Sufletulcare ?re 0 felape_con;;tienUi cu Durnnezeu experimenteazasatjsfact ii o.e natudi divina, superioare eelor trupeti i marginite, ajunge astfel "sa nesocotea sd i toate mancarile d:inafara, bilutura vemintele trupului", ca unele care suntin=...ferioare priinelor. fntelegem de a ici ca numai sufletu l plinde harul dJrnriezeiesc poate red u ce chiar elimina bulimia

pojta bautWui Hira masura. Deci -a-ti prop une diminuarea" s a ~ f a q i u o r " pe care p Ie procura alcoolul, sa u orice alta5ubstanta obicei adictiv, fara ca mai intai sa te s t e n e ~ t i saie lnlocuie,ti cu sa tisfac\ii suflete, ti lnalte, ca,tigate cu rabdare di n p a r t a ~ i a tainica cu Dumnezeu, in seamna a-ti reduce 1a minimum ~ a n s e de reu;iita. Vinul J\i poate daveselie, da r nunlai Duhul1ti aduce bucurie.Sf. Nichita Stithat u l ne mai spune ca celor imbuna.tatitiduhovnicete, citirea Sfintelor Scripturi "i e este yin di npotit dumnezeiesc, mveselind inimile lo r scotandu-i di nei In;;i;; i (extaz, n.n.) prin puterea intelesurilor ridieanduIe mintea de la litera care-i omoara, ca sa cerceteze adancu-

28 Nicolae STElJ\.1HARDT, JurnaluI fericirii, Ed. Dacia. ]992,. p.22


23/80

34 ." PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL '

rile dllhului ei sa Ie fie mtreaga nascatoare descoperitoare de mtelesur i, meat sa poata spune t i a , ell dreptcuvant: "Paharul Tau rna imbata ru tana lui" IPsalmii 22, 5)29.Comentand acest pasaj, Parintele prof. Dumitru Staniloaeafirma : I I C u n o ~ t i n t a tainelor mari, mai presus ruvant,ale Cuvantului eel personal iubitOf, mai bine zis Winitiubitor, e ca 0 bat/turd care fmbatifde entuziasm bururie,producand 0 adeva rata uitare de sine, da r in acelai timp 0uimire, care-l face pe om sa nu se confunde cu Dumnezeu ,pentru d. in uimire triiie$te ceea ce nu este all u i. in tot u r c u ~ u ldLlhovnieese Dumnezeu urea In noi"30. Sun t cuvinte care nu. - -'ma i au n evoie de niciun comentariu ..

Imba tarea de DuhuJ Sfant produce nq d?ar u i t a r ~ desine. Bera sacra reprezinta 0 stare u b l i m a , entuziasm_duhovnicesc, care 11 face pe iubitoru l de Duhmezeu sa nuresimta osteneala asumata cot;ltient nici sufeIinta provo-cata -de lume. C.urajul i senmatatea cu m u ~ r u c i i topsfinpi au infruntat lumea :;;i diavolul s-au datorat tocmaiacestei stan sufleteti de exaltare bucurie, c a ~ t i g a priniubire n evointa. Aceasta stare excepponaUi a fost confun-data un eo"ri ell nebunia. Nebunii pentru Hr istos au fos t defapt beti de dragos te pentru El. Sub titlul: "Be,na lui Dumnezeu'il fa ce pe om nesim!itor fald de fntristiiri", Sf. Isaa c Sirul consa era W1 intreg capitol dezvoltar ii acestei i d e i din care citam:IIAtund cand se va d e ~ t e p t a in suflet dorinta fireasca de atrai Hnga Dumnezeu, iar aces t .pahar al doririi va adapz,

29 Sf. NICHITA SnTHATUL, Cele 300 de capete .. ; p. 262.:-: Sf. GRIGORIE DENYSSA, Cele 300 de capete .. p. 262, nota 64.

o PERSPECTIVASPlRITUALAASUPRA ADIcpEI 35viata ne voitorului va tmbiita, el nu va mai simP. lumea,nid osteneala, ci se va face nesimtitor fata de intristari ifata de di feritele lucrari osteni toare ."31;;i Sfantul Grigorie de Nyssa a vorbit despre numitabelie treaza (sobria ebrietas) ca Hind "ent uziasmul vederii luiDumnezeu aJ odihnei pline de bucurie In iubirea lu i nes-f a r ~ i t a . " Ve dem aid bep.a sacra nu doar ca 0 stare care me-~ i t a ravnita, ci ca un scop sublirn al vieti i cretinului,sinonim eu induhovnicirea , aa cu m inva ta Sf. Serafim deSarov: "Toata stradania no astra [ ..] es te a dobandi DuhulSfant"33 sau cand indemna: "Bucuria te r(;g doban-de te-ti duh panic!" 34 Bep.a divina este astfel trairea tainelor i a dogmelor Bisericii.Pe langa folosirea acelui ai cuvant p e " n a exprimadoua tipuri de shir i suilete:;;ti total d iferi te, mai .exista ceva.Chiar unele manifest ari ex te rne ale Sfintilor purta!i de.DuhUl Sfant sunt inexplicabil de asem anato'are eu cele alepersoanelor aflate sub influen!a alcoolului. De pilda, 'in ziuaCincizeci:rnii, cand Sfintii Apostoli:;;i al ti ucenici ai Mantui-torului Iisu s Hristos au primit Duhul Sffult, ma i multe pe rsoane nea'vizate, martore involuntare 1a eveniment, i-au

. confundat cu oamen i beti: l I ~ i to-p era u uirniti nu se31 Sf. IsAAC SmUL, Despre ispite, rntristdri, dureri $; rifbdare, Ed. Evan

ghelismos, B u c u r 2007, p. 53. ,.32 Sf. GRlGOruE DENYSA, Cele 300 de capete .. p. 240, nota 28.33 Sf. SERAFIJI.1 DE SAROV Sf. NIL SoRSCHI, Cuvinte duhovnice$ti, Ed.Pelerinul Roman, Oradea, 199], p. 78.34 Sf. SERAFIM DE SAROV Sf. N IL SORSCHI, Cuvinte duhovnice$ti,p.80.

23


24/80

3(, PASTORAjlA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOi.

dumireau , z idind unul d Hre altul: Ce va sa fie aceasta? lara ltii, batjocorindu-i, ziceau cii sun t plini de must" (Fapte 2,12, 13). Desigur, Sfantu l Apos tol Petru a explicat celor preze np , prin ceea ce s-a nurnit ulterior prima cateheza c r e ~ -tina, "ca. a c e ~ t i oameni nu su nt be?, cu m vi se pare voua,ca.ci este al treilea ceas di n zi" (Fapte 2, 15), ci sunt "purtati"de Duhul SHint, " tum at" peste tot trupul.

Aparenta asemanare dintre rnani fes tarile ~ ; n u iale eeloT doua categorii de persoane, aflate eu certitudine'i11 pozitii diametral op u se pe scara s a v a : r ~ i d _e datoreaza faptului cal inambele situatii, apare anwnita. lipsade control asupra sinelui, acea i e ~ i r e in din sine de cares-a pomenit mal su s, 0 schimbare a voeii, mimicii fetei, agestu rilor, 0 an umita insuflep.re intedoara . 1 p b e l e catego=rii beneficiaz a de 0 senzatie de p linatate eare se revarsa pedinafara. Oes igur, in primul caz e de 0 .desavaqiireo transfigurare a.eului in lumina dildura Duhului Sfant,iar in a1 doi lea eaz, de o.desfigurare a chipului i sufletuluiom ului robit de patima, in d ilzit de alco01 s timulat tempora r de excesul de dopamina di n creier.Betia ca rez ulta t al folosirii diverselor subst ante, este. ' .in ter zisa de Oumnezeu , intrucat ea este un surogat iefti n ;;io imitape nel'euita a acelei shiri "betie 'sacra", consecin{Aa un ei vieF de comuniune, prin iubue, ell Dumnezeu .Numai in sens mistic, poate fi in terpretat indemnul di nCantarea Ca ntariJor, care, altfet ne-ar scandaliza : " .. .Juati ibep i 1mbatati-va .. " (Cantarea Ciintarilor 5,1) sau misteriosuI: "Imbatati -va, da r nu de vin; cUH::inap-va, dar nu debaulura!" (Isain 29, 9). ;;i Psalmistul David face referi re lacomuniunea Cl l Dumnezeu ca.la 0 sta re ex tatidi , ca la b

o PERSPECITVA SPIRITUALA ASUPRA ADlCjlEI 37"bepe divina" : oMasa ai pregatit mainte-mi, de fata cu eeice rna nedljesc; uns-ai cu untdelemn capul meu, ia r paharulTilu mii-mbatii de parc-ar fi prea tare" (Psalmii 22,6).Toate aceste indemnuri vechi-tes tamentare la ospat ipetrecere nu po t fi intelese decat ta1cuindu -Ie in mod simbolie, ele Hind 0 anticipare 0 prefigurare a '0spatu1ui din Imparapa cerurilor, despre care a vo rbit, in chip mai d e s l u ~ i t ,

l n s u ~ i Mantuitorul nostru lisus Hristos. "Cat despre indemnulIlUnbatap-va ", el se poate refe ri la acea "bep.e sacra" a iubiriidivine, dar la frenezia eshatologica a telor .ce se vorindestula din neinarginitele bucurii ale fericir.ii v ~ n i c eSf. Apostol Pavelindeamna: "Nu va imbatati de vin, incare este desfranare, ci va....mpleti de Duhul" (yeseni 5, 18 ).El sugereaza ca imb.3.tarea cu vin, prit:inuitoale alte patimi greIe, sa fie eombatuta eu imb atarea de Duhul, 0 betielnlocuind-o pe cealal ta. $i Sf [Dan HrisDstoin, "g ura luiPave!", in Cuvahtul rostit "fmpotriva betivilor, a celor cemerg la cnrciumi .." propune a e e l a luerul da r cu "alte euvinte: "Praznic sa tanicesc fiind ziua de ieri, voi at i facut-opraznic duhovnicesc primind cu multa bunavoin ta cuvintele cele de la mine petrecand aid cea mai mare parte dinzi, fmbatandu -va cu belie plina de fntreaga intelepciune i dantuind imp reuna cu PaveL"36

Dumnezeu rezerva Hecarei fiinte umane posibilitateade a experimenta stari de exaltare sufleteasca extraordinare,35 Sf scn"pturif, trad. de mitropolihll Bartolomeu Anania, Ed. mMBOR,

B u c u r e ~ t i , 2001, nota b, la vrs. 1 din Cantarea C i i n t ~ r i l o 5, p. 878.36 Sf. IOAN GURA DE AUR, Omifii fa parabola despre sara cu l Lazar bo-gatul nemilostiv, Ed. Sophia, u c u r e ~ t i , 2002, p. 5-6.

24


25/80

38 PASfORATIA PERSOANELOR DEPE'NDEl'-JTE DE ALCOOL

da r acestea sun t un da r special allui Dumnezeu, -?i nu rezultatul consumarii cu premedi tare a unor sub stante. Dinpacate, din cauza r i n t e i cu care poate i proeurat, precu m din pricina efectelor sale euforice predictibHe, a1cooluI este cea mai folosita substanta in scopul modilicarii starnde t i i n t i ' L Betia divina, care cere efort sustinut conlucrare ell Dumnezeu, este astfel inlocuita cu mai facila beliealcooliea, in acest fel explicandu-se lipsa oridirui interes di npartea bautorilor pentru viata spirituaHi autent id1.. Pe cat ded e p a ~ t e es t.e de sfranatul de iubirea u r a ~ ? tot atat de departe este alcoolicul de betia sacra!

Din punct de vedere ontologie, omu l se afla Ln relatiede dependent a.. fata de Creatorul sau, El este duhovnicescdaar in in eareE-umpie de Duhul Sfant. Departandu-se de Dumnezeu, ornul se "instra.ineaza to todata de el

de natura sa teandridi, pervertindu-iii toate faeuItatile1 n d r e p t ~ cu frenezie sp re t reatie. El ~ e v i n e astfel

dependent de luerul care I-a inlocuit pe Creatoru l sau. Independenta fata de Creator duee la dep endent_ fata de creatia Sa. Stare de neut ralitate nu exista.!Ori Hr istos, ori Bachus!

Indepartandu ':'L pe Dumnezeu din fiinta noastra, ramanern cu tin imens gol sufletesc, C1..l un do r la.untrie, care nt:!poate fj umplut cu nimic di n lume decat cu Durnnezeu:"Doamne, ne-ai faeu t pe n oi eu doru1 dupa Tine ii i e l i n i ~ t i leste sufletul no stru pana eand se va odihni intru Tine!", exclaina Fericitul AUgu5.ti n37, Omul a f9 st creat eu setea de in

-:rJ Fer. AUGUSTIN, Con/essiones, trad . de ProD. Fecioru , Ed .mMBOR

c u r e ~ t i , 1994, p. 85.

o PERSPECTIVA SPIRITUALAASUPRA ADlcnE1 39finit, de DuIIUlezeu! Sau, cum spunea Parintele Staniloa e:"Omul este un infinitm virtualitate, omul este facut pentruinfinit..."38. De aceea, va diuta mereu Sa-ii i umple acel got"rezervaf' lui Dumnezeu, prin surogate ieftine, diverse placeri care l i dau temporar un sentiment de falsa pliniHate iiiperfeer-une. Astfel, putem sp un e di pana iii eel care se ducela ~ r n a Sa bea, t i e n t , n auta ell disperare pe Du m-nezeu. Numai ca n auta unde nu trebuie. .. .,

fntre.barl pentrl l discufii:.\ Ii . De ce'oamenii ajung d ep end ent i de anumite sub-

stante sau comportamente?2. C'e este betia di n p.erspectiva patristidi?3. Ce l:ste a1coolismul: p aea t sau boaUi?4. De ce p e ~ d e n t a este (iii) 0 problema spirituala.?5. Dadi dependenta este 0 problema spirituala, credepea ar trebui facute rugaciuni de dezlegare (exorclzare) pe r

soanelor dependente.? De ce?

. 38 Sorin D UlvUTRESCU, 7 dimineli cu pifrintele Staniloae, Ed. Anastasia,BUCUIeSti, 1993, p. 217.

25


26/80

Capitolul IICONCEPTUL DE BOAL}. AL D EPENDENTEI39

Defini!ie. Alcoolismul este atat 0 boala a trupulu i, ca tun a a sufletului. Una dintre caracteristicile bolii este

a p ~ r i t i a un91 s i m p o m e ~ i f i c e la nivel fizic, p ~ i h o o g i csp iritual in momentul 'incetarii consumului de alcool.Simptomul eel : q l a i ~ v i d e n t i l e p r ~ z i l } t a Insa incapacitateaalcoolicu lui de a controla in mod constant c a n . d cat vabea, precum ce se va fntampla dupa ce tncepe sa bea. Ast

fel , alcoolieul va continua sa consume alcool in ciuda problemelor serioase a consecintelor negative cauzate debiiutura.

39 Capitolul de f a t ~ a fast elaborat de dl Floyd Frantz, consilier ina(HctiL se afla in Romarua din 2Q1X), ca misionar ortodox prin intermediulCentrului Misionar Cre$tin Ortodox din SUA. Este directorui primuluiprogram de recuperate din adictii din Romarua pe Model Minnesota,Prograrnul Sf. Dimitrie Basarabov din OUj-Napoca, sub patronajulArhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului Ou jului. De asemenea,aHituri de ProIulian Negru, dl Frantz este unul dintre co-fondatoriiProgramului Nap.onal Antidrog al.Bisericii Ortodoxe Romme.

26


27/80

42 PASTORATlA PERSOANEL6R DEPENDENTE DE ALCOOL

Alcoolismul - 0 boaU fizica, e m o ~ i o n a H i , sociaIa.spiritualaSocietatea contemporana se dezvolta in perrnanenta., indirectii nebanu i te. in u l tuni i ani, am intrat intr-o perioada

de progres fa ra,precedent in istoria universala.. Societateanoastra s-a modemizat tot mai mult are 0 distribupe multmai larga a bunurilor in toate paturile sociale. Astazi, oamenii au mai multa libertate de i ~ c a r e un numar multma i mare de alternative deca t oricand. tnceputul ere! compu terului a sch im.bat .!e1u1 'in care aamenii comunidimodul in care fae afaceri. D isponibilitatea bunurilor materiale i-ar pe cE;i de acum 50 de ani, iar confortu l din celema i multe case - cuJo t ce LJlSeaIIU1a instalapi, electricitate .lncalzir - a-r trzi 9\iar mvidia regilor din generatiile ru:-terioare. LaolalHi cu 'aceste progrese, medicina psiliologlase de zvolta to t mai mult -pentru a da raspW1Suri unora dintre cele mai vechi dificile probleme sociale, categorie di ncare fac parte i a 1 c o o l i s ~ dependenta de droguri.

Abuzu l de alcool alcoolismul sunt, in tirnp, 0 problema veche, dar una de mare actualitate. E "veche", pen'hu ca oamenii se conirunta de generatii iptregi cu efectelenefas'te ale consumul ui de alcool. Alcoolul e mentionat inBib lie in eep.nd cu Cartea Facerii i pana la Epistolele Sfantu lui Apostol Petru'". Totodata, e 0 problema de actualitate,

.0 ,,$i a baut vin, i s-a imbatat, i s-a dezvelit'in corlul sau." ({acerea9, 21); "D estul este ca-n vrernile trecute at i facut voia pagfuUloi, urnbl.and in desfranar i, in pofte, in bep.i, in ospete, ]'n chefuri i-ntru nele-giuite slujiri idoleti" (1 Petru 4, 3). .

CONCEPTUL DE BOALAAL DEPENDENTEI 43

pentru ca fiecare noua a t i e este afectata de alcoolism,ca cu m nimeni nu ar mai fi suferit vreoda ta din cauzaacestuia sa u nu ar fi d ite ravagii face. Atunci cand oa menii sunt asaltap. de aceasta boala spirituala atat de dificilade periculoasa, nu pot sau refuza de cele mai multe

sa recunoasca modulm care a1coolismul i-a atins pe pneteni, pe unii membri ai familiei sau dUar pe ei n ~ i ~ i . E eacum mandria Ie-a! spun e "nu / mie nu mi se poate intampIa asta nicioda ta!". eu toa te aeestea, statisticile arata di. eca.1 millon de persoane din Rom ania eonsuma alcool in modabuziv sau sunt deja dependenti de a l c ~ p ca ~ u l -tara Ii se intampUi t o t u "asta". . - . .Simptomele boW spirituale a alcoolismului ne lnconjoarapretutindeni in yiata de zi eu zi. ~ b u z u l alcool ~ 1 c o o -lismul se intersecteaza eu cele mi l l multe d1l1tre everumentele sociale norm ale (nLm ti, botezuri, aruversari, h",amuri,lnmormantari), dar eu rnajoritatea problemelo1\ soeiale(divorturi, vlo1enta domestica, neglijarea a ~ a n d o n ~ r : acopillor, saracie, infracpuni etc.). in ceea ee v ~ ~ t e s ~ : -tatea fizica a unei persoane, abuzul de alcool " r a p e ~ t e mjur de 15 ani din durata medie de viata a b a u t o ~ u l ~ i . l npe parcursul ruinarii sanati:itii fizice, alcoolul c l i ~ ' u n utreptat capacitaPJe me n ale, astfel ca, spre f a r ~ l :f1epl,stint afectate gandirea, judecata, dar, mai ales, eapacltateade a relationa cu ceilalp la ill' mvel semnificativ. E important sa ~ p o n a m ea saracia, pierderile sau problemele psi

41 Conform Agentiei Nationa1e Antidrog din Romania, numaru ''ar putea fi chiar mai m a r ~ .27


28/80

44 - PASTORATIA PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

hologice nu cauzeaza alcoolismul. Multi oameni au probleme grave in domen iile amintite anterior, fihii a.deveniinsa alcoolici (de ex" multi oameni pierd locu1 de mundi,da r nu toti ~ o m e r i i devin alcoolici). Ce observam insa estedi abuzul de alcool contribuie deseori la aparitia sau agravarea acestor probleme (de fcarte multe a ri, de exemplu, ci -neva pie'rd e locul de rounca. tocmai din cauzaconsumului de alcool).

~ t r u c a t sunt atat de: multe mari diferente intre alcoolici, au toriHitile in dom..riiu Ineep sa ia in consideratie varianta in care alcoblismul nu este doar 0 " b o a l i ~ . " , ci ma idegraba 0 serie de "boli"; exista d eci mai multe tipuri de alcoolism. Modelul !ellfnek descrilodestul de clar particularita tile atat de complexe ale alcoolismului: "primar,progresiv, cronic Jellinek arata"ca"alcoolisrnul nueste 0 afectiune se


29/80

46 . PASTORAj1A E R S O A N E L O ~ DEPENDENfE DE ALCOOL

Dovezi fizio logice ale concep tului de boaUin argumentarea conceptului de boaUi al a1coolismului

exisHi diverse dovezi de natura neuro-chirnica. De exemplu,. faptul di alcoolul acponeaza asupra zone din creieT ca morfina sa u heroina sa u folul pe care 11 are asuprauautu lui deficitul de serotonina. (neurotransmita.torul careregleaza cele 5 simturi: vederea, auzul, tactul, gustul, mirosuI, precum somnul agresivitatea foarnea). La alcoolicis-au descoperit nivele semnificativ ma i mici ale activitapi ,"se rotonice din sange, Inai In timpul perioadei de : i a u t .Studiile pe animale stimulate artificial ell serotonina beau 'mai putin alcool decat cele dirora nu li s-a adminisrrat c e s ts ~ e n t l iar cele care prefera alcoolu l in locul apei\rele mai scazute de serotonma in creier. DescoperirileJamaceste surse sugereaza ca nivelul sdizut de serotonina 11 de t.ermina pe aJcoolic sa be,! poate contribui la p i e r ~ e r e . a-controlului.

Akoolul (sau aIte droguri) po t sa stimuleze anurnitestm , cum ar fi: foarnea, setea, sexul sa u alte comportarnentede s up ravietuire. Sursa acestor stari de imbold este sistemullimbic, 0 parte primitiva a cr.eierului in care are. centrulmemoria sHirile de dispo zipe. Se pare ca, sa tisfacerea acestor irnbolduri se asociaza in me moria consumatorului cusatisfacerea setei de a l c o o ~ sau alte droguri; consu mul dealcool sau aite droguri devine atat de necesar pentru persoana dependenHi, preC1)m sunt aceste instincte de baza.De aceea, preocuparea fata de prorurarea consumulcornpulsiv de alcool devin imbolduri de baza pentm persoana dependenta. sa u alcoolidi - asemanatoare cu instinc-

CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDEN[EI 47

tele- de seX sau foame. in acest fel, alcoolismul dependentade drogun a fost considerata ca 0 boala a sist emului limbic.

Studii genetice. in anii recenp, 0 descoperire a adus ceamai importanta Wlda de lumina in ceea ce privete alcoolismul ca boala: faptul dl alcoolismul poate fi transmis genetic. Multe cercetari tiintifice au evidentiat faptul caakoolismul se afla printre bolile care se transmit genetic.Oamenii de . t i i n au reluat chiar spusele unui istoric antic,plutarch, care spunea ca "din bepvi, betivi se nasc". Vulnerabilitatea genetica se cefera la faptul ca anumip. inruvi zi autendinta sa e ~ v o l t e 0 dependerita atunci cand sunt x p u ~ i1a alcool. Interacrunea unidi ce conduce 1a instalarea alcoolismului dintre alcool subs tantele e u r o - ~ c e nu se m-tampla, de obicei, intr-tm creier non":'alcoolic.

Jellinek a sc ris despre aleoolismullamilial despremodul de transmitere a aces tuia de la 0 generape la alta, celpupn 50% dintre alcoolici avand 'mac,ar un alt membru allamiliei bolnav de aleoolism (diagnosticat olicia! sau nul.Studiile de adopfie realizate in dlteva tad auaratat di biologia determina dezvoltarea alcoolismului. Aceste s tudii auurmarit topli adoptap care au fost se parap de parinpi lornaturali inainte de varsta de 6 luni. Copiii care mai tarziuau de veni t alcoolici au avut de cele mai muJte or i parm\'jnaturali alcoolici - mult mai des decat copiii non-alcoolici.Cll alte cuvinte, se pare ca s tructura genetica a parinplorbiologici de ter mina alcoolismul la copiii adopta\i, nu neaparat mediuJ familial oferit de catre parintii adoptivi.

5tudiile pe gemeni au aratat ca gemenii identici au 0rata. mult ma i mare de a fi concordanp in privinta alcoolismului (adidi, de a deveni amandoi alcoolici) decat gem enii

29


30/80

48 PASTORA'j1A PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL

bivitelini"care au 0 structudi genetid. diferita. 0 a patra metoda de studiu genetic se concentreaza pe persoanele cu risecrescut - aceia care nu sunt a1coolici, da r au 0 rudenie desange care este alcoolidi. Conform acestor studii, persoanele ell rise pentru alcoolism prezinta 0 serie de caracteristici specifice persoanelor alcuolic, cmar dadi nu audezvoltat me a boala (de ex., anumite particularitap ale functionarii cerebrale). De asemen ea, aceste pe rso ane cu rise~ r e s c u t au 0 toleranta mai mare fata de consumul de alcool,se intoxica ma i greu, p r e z ~ t a 0 r:nai buna o o r d o r : alorie in urma consumulu i ; ' -," ,-

Conceptul de boala este valid din punci de vedere terapeutic. Acceptarea alcoolismului ca boala s-a extiris areaefinit abordarea noastra lp tratarea acestei afectiuni.Dovezi marcante au aparut in u.rma dezvo ltarii AlcoolicilorAnonimi, un program care promoveaza concep tul de boaUi:In ]939, membrii A1coollruor.Anonimi nurnarau doar caleva sute, pentru ca in prezent sa existe cca. 3 milioane deme mbri in 83.696 de gr upuri din 136 de lari.

Oamenii care neaga faptul ca a1coolismul este 0 boala,II privesc cel ma i adesea pe alcool.ic din pe rspectiva degenerfuii morale ca pe un 011\ care nu sa respecte anumite valori . i conduite, de,i ar fi la fel de capabil ca,i ceilalpoarneni sa faca acest lucru . "Nu zice nimeni sa nu bea deloe,da r de ce nu se o p r e ~ t e el ca to t om ul dupa un pahar?"

. Putem face u ~ o r compara.tt3 dintre alcoolism;;i diabet.Si diabetul are 0 baza fiziologidi, hiperglicernia (cantitateaclescuta de zah.ir in sange). Pelanga medicam.entul rrecesarin unele cazuri (insulina), diabeticu1 trebuie sa respecteun aRumit regim alimentar sa realizeze anwnite schimbfu.'i

CONCEPTUL DE BOALA AL DEPENDENTEI 49

in stihil sa u de viata. eu alte cuvinte, trebuie sa li aSllmeresponsabilitatea pentru boala tratamentul acesteia.

Acest luc nl e indicat de perspectiva a1coolismului caboala. Pierderea controlului alcoolicului se manifesta asu

. pra vulnerabilitatii fata de 0 substanta chim ica, nu f a ~ ade schimbarea atitudinilor a stilului de v iata . AIcoolicul eneputincios fatii de alcool, dar nu fata de alcoolism. Alcooliculva trebui sa ina un regim fata de alcool va trebui sa re'invete cu m sa tdiiasca viata zi de zi, cu m sa se bucurecum sa fad. fata problemelor, cum sa socializeze cu m sa:se relaxeze fara a bea. El nu.trebuie sa fie un om condamnat,blestemat :?i impins spre marginea societatii, intr-un loc deunde sa nu mai poata ram pe ni:meni. EI-poate Ii un om caresa se bucure din nou de viata de cei dragi ai sai, cum

un diabetic poate f i un om de succes, in duda bolli sale..,-

- ,A1c.oolismul ca patima u f l e t e a s d i .Alcoolismul afecteaza sufletul persoanei, ia r in tra

ditia ortodoxa trebuie sa amintim de aspectele mentale,e m o p o n a l ~ ; ; r a ~ i o n a l e , precum ;;i de "v oie" sau "vointa".Din motive de spapu, nu vom detalia foarte mult aceste aspeete aici, lnsa putem sp un e ca alcoolicul tipic este aproapein permanenta confuz in general, se simte vinovat pentruceea ce face. Aceste se ntimente de i ~ i n e de vmovape po tdeveni atat de puternice, incat sa 11 impiedice sa inteleagacu adevarat o n s e c . n ~ e l e comportamentulul sa u. Un exemplu in acest poate fi pierderea un e.i relatu eu parterierulde viata sau cu copii i. Aleoolieul evita sa aiba de-a face culumea reala. El nu' vrea sa vada ca abuzul de alcoo} a fost

30


31/80

50 ' PASTORATIA PERSOANLOR DEPENDENTE DEALCOOL

eel care i-a cauza t probleme In ca.snicie. Uneor i, el va spuneca "sotia nu rna mte1ege" sa u va gasi alte modalitap princare sa arunce vina asup ra sotiei, in loc sa incerce sa fadialtfe l fata problemelo r. Exista insa 0 anLlme "am ag ire"care e atat de reala, meat persoana e orbita nu p oa te savada cu adevarat situatia in care se afla. Acesta este in ca unsimptom al bolii sp irituale iii e nevoie de ajutorul un ui m-dIu miHo r duhovnicesc pentru ca alcoolicul sa inceapa sainteleaga sa rezolve problemele. EI trebuie sa se con-frunte eu rea litatea sa asume respo nsabilitatea detransforma casa 'ina-un loc pl m d e iubire siguranta pen-tru toti eei d in familie. Trebuie sa restabileasca re la tia cuDUlnnezeu i sa s

teologie pastorala iv tp - ii 2013

Documents