partea i apa

I

Contract nr. 431/09.10.2009

PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE

ALIMENTARI CU APA SI CANALIZARE A LOCALITATILOR.

PARTEA I-A: SISTEME DE ALIMENTARE CU APA A

LOCALITATILOR - NORMATIV

Beneficiar: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

Executanti: Institutul de Cercetari pentru Echipamente si

Tehnologii in Constructii ICECON S.A.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

II

PROIECTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTĂRI CU APĂ

1. Date generale 1

1.1 Elemente componente si rolul acestora 1

1.2 Criterii de alegere a schemei 2

1.2.1 Sursa de apă 2

1.2.2 Relieful si natura terenului 3

1.2.3 Calitatea apei sursei 3

1.2.4 Mărimea debitului (cantitătile de apă furnizate – vehiculate de schemă) 3

1.2.5 Conditii tehnico-economice 3

1.3 Criterii de alegere schemă sistem de alimentare cu apă 3

1.4 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apă 5

1.5 Calitatea apei sursei 8

1.5.1 Surse subterane 8

1.5.2 Surse de suprafată 9

1.6 Analiza evolutiei sistemelor de alimentare cu apă 12

2. Captarea apei 14

2.1 Captarea apei din sursă subterană 14

2.1.1 Tipuri de captări si domeniul de aplicare 14

2.1.2 Studiile necesare pentru elaborarea proiectului captării 18

2.1.2.1 Studiul hidrogeologic 18

2.1.2.2 Studiul topografic 22

2.1.2.3 Studiul hidrochimic 22

2.1.3 Proiectarea captărilor cu puturi (foraje) 24

2.1.3.1 Debitul de calcul al captării 24

2.1.3.2 Debitul maxim al unui put (foraj) 24

2.1.3.3 Numărul de puturi (foraje) 26

2.1.3.4 Lungimea frontului de captare, distanta între puturi 26

2.1.3.5 Determinarea influentei între puturi 27

2.1.3.6 Protectia sanitară a captărilor din apă subterană 28

2.1.3.7 Sistemul de colectare a apei din puturi 30

2.1.3.8 Alte prevederi 33

2.1.4 Proiectare captări cu dren 34

III

2.1.4.1 Aplicare 34

2.1.4.2 Studii necesare 34

2.1.4.3 Stabilirea elementelor drenului 34

2.1.4.4 Stabilirea sectiunilor drenului 35

2.1.4.5 Filtrul invers 36

2.1.4.6 Evitarea infiltratiilor în dren de la suprafată prin zona de umplutură … 36

2.1.4.7 Elemente constructive 36

2.1.4.8 Zona de protectie sanitară 37

2.1.5 Captarea izvoarelor 40

2.1.5.1 Studii necesare pentru captarea izvoarelor 40

2.1.5.2 Conditionări privind captarea izvoarelor 41

2.1.5.3 Constructia captărilor din izvoare 41

2.1.6 Tipuri de captări speciale din apă subterană 43

2.1.6.1 Captări din strate acvifere cu apă infiltrată prin mal 43

2.1.6.2 Îmbogătirea stratelor de apă subterană 43

2.2 Captarea apei din surse de suprafată 45

2.2.1 Tipuri de captări si domeniul de aplicare 45

2.2.1.1 Clasificare: tipuri de captări 45

2.2.1.2 Alegerea amplasamentului captării. Criterii 45

2.2.1.3 Alegerea tipului de captare. Criterii 46

2.2.2 Studii necesare pentru elaborarea proiectului captării 50

2.2.2.1 Studiul topografic 50

2.2.2.2 Studiul geomorfologic 51

2.2.2.3 Studiul geologic si geotehnic 51

2.2.2.4 Studiul climatologic si meteorologic 51

2.2.2.5 Studiul hidrologic 52

2.2.2.6 Studiul hidrochimic si de tratabilitate 52

2.2.2.7 Studiul de impact si studiul de sigurantă 53

2.2.3 Solutii tehnice pentru captări din râuri 54

2.2.3.1 Captări în albie: crib si statie de pompare în mal 54

2.2.3.2 Captare în mal cu statie de pompare încorporată 58

2.2.3.3 Captări plutitoare 62

IV

2.2.3.4 Captări din lacuri 64

2.2.3.4.1 Priza în aval de baraj 64

2.2.3.4.2 Prize în corpul barajului 64

2.2.3.4.3 Captări în lac 66

2.2.3.5 Captare cu baraj de derivatie 66

2.2.3.6 Captare pe creastă baraj 69

2.2.3.7 Captări în condi�ii special (dren în mal, si/sau sub albie) 70

3. Statii de tratare a apei 71

3.1 Obiectul statiei de tratare 71

3.2 Criterii de alegere a filierei tehnologice a statiei de tratare 73

3.2.1 Studii hidrochimice si de tratabilitate pentru apa sursei 74

3.2.1.1 Compusi chimici cu efecte asupra sănătătii umane 74

3.2.1.2 Continutul studiilor de tratabilitate 78

3.2.1.3 Caracteristicile principale ale reactivilor utilizati în tratarea apei 79

3.2.1.4 Determinarea dozelor de reactivi de coagulare utilizati în tratarea apei 83

3.2.1.4.1 Metodologia de efectuare a testelor de coagulare – floculare de laborator 83

3.2.1.4.2 Determinarea dozelor necesare de acid sulfuric, respectiv acid clorhidric 86

3.2.1.4.3 Determinarea caracterului coroziv al apei si a dozelor de reactivi pentru echilibrarea pH-ului 87

3.2.1.4.4 Determinarea dozelor de reactivi pentru corectia pH-ului 90

3.2.1.4.5 Determinarea dozelor de reactivi de oxidare 90

3.2.2 Calitatea apei cerută de utilizatori 93

3.2.3 Siguranta proceselor de tratare 93

3.2.3.1 Conformarea proceselor existente la schimbările de norme sau de calitate a sursei 94

3.2.3.2 Fiabilitatea proceselor de tratare 94

3.2.3.3 Capacitatea tehnică a operatorului 94

3.2.4 Impactul asupra mediului înconjurător 94

3.3 Clasificarea statiilor de tratare 95

3.4 Scheme tehnologice statii de tratare particularizate pe tipuri de sursă 97

3.4.1 Statii de tratare pentru surse subterane 97

3.4.1.1 Schema S1 – sursă subterană usor tratabilă 97

3.4.1.2 Schema S2 – sursă subterană cu tratabilitate normală 98

V

3.4.1.3 Schema S3 – sursă subterană greu tratabilă 100

3.4.2 Sta�ii de tratare cu surse de suprafată tip lac 103

3.4.2.1 Schema L1 – sursă tip lac usor tratabilă 103

3.4.2.2 Schema L2 – sursă tip lac cu tratabilitate normală 106

3.4.2.3 Schema L3 – sursă tip lac greu tratabilă 109

3.4.3 Statii de tratare cu surse de suprafată tip râu 112

3.4.3.1 Schema R1 – sursă tip râu usor tratabilă 112

3.4.3.2 Schema R2 – sursă tip râu cu tratabilitate normală 115

3.4.3.3 Schema R3 – sursă tip râu greu tratabilă 118

3.5 Proiectarea proceselor din statiile de tratare 121

3.5.1 Deznisipare si predecantare 121

3.5.1.1 Deznisipatoare orizontale 121

3.5.1.2 Predecantoare. Decantoare statice 126

3.5.1.2.1 Domeniul de aplicare 126

3.5.1.2.2 Proiectarea decantoarelor statice 126

3.5.1.2.3 Stabilirea mărimii hidraulice “in situ” 126

3.5.1.3 Predecantoare orizontale longitudinale 127

3.5.1.4 Predecantoare orizontal radiale 130

3.5.1.5 Predecantoare verticale 131

3.5.2 Pre – oxidare, oxidare, post – oxidare 133

3.5.2.1 Pre – oxidarea 133

3.5.2.1.1 Ozonul (O3) 134

3.5.2.1.2 Dioxidul de clor (ClO2) 135

3.5.2.2 Post – oxidarea 136

3.5.3 Coagulare – floculare 137

3.5.4 Limpezirea apei prin decantare 140

3.5.4.1 Proiectarea tehnologică a decantoarelor lamelare 140

3.5.4.1.1 Dimensionarea decantoarelor lamelare 141

3.5.4.1.2 Prevederi constructive pentru constructiile de coagulare – floculare si decantare 144

3.5.4.2 Alte tipuri de tehnologii de limpezire a apei prin decantare 145

3.5.4.2.1 Decantoare cu pulsatie 145

3.5.4.2.2 Decantoare cu recirculare nămol 146

VI

3.5.4.2.3 Decantoare cu floculare asistată si recirculare nămol 147

3.5.5 Limpezirea apei prin procedeul de flotatie 148

3.5.6 Filtre rapide de nisip 151

3.5.6.1 Elemente componente 151

3.5.6.2 Caracteristici principale ale statiei de filtre 151

3.5.6.3 Metode de filtrare 152

3.5.6.4 Schema generală a unui filtru rapid 152

3.5.6.5 Materialul filtrant 159

3.5.6.6 Rezervor de apă de spălare 160

3.5.6.7 Statia de pompare apă de spălare, statia de suflante 161

3.5.6.8 Conducerea procesului de filtrare 162

3.5.7 Filtre rapide sub presiune 163


3.5.7.2 Proiectare filtre rapide sub presiune 164

3.5.8 Filtre lente 166


3.5.8.2 Proiectarea filtrelor lente 167

3.5.8.3 Conditionări ale filtrelor lente 168

3.5.9 Limpezirea apei prin filtrare pe membrane 169

3.5.9.1 Aplicarea si proiectarea instalatiilor cu membranele UF în statiile de tratare pentru productia apei potabile

171

3.5.9.2 Schema tehnologică pentru sistemel UF 171

3.5.9.3 Conditionări privind tehnologia limpezirii apei prin filtrare pe membrane UF 172

3.5.10 Procese de adsorbtie prin utilizarea cărbunelui activ 173

3.5.10.1 Aplicare 173

3.5.10.2 Proiectare sisteme de adsorbtie cărbune activ 173

3.5.10.3 Sisteme cu CAG (cărbune activ granular) 174

3.5.11 Statii de reactivi 176

3.5.11.1 Statii de reactivi cu stocare si dozare uscată 176

3.5.11.1.1 Dimensionare depozit reactiv uscat 177

3.5.11.1.2 Dimensionare dozator uscat si transportor 178

3.5.11.1.3 Dimensionare bazine de preparare si dozare 179

3.5.11.1.4 Pompe dozare 180

VII

3.5.11.2 Statii de reactivi cu stocare si dozare lichidă 181

3.5.11.2.1 Dimensionare recipient de stocare reactiv 181

3.5.11.2.2 Dimensionarre bazine de preparare si dozare 182

3.5.11.2.3 Pompe dozatoare 182

3.5.11.3 Prepararea si dozarea polimerului 183

3.5.11.3.1 Considerente de proiectare 183

3.5.11.3.2 Depozitarea stocului de polimer 183

3.5.11.3.3 Bazine de preparare si dozare 184


3.5.11.4 Prepararea si dozarea cărbunelui activ pudră CAP) 186


3.5.11.4.2 Depozitul de cărbune active pudră 186

3.5.11.4.3 Alimentare si tranport 187

3.5.11.4.4 Bazin de preparare si dozare 187


3.5.11.5 Prepararea si dozarea apei de var 188


3.5.11.5.2 Siloz pentru var pulbere 188

3.5.11.5.3 Alimentare si transport 189

3.5.11.5.4 Bazin preparare-dozare 189


3.5.11.6 Elemente generale privind realizarea statiei de reactivi 190

3.5.12 Statii de clor 192

3.5.12.1 Doze de clor 193

3.5.13 Recuperarea apelor tehnologice din statia de tratare 197

3.5.13.1 Bazine-decantor 197

3.5.13.2 Nămolul retinut în bazinele-decantor 198

4. Rezervoare 199

4.1 Rolul rezervoarelor în sistemul de alimentare cu apă 199

4.1.1 Clasificarea rezervoarelor 199

4.1.2 Amplasarea rezervoarelor 200

4.2 Proiectarea constructiilor de înmagazinare a apei 203

VIII

4.2.1 Capacitatea rezervoarelor 203

4.2.1.1 Volumul de compensare (Vcomp) 203

4.2.1.2 Volumul de avariei (Vav) 205

4.2.1.3 Rezerva intangibilă de incendiu (Vi) 206

4.2.2 Configuratia plană a rezervoarelor pe sol 207

4.2.3 Elementele constructive si tehnologice pentru siguranta rezervoarelor 208

4.2.3.1 Izolarea rezervoarelor 208

4.2.3.2 Instalatia hidraulică a rezervoarelor 209

4.2.3.3 Instalatia de iluminat si semnalizare 212

4.2.3.4 Instalatii de ventilatie 212

4.2.3.5 Etanseitatea rezervoarelor 212

4.2.3.6 Verificarea etanseitătii rezervoarelor 212

4.3 Dezinfectarea rezervoarelor de apă potabilă 213

4.4 Castele de apă 214

4.4.1 Rolul castelelor de apă în sistemul de alimentare cu apă 214

4.4.2 Elementele constructive si tehnologice ale castelelor de apă 214

4.4.3 Izolarea castelelor de apă 215

4.4.4 Instalatia hidraulică a castelelor de apă 215

4.4.5 Instalatiile de iluminat si semnalizare 216

4.4.6 Complex rezervor subteran – castel de apă 216

5. Retele de distributie 218

5.1 Tipuri de retele 218

5.1.1 Clasificare după configuratia în plan a conductelor 218

5.1.2 Clasificare după schema tehnologică de alimentare a retelei 218

5.1.3 Clasificare după presiunea asigurată în retea în timpul incendiului 218

5.1.4 Clasificare după valoarea presiunii 219

5.2 Proiectarea retelelor de distributie 220

5.2.1 Forma retelei 220

5.2.2 Debite de dimensionare a retelei 221

5.2.3 Calculul hidraulic al conductelor retelei 223

5.2.4 Asigurarea presiunii în retea 225

5.2.4.1 Reteaua de joasă presiune 225

IX

5.3 Dimensionarea retelelor de distributie 227

5.3.1 Dimensionarea retelei ramificate 227

5.3.1.1 Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane 228

5.3.1.2 Verificarea retelei ramificate 230

5.3.2 Dimensionarea retelei inelare 230

5.3.2.1 Elemente generale 230

5.3.2.2 Elemente privind elaborarea unui model numeric de calcul pentru retelele de distributie inelare

231

5.3.2.3 Proiectarea retelei de distributie inelare pentru siguranta în exploatare 233

5.3.2.4 Verificarea retelei inelare 234

5.4 Constructii anexe în reteaua de distributie 236

5.4.1 Cămine de vane 236

5.4.2 Cămine cu armături de golire 236

5.4.3 Cămine de ventil de aerisire – dezaerisire 236

5.4.4 Compensatori de montaj, de distilare, de tasare 236

5.4.5 Hidranti de incendiu 237

5.5 Balanta cantitătilor de apă în retelele de distributie 239

5.5.1 Balanta de apă si determinarea apei care nu aduce venit (NRW – Non –Reveneu Water)

239

5.5.2 Indicatori de performantă 239

6. Aductiuni 242

6.1 Aductiuni. Clasificare 242

6.1.1 Aductiuni gravitationale sub presiune 242

6.1.2 Aductiuni gravitationale functionând cu nivel liber 242

6.1.3 Aductiuni cu functionare prin pompare 243

6.1.4 Criterii generale de alegere a schemei hidraulice pentru aductiuni 244

6.2 Studiile necesare pentru elaborarea proiectului aductiunii 245

6.2.1 Studii topografice 245

6.2.2 Studii geologice si geotehnice 245

6.2.3 Studii hidrochimice 246

6.3 Proiectarea aductiunilor 247

6.3.1 Stabilirea traseului aductiunii 247

6.3.2 Dimensionarea sectiunii aductiunii 250

X

6.3.2.1 Calculul hidraulic al aductiunii 250

6.3.2.1.1 Calculul hidraulic al aductiunii gravitationale sub presiune 250

6.3.2.1.2 Calculul hidraulic al aductiunii gravitationale cu nivel liber 254

6.3.2.1.3 Calculul hidraulic al aductiunii functionând prin pompare 256

6.3.3 Siguranta operării aductiunii 259

6.3.3.1 Aductiuni din 2 fire legate cu bretele 259

6.3.3.2 Volum de apă de rezervă (rezervă de avarie) 260

6.3.3.3 Comparatia solutiilor 260

6.3.4 Materiale pentru realizarea aductiunii 261

6.3.5 Constructii anexe pe aductiune 263

6.3.5.1 Cămine 263

6.3.5.1.1 Cămine de vană de linie 263

6.3.5.1.2 Cămine de golire 263

6.3.5.1.3 Cămine de ventil 264

6.3.5.2 Traversările cursurilor de apă si căilor de comunicatie 265

6.3.5.2.1 Traversarea cursurilor de apă 265

6.3.5.2.2 Traversarea căilor de comunicatie 266

6.3.5.2.3 Traversări aeriene de văi (râuri) 267

6.3.5.3 Proba de presiune a conductelor 267

6.3.5.4 Masive de ancoraj 270

6.3.5.5 Măsuri de protectie sanitară 272

7. Statii de pompare 273

7.1 Elemente generale 273

7.2 Alcătuirea statiilor de pompare 273

7.3 Parametri caracteristici în functionarea statiilor de pompare 274

7.4 Selectarea pompelor 277

7.4.1 Elemente generale 277

7.4.2 Echipare puturi 278

7.4.3 Pompe air-lift (Mamut) pentru deznisiparea puturilor 279

7.4.4 Statii de pompare pentru captări din surse de suprafată 280

7.4.5 Statii de pompare pentru aductiuni 281

7.4.6 Statii de pompare pentru retele de distributie apă potabilă 282

XI

7.5 Instalatii hidraulice la statiile de pompare 284

7.5.1 Date generale 284

7.5.2 Conducta de aspiratie 284

7.5.3 Conducta de refulare 285

7.6 Determinarea punctului de functionare al statiilor de pompare 286

7.7 Determinarea cotei axului pompei 287

7.8 Reabilitarea statiilor de pompare 288

7.9 Instalatii de automatizare si monitorizare 288

EXECUTAREA, EXPLOATAREA SI MONITORIZAREA SISTEMELOR 290 DE ALIMENTĂRI CU APĂ 1. Proiectul tehnologic 290 2. Executarea sistemelor de alimentări cu apă 291

2.1. Executarea captărilor cu puturi 291 2.2. Executarea captărilor cu drenuri 291 2.3. Executarea captărilor din izvoare 291 2.4. Executarea captărilor din surse de suprafată 292 2.5. Executarea captarilor din aductiuni 292 2.6. Executarea statiilor de pompare 294 2.7. Executarea rezervoarelor de înmagazinare a apei 295 2.8. Executarea retelei de distributie 296 2.9. Executarea statiei de tratare 297

3. Exploatarea sistemelor de alimentări cu apă 299

3.1. Regulamentul de exploatare 299 3.2. Baza legală a regulamentului de exploatare 299 3.3. Regulamentul de exploatare specific 299 3.4. Planul de mentenantă si procedurile de interventie (planificate si de urgentă) 299 3.5. Interventiile în sistemul de alimentare cu apă 299 3.6. Înregistrarea documentelor 299 3.7. Exploatarea captărilor cu puturi 300 3.8. Exploatarea captărilor cu drenuri 300 3.9. Exploatarea captărilor din izvoare 301 3.10. Exploatarea captărilor din surse de suprafată 301 3.11. Exploatarea aductiunilor 301 3.12. Exploatarea statiilor de pompare 302 3.13. Exploatarea rezervoarelor de înmagazinare a apei 304 3.14. Exploatarea retelei de distributie 305 3.15. Exploatarea statiei de tratare 305

XII

4. Măsuri de protecŃia muncii şi a sănătăŃii populaŃiei 308 4.1. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii la executarea, 308 exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentare cu apă 4.2. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii pentru staŃiile de pompare 308 4.3. ProtecŃia sanitară 309

5. Măsuri de protecŃie contra incendiului 309

Bibliografie 311

290

EXECUTAREA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTĂRI CU APĂ 1. Proiectul tehnologic 1.1. Se recomandă ca lucrările de construcŃii a tuturor obiectelor din componenta sistemelor de alimentare cu apă să se desfăşoare pe baza unui proiect tehnologic în vederea asigurării executării lor, în conformitate cu proiectul lucrărilor, în condiŃii de siguranŃă şi calitate. 1.2. Proiectul tehnologic are ca obiect întocmirea unei documentaŃii tehnico-economice şi tehnologice de executare a sistemelor de alimentare cu apă prin care se rezolvă, în principal, următoarele probleme: - analizarea procesului tehnologic şi stabilirea de variante de mecanizare;

- selectarea variantei de executare a sistemelor de alimentare cu apă pe baza indicatorilor tehnico-economici şi indicarea variantelor de rezervă;

- alegerea/proiectarea dispozitivelor auxiliare folosite; - elaborarea planurilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor şi a fişelor tehnologice pe activităŃi simple şi pe procese complexe; - programarea executării mecanizate a lucrărilor de construcŃii sub aspectul necesarului de resurse şi a eşalonării tehnologice a acestora, precum şi optimizarea programului în vederea încadrării în indicatorii tehnico-economici a lucrărilor; - elaborarea prevederilor referitoare la siguranŃa lucrărilor, protecŃia muncii şi a mediului.

1.3. În cadrul proiectului tehnologic se vor avea în vedere toate lucrările de construcŃii-montaj care constituie continutul proiectelor în faza detalii de executare (DDE) pe obiectele componente ale sistemelor de alimentare cu apă. 1.4. Proiectul tehnologic va Ńine cont şi de alte aspecte prevăzute în celelalte faze de proiectare anterioare fazei DDE: studiu geotehnic, proiect tehnic şi caiete de sarcini pentru executarea lucrărilor. 1.5. Proiectul tehnologic se întocmeşte de către constructor în funcŃie de dotarea tehnică a acestuia şi forŃa de muncă necesară. Se au în vedere următoarele aspecte: facilitatea executării lucrării, încadrarea în costurile programate; respectarea termenului de executare programat, respectarea normelor AQ impuse. Personalul tehnic de specialitate, care participă la elaborarea proiectului tehnologic, trebuie să fie atestat în acest sens de către asociaŃiile profesionale de profil. 1.6. Continutul cadru al unui proiect tehnologic cuprinde piese scrise şi piese desenate.

1.6.1. Piesele scrise din cadrul proiectului tehnologic conŃin: - analiza (descrierea) procesului tehnologic, stabilirea listei de activităŃi şi a

caracteristicilor acestora; - stabilirea variantei tehnologice aplicate; - selectarea pe baza criteriilor tehnico-economice a echipamentelor tehnologice în

condiŃii de eficienŃă şi siguranŃă a lucrărilor; - liste cu necesarul de resurse (echipamente tehnologice, personal, materiale,

componente de construcŃii şi resurse energetice); - caietul de sarcini tehnologic, şi fişele tehnologice de ansamblu şi cele analitice; - planul de control al calităŃii lucrărilor şi elementele justificative aferente; - norme de securitate, protecŃie şi sănătate în muncă; - norme PSI; - prevederi referitoare la protecŃia mediului înconjurător şi evacuarea deşeurilor

rezultate în activităŃile de construcŃii şi reabilitări ; - alte măsuri considerate necesare pentru condiŃii speciale de desfăşurare a lucrărilor.

1.6.2. Piesele desenate din cadrul proiectului tehnologic conŃin: - planul de amplasament şi al organizării de şantier; - secŃiunile principale şi detaliile de executare pentru structuri (profilele transversale şi

longitudinale) preluate din documentaŃia tehnică de executare;

291

- planurile tehnologice de executare a lucrărilor; - diagramele (graficele) de folosire a resurselor (diagramele cu bare pentru necesarul de

echipamente tehnologice, histograma de personal, histograma pentru materiale şi resurse energetice);

- diagramele (graficele) de programare a lucrărilor (diagrame cu bare orizontale de programare a executării, analiza de reŃea prin metoda drumului critic);

1.6.3. Caietul de sarcini, tehnologic, trebuie să cuprindă: - ordinea de executare, probele, testele şi verificările lucrării;

- standardele, normativele şi alte prescripŃii care trebuie respectate la materiale, echipamente tehnologice, confecŃii, executare, montaj, probe, teste şi verificări.

2. Executarea sistemelor de alimentări cu apă 2.1. Executarea captărilor cu puturi

2.1.1. Executarea lucrărilor de captări se va face după prevederile ghidului GP 049-92. 2.1.2. Executarea se face de către o firmă specializată care va pune la dispoziŃie toate detaliile

de construcŃie. AtenŃie specială se va acorda următoarelor lucrări: - Realizarea coroanei de pietriş; se va măsura riguros cât material granular este introdus în

foraj pentru a avea garanŃia că tot golul dintre coloană şi gaura forată în strat s-a umplut; - Realizarea deznisipării puŃului, în poziŃie fixă a pompei sau folosind packerul; cantitatea de

nisip scos şi granulaŃia va fi bine consemnată - va rămâne la cartea construcŃiei; - Realizarea curbei de pompare, q = f(s), şi recalcularea debitului maxim al puŃului; dacă

acesta este mai mic decât valoarea proiectată se va schimba pompa; - Căminele puŃurilor vor fi neinundabile şi vor fi închise cu lacăt; - Se va da atenŃie specială alegerii tipului de coloană de filtru.

2.2. Executarea captărilor cu drenuri

2.2.1. Lucrările vor începe cu puŃul colector, în sistem cheson. Se poate săpa şi direct la adâncimi până la 5-6 m, funcŃie de natura terenului, nivelul apei, echipamentul de lucru, cu respectarea normelor de protectie a muncii referitoare la lucrul în santuri si la realizarea epuismentului.

2.2.2. Se execută drenul începând cu tronsonul de lângă puŃul colector, pentru a putea asigura epuismentul prin puŃul colector. Se va respecta panta drenului pentru a avea gradul de umplere necesar la funcŃionare. Tronsonul săpat nu se lasă deschis ci se realizează drenul şi filtrul invers. Capătul liber al tubului (minimum 20 cm diametru) va fi tot timpul blocat cu un dop, acesta fiind scos numai în cazul prelungirii tubului.

2.2.3. După realizarea primului tronson se va urmări calitatea apei (apă limpede) pentru a verifica dacă filtrul invers funcŃionează bine (se aşteaptă câteva ore înainte de verificare pentru eliminarea pământului deranjat şi spălarea materialului pus în operă).

2.2.4. După terminarea drenului (prin cămin) se verifică, folosind un fascicul de lumină, dacă drenul este întreg şi nu a rămas blocat cu corpuri străine.

2.2.5. Cu pompa provizorie de epuisment se va verifica debitul drenului, denivelarea apei şi calitatea apei; la un răspuns favorabil (debit, calitate apă) se verifică parametrii pentru echipare cu pompe definitive.

2.3. Executarea captărilor din izvoare trebuie să respecte următoarele reguli:

2.3.1. Materialele utilizate pentru executarea captărilor din izvoare vor fi în concordanŃă cu calitatea apei, având în vedere că izvorul se captează pentru totdeauna şi remedierile ulterioare sunt dificile.

2.3.2. Captarea se va face la locul real de izvorâre, într-un mod în care apa să fie împiedicată să găsească altă cale de curgere, cu ocolirea captării.

292

2.3.3. Metoda de executare a lucrării se face astfel încât să nu se deterioreze calitatea curgerii (se păstrează nivelul natural de izvorâre), sau a rocii;

2.3.4. Se captează tot debitul, excesul fiind evacuat separat din captare, in mod controlat; 2.3.5. Dacă apa are elemente ce se depun la contactul cu atmosfera (Fe, Mn, duritate, etc.)

construcŃia va avea posibilitatea de intervenŃie pentru deblocare. 2.4. Executarea captărilor din surse de suprafată

2.4.1. Captarea din apa de suprafaŃă va fi executată în perioada de ape mici şi temperaturi peste +100C.

2.4.2. Pentru execuŃie se va alege de regulă execuŃia în uscat, prin devierea temporară a cursului de apă. Pe durata execuŃiei vor fi luate măsuri de protecŃia muncii pentru personalul de execuŃie dar şi pentru populaŃia din zonă. Organizarea execuŃiei va trebui făcută astfel ca lucrările să fie terminate cât mai rapid.

2.4.3. După terminarea lucrării, amplasamentul şi zonele afectate vor fi refăcute pentru a avea un aspect plăcut şi mediul să fie îmbunătăŃit.

2.4.4. În cazul în care zona de protecŃie sanitară cuprinde şi zone de vegetaŃie/pădure, aceasta va fi afectată pe o porŃiune cât mai redusă.

2.4.5. Dacă în amplasamentul captarii de suprafata va fi nevoie de energie electrica, pentru un proces tehnologic justificat, alimentarea cu energie electrică se va realiza prima.

2.4.6. Nu se va realiza nici o construcŃie pe cursul de apă, cu o cotă de fundare mai sus decât cota de afuiere. Orice lucrare ulterioară captării, realizată pe râu, nu se va face decât cu luarea în considerare a condiŃiilor de păstrare a funcŃionalităŃii captării.

2.4.7. În nici un caz modul de amplasare sau de execuŃie al prizei nu trebuie să conducă la deteriorarea modului natural de curgere al apei, şi care să pună în pericol alte lucrări. Când sunt necesare lucrări în albie vor fi alese acele amplasamente care cer lucrări minime.

2.4.8. Supravegherea lucrărilor pe perioada executiei – executie care presupune multă muncă manuală – va fi făcută cu exigentă. Toate elementele construite efectiv vor apărea în detalii prezente în cartea constructiei.

2.4.9. Lucrarea va fi sigură la descărcarea debitului maxim în sectiune. Proiectul se va adapta la teren.

2.5. Executarea captărilor din aductiuni

2.5.1. De regulă, aductiunea se execută prin asezarea de tuburi etansate, în pământ. Pe mici portiuni, în cazuri bine justificate si cu protectia respectivă, aductiunea poate fi amplasată si aerian (pe estacadă, suspendată de pod, pe pile, etc.). În acest caz, va fi mai bine protejată contra înghetului (este preferabil sa nu aibă zone înalte deoarece ventilul de aerisire poate îngheta iarna).

2.5.2. AducŃiunea se aşează astfel ca pe tronsoane să aibă panta de minimum 1‰, pentru o golire uşoară. SecŃiunile de vârf vor avea ventile de aerisire, iar punctele joase vane de golire.

2.5.3. Adâncimea de îngropare nu va fi mai mică de 1,0 m la creasta conductei. ŞanŃul de pozare va avea în mod normal lăŃimea de lucru funcŃie de diametrul conductei, procedeul de execuŃie a săpăturii, modul de lansare a conductei în şanŃ, exigenŃele de realizare a umpluturii.

2.5.4. La tuburile îmbinate în şanŃ (fontă ductilă, fibră de sticlă, PVC), lăŃimea va avea valoarea Dn + 0.60 m. La tuburile montate (asamblate) pe mal şi lansate în şanŃ (PEID, oŃel), şanŃul poate avea lăŃimea utilajului de săpare cu condiŃia realizării unei bune umpluturi. Îmbinarea tuburilor se va face după tehnologia recomandată de furnizor. La executarea conductelor din PE, PVC, PP vor fi respectate şi prevederile din GP 043/99

293

2.5.5. Sprijinirea şanŃului se va face conform normelor în vigoare. În general, o săpătură cu taluz vertical cu adâncime mai mare de 1,5 m va fi sprijinită, iar muncitorii vor fi obligaŃi să respecte prevederile proiectului.

2.5.6. Conducta se aşează totdeauna pe un pat de nisip de minimum 10 cm. Umplutura până deasupra conductei (10 cm) se face manual, cu material sortat, fără corpuri tari, bine compactată. Restul umpluturii până la stratul de circulaŃie se poate face şi cu material grosier bine cilindrat (manual sau mecanic) cu umiditatea optimă pentru compactare.

2.5.7. La tuburile din PVC, PE, se va aşeza un strat indicator pentru prezenŃa conductei (şi se va marca la suprafaŃă). Conducta se va amplasa astfel ca la sfârşit să fie uşor accesibilă pentru reparaŃii şi întreŃinere.

2.5.8. Tuburile din PE vor fi aşezate şerpuit în şanŃ, pentru a prelua deformaŃiile date de variaŃia temperaturii apei transportate.

2.5.9. Conducta va fi probată pe tronsoane de 0,5-2 km. Presiunea de încercare va fi dată în proiect. Proba va fi executată în prezenŃa reprezentantului beneficiarului. Se recomandă tehnologia de încercare dată în SR EN 805.

2.5.10. La transportul apei prin conducte (aducŃiune, reŃea) se face proba de presiune după aşezarea tubului în şanŃ. Când tronsonul are minimum 500 m (la o conductă lungă) se face pregătirea pentru probă; tubul poate fi înglobat în pământ cu excepŃia îmbinărilor neprobate.

2.5.11. Se face o încercare provizorie, pentru a vedea comportarea conductei; la o scădere de presiune de maximum 30% se poate continua proba de presiune. Creşterea presiunii în conductă va fi 1-2 bari/oră.

2.5.12. Se face încercarea principală, cu metoda recomandată de SR EN 805. Metoda prevede scoaterea unui volum de apă (∆ V) din conductă şi verificarea scăderii presiunii (∆ p).

2.5.13. Se aduce conducta pregătită la presiunea egală cu presiunea pentru proba de presiune (atenŃie la variaŃia de temperatură) şi se scoate un volum de apă, ∆V, bine măsurat, astfel ca scăderea presiunii să fie de 10-30%. Se calculează volumul maxim de apă după relaŃia dată. Dacă ∆ V (scos) ≤ Vmax tronsonul este bun; în caz contrar, se fac reparaŃiile necesare şi se reface proba.

+∆=∆

RwEI

D

EpVV

*

1***2,1max

unde: ∆ Vmax = volumul maxim de apă, [litri], ∆ p = scăderea de presiune, [kPa], EW = modulul de elasticitate al apei, [kPa], D = diametrul interior al conductei, [m], ER = modulul de elasticitate la încercare al peretelui conductei pe direcŃia transversală a peretelui, [kPa] (dat de firma furnizoare), 1,2 = coeficientul de siguranŃă contra evacuării incomplete a aerului din conductă. Pentru apă: EW = 2,07 x 106 kPa la 100C EW = 2,15 x 106 kPa la 200C Pentru PEID, după unele prospecte, ER = 1,2 x 106 kPa

2.5.14. După reuşita probei de presiune, se face proba de vacuum. Când prin golire conducta poate fi pusă sub presiune negativă (vacuum) aceasta se verifică şi la vacuum. Se propune următoarea succesiune a operaŃiunilor:

- din punctul înalt al tronsonului (protecŃie contra apei din conductă) se leagă o pompă de vacuum, cu o sarcină de minimum 8 m; se montează un vacuummetru pe legătura pompă-conductă;

- se pune pompa în funcŃiune şi se verifică menŃinerea vacuumului în sistem peste 20 minute; vor fi luate măsuri pentru a evita înecarea pompei. 2.5.15. Proba nu se va face la temperaturi negative ale aerului, iar rezultatele vor fi consemnate în documente specifice. Documentul va fi piesa componentă a dosarului de

294

recepŃie şi a cărŃii construcŃiei. Un releveu complet al lucrării şi rezultatul probei de presiune, vizat de beneficiar, se arhivează. 2.5.16. Între execuŃie şi proba de presiune durata va fi cât mai scurtă; dacă există riscul flotării conductei din cauza ploii, conducta va fi aşezată în şanŃ şi acoperită cu pământ, cu excepŃia îmbinărilor. 2.5.17. Atunci când tehnologia permite, se va putea face şi proba cu aer, în afara şanŃului. Pe durata probei, capetele tronsonului vor fi astupate cu dopuri bine rezemate pe pământ (direct sau prin intermediul unor dulapi). Nu vor fi folosite vanele de la capete ca elemente de reazem. Presiunea se va asigura cu pompa de mână. 2.5.18. Aşezarea conductei pe patul de fundare şi umplutura de lângă conductă este foarte importantă; de aceea vor fi respectate cu stricteŃe recomandările fabricantului şi normele de execuŃie. Nu vor fi realizate săpături care să rămână deschise vreme îndelungată (se deteriorează calitatea pământului de fundare). 2.5.19. ŞanŃul va primi tot pământul din săpătură; umplutura se realizează cu bombament, cu excepŃia traversărilor de drumuri. Stratul vegetal va fi ultimul aşezat pe conductă. 2.5.20. Toate căminele (armăturile) şi frângerile de traseu vor fi marcate cu jaloane. 2.5.21. Dacă porŃiuni de aducŃiune sunt în spaŃiul circulabil, vor fi luate măsuri de protecŃie pentru asigurarea traficului, pietonilor, personalului propriu (pe durata zilei şi nopŃii). 2.5.22. Depozitarea conductelor pe perioada de execuŃie se va face conform cerinŃelor furnizorului. Toate materialele vor fi controlate din punct de vedere al calităŃii conform normelor în vigoare. Tuburile vor fi depozitate astfel incat sa fie ferite de deteriorare.

2.6. Executarea statiilor de pompare

2.6.1. ConstrucŃia staŃiei de pompare nu are elemente speciale faŃă de alte construcŃii. 2.6.2. Se impune respectarea cotei de amplasare a pieselor de trecere, pentru a asigura cota

axului pompei prevăzută în proiect. De asemenea, volumul masivului de amplasare a pompei (fundaŃia) - dacă este independent de clădire, trebuie să aibă o greutate de cel puŃin 5 G (G = greutatea utilajului, pompa + motor) pentru amortizarea vibraŃiilor.

2.6.3. InstalaŃia hidraulică trebuie executată etanş, vopsită în culori, cu vanele în poziŃie accesibilă. Pe aspiraŃie va fi asigurat faptul că nu se produc pungi de aer. Conductele nu vor rezema pe pompă dacă furnizorul cere acest lucru.

2.6.4. După realizarea montajului se va face proba tehnologică, sub îndrumarea sau de către firma furnizoare.

2.6.5. Pompa trebuie să se poată roti uşor, cu mâna, înainte de punerea în sarcină. Proba tehnologică trebuie să confirme că: staŃia de pompare asigură debitul cerut, randamentul de funcŃionare (determinat din consumul de energie şi lucrul efectiv făcut Q, H) este cel scontat, pompele nu au vibraŃii la oricare regim de funcŃionare, zgomotul produs este suportabil pentru personal (în caz contrar vor fi luate măsuri). Proba va asigura elementele concrete şi pentru regulamentul de exploatare: cum se porneşte pompa, cum se opreşte pompa (normal sau în caz de avarie), dacă toate armăturile "Ńin", ce particularităŃi are instalaŃia, care este consumul de energie, funcŃionarea sistemelor de protecŃie a pompelor, etc.

2.6.6. Personalul de exploatare va fi prezent la probele de testare şi punere în funcŃiune şi va fi instruit tehnic, tehnologic şi în ce priveşte protecŃia muncii.

2.6.7. În cazul pompelor submersate se va urmări ca: debitul pompat să nu depăşească debitul maxim al puŃului, denivelarea maximă admisă pentru puŃul real executat, protecŃia pompei să fie activă (control temperatură, protecŃie apă); în nici un caz nu se va realiza deznisiparea puŃului folosind pompa de lucru; verificarea se va face de două ori, puŃ cu puŃ şi pe captare în ansamblu. Toate elementele specifice vor fi puse în atenŃia personalului de exploatare.

295

2.6.8. La staŃiile de pompare cu hidrofor se va verifica faptul că pompa nu porneşte de mai mult de 10 ori/oră. Dacă acest lucru se întâmplă, vor fi căutate cauzele şi luate urgent măsuri; există riscul arderii motorului din cauza supraîncălzirii la pornire.

2.6.9. După reglarea tuturor elementelor, este raŃional să se măsoare parametri Q, H, η pentru a putea reface curba practică a instalaŃiei şi pentru a se verifica punctul de funcŃionare. Acestea constituie valori de referinŃă pentru regulamentul de funcŃionare al instalaŃiei.

2.7. Executarea rezervoarelor de inmagazinare a apei

2.7.1. ConstrucŃia în soluŃie de beton armat se execută în sistem mixt sau monolit integral. 2.7.2. Organizarea şantierului este obişnuită. Amplasamentul se protejează cu şanŃ de gardă contra inundării cu ape de şiroire de pe versant. Amplasamentul trebuie să fie stabil în stare uscată (cu sau fără apă subterană) dar şi după ce va fi umezit cu apă eventual exfiltrată din rezervor. 2.7.3. ExecuŃia se începe după asigurarea tuturor condiŃiilor, materiale şi a forŃei de muncă. Principalele etape de executie sunt: - Săpătura se face mecanizat sau manual în funcŃie de volum, accesibilitate, etc.; - Betonul se toarnă în patru etape: radier, perete şicană, stâlpi, tavan; - În cofraj se amplasează piesele de trecere a conductelor prin perete, la cota necesară; toate piesele vor fi de tipul "piese de trecere etanşă"; - Se respectă cota radierului, prin aducerea cotei de la un reper de nivelment; - Armătura va respecta condiŃia cerută în proiect asupra impermeabilităŃii (fisura maximă 0,1 mm); pierderea de apă acceptată în general este sub 0,02 l/m2 * zi; - Este de preferat un cofraj de bună calitate care să asigure un beton cu feŃe foarte netede (de calitatea faianŃei); un asemenea beton se spală uşor în exploatare şi nu mai are nevoie de tencuială în execuŃie; - Betonul se umezeşte continuu timp de 2 săptămâni (până la decofrare) pentru a fi ferit de fisurare (fisurile admise la dimensionare sunt de 0,1 ... 0,15 mm); fisurile se pot marca prin umezirea suprafeŃei betonului; suprafaŃa nefisurată pierde uşor apă, apa intrată în fisuri se evaporă mai greu şi deci fisurile sunt marcate ca şi cum ar fi desenate cu creionul; - Pentru erorile de betonare (beton segregat, fisurat, goluri, etc.) se vor lua măsuri speciale de etanşare (măsuri aprobate şi urmărite de proiectant); - După întărirea betonului, minimum 28 zile de întărire, se face proba de etanşeitate; - Dacă se face tencuială, aceasta se face după proba de etanşeitate, în 3 straturi (o amorsă, două straturi de tencuială realizate pe direcŃii perpendiculare şi o scliviseală); În final, netezimea peretelui este similară cu cea a faianŃei (sub palma ce parcurge peretele): toate colŃurile se rotunjesc; - Pe cuva din beton armat curăŃată la minimum 28 zile de la turnare, cu golurile blindate (sau instalaŃia făcută) se realizează proba de etanşeitate; se umple cuva cu apă, se lasă să se umezească bine betonul, "să se umfle" şi apoi se aduce apă la un nivel cunoscut (reper pe perete); se lasă 24 ore şi se verifică:

▪ dacă nu apare în exterior nici o pată de umezeală, este bine; ▪ dacă apar pete de umezeală, se completează apă în rezervor până la atingerea reperului; raportând cantitatea de apă adăugată (echivalentă cu cantitatea de apă pierdută) la suprafaŃa udată se obŃine pierderea specifică; dacă este sub limita prescrisă este în ordine; ▪ dacă apar curgeri evidente de apă, "izvorâri", sau pierderea este peste limita normală, se iau măsuri de etanşare, se reface proba şi apoi se trece la executarea tencuielii, dacă este cazul;

- Acoperişul rezervorului (făcut din placă de beton armat, beton de pantă, barieră de vapori, termoizolaŃie, hidroizolaŃie) se verifică la etanşeitate; după aceasta se protejează hidroizolaŃia; - InstalaŃia hidraulică se completează şi se vopseşte;

296

- Se dezinfectează rezervorul, cu apă cu clor 20-30 mg/l timp de 24 ore, se goleşte (atenŃie unde ajunge apa cu clor) şi se spală cu apă curată până la obŃinerea condiŃiei de apă potabilă (conform Legii 458); - Se aranjează terenul în exterior (umplutură, gazon, alei, trotuar, gard, lumină) şi se face recepŃia lucrării.

2.8. Executarea retelei de distributie

2.8.1. ReŃeaua se execută începând de la rezervor (tronsoanele gata pot fi date în exploatare). 2.8.2. Se lucrează cu tronsoane limitate de reŃea şi numai după ce sunt asigurate materialele de execuŃie, forŃa de muncă, amplasament liber. 2.8.3. Nu se probează reŃeaua în perioada rece a anului. 2.8.4. Pe durata execuŃiei toate conductele se Ńin cu dopuri (capace) la capete. 2.8.5. Sunt luate măsuri de protecŃie pentru muncitorii şi locuitorii din zonă. 2.8.6. Tronsoanele de reŃea nu sunt date în exploatare decât după probare, spălare, dezinfectare şi avizare de către organele sanitare. 2.8.7. Pe durata execuŃiei se asigură traficul în zonă (pompieri, salvare etc.). 2.8.8. Tehnologia de execuŃie a reŃelei cuprinde fazele: - aprovizionarea cu materiale, în ritmul execuŃiei; - realizarea săpăturii (cu sprijinire de taluz vertical) şi depozitare convenabilă a pământului (să nu blocheze circulaŃia, curgerea apei, traficul, pietonii); - lansarea conductei în şanŃ şi testarea provizorie; - montarea armăturilor prevăzute (vane, branşamente, hidranŃi etc.); - proba de presiune; presiunea de încercare nu va depăşi clasa tubului; se va face cu aer/apă, pe mal în şanŃ, după tipul de material şi presiunea de lucru; cum reŃeaua va lucra la maximum 6 bari, presiunea de încercare nu va depăşi 10 bari; - efectuarea eventualelor remedieri şi repetarea probei de presiune; - umplerea şanŃului cu pământ şi refacerea îmbrăcăminŃii drumului; - spălarea conductei, dezinfectare şi controlul calităŃii apei. 2.8.9. Tehnologia de execuŃie a reŃelei trebuie să tină cont de materialul din care este realizată conducta. 2.8.10. Pentru evitarea ruperii tubului prin gaura făcută pentru branşament, se recomandă ca branşamentele să fie executate cu manşon special (tip bridă), manşon care conŃine şi robinet de izolare (închidere) a branşamentului - chiar dacă branşamentul nu se realizează odată cu conducta. Dacă branşamentul se face în acelaşi timp cu conducta, este recomandabil să se prevadă un teu de racord. 2.8.11. La realizarea conductelor din masă plastică, se va urmări fluxul tehnologic: - Săparea (de regulă manuală) a şanŃului de pozare, cu taluz vertical sau cu pantă în funcŃie de calitatea solului; - Rezemarea pereŃilor la adâncimi mai mari de 1,50 m; - LăŃimea săpăturii este legată de adâncime, de diametrul tubului, de prezenŃa elementelor de sprijin, modul de compactare; lăŃime şanŃ > 60 cm; - Pregătirea patului de pozare, fără pietre, material îngheŃat, etc.; - Aşezarea unui strat de nisip de 10-15 cm bine compactat; - Aşezarea tubului şi realizarea unei umpluturi de nisip până la acoperirea tubului; nisipul va fi compactat normal în strat de 10 cm; - Tuburile îmbinate prin sudare cap la cap (în afara şanŃului) se lansează şi se aşează uniform în şanŃ cu îmbinarea descoperită; tuburile îmbinate în şanŃ vor avea mufa liberă de orice rezemare pe perioada montării; golul se va umple după efectuarea probei de presiune; - După efectuarea probei de presiune se completează umplutura, în straturi de 10-15 cm, compactată manual sau mecanic (cu pământ din săpătură, fără bulgări mari şi umezit convenabil pentru îndesare uşoară); se trece de minimum 3 ori cu elementul de compactare; - Se reface stratul de îmbrăcăminte al drumului sau spaŃiul verde;

297

- Pentru detectarea ulterioară a tubului se aşează pe aceasta un fir metalic sau o plasă metalică greu corodabilă, legată de tub; pot fi folosite şi covoare speciale aşezate în şanŃ pe umplutură normală; - Tronsonul se dezinfectează şi se spală până la limita cerută de organele sanitare; - În acelaşi timp cu montarea tubului se montează şi piesele pentru realizarea branşamentelor pentru preluarea apei la cişmea/hidrant/locuinŃă (hidranŃii de incendiu se amplasează în afara carosabilului, la minimum 5 m de peretele construcŃiei, într-o zonă protejată dar uşor accesibilă pompelor şi marcaŃi vizibil pe un suport stabil).

2.9. Executarea statiei de tratare

2.9.1. Realizarea efectivă a obiectelor staŃiei de tratare trebuie să tină cont de complexitatea acesteia si de specificul fiecărui obiect în parte (gospodăria de reactivi, instalaŃiile hidraulice, construcŃiile din beton armat sau metal pentru decantoare, filtrele cu nivel liber sau sub presiune, etc.). 2.9.2. În cazul staŃiilor de tratare monobloc, lucrările de execuŃie se rezumă la amenajarea platformei de amplasare, la racordarea la sursa de apă, pentru apa brută şi la rezervor pentru apa tratată la racordarea la instalaŃia electrică asigurarea căldurii pentru funcŃionarea staŃiei. FuncŃie de dimensiunea şi greutatea obiectului, amplasamentul trebuie ales astfel ca să nu fie nevoie de un drum special de acces sau gabarit deosebit pentru utilajul de descărcare/aşezare pe amplasament. Va fi preferat echipamentul livrabil din părŃi componente. 2.9.3. Pentru realizarea lucrărilor din beton, beton armat, vor fi consultate normativele de specialitate. Trebuie respectate condițiile: realizarea unui beton etanş şi respectarea cotelor de amplasare (fundaŃie, conducte etc.). 2.9.4. Pentru realizarea lucrărilor instalaŃiilor hidraulice vor fi respectate următoarele reguli: - se realizează elemente prefabricate, în atelier, ce se montează pe amplasament; înainte de montaj se va verifica încă o dată cota de amplasare; în caz de neconcordanŃă, proiectantul va lua o decizie; - la montarea pompelor se va verifica orizontalitatea postamentului, cotele de racordare a conductelor şi poziŃia normală pe ax a flanşelor de legătură cu instalaŃia hidraulică; nu se va forŃa aducerea la normalitate prin "strângerea în şuruburi" deoarece consecinŃele pot fi mari: vibraŃii, ruperea flanşelor, deteriorarea rapidă a rulmenŃilor etc.; - instalaŃia hidraulică va fi montată pentru a fi accesibilă (minimum 20 cm între orice piesă, conductă şi un perete de construcŃie/instalaŃie), vanele vor fi în poziŃie accesibilă pentru manevrarea manuală, chiar dacă instalaŃia are comandă automată; se va verifica modul de acŃiune în caz de avarie la instalaŃia de automatizare; concluziile vor intra în regulamentul de exploatare; - pentru instalaŃia electrică (iluminat şi forta) vor fi respectate prescripŃiile ghidului GP 052/2000; - pentru instalaŃia de automatizare vor fi respectate cerinŃele proiectului; va fi realizată de personal specializat. 2.9.5. După terminarea lucrărilor de montaj tehnologic se va face proba tehnologică a fiecărui obiect şi a obiectelor de ansamblu, la care este obligatoriu să participe şi personalul ce va exploata staŃia de tratare. Se vor verifica: - Amplasamentul obiectelor (cotele pe verticală sunt foarte importante); - FuncŃionalitatea elementelor componente (vane, pompe, instalaŃia de semnalizare, etc.); - Etanşeitatea fiecărei părŃi componente, conform caietului de sarcini sau cerinŃelor furnizorului; - Capacitatea de transport; - Indicatorii de performanŃă; - EficienŃa tehnologică a fiecărui subansamblu şi a ansamblului în totalitate şi anume: capacitatea de tratare (debit [m3/h]), eficienŃa reală de tratare (reducerea turbidităŃii, reducerea durităŃii, etc.), consumul de apă, consumul de reactivi, energie pentru funcŃionarea

298

normală, durata de spălare, durata între spălări, etc.; în acelaşi fel se va verifica modul de reŃinere şi eficienŃa sistemului de reŃinere a impurităŃilor rezultate din tratare; 2.9.6. Toate elementele principale rezultate vor constitui puncte de reper pentru concretizarea regulamentului de exploatare. 2.9.7. Se va verifica modul de realizare a perimetrului de regim sever şi a protecŃiei staŃiei contra vandalismului. 2.9.8. Se va verifica racordarea staŃiei de tratare la ansamblul sistemului de alimentare cu apă şi se va proceda la punerea în funcŃiune pentru o exploatare normală; se va spăla şi dezinfecta fiecare obiect (cu apă de clor 20-30 mg/l, concentraŃia în clor); pe durata spălării apa rezultată va fi controlată şi monitorizată astfel ca apa din receptorul natural să nu fie deteriorată; 2.9.10. Se va pune în funcŃiune şi se va controla calitatea apei rezultate; până la obŃinerea calităŃii necesare (conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile), apa va fi evacuată la râu; după obŃinerea apei potabile se va trece la umplerea cu apă a aducŃiunii, rezervorului şi reŃelei, cu respectarea regulilor prin care nu se pune în pericol funcŃionarea acestora; 2.9.11. StaŃia nu va intra în funcŃiune decât după realizarea şi punerea în stare operativă a lucrărilor pentru reŃinerea impurităŃilor reŃinute în staŃie (NTPA 001) şi obŃinerea avizului de funcŃionare; 2.9.12. Parametrii finali de exploatare vor fi stabiliŃi prin măsurarea performanŃei si vor constitui valori de referinŃă pentru exploatare; 2.9.13. Personalul de exploatare va prezenta, periodic, rapoarte asupra modului de funcŃionare, comportării în perioadele grele (iarna, pe durata secetei, după viitură, etc.). 2.9.14. La executarea filtrelor rapide, se vor urmări în mod special următoarele elemente: (1) realizarea unor cuve etanşe (cu atenŃie specială la trecerea conductelor prin pereŃi), (2) realizarea unui drenaj care să asigure o distribuŃie uniformă a apei de spălare (planşeul cu crepine să aibă denivelări de maximum 1 cm, iar crepinele să fie reglate astfel ca spălarea fără nisip să fie uniformă), (3) muchiile jgheaburilor de colectare a apei de spălare să fie orizontale (orizontalitatea fiind obŃinută din beton şi nu din tencuiala aplicată pe beton). 2.9.15. Se verifică uniformitatea spălării astfel: se verifică etanşeitatea plăcilor cu crepine şi înşurubarea corectă a crepinei în mufa din placă; se umple cuva cu apă limpede până la cca. 10 cm peste crepine; se porneşte o suflantă la un debit redus şi se urmăreşte modul cum apare aerul în cuvă; la început creşte nivelul apei în cuvă (apa împinsă de aer de sub placă, până când stratul de aer ajunge la orificiul crepinei) şi apoi aerul începe să iasă, în bule, prin crepine; crepinele prin care nu iese aerul sunt prea jos - se deşurubează, iar cele prin care iese prea mult aer sunt prea sus, deci se mai înşurubează; în final aerul iese uniform - apa "fierbe" uniform în cuvă. 2.9.16. În cazul în care există mai multe obiecte similare se va verifica modul de repartiŃie a debitului între acestea. 2.9.17. Se va verifica şi capacitatea sistemului de preaplin ca şi capacitatea de transport a reŃelei de canalizare. 2.9.18. În cazul în care staŃia de tratare are personal permanent, dar fără laborator chimic, se va prevedea un closet tip uscat; când staŃia are şi laborator se prevede şi un grup sanitar şi se poate prevedea şi o staŃie de epurare, monobloc, de capacitate mică; 2.9.19. Pentru urmărirea comportării generale a construcŃiilor vor fi respectate prevederile normativului P130-99. 2.9.20. RecepŃia lucrărilor executate se va face după normele stabilite de HGR nr. 273/94. RecepŃia priveşte două aspecte fundamentale ale lucrării: - aspectul cantitativ: sunt realizate toate lucrările prevăzute în proiect - aspectul calitativ: calitatea lucrărilor este cea normală lucrarea, pe obiecte şi în ansamblu, realizează parametri tehnologici pentru care a fost executată (cantitate de apă şi calitatea de apă cerută)

299

2.9.21. În urma recepŃiei, beneficiarul preia lucrarea (cu eventuale remedieri stabilite) si elaborează cartea construcŃiei pe baza documentaŃiei prezentate. Prin cunoasterea performanŃelor de care este capabilă instalaŃie, se poate elabora regulamentul de exploatare al lucrării.

3. Exploatarea sistemelor de alimentări cu apă 3.1. „Regulamentul de exploatare si întretinere” este documentul sintetic prin care se pune în practică sistemul calităŃii la furnizorul de apă si care trebuie să stea la baza exploatării sistemelor de alimentări cu apă. Regulamentul de exploatare si întretinere trebuie să urmărească modul de funcŃionare al sistemului în situaŃie normală sau în situaŃii speciale - de criză (fenomene/situaŃii extraordinare cărora trebuie să le facă faŃă sistemul). 3.2. Baza legală a „Regulamentul de exploatare si întretinere” este constituită de următoarele acte normative: - Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala - H.G. 1591/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcŃionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare - O.G. nr. 32/2002 privind organizarea şi funcŃionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare. - Legea nr. 634/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare - Normativul P130-1999 privind urmărirea comportării în timp a constructiilor - Ghidul GE 035-99 - Ghid şi program de calcul pentru responsabilul cu urmărirea în exploatare a construcŃiilor - Ghidul GP 045-02 – Ghid de execuŃie, exploatare şi postutilizare a construcŃiilor de captare a apei subterane pentru asigurarea parametrilor funcŃionali - Ghidul GP 043/99 – Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, PE, PP Regulamentul de exploatare se întocmeşte de beneficiarul lucrării după instrucŃiunile de exploatare date de proiectantul lucrării. 3.3. Regulamentul de exploatare si întretinere specific se întocmeste pentru fiecare obiect din cadrul sistemului de alimentări cu apă, si trebuie să contină detaliile tehnologice caracteristice obiectului respectiv. 3.4. Planul de mentenantă si procedurile de interventie (planificate si de urgentă) Pe baza regulamentului de exploatare si întretinere specific, operatorul de sistem are obligatia să întocmească planul de mentenantă si procedurile de interventie (planificate si de urgentă) pentru fiecare obiect din componenta sistemului de alimentare cu apă. Interventiile în sistemul de alimentare cu apă trebuie realizate cu grija prevenirii oricărui risc de alterare a calitătii apei distribuite. În acest scop:

• la pregătirea interventiilor trebuie să se identifice si toate riscurile de alterare a calitătii apei si să asigure informarea altor servicii si a clientilor care ar putea fi implicati;

• realizarea fiecărei interventii trebuie asigurată în conformitate cu documentele operationale pentru a asigura în permanentă prezervarea calitătii apei potabile distribuite.

3.5. Interventiile în sistemul de alimentare cu apă Operatorul sistemului de alimentare cu apă are obligatia ca toate interventiile în sistemul de alimentare cu apă să se execute de către personal calificat si cu respectarea normelor generale si specifice de protectie a muncii. Interventiile în sistemul de alimentare cu apă trebuie realizate cu respectarea normelor de protectie a mediului. 3.6. Înregistrarea documentelor Operatorul sistemului de alimentare cu apă are de asemenea obligatia să înregistreze toate documentele întocmite cu ocazia interventiilor în sistem, atât la nivel central, cât si la nivelul fiecărui obiect din sistem (în registrul de exploatare al obiectului respectiv). Analiza informatiilor

300

continute în documentele de interventie trebuie să stea la baza adaptării planului de mentenantă si a procedurilor de interventie în vederea ridicării calitătii serviciilor oferite clientilor. 3.7. Exploatarea captărilor cu puturi se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:

- ExistenŃa unui regulament de exploatare si întretinere, clar, concret şi actualizat; el trebuie să conŃină detaliile de execuŃie a fiecărui puŃ, modul de echipare, pompa cu parametri de lucru, ultima curbă de pompare a puŃului, graficul deznisipării şi rezultatul ultimei deznisipări, graficul de exploatare a puŃului; - PuŃul trebuie echipat cu contor sau debitmetru; - Verificarea debitului puŃului se va face săptămânal; se va urmări ca în nici un caz debitul pompei să nu fie mai mare decât debitul maxim al puŃului; cu această ocazie se va urmări şi consumul de energie şi se va verifica randamentul pompei (prin calcul); - Scoaterea puŃului din funcŃiune se va face pe perioade relativ lungi de timp, săptămâni, atunci când nu este nevoie de apă; după primele 2-3 opriri se va verifica dacă la repornire, se găseşte nisip în apă; dacă se găseşte şi este în cantitate mare sau apare timp de câteva zile în apă, se va proceda la deznisiparea puŃului; în nici un caz nu va fi folosit puŃul, prin pompare intermitentă, pentru a compensa lipsa capacităŃii de înmagazinare; - Repunerea unui puŃ în funcŃiune se va face astfel încât pompa să nu pompeze în nici un moment un debit mai mare ca debitul puŃului (reglaj din vană); - Se va verifica periodic nivelul nisipului în puŃ (piesa de fund), folosind o vergea metalică cu o rondea la capăt; când nisipul a ajuns la nivelul părŃii de jos a materialului (la pompe aşezate în piesa de fund) la 50 cm sub cota stratului de bază, se va proceda la deznisiparea puŃului; - Este preferabil ca deznisiparea să fie făcută de o echipă specializată sau în orice caz cu asistenŃă tehnică de calitate; există riscul pierderii puŃului dacă operaŃiunile sunt greşit executate; - Se va verifica starea gardului zonei de protecŃie precum şi starea zonei de observaŃie; orice activitate de natură să ducă la deteriorarea calităŃii apei în puŃuri trebuie analizată şi luate măsurile adecvate; - Toate datele de exploatare vor fi notate adecvat într-un caiet al captării; în acelaşi caiet vor fi făcute menŃiuni legate de starea climatică, regimul ploilor, rezultatul analizelor periodice asupra calităŃii apei; - Calitatea apei obtinute din puturi trebuie verificată cel puŃin anual, şi în orice caz după fiecare anomalie descoperită la consumatori (îmbolnăviri, apă tulbure etc.); - Pompele vor fi scoase pentru verificare la recomandarea furnizorului; verificarea va fi făcută de personal calificat pentru tipul de pompe sau la reprezentanŃa firmei furnizoare/producătoare.

3.8. Exploatarea captărilor cu drenuri este influenŃată numai de calitatea şi cantitatea precipitaŃiilor colectate din bazinul de recepŃie. Pentru o exploatare optimă, trebuie aplicate următoarele măsuri:

- Se verifică săptămânal calitatea apei pompate; dacă are nisip (proba la pahar) se verifică din cămin în cămin unde este o defecŃiune la filtrul invers; dacă se găseşte zona cu defecŃiune (căminul aval are apă cu nisip, căminul amonte nu are) se blochează drenul pe tronsonul cu avarie (dop în canalul aval al tronsonului); se va reduce debitul drenului, deci trebuie modificat şi debitul pompelor; - Se verifică, după ploi abundente în bazin sau secetă prelungită, modul de lucru al drenului prin măsurarea nivelului apei în tuburi şi nivelul apei din puŃul colector (sau pe deversorul montat la capătul aval al drenului), precum şi debitul pompat; se poate stabili debitul real al drenului; - Se verifică periodic starea suprafeŃei perimetrului de protecŃie (gard, denivelări neobişnuite, etc.) precum şi ce se întâmplă dincolo de gardul de protecŃie. Orice activitate

301

anormală (vezi HG 101) trebuie semnalată, analizată, găsită o soluŃie (folosirea de insecticide/ierbicide, folosirea intensivă de îngrăşăminte, accidente cu scăpare de combustibil lichid, depozitarea de gunoaie, etc.); - Cel puŃin de 2 ori pe an se va verifica starea de calitate a apei, de regulă prin laboratoare acreditate.

3.9. Exploatarea captărilor din izvoare se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:

- Se verifică periodic starea zonei de protecŃie sanitară; - Se verifică săptămânal, în primul an, debitul izvorului, apoi lunar sau trimestrial; - Se verifică periodic calitatea apei (acceptarea de nisip, culoare, gust, depuneri, etc.) – atât în locatia izvorului, cât şi în laborator; - Se verifică dacă apar izvoare lângă construcŃia existentă; vor fi găsite măsuri pentru dirijarea lor la captările existente sau vor fi captate separat. - În unele cazuri speciale (izvorul are apă temporar, dar apă bună), poate fi folosit numai izvorul oprind sursa de bază (apă de râu, tratată, pompată, etc.), a cărei apă este mai scump de produs sau transportat, sau mai slabă calitativ.

3.10. Exploatarea captărilor din surse de suprafată trebuie făcută respectând în mod constructiv prevederile regulamentului de exploatare. Întrucât în exploatare pot apărea fenomene, situaŃii care nu au putut fi cunoscute la proiectare şi execuŃie, regulamentul va fi completat periodic. Completările la regulamentul de exploatare vor compensa problemele care pot apărea la ape mici, la ape mari, poluări accidentale, iarna. Înaintea acestor perioade, cunoscute de operator, vor fi luate măsurile favorabile (necesare) unei bune exploatări, inclusiv stabilirea intervalului de control în funcŃionare. Până la cunoaşterea modului de lucru a captării vor fi făcute inspecŃii zilnice, cu luarea de măsuri imediate. Se vor verifica:

- starea tuturor lucrărilor captării şi a malurilor râului; - funcŃionarea grătarelor, deznisipatorului, etc.; - starea zonei de protecŃie sanitară, mai ales a albiei râului; - înaintea perioadelor ploioase şi după fiecare viitură se va scoate nisipul din deznisipator; - vor fi îndepărtaŃi plutitorii şi bolovanii ce pot bloca priza, etc.

În caz de poluare accidentală pe râu se vor aplica măsurile prevăzute în regulament, inclusiv oprirea captării - în cazuri grave. În cazul avarierii prizei, vor fi adoptate măsuri provizorii pentru refacerea (chiar parŃială) a alimentării cu apă. Aceste măsuri vor fi concretizate în timp după experienŃa individuală a captării respective. Parametrii de calitate ai apei vor fi măsuraŃi după o periodicitate stabilită (anual, de regulă) când se lucrează pe întregul flux. 3.11. Exploatarea aductiunilor se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri: - Regulamentul de exploatare trebuie să conttină un plan cu marcarea tuturor elementelor constructive: poziŃia conductei (elemente de marcare), cămine, subtraversări; dimensiunea elementelor constructive, poziŃia echipamentelor de măsurat, mărimea zonei de pozat-şanŃ, zonă de protecŃie sanitară. - Un profil tehnologic general la scară convenabilă va marca presiunea de lucru, presiunea de încercare, construcŃiile anexe cu detalii. Va avea marcată şi capacitatea de transport rezultată în urma operaŃiilor de recepŃie. - Se va verifica lunar, sau după evenimente importante, debitul transportat. Dacă nu funcŃionează debitmetrele, va fi folosit rezervorul, măsurând nivelul atunci când plecarea este închisă pentru 2-3 ore. Dacă sunt manometre instalate, trebuie măsurată şi presiunea în punctele caracteristice. Dacă nu sunt, atunci vor fi montate şi recuperate după măsurătoare. Se va putea verifica linia piezometrică pentru debitul transportat şi pot fi corectate unele anomalii (consum ilegal de apă, cât, unde, înfundarea conductei, capacitate disponibilă, etc.).

302

- Cel puŃin o dată pe lună va fi parcurs traseul conductei şi verificată starea terenului, prezenŃa unor substanŃe străine ce pot periclita la limită calitatea apei prin infiltrare, executarea de construcŃii/depozitarea de materiale pe conductă, starea căminelor şi vanelor; orice anomalie constatată se remediază rapid. - Orice modificare în funcŃionarea conductei sau alcătuirea constructivă va fi concretizată şi în detaliile din cartea construcŃiei. - Operatorul sistemului va avea în dotare sisteme de reparare rapidă a avariilor la conductă (bucăŃi de conductă pentru fiecare tronson de presiune, elemente de etanşare rapidă, tip bandaj, pe diametre, scule de intervenŃie. Orice intervenŃie pentru reparaŃie va fi marcată pe profilul conductei, va căpăta o fişă de referinŃă cu descrierea lucrării şi estimarea costului intervenŃiei. Lunar se va face un bilanŃ al apei transportate, furnizate, plătite de consumator. După intervenŃie se va reface sistemul de detecŃie a poziŃiei conductei. Dacă Ńeava are un sistem special de protecŃie la coroziune acesta se va reface la o calitate identică sau chiar mai bună cu cea iniŃială. - După fiecare intervenŃie se va spăla şi dezinfecta conducta, mai ales dacă dezinfectarea apei se face la staŃia de tratare, deci înainte de rezervor. - În condiŃii speciale de teren va fi verificată eficienŃa lucrărilor suplimentare prevăzute (tasare teren, spălare umplutură, deformare cămine, lipsă etanşare, etc.). 3.12. Exploatarea statiilor de pompare se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri: - Înainte de punerea pompei în funcŃiune se va verifica integritatea tuturor legăturilor (hidraulice, electrice, de punere la pământ) precum şi funcŃionalitatea acestora (vane ce se rotesc, conducte libere de obturări, etc.). - StaŃia de pompare poate funcŃiona cu personal permanent sau în regim automat. Controlul funcŃionării pompelor se va referi la următoarele operaŃiuni:

- Schimbarea pompei în funcŃiune cu pompa de rezervă, la cca. 2 săptămâni: pentru aceasta se va reduce debitul pompei ce se schimbă la 1/2, 2/3 şi se pune în funcŃiune pompa nouă (după ce se constată că se roteşte la acŃionare cu mâna pe cuplaj (după demontarea provizorie a apărătorii speciale); pompa se porneşte (de regulă, acest lucru este stabilit în regulament) cu vana închisă pe refulare şi deschisă pe aspiraŃie; vana se deschide uşor până la maximum, urmând indicaŃiile manometrului; când pompa a intrat în regim se închide complet vana pe refularea pompei oprite şi apoi pe aspiraŃie (dacă există). Se urmăreşte debitul pompat în noua configuraŃie. Se notează în caietul staŃiei modificarea şi eventualele constatări; - Controlul cantităŃii de apă ce curge din pompă, la presetupă de la trecerea axului prin carcasă; când aceasta este mare se procedează la strângerea presetupei, simetric până curgerea încetează; se verifică puterea consumată suplimentar pentru învingerea frecării ax - garnitură (dacă este oprită, pompa trebuie să poată fi rotită manual); când după strângerea garniturii curgerea nu încetează, pompa se opreşte şi se schimbă garnitura (din azbest grafitat); - Temperatura uleiului în lagăre (la pompele uscate); când uleiul este prea cald se schimbă; dacă axul (pompa) are şi vibraŃii, înseamnă că ceva nu este în regulă cu lagărul; pompa se opreşte şi se verifica lagărul; dacă lagărul produce zgomot de bila rostogolită, atunci sunt nereguli la rulmenŃi; oprirea este de urgenŃă, cu înlocuirea piesei defecte; - Controlul debitului pompat, când pompa nu asigură debitul normal, dar presiunea de refulare este cam aceeaşi, este posibil ca turaŃia pompei să fie mai mică din cauza garniturii prea strânse; se opreşte şi se verifică. Se poate întâmpla ca pe aspiraŃie să intre aer; se ia proba de apă; în pahar apa apare "lăptoasă" din cauza aerului; se verifică funcŃionarea ventilelor de aerisire care ejectează aer mai des, se verifică intrarea apei în bazinul de refulare, etc.; se remediază prin strângerea garniturii sau se opreşte staŃia şi se reface îmbinarea, avaria, etc.; se mai poate întâmpla ca sorbul să se obtureze, sau nivelul apei în

303

bazin să scadă mult; la depăşirea presiunii de aspiraŃie se aude un zgomot ca de lovitură metalică în pompa (cavitaŃie); - Verificarea amorsării pompei; se poate întâmpla ca pompa să nu fie amorsată, sistemul de legături este defect (toate pompele se dezamorsează) sau sistemul de amorsare nu funcŃionează corect; vana de pe refulare/aspiraŃie nu a fost deschisă - atenŃie (dacă există manometru pe refulare, presiunea este mare); se poate întâmpla ca sistemul de aspiraŃie să fie înfundat; - Verificarea sensului de rotaŃie al pompei; după o reparaŃie se poate întâmpla ca pompa să se rotească invers din cauza legăturilor greşite la reŃeaua electrică; se verifică la rece prin pornire scurtă şi se marchează pe cuplaj elemente de reper (se desenează benzi albe); - Verificarea turaŃiei pompelor; la pompe cu turaŃie variabilă trebuie să existe un mijloc de măsurare a turaŃiei; se poate măsura raportul n-n0 şi Q/Q0; - Verificarea înălŃimii de pompare; pompa nu realizează înălŃimea de pompare (presiunea mică pe refulare); se verifică gradul de deschidere a vanei - debitul pompat este prea mare; se reverifică turaŃia motorului pompei; se verifică strângerea garniturii de etanşare; se poate întâmpla ca debitul aspirat să fie insuficient - se verifică aspiraŃia; se poate întâmpla ca şi clapetul să fie blocat; pierderea suplimentară de sarcină face ca nici debitul să nu fie suficient; dacă vana de pe refulare este închisă iar presiunea nu este cea normală, se poate ca rotorul să fie deteriorat din cauza abraziunii (apă brută) sau cavitaŃiei (vacuumul pe aspiraŃie mare); - Verificarea stării motorului; motorul se supraîncălzeşte; pot fi două grupe de cauze: (1) datorită pompei care este supraîncărcată sau (2) garniturile de etanşare sunt prea strânse; de asemenea se mai poate întâmpla ca motorul să aibă dificultăŃi; specialistul în motoare şi fabricantul vor lua măsurile de remediere şi vor efectua procedurile de verificare; - Se verifică zilnic sau săptămânal consumul de energie şi se compară cu valoarea de referinŃă (stabilită la recepŃie) a consumului specific kWh/m3; - Se verifică lunar starea legării la pământ a pompelor; - Dacă pompa trepidează se verifică legătura cu postamentul (se strâng şuruburile) şi rezemarea conductelor; dacă aceasta este bună însemnează că rotorul s-a uzat neuniform şi trebuie înlocuit; va fi contactat furnizorul pompei pentru această operaŃiune; nu va fi pusă în exploatare o pompă neechilibrată - se pot produce accidente sau uzura este foarte rapidă; - Anual se va face o revizie generală a staŃiei pentru constatarea stării echipamentelor, a parametrilor de funcŃionare, a indicatorilor de performanŃă; se va decide modul de lucru pentru etapa următoare şi reparaŃiile ce vor fi făcute. - În conformitate cu prescripŃiile furnizorului, calendarul de întreŃinere a pompei este:

- lunar, verificarea temperaturii uleiului din lagăre şi a modului de ungere; - lunar, verificarea modului de lucru a echipamentelor de măsurare a parametrilor de funcŃionare; - semestrial, verificarea vibraŃiilor pompei şi aliniamentului axului pompei cu al motorului; - anual, desfacerea pompei şi verificarea stării pieselor (rotor mai ales); - verificarea funcŃionării sistemului de încălzire; - verificarea parametrilor de funcŃionare ai pompei; comparare cu parametrii de catalog.

- Toate interventiile la pompe se fac de către personalul calificat pentru tipul de pompă verificat. - Întrucât pompele sunt elemente în mişcare, în principiu, intervenŃiile se fac cu pompa oprită. Măsurile de protecŃia muncii vor fi luate pentru protecŃia contra accidentelor din cauze electrice sau cauze mecanice.

Exploatarea staŃiilor de pompare cu hidrofor se va face urmărind prescripŃiile ghidului GT 018-97, prin aplicarea următoarelor măsuri:

304

- Modul de protecŃie a recipientului prin testarea supapei de siguranŃă care trebuie să se deschidă la presiunea maximă din cazan, de regulă 6 bari, la pomparea în reŃea; - Respectarea perioadei de verificare ISCIR a rezervorului de hidrofor; - Legarea la pământ a agregatului de pompare; - SpaŃiile de lângă pompă trebuie să fie libere de orice materiale depozitate; - Temperatura pompei şi motorului nu trebuie să depăşească 600C; - Diminuarea vibraŃiei pompei şi blocarea propagării acesteia în instalaŃie; - Zgomotul produs în încăperea pompelor şi în exterior trebuie să fie în limita prescripŃiilor STAS 8818; - Timpul de lucru al agregatului; - Intervalul între două porniri nu trebuie să fie mai mic de 6-8 minute (semnificația: echipamentul subdimensionat, pierderi de apă). Verificarea se face estimând consumul prin măsurarea nivelului de apă din rezervorul de hidrofor; - Anual se verifică modul de funcŃionare a hidroforului în ansamblu, precum şi parametri de lucru, conform GT 018-97. - Rapoartele ce constată abaterile de la funcŃionarea normală, modul de remediere (cu numele celor care au făcut şi verificat modul de lucru) se scriu în cartea construcŃiei.

3.13. Exploatarea rezervoarelor de înmagazinare a apei se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri: - Se verifică periodic, anual, starea zonei de protecŃie, starea terenului; apariŃia unor zone cu iarbă mai verde sau eventuale denivelări chiar în afara zonei de protecŃie, arată pierderi de apă, măsurile de verificare şi protecŃie trebuie să fie imediate. - Se curăŃă periodic, anual de regulă, rezervorul. Se goleşte câte o cuvă sau se trece pe conducte de ocolire pe o perioadă determinată (de preferinŃă nu în perioada de consum maxim de apă) vor fi luate măsuri suplimentare pentru combaterea incendiului, deoarece nu mai există rezerva de apă pentru combaterea focului, (când există o singură cuvă). - Dacă pe pereŃi s-a format un strat de depunere (substanŃa organică, biofilm activ de regulă) se spală cu jet puternic de apă (20-100 bari) sau se răzuie cu mijloace manuale sau mecanice (fără zgârierea pereŃilor) şi se spală cu apă. După aceasta se curăŃă radierul, totul fiind evacuat la canalizare sau în iaz (batal) amenajat special. Se dezinfectează, se spală şi se redă în folosinŃă. Conform legii 458/00, plecarea din rezervor este o secŃiune de control a calităŃii apei distribuite. Se verifică funcŃionarea hidrantului de alimentare a autospecialei. - Cu ocazia golirii se verifică starea pereŃilor şi mai ales a tavanului care poate fi degradat sub influenŃa clorului de la dezinfectarea apei. Dacă este cazul se reface porŃiunea deteriorată, cu materiale netoxice, cu întărire rapidă. Se verifică periodic starea izolaŃiei hidrofuge şi a ventilaŃiei (în special sită de protecŃie). - La rezervoarele metalice se verifică trimestrial etanşeitatea îmbinărilor pereŃilor, luând măsuri de strângere a şuruburilor în zonele afectate. Totodată la apariŃia urmelor de rugină rezervorul va intra imediat în refacere. - Se verifică trimestrial pH-ul apei şi conŃinutul de Zn în apa reŃelei în cazul în care apa este agresivă şi nu au fost luate măsuri de tamponare. - Se verifică eficienŃa amestecării clorului de dezinfectare în apă livrată. În cazul în care "scapă" mult clor din rezervor din cauza aerării puternice la intrare, se caută soluŃii. Clorul va fi introdus tot timpul printr-o conductă cu capătul în apă. - Înaintea perioadei reci se face o verificare a termoizolaŃiei şi pe durata iernii se verifică săptămânal dacă în rezervor se formează gheaŃă (mai ales la apă provenită din apa de suprafaŃă). Se pun în aplicare soluŃii de control şi combatere: recircularea apei, insuflarea cu aer comprimat, agitare mecanică, îmbunătăŃirea termoizolaŃiei. - Accesul în rezervorul de apă nu este permis decât personalului autorizat, sănătos sanitar şi cu îmbrăcăminte şi încălŃăminte dezinfectată.

305

- În caz de poluare aeriană importantă, sunt necesare măsuri de filtrare activă/pasivă a aerului "inspirat" la golirea rezervorului (cel puŃin o dată pe zi). 3.14. Exploatarea retelei de distributie reprezintă o operaŃiune complicată deoarece reteaua de distributie:

- este obiectul de legătură furnizor-consumator, şi sursa majoritătii conflictelor; - este obiectul cel mai extins şi mai solicitat; - este obiectul cel mai mobil; practic dezvoltarea lui este continuă de unde apar noi relaŃii furnizor - consumator; - este ultimul obiect al sistemului şi problemele de calitate/cantitate din amonte se răsfrâng asupra reŃelei; în plus apar probleme specifice reŃelei care şi ele pot influenŃa negativ celelalte elemente; - este susceptibilă de creşterea pierderilor de apă în sistem şi a risipei de apă; - poate să producă probleme de deteriorare a calităŃii apei ca urmare a unei reŃele incorect alcătuite sau a unei ape incomplet tratate ca urmare a modificării calităŃii apei la sursă sau staŃionării îndelungate a apei în reŃea.

Măsurile curente pentru urmărirea funcŃionării corecte a reŃelei sunt: - Verificarea presiunii în reŃea - se poate face sistematic sau prin controlul sesizărilor unor consumatori asupra lipsei de presiune; este raŃional ca urmare a acestor modificări/măsurători, să se realizeze o hartă cu linii de egală presiune la funcŃionare cu debit maxim; este mai uşor de confirmat că ceva nu este în regulă la o reclamaŃie curentă; totodată se pot controla mai uşor avizele date pentru racordarea la noi consumatori (debit, presiune la branşament); - Verificarea periodică a calităŃii apei în reŃea; numărul minim de probe este dat de legea 458 şi instrucŃiunile de aplicare; nimic nu-l opreşte pe exploatant să controleze mai des; se va verifica la capetele de reŃele clorul remanent; când doza este mai mică de 0,2 mg/l vor fi verificate pe flux posibilele cauze şi luate măsuri (tratare incompletă, doza prea mică de clor, apariŃia unor consumatori de clor - azotaŃi, etc.); - Verificarea funcŃionarii corecte a cişmelelor; modul de închidere, curăŃenia din jurul lor, evacuarea apei risipite, folosirea apei pentru alte scopuri decât pentru cele pentru care a fost destinată (cantitatea respectivă va lipsi de la un alt consumator); - Urmărirea funcŃionării corecte a hidranŃilor; etanşeitate, integritate, verificarea stării de funcŃionare; semestrial fiecare hidrant va fi deschis 1-5 minute, pentru verificarea lui şi pentru spălarea reŃelei; se verifică vizibilitatea indicatorilor de poziŃie; - Citirea contoarelor din reŃea, verificarea integrităŃii echipamentului şi efectuarea periodică a bilanŃului apei; cu verificarea normei medii echivalente de consum de apă; aceasta serveşte la compararea valorilor de calcul, compararea cu norma general acceptată, verificarea pierderii de apă, asigurarea unei baze statistice de calcul pentru o normă de consum departamentală; - Realizarea intervenŃiilor în reŃea pentru realizarea de noi branşamente, remedierea unor avarii, realizarea de lucrări noi de extindere. - Spălarea reŃelei, sistematic (de regulă anual) sau după reparaŃii; vor fi folosite cişmelele sau hidranŃii, pentru a produce, pe tronsoane controlate, viteze de curgere a apei de peste 1 m/s; dacă acest lucru nu este posibil se va proceda la spălare folosind şi aer comprimat introdus printr-o cişmea de capăt de tronson. 3.15. Exploatarea statiei de tratare în ansamblu şi pe fiecare dintre obiecte se va face cu respectarea prevederilor regulamentului de exploatare si întretinere, care va fi continuu perfecŃionat funcŃie de modificările cerute de calitatea apei brute, schimbarea reactivilor, modificarea exigenŃelor asupra apei tratate, etc. Totodată exploatarea trebuie concretizată în documente ce conŃin parametri de lucru ce pot deveni parametri de proiectare/exploatare pentru staŃii noi, chiar de dimensiuni mai mari. StaŃia poate fi, în unele cazuri, privită ca o instalaŃie pilot, pentru apa râului/lacului respectiv.

306

Exploatarea începe odată cu începerea lucrărilor de recepŃie; după recepŃie, staŃia de tratare începe să producă apă pentru consumatori. În momentul începerii producŃiei vor trebui finalizate următoarele documente, care fac parte din regulament: - concluziile documentului de recepŃie provizorie a lucrărilor, ce vor fi înlocuite după un an cu concluziile finale; vor conŃine toate elementele constructive, consecinŃele abaterilor şi modul lor de soluŃionare, eventualele restricŃii acceptate; - modul de funcŃionare a aparaturii de măsură şi control; - modul de verificare a parametrilor de funcŃionare a staŃiei; - procedura de control a calităŃii apei; ce se verifică local şi ce şi cum se determină în alt laborator; în acest caz se va da şi procedura, inclusiv frecvenŃa de prelevare, păstrare, transport a probelor de apă; - măsurile de protecŃia muncii şi măsurile de igienă ce vor trebui respectate în exploatare; - modul în care sunt distribuie sarcinile asupra personalului de supraveghere şi modul de primire a serviciilor şi de raportare a îndeplinirii; - modul de Ńinere a evidenŃei activităŃii: forma de înregistrare (pe hârtie, pe calculator), cine face înregistrarea, la ce interval, cum se păstrează datele, etc. Punerea efectivă în funcŃiune se va face după obŃinerea avizului de funcŃionare dat de autoritatea abilitată. Se va verifica modul în care personalul de exploatare cunoaşte procedurile de exploatare a staŃiei şi sistemului de alimentare cu apă. În urmărirea funcŃionării staŃiei, observaŃiile se pot împărŃi în două grupe: - urmărire generală a funcŃionării staŃiei; - urmărirea funcŃionării fiecărui obiect al staŃiei. Urmărirea generală a staŃiei presupune: - controlul funcŃionării tuturor obiectelor componente; - controlul stării zonei de protecŃie sanitară; - controlul stării de funcŃionare a aparaturii de măsură şi control; - controlul stocului de reactivi; - controlul modului de funcŃionare a sistemului de evidenŃă a funcŃionării; - existenŃa materialului de protecŃia muncii; - controlul stării de sănătate a personalului de exploatare; - verificarea pregătirii profesionale a personalului; - verificarea măsurilor pentru funcŃionare în cazuri extreme (viitură, iarnă, secetă); - controlul indicatorilor de performanŃă ai staŃiei:

▪ calitatea apei (numărul de zile cu parametri depăşiŃi); ▪ cauzele producerii depăşirilor (măsuri luate, efect); ▪ debitul de apă tratată; ▪ consumul propriu de apă; ▪ consumul de energie, kWh/m3; ▪ consumul de reactivi, g/m3; ▪ starea reparaŃiilor începute în staŃie şi compararea cu graficul de execuŃie; ▪ controlul penalizărilor date pentru neconformare; ▪ planificarea reparaŃiilor şi a modului de lucru pe perioada respectivă.

Pentru obiectele componente ale staŃiei, măsurile urmărite şi realizate sunt următoarele. Pentru deznisipatoare: - se verifică viteza medie de curgere a apei; - se verifică modul de lucru a vanelor; - se verifică grosimea stratului de nisip; - se curăŃă nisipul din deznisipator (manual cu sau fără golirea apei, mecanică mai rar, sau hidraulică); nisipul scos se depozitează în vederea folosirii; cantitatea se evaluează şi se estimează eficienŃă de reŃinere a nisipului; estimarea se poate face mai exact măsurând turbiditatea apei la intrare şi ieşire;

307

- se deblochează priza de gheaŃă, plutitorii, aluviunile mari; - se corectează efectul distructiv al apelor mari/mici asupra zonei prizei şi deznisipatorului (când acestea sunt pe acelaşi amplasament); - se verifică măsurile de protecŃie a calităŃii apei pe râu în amonte (de regulă există sisteme de avertizare asupra calităŃii apei); tendinŃele de apariŃie a unor activităŃi ce pot produce poluări accidentale trebuie semnalate organelor competente asupra protecŃiei calităŃii apei. Pentru decantoare (de regulă decantoare verticale, decantoare cu lamele şi mai rar decantoare orizontale): - se verifică starea construcŃiei decantorului; - se verifică starea de funcŃionare a vanelor; acŃionarea lor la fiecare 2 săptămâni, pentru a evita blocarea lor; - se controlează eficienŃa limpezirii (turbiditate la intrare şi ieşire) pe fiecare cuvă şi în acest fel posibil şi distribuŃia apei între cuve; - se verifică mărimea debitului pe fiecare decantor; - se verifică încărcarea hidraulică şi se compară cu valorile de referinŃă; - se verifică modul de curgere a apei în decantor (la cele orizontale); - se verifică umplerea cu suspensii a volumului destinat din decantor; - se verifică modul de curăŃire (durată, eficienŃă, apă pierdută); - se verifică grosimea stratului de gheaŃă şi influenŃa asupra sistemului de colectare a apei limpezite (cu conducte perforate, aşezate la 30-40 cm sub nivelul apei); decantoarele cu lamele trebuie ferite de îngheŃ; - se verifică starea lamelelor; se verifică împiedicarea scăderii nivelului în decantor pentru protejarea lamelelor contra gheŃii, spălarea periodică etc. Pentru filtrele lente: - se verifică starea de funcŃionare a cuvelor; durata medie de funcŃionare, durata medie de curăŃire; - se verifică nivelul nisipului şi dinamica reducerii lui; - se verifică încărcarea hidraulică (viteza de filtrare) pe cuve şi se compară cu valoarea de referinŃă; - se verifică eficienŃa cuvelor (turbiditatea apei la intrare şi ieşire); - se verifică periodic, la început, după 3-4 zile şi la mijlocul duratei de filtrare, reducerea conŃinutului în microorganisme; - se controlează modul de curăŃire a filtrului; - se verifică mărimea pierderii de sarcină în filtru, la începutul/sfârşitul ciclului de filtrare; - se verifică formarea stratului de gheaŃă; - se verifică manevrabilitatea tuturor vanelor prevăzute în instalaŃie; - se determină producŃia medie de apă, m3/zi▪m2; - se controlează colmatarea progresivă a stratului de nisip în vederea stabilirii momentului în care trebuie scos nisipul pentru spălare generală şi refacere (normal la 5-10 ani). Totdeauna umplerea filtrului cu apă se face de jos în sus, pentru eliminarea aerului din porii stratului de nisip. Pentru filtrele rapide exploatarea este relativ pretenŃioasă, si trebuie executată în strictă concordantă cu regulamentul de exploatare elaborat pentru acestea. Regulamentul de exploatare pentru filtrele rapide trebuie să contină referiri la:

- procesul de spălare (intervale, intensităti, retete); - procesul de tratare – conform normativului CO122 "Proiectarea construcŃiilor şi instalaŃiilor

de dezinfectare a apei în vederea asigurării sănătăŃii oamenilor şi protecŃiei mediului".

308

4. Măsuri de protecŃia muncii şi a sănătăŃii populaŃiei 4.1. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii la executarea, exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentare cu apă Activitătile impuse de executarea, exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentare cu apă prezintă pericole importante datorită multiplelor cauze care pot provoca îmbolnăvirea sau accidentarea celor care lucrează în acest mediu, de aceea este necesar a se lua măsuri speciale de instruire şi prevenire. Accidentele şi îmbolnăvirile pot fi cauzate în principal de: - prăbusirea peretilor transeelor sau excavatiilor realizate pentru montajul conductelor sau pentru fundatii; - căderea tuburilor sau a altor echipamente în timpul manipulării acestora; - intoxicaŃii sau asfixieri cu gazele toxice emanate (CO, CO2, gaz metan, H2S etc.); - îmbolnăviri sau infecŃii la contactul cu mediul infectat (apa uzată); - explozii datorate gazelor inflamabile; - electrocutări datorită cablurilor electrice neizolate corespunzător din reŃeaua electrică a staŃiei; - căderi în cămine sau în bazinul de aspiraŃie al staŃiei de pompare a apelor uzate menajere, etc. Pentru a preveni evenimentele de genul celor enumerate mai sus, este necesar ca tot personalul care lucrează în reŃeaua de canalizare să fie instruit în prealabil prin Ńinerea unui curs special teoretic şi practic. ToŃi lucrătorii care lucrează la exploatarea şi întreŃinerea sistemului de alimentaree cu apă trebuie să facă un examen medical riguros şi să fie vaccinaŃi împotriva principalelor boli hidrice (febră tifoidă, dizenterie, etc.). De asemenea, zilnic vor trebui controlaŃi astfel încât celor care au răni sau zgârieturi oricât de mici să li se interzică contactul cu sistemul de alimentaree cu apă. ToŃi lucrătorii sunt obligaŃi să poarte echipament de protecŃie corespunzător (cizme, salopete şi mănuşi), iar la sediul sectorului să aibă la dispoziŃie un vestiar cu două compartimente, pentru haine curate şi haine de lucru, precum şi duşuri, săpun, prosop etc. Echipele de control şi de lucru pentru sistemul de alimentaree cu apă trebuie să fie dotate în afară de echipamentul de protecŃie obişnuit cu lămpi de miner tip Davis, măşti de gaze şi centuri de siguranŃă, detectoare de gaze toxice (oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat) sau inflamabile (metan). Când muncitorii se află în cămine sau parcurg trasee ale unor canale amplasate pe partea carosabilă, trebuie luate măsuri cu privire la circulaŃia din zonă prin semnalizarea punctului de lucru cu marcaje rutiere corespunzătoare atât pentru zi cât şi pentru noapte. O atenŃie deosebită trebuie acordată pericolului de electrocutare prin prezenŃa cablurilor electrice îngropate în vecinătatea sistemului de alimentare cu apă, precum şi a instalaŃiilor de iluminat în zone cu umiditate mare care trebuie prevăzute cu lămpi electrice funcŃionând la tensiuni nepericuloase de 12-24 V. 4.2. Măsuri de protecŃia şi securitatea muncii pentru staŃiile de pompare Pentru exploatarea staŃiilor de pompare se vor respecta prevederile legislaŃiei în vigoare privind regulile igienico-sanitare şi de protecŃie a muncii, astfel (legea nr. 90/1996 a protecŃiei muncii şi Normele metodologice de aplicare precum şi "Norme specifice de securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populaŃie şi din procesele tehnologice", publicate în 2001 de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale): ▪ se vor folosi salopete de protecŃie a personalului în timpul lucrului; ▪ se va păstra curăŃenia în clădirea staŃiei de pompare; ▪ se va asigura întreŃinerea şi folosirea corespunzătoare a instalaŃiilor de ventilaŃie; ▪ folosirea instalaŃiei de iluminat la tensiuni reduse (12-24 V), verificarea izolaŃiilor, a legăturilor la pământ precum şi a măsurilor speciale de prevenire a accidentelor prin electrocutare la staŃiile de pompare subterane unde frecvent se poate produce inundarea camerei pompelor; ▪ folosirea servomotoarelor sau a mecanismelor de multiplicare a forŃei sau cuplului la acŃionarea vanelor în cazul automatizării funcŃionării staŃiei de pompare;

309

▪ la staŃiile de pompare având piese în mişcare (rotori, cuplaje etc.), trebuie prevăzute cutii de protecŃie pentru a apăra personalul de exploatare în cazul unui accident produs la apariŃia unei defecŃiuni mecanice. ▪ pentru prevenirea leziunilor fizice, este necesar ca la efectuarea reparaŃiilor, piesele grele care se manipulează manual să fie ridicate cu ajutorul muşchilor de la picioare astfel încât să se evite fracturile şi leziunile coloanei vertebrale; ▪ pentru evitarea eforturilor fizice este raŃional a se păstra în bune condiŃii de funcŃionare instalaŃiile mecanice de ridicat. 4.3. ProtecŃia sanitară Regulamentul de exploatare şi întreŃinere a sistemelor de alimentare cu apă şi staŃiilor de tratare va cuprinde şi prevederi referitoare la aspectele igienico-sanitare, prevederi stabilite în mod obligatoriu în colaborare cu organele locale ale inspecŃiei sanitare de stat. Privitor la personalul de exploatare, conducerea administrativă va preciza felul controlului medical, periodicitatea acestuia, modul de utilizare a personalului găsit cu anumite contraindicaŃii medicale, temporare sau permanente, minimum de noŃiuni igienico-sanitare care trebuie cunoscute de anumite categorii de muncitori, etc. Privitor la protecŃia sanitară a staŃiilor de tratare se va stabili, (cu respectarea prevederilor cuprinse de legislaŃia în vigoare), modul în care se reglementează, îndeosebi următoarele: ▪ delimitarea şi marcarea zonei de protecŃie (în cazul staŃiilor de tratare izolate); ▪ modul de utilizare a terenului care constituie zona de protecŃie; ▪ executarea de săpături, depozitarea de materiale, realizarea de conducte, puŃuri sau alte categorii de construcŃii în interiorul zonei de protecŃie. Societatea care exploatează şi întreŃine sistemul de alimentare cu apă este obligată să acorde îngrijirea necesară personalului de exploatare, în care scop: a) va angaja personalul de exploatare numai după un examen clinic, radiologic şi de laborator făcut fiecărei persoane; b) va asigura echipamentul necesar de lucru pentru personal (cizme, mănuşi de cauciuc, ochelari de protecŃie, măşti de gaze, centură de salvare cu frânghie, etc.) conform normativelor în vigoare; c) va face instructajul periodic de protecŃie sanitară (igienă) conform normelor în vigoare; d) în staŃia de tratare va exista o trusă farmaceutică de prim ajutor, eventual un aparat de respirat oxigen cu accesoriile necesare pentru munca de salvare; e) se vor asigura muncitorilor condiŃii decente în care să se spele, să se încălzească şi să servească masa (o încăpere încălzită şi vestiar cu duşuri cu apă rece şi apă caldă); f) medicul societăŃii care exploatează şi întreŃine sistemul de alimentare cu apă este obligat să urmărească periodic (lunar) starea de sănătate a personalului de exploatare; g) personalul staŃiei de tratare se va supune vaccinării T.A.B. la intervalele prevăzute de instrucŃiunile Ministerului SănătăŃii. FuncŃie de mărimea şi importanŃa staŃiei de epurare, beneficiarul va lua măsurile de protecŃia şi securitatea muncii, precum şi de protecŃie sanitară care se impun pentru cazul respectiv. 5. Măsuri de protecŃie contra incendiului Pericolul de incendiu poate apare în locurile unde există substanŃe inflamabile (laboratoare de analiză a apei şi nămolului, magazii, depozit de carburanŃi, centrală termică, sobe care utilizează drept carburant gazele naturale, etc.). În toate aceste locuri se vor lua măsurile cerute de Normele de pază şi prevenire contra incendiilor, funcŃie de natura pericolului respectiv. De asemenea, se vor respecta prevederile Ordinelor MI nr. 88/2001 şi nr. 778/1998. Dintre măsurile suplimentare care trebuie luate, se menŃionează mai jos câteva, specifice construcŃiilor şi instalaŃiilor din sistemul de canalizare:

310

- asigurarea ventilării corespunzătoare a camerelor şi a bazinelor înainte de accesul personalului de exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lipsă de oxigen, inhalării unor gaze letale sau aprinderii unor vapori inflamabili; - folosirea echipamentului electric antiexploziv; - controlul periodic al atmosferei din spaŃiile închise pentru a determina prezenŃa gazelor toxice şi inflamabile; - interdicŃiile privind utilizarea surselor de aprindere în apropierea instalaŃiilor, rezervoarelor de fermentare a nămolului, construcŃiilor, canalelor şi căminelor de vizitare unde s-ar putea produce şi acumula gaze inflamabile; - marcarea cu panouri şi plăcuŃe avertizoare a locurilor periculoase (înaltă tensiune, pericol de cădere, acumulări de gaze inflamabile, etc.); Dintre măsurile strict necesare se mai menŃionează prevederea de hidranŃi de incendiu exterior în locurile şi la distanŃele recomandate de Normele de pază şi securitate contra incendiilor, iar în clădiri, magazii, depozite, a hidranŃilor interiori necesari, a stingătoarelor de incendiu şi chiar a unor reŃele de sprinclere, dacă este cazul.

partea i apa

Documents