parturitia

7/28/2019 parturitia

http://slidepdf.com/reader/full/parturitia 1/24

PARTURIŢIA EUTOCICĂ

RAPORTURI FETO-MATERNALE

Parturiţia – proces fiziologic ce marchează

sfârşitul gestaţiei, fiind rezultatul sincronizării

funcţionale a factorilor materni, fetali şi placentari



Mecanismul parturiţiei: - există 3 teorii:

1.Teoria mecanică: cervixul se deschide subpresiunea factorilor mecanici reprezentaţi de

creşterea dimensiunilor fetale

2.Teoria imunologică: fătul pe durata gestaţiei este

considerat homogrefă şi e protejat împotriva

rejectării de factorii trofoblastici. În parturiţie, aceşti

factori nu se mai secretă, fătul este recunoscut caheterogrefă/nonself şi este rejectat.



3. Teoria neuroendocrină: rolul principal în

declanşarea parturiţiei îl are sistemul neuro-

endoc r in fetal : fătul este mo toru l prop r iei sale

expulzări .

- d.p.d.v. hormonal, gestaţia este dominată de P,

iar d.p.d.v. nervos de simpatic!!!

- În apropierea parturiţiei, raporturile endocrine semodifică: scade P şi cresc E, fenomene

declanşate de sistemul neuro-endocrin fetal, ce se

maturează în apropierea parturiţiei. Astfel,

hipotalamusul fetal începe să producă ACTH-RHşi ocitocină fetală.



- ACTH-RH acţionează asupra hipofizei fătului şi determină sinteza de ACTH.

- ACTH acţionează pe corticosuprarenala fătului şi determină sinteză de cortizol. Acesta traversează placenta, fiind metabolizat în E sau catalizând sintezaunor mici cantităţi de E din P.

- Se produce astfel creşterea estrogenemiei .Estrogenii intensifică sinteza de PGF2α şi inhibă

distrugerea enzimatică acesteia – creşte PGF2 α .



Rolul PGF2α:

luteoliză la rumegătoare, suine şi canide – scade

drastic progesteronul efect de tip ocitocic-like ce determină prima

contracţie uterină şi deschiderea cervixului.

Se realizează un arc reflex: cervix deschis – cortex ce va determina secreţia şi eliberarea deocitocină.

Acţionează şi ocitocina fetală care intervine în stadiul al doilea al parturiţiei şi determină contracţiile miometrului, sensibilizat în prealabil deestrogeni!!!



Semnele prodromale

1. Modificările comportamentale tendinţa de izolare (la toate speciile), iar la suine,

carnivore,rozătoare - tendinţa de cuibărire

nelinişte (în momentul declanşării parturiţiei), ridicare şi culcare frecventă a femelei (iapă)

autoascultaţie la rumegătoarele mari

transpiraţie abundentă pe anconaţi şi flancuri laiapă cu cca 4 ore înainte de parturiţie

după declanşarea completă a contracţiilor -modificările comportamentale devin paroxistice(iapa îşi loveşte abdomenul cu picioarele,

urinează frecvent)



2. Modificări ale bazinului • imbibiţia gravidică - sub acţiunea estrogenilor şi relaxinei - „ruptura de fătare” Clinic:

• deplasarea coxalelor în raport cu coloana vertebrală • înfundarea sacrumului

• adâncirea foselor paraanale

• musculatura gluteenă devine infiltrată, mai flască

• baza cozii mai ridicată • edem perineal şi vulvar



3. Modificări ale aparatului genital

edem generalizat al căilor genitale, vizibil lanivel vulvar - sub acţiunea estrogenilor şirelaxinei

ştergerea pliurilor vulvare la R, S, C

congestie vulvară puternică la suine

lichefierea glerei cervicale la RM

lingerea frecventă a vulvei la căţea - nu sepot observa scurgerile vulvare



4. Modificări ale glandei mamare

evidente la RM din luna IV - la primigeste şi cu2-4 săptămâni înainte de fătare la multipare

hipertrofia gl. mamare, edem mamar fiziologic -rece, nedureros, simetric

secreţie de precolostru - cu o săptămână înainte

la primigeste şi cu 2-3 zile înainte la multipare

la iapă : hiperemie şi edem cu 4-6 săptămâni antepartum, precolostru se secretă cu 2 zile

antepartum – “ceruirea mameloanelor”

5. Modificări de temperatură

la iapă şi căţea cu 24-48 ore antepartum

temperatura scade cu 1-1,5°C



Forţele care participă la parturiţie:

contracţia uterină, tonusul uterin, presaabdominală

1. Contracţia uterină

este produsă şi menţinută de PGF2α, apoi deocitocină prin arcul reflex

Caracteristicile contracţiilor uterine: involuntare

peristaltice

ritmice şi progresive (apar la anumite intervalede timp care se scurtează)

La monotocice – încep la vârful cornului uterin,avansând spre cervix

La politocice – este segmentară (apare

înaintea primului produs de concepţie)



2.Tonusul uterin

menţine produsul de concepţie în poziţia câştigată în urmacontracţiei uterine

3. Presa abdominală amplifică forţa de contracţie uterină şi este dată de contracţia

diafragmei, a muşchilor spinali şi a musculaturii abdominaleventrale

acţionează prin intermediul viscerelor asupra uterului contracţia musculaturii abdominale este sincronă cu

contracţia uterină

apar şi durerile de fătare datorită compresiunii filetelor nervoase de la nivelul cavităţii abdominale şi pelvine

exercitate de viscere şi făt dacă presa abdominală şi contracţia uterină se declanşează

înaintea deschiderii cervixului – risc de ruptură uterină

este singura forţa a parturiţiei controlabilă voluntar



Stadiile parturiţiei

1. Iniţierea contracţiilor uterine şi deschiderea

cervixului este realizată de E şi PGF2α şi menţinută prin

arcul reflex cervix-hipofiză;

deschiderea cervixului are loc sub acţiunea a doi

factori:-contracţia fibrelor musculare longitudinaleuterine (cu inserţie la nivel cervical) si

-forţa de presiune exercitată de pungile fetale

asupra fătului (lichidele şi învelitorile fetale suntincompresibile şi de aceea cervixul se deschide

în punctul de minimă rezistenţă, acţionând ca opană hidraulică)



în acest stadiu se produce acomodarea fetală,

reprezentată de rotaţia produsului de

concepţie în jurul propriului ax, a.i. diametrelesale să se suprapună pe diametrele

deschiderii anterioare a bazinului.

la vacă: rotaţia se realizează cu 90 grade

la iapă: rotaţia se realizează cu 180 grade



2. Angajarea şi expulzarea fătului

angajarea: întinderea membrelor anterioare şi aşezarea capului pe ele – se formează conul fetal cu rolul de a favoriza pătrunderea produsului de

concepţie prin cervix şi de a-l dilata progresiv

în cazul prezentării posterioare, conul fetal eformat doar din membrele posterioare în extensie

durerea este maxima, eforturile de expulzare suntfrecvente în momentul trecerii prin cervix a centuriiscapulare/ pelvine



-la trecerea produsului de concepţie prin cervix,

cutele cervicale sunt şterse complet – cervix şters

(dispare limita dintre cavitatea vaginală şi uterină)



3. Eliminarea învelitorilor fetale

Se realizează pe seama a 3 mecanisme:

1. anemia: apare la nivelul învelitorilor fetale

consecutiv ruperii cordonului ombilical, astfel

încât vilozitatea corială nu mai este turgescentă

ca în timpul gestaţiei 2. involuţia uterină: după eliminarea produsului de

concepţie se reduce şi diametrul criptei uterine,

vilozitatea corială fiind scoasă din criptă

3. depolimerizarea mucopolizaharidelor (MPZ) ce

unesc vilozitatea corială cu cripta uterină



Raporturile feto-maternale

1. Aşezarea obstetricală – raportul dintre axullongitudinal fetal şi axul longitudinal matern (al

corpului uterin); există 2 aşezări:•longitudinală – singura eutocică

•transversală (oblică) cu 2 variante (ambeledistocice): orizontală si verticală

2. Prezentarea obstetricală – raportul dintre anumite

regiuni ale corpului fetal şi deschiderea anterioară a

bazinului



• în aşezarea longitudinală există 2 prezentări:anterioară (cefalică) si posterioară (pelvină) –

ambele eutocice, spre deosebire de m.u.

în aşezarea transversală există 4 prezentări (toate distocice): dorso-lombară, sterno-

abdominală, costo-abdominală stg./dr.

3. Poziţia obstetricală – raportul dintre anumitepuncte convenţionale de pe corpul fetal şi anumite puncte de pe deschiderea anterioară abazinului sau din interiorul conductului pelvin



Aşezarea longitudinală, prezentarea anterioară:

6 poziţii:

1. dorso-sacrală – eutocică

2. dorso-pubienă

3+4. dorso-iliacă dr./ stg.

5+6. dorso-suscotiloidienă dr./stg. Aşezare longitudinală, prezentare posterioară:

6 poziţii:

1. lombo-sacrală – eutocică

2. lombo-pubienă

3+4. lombo-iliacă dr./stg. 5+6

. lombo-suscotiloidienă dr./stg.



Aşezare transversală:

Varianta orizontală: poziţie cefalo-iliacă dr./stg Varianta verticală: poziţie cefalo-sacrală (câine

şezând) sau poziţie cefalo-pubienă

cele mai frecvente sunt prezentarea dorso-lombară şi sterno-abdominală cu poziţie cefalo-sacrală!!!!

nu există poziţie cefalo-suscotiloidiene dr. şi stg. pt.că în aşezarea transversală, fătul nu pătrunde în conductul pelvin!!!

AŞEZARE VARIANTA PREZENTARE POZIŢIE



AŞEZARE VARIANTA PREZENTARE POZIŢIE

LONGITUDINALĂ Anterioară/ Cefalică Dorso - Sacrală E

Dorso - Pubienă

Dorso - Iliacă Sg. / Dr .

Dorso - Suscotiloidienă Sg / Dr .

Posterioară/ Pelvină Lombo - Sacrală E

Lombo - Pubienă

Lombo - Iliacă Sg. / Dr.

Lombo - Suscotiloidienă Sg. / Dr.

TRANSVERSALĂ Orizontală Dorso-Lombară Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.

Sterno-Abd. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.

Costo-Abd. Stg. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.

Costo-Abd. Dr. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.

Verticală Dorso-Lombară Cefalo- Sacrală

Cefalo- Pubienă

Sterno-Abd. Cefalo- Sacrală

Cefalo- Pubienă

Costo-Abd. Stg. Cefalo- Sacrală

Cefalo- Pubienă

Costo-Abd. Dr. Cefalo- Sacrală Cefalo Pubienă

parturitia

Documents