parturitia patologica

8/13/2019 Parturitia patologica

1/19

CAPITOLUL I

Parturitia patologica

Parturitia sau fatarea este un process fiziologic ,care se defasoara

spontan,constituind fatarea normala sau eutocia.Uneori,femela nu poate

expulza prin propriile ei forte fatul si este necesara interventia

omului,aceasta fiind fatarea patologica sau distocia.Cauzele distociilor

sint numeroase si provin de la mama sau de la fat sip e acest criteriu se

pot clasifica in maternale si fetale .Interventia de remediere se face

dupa pregatirea prealabila a operatorului si femelei .

Pregatirea operatorului

!ec"ipamentul pantaloon si bluza de salopeta fara maneci cizme ,sort decauciuc si boneta.

!mainile se spala bine cu apa calda si sapun ,apoi se ung cu vaselina simpla

sau cu unguent cu antibiotice,sulfamide,entozon,rivanol.

Pregatire femelei

!interventiile se vor face intr!un loc spaios,bine luminat si fara curenti de aer

!se va flosi un asternut de pae,pe care se va intinde o musama sau o

foaie de cort

#


2/19

!interventia se va face mai usor pe vaca in picioare,se va face toaleta

regiunii vulvare,fesiere si a cozii cu apa si sapun ,se dezinfecteaza apoi

cu solutie antiseptica .

$.$ Interventiile obstreticale nesingeroase

%etodele nesingeroase evita,in mare masura,lezionarea organelor

genitale ale mamei si permit extragerea fatului viu. &xtragerea fatului din

caile genitale materne se face prin patru manopere obstreticale

$.Tractiunea

#.'espingerea

(.'otatia sau rostogolirea

).*ersiunea

$.Tractiunea este manopera obsteticala,prin care fatul este deplasat

catre exterior .Tractiunea corecta tebuie sa fie continua,progresiva,da fara

smucituri si fara a depasi forta a #!( oameni.&a se face cu mana,cu

frang"iute ,cirlige obstreticale si pense .

+oua din ele,lungi de $, m sint destinate membrelor,iar a treia de #,!(m

pentru cap.

+upa intrebuintare,frang"iutele se intrebuinteaza prin fierbere ,se usuca,se

ung cu vaselina si se pastreaza intr!o cutie de metal .

(


3/19

-rang"iutele scurte prezinta la un cap un oc"i fix,cu care se poate face un

lat,ce se aplica pe membre.Cu frang"iute pentru cap se face un lat

dublu,care se trece peste capul vitelului inapoia urec"ilor,se strange

usor ,apoi una din bucle se aduce peste bot,se strange usor ,apoi una din

bucle se aduce peste bot,formandu!se atfel un capastru

obstretical.Aplicarea frang"iutelor se face cu mana sau cu ,,purtatorul de

frang"iute.Aceasta este o piesa metalica,prevazuta la capete cu cate un

orificiu, prin care se poate trece fring"iuta.

Cirligele sint instrumente metalice,de diferite tipuri lungi sau

scurte,ascutite sau boante,simple sau duble. Carligele se infig in diferite

regiuni,dar cele mai des se folosesc pentru introducerea lor in orbite.Cele

mai utilizate sint cirligul dublu articulat si cirligul bont si scurt cu ti/a

lunga.

Pensele forceps sint de diferite modele si marimi si se folosesc aproape

exclusiv la carnivore.&le zdrobesc tesuturile.Pensele se vor aplica numai sub

controlul degetului operatorului.

#.'espingerea creeaza in uter spatiul necesar pentru remedierea retinerilor.

&a se face mai bine cu mana,cautind apoi sa se mentina spatiul

castigat.-iind obositoare,se recomanda sa se faca sub anestezie

epidurala.-iind obositoare,se recomanda

sa se faca sub anestezie epidulara.'espingerea se poate face si cu

respingatoarel.Acestea sint ti/e metalice,prevzute cu un maner in T si cu o

furca, pentru a se fixa pe corpul fetal.-olosirea lor se face numai sub

controlul operatorului, caci se pot produce usor accidente .

)


4/19

(.'otatia sau rostogolirea fatului pe axul longitudinal se face cu mina,

prin miscari repetate de rostogolire a fatuli in sensul dorit, in pauzele dintre

contractiile uterine.+aca membrele sint iesite la exterior, vor incrucisa si se

vor roti catre un a/utor,

simultan cu miscarile operatorului .'otatia se eecuta mai usor, daca in uter

se mai gasesc lic"ide, iar la nevoie se introduc citiva litri de apa saponata

calduta.+e asemenea se recomanda ca interventia sa se faca pe animalul in

picioare si cu trenul posterior mai ridicat.

).*ersiunea consta in sc"imbarea asezarii fatului.Aceasta se

remediaza prin efectuarea tractiunii, pe membrele care sint mai bine

anga/ate in bazin si respingerea extremitatii opuse. Interventia este foarte

obositoare si se va executa pe femela in picioare si sub anestezie

epidurala.+e cite ori este posibil, se va aduce fatul in prezentarea

posterioara, pentru a putea fi extras mai usor.

$.# Interventiile obstreticale singeroase

-etotomia sau embriotonia consta in sectionarea diferitelor regiuni ale

corpului fetal,reducindu!i volumul,cu scopul final de a!l extrage.&ste

indicata in angustia pelvina,monstri,asezarea transversala sau alte distocii

care nu se pot remedia prin metode nesangeroase.0e executa pe fatul mort .


5/19

-etotomia are sanse de reusita, daca se respecta urmatoarele conditii

!gatul uterin sa fie desc"is complet

!bazinul sa fie suficient de larg pentru a permite trecerea maini cu

instrumentele si fragmentele din corpul fetal

!cand fatul este viu,se va proceda la sacrificarea lui.

-atul poate fi omorit prin sectionarea cordonului ombilical,/ugularei si

carotitei,sau a arterei femural.-etotonia necesita pe langa instrumentarul

obisnuit din interventile nesangeroase si alte instrumente pentru sectionarea

si zdrobirea tesuturilor .Cele mai folosite sunt !embriotomul curb de

deget

!ferastraiele de sarma

!rac"ioforul

-etotonia se poate practica prin

! metoda subcutana realizeza ablatia regiunilor fetale, dupa ce acestea

au fost /upuite

!metoda transcutana foloseste embriotoamele cu ferastrau de

sarma,toate tesuturile fiind sectionate la acelai nivel.

&mbriotomia pe cap si gat se face pentru a se remedia retinerea capului,

excesului de volum al capului, sau ca etapa pregatitoare in zdrobirea

coloanei vertebrale.

0ectionarea gatului se face cu ferastraul de sarma,cant mai la baza lui.

+ecapitarea subcutana se va face,in situatile cand capul se gaseste la nivelul

desc"ideri anterioare.

1


6/19

&mbriotonia membrelor anterioare se practica in cazul retinerii membrelor

in excesul de volum fetal, subcutanat sau transcutanat.Ultima metoda se face

cu ferastrau de sarma, controlandu!se daca i ansa sirmei nu a fost prins

peretele uterin, dar s!a cuprins toata spata.

&mbriotomia membrelor postrioare se practica in excesul de volum, in

retinerea membrelor si in angustia pelvina.0e foloseste numai metoda

transcutanata cu ferastrau de sarma.

+etroncatia sau sectionarea transversala a corpului fetal se practica in

excesul de volum partial, sau in asezarea transversala.In primul caz,

detroncatia se face la exterior, iar in a doilea caz se face lin cavitatea uterina.

&visceratia consta in smulgerea viscerelor, din cavitatea toracica si

abdominala.

2isterotomia este interventia c"irurgicala de extragere a fatului prin

laparotoia si incizia uterului.2isterotomia este indicata in angustia pelvina,

"isterocel exces de volum fetal si in general, in toate cazurile , cand fatul

este viu, iar celelalte metode nu au sanse de reusita.-emelele slabite epuizate

prin interventile prelungite, intoxicate prin moartea fatului, nu pot rezista

socului operator si se va prefera fetotomia..

3


7/19


8/19

In asezarea transversala sint patru pozitii cefalo!sacrala, cefalo!iliala

stanga si dreapta si cefalo!pubiana.

La animale sint eutocice asezarea longitudinala cu cele doua prezentari

ale sale si pozitiie dorso!sacrala. Toate celelalte sint distocice.

In asezarea transversala pentru fiecare prezentare corespunde toate cele

patru pozitii.

#.# +istocii in prezentarea anterioara

In prezentarea anterioara distociile pot fi produse prin retentiile de cap, de

gat , de membre ca si de pozitiile vicioase.

+istocii produse de cap si gat.'etinerea capului si gatului este mai

frecventa la minz si miel.Aceste distocii apar cind eforturile de eliminare

sint puternice, iar gitul uterin intarzie sa se desc"ida mai ales daca se fac

tractiuni pe membre, fara sa se controleze daca este anga/at capul.

'etinerea capului si gatului pe o latura. La examenul clinic, se constata ca

membrele sint anga/ate , dar cel de partea retinerii este mai scurt , capul si

gitul sint flexate lateral.

Tratamentul.%embrele anga/ate se fixeaza cu frang"iute.Operatorul

introduce degetele in orbite si respinge capul in sus , apoi anga/eaza capul in

bazin. +aca nu se reuseste cu mana se va aplica un capastru din lant dublu.

Tractiunile facute pe bot sau prin aplicarea unui lat pe maxilarul inferior

5


9/19

complica distocia si trebuie evitate.Carligele introduse in orbite usureza

manopera.Cand nu se reuseste se va face embriotonia.

'etinerea capului pe stern.

-emela face eforturi,membrele sint anga/ate, dar expulzia fatului nu se

produce.La exploratia vaginala,se constata ca la desc"iderea anterioara a

bazinului se gaseste fruntea,ceafa sau coama fatului .Prognosticul este

favorabil la vaca si rezervat la iapa .

Tratamentul, se respinge capul in sus si inainte, apoi se anga/eaza capul

normal.In timpul anga/arii capului in bazin, se va avea gri/a de inc"iderea

botului fatului.

'etinerea capului pe spate este rar intalnita

Tratamentu, remedierea se face prin aceleasi manopere obstreticale ca

la retinerea capului pe o latura.

+istocii produse de membrele anterioare.

0e produc, de cele mai multe ori , ca o consecinta a intarzierii desc"iderii

cervixului.-atul este impins spre orificiul uterin al cervixului dar acesta nu

permite patrunderea membrelor , care ramin in cavitatea uterina.In alte

cazuri, anc"ilozele, retractiile musculare sau lipsa miscarilor de acomodare

ale fatului sint cauzele principale ale retinerilor membrelor.

$6


10/19


11/19

$$

+aca metodele neinsangeroase nu dau rezultate, se face embriotonia ,sau

operatia de cezariana .

Incrucisarea membrelor pe ceafa este mai frecventa la iapa, capra si vaca.

0imptome. +urerea este intensa si eforturile puternice de expulzare fac

ca botul sa apara intre buzele vulvei. La exploratia vaginala se gasesc

membrele incrucisate, indreptate spre peretele superior al vaginului si

perineu.

Tratamentul. In rand se va calma femela prin anestezie epidurala sau

generala. Pana la instalarea anesteziei , femela va fi plimbata pentru a se

reduce eforturile de expulzare. 0e fixeaza membrele cu frang"iute, de care

doua a/utoare trag in sens opus incrucisarii, in timp ce operatorul respinge

capul fatului in /os, in fata pragului pubian.

#.( +istocii in prezentarea posterioara

Prezentarea /aretelui este cea mai frecventa distocie ce se produce la unul

sau ambele membre posterioare.-lexarea /aretelui atrage dupa sine flexarea

tuturor articulatiilor membrului posterior.

0imptome. In cazul prezentarii unui singur /aret, membrul opus apare

intre buzele vulvei. +aca distocia intereseaza ambele membre, cu toate

eforturile femelei, la exterior nu apare nimic. La examenul vaginal, se

intalneste /aretul retinut cu ongloanele agatate la marginea anterioara a

pubisului.


12/19

$#

Tratamentul . ' ezolvarea distociei este asemanatoare cu cea descrisa la

prezentarea genunc"iului. &mbriotonia sau "isterotomia, cand fatul este viu,

se recomanda numai daca metoda nesingeroasa nu a rezultat.

Prezentarea fesei. &ste caracterizata prin flexarea articulatiei

coxofemurale, membrul posterior fiind intins linga corpul fatului.

0imptome. 0e constata ca unul sau ambele membre nu apar la exterior,

desi femela face eforturi de fatare.

La explorarea vaginala in fata bazinului se gaseste punctul membrului

retinut. Tratamentul consta in eptarea membrului retinut, folosindu!se

manoperele aplicate la distocia prin prezentarea spetei. Cand fatul este mort,

se va face embriotomia de in/umatatire a bazinului.

Intinderea incompleta a membrelor. Consta in flexarea partiala a tuturor

articulatilor, membrul scurtat. 0e produce cand fatul este mort, sau cand

reactivitatea si viabilitatea sant reduse. +istoci se mai poate produce in

timpul extractiei fatului, daca se executa tractiuni puternice pe cap iar

membrele raman in urma.

0imptome. %embrele apar intre labiile vulvei dar ongloanele sint la

aceleasi nivel cu botul. &xploratia vaginala atenta evidentiaza flexarea

redusa a articulatiilor si prezenta pe membre si se executa tractiuna

alternative. La nevoie se introduce mana sub cot sau /aret si se respinge in

sus pentru a desc"ide articulatia.


13/19

$(

#.) +istocii prin pozitii

+intre pozitiile fiecarei prezentari, numai cate una este eutocica,celelalte

fiind distocice . Pozitiile eutocice sint pozitia dorso!sacrala in prezentarea

anterioara si poziti lombo!sacrala in prezentarea posterioara. Cuaza acestor

distocii este incapacitatea fatului de a se acomoda, determinata de

contractiile prea slabe sau prea puternice ale uterulu, moartea fatului,

excesul de volum etc.

0imptome. La inspectie se observa ca membrele au copitele cu fata

palmara sau in /os. In prezentarea posterioara, copitele au fata plantara in /os

sau lateral.

Tratament. 0e efectueaza rotatia dupa te"nica descrisa la manoperele

obstreticale. 'otatiile se executa mai usor daca fatul si caile genitale sint

bine lubrefiate.

#. +istocii prin asezarea transversala

0in cele mai grave si mai greu de remediat, dar se intainesc rar.

&tiologie intarzierea acomodarii fatului si a desc"iderii cervixului, unele

monstruozitai.

0imptome. In prezentarea sterno!abdominala, toate membrele aint

adunate in vagin. In celelalte prezentari pungile fetale se anga/eaza si se

sparg dar fatul ramane in fata desc"iderii anterioare.La exploratia vaginala,

se gaseste regiunea corpului fetal caracteristica fiecarei prezentari. Cervixul

este incomplet desc"is, iar lic"idele perifetale scurse.


14/19

$)

Tratamentul. ' emedierea distociilor prin asezarea transversala se face prin

versiune, sub anestezie epiturala 7)! ml procaina $!#89 si dupa

introducerea unei cantitati mari de lic"ide lubrefiante 7!$6 L de apa

saponata,embriosol $68 etc9 +e cate ori va fi posibil, se va prefera

versiunea posterioara, caci interventia se face mai usor cand se lucreaza

numai cu doua membre, in timpu ce la veriunea anterioara se adauga capul.

+aca insa extremitatea anterioara a fatului este mai aproape de desc"iderea

bazinului, se va face versiunea anterioara.

#.1 +istocii prin exces de volum

+ezvoltarea exagerata a corpului fetal, incat diametrele lui transversale

depasesc diametrele desc"iderii anterioare a bazinului, constituie excesul de

volum sau partial.

&tiologie. &xcesul de volum poate sa fie un caracter de rasa, sau

individual, care se transmite dominant la descendenti. Apare frecvent in

urma impreunarii unor masculi robusti, de talie mare, cu femele debile, de

talie mica, sau prin alimentatia in exces, in timpul celei de!a doua /umatati a

gestatiei.

0imptome. -atul este anga/at normal si femela face eforturi dar fatarea este

oprita. La examenul vaginal se constata ca dimensiunile capului sint mai

mari decat dimensiunile desc"iderii anterioare.

Tratament. +istocia se rezolva numai prin fetotomie, daca fatul este mort

sau fara valoare economica si cezariana, daca fatul este viu.


15/19

$

#.3 +istocii prin anomalii

2idrocefa:ia este acumularea exagerata de lic"id cefalora"idian in cutia

craniana, care se mareste mult in volum. La palpatie, craniul este moale si

uneori c"iar fluctuant. Anomalia este mai frecventa la manz si vitel. -atarea

este blocata de cap.

Tratamentul. 0e evacueaza cutia craniana, in zona cea mai accesibila, cu

un trocar, embrioton de deget sau bisturiu. +upa ce se scurge lic"idul

acumulat, craniul se reduce la volum si fatarea se produce spontan.

Anazarea fetala. In aceasta anomalie tesutul con/unctivala al fatului, mai

ales subcutanat este infiltrat cu serozitati.

0imptome. -atul este marit in volum, cu proeminente osoase sterse, iar

capul si membrele par infundate in corp. La palpatie, fatul este moale ca o

perna.

Tratamentul. 0e practica incizii longitudinale ale pielii si tesutului

con/unctival, cu embriotonul de deget, pentru ca lic"idul de infiltratie sa se

scurga si fatul sa se scurga si fatul sa poata fi extras.

Ascita fetala se manifesta prin acumularea de lic"id in cavitatea

abdominala, in urma tulburarilor circulatorii. Uneori se produce si

"idrotorax.

0imptome. -atul, adesea slab dezvoltat, corect anga/at, nu poate depasi

desc"iderea anterioara a bazinului. 0e poate spune ca tocami lipsa de semne

clinice este simptomul ce mai important. Palparea cu foarte mare atentie a

cavitatii abdominale, prin usoare balotari, percepe senzatia de val, data de

lic"id ascistic.


16/19

$1

Tratamentul. Cu embritonul de deget se face o incizie a cavitatii

abdominale, pentru a lasa sa se scurga lic"idul ascitic. &xtragerea fatului,

mai ales ca acesta este slab dezvoltat, se face cu usurinta.

&mfizemul fetal este o complicatie frecventa si grava a distociilor. -tul

mort se infecteaza cu microbi anaerobi, cu dega/are de gaze, care patrund in

tesuturile moi.

0imptome. -atul este destins, cu gazele acumulate sub piele si crapand la

palpatie. Parul si ongloanele cad usor, +in uter se scurge o serozitate rosie!

bruna murdara, cu miros puternic de putrefactie.

Tratamentul consta in practicarea mai multor incizii longitudinale, pentru

ca gazele sa se elimine si fatul sa!si micsoreze volumul. -etotomia si

"isterotomia pot rezolva situatia. Operatorul va lua masuri de protectie

aprope contra infectiei si de sustinere si dezontoxicare a femelei.

#.4 +istocii prin monstruozitati

In practica obstreticala au importanta numai anomaliile si monstruozitatile

care provoaca distocii. %onstrii se grupeaza in simpli sau unitari si compusi

sau dubli. +intrae monstrii simpli cel mai frecvent se intilneste sc"istosoma

reflexum.

0c"istozoma reflexum este o monstruozitate unitara caracterizata prin

inc"iderea incompleta a cavitatii abdominale si toracice.


17/19

$3

*iscerele plutesc in cavitatea amniotica. Coloana vertebrala este

incurbata si aproape toate articulatiile sint anc"ilozate.

0imptome. La exploratia vaginala se gseste viscerele, mai ales intestinele,

care pot a/unge in vagin, sau la exterior.

%onstriicompusi rezulta din unirea a doi fetusi. +upa regiunea in care

s!a facut sudura pot fi ! cefalopagi

!toracopagi

! cefalo!toracicopagi

! omfalopagi

! isc"iopagi

! iliopagi.

%onstrii dubli mai putin individualizati sint monstii cu un singur tren

anterior si doua trenuri posterioare.

0izomienii cu doua trenuri anterioare si un singur tren posterioar.

Anomaliile monstruoase ale membrelor pot produce si ele distocii, astfel

este polipodia, care consta in existenta unor membre suplimentare, ce se pot

anga/a in conductul pelvin.

Opusul acestei anomalii este apodia in care membrele sint reduse la niste

rudimente, care se pot agata la desc"iderea anterioara.

Tratamentul obstretical al monstruozitatior si anomaliilor se rezuma la

extragerea prin fetotomie si mai rar prin cezariana. Apodianul se remediaza

prin metode neinsangeroase.


18/19

$4

BIBLIOGRAFE

- A'T2U', ;.2.< =OA>&0, +.&.< P&A'0O=, 2. 7$55$9.'eproducci?n @ Obstetricia en *eterinaria. 1 &d. &ditorialInteramericana %c ;raB ! 2ill, %adrid.- &=&0C2, -. 7$519. Tratado de obstetricia @ ginecologDa

veterinaria. &d. Labor 0.A., arcelona.

- +&'I*AUE, F. -isiopatologDa de la ;estaci?n @Obstetricia *eterinaria. &ditorial Acribia. Garagoza. $54).- ;'U=&'T, &.< CO*&, 0.< 0TOPI;LIA, A. 7$53$9. ;uDa de

obstetricia veterinaria. &d. Universitaria de uenos Aires.- ;'U=&'T, &.< &&'T, F. 7$5569. Obstetricia del ovino. &ditorial

2emisferio 0ur 0.A., uenos Aires.- 'O&'T0, 0.F. 7$5419. *eterinar@ obstetrics and genital

diseases. T"eriogenolog@ $4()(!(4.- 0O''IA0, C.&. 7$5559. 'eproducci?n en los animales peHueos. &d.IntermJdica.


19/19

$5

parturitia patologica

Documents