Tradiţii şi obiceiuri Tradiţii şi obiceiuri de Paşti, în de Paşti, în

România şi FranţaRomânia şi FranţaLes traditions de Les traditions de Pâques en Pâques en

Roumanie et en Roumanie et en FranceFrance

• Pastele reprezinta una dintre Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori cele mai importante sarbatori anuale crestine, care anuale crestine, care comemoreaza evenimentul comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, Invierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu in considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa in Vinerea dupa rastignirea Sa in Vinerea Mare.Mare.

• Data sarbatoririi Pastelui are la Data sarbatoririi Pastelui are la baza două fenomene baza două fenomene astronomice: echinoctiul de astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.echinoctiul de primavara.

• Pastele crestin are o durata de Pastele crestin are o durata de 40 de zile, cuprinse intre 40 de zile, cuprinse intre sarbatoarea Invierii Domnului sarbatoarea Invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea Inaltarii Domnului, sarbatoarea Inaltarii Domnului, celebrata la 40 de zile de la celebrata la 40 de zile de la Inviere. Primele 3 din cele 40 de Inviere. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare zile pascale sunt zile de mare sarbatoare crestinasarbatoare crestina..

• Sarbatoarea Pastelui este Sarbatoarea Pastelui este precedata de o lunga perioada precedata de o lunga perioada de post. Postul Pastelui se de post. Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Romania, patimilor lui Hristos. In Romania, in Saptamana Mare se face in Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii curatenie generala in gospodarii sau locuinte. sau locuinte.

• Casele trebuie sa Casele trebuie sa straluceasca de curatenie. straluceasca de curatenie. Pana miercuri, inclusiv, sunt Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile agricole. permise muncile agricole. Dupa aceasta zi, barbatii ar Dupa aceasta zi, barbatii ar trebui doar sa-si ajute sotiile trebui doar sa-si ajute sotiile la treburile din casa. In Joia la treburile din casa. In Joia Mare, ultima zi din Postul Mare, ultima zi din Postul Pastelui cand se mai pot Pastelui cand se mai pot face slujbe dedicate face slujbe dedicate mortilor, fiecare familie duce mortilor, fiecare familie duce la biserica prescuri, colaci, la biserica prescuri, colaci, vin, miere, fructe, pentru a fi vin, miere, fructe, pentru a fi sfintite si apoi impartite de sfintite si apoi impartite de sufletul mortilor. Joia Mare sufletul mortilor. Joia Mare este si ziua in care se coc, de este si ziua in care se coc, de obicei, cozonacii si pasca.obicei, cozonacii si pasca.

• Ultima vineri din Postul Mare se numeste Ultima vineri din Postul Mare se numeste Vinerea Mare, Vinerea Neagra, Vinerea Vinerea Mare, Vinerea Neagra, Vinerea Patimilor sau Vinerea Pastilor. Este ziua in Patimilor sau Vinerea Pastilor. Este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru a mantui oamenii de pacatele lor. pentru a mantui oamenii de pacatele lor. Vinerea Mare este zi de post negru. Traditia Vinerea Mare este zi de post negru. Traditia spune ca in Vinerea Mare este interzis a se spune ca in Vinerea Mare este interzis a se coace.coace.

• Sambata Mare este ultima zi de pregatire Sambata Mare este ultima zi de pregatire pentru Pasti, cand femeile gatesc majoritatea pentru Pasti, cand femeile gatesc majoritatea felurilor de mancare si finalizeaza curatenia in felurilor de mancare si finalizeaza curatenia in casa. De obicei, in Sambata Mare se sacrifica casa. De obicei, in Sambata Mare se sacrifica mielul, din carnea caruia se pregatesc drobul, mielul, din carnea caruia se pregatesc drobul, friptura si borsul de miel.friptura si borsul de miel.

• Sambata seara, fiecare femeie Sambata seara, fiecare femeie pregateste cosul cu bucate, ce pregateste cosul cu bucate, ce urmeaza a fi dus la biserica, urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.pentru sfintire.

• In zilele de joi sau sambata ale In zilele de joi sau sambata ale Saptamanii Mari, se vopsesc Saptamanii Mari, se vopsesc ouale rosii de Pasti, ouale rosii de Pasti, simbolizand sangele varsat de simbolizand sangele varsat de Iisus pentru mantuirea Iisus pentru mantuirea oamenilor. In trecut, culorile oamenilor. In trecut, culorile folosite se obtineau din plante, folosite se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora. In coaja sau tulpina acestora. In prezent, ouale se vopsesc si in prezent, ouale se vopsesc si in alte culori (verde, albastru, alte culori (verde, albastru, galben), folosindu-se vopsele galben), folosindu-se vopsele sintetice.sintetice.

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI• Pe langa traditionalele oua rosii, cozonac, miel si Pe langa traditionalele oua rosii, cozonac, miel si

pasca, obiceiurile pascale romanesti sunt pasca, obiceiurile pascale romanesti sunt îmbogatite de traditiile regionale.îmbogatite de traditiile regionale.

• În În Banat,Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala  în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana în care spe fata cu apa proaspata de la fantana în care s--au au pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.rosii si friptura de miel.Tot în Tot în Banat,Banat, dar si în dar si în Muntenia,Muntenia, exista obiceiul ca  exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze în casa lumanarea aprinsa tinerele fete sa pastreze în casa lumanarea aprinsa în noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este în noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are norocse spune ca are noroc în viata personala si este în viata personala si este bine vazut de cei din jur.bine vazut de cei din jur.

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI

• În În Bucovina,Bucovina, în noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii  în noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri „focurilor de veghe”. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. În jurul lor, se aduna satenii puternice care ard toata noaptea. În jurul lor, se aduna satenii care povestesc întamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe care povestesc întamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a îndeparta duhurile rele. Tot în deasupra focului, pentru a îndeparta duhurile rele. Tot în Bucovina, se obisnuieste ca, în noaptea de Înviere, fetele sa Bucovina, se obisnuieste ca, în noaptea de Înviere, fetele sa mearga în clopotnita bisericii din sat si sa spele limba mearga în clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu „apa neînceputa”. Apa neînceputa presupune ca clopotului cu „apa neînceputa”. Apa neînceputa presupune ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, în zorii zilei de apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, în zorii zilei de Paste, fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si Paste, fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul.atragatoare tot anul.Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta regiune a tarii.regiune a tarii.

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI• În TransilvaniaÎn Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele , a doua zi de Paste, tinerele

fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii îmbracati în haine traditionale. Acestea, la îmbracati în haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva micirandul lor, ofera baietilor de baut si cateva micidaruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.În tara MotilorÎn tara Motilor, în noaptea de Paste, toaca de la , în noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa în cimitir, unde trebuie sa fie biserica este dusa în cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze în siguranta si este furata, sa o pastreze în siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au încercat sa masa bogata. Daca aceia care au încercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.ospatului.

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI

• În regiunea SibiuluiÎn regiunea Sibiului, , exista obiceiul ca de exista obiceiul ca de Paste sa fie împodobit un pom de dimensiuni Paste sa fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, în locul Craciun. Doar ca, de data aceasta, în locul globurilor se agata oua vopsite, golite de globurilor se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat într-o vaza si continut. Pomul poate fi asezat într-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.pastrat ca si podoaba a casei.

• În MaramuresÎn Maramures, , traditia spune ca în prima zi traditia spune ca în prima zi de Paste, e bine ca prima persoana care îti de Paste, e bine ca prima persoana care îti intra în casa sa fie un barbat. Altfel, va fi intra în casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie în casa în acel an. Dimineata discordie în casa în acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Învierea Domnului, iar gazda îi sa anunte Învierea Domnului, iar gazda îi întampina cu oua încondeiate.întampina cu oua încondeiate.

IN GERMANIA DE PASTI SE IMPODOBESTE UN COPAC CU OUA VOPSITE

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI

• În nordul Sucevei În nordul Sucevei se pregatesc diferite se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele“ simboluldulciuri speciale cum ar fi „Babele“ simbolulvietii cumpatate. Prajitura este facuta din vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna în forme speciale. „Babele” – sunt toarna în forme speciale. „Babele” – sunt duse la slujba de Înviere, alaturi de duse la slujba de Înviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.bucatele traditionale din cosul pascal.Se stie ca in traditia romaneasca populara Se stie ca in traditia romaneasca populara ouale vopsite au puteri miraculoase:ouale vopsite au puteri miraculoase:Te apara de rele, vindeca bolile si Te apara de rele, vindeca bolile si protejeaza gospodaria.protejeaza gospodaria.

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI

• O traditie de importO traditie de importDesi nu e autohton, iepurasul de Paste a Desi nu e autohton, iepurasul de Paste a fost primit cu bratele deschise de toti fost primit cu bratele deschise de toti copiii, pentru ca este aproape la fel de copiii, pentru ca este aproape la fel de generos ca Mos Craciun!generos ca Mos Craciun!

TRADIŢII DE PAŞTE LA TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNIROMÂNI• Si iepurasul de Paste are o povesteSi iepurasul de Paste are o poveste

Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele precrestine ale fertilitatii, cand era credintele precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Iepurele este un mesager perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta lui în traditia pascala a fost atestata pentru lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în prima oara în GGermania, în anul 1500. Germanii ermania, în anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800. În iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800. În aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele oua din ciocolata. În Statele Unite ale Americii, oua din ciocolata. În Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de Paste cel darnic este prezent în toate tarile de Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine.crestine.

Cum se sãrbãtoreşte Cum se sãrbãtoreşte Paştele în FranţaPaştele în Franţa

• Ca si in Romania, in Ca si in Romania, in Franta Pastele Franta Pastele reprezinta cea mai reprezinta cea mai importanta importanta sarbatoare a sarbatoare a crestinilor, fiind crestinilor, fiind sarbatorit cu foarte sarbatorit cu foarte mult fast. Magazinele mult fast. Magazinele si casele sunt frumos si casele sunt frumos decorate cu iepurasi, decorate cu iepurasi, pui, oua colorate, pui, oua colorate, pesti si clopotei din pesti si clopotei din ciocolata.ciocolata. 

PAŞTELE ÎN FRANŢAPAŞTELE ÎN FRANŢA• Potrivit unei traditii Potrivit unei traditii

incepute in secolul incepute in secolul XII, in fiecare an, XII, in fiecare an, incepand cu Joia incepand cu Joia Mare, clopotele Mare, clopotele bisericilor din orasele bisericilor din orasele si satele din Franta si satele din Franta amutesc in semn de amutesc in semn de respect pentru jertfa respect pentru jertfa lui Iisus pe lui Iisus pe cruce. Legenda spune cruce. Legenda spune ca atunci clopotele ca atunci clopotele tuturor bisericilor din tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul Franta isi iau zborul catre Roma.catre Roma.

PAŞTELE ÎN FRANŢAPAŞTELE ÎN FRANŢA• Duminica, ziua Duminica, ziua

invierii lui Iisus , invierii lui Iisus , clopotele de Pasti clopotele de Pasti revin in biserici si revin in biserici si catedrale si, in catedrale si, in drumul lor de drumul lor de reintoarcere de la reintoarcere de la Roma, lasa sa Roma, lasa sa cada din cer oua, cada din cer oua, ciocolata si alte ciocolata si alte bunatati.bunatati.

PAŞTELE ÎN FRANŢAPAŞTELE ÎN FRANŢA• In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme,

nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate, alaturi prin casa sau in gradina. Ouale decorate, alaturi de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile de iepurasi si puisori, reprezinta simbolurile specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei specifice Pastelui din Franta. Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lungul unui mic plan sa se rostogoleasca de-a lungul unui mic plan inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este inclinat. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat, la fel ca si proprietarul sau, drept declarat, la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.inchidea mormantul lui Iisus.

PAŞTELE ÎN FRANŢAPAŞTELE ÎN FRANŢA• Intrucat Pastele si invierea lui Cristos Intrucat Pastele si invierea lui Cristos

se sarbatoresc odata cu sosirea se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii, simbolurile renasterii si primaverii, simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Intrucat francezii iau in serios Pastele. Intrucat francezii iau in serios gastronomia, mancarurile lor gastronomia, mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante, dar cel mai gatit in diverse variante, dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau". numita "Gigot D'agneau". 

BibliografieBibliografie ::

• http://www.azurworld-http://www.azurworld-romania.ro/general/romania.ro/general/traditii-si-obiceiuri-de-traditii-si-obiceiuri-de-pasti-in-romania-si-pasti-in-romania-si-franta-%E2%80%93-les-franta-%E2%80%93-les-traditions-de-paques-traditions-de-paques-en-roumanie-et-en-en-roumanie-et-en-francefrance

• http://http://gatindcumira.blogspot.cgatindcumira.blogspot.com/2010/04/traditii-de-om/2010/04/traditii-de-paste-la-romani.htmlpaste-la-romani.html

• www.google.images.frwww.google.images.fr

• Material folosit in Material folosit in cadrul saptamanii cadrul saptamanii “Scoala altfel” “Scoala altfel” pentru activitatea pentru activitatea “Traditii si obiceiuri “Traditii si obiceiuri de Paste in Romania de Paste in Romania si in Franta”si in Franta”

• Prof. Stoica Iulia-Prof. Stoica Iulia-MariaMaria

• C.N. “Grigore C.N. “Grigore Ghica” Ghica”

• Dorohoi, BotosaniDorohoi, Botosani