Pastorala la Invierea Domnului 2014 - IPS Teodosie Pastorala la Invierea Domnului 2014 - IPS TeodosieMareste imaginea. Teodosie,prin Harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Tomisului,Iubitului nostru cler, cinului monahal si dreptcredinciosilor crestini, har si pace de la Hristos Cel Inviat, slavit impreuna cu Tatal si Duhul Sfant, iar de la noi, parintesti binecuvantari.Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim intru eaHristos a inviat!Iubiti credinciosi,Se cuvine sa aducem multumire Bunului Dumnezeu pentru ca ne-a invrednicit sa ajungem in zilele Sarbatorii Sarbatorilor si a Luminii tuturor luminilor, in care suntem chemati sa praznuim cu bucurie Invierea Domnului. In aceasta zi a bucuriei pline de Sfanta Lumina, Hristos inviaza din mormant ca un Atotputernic, zdrobeste incuietorile iadului si puterea mortii, eliberand toata umanitatea de povara pacatului si impartasindu-ne fiecaruia Viata Sa spre mantuire. Pentru aceasta, toata suflarea este chemata in Sfanta noastra Biserica, pentru a lua parte la bucuria trairii si a marturisirii Invierii, ca fiind cea mai mare minune datatoare de Viata vesnica si credinta dreapta, dupa cum spune cantarea: Cerurile sa se veseleasca dupa cuviinta si pamantul sa se bucure; si sa praznuiasca toata lumea cea vazuta si cea nevazuta, ca a inviat Hristos, bucuria cea vesnica.Aceasta zi a Invierii este si izvorul nadejdii noastre in Dumnezeu si arvuna Invierii celei de obste, care ne aduce tuturor biruinta Vietii asupra mortii, a Luminii asupra intunericului si a Binelui asupra pacatului. Aceasta nadejde a noastra vine din glasul ingerului care a vestit Invierea, din vestirea mironositelor catre Apostoli, din propovaduirea apostolilor catre lumea intreaga, din sangele martirilor care si-au dat viata pamanteasca pentru viata cea cereasca, din invatatura Sinoadelor Ecumenice, din marturia sfintilor Bisericii, si, nu in ultimul rand, din cuvintele Sfantului Apostol Pavel care ne fundamenteaza dogmatic credinta in Inviere, spunand: Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica este si credinta voastra.Lumina vesnica a Invierii lui Hristos se salasluieste tainic in Biserica, iar prin Biserica in fiecare din sufletele noastre, prin rugaciune, prin Evanghelie, prin Sfintele Taine, prin faptele bune ale iubirii de Dumnezeu si de aproapele, intr-un cuvant prin dobandirea sfinteniei, inteleasa ca unire jertfelnica a omului cu Dumnezeu, dupa cum ne spune Sfantul Evanghelist Ioan: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat pe Fiul Sau cel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica. Chiar inainte de Invierea Sa Hristos invata pe ucenicii Sai ca jertfa este calea desavarsirii iubirii crestine: Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai.Iubiti frati intru Domnul,Iata, asadar, ca Ziua Invierii aseaza in sufletele noastre dorinta Mantuitorului Hristos de a fi pururea cu noi, de a ne face partasi bogatiei Vietii Sale. Iar daca Dumnezeu doreste aceasta, inseamna ca noi suntem chemati sa-i raspundem, purtand in noi dorul de a fi impreuna cu El. Despre acest dor Insusi Mantuitorul vorbeste la Cina cea de Taina, ca despre un dor de a ne intalni cu Dumnezeu, de a ne bucura de prezenta Lui ca de a cuiva drag, ca un dor de chipul lui, de glasul lui, de comuniune cu el. Caci nu multimea sau felurimea bucatelor de pe masa dau bucuria unei astfel de intalniri, ci prezenta nemijlocita a persoanei care ne este draga.De aceasta iubire a lui Dumnezeu s-a bucurat intreaga creatie incepand cu Adam, pe care Domnul, cinstindu-l cu chipul Sau, l-a asezat in Raiul desfatarii fagaduindu-i viata fara de moarte si desfatare de vesnicele bunatati, prin pazirea poruncilor Sale. Daca pe Adam greseala l-a indepartat de aceasta iubire, el ratacind calea mantuirii si supunandu-se pacatului, mortii si stricaciunii, iata acum Dumnezeu, in marea Sa iubire de oameni, nu a uitat zidirea Sa, nici nu ?i-a intors fata de la cel care se departase de la El, ci la plinirea vremii, El, pe pamant S-a aratat si cu oamenii a petrecut si din Sfanta Fecioara intrupandu-Se S-a smerit pe Sine, chip de rob luand, asemenea facandu-Se cu noi la trup ca sa ne faca pe noi asemenea chipului slavei Sale.Astfel, Fiul lui Dumnezeu intrupat se jertfeste si isi asuma moartea, aceasta stare nefireasca de despartire a sufletului de trup, pentru ca puterea Sa dumnezeiasca sa le uneasca din nou prin Inviere, spre o unire vesnica si de nedesfacut, precum spune Sfantul Grigorie de Nissa. Suntem chemati, asadar, sa gustam din ospatul acesta, al dragostei dumnezeiesti, din aceasta Cina tainica, in care Hristos, Pastele nostru, jertfa cea vie si nejertfita, ni se daruieste ca hrana, mangaiere, intarire si curatire.Iubiti credinciosi,Sfantul Atanasie cel Mare ne spune ca: Fiul lui Dumnezeu S-a facut trup, ca omorat fiind cu trupul sa faca vii pe toti prin puterea Lui. Prin aceasta, El aseaza din nou pe om inaintea Tatalui Ceresc, chemandu-l la impacare si comuniune vesnica cu Acesta. In acest fel, Dumnezeu Insusi isi marturiseste dragostea Sa prin lucrarea celor necesare ridicarii omului din prapastia pacatului si din robia mortii. Hristos cel Inviat primeste ca om, ceea ce avea din veci ca Dumnezeu si prin aceasta, dobandeste pentru noi toata bogatia darurilor dumnezeiesti, spre a le revarsa neincetat asupra noastra. Taina cea mare a acestui praznic este iubirea cea negraita a lui Dumnezeu Care daruieste mantuirea lumii prin jertfa Sa cea nepretuita, preacuratul Sau Trup si Sange, ca un Mielusel nevinovat, Care de bunavoie pentru noi toti S-a jertfit. O, taina neinteleasa si iubire negraita, spune Sfantul Grigorie Teologul, pe care mintea omului nu o poate cuprinde. Mantuitorul a biruit in Sine pacatul si moartea, curatind firea noastra de toata intinaciunea, prin aceasta dragoste nemarginita pentru noi.Asadar, Invierea lui Hristos nu este o simpla aducere aminte a unui fapt petrecut in urma cu mii de ani, ci este innoirea impartasirii de o viata noua, prin lumina cea neinserata. Astfel, ne facem partasi la slava lui Hristos cel Inviat, prin care devenim fii ai lui Dumenzeu, prin har si dupa har, cum ne talcuieste Sf. Ap. Pavel. De aceea, cu totii suntem chemati in aceasta noapte sfanta sa gustam din Hristos, potirul Vietii celei fara de moarte, din bautura cea vindecatoare de dureri si de boli sufletesti si trupesti, care inmugureste in noi semnele primavaratice ale refacerii noastre spirituale. Hristos, Domnul nostru, prin Invierea Sa din morti a distrus cauza mortii acestei lumi, pacatul, dupa cum ne arata atat de lamuritor Sfantul Apostol Pavel: ,,Plata pacatului este moartea si, asa cum cei din Adam mor, tot astfel, cei care cred in Hristos inviaza cu El, caci moartea nu-i mai stapaneste.Iubiti fii duhovnicesti,Prin Inviere, natura intreaga recapata viata autentica si sufletul omului este salvat din negura pieirii de catre Preabunul Dumnezeu. In aceasta perioada a Sfintelor Pasti, gandurile noastre se inaripeaza catre cele ceresti, iar stralucirea Sfintei Invieri se oglindeste peste toata Creatia. Sufletul nostru este imbracat cu o liniste si o mangaiere imposibil de exprimat in cuvinte; lumina intelegerii celor duhovnicesti se aprinde si mai mult, iar lacrimile bucuriei se scurg pe inimile noastre pentru primirea Sfintei Lumini. Nu poate fi cuprins doar in cuvinte duhul Sfintelor Pasti fara a fi simtit, iar noi nu putem exista desavarsit fara Sfanta Inviere.Hristos, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, Om adevarat si Dumnezeu adevarat, a inviat, fiind El Insusi Viata, caci in El locuieste, trupeste, toata plinatatea Dumnezeirii, dupa cum marturiseste Sf. Pavel. De altfel, El Insusi marturiseste: Eu sunt Invierea si Viata si Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Tot El a proorocit despre moartea si Invierea Sa, spunand ucenicilor Sai sa nu se intristeze si sa nu se sminteasca, caci face aceasta cu voia si puterea Sa: Eu imi pun sufletul, ca iarasi sa-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Insumi il pun. Putere am sa-l pun si putere am iarasi sa-l iau.Sfanta Scriptura ne vorbeste despre doua intelesuri ale Invierii. Este o inviere de obste, a trupului cel adormit si intors in tarana din care a fost luat, prin unirea cu sufletul, spre viata de veci, in ziua Parusiei, a venirii Domnului intru Slava Sa, cand fiecare dintre noi vom fi judecati spre a primi pentru vesnicie cele ce ni se cuvin. Despre aceasta inviere de obste Mantuitorul a spus: nu va mirati de aceasta; ca vine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi cei ce au facut cele bune, spre invierea vietii, iar cei ce au facut cele rele, spre invierea osandirii.Este insa si o alta inviere, cea duhovniceasca. Astfel, noi, cei ce suntem biologic vii, putem invia cu duhul, spre viata cea adevarata in Hristos. Aceasta inviere se dobandeste inca de aici, de pe pamant, dupa cuvantul Apostolului Pavel care zice ca pe noi, cei ce eram morti prin greselile noastre, ne-a facut vii, impreuna cu Hristos si, iarasi, ingropati fiind impreuna cu El prin botez, cu El ati si inviat prin credinta in lucrarea lui Dumnezeu, Cel ce L-a inviat pe El din morti. Invierea duhovniceasca se dobandeste, asadar, prin credinta in Hristos si este cea mai importanta pentru viata noastra de aici, deoarece Hristos ne fagaduieste: Cel ce crede in Mine are viata vesnica. Astfel, credinta noastra in cuvintele Sale ne ridica la Invierea intru Hristos. Cuvintele Sale, care sunt duh si sunt viata, ne dau puterea sa lucram faptele bune ale credintei, caci credinta fara de fapte moarta este.Iubiti fii sufletesti,Noua, celor de pe pamantul apostolic al Dobrogei, ne-a fost adusa lumina Invierii de catre Sfantul Apostol Andrei, parintele duhovnicesc al tuturor romanilor, pentru ca el insusi a calcat pe pamantul dintre Dunare si Mare si a crestinat pe stramosii nostri. Dovada ne este si astazi pestera sa, care, in aceasta noapte sfanta, devine pentru noi mormantul invierii duhovnicesti a neamului nostru romanesc.Ca arhi-pastor pe acest pamant apostolic si sfant, rog pe Hristos Cel Inviat ca Luminosul Praznic al Invierii Sale sa reverse belsug de Har, de pace si de bucurie peste fratiile voastre si peste toti cei pe care ii purtati in inimi si ii pomeniti, facandu-va tuturor parte de odihna cea de Sus, a sfintilor, cea care invesniceste intreaga fiinta si o desavarseste. Totodata, va adresam tuturor parintesti urari de sanatate si mantuire, de pace si bucurie, dimpreuna cu bimilenarul salut pascal: Hristos a Inviat!Al vostru catre Hristos Domnul rugator, Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului