mp pentru sectorul apa si apa uzata judetul braila vol i

R O M A N I A

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

PROIECT SERVICII MUNICIPALE Imprumut nr.: 4835 RO

SERVICII DE CONSULTANTA PENTRU REALIZAREA PROIECTELOR PENTRU FINANTARE EUROPEANA

Servicii de consultanta pentru:Judetele Braila, Vrancea, Ilfov, Ialomita si Constanta

MASTER PLAN PENTRU SECTORUL APA SI APA UZATA

JUDETUL BRAILA

VOLUM 1 (RAPORT)

Iulie 2008

TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD.

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252

TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD

ABREVIERI

ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

ACP Autoritatea de Certificare si Plata

ADI Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

ADR Agentia de Dezvoltare Regionala

AFM Administratia Fondului pentru Mediu

AL Asociatia Localitatilor

ANAR Administratia Nationala “Apele Romane”

ANM Administratia Nationala de Meteorologie

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

ANRM Agentia Nationala a Resurselor Minerale

ANRMAP Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice

ANSPCP Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase

APM Agentia pentru Protectia Mediului

ARA Asociatia Romana a Apei

ARPM Agentia Regionala de Protectia Mediului

ASP Autoritatea de Sanatate Publica

AT Asistenta Tehnica

BEI Banca Europeana de Investitii

BERD Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare

BF Beneficiar Final

BM Banca Mondiala

BNR Banca Nationala a Romaniei

CAEN Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale

CE Comisia Europeana

CJ Consiliul Judetean

CL Consiliul Local

CNP Comisia Nationala pentru Prognoze

CNSR Cadrul Strategic National de Referinta

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL VRANCEA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252


CRO Compania Regionala de Operare

DA Directia Apelor

DG REGIO Directia Generala Dezvoltare Regionala a Comisiei Europene

DJS. Directia Judeteana de Statistica

EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului

FC Fondul de Coeziune

FOPIP Program de Performanta Financiara si Operationala

FS Fonduri Structurale

GNM Garda Nationala de Mediu

GNM CJ Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean

HG Hotarare de Guvern

ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului -ICIM Bucuresti

IDU Indicele de Dezvoltare Umana

INMH Institutul National de Meteorologie si Hidrologie

IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

INS Institutul National de Statistica

IPC Indice Preturi de Consum

ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

ISPB Institutul de Sanatate Publica Bucuresti

L Lege

LE Locuitori Echivalenti

MEF Ministerul Economiei si Finantelor

MIRD Ministerul Internelor si Reformei Administrative

MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

MP Master Plan

MSP Ministerul Sanatatii Publice

NUTS Norme statistice pe unitati teritoriale

OI MEDIU Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu

OM Ordin Ministru

OG Ordonanta de Guvern

ONG Organizatii Neguvernamentale

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL VRANCEA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252


OR Operator Regional

OUG Ordonanta de Urgenta

PEHD Conducta de inalta presiune

PHARE Instrument de Pre-Aderare Finantat de catre Uniunea Europeana

PIB Produsul Intern Brut

PLAM Planul Local de Actiune pentru Mediu

PNAM Planul National de Actiune pentru Mediu

PND Planul National de Dezvoltare

PNUD Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

PO Program Operational

POR Program Operational Regional

POS Program Operational Sectorial

PREMO Conducta de beton precomprimat

RA Regie Autonoma

SAMTID Dezvoltarea Infrastructurii pentru Orase Mici si Mijlocii – Program- Phare

SAPARD Program Special de Aderare Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

SE Statie de Epurare Ape Uzate

SEA Evaluare Strategica de Mediu

SC Societate Comerciala

SF Studiu Fezabilitate

SGA Sistemul de Gospodarire a Apelor– “Apele Romane”

SP Statie Pompare

ST Statie Tratare

TOR Termeni de Referinta

TVA Taxa pe valoare adaugata

UCVAP Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice

UE Uniunea Europeana

UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83



0. REZUMAT ................................................................................................................................... 0-2 0.1. Obiectivele si scopul Master Planului .............................................................................. 0-2 0.2. Situatia curenta si deficiente ............................................................................................ 0-3

0.2.1. Introducere .................................................................................................................. 0-3 0.2.2. Cadrul Institutional al prestatorilor de servicii de apa / apa uzata .............................. 0-5 0.2.3. Surse de poluare .......................................................................................................... 0-7 0.2.4. Surse, tratare si distribuţie apă potabilă ...................................................................... 0-8 0.2.5. Canalizare şi epurare ape uzate ................................................................................... 0-8

0.3. Previziuni ........................................................................................................................... 0-9 0.4. Obiective nationale si tinte judetene ................................................................................ 0-13 0.5. Analiza optiunilor .............................................................................................................. 0-14 0.6. Strategia la nivel de judet ................................................................................................. 0-14 0.7. Planul de investitii pe termen lung .................................................................................. 0-15 0.8. Analiza economica si financiara ....................................................................................... 0-16 0.9. Analiza de suportabilitate ................................................................................................. 0-18 0.10. Investiile prioritare in infrastructura ............................................................................ 0-19 0.11. Plan de actiune pentru implementarea proiectului ...................................................... 0-20 ANEXE CAPITOL 0 ....................................................................................................................... 0-22 Anexa 0.2 Anexa 0.7 Anexa 0.10 1. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 1-2 1.1. Cadrul proiectului ............................................................................................................. 1-2

1.1.1. Cadrul general ............................................................................................................. 1-2 1.1.2. Factori implicati .......................................................................................................... 1-3 1.1.3. Obiective proiectului ................................................................................................... 1-5 1.1.4. Scopul Master Plan-ului .............................................................................................. 1-5 1.1.5. Alte programe relevante .............................................................................................. 1-6

1.2. Tinta si obiectivul principal al dezvoltarii Master Plan-ului ........................................ 1-6 1.3. Structura documentului .................................................................................................... 1-7 2. SITUATIA CURENTA ............................................................................................................ 2-3 2.1. Rezumat .............................................................................................................................. 2-3 2.2. Descriere generala ............................................................................................................. 2-3 2.2.1. Date geografice ........................................................................................................... 2-3

2.2.2. Structura administrativa .............................................................................................. 2-4 2.2.3. Date economice ........................................................................................................... 2-4

2.3. Cadru natural .................................................................................................................... 2-5 2.3.1. Clima ........................................................................................................................... 2-5 2.3.2. Relief si topografie ...................................................................................................... 2-5 2.3.3. Geologie si hidrogeologie ........................................................................................... 2-5 2.3.4. Soluri ........................................................................................................................... 2-6 2.3.5. Ape .............................................................................................................................. 2-6 2.3.6. Biodiversitate .............................................................................................................. 2-7

2.4. Infrastructura .................................................................................................................... 2-8 2.5. Evaluare socio-economica ................................................................................................ 2-9 2.5.1. Profilul socio-economic al Romaniei .......................................................................... 2-9 2.5.2. Profilul socio-economic al judetului Braila ............................................................. 2-10 2.6. Evaluarea cadrului institutional si legal ......................................................................... 2-18 2.6.1. Cadrul general administrativ ....................................................................................... 2-18



2.6.2. Cadrul legal ................................................................................................................. 2-18 2.6.3. Institutiile de mediu .................................................................................................... 2-19 2.6.4. Operatori de apa si apa uzata ...................................................................................... 2-20 2.6.5. Operatii curente si performante financiare ale operatorilor, tarife existente .............. 2-27 2.7. Resurse de apa ................................................................................................................... 2-31 2.7.1. Generalitati .................................................................................................................. 2-31 2.7.2. Apa de suprafata ......................................................................................................... 2-32 2.7.3. Apa subterana .............................................................................................................. 2-33 2.8. Poluarea apei ..................................................................................................................... 2-35 2.8.1. Principalele surse de poluare ...................................................................................... 2-35 2.8.2. Impactul deversarii apelor uzate ................................................................................. 2-37 2.8.3. Managementul nămolului ........................................................................................... 2-39 2.8.4. Apa industriala ............................................................................................................ 2-39 2.9. Consumul de apa in prezent ............................................................................................. 2-48 2.10. Dotari existente si performante actuale ........................................................................ 2-52 2.10.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa .................................................................... 2-53 2.10.2. Infrastructura pentru apa uzata .................................................................................. 2-53 2.11. Suficienta datelor ............................................................................................................ 2-68 2.12. Concluzii ........................................................................................................................... 2-69

ANEXE CAPITOL 2 ....................................................................................................................... 2-71 Anexa 2.2.2.1 Anexa 2.4 Anexa 2.5.1 Anexa 2.6.1 Anexa 2.6.3 Anexa 2.6.4 Anexa 2.6.4.6 Anexa 2.8.1 Anexa 2.8.2 Anexa 2.8.3 Anexa 2.10 Anexa 2.11 3. PROGNOZE ................................................................................................................................. 3-2 3.1. Rezumat .............................................................................................................................. 3-2 3.2. Metodologie si ipoteze ....................................................................................................... 3-2 3.3. Prognoze socio-economice ................................................................................................ 3-3 3.3.1. Prognoza la nivel macroeconomic .............................................................................. 3-3 3.3.2. Prognoza populatiei .................................................................................................... 3-7 3.3.3. Proiectiile veniturilor gospodariilor ............................................................................ 3-11 3.3.4. Prognoze ale evolutiei judetului Braila ....................................................................... 3-15 3.4. Prognoza necesarului de apa ............................................................................................ 3-17 3.4.1. Necesarul casnic .......................................................................................................... 3-17 3.4.2. Necesarul ne-casnic .................................................................................................... 3-17 3.4.3. Bilantul apei si pierderile de apa ................................................................................. 3-18 3.4.4. Sumarul prognozei necesarului de apa ....................................................................... 3-19 3.5. Prognoza debitului si incarcarii apei uzate ..................................................................... 3-20 3.5.1. Apa uzata menajera ..................................................................................................... 3-20 3.5.2. Apa uzata nemenajera ................................................................................................. 3-20 3.5.3. Infiltratii ...................................................................................................................... 3-21 3.5.4. Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate .................................................. 3-21 3.6. Concluzii ............................................................................................................................. 3-21



ANEXE CAPITOL 3 ....................................................................................................................... 3-22 Anexa 3.3.1 Anexa 3.3.2 Anexa 3.4.3 4. OBIECTIVE NATIONALE SI JUDETENE ............................................................................. 4-2 4.1. Rezumat .............................................................................................................................. 4-2 4.2. Obiectivele nationale in domeniul apei si apei uzate ...................................................... 4-2 4.2.1. Resursele de apa .......................................................................................................... 4-6 4.2.2. Situatia apelor uzate .................................................................................................... 4-7 4.2.3. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila ........................................................... 4-9 4.2.4. Calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare .............................................. 4-11 4.2.5. Gestionarea namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti ..................... 4-11 4.2.6. Utilitatile de apa si apa uzata in zona rurala ............................................................... 4-12 4.2.7. Unitati de management al apelor. Regionalizarea serviciilor de apa .......................... 4-12 4.2.8. Fundamentarea regionalizarii sistemelor de apa ......................................................... 4-13 4.2.9. Dezvoltarea regionalizarii sistemelor de apa .............................................................. 4-13 4.3. Corelarea obiectivelor strategice nationale si europene din domeniile apa

si apa uzata ........................................................................................................................ 4-15 4.3.1. Calitatea apei destinate consumului uman .................................................................. 4-15 4.3.2. Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile ......................... 4-15 4.3.3. Prescriptii referitoare la evacuarile apelor uzate urbane ............................................. 4-16 4.4 Obiective in sectorul apei si apei uzate in judetul Braila ................................................ 4-17 4.4.1. Prezentarea situatiei existente ..................................................................................... 4-17 4.4.2. Obiectivele Prioritare .................................................................................................. 4-17 4.4.3. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 1 infrastructura de canalizare ..... 4-18 4.4.4. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 2 infrastructura alimentare

cu apa .......................................................................................................................... 4-19 4.5 Concluzii .............................................................................................................................. 4-19 ANEXE CAPITOL 4 ....................................................................................................................... 4-21 Anexa 4.3.1 Anexa 4.3.2 Anexa 4.3.3 Anexa 4.4.3.1 Anexa 4.4.3.2 5. ANALIZA OPTIUNILOR .......................................................................................................... 5-2 5.1. Rezumat .............................................................................................................................. 5-2 5.2. Metodologie si ipoteze ....................................................................................................... 5-2 5.2.1. Criterii pentru identificarea si evaluarea optiunilor ........................................................ 5-2 5.2.2. Definirea notiunii de Aglomerare ............................................................................... 5-7 5.3. Evaluarea optiunilor ......................................................................................................... 5-12 5.3.1. Criterii generale .......................................................................................................... 5-12 5.3.2. Criterii specifice .......................................................................................................... 5-12 5.4. Optiuni propuse pentru judetul Braila …....................................................................... 5-19 5.5. Optiunile propuse .............................................................................................................. 5-46 ANEXE CAPITOL 5 ....................................................................................................................... 5-48 Anexa 5.3.1 Anexa 5.4.1 Anexa 5.4.2



6. STRATEGIA LA NIVEL DE JUDET ....................................................................................... 6-2 6.1. Obiectivele nationale ......................................................................................................... 6-2 6.2. Obiectivele la nivel de judet .............................................................................................. 6-5

ANEXE CAPITOL 6 ....................................................................................................................... 6-21 Anexa 6.1 7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG .......................................................................... 7-2 7.1. Rezumat .............................................................................................................................. 7-2 7.2. Contextul planificarii ........................................................................................................ 7-2 7.3. Masuri de investitii pe termen lung ................................................................................. 7-2 7.4. Parametri de proiectare de baza si predimensionare .................................................... 7-3 7.5. Costuri unitare si de investitie .......................................................................................... 7-4 7.5.1. Costuri unitare pentru retele de canalizare .................................................................. 7-6 7.5.2. Costuri unitare pentru statii de pompare apa uzata ..................................................... 7-7 7.5.3. Costuri unitare pentru statii de epurare ....................................................................... 7-9 7.5.4. Costuri unitare pentru retele de distributie .................................................................. 7-10 7.5.5. Costuri unitare pentru foraje, statii de tratare, rezervoare, statii de pompare ............. 7-11 7.5.6. Costuri de investitie pentru sistemele de alimentare cu apa/sisteme de canalizare

necesare aglomerarilor rurale cu populatia echivalenta sub 2.000 l.e. ....................... 7-11 7.6. Costuri de exploatare, intretinere si administrare ......................................................... 7-12 7.6.1. Costuri fixe .................................................................................................................. 7-12 7.6.2. Costuri variabile .......................................................................................................... 7-12 7.6.3. Costuri de intretinere ................................................................................................... 7-13 7.7. Programul de implementare si esalonarea masurilor .................................................... 7-13 7.7.1. Criterii pentru stabilirea fazelor măsurilor (Criterii de eşalonare a măsurilor) .......... 7-13 7.7.2. Programul de implementare si Planul de esalonare .................................................... 7-14 7.8. Impactul masurilor propuse ............................................................................................. 7-15 7.8.1. Impactul investitiilor propuse asupra mediului ........................................................... 7-15 7.8.2. Impactul investitiilor propuse asupra sanatatii populatiei .......................................... 7-16 7.8.3. Impactul investitiilor propuse asupra economiei locale .............................................. 7-16 7.9. Atingerea tintelor .............................................................................................................. 7-17 7.10 Cerinte institutionale ........................................................................................................ 7-18 7.11 Concluzii ............................................................................................................................ 7-20 ANEXE CAPITOL 7 ....................................................................................................................... 7-22 Anexa 7.3.1 Anexa 7.3.2 Anexa 7.3.3 Anexa 7.3.4 Anexa 7.7.2 Anexa 7.8.1 8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA ........................................................................... 8-2 8.1. Rezumat .............................................................................................................................. 8-2 8.2. Ipoteze de lucru ................................................................................................................. 8-3 8.3. Costuri de investitii ........................................................................................................... 8-3 8.4. Costuri de operare si intretinere ...................................................................................... 8-5 8.5. Valoarea actualizata neta si costul marginal .................................................................. 8-6 8.6. Concluzii ............................................................................................................................. 8-8 ANEXE CAPITOL 8 ....................................................................................................................... 8-9 Anexa 8.1.1 Anexa 8.2.1



Anexa 8.3.1 Anexa 8.4.1 Anexa 8.5.1 Anexa 8.6.1 Anexa 8.1.2 Anexa 8.2.2 Anexa 8.3.2 Anexa 8.4.2 Anexa 8.5.2 Anexa 8.6.2 9. ANALIZA SUPORTABILITATII ............................................................................................. 9-2 9.1. Rezumat .............................................................................................................................. 9-2 9.2. Abordarea metodologica si ipoteze de lucru ................................................................... 9-2 9.3. Consideratii preliminare asupra evolutiei tarifelor ....................................................... 9-4 9.4. Analiza suportabilitatii ..................................................................................................... 9-6 9.5. Analiza senzitivitatii .......................................................................................................... 9-8 9.6. Concluzii ............................................................................................................................. 9-11 10. PROGRAM DE INVESTITII PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA ............................ 10-2 10.1. Rezumat ............................................................................................................................ 10-2 10.2. Prioritizarea masurilor din proiect ................................................................................ 10-2 10.3. Indicatori cheie de performanta .................................................................................... 10-6 10.4. Lista prioritizata a masurilor de investitii .................................................................... 10-7 ANEXE CAPITOL 10 ..................................................................................................................... 10-8 Anexa 10.4.1 Anexa 10.4.2 Anexa 10.4.3 Anexa 10.4.4 11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ............................. 11-1 ANEXE CAPITOL 11 ..................................................................................................................... 11-6 Anexa 11.1 Anexa 11.2 12. ANEXE 12.1. Anexe generale 12.2. Planse


TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD 0-1

0. REZUMAT ................................................................................................................................... 0-2 0.1. Obiectivele si scopul Master Planului .............................................................................. 0-2 0.2. Situatia curenta si deficiente ............................................................................................ 0-3

0.2.1. Introducere .................................................................................................................. 0-3 0.2.2. Cadrul Institutional al prestatorilor de servicii de apa / apa uzata .............................. 0-5 0.2.3. Surse de poluare .......................................................................................................... 0-7 0.2.4. Surse, tratare si distribuţie apă potabilă ...................................................................... 0-8 0.2.5. Canalizare şi epurare ape uzate ................................................................................... 0-8

0.3. Previziuni ........................................................................................................................... 0-9 0.4. Obiective nationale si tinte judetene ................................................................................ 0-13 0.5. Analiza optiunilor .............................................................................................................. 0-14 0.6. Strategia la nivel de judet ................................................................................................. 0-14 0.7. Planul de investitii pe termen lung .................................................................................. 0-15 0.8. Analiza economica si financiara ....................................................................................... 0-16 0.9. Analiza de suportabilitate ................................................................................................. 0-18 0.10. Investiile prioritare in infrastructura ............................................................................ 0-19 0.11. Plan de actiune pentru implementarea proiectului ...................................................... 0-20 ANEXE CAPITOL 0 ....................................................................................................................... 0-22 Anexa 0.2 Anexa 0.7 Anexa 0.10



0. REZUMAT

0.1. Obiectivele si scopul Master Planului Ca membru recent al Uniunii Europene (UE), Romania s-a angajat sa imbuntateasca calitatea mediului pentru a realiza concordanta cu Acquis-ul Comunitar al UE. Romania a adoptat aproximativ 99% din acquis-ul in domeniul mediului. Indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere pentru Capitolul 22 – Protectia Mediului implica realizarea unor proiecte majore de investitii in infrastructura de mediu. Inainte de integrarea Romaniei partea de fonduri necesare pentru investitii in domeniul protectiei mediului au fost disponibile prin programele europene de „preaderare” (PHARE, ISPA, SAMTID, SAPARD, FOPIP), iar altele prin institutii financiare internationale (BERD, BEI, BM, PDNU, etc).

Romania dupa integrare continua sa primeasca asistenta din partea UE prin accesarea fondurilor structurale si de coeziune disponibile pentru Romania.

Consecinta si corolar si proiectul prin care Tahal sprijina Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in pregatirea aplicatiilor in sectorul apa si apa uzata in vederea accesarii fondurilor de coeziune din 5 judete, si anume: Braila, Constanta, Ialomita, Ilfov si Vrancea.

Implementarea cu succes a acestui contract va asigura in principal:

• definirea unui program etapizat de investitii pe termen lung pentru sectorul de apa/apa uzata pentru fiecare din judetele amintite;

• proiecte de apa, clare din punct de vedere al mediului, gata sa fie propuse pentru finantare de catre CE.

• elaborarea de documentatii de licitatie si o strategie eficienta a procedurii de achizitie.

• Cresterea capacitatii de implementare a proiectelor la nivel central si local.

Obiectivul general al Master Planului este sa ofere o baza de decizie pentru o strategie locala pentru dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata, in concordanta cu obiectivele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.

Concret in cazul judetului Braila, obiectivele principale sunt:

Obiectivul 1: sa se realizeze conformarea cu angajamentele de tranzitie si cu obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila .

Obiectivul 2: sa se realizeze conformarea cu Directiva 98/83/CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr. 311/2004) si sa se imbunatateasca performantele operatorului regional al judetului pentru a se asigura viabilitatea finaciara si operationala a acestuia, respectiv durabilitatea dezvoltarii.

Master Planul este primul pas important care furnizeaza cadrul pentru strategia de dezvoltare a judetului Braila , in domeniul apei potabile si a apei uzate pentru perioada 2007-2037, prezentandu-se o identificare a masurilor necesare precum si prioritizarea si etapizarea acestora pentru a realiza deplina concordanta cu Directivele UE relevante in domeniu.



In dezvoltarea Master Plan-ului, Consultantul a cooperat cu partile implicate, aplicand principiul si conceptia ca acestia (client, autoritati locale, furnizori de servicii de apa si apa uzata la nivel local/regional) se considera membri al unei singure echipe, uniti de acelasi obiectiv final.

0.2. Situatia curenta si deficiente 0.2.1. Introducere

Judetul Braila este situat in partea sud-estica a Romaniei, invecinandu-se cu judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Suprafata judetului este de 4.766 kmp si reprezinta 2% din suprafata intregii tarii.

Figura 0.2.1.1. Judetul Braila - Asezare geografica

Din punct de vedere teritorial-administrativ judetului Braila are trei orase (Faurei, Ianca, Insuratei), un municipiu (Braila), 40 comune si 140 sate totalizand o populatie de 366.811 locuitori.

Resedinta de judet este municipiul Braila

Clima este temperat-continentala, moderata, caracterizata prin omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest manifestate prin ierni friguroase, veri calduroase si secetoase Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 oC fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5 oC Precipitatiile anuale sunt reduse in medie 456 mm si au caracter torential vara.

Relieful este reprezentat, in proportie de 58%, printr-o campie tabulara, de tip baragan, care apartine partii de NE a Campiei Romane, iar 42% din suprafata judetului e ocupata de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuilui, care constituie subunitati distincte in cadrul campiei. Cea mai mare parte din suprafata (cu exceptia luncii Dunarii) se extinde in arealul partii de NE a Campiei Romane.

In anul 2007 populatia judetului Braila a fost de 366.811 locuitori (1,70% din populatia Romaniei) si 12.95% din populatia Regiunii Sud-Est.



Figura 0.2.1.2. Evolutia populatiei judetului Braila in perioada 1990-2030

Descresterea populatiei va continua probabil in urmatorii ani, dat fiind faptul ca judetul Braila se confrunta cu accentuate migratii externe si interne.

Din punct de vedere economice judetul Braila a inregistrat valori sub media nationala cu un nivel al PIB/ locuitor in 2005 de 2730 Euro/ locuitor fata de 3678 Euro/ locuitor la nivel national.

Principalele activitati economice din judetul Braila, in afara de agricultura, sunt industria si comertul. Industria are ca domenii principale: industria alimentara si de bauturi, industria celulozei si hartiei, industria textila si de confectii si constructia si renovarea de nave. Cele doua activitati economice luate impreuna numara mai mult de 75,8 procente din cifra de afaceri, 56 procente din investitiile brute si 70 procente din numarul total de angajati.

In anul 2005, existau 6.121 de firme active pe teritoriul judetului, mai mult de 99% cu capital privat. Industria reprezinta 12,74%, in timp ce serviciile reprezinta 83%.

In perioada 2005 - 2007 s-a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri, la nivelul judetului Braila, de la 4326 la 5437 milioane lei, investitiile crescand, de asemeni, de la 659 la 688 milioane lei. In aceeasi perioada, numarul mediu de angajati, a ramas relativ constant (61352 persoane) cu o usoara fluctuatie in anul 2005 (61351 persoane); dintre toate activitatile economice cea mai mare scadere a avut loc in industria prelucratoare.

Rata somajului in judetul Braila (5,4% in 2006) este mai mica decat media regiunii SE(5,6 %) si mai mare decat media la nivel national (5,2%).

In anul 2006, veniturile nete in judetul Braila au reprezentat 89 % din media regiunii si 84 % din media nationala. Castigurile salariale lunare nominale nete si distributia acestora pe sectoare de activitate in anul 2006 sunt prezentate in graficul de mai jos.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

1990 1995 2000 2005 2007 2010 2020 2030

Num

arul

locu

itori

Prognoza

TO TAL JUDET

ZONA RURALA

ZONA URBANA

Date INS



Figura 0.2.1.3. Castigurile salariale lunare nominale nete si distributia acestora

pe sectoare de activitate, RON/angajat, 2006

Pentru toate activitatile economiei nationale castigurile salariale nete din judetul Braila sunt mai mici comparativ cu media nationala.

0.2.2. Cadrul Institutional al prestatorilor de servicii de apa / apa uzata

La nivelul judetului Braila au fost identificati operatori organizati ca societati comerciale, precum si servicii publice in cadrul autoritatilor publice locale.

In principalele localitati urbane operatorii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare sunt organizati ca societati comerciale detinute de autoritatile publice locale si ca structuri proprii a autoritatilor publice locale iar in majoritatea localitatilor rurale, serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt asigurate de S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila aflata in subordinea Consiliului Judetean Braila, societate rezultata in urma reorganizarii Regiei Autonome de Apa.

Potrivit cadrului legal actual, operatorii organizati ca societati comerciale pot presta/furniza serviciile de alimentare cu apa si de canalizare in baza regulementelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si in baza contractelor de delegare a gestiunii serviciului incheiate cu autoritatile locale, atribuite direct sau prin organizare unor licitatii iar operatorii organizati ca structuri proprii ale autoritatilor locale pot presta/furniza serviciile de alimentare cu apa si de canalizare in baza regulementelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare. Numai Directia Serviciilor Publice Faurei a prezentat regulamentelul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare.

Majoritatea operatorilor care presteaza serviciile de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Braila nu detin licenta de operare A.N.R.S.C., exceptie fac COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. Braila si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila care detin atat licenta de operare A.N.R.S.C., cat si Autorizatiile de Mediu si de Gospodarirea Apelor.

0

200

400

600

800

1000

[RO

N/a

ngaj

at]

Totaleconomie

Agricultura Industrie Constructii Comert

Judetul Braila Regiunea Sud-Est Romania



Operatorii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, au practicat in anul 2007 urmatoarele tarife pentru serviciul de alimentare cu apa si de canalizare:

Tabelul 0.2.1.1. Tarife practicate de operatorii de apa / apa uzata

OPERATOR TARIF, RON / mc fara TVA LOCALITATE DENUMIRE TIP Apa potabila Canalizare

Braila COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A.

Societate pe Actiuni 2,45 0.2

Ianca SC JUDETEANA DE APA Braila Societate pe Actiuni 2,25 0.2 Faurei SC JUDETEANA DE APA Braila Societate pe Actiuni 1,07 0.2 Insuratei SC JUDETEANA DE APA Braila Societate pe Actiuni 0,63 0,57

Asa cum prevede Pogramul Operational Sectorial de Mediu, pentru accesarea fondurilor comunitare in vederea realizarii investitiilor in scopul modernizarii si extinderii sistemelor de apa si apa uzata se impune realizarea unui cadru institutional, si anume:

• infiintarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara (ADI);

• infiintarea operatorului unic regional (ROC);

• delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare prin incheierea contractului de concesiune.

In vederea realizarii acestor cerinte s-a recurs la analiza cadrului institutional actual al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din judetul Braila.

Aceasta analiza urmareste sa stabileasca stadiul actual al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, din punct de vedere legal al organizarii si functionarii acestor servicii si recomandari in actiunile viitoare.

In Master Plan s-a avut in vedere:

• prezentarea cadrului general administrativ unde s-au evidentiat institutiile publice cu atributii si responsabilitati diferite, cu privire la crearea sistemului legislativ necesar organizarii si functionarii serviciilor publice;

• prezentarea cadrului legal ce guverneaza serviciile publice si transpunerea legislatiei europene in legislatia romaneasca in sfera acestor servicii;

• prezentarea institutiilor de mediu unde a fost evidentiat cadrul institutional cu implicatii directe in domeniul mediului la nivel national, judetean si local. In aceasta sectiune s-au prezentat institutiile publice coordonate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile cu atributii in protectia mediului si monitorizarea respectarii programelor de masuri adoptate le nivel judetean si local din judetul Braila;

• prezentarea operatorilor care furnizeaza/presteaza serviciile de alimentare cu apa si de canalizare in judetul Braila.

Se recomanda infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara(ADI) si crearea operatorului unic regional (ROC).

In acest scop autoritatile locale din 42 de localitati impreuna cu Consiliul Judetean Braila s-au asociat si au pus bazele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila care are drept scop realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apa si de canalziare si furnizarea in comun a acestor servicii prin intermediul unui operator regional carui autoritatile locale membre ale asociatiei ii vor delega gestiunea serviciilor.



0.2.3. Surse de poluare

Sursele de poluare si impactul deversarii apelor uzate asupra factorilor de mediu sunt detaliate in Master Plan, respectiv:

• principalele cursuri de apa ce au rol de receptor al apelor uzate din judetul Braila sunt fluviul Dunarea, raul Buzau, raul Calmatui si raul Siret;

• din volumul total de 107.297 mii mc/an ape uzate evacuate, 24,45% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, neepurate sau insuficient epurate.

• agentii economici deverseaza apele uzate, epurate, neepurate sau insuficient epurate, in retelele de canalizare sau direct in receptorii naturali. Evacuarile de apa insuficient tratata contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solventi organici, nutrienti – compusi de azot si fosfor – suspensii solide, etc.

• activitatile agricole, in special irigatiile si fertilizarea sunt surse de poluare difuza a apelor de suprafata si freatice cu nitrati si fosfor, proveniti din ingrasamintele chimice si substante toxice provenite din pesticide. Din zootehnie rezulta ape uzate incarcate cu substante organice, nitrati, suspensii, etc.

• zonele critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata se regasesc in zonele de deversare a apelor uzate evacuate in receptori naturali de catre unitatile de gospodarire comunala ce detin fie statii de epurare cu o functionare necorespunzatoare, cu instalatii uzate fizic si moral, fie care deverseaza ape partial sau total neepurate. Pentru judetul Braila acestea sunt statiile de epurare ale oraselor Ianca si Insuratei si RA APA Braila care nu detine statie de epurare si deverseaza apele in Dunare.

• epurarea apelor uzate orăşeneşti produce nămoluri care se deshidratează pe paturi de uscare, de unde se elimină la platformele de deşeuri orăşeneşti. Cantitatea totală de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti în anul 2006, a fost de 86 tone materie uscată, o cantitate redusa fata de cea previzibila in situat functionarii statiilor de epurare la parametri normali. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti in statiile de epurare Ianca, Faurei, Movila Miresei si ale agentilor economici SC Marex SA, SC Melkart SRL, SC Complexul de porci Braila, SC Celhart Donaris SA si SC Vegetal Trading SA. se deshidratează pe paturi de uscare, de unde se elimină la platformele de deşeuri orăşeneşti.

In judeţul Braila nu au fost eliberate pana in prezent permise de valorificare a nămolurilor în agricultură deoarece nu au fost efectuate analize de calitate a nămolului şi nici identificarea utilizarilor agricole corespunzatoare.

Apa uzata industriala rezultata din unitatile economice de pe teritoriul judetului este evacuata fie in retelele de canalizare ale localitatilor fie in receptorii naturali. Efectul deversarilor de ape uzate a produs o poluare semnificativa asupra receptorilor concretizata in scaderea calitatii apei de-a lungul cursurilor de ape ce traverseaza judetul Braila. Raul Buzau isi pastreaza clasa a III-a de calitate pe tot tronsonul sau Brailean, desi sufera un impact semnificativ al apelor uzate, in special a celor evacuate de DSP Ianca si Faurei. Nu acelasi lucru se intampla cu raul Calmatui, care intra in judet cu clasa a III-a de calitate, trece la clasa a IV-a de calitate si la Insuratei, dupa ce primeste impactul apelor uzate insuficient epurate ale DSP Insuratei, calitate apei ajunge in clasa a V-a respectiv apa de calitate proasta.

Dotarea unitatilor economice cu sisteme de preepurare eficiente, deversarea apelor uzate preepurate in retele de canalizare cu respectarea prevederilor legale privind concentratiile



si cantitatile zilnice de contaminanti va asigura indeplinirea obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare.

0.2.4. Surse, tratare si distribuţie apă potabilă

Principala sursă de apă pentru localităţiile judeţului Brăila o constituie sursa de suprafaţă – fluviul Dunărea.

Astfel, funcţionează două mari captări de suprafaţă, care asigură în prezent debitul necesar pentru un locuitorii din mediul urban şi rural:

• priza de mal situată în zona comunei Chiscani, reprezintă sursa de apă atât pentru municipiul Brăila cât şi pentru unele localităţi situate nord-estul judeţului.

• priza de mal Gropeni, reprezintă sursa de apă pentru sistemul regional Gropeni – Ianca – Movila Miresii, sistem conceput în vederea alimentării cu apă a oraşului Ianca, a localităţiilor rurale riverane conductei magistrale de aducţiune, sau situate în vestul judeţului.

Judeţul Brăila se caracterizează în general printr-un deficit de debit al apelor ce pot fi prelevate din sursa subterană.

Există totuşi sisteme ce au ca sursă de apă acviferul de adâncime in oraşele Însurăţei şi Făurei care în prezent dispun de fronturi de captare constituite din foraje capabile să le asigure necesarul de debit. Calitatea apei prelevate din subteran este în general corespunzătoare, fiind necesară doar clorarea acesteia.

Localităţiile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizeaza apa direct la consumatori, sistemele de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind nefuncţionale.

Forajele executate inainte de anul 2000, sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizarii, iar instalatiile hidraulice si hidromecanice prezinta uzuri foarte mari. Masuratori cantitative nu se efectueaza.

Sursele de apa sunt exploatate la capacitati mari, pentru acoperirea pierderilor mari de apa – atat cele reale, cat si cele comerciale.

S-a constat ca marea parte a rezervoarele de inmagazinare prezintă uzuri mari la instalatiile hidraulice. Probleme însă, s-au constatat în marea majoritate a satelor care au sisteme de alimentare cu apă şi care prelevează apă de la sursă ce e trimisa direct în reţeaua de distribuţie, sau au capacităţi de stocare subdimnsionate.

Transportul apei se realizează prin retele de conducte cu vechime mare, din materiale ca PEID, PVC , PREMO sau AZBOCIMENT. Această situaţie duce la numeroase avarii si pierderi de apă.

Contorizarea consumului de apa în mediul urban este realizată în proporţie de cca. 90%. Excepţie face oraşul Însurăţei unde contorizarea s-a realizat până în prezent numai pentru cca. 50% din populaţia branşată la sistemul de alimentare cu apă. În mediul rural, procentul de contorizare este mai scăzut, situându-se în jurul valorii de 50%.

In localitatile in care au fost executate sisteme de alimentare cu apa intre anii 2001 – 2007 prin programele „SAPARD”, „HG 687” sau „HG 577” acestea au fost realizate cu obiecte tehnologice performante.

0.2.5. Canalizare şi epurare ape uzate

În municipiul Brăila, în prezent apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre, neexistând o staţie de epurare. Pentru proiectarea şi execuţia staţiei de epurare este în curs de derulare un contract ISPA.



Celelalte localităţi urbane dispun de staţii de epurare, care prezintă diferite grade de uzură fizică şi morală şi nu pot asigura condiţiile generale de calitate a apelor uzate, înainte de evacuarea acestora în emisar.

Tabelul 0.2.5.1 statiile de euprare a apei uzate din judetul Braila

Orasul Statie de epurare (DA/NU)

In functiune Conformare cu NTPA 001

Ianca Da Da Nu Faurei Da Da Nu Insuratei Da Partial Nu Movila Miresei Da Da Nu

Reţelele de canalizare existente în oraşele judeţului Brăila sunt în general subdimensionate, necesitând extindere şi reabilitare. Reţelele de canalizare sunt realizate în sistem mixt în municipiul Brăila şi în sistem unitar în celelalte oraşe.

Cea mai mare parte din localităţiile rurale nu dispun de sisteme de tratare sau transport a apelor uzate sau de staţii de epurare. Excepţie fac satele limotrofe oraşului Ianca, care prin sistemul de canalizare preia o parte din apele uzate provenite din acestea. Localităţile limitrofe municipiului Brăila, sunt racordate la sistemul de canalizare existent în municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

0.3 Previziuni Sunt prezentate ipoteze legate de evolutia demografica, descrisa la nivel de judet si oras, de pierderile de apa in sisteme, nivel de contorizare, debite specifice ale consumatorilor din mediul urban si rural, debite pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, precum si cele din industrie.

Se analizeaza in detaliu: prognoza la nivel macroeconomic (principalii indicatori macroeconomici privind cresterea economica, inflatia, somajul, nivelul de salarizare, etc.), prognoza populatiei, prognoza veniturilor gospodariilor (prognoza veniturilor nete ale gospodariilor la nivel national si la nivel judetean si municipal), precum si prognozele evolutiei economice a judetului Braila.

Romania se afla in al saptelea an de evolutii pozitive in ceea ce priveste cresterea economica, ritmurile de peste 5% incepand cu anul 2001 (cu exceptia anului 2005 cand s-a inregistrat o crestere de 4,1%), au asigurat reducerea graduala a decalajelor fata de tarile Uniunii Europene. Se asteapta o continuare a cresterii economice in urmatorii ani cu 5,9% in 2009 si 5,6% in 2010, urmand ca aceasta crestere sa incetineasca, ajungand la o valoare medie de 4% in perioada 2011-2015 si de 3% in perioada 2016-2025.

Accelerarea dezinflatiei din ultimii ani a fost intrerupta in 2007, cand tinta inflationista stabilita de BNR a fost depasita, rata inflatiei ridicandu-se la aproape 7%. Pentru perioada urmatoare, se anticipeaza o reducere a ratei inflatiei la 5,9% in 2008, 4,1% in 2009 si 3,9% in 2010. Se anticipeaza reducerea inflatiei la o valoare medie anuala de 2,3% in perioada 2016–2025 si 2,0% pentru perioada 2025-2037.



Tabelul 0.3.1. Prognoza indicatorilor macro-economici pentru Romania

*n.a. - nu se aplica deoarece dupa anul 2015 Romania va fi adoptat deja moneda unica europeana

Sursa: INS, CNP, propriile proiectii

Referitor la nivelul de salarizare, Consultantul a luat in considerare proiectiile realizate de Comisia Nationala de Prognoza care estimeaza o crestere a castigurilor medii lunare brute, pentru perioada 2007-2013, de la 1.380 RON la 2.370 RON. Evolutia pietei muncii va fi adanc influentata de dinamica totalului populatiei, de populatia muncitoare si de numarul de angajati.

Prognoza populatiei porneste de la studiile demografice dezvoltate de INS care ia in considerare o serie de ipoteze de lucru legate de fertilitate, de speranta de viata la nastere si de cresterea migratiei. Conform acestor ipoteze, au fost elaborate scenarii ale evolutiei populatiei (pesimista, medie si optimista). In ceea ce priveste judetul Braila, populatia de 290.638 locuitori, la data de 01 iulie 2007 va urma o tendinta usor descendenta pana in 2010 (cu o medie anuala de crestere de -0,43%), urmand ca din 2011 populatia sa urmeze trendul general descendent inregistrat la nivel national.

Tabelul 0.3.2 Evolutia castigurilor medii lunare brute si nete pentru perioada 2005-2037

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2019 2020-2037

Castiguri medii lunare brute (RON/angajat)

968 1.146 1.380 1.550 1.700 1.855 2.015 2.185 2.370 n.a n.a

Castiguri medii lunare nete (RON/angajat)

746 866 1.026 1.160 1.282 1.395 1.511 1.635 1.770 n.a n.a

Modificarea fata de anul anterior (procent)

24,6 16,1 18,5 13,1 10,5 8,8 8,3 8,2 8,3 5,4 4,0

Ponderea castigurilor nete in castigurile brute (%)

77,1 75,6 74,3 74,8 75,4 75,2 75,0 74,8 74,7 74,5 74,5

Castiguri reale (%) 14,3 9 13 7 6,3 5,3 5,2 5,5 5,6 3,0 2,0

Sursa: INS

Veniturile gospodariilor la nivel national au prezentat in ultimii ani cresteri importante. Cresterea in termeni reali a salariului net mediu va continua in urmatorii ani, la rate de crestere comparabile cu (usor sub) cresterea economica reala. Consultantul a considerat ca venitul mediu disponibil al gospodariilor va creste intr-un ritm egal cu cel al cresterii economice, insa cu diferente intre zona urbana si cea rurala.. Astfel, pana in anul 2010,

Indicator U.M. 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2013 2015 2016-2025 2025-2037

Surse oficiale (INS, CNP, BNR) Proiectii

Rata de crestere a PIB

% 4,2 7,9 6,0 6,5 6,1 5,8 5,7 4,0 3,0 2,0

Inflatia, media anuala

% 9,00 6,56 4,84 7,0 4,5 3,6 2,5 2,5 2,3 2,0

Rata de schimb RON/€ 3,62 3,53 3,34 3,55 3,45 3,38 3,25 n.a* n.a* n.a.*



venitul mediu disponibil al gospodariilor va creste pana la 1.799 lei in zona urbana si pana la 1.316 lei in zona rurala, in anul 2015 pana la 2.210 lei in zona urbana si 1.571 in zona rurala. Din anul 2020 venitul mediu disponibil al gospodariilor va creste in ambele medii (urban si rural) cu o medie anuala de 2%.

La nivel local, data fiind lipsa datelor oficiale, Consultantul a ales trei coeficienti de corectie a veniturilor pentru zonele urbane mari, medii si mici.

Prognozele privind evolutia judetului Braila: In judetul Braila, pentru perioada 2007-2010 este prognozata o crestere economica peste media regionala, dar si peste media nationala. Daca in 2007 cresterea economica a judetului Braila are o valoare de 4,6 %, pentru intervalul 2008-2010 aceasta va avea un trend usor ascendent, astfel incat in anul 2010 va ajunge la o valoare de 6,5 %, iar pentru perioada 2010-2025 va descreste pana la 2% .

La nivelul judetului Braila se observa pentru perioada 2007-2010 o scadere a populatiei ocupate civile cu putin peste media regionala, dar si sub media nationala. Astfel in 2010 aceasta va ajunge la valoarea de 0,1% si la 0,01% in 2025.

Estimarile privind numarul mediu de angajati, la nivelul judetului Braila, la orizontul anului 2010 au in vedere domeniile principale de activitate (servicii, industrie) si urmeaza o evolutie usor descendenta in intervalul 2005-2025, de la 5,4% in 2005 la 0,2 % in 2010 si 0,1 % in 2025.

La nivelul judetului Braila rata somajului continua sa scada dupa 2005, ajungand in 2010 la valoarea de 5,6 % si 5,1% in 2025 , peste rata regionala si cea nationala.

In ceea ce priveste rata de crestere a castigului salarial mediu net acesta va continua usor sa scada perioada 2005-2025 (de la 16,6% in 2005 la 2,9% in 2010 si 1,4% in 2025), aceasta scadere va fi sub media regiunii (3,9%), cat si sub media la nivel national (4,1%).

Capitolele 3.4 şi 3.5 abordează evoluţia a consumurilor de apă potabilă, debitele de apă uzată şi încărcările acesteia pentru cele 4 oraşe şi pentru zona rurală din judeţul Brăila. Valorile rezultate vor constitui baza de calcul pentru dimensionarea viitoarelor sistemelor de apă potabilă şi apă uzată care vor fi prevăzute, în aşa fel încât să răspundă necesităţilor până în anul 2037.

Acolo unde Consultantul nu a avut la dipoziţie date pentru efectuarea calculelor, au fost făcute estimări în concordanţă cu legislaţia naţională, coroborate cu standardele Uniunii Europene.

O importanţă deosebită o are interferenţa între evoluţiile cantităţilor de apă potabilă şi apă uzată (aşa cum vor fi prezentate mai departe) şi dimensionare viitoarelor capacităţi pentru tratarea apei potabile şi apei uzate. În consecinţă, toate investiţiile propuse sunt prezentate în corelaţie directă cu fazele descrise în capitolele 7 şi 10. În concordanţă cu strategia la nivel judeţean, se acordă o importanţă deosebită reabilitării reţelelor de apă potabilă şi apă uzată, în aşa fel încât dimensionarea capacităţilor de tratare să fie riguros justificată.

Alimentarea cu apă potabilă

a) Studiile socio-economice arată că populaţia la nivelul judeţului Brăila va avea o tendinţă uşor descrescătoare. Simultan, acolo unde există reţea de distribuţie şi sistemul de contorizare este funcţional, consumurile specifice vor descreşte semnificativ. Ca urmare, consumul specific prognozat pentru următorii ani este prevăzut a fi la 110 l/zi/om.

b) Nivelul consumul de apă industrială este prevăzut să scadă, după introducerea contorizării şi a noii structuri de tarif aplicată de Operatorul regional. Oricum,



consumurile comerciale şi instituţionale vor urmări estimările prevăzute în standardele româneşti (1343/1-2006).

c) Urmare a informaţiilor primite de la operatorii existenţi, nivelul pierderilor de apă în reţelele de distribuţie din câteva oraşe din judeţul Brăila sunt următoarele:

Tabelul 0.3.3. nivelul pierderilor de apă în reţelele de distribuţie

Brăila Ianca Însurăţei Făurei

43% 35% 8% 29%

d) Implementarea proiectelor propuse va contribui la reducerea pierderilor în sistemul de distribuţie al apei potabile. Se estimează că pierderile se vor reduce la o cotă mai mică de 15% din totalul apei furnizate în sistem.

e) După prelucrarea datelor si verificarea producţiei curente, ţinând cont gradul de branşare a populaţiei, de performanţele actuale şi viitoare ale reţelei de distribuţie de apă potabilă, prognoza volumelor anuale de apă livrate în oraşe şi in mediu rural este următoarea:

Tabelul 0.3.3. nivelul pierderilor de apă în reţelele de distribuţie,(mc/an)

Zona 2007 2010 2015 2020 2027

Brăila 18,761,000 14,637,600 13,276,700 14,569,600 16,030,800

Ianca 637,600 574,000 693,800 760,000 835,200

Însurăţei 201,100 272,900 347,800 391,900 441,900

Făurei 230,000 212,100 258,600 281,500 307,500

Zona rurală n.a. 6,806,500 7,312,400 8,071,200 8,522,700

Apa uzată

a) Producţia curentă de apă uzată este puternic influenţată de infiltraţiile mari datorită condiţiilor tehnice proaste ale reţelelor de canalizare. Infiltraţiile provin din pierderile de apă potabilă din reţeaua de alimentare cu apă şi din stratul freatic. După lucrările de reabilitare şi înlocuire, cantităţile de apă infiltrată în reţeaua de canalizare se estimează a se diminua la sub 15%.

b) Valoarea adoptată pentru calculul numarului de locuitori echivalenti a fost estimată la 60 g CBO5/om/zi, iar formarea apei uzate menajere este estimată la 80% din volumul de apa potabilă şi 90% pentru alti consumatorii decat cei casnici.

c) Se va accentua tendinta colectarii apelor meteorice in retele separate pentru localitatile mici si mijlocii.

d) Reabilitarea reţelelor de canalizare va influenţa pozitiv reducerea debitelor de infiltraţie colectate din freatic şi va aduce calitatea apelor uzate la parametrii normali la intrarea în staţiile de epurare (180 – 250 mg CBO5/dm3).



0.4. Obiective nationale si tinte judetene In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania este obligata sa isi imbunatateasca calitatea factorilor de mediu si sa indeplineasca cerintele Acquis-ului european. In acest scop, Romania a adoptat o serie de Planuri si Programe de actiune atat la nivel national cat si local, toate in concordanta cu Documentul de Pozitie al Romaniei: Tratatul de Aderare, cap. 22. Cele mai importante sunt: Planul de Dezvoltare Nationala, Cadrul National de referinta pentru perioada de programare 2007-2013, Programul Operational Sectorial de Mediu.

De asemenea la nivel regional s-au elaborat Planuri Locale pentru Protectia Mediului, iar la nivel local toti agentii economici au fost obligati sa elaboreze si sa aprobe planuri de conformare.

Sunt prezentate in detaliu obiectivele nationale in domeniul apei si apei uzate, resursele de apa, situatia apelor uzate, reteaua publica de alimentare cu apa potabila, calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, gestionarea namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti, utilitatile de apa si apa uzata in zona rurala, utilitati de management al apelor, regionalizarea serviciilor de apa, corelarea obiectivelor strategice nationale si europene din domeniile apa si apa uzata.

Sunt mentionate de asemenea, obiectivele in sectorul alimentarii cu apa si canalizarii in judetul Braila (PLAM), si analizate comparativ cu documentele de pozitie ale Romaniei.

S-a mentionat ca un prim obiectiv este acela de conformarea legislativa pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila, dupa cum urmeaza:

− la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispozitiile privind extinderea sistemului de colectare, directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

− la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozitiile privind echiparea cu statii de epurare, directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.

Al doilea obiectiv este conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, si anume:

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate in aglomerarile urbane cu mai putin de 10 000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane cuprinzand intre

− 10 000 si 100 000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan in aglomerarile urbane cu peste 100 000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10 000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan in aglomerarile urbane cuprinzand intre 10 000 si 100 000 de locuitori.



0.5. Analiza optiunilor Master Planul este dezvoltat pe doua componente: alimentarea cu apa si apa uzata (inclusiv colectarea, si tratarea apei si depozitarea namolului). Pentru ambele componente, au fost prezentate diferite solutii tehnice si au fost comparate alternative.

Identificarea si evaluarea optiunilor s-a facut pe baza principalelor criterii: costurile de investitie si de exploatare, riscuri de mediu, riscuri legate de sanatate, riscuri de implementare, concordanta cu standardele UE si nationale.

Din punct de vedere tehnic optiunile analizate au luat in considerare urmatoarele: amplasarea siturilor; solutii centralizate/descentralizate; optiuni tehnologice (considerand consturile de investitii, operare si intretinere); compararea celor mai importante optiuni pe baza costurilor; includerea in compararea costurilor a optiunilor semnificative de costuri si beneficii economice, in mod deosebit pentru externalizari de mediu pentru a justifica cel putin solutiile de cost; optiuni institutionale pentru diferite “optiuni tehnice”.

Pentru evaluarea alternativelor din punct de vedere al protectiei mediului s-a facut o ierarhizare a lucrarilor propuse functie de marimea impactului si a fost aleasa alternativa cu cel mai mic impact negativ asupra mediului

In urma analizei din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului, au fost propuse urmatoarele optiuni pentru infrastructura de apa si apa uzata:

• infrastructura de alimentare cu apa:

− „sistemul zonal Braila” format din aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu împreună aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti;

− sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei si extinderea acestuia pentru zona de sud – vest a judetului (58 de localitati cu 81.604 locuitori echivalenti) realizarea lucrarilor: captare de mal si statie de tratare pentru debitul necesar sistemului, conducte de apa potabila de la statia de tratare la localitatile racordate, statii de clorare, extinderi si reabilitari de rezervoare de inmagazinere, extinderi si reabilitari de retele de distributie; sisteme locale pentru celelalte localitati.

• infrastructura de apa uzata:

− in etapa de finantare 2007 – 2013 se vor realiza lucrarile: staţie de epurare Braila pentru apele uzate din clusterul Braila format din din aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu si Vădeni; retelele de transport spre staţia de epurare Insuratei pentru clusterul Insuratei format din aglomerarile Insuratei, Viziru, Lanurile si Tufesti; retelele de transport spre staţia de epurare Faurei pentru clusterul Faurei format din aglomerarile Făurei şi Surdila Găiseanca ;

− in etapa de finantare 2015 – 2018 se vor realiza statii de epurare in localitatile: Sutesti, Tichilesti, Baraganu, Jirlau, Gropeni, Victoria, Tataru, Ciocile, Visani si Dudesti.

0.6. Strategia la nivel de judet Principalul scop al acestei strategii este de a identifica masurile prioritare cu cele mai reduse costuri (din punct de vedere tehnic si institutional) pentru a realiza obiectivele definite la nivel judetean; strategia propusa va cuprinde: Obiectivele nationale; Obiectivele judetului Braila si durata lor de implementare; Analizarea optiunilor, si se va baza pe “Studiul situatiei prezente” (vezi cap 2) si pe “Previziunile” (vezi cap. 3) prezentului document.



Obiectivul general al al Master Planului este sa ofere o strategie locala pentru dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare. Pentru judetul Braila, aceste obiective sunt:conformarea legislativa cu angajamentele de tranzitie si obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila si conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se imbunatateasca performanta operationala a infrastructurii de apa a judetului pentru a se asigura viabilitatea finaciara si operationala.

Pentru a pregati o Strategie Generala in vederea identificarii masurile prioritare de cost cat mai scazut (luand in considerare solutiile tehnice si institutionale fezabile) pentru a atinge tintele nationale si judetene definite in cadrul sectorului de apa si apa uzata, au fost luate in considerare urmatoarele: cantitatea si calitatea surselor de apa, prioritizarea tuturor aglomerarilor privind programul de investitie pe termen lung sau pe termen scurt, cadrul institutional existent precum si situatia existenta a infrastructurii de apa si apa uzata in judet.

In consecinta, pentru ca judetul Braila sa poata realiza investitiile propuse si pentru a se conforma cu cerintele standardelor europene, trebuie sa ia urmatoarele masuri:

• sa poata realiza investitiile propuse si pentru a se conforma cu cerintele standardelor europene, trebuie sa ia urmatoarele masuri:

− concentrarea pe reabilitarea sistemelor existente in cele mai mari localitati;

− atingerea cotelor impuse de bransare la alimentarea cu apa in intregul judet

− atingerea cotelor cerute de bransare la colectare si epurare a apelor uzate in localitatile cu mai putin de 2.000 de locuitori (35% din populatie locuieste in zone rurale).

− dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru aglomerarile incluzand localitati relevante.

0.7. Planul de investitii pe termen lung Scopul acestui capitol este acela de a prezenta măsurile pe termen lung (perioada 2007 – 2037) care sunt necesare pentru:

• eliminarea deficientelor, reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare in conformitate cu angajamentele asumate de Romania;

• îndeplinirea standardelor pentru sistemele de apă potabilă şi apă uzată. Au fost analizate atât partea de reţele, cât şi cea de tratare;

• reducerea costurilor de operare pana la un nivel suportabil;

• imbunatatirea conditiilor de sănătate şi siguranţă.

Toate componentele sunt prezentate în Anexa 7.3, in care apare graficul de realizare a tuturor investiţiilor, pe componente. Rezultatul acestui capitol este lista de investiţii pe termen lung în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, care, în urma prioritizării, se va constitui în lista de investiţiipe termen scurt.



Referinţe: standardele ţintă ca rezultat al Capitolului 4; criteriile de prioritizare ale investiţiilor sunt prezentate în Capitolul 10; lista prioritizată a investiţiilor, pe componente, este descrisă în Capitolul 10.

Masurile de investitii propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele actionand pe mai multe cai, in mod direct sau indirect, si anume: reducerea poluarii si imbunatatirea calitatii apei, reducerea poluarii punctiforme si difuze a solului, facilitarea adaptarii la schimbarile climatice si facilitarea protectiei solului fata de eroziunea prin apa si vant, protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropogene, a fragmentarii habitatului si a defrisarii, pastrarea diversitatii naturale a faunei, florei si a habitatelor in zonele protejate si potentialele arii Natura 2000, facilitarea imbunatatirii sanatatii umane prin implementarea unor masuri care urmaresc prevenirea poluarii, limitarea utilizarii resurselor naturale epuizabile, imbunatatirea comportamentului de responsabilitate ecologica a sectoarelor guvernamental, privat si public, prin promovarea problemelor de mediu, etc.

Lista masurilor de investitii in ordine prioritara, propuse pentru judetul Braila se regaseste in Anexa 0.7.

În tabelul 0.7.1. sunt centralizate valorile de investiţie pe etape alocate infrastructurii de apă şi apă uzată pentru toate aglomerările aferente judeţului Braila:

Tabel 0.7.1 Valori de investiţie propuse pentru judeţul Braila

Total Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 Serviciul 2007 - 2037 2007 - 2013 2014 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

Alimentare cu apă 115,114,858 24,865,360 11,432,680 20,672,318 58,144,500 Apă uzată 234,509,948 101,574,063 5,494,000 49,921,885 77,520,000 TOTAL 349,624,806 126,439,423 16,926,680 70,594,203 135,664,500

0.8. Analiza economica si financiara Prezentul capitol prezinta analiza costurile de investitii, reinvestitii precum si costurile de operare si intretinere dezvoltate in Master Plan. Aceste costuri sunt detaliate pentru fiecare an al analizei atat la nivelul urban cat si rural, precum si pentru fiecare oras din judet. Costurile sunt calculate separat pentru sistemele de apa si apa uzata, atat in preturi constante cat si in preturi curente.

Analiza economica si financiara a costurilor de investitii, de operare si intretinere se bazeaza pe cifrele prezentate in Capitolul 7. Valorile actualizate nete sunt calcúlate la o rata reala de actualizare de 5%.

Costurile de operare si intretinere au fost estimate luand in considerare urmatoarele categorii de costuri: apa bruta, materiale, chimicale, electricitate, personal, intretinere, evacuarea apei uzate, depozitarea namolului, administrare si alte costuri.

Costul total pentru investitiile de capital, reinvestitii, operare si intretinere, pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Braila, calculate pentru perioada de analiza 2007-2037 este de 523,393 milioane Euro la nivelul preturilor constante 2007 si de 705,097 milioane Euro in preturile curente ale fiecarui an.



Tabelul 0.8.1 Rezumat costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere (milioane euro)

Sistemul de apa Sistemul de apa uzata Total judet

Preturi constante

12007

Preturi curente2

Preturi constante 2007

Preturi curente


Preturi curente

Investitii 115,115 153, 232, 293, 347, 446,442 621 457 736 899

Reinvestitii 10,484 16,404 23,493 36,953 33,977 53,357

O&I 71,449 102,632 70,231 102,209 141,681 204,841

Total 197,048 272,478 326,345 432,619 523,393 705,097 Sursa: propriile calcule

sunt

a 2009-2013 totalul investitiilor pentru apa si apa uzata este prezentat in ator:

estitii de capital la nivelul judetului Braila, pentru prima etapa 2009-2013 (milioane Euro)

apa Sistemul de apa uz

Valoarea actualizata neta la o rata reala de actualizare de 5% este de 208,644 milioane Euro pentru investitii si de 63,442 milioane Euro pentru costuri de operare si intretinere. Din totalul valorii actualizate nete de 283,569 milioane Euro, 99,961 milioane Europentru serviciile de apa si 183,608 milioane Euro sunt pentru serviciile de apa uzata.

In judetul Braila costurile pentru investitii de capital se ridica la 532,391 Euro/locuitor in aglomerarile din zona urbana, 1725,440 Euro/locuitor in aglomerarile din zona rurala iar costurile pentru operare si intretinere pe locuitor sunt de 348,900 Euro/locuitor in aglomerarile din zona urbana si de 456,117 Euro/locuitor in aglomerarile din zona rurala.

Pentru prima etaptabelul urm

Tabelul 0.8.2.Costuri de inv

Sistemul de ata Total costuri

constante 2007 constante 2007 constante 2007

Preturi Preturi curente



Total judet 25,232 26,999 101,574 110,418 126,806 137,417

Aglomerari din 14,762 15,834 93,050 101,018 107,812 116,852zona urbana

Braila 9,745 10,4 71,7 78,2 81,5 88,631 67 34 12 65

Ianca 2,870 3,083 5,653 6,027 8,523 9,110

Insuratei 1,135 1,241 12,0 12,9 13,1 14,159 33 94 73

Faurei 1,013 1,079 3,571 3,825 4,584 4,904

Aglomerari din zona rurala

10,470 11,165 8,524 9,401 18,994 20,565

Sursa: propriile calcule

1 Preturi constante – preturile calculate la un an de baza (2007) pentru a exclude inflatia din datele economice 2 Preturi curente – preturi practicate la un moment dat ce includ efectele inflatiei generale a preturilor



Valoare actualizata a tuturor costurilor de investitii ,reinvestitii, operare si intretinere este de 283,569 milioane Euro, ceea ce corespunde unui cost marginal 2,606 lei/mc.

0.9. Analiza de suportabilitate Obiectul analizei suportabilitatii este de a stabili contextul conditiilor socio-economice si demografice fata de care vor fi introduse masuri de investitii in domeniul apei si apei uzate. Aceste conditii vor determina efectiv daca imbunatatirile propuse vor fi sau nu suportabile pentru societate si in mod deosebit pentru gospodariile mai sarace.

Veniturile gospodariilor din judetul Braila se situeaza atat sub nivelul mediei nationale cat si a celei regionale. Ca urmare, cresterea tarifelor trebuie sa acopere costurile noilor investitii in sistemele de apa si apa uzata si acest lucru ar putea afecta dramatic capacitatea de plata a populatiei, in mod special in zona rurala si in orasele mai mici.

O gospodarie se presupune ca nu este capabila sa plateasca daca nu-si poate onora facturile de apa si apa uzata fara sa trebuiasca sa-si reduca drastic cheltuielile pentru hrana sau alte servicii publice.

Principalii parametrii de intrare in modelul de macro-suportabilitate, se refera la evolutia veniturilor disponibile ale gospodariilor (atat la nivel mediu cat si pe decile – valori prezentate detaliat in subcapitolul 3.3.3), evolutia populatiei (prezentata in subcapitolul 3.3.2,), a numarului de persoane din fiecare gospodarie, a ratei de conectare, a consumurilor specifice si a ratei de colectare a veniturilor.

Numarul mediu de persoane pe gospodariile din judet este, conform statisticilor oficiale ale INS de 2,87 persoane pe gospodarie, cu mici variatii intre mediul urban (2,79 persoane/gospodarie) si rural (2,97 persoane/gospodarie).

In prezent, rata de conectare la serviciile de apa si canalizare este ridicata in majoritatea aglomerarilor urbane, Ipotezele privind evolutia acestora in aglomerarile urbane sunt prezentate in subcapitolul 9.2.

Tabelul 0.9. Rata curenta de suportabilitate pentru serviciile de apa si apa uzata in judetul Braila, 2007

Venituri medii pe gospodarii

Decila 1 (cea mai saraca)

Decila 2 Decila 3

Zona urbana 4,7% 2,5% 5,4% 5,0% Braila 2,7% 4,7% 4,4% 4,1% Faurei 1,3% 2,2% 2,1% 1,9% Ianca 3,7% 6,4% 6,0% 5,6% Insuratei 0,8% 1,5% 1,4% 1,3%

Sursa: calcule proprii

La nivelul decilei inferioare de venit (cele mai sarace 10% dintre gospodarii) rata de suportabilitate depaseste pragul maximal de 4% in aglomerarile urbane analizate cu exceptia oraselor Faurei si Insuratei.

Tarifele pentru serviciile de apa si apa uzata in 2007 in orasele judetului Braila au variat de la 0,63 RON/m3 in Insuratei pana la 2,45 RON/m3 (fara TVA) in Braila. In municipiul Braila, precum si in toata aria de deservire a SC JUDETEANA DE APA Braila tariful a fost de 2,45 RON/m3 (fara TVA). Tariful mediu (calculat ca o medie ponderata a tarifelor



din aglomerarile din zona urbana) se ridica, in 2007, la 1,65 RON/m3 (fara TVA), echivalent a 1,96 RON/m3 (cu TVA).

Pornind de la aceste nivele, stabilirea tarifelor pe perioada de analiza se poate realiza in functie de mai multi factori. Pe baza ipotezelor de lucru prezentate in subcapitolul 9.2, Consultantul a luat in considerare urmatoarele 4 scenarii de evolutie a tarifelor:

• Scenariul 1: Tariful va acoperi intergral costurile de operare si intretinere si va avea acelasi nivel pentru consumatorii casnici si industriali

• Scenariul 2: Tariful va avea doua componente: pentru consumatorii casnici va acoperi intergral costurile de operare si intretinere iar pentru consumatorii industriali va fi egal cu tariful ce asigura recuperarea integrala a investitiilor

• Scenariul 3: Tarful va creste pana la pragul maxim de suportabilitate si va avea acelasi nivel pentru consumatorii casnici si industriali

• Scenariul 4: Tariful va avea doua componente: pentru consumatorii casnici va creste pana la pragul maxim de suportabilitate iar pentru consumatorii industriali va fi egal cu tariful ce asigura recuperarea integrala a investitiilor

Pe baza acestor tarife si a valorii actualizate nete calculate pentru venituri si total costuri, pentru investitiile programate in prima faza (2009-2013) nivelul estimativ al grantului se ridica la:

• Scenariul 1: 83,7%



• Scenariul 4: 45%

Pentru ROC, rezultatul analizei suportabilitatii ar putea influenta nivelul de tarifare, decizia investitiei de capital (tipul de investitie, sincronizare, etc.) precum si proiectarea schemelor de subventii pentru gospodariile sarace, (daca acest lucru este fezabil).

0.10. Investitiile prioritare in infrastructura Pentru identificarea investiţiilor care să fie cuprinse în lista pe termen scurt au fost luate în considerare următoarele:

• obligativitatea de a îndeplini cerinţele Tratatului de aderare;

• cerinţa de implementare a măsurilor obligatorii (de ex.: reducerea infiltraţiilor în reţeaua de canalizare şi reducerea diluţiei a apei menajere pentru proiectarea staţiei de epurare şi reducerea pierderilor de apă în reţelele de distribuţie pentru proiectarea judicioasă a capacităţilor de tratare, pompare, stocare etc.);

• obligativitatea de a se asigura susţinerea economică a investiţiei pe termen lung.

Totodată, pentru evaluarea simultană şi a factorilor care nu pot cuantificaţi în termeni valorici, au fost identificate 4 categorii de criterii (poluarea mediului, riscul asupra sănătăţii publice, creşterea eficienţei sistemelor de apă şi canalizare şi apartenenţa la ROC, respectiv capacitatea de implementare a programelor), dezvoltate într-o matrice multi-criterială.

Rezultatul acestui capitol este descris în Anexa 10.4.1 şi reprezintă programul de investiţii pe termen scurt, rezultând o valoarea totala de investitie de 126.439.423 euro, din care lucrarile pentru alimentarea cu apa au o valoarea de 24,865,360euro, iar cele de canalizare de 101,574,063euro.



În tabelul 0.10.1. sunt centralizate valorile de investiţie prioritare pe etape alocate infrastructurii de apă şi apă uzată.

Tabel 0.10.1 Valori de investiţie prioritare pentru infrastructura de apă şi apă uzată

Service Faza 1 (2007 - 2013)

CF Alte fonduri Total

Alimentare cu apă 24,865,360 0 24,865,360 Apă uzată 68,158,900 33,415,163 101,574,063 TOTAL 93,024,260 33,415,163 126,439,423

Lista masurilor de investitii prioritare (finantate din Fonduri de Coeziune) propuse pentru judetul Braila, se regaseste in Anexa 0.10.

0.11. Plan de actiune pentru implementarea proiectului Capitolul 11 prezinta modul cum se vor desfasura activitatile legate de elaborarea proiectului si de obtinere a documentelor solicitate prin Termenii de Referinta, astfel incat sa se atinga obiectivele propuse. Graficul Gant al activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor este prezentat in Anexa nr.11.1.

Intrucat realizarea in bune conditii a obiectivelor implica si o serie de riscuri, care sunt parte inerenta a desfasurarii oricaror activitai pe termen scurt, mediu sau lung acestea au fost sintetizate intr-o matrice a riscurilor.

De asemenea sunt efectele pozitive ale proiectului cum sunt:

• imbunatatirea nivelului serviciilor

• cresterea eficientei operationale

• reducerea consumurilor de energie si chimicale

• imbunatatirea calitatii mediului inconjurator

Acordarea finantarii in sectorul de apa si apa uzata este conditionata de infiintarea ROC si a ADI in conformitate cu prevederile specifice ale POS Mediu. Operatorii mici ne fiind capabili sa se conformeze aquis - ului comunitar decat prin asociere in vederea infiintarii unei companii regionale de apa dovada creerii organismelor mentionate se va face prin anexarea obligatorie a documentelor indicate in capitolul 11:

• Hotararea Consiliului Local si Hotararea Consiliului Judetean privind constituirea ADI precum si documentele aferente: statut, actul constitutiv, certificat de inregistrare la Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, alte documente anexate;

• Hotararea Consiliului Local si Hotararea Consiliului Judetean privind constituirea ROC precum si documentele aferente: actul constitutiv, certificat de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului, plan de actiune care vizeaza preluarea serviciilor de catre ROC, cu includerea angajamentului ADI de stabilire a unei politici de tarife comune, pe termen lung;

• Contractul Unic de Delegare a Gestiunii Serviciilor semnat intre ADI si ROC cu anexele si hotararile privind delegarea gestiunii serviciului de apa si canalizare;



• Decizia de infiintare a Unitatii de Implementare a Proiectului insotita de organigrama, decizia si CV - urile membrilor UIP;

• Acordul de mediu.

* * *

Prezentul raport a fost amendat şi revizuit astfel:

Ediţia Revizia Descrierea cauzelor reviziei Data

0 Master Plan - Draft Ianuarie 2008

1 1 Master Plan – Revizuire ca răspuns la: - MMDD – conform comentariilor scrise din data

de 12.02.2008;

Iulie 2008



ANEXE



Anexa 0.2 Situatia exitenta si proiecte in derulare/Current situation and ongoing projects

JUDETUL BRAILA a) Infrastructura APA / Water supply systems

No. Denumire

aglomerare/ Agglomeration

Cluster în care este inclusă

aglomerarea / Cluster which includes the

agglomeration

Unitatea administrativa de

care apartine / Administrative

unit upon which the

agglomeration depends

Populaţie 2007/ Population 2007

Populaţie echivalentă 2007/

Population equivalent 2007

Lungime reţea / Network Length

(km) Populaţie conectată/Connected

population

Proiecte în derulare /

Ongoing project (km)

Populaţie viitoare

deservită / Deserved

population

Extinderea estimată a reţelei

de distributie / Estimated

extension of network (km)

Populaţie viitoare

deservită/ Estimated

eserved population

1 BRAILA BRAILA BRAILA*1 218,904 295,138 512 212,959 97% - 97% 2.0 100%

2 IANCA IANCA IANCA*2 9,279 12,526 28 7,352 79% - 79% 0.0 100%

3 INSURATEI INSURATEI INSURATEI 7,295 9,321 35.00 6,789 93% - 93% 2.0 100%

4 FAUREI FAUREI FAUREI 4,149 5,601 19.0 4,090 97% - 97% 1.5 100%

5 VIZIRU INSURATEI VIZIRU 3892 4,281 14.8 2,300 59% - 59% 3.0 100%

b) Infrastructura APA UZATA/ Waste Water systems

No.

Den

umir

e ag

lom

erar

e/

Agg

lom

erat

ion

Clu

ster

în c

are

este

in

clusă

aglo

mer

area

/ C

lust

er w

hich

incl

udes

th

e ag

glom

erat

ion

Uni

tate

a ad

min

istr

ativ

a de

car

e ap

artin

e /

Adm

inis

trat

ive

unit

upon

w

hich

the

aggl

omer

atio

n de

pend

s

Popu

laţie

200

7/

Popu

latio

n 20

07

Popu

laţie

ech

ival

entă

20

07/ P

opul

atio

n eq

uiva

lent

200

7

Lun

gim

e reţe

a ex

iste

nta

/ N

etw

orks

Len

gth

(km

)

Popu

laţie

con

ecta

tă /

Con

nect

ed p

opul

atio

n

Proi

ecte

în d

erul

are

/ O

ngoi

ng p

roje

ct (

km)

Popu

laţie

viit

oare

de

serv

ită /

eser

ved

popu

latio

n

Ext

inde

rea

estim

ată

a reţe

lei d

e ca

naliz

are

/ E

stim

ated

ext

ensi

on o

f th

e ne

twor

k (k

m)

Popu

laţie

viit

oare

de

serv

ită /

Est

imat

ed

eser

ved

popu

latio

n

Exi

sten

tă 2

007/

Exi

stin

g 20

07

Proi

ecte

în d

erul

are

/ O

ngoi

ng p

roje

ct

Popu

laţie

viit

oare

de

serv

ită /

eser

ved

popu

latio

n

Nec

esar

/ N

eces

ary

Popu

laţie

viit

oare

de

serv

ită /

Est

imat

ed

eser

ved

popu

latio

n

Ţin

tă p

ropu

să p

entr

u co

lect

are

ape

uzat

e /

Prop

osed

targ

et fo

r co

llect

ion

Ţin

tă p

ropu

să p

entr

u st

aţie

de

epur

are

/ Pr

opos

ed ta

rget

for

trea

tmen

t

1 BRAILA BRAILA BRAILA*1 218,904 295,138 240.0 108,310 49% - 49% 248 100% - M+B 100% T 100% 2013 2013

2 IANCA IANCA IANCA*2 9,279 12,526 7.8 3,000 32% - 32% 10.0 100% M+B - 32% M+B+T 100% 2013 2013

3 INSURATEI INSURATEI INSURATEI 7,295 9,321 3.5 500 7% - 7% 33.0 100% M - 8% M+B+T 100% 2013 2013

4 FAUREI FAUREI FAUREI 4,149 5,601 3.0 670 16% - 16% 16.3 100% M - 16% M + B 100% 2013 2013

5 VIZIRU INSURATEI VIZIRU 3892 4,281 - - 0% - 0% 19.0 100% - - 0% SE Insuratei 100% 2013 2013

6 TUFESTI INSURATEI TUFESTI 5,816 6,398 - - 0% - 0% 19.0 100% - - 0% SE Insuratei 100% 2013 2013

Nota:*1 - Aglomerarea Braila este compusa din localitatile Braila. Lacul Sarat, Varsatura si Baldovinesti Nota:*2 - Aglomerarea Ianca este compusa din localitatile Ianca, Plopu si Perisoru M - treapta mecanica / mechanical stage B - treapta biologica / biological stage T – treapta tertiara / tertiary stage


TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD 1

Anexa 0.7 Plan de investitii pe termen lung JUDETUL BRAILA

Costuri de investitie pe etape si aglomerari Sursa de finanţare

Altele fonduri N° Obiect Cost Total Faza 1 2007-2013

Faza 2 2014-2015

Faza 3 2016-2018

Faza 4 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037 Total altele

fonduri 1 Brăila 99,376,813 81,511,813 3,670,000 2,975,000 11,220,000 48,096,650 33,415,163 17,865,000 51,280,163 1.1 Alimentarea cu apa 26,065,000 9,745,000 2,125,000 2,975,000 11,220,000 9,745,000 0 16,320,000 16,320,000 1.2 Apa uzata 73,311,813 71,766,813 1,545,000 0 0 38,351,650 33,415,163 1,545,000 34,960,163 2 Insuratei 15,068,860 13,193,860 1,875,000 0 0 13,193,860 0 1,875,000 1,875,000 2.1 Alimentarea cu apa 3,010,000 1,135,000 1,875,000 0 0 1,135,000 0 1,875,000 1,875,000 2.2 Apa uzata 12,058,860 12,058,860 0 0 0 12,058,860 0 0 0 3 Ianca 6,914,590 6,570,590 344,000 0 0 6,570,590 0 344,000 344,000 3.1 Alimentarea cu apa 917,500 917,500 0 0 0 917,500 0 0 0 3.2 Apa uzata 5,997,090 5,653,090 344,000 0 0 5,653,090 0 344,000 344,000 4 Faurei 5,833,800 4,583,800 1,250,000 0 0 4,583,800 0 1,250,000 1,250,000 4.1 Alimentarea cu apa 2,262,500 1,012,500 1,250,000 0 0 1,012,500 0 1,250,000 1,250,000 4.2 Apa uzata 3,571,300 3,571,300 0 0 0 3,571,300 0 0 0 5 Tufesti 4,725,000 4,725,000 0 0 0 4,725,000 0 0 0 5.2 Alimentarea cu apa 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0 5.2 Apa uzata 4,575,000 4,575,000 0 0 0 4,575,000 0 0 0 6 Viziru 4,099,000 4,099,000 0 0 0 4,099,000 0 0 0 6.2 Alimentarea cu apa 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0 6.3 Apa uzata 3,949,000 3,949,000 0 0 0 3,949,000 0 0 0 7 Chiscani 3,955,000 0 3,955,000 0 0 0 0 3,955,000 3,955,000 7.1 Alimentarea cu apa 350,000 0 350,000 0 0 0 350,000 350,000 7.2 Apa uzata 3,605,000 0 3,605,000 0 0 0 0 3,605,000 3,605,000 8 Vadeni 3,892,256 0 0 3,892,256 0 0 0 3,892,256 3,892,256 8.1 Alimentarea cu apa 1,132,256 0 0 1,132,256 0 0 1,132,256 1,132,256 8.2 Apa uzata 2,760,000 0 0 2,760,000 0 0 0 2,760,000 2,760,000



Sursa de finanţare Altele fonduri N° Obiect Cost Total Faza 1

2007-2013 Faza 2

2014-2015 Faza 3

2016-2018 Faza 4

2019-2037 CF 2007-2013 2013-2037

Total altele fonduri

9 Ulmu 5,145,402 0 0 5,145,402 0 0 0 5,145,402 5,145,402 9.1 Alimentarea cu apa 1,197,892 0 0 1,197,892 0 0 1,197,892 1,197,892 9.2 Apa uzata 3,947,510 0 0 3,947,510 0 0 0 3,947,510 3,947,510 10 Jirlau 3,655,350 0 0 3,655,350 0 0 0 3,655,350 3,655,350 10.1 Alimentarea cu apa 509,640 0 0 509,640 0 0 509,640 509,640 10.2 Apa uzata 3,145,710 0 0 3,145,710 0 0 0 3,145,710 3,145,710 11 Sutesti 4,333,840 0 0 4,333,840 0 0 0 4,333,840 4,333,840 11.1 Alimentarea cu apa 420,000 0 0 420,000 0 0 420,000 420,000 11.2 Apa uzata 3,913,840 0 0 3,913,840 0 0 0 3,913,840 3,913,840 12 Surdila Gaiseanca 1,495,000 0 0 1,495,000 0 0 0 1,495,000 1,495,000 12.1 Alimentarea cu apa 330,000 0 0 330,000 0 0 330,000 330,000 12.2 Apa uzata 1,165,000 0 0 1,165,000 0 0 0 1,165,000 1,165,000 13 Baraganu 4,440,610 0 0 4,440,610 0 0 0 4,440,610 4,440,610 13.1 Alimentarea cu apa 700,000 0 0 700,000 0 0 700,000 700,000 13.2 Apa uzata 3,740,610 0 0 3,740,610 0 0 0 3,740,610 3,740,610 14 Zavoaia 5,039,975 0 0 5,039,975 0 0 0 5,039,975 5,039,975 14.1 Alimentarea cu apa 1,390,225 0 0 1,390,225 0 0 1,390,225 1,390,225 14.2 Apa uzata 3,649,750 0 0 3,649,750 0 0 0 3,649,750 3,649,750 15 Tataru 3,680,623 0 0 3,680,623 0 0 0 3,680,623 3,680,623 15.1 Alimentarea cu apa 1,140,123 0 0 1,140,123 0 0 1,140,123 1,140,123 15.2 Apa uzata 2,540,500 0 0 2,540,500 0 0 0 2,540,500 2,540,500 16 Ciocile 3,186,545 0 0 3,186,545 0 0 0 3,186,545 3,186,545 16.1 Alimentarea cu apa 823,295 0 0 823,295 0 0 823,295 823,295 16.2 Apa uzata 2,363,250 0 0 2,363,250 0 0 0 2,363,250 2,363,250 17 Visani 2,977,795 0 0 2,977,795 0 0 0 2,977,795 2,977,795




2007-2013 Faza 2

2014-2015 Faza 3

2016-2018 Faza 4

2019-2037 CF 2007-2013 2013-2037


17.1 Alimentarea cu apa 1,314,645 0 0 1,314,645 0 0 1,314,645 1,314,645 17.2 Apa uzata 1,663,150 0 0 1,663,150 0 0 0 1,663,150 1,663,150 18 Dudesti 3,165,938 0 0 3,165,938 0 0 0 3,165,938 3,165,938 18.1 Alimentarea cu apa 1,402,063 0 0 1,402,063 0 0 1,402,063 1,402,063 18.2 Apa uzata 1,763,875 0 0 1,763,875 0 0 0 1,763,875 1,763,875 19 Tichilesti 3,752,170 0 0 3,752,170 0 0 0 3,752,170 3,752,170 19.1 Alimentarea cu apa 150,000 0 0 150,000 0 0 150,000 150,000 19.2 Apa uzata 3,602,170 0 0 3,602,170 0 0 0 3,602,170 3,602,170 20 Gropeni 3,583,870 0 0 3,583,870 0 0 0 3,583,870 3,583,870 20.1 Alimentarea cu apa 420,000 0 0 420,000 0 0 420,000 420,000 20.2 Apa uzata 3,163,870 0 0 3,163,870 0 0 0 3,163,870 3,163,870 21 Cazasu 3,360,000 0 0 3,360,000 0 0 0 3,360,000 3,360,000 21.1 Alimentarea cu apa 540,000 0 0 540,000 0 0 540,000 540,000 21.2 Apa uzata 2,820,000 0 0 2,820,000 0 0 0 2,820,000 2,820,000 22 Victoria 4,236,750 0 0 4,236,750 0 0 0 4,236,750 4,236,750 22.1 Alimentarea cu apa 192,500 0 0 192,500 0 0 192,500 192,500 22.2 Apa uzata 4,044,250 0 0 4,044,250 0 0 0 4,044,250 4,044,250 23 Lanurile 2,297,000 0 0 2,297,000 0 0 0 2,297,000 2,297,000 23.1 Alimentarea cu apa 400,000 0 0 400,000 0 0 400,000 400,000 23.1 Apa uzata 1,897,000 0 0 1,897,000 0 0 0 1,897,000 1,897,000 24 Movila Miresii 3,138,400 0 0 3,138,400 0 0 0 3,138,400 3,138,400 24.1 Alimentarea cu apa 597,000 0 0 597,000 0 0 597,000 597,000 24.2 Apa uzata 2,541,400 0 0 2,541,400 0 0 0 2,541,400 2,541,400 25 Mircea Voda 1,810,000 0 0 1,810,000 0 0 0 1,810,000 1,810,000 25.1 Alimentarea cu apa 610,000 0 0 610,000 0 0 610,000 610,000 25.2 Apa uzata 1,200,000 0 0 1,200,000 0 0 0 1,200,000 1,200,000




2007-2013 Faza 2

2014-2015 Faza 3

2016-2018 Faza 4

2019-2037 CF 2007-2013 2013-2037


27 Sistem regional Gropeni-Ianca 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 0 10,260,360 10,260,360

27.1 Alimentarea cu apa 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 10,260,360 10,260,360 27.2 Apa uzata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 26 Zone Rurale 124,444,500 0 0 0 124,444,500 0 0 124,444,500 124,444,500 26.1 Alimentarea cu apa 46,924,500 0 0 0 46,924,500 0 0 46,924,500 46,924,500 26.2 Apa uzata 77,520,000 0 0 0 77,520,000 0 0 77,520,000 77,520,000 TOT Total General 349,624,806 126,439,423 16,926,680 70,594,203 135,664,500 93,024,260 33,415,163 223,185,383 256,600,546



Anexa 0.10

Plan de investitii prioritare alimentare cu apa si canalizare JUDETUL: BRAILA

Costuri de investitie pe etape si aglomerari

N° Obiect Preţ Total

1 Brăila 39,914,232 1.1 Alimentare cu apa 8,087,137 1.2 Apa uzata 31,827,095 2 Insuratei 10,949,261

2.1 Alimentare cu apa 941,909 2.2 Apa uzata 10,007,353 3 Viziru 3,401,660

3.1 Alimentare cu apa 124,481 3.2 Apa uzata 3,277,178 4 Tufesti 3,921,162

4.1 Alimentare cu apa 124,481 4.2 Apa uzata 3,796,680 5 Faurei 3,803,983

5.1 Alimentare cu apa 840,249 5.2 Apa uzata 2,963,734 6 Ianca 5,452,772

6.1 Alimentare cu apa 761,411 6.2 Apa uzata 4,691,361 7 Sistem regional Gropeni - Ianca 9,755,485

7.1 Alimentare cu apa 9,755,485 7.2 Apa uzata 0

ST-1 Sub-total 1 77,198,556 8 Echipamente 385,993 9 Asistenta tehnica 771,986

10 Proiectare 3,087,942 11 Supervizare lucrari 3,859,928 12 Diverse si neprevazute* 7,719,856

ST-2 Sub-total 2 15,825,704

GT TOTAL GENERAL 93,024,260 * Pentru a evita numararea dubla, se vor aplica costurile care nu includ cheltuieli neprevazute



1. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 1-2 1.1. Cadrul proiectului ............................................................................................................. 1-2

1.1.1. Cadrul general ............................................................................................................. 1-2 1.1.2. Factori implicati .......................................................................................................... 1-3 1.1.3. Obiective proiectului ................................................................................................... 1-5 1.1.4. Scopul Master Plan-ului .............................................................................................. 1-5 1.1.5. Alte programe relevante .............................................................................................. 1-6

1.2. Tinta si obiectivul principal al dezvoltarii Master Plan-ului ........................................ 1-6 1.3. Structura documentului .................................................................................................... 1-7



1. INTRODUCERE

1.1. Cadrul proiectului 1.1.1. Cadrul general

Ca membru recent al Uniunii Europene (UE), România este angajata in imbunatatirea calităţii mediului pentru a corespunde cu Acquis Communitaire al UE. România a adoptat aproximativ 99% din Acquis, in sectorul de mediu.

Aspectele de protecţie a mediului si de dezvoltare durabila au un rol foarte important in procesul integrarii României la UE. Îndeplinirea angajamentelor asumate de către România in procesul de negociere, capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator, implica realizarea unor proiecte de investiţii majore, in infrastructura de mediu.

Înainte de aderarea României, o parte a fondurilor necesare pentru investiţiile de mediu erau disponibile prin programele europene (PHARE, ISPA, SAMTID, SAPARD) iar altele finantate de alte IFI (instituţii financiare internaţionale) (BERD, BEI, Banca Mondiala, PNUD, etc.).

Începând cu 1 ianuarie 2007, România va continua sa primească ajutor sub forma de fonduri structurale si de coeziune (FSC).

Începând cu 1 ianuarie 2007, România , ca stat membru, continua sa primească ajutor sub forma de fonduri structurale si de coeziune (FSC). Prin urmare alocarea anuala a fondurilor pentru sectorul de mediu, creste substanţial. Astfel, România va dezvolta un portofoliu cat mai mare de proiecte. In prezent, România se pregăteşte sa acceseze viitoarele resurse financiare disponibile după aderare prin fondurile de coeziune.

Pentru a se asigura o absorbţie si o întrebuinţare eficienta a fondurilor UE, Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile (MMDD), ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu, a elaborat un document strategic in conformitate cu Cadrul Strategic pentru Fondurile de Coeziune, Planul Naţional de Dezvoltare si Cadrul Strategic Naţional de Referinţa, pentru perioada 2007 – 2013.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu ia de asemenea in considerare prevederile stabilite intre România si UE, Capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator, si reprezintă baza selectării proiectelor ce urmează a fi sprijinite prin intermediul acestor servicii de consultanta.

Principalele obiective sunt următoarele:

• Asigurarea conformităţii cu legislaţia naţionala si a UE, aşa cum s-a hotărât intre România si UE pentru sectorul de mediu;

• Asigurarea unei utilizări optime a fondurilor UE;

• Asistenta pentru beneficiarii finali ai proiectelor, pentru dezvoltarea capacitaţii locale, in vederea elaborarii proiectelor viitoare;

• Definirea unui program de investiţii pe termen lung, in conformitate cu angajamentele stabilite.

MMDD a contractat companii de consultanta pentru a sprijini viitorii beneficiari in elaborarea proiectelor.

Consultantul acorda Asistenta Tehnica (AT) Directiei de Programe si Evaluare din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile (MMDD) in elaborarea aplicaţiilor pentru proiectele de investiţii in sectorul de apa si apa uzata din judetul Braila.



In elaborarea unei aplicaţii pentru un proiect de investiţii regional/judeţean in sectorul de apa si apa uzata si suport in elaborarea dosarelor de licitaţie, inclusiv suport in perioada de licitaţie si contractare. De asemenea, Consultantul va realiza sesiuni de training (instruiri) privind consolidarea instituţionala pentru autorităţile locale si regionale si de asemenea si pentru MMDD.

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt următoarele:

• Pregătirea proiectului/aplicaţiei pana la faza in care indeplinesc conditiile de eligibilitate pentru co-finanţare UE;

• Asigurarea ca aplicaţiile respecta in totalitate cerinţele UE si ale Fondurilor de Coeziune, in ceea ce priveşte completarea formularelor, formatul rapoartelor, criteriile de selectare a proiectelor, criteriile de proiectare, criteriile de finanţare, etc.;

• Realizarea unui plan de achiziţii publice si de implementare eficient si asigurarea ca documentele de licitaţie sunt elaborate in aşa fel incat sa reprezinte baza implementării proiectului. Înainte de începerea acestei activitati, conceptul, bugetul si obiectivele proiectelor vor fi foarte clar si transparent definite.

• Asigurarea unei instruiri pentru personalul viitorilor beneficiari finali responsabili cu implementarea proiectului, in toate fazele de pregătire a proiectului, de la analiza proiectului, pregătirea studiilor de fezabilitate pana la elaborarea dosarelor de licitaţie.

• Asistenta in organizarea unitatilor de implementare a proiectului (UIP).

Implementarea cu succes a activitatii va conduce la următoarele rezultate:

• Elaborarea unui program de investiţii pe termen lung pentru sectorul de apa/apa uzata, pentru judetul Braila.

• Proiecte in sectorul apei eligibile pentru a fi propuse pentru finanţare UE.

• Dosare de licitaţie in conformitate cu legislatia in vigoare si o strategie de achiziţii..

• Programare si o capacitate de implementare eficienta a proiectelor, la nivelul operatorului regional si central.

Master Plan-ul este un pas important ce stabileşte cadrul dezvoltării strategice a judeţului, in sectorul de apa uzata si apa potabila, pentru perioada 2007 – 2037. In cadrul acestui document sunt identificate masurile necesare in vederea respectării Directivelor UE relevante si de asemenea, se face o prioritizare si etapizare a acestor masuri.

In România, si de asemenea in unele arii ale judetului Braila, serviciile publice oferite de companiile de apa si apa uzata sunt adesea ineficiente, in principal cele prestate de un număr mare de operatori mici, mulţi dintre ei furnizand si alte servicii (transport public, încălzire, furnizare de energie electrica, etc.).

Drept consecinţa, in ultimii ani, in judetul Braila a început un puternic proces de regionalizare a serviciilor publice, având ca scop asigurarea unor economii de scala adecvate.

1.1.2. Factori implicati

Principalii factori implicati in executia proiectului sunt:

• Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), ca autoritate de management;

• Banca Mondiala, care finanteaza asistenta tehnica;

• Organismul Intermediar POS Mediu Galati;



• Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice

• Agentia pentru Protectia Mediului Braila

• Administratia Nationala “Apele Romane” – Directia Apelor Buzau-Ialomita

• Consiliul Judetean Braila

• Consiliile Locale

• RA APA Braila (Operator apa si apa uzata) transformata in SC CUP Dunarea Braila SA

• SC JUDETEANA DE APA SA (Operator apa si apa uzata in mediul rural)

In schema de mai jos este prezentata relaţia dintre unii factori cheie implicati in implementarea Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

Fig. 1.1.2. Relaţia dintre unii factori cheie implicati din cadrul implementării

Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

Sursa: POS Mediu

Grupul ţinta este alcătuit din populaţia si activităţile economice din cadrul localităţilor judeţului Braila.

Beneficiarii sunt administraţia publica (judeţeana si locala) si operatorii de apa, in special viitoarele Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara si Operatorii Regionali si in fapt locuitorii judetului.



1.1.3. Obiectivele proiectului

Master Plan-ul este dezvoltat in cadrul proiectului numit PROIECTUL DE SERVICII MUNICIPALE – SERVICII DE CONSULTANTA PENTRU PREGATIREA PROIECTULUI PENTRU FINANTARE – servicii de consultanta pentru judetele Braila, Vrancea, Ilfov, Ialomita si Constanta, finantat prin imprumutul nr. 4835 RO, obtinut de Guvernul Romaniei de la Banca Mondiala.

Obiectivele Proiectului sunt urmatoarele:

Obiective generale:

• Obţinerea de Fonduri de Coeziune pentru co-finanţare pentru implementarea de investiţii durabile in sectorul de apa/apa uzata, in cadrul unui concept descentralizat al companiilor de apa regionale.

• Sprijinirea Guvernului României in pregătirea unui portofoliu de proiecte pentru sectorul de mediu, condiţie necesara pentru accesarea Fondurilor de Coeziune disponibile pentru România, ca nou membru al UE, in conformitate cu Programului Operaţional Sectorial de Mediu si cu politicile si practicile UE.

Principalele obiective:

• Sa asiste autoritatile locale in dezvoltarea capacitatilor locale privind pregatirea viitoarelor proiecte, incluzand organizarea/consolidarea UIP si ,,on-the-job training’’ in toate stadiile de pregatire a proiectului.

• Sa asigure respectarea angajamentelor convenite intre Romania si UE privind imbunatatirea sectorului de mediu, in conformitate cu Tratatul de Aderare si POS Mediu.

• Sa implementeze conceptul de “Regionalizare”, privita ca un proces de organizare institutionala si legala adecvata, care va conduce la furnizarea unui serviciu de alimentare cu apa si canalizare, comun si durabil la nivel regional. Conform POS Mediu, la nivelul judetului, se va infiinta Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) care va delega serviciile de alimentare cu apa si canalizare unui Operator Regional (ROC).

• Sa se asigure o utilizare optima si profitabila pe termen lung a fondurilor nationale si UE pentru reabilitarea, modernizarea si retehnologizarea infrastructurii locale pentru apa si apa uzata si implementarea programelor de imbunatatire a performantelor pentru conformarea cu standardele in vigoare in paralel promovarea aplicarii principiului recuperarii costurilor.

• Sa elaboreze un program de investitii pe termen lung in conformitate cu angajamentele convenite.

• In cadrul acestui proiect, Consultantul va oferi de asemenea si asistenta tehnica pentru elaborarea a 5 Aplicatii pentru accesarea fondurilor necesare conformarii cu cerintele directivelor UE, pentru judetele incluse in proiect. Aplicatiile trebuie sa corespunda in totalitate cerintelor UE – FC (Fonduri de Coeziune) in ceea ce priveste formularele, formatele, criteriile de selectare, criteriile de proiectare, criteriile de finantare.

1.1.4. Scopul Master Plan-ului

Scopul Master Plan-ului este de a fi utilizat ca un instrument eficient in decizii privind strategia de dezvoltare durabila a sectorului apa/canal in judetul Braila



1.1.5. Alte programe relevante

Localitatile din Braila au beneficiat de investitii prin Programul MUDP II pentru proiectul “Reabilitarea si optimizarea sistemului de alimentare cu apa in Municipiul Braila” which care are ca principale componente:

• Reabilitarea retelei de alimentare cu apa (inlocuirea a 41 km, marirea densitatii retelei, retea pentru conectarea consumatorilor)

• Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apa Chiscani (rezervoare, pompare si pre-tratare) si statie de tratare pentru Braila

In Municipiul Braila este in derulare Masura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/010 “Reabilitarea retelei de canalizare si infrastructura pentru tratarea apelor uzate in Braila, Romania”,cu o valoare de 44.908.050 Euro.

Principalele obiective ale Masurii ISPA sunt: • Depoluarea apelor subterane; • Imbunatatirea calitatii apei Dunarii, utilizate ca sursa pentru apa bruta pentru

numerosi locuitori ai localitatilor din aval; • Asigurarea ca Municipiul se conformeaza cu legislatia UE referitoare la ape uzate si

tratarea namolurilor, pentru alimentarea cu apa potabila.

Scopul acestei masuri are urmatoarele componente: A) Modernizarea si extinderea retelei de canalizare in Braila (cam 30 km, statii de

pompare, finalizarea unui tunel); B) Constructia statiilor de tratarea a apelor uzate, incluzand conducta pentru descarcare

si pentru apele meteorice. Tabelul 1.1.5 Rezumat al programelor in derulare

Finantare PHARE/BERD

ISPA SAPARD OG 7/2006

HG 687/97

HG 577/97

Alimentare cu apa

Nu Nu 3 comune 16 comune

2 comune

4 comune

Canalizare Nu Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si construirea unei statii de epurare a apelor uzate in municipiul Braila, Romania. Masura 2000/RO/16/P/PE/010; Contract 1- Asistenta tehnica pentru gestionarea si supervizarea contractului ISPA; Contract 2 - Extinderea sistemului de canalizare si completarea canalului colector principal Rosiori; Contract 3 - Construirea statiei de epurare a apelor uzate

Nu 6 comune

Nu Nu

Sursa: PLAM Judetul Braila 1.2 Tinta si obiectivul principal al dezvoltarii Master Plan-ului

Obiectivul general al Master Plan-ului este identificarea si prioritizarea nevoilor si a investitiilor in vederea obtinerii, la cele mai mici costuri, a unei conformitati depline cu directivele relevante ale UE si cu angajamentele Romaniei, la nivel judetean/regional, atat pentru serviciile de apa cat si pentru cele de apa uzata, avandu-se in vedere dezvoltarea urbana cat si suportabilitatea investitiei. Planificarea investitiilor, conform Termenilor de Referinta, cuprinde perioada 2007-2037.



In elaborarea acestui Master Plan, Consultantul a cooperat cu toate partile implicate, considerand fiecare reprezentant (MMDD, autoritati locale, furnizori locali/regionali ai serviciilor de apa/apa uzata), ca membru al echipei.

Consultantul a efectuat studii/cercetari de recunoastere, inclusiv consultatii cu factorii cheie implicati, utilizand chestionare specifice, atat pentru datele tehnice cat si pentru cele socio-economice.

Etapele au fost urmatoarele:

− Propunerea parametrilor de baza pentru proiectare;

− Elaborarea/construirea unui model de macro-suportabilitate;

− Elaborarea unei liste de investitii, necesare pentru conformare cu directivele relevante ale UE, impreuna cu evaluarea costurilor necesare.

− Prioritizarea investitiilor, avandu-se in vedere atat termenele limita asumate pentru conformare cat si limitele bugetare stipulate in Termenii de Referinta.

1.3. Structura documentului In prima parte a acestui Master Plan se prezinta situatia existenta generala, precum cadrul socio-economic si institutional si de asemenea nivelul actual al serviciului in ceea ce priveste facilitatile de apa si apa uzata. Au fost efectuate investigatii, masuratori si analize pentru a se identifica cererile viitoare de apa, debitele si carateristicile apei uzate, pentru a se defini cat mai realistic nevoile populatiei in cadrul sectorului de apa.

Partea I a Master Plan-ului include urmatoarele capitole:

1) Rezumat

1) Introducere (prezentare, cadrul proiectului, tinte si obiective generale)

2) Analiza situatiei existente (caracteristici naturale, evaluari socio-economice si institutionale, resurse de apa, consumul curent de apa, poluarea surselor de apa, facilitati existente si performante actuale)

3) Prognoze (metodologii si ipoteze, prognoze socio-economice, prognoze privind cererea de apa, debite de apa uzata si incarcari specifice)

4) Obiectivele nationale si judetene (obiectivele nationale si judetene rezultate din documentele de pozitie)

5) Analiza optiunilor (identificarea, evaluarea si selectarea optiunilor)

6) Strategia judetului in domeniul serviciilor de apa si apa uzata

7) Plan de investitii pe termen lung (masuri de investitie pe termen lung, programul de implementare)

8) Analiza economica si financiara

9) Suportabilitate (Analiza de suportabilitate si analiza de senzitivitate)

10) Program prioritar de investitii pentru infrastructura (prioritizarea masurilor proiectului si lista masurilor de investitii prioritare)

11) Plan de actiune pentru implementarea proiectului

Partea a II-a a Master Plan-ului include informatii suport si date, grupate in:

12) Anexe generale si planse



2. SITUATIA CURENTA ............................................................................................................ 2-3 2.1. Rezumat .............................................................................................................................. 2-3 2.2. Descriere generala ............................................................................................................. 2-3 2.2.1. Date geografice ........................................................................................................... 2-3

2.2.2. Structura administrativa .............................................................................................. 2-4 2.2.3. Date economice ........................................................................................................... 2-4

2.3. Cadru natural .................................................................................................................... 2-5 2.3.1. Clima ........................................................................................................................... 2-5 2.3.2. Relief si topografie ...................................................................................................... 2-5 2.3.3. Geologie si hidrogeologie ........................................................................................... 2-5 2.3.4. Soluri ........................................................................................................................... 2-6 2.3.5. Ape .............................................................................................................................. 2-6 2.3.6. Biodiversitate .............................................................................................................. 2-7

2.4. Infrastructura .................................................................................................................... 2-8 2.5. Evaluare socio-economica ................................................................................................ 2-9 2.5.1. Profilul socio-economic al Romaniei .......................................................................... 2-9 2.5.2. Profilul socio-economic al judetului Braila ............................................................. 2-10 2.6. Evaluarea cadrului institutional si legal ......................................................................... 2-18 2.6.1. Cadrul general administrativ ....................................................................................... 2-18 2.6.2. Cadrul legal ................................................................................................................. 2-18 2.6.3. Institutiile de mediu .................................................................................................... 2-19 2.6.4. Operatori de apa si apa uzata ...................................................................................... 2-20 2.6.5. Operatii curente si performante financiare ale operatorilor, tarife existente .............. 2-27 2.7. Resurse de apa ................................................................................................................... 2-31 2.7.1. Generalitati .................................................................................................................. 2-31 2.7.2. Apa de suprafata ......................................................................................................... 2-32 2.7.3. Apa subterana .............................................................................................................. 2-33 2.8. Poluarea apei ..................................................................................................................... 2-35 2.8.1. Principalele surse de poluare ...................................................................................... 2-35 2.8.2. Impactul deversarii apelor uzate ................................................................................. 2-37 2.8.3. Managementul nămolului ........................................................................................... 2-39 2.8.4. Apa industriala ............................................................................................................ 2-39 2.9. Consumul de apa in prezent ............................................................................................. 2-48 2.10. Dotari existente si performante actuale ........................................................................ 2-52 2.10.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa .................................................................... 2-53 2.10.2. Infrastructura pentru apa uzata .................................................................................. 2-53 2.11. Suficienta datelor ............................................................................................................ 2-68 2.12. Concluzii ........................................................................................................................... 2-69

ANEXE CAPITOL 2 ....................................................................................................................... 2-71

Anexa 2.2.2.1 Anexa 2.4 Anexa 2.5.1 Anexa 2.6.1 Anexa 2.6.3 Anexa 2.6.4 Anexa 2.6.4.6 Anexa 2.8.1 Anexa 2.8.2 Anexa 2.8.3



Anexa 2.10 Anexa 2.11



2. SITUATIA CURENTA

2.1 Rezumat Capitolul 2 face o prezentare generala a judetului Braila, din punct de vedere geografic, administrativ, al conditiilor geologice si hidrogeologice, al solurilor si apelor de suprafata si subterane. Sunt prezentate, de asemenea, flora si fauna din judet, ariile protejate, zonele de agrement si infrastructura existenta.

Un subcapitol important, 2.5 prezinta principalele aspecte demografice, comparatii la nivel national si judetean, date privind structura administrativ-teritoriala, principalii indicatori ce caracterizeaza conjunctura macroeconomica din Romania (cresterea economica, inflatie, indicatori ai fortei de munca, ai veniturilor si cheltuielilor populatiei, etc.) in comparatie cu gradul de dezvoltare socio-economica a judetului.

Urmatorul subcapitol, 2.6 ofera o analiza a cadrului institutional si legal care guverneaza organizarea si functionarea serviciilor publice, si in special a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, la nivel national, judetean si local. Aceasta analiza urmareste sa stabileasca stadiul actual al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare, din punct de vedere legal al organizarii si functionarii acestor servicii si recomandari in actiunile viitoare pentru situatia existenta in judetul Braila. Sunt prezentati operatorii din judet, organizati ca societati comerciale, precum si ca servicii publice in cadrul autoritatilor publice locale, relatiile acestora cu institutiile de mediu si cu autoritatile locale.

Un subcapitol important il reprezinta sursele de apa disponibile in judet, precum si posibilele surse de poluare ale acestora.

Consultantul a investigat situatia existenta in privinta consumurilor specifice de apa din municipiile si orasele judetului Brăila. Valorile de consum actuale au fost determinate de volumele lunare si anuale de apa facturate, raportate la numarul de abonati ai fiecarui sistem de alimentare cu apa si sunt prezentate in subcapitolul 2.9.

Urmeaza descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din judet, cu prezentarea in detaliu a infrastructurii existente de apa si separat a infrastructurii de apa uzata, dar si cu mentionarea performantelor si a deficientelor constatate.

In incheierea acestui capitol sunt precizate suficienta datelor si concluzii legate de disfunctionalitatile din sistem.

2.2. Descriere generala 2.2.1. Date geografice

Judetul Braila este situat in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se cu judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.

Suprafata judetului este de 4.766 km2 si reprezinta 2% din suprafata intregii tarii.



2.2.2. Structura administrativa

2.2.2.1. Municipii si orase

Din punct de vedere teritorial - administrativ, judetul Braila are trei orase (Faurei, Ianca, Insuratei), un municipiu (Braila), 40 comune si 140 sate totalizand o populatie de 366.811 locuitori.

Municipiul Braila este orasul resedinta de judet cu o populatie de 216.321 locuitori. In mediul urban populatia totalizeaza 239.030 locuitori

2.2.2.2. Comune

In judetul Braila sunt 40 comune, cu 140 sate cu un total de populatie de 127.781 locuitori.

Anexa 2.2.2.1 prezinta inventarul pe municipii,orase, comune, sate si locuitori conform Institutului National de Statistica "Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in anul 2025".

2.2.3. Date economice

Economia locala

In 2005, existau 6.121 de firme active pe teritoriul judetului, mai mult de 99% cu capital privat. Dupa principalul domeniu de activitate, industria si agricultura reprezinta 12,74%, in timp ce serviciile reprezinta 83%. La sfarsitul lui 2006, terenurile agricole totalizau 386 mii ha, terenul arabil reprezentand 343,1 mii ha, lunci 34 mii ha, iar viile si livezile 8,9 mii ha. Padurile si vegetatia forestiera au totalizat 26 mii ha.

In 2005, judetul Braila a avut un PIB de aproximativ 1.011 milioane EURO (preturi curente1), reprezentand 11,07% din PIB-ul regional.

1 Preturi curente – preturi practicate la un moment dat ce includ efectele inflatiei generale a preturilor



2.3. Cadru natural 2.3.1. Clima

Clima este temperat - continentala, moderata, caracterizata prin omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest, manifestate prin ierni friguroase (viscole puternice), veri calduroase si secetoase si mai moderate in est (in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei), cu vanturi dominante din nord, nord-est.

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara se situeaza la valori de 65%.

Precipitatiile anuale sunt reduse, in medie avand valori de 456 mm si au caracter torential vara.

2.3.2. Relief si topografie

Relieful este reprezentat in proportie de 58% printr-o campie tabulara, de tip Baragan, care apartine partii de NE a Campiei Romane, iar 42% din suprafata judetului este ocupata de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului, care constituie subunitati distincte in cadrul campiei. Cea mai mare parte din suprafata (cu exceptia luncii Dunarii) se extinde in arealul partii de NE a Campiei Romane.

Cea mai mare altitudine a judetului se afla in arealul comunei Zavoaia (51 m), din Campia Calmatui, iar cea mai joasa (6 m) altitudine in Balta Brailei.

Relieful de campie este relativ uniform, cu interfluvii netede, intinse, care formeaza asa-numitele campuri (Viziru, Ianca, Mircea Voda, Mohreanu, Rosiori), acoperite in mare parte cu depozite loessoide.

In aceasta zona se afla Balta Brailei sau Insula Mare a Brailei, are o lungime de 60 km si o latime de 20 km, ocupa o suprafata de cca 96.000 ha, fiind indiguita, desecata si redata circuitului agricol. In vestul Insulei Mari a Brailei se afla Parcul Natural „Balta Mica a Brailei”, desemnat de Secretariatul Conventiei RAMSAR - Zona umeda de importanta internationala.

2.3.3. Geologie si hidrogeologie

Din punct de vedere tectonic, judetul Braila face parte din Platforma Moesica. Soclul platformei este de origine hercinica, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatica. Sedimentele dateaza din mezozoic si din pleistocen. In lunci, respectiv Insula Mare a Brailei sau Balta Brailei, acestea sunt foarte recente, datand din holocen. Stratele din jurasic si cretacic contin zacaminte de petrol. Cuvertura de loess acopera indeosebi campiile tabulare, ajungand pe alocuri sa aiba o grosime de 40 m. De asemenea se intalnesc dune de nisip.

Principalele formatiuni geologice care au proprietati hidraulice conductive si capacitare, prezentand astfel importanta practica din punct de vedere hidrogeologic,sunt urmatoarele:

• cuaternare ce apartin pleistocenului inferior (stratele de Fratesti), prezente in zona de vest, nord si est a judetului Braila;

• cele de varsta pleistocen superior (nisipuri de Mostistea si pietrisurile din Terasele Dunarii);

• formatiunile holocene (aluviunile grosiere ale raurilor Siret, Buzau, Calmatui si Dunare).

Din analiza datelor geologice si hidrogeologice rezulta ca in teritoriul judetului Braila sunt prezente in formatiunile cuaternare, in raport cu adancimea, trei tipuri de acvifere:

a) acviferul situat in depozitele loessoide;

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Platforma_Moesic%C4%83&action=edit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Carpa%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mezozoic

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pleistocen&action=edit

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holocen&action=edit

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jurassic&action=edit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cretacic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol



b) acviferul freatic propriu - zis din vaile fluviatile si din zona de campie (primul strat cu permeabilitate ridicata sub depozitele loessoide);

c) acviferul de adancime.

2.3.4. Soluri

Datorita uniformitatii conditiilor pedoclimatice, in judetul Braila s-a dezvoltat o gama de soluri mai putin variata. Cea mai mare raspandire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede si cernoziomuri carbonatice freatic umede, de regula situate la baza profilului), care acopera aproape in totalitate campiile netede interfluviale. Aceste soluri, cca. 190.000 ha, formate pe loessuri si depozite loessoide, prezinta o textura mijlocie.

Partea nordica a interfluviilor cu relief valurit, eolian, prezinta soluri nisipoase in diferite stadii de evolutie, de la nisip nesolificat (regosol) la cernoziom cambic (levigat). Aceste soluri apar insular la sud de Siret, dar formeaza o fasie aproape continua la sud de Calmatui.

O pondere mare in invelisul de sol o au si solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate si pe alocuri salinizate, intalnite in luncile largi ale Buzaului, Siretului si Dunarii. O buna parte din acestea au fost mlastini sau lacuri.

Solonceacurile si soloneturile ocupa suprafete destul de intinse pe vaile Calmatui si Ianca, in jurul lacurilor sarate din Campia Brailei si din Lunca Siretului.

2.3.5. Ape

2.3.5.1. Ape subterane

In zona Brailei, apele freatice au adancimi de 5 - 10 m si chiar de peste 10 m, ajungand chiar pana la 30 m. Datorita conditiilor climatice, a cantitatilor reduse de precipitatii in cursul anului, nivelul hidrostatic inregistreaza variatii de 2 - 3 m.

Apele de adancime sunt cantonate in pietrisurile de Fratesti si depozite cuaternare nisipoase, situate in luncile Calmatuiului si Buzaului, in depozitele argilo-nisipoase.

2.3.5.2. Ape de suprafata

2.3.5.2.1. Lacuri

Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii:

• clasto-carstice, numite si lacuri de crov;

• limanuri fluviatile;

• lacuri de lunca.

Din prima categorie fac parte urmatoarele lacuri Ianca, Plopu, Lutul Alb, Movila Miresii, Secu, Tataru, Coltea, Plascu, din a doua lacurile: Jirlau, Ciulnita si Caineni, iar din a treia lacurile din lunca Dunarii.

Mai exista o categorie, fiind reprezentata de lacurile de meandru si de brat fosila care se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova, Japsa Plopilor), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

In judetul Braila exista si lacuri de acumulare: Galbenu, Satuc, Mircea Voda. Unele lacuri au proprietati terapeutice: sarate cu namol sapropelic (Lacu Sarat, Caineni Bai, Movila Miresii, Batogu) si lacuri cu apa dulce (Blasova, Seicuta, Plopu, Lacul Dulce, Popa, Maxineni, Gradistea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia si Jirlau).



2.3.5.2.2. Rauri

Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi ale unor cursuri de apa ce au directia nord-vest, sud-est si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.

Reteaua hidrografica este organizata pe 4 bazine hidrografice, astfel:

- Bazinul hidrografic al fluviului Dunarea .Pe teritoriul judetului Braila, fluvial Dunarea are o lungime de 84 km, iar bratul Dunarea Veche strabate judetul pe o lungime de 98 km. Afluentul principal al Dunarii in judetul Braila este raul Calmatui. Reteaua hidrografica a Dunarii in judetul Braila mai cuprinde si alte brate in lungime totala de 122 km. Fluviul Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila, cat si a altor activitati industriale si agricole.

• Partea inferioara a bazinul hidrografic al raului Buzau. Raul Buzau pe teritoriul judetului este utilizat in special pentru irigatii si industrie.

• Bazinul hidrografic al raului Calmatui, situat intre localitatile Jugureanu si Gura Calmatui pe o distanta de 84 km. Pe acest sector raul Calmatui este amenajat pentru irigatii.

• Partea inferioara a bazinul hidrografic in al raului Siret. Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 km si este utilizat in special pentru irigatii si amenajari piscicole.

(vezi Plansa nr. 1.1. - Zone cu resurse de apa de suprafata).

2.3.6. Biodiversitate

2.3.6.1. Flora si fauna

Vegetatia naturala, care apartine in intregime zonei de stepa, a fost inlocuita in proportie de 90% cu plante de cultura. Vegetatia arborescenta este slab reprezentata, existand doar cateva palcuri de padure de stejar brumariu in amestec cu artar tataresc si unele tufisuri de porumbar, visin de stepa si migdal pitic. Pajistile au disparut aproape complet, iar pe micile suprafete pe care se mai afla inca vegetatie ierboasa se dezvolta paiusul, pirul crestat, barboasa.

Vegetatia de lunca este formata in majoritatea cazurilor din zavoaie de plop alb si negru, salcie si catina rosie. Situata in zona inundabila a Dunarii, Insula Mica a Brailei fiind o rezervatie faunistica si botanica, conditiile geografice determina coexistenta a trei tipuri de flora, caracteristice stepei, padurii si mlastinei. Astfel, pe bancurile inalte de nisip din jurul zonei inundabile se gasesc paduri de salcie si plantatii de plopi hibrizi euro-americani. In zonele inundabile se gaseste o flora acvatica luxurianta care asigura, in special pentru pasari, locuri ideale pentru cuibarit. Fauna consta in specii migratoare acvatice, majoritatea lor fiind protejate international de lege. De asemenea, se mai intalnesc specii caracteristice padurii, stepei si mlastinii.

Fauna de stepa cuprinde rozatoare, pasari si numeroase insecte, iar luncile Dunarii si Siretului sunt populate de o variata si bogata fauna de apa, intre care se remarca gainusa de balta, gasca si rata salbatica, lisita, barza, cainele enot.

2.3.6.2. Arii protejate

Ariile naturale protejate din judetul Braila conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - ZONE PROTEJATE sunt:



• Padurea Viisoara, rezervatie forestiera situata la 10 km SV de municipiul Braila, cuprinde exemplare de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), dezvoltate aici, in plina stepa, datorita conditiilor naturale propice.

• Insula Mica a Brailei, rezervatie complexa situata in vestul si sud-vestul Baltii Brailei, a ramas in regim natural, in jurul sau existand numeroase lacuri, garle, brate parasite, grinduri fluviatile, zavoaie de plop alb si negru, salcii, pajisti de lunca si stufarisuri, precum si o fauna diversa cu pasari si animale rare.

• Padurea Camnita, rezervatie cu o suprafata de 1,2 ha, amplasata in comuna Ramnicelu, in apropierea satului Constantinesti, situata in cuprinsul padurii Camnita, padure ce ocupa circa 550 ha, este formata preponderent din salcam, plop alb si negru si salcie. Padurea este un arboret natural de frasin, hibrizi de frasin de Pennsylvania, in amestec cu salcam, de origine necunoscuta, in varsta de cca. 45 ani.

• Refugiul ornitologic Lac Jirlau, lac eutrof, putin adanc, cu vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii in care predomina stuful, papura si pipirigul avand o suprafata de 838,66 ha ce constituie habitat de hranire si cuibarire pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare de zona umeda.

In judet se afla o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului.

Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniuni Europene pentru conservarea naturii. Este o retea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de plante si animale si habitate importante trebuie protejate.

Reteaua Natura 2000 este alcatuita din :

• Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) pentru protectia pasarilor salbatice avand ca baza legala Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice transpusa in legislatia prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România

• Situri de Importanta Comunitara (SCI) pentru protectia unor specii de flora si fauna dar si habitate avand ca baza legala Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice transpusa in legislatia prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabila, fara a se aduce prejudicii comunitatii locale si de a promova activitatile traditionale, care nu pun existenta acestor animale, plante si habitate in pericol.

In zonele declarate situri Natura 2000, activitatile pot continua daca sunt realizate intr-un mod durabil si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. Pentru reabilitarea si/sau construirea de infrastructura noua se vor respecta cerintele pentru protejarea biodiversitatii specifice Programului Natura 2000

Site-urile Natura 2000 aferente judetului Braila sunt prezentate in Plansa 4 - Sit Natura 2000.

2.3.6.3. Zone de recreere si agrement

Judetul Braila este un important centru turistic si balneoterapeutic, oferind turistilor multe posibilitati de a se recreea in zone pitoresti specifice campiei si Luncii Dunarii.



La numai 5 km de Braila, pe malul lacului cu acelasi nume, se gaseste statiunea balneoclimaterica Lacul Sarat. Lacul, cu o salinitate mare, este un vechi brat al Dunarii cu o valoarea terapeutica semnificativa. In afara de aceste locuri, fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului.

2.4. Infrastructura Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM-uri) sunt din ce in ce mai mult utilizate ca instrumente in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana, in sprijinul armonizarii cu cerintele legislatiei de mediu. Principalele aspecte abordate prin realizarea unui PLAM sunt resursele limitate disponibile pentru solutionarea tuturor problemelor de mediu si dreptul publicului de a avea acces la informatia de mediu si de a participa la procesul de luare a deciziei de mediu. Tinand cont de resursele limitate disponibile pentru solutionarea tuturor problemelor de mediu, comunitatile trebuie sa-si defineasca prioritatile si sa-si planifice implementarea acestora in mod eficient pentru urmatorii ani.

In Romania, fiecare APM judetean a elaborat cate un PLAM, care ulterior a fost aprobat de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Intre beneficiile PLAM-urilor se remarca:

• • utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane;

• • imbunatatirea reala, vizibila si durabila a mediului in judet;

• • solutionarea celor mai urgente probleme de mediu;

• • implementarea viitoarelor investitii in domeniul mediului;

• • conformarea cu cerintele de mediu ale Uniunii Europene.

Luand in considerare de infrastructura existenta, actiunile cuprinse in acest plan sunt strans legate de procesele de planificare si reglementare ale autoritatilor locale. Aceste prioritati si actiuni sunt incluse intr-un Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) care se constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare din respectiva comunitate. Recomandarile PLAM sunt apoi incorporate in decizii ale Consiliului Judetean, Consiliilor Locale si ale altor autoritati relevante de la nivel local.

Anexa 2.4 prezinta informatii detaliate despre infrastructurile existente in judetul Braila, altele decat cele de apa / canalizare, respectiv calitatea aerului, gestiunea deseurilor si mediul urban.

Informatiile se refera la probleme locale, obiectivele si actiunile viitoare ale administratiei publice locale, asa cum au fost aprobate prin PLAM-ul judetean.

2.5. Evaluare socio-economica 2.5.1. Profilul socio-economic al Romaniei

Datele referitoare la profilul socio-economic sunt prezentate in anexa 2.5.1. Informatiile respective servesc la efectuarea unor comparatii cu datele referitoare la judetul Braila si se refera in principal la: populatie si conditiile de viata, structura administrativa, masuri sociale, indicele de dezvoltare umana, economia nationala, indicatorii fortei de munca,distributia veniturilor, venituri nete disponibile.



2.5.2. Profilul socio-economic al Judetului Braila

2.5.2.1. Structura administrativa si populatia Judetului Braila

Judetul Braila este amplasat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, avand o suprafata de 4.765,8 km2, ceea ce reprezinta 2% din suprafata totala a Romaniei si include o parte din lunca raului Siret Inferior, o parte din Campia Baraganului, mici parti din Campia Salcioara si Buzau. In partea estica, judetul Braila include Marea Insula a Brailei. Judetul Braila se invecineaza cu judetul Galati in partea de nord, judetul Tulcea in partea de est, judetul Ialomita in partea de sud si judetul Buzau in partea de vest.

Judetul Braila reprezinta un important interes turistic si balneoclimateric, oferind turistilor o multime de posibilitati pentru a vizita locurile pitoresti, in mod deosebit campia si peisajul dunarean.

In 2006 organizarea administrativa a teritoriului acestui judet a fost urmatoarea: 4 orase din care un municipiu, 40 comune si 140 sate. Capitala resedinta de judet este orasul Braila.

Tabelul 2.5.2.1 Structura administrativa a Judetului Braila

2006

Nr. de orase mari 4

Din care municipii 1

Nr. de comune 40

Nr. de sate 140 Sursa: INS, Biroul regional de statistica Braila

In 2007 populatia judetului Braila a fost de 366.811 locuitori (1,70% din populatia Romaniei) si 12.95% din populatia Regiunii Sud-Est. Principala nationalitate a locuitorilor din judetul Braila este romana, impreuna cu: macedoneni 0,034%, macedo-romani 0,01%, tigani 1,1%, lipoveni 0,55%, greci 0,1% si alte nationalitati precum: bulgari, maghiari, germani, turci si evrei. Din totalul populatiei, 65% este concentrat in zona urbana.

Tabelul 2.5.2.2 Populatia si structura judetului Braila, 2000 – 2007 (persoane)

2000 2002 2005 2006 2007

Total Populatie 385.749 375.898 370.428 367.661 366.811 2Populatia urbana 255.949 245.562 241.747 239.610 239.030 - Braila 230.962 222.320 218.744 216.814 216.321 - Faurei 4579 4.276 4.227 4.166 4149 - Ianca 12.903 11.528 11.389 11.309 11265 - Insuratei 7.505 7.438 7.387 7.321 7295

Populatia rurala 129.800 130.336 128.681 128.051 127.781

Densitatea populatiei 80,9 78,9 77,7 77,1 76,9 Sursa: Biroul regional de statistica Braila – Anuarul statistic din Braila 2006, paginile 24-25

Anuarul statistic din Braila 2004, paginile 16-21

2 Populatia urbana a judetului Braila este o suma a cinci aglomerari urbane: municipalitatea Braila si orasele Ianca, Insuratei, Faurei.



Scaderea populatiei va continua probabil in urmatorii ani, dat fiind faptul ca judetul Braila se confrunta cu accentúate migratii externe cat si interne.

Tabelul 2.5.2.3 Speranta de viata, bilantul intern si extern al migratiei, 2006

Unitate Judetul Braila Regiunea Sud-Est Romania

Speranta de viata an 72,73 72,35 72,22

Soldul migratiei interne 3

• Total persoana -987 -2797 0 • Rural persoana 77 2287 18649 • Urban persoana -1064 -5084 -18649

Soldul migratiei internationale4

• Total persoana -82 -966 -6483 Sursa: INS, Anuarul Statistic 2007

Speranta de viata in judetul Braila este atat peste media regiunii cat si peste media la nivel national . Conform Autoritatii de Sanatate Publica Braila5, in ultimii ani nu s-au inregistrat cazuri de imbolnaviri datorate cert deversarii necontrolate a apelor uzate orasenesti. In judetul Braila migratia interna a avut loc predominant din mediul urban inspre mediul rural, aratand tendinta multor locuitori de a se muta in zona rurala in principal din cauza sanselor mici de angajare si a cresterii costurilor de trai in zona urbana. Migratia externa in judetul Braila reprezinta 8,4 % din media regiunii si 1,2% din media nationala.

Numarul de locuinte din judet a inregistrat o usoara crestere in perioada 2002-2006.

Tabelul 2.5.2.4 Fondul de locuinte, judetul Braila, 2006

Total

Anii Locuinte (numar) Camere de locuit (numar) Suprafata locuibila (mii m2)

2002 134263 371775 4921

2003 134544 372631 4937,1

2004 134942 373504 4953

2005 135101 374003 4962,3

2006 135259 374528 4974,3

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007

3 Sold 4 Sold 5 Adresa Autoritatea de Sanatate Publica Braila din 23 mai 2008 .



Ritmul de crestere insa este foarte redus 0,12% in 2006 fata de 2005. In 2006 numarul mediu de persoane pe locuinta a fost de 2,71.

Dezvoltarea economica

In 2005, existau 6.121 de firme active pe teritoriul judetului, mai mult de 99% cu capital privat. Activitati importante pentru dezvoltarea economiei locale sunt agricultura si industria. La sfarsitul lui 2005, terenurile agricole totalizau 386 mii ha, terenul arabil reprezentand 343,1 mii ha, lunci 34 mii ha, iar viile si livezile 8,9 mii ha. Padurile si vegetatia forestiera a totalizat 26 mii ha.

Datorita dezvoltarii industriei grele si constructoare de nave maritime, judetul Braila are rezultate bune in afaceri iar, “Zona Libera” creata aici ofera un si mai mare interest economic. Exista multe si diferite posibilitati de cazare si masa. Avand acces la nave oceanice mici si medii, Braila dispune de facilitati de depozitare si manevrare a cerealelor. Este de asemenea si un important centru industrial, cu intreprinderi de confectii metalice, textile, prelucrare a alimentelor si altele. "Blasova" si Lacu Sarat sunt doua puncte de interes turistic din judetul Braila.

In 2005, judetul Braila a avut un PIB de aproximativ 1011 milioane EURO (preturi curente), reprezentand 11,07 % din PIB-ul regional.

Tabelul 2.5.2.5 Evolutia PIB pentru judetul Braila

Unitate Judetul Braila Romania

PIB

2005 1.011 79531

2004 843 60.808

2000

(milioane EURO6 preturi curente)

521 40279

PIB/cap locuitor

2005 2.730 3678

2004 2.268 2.805

2000

EURO/cap locuitor

1.352 1794 Sursa: INS

In judetul Braila PIB/cap locuitor a inregistrat valori sub media nationala, crescand in perioada 2000 - 2005 cu 101%, de la 1352 la 2730 Euro/locuitor.

Principala activitate economica din judetul Braila, in afara de agricultura, sunt fabricarea si comertul cu amanuntul si cu ridicata. Industria de procesare are ca domenii principale: industria alimentara si de bauturi, celuloza, industria hartiei si cartonului, industria textila/imbracaminte si mijloace de transport – constructia si renovarea de nave. In termenii cifrei de afaceri, investitiile brute precum si numarul de angajati, cele doua activitati economice luate impreuna numara mai mult de 75,8 procente din cifra de afaceri, 56 procente din investitiile brute si 70 procente din numarul total de angajati.

Judetul are un potential de productie important, capacitatile indutriale de productie fiind concentrate in cateva companii mari din orasul Braila: Braiconf (textile), santierul naval

6 Curs de schimb BNR 2000 1EURO=1,9955; curs de schimb BNR 2005 1EURO=3,6234



Braila, Promex (excavatoare si echipamente hidraulice), Celhart Donaris (celuloza si hartie), si Laminorul (otel laminat si otel bobinat).

Tabelul 2.5.2.6 Evolutia cifrei de afaceri 7 , judet Braila 2004-2006

ACTIVITATEA 2004 2005 2006

Total 4326 4515 5437

Industrie

- industria extractiva 18 16 10

-industria prelucratoare 1019 1208 1294

-energie electrica si termica, gaz, apa 461 298 480

Constructii 241 284 379

Comertul cu ridicata si cu amanuntul 2122 2185 2651

Servicii8 465 524 623 Sursa: Statistica teritoriala 2007

Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 1111 milioane lei in perioada 2004-2006, de la 4326 la 5437 milioane lei, cea mai mare crestere in valori absolute inregistrand comertul cu ridicata si amanuntul (529 milioane lei)

Tabelul 2.5.2.7 Evolutia investitiilor (milioane lei preturi curente), judet Braila 2004-2006


Total 659 498 688

Industrie






Servicii 197 77 118 Sursa: Statistica teritoriala 2007

Investitiile au crescut in perioada 2004-2006 cu 29 milioane lei, de la 659 la 688 milioane lei, cresterea cea mai mare realizandu-se in cadrul industriei prelucratoare

7 In milioane lei in preturile curente. 8 Hoteluri si restaurante; transporturi, depozitare si comunicatii; imobiliare, activitati de inchiriere si de afaceri; educatie; sanatate si activitati sociale



Tabelul 2.5.2.8 Evolutia numarului de angajati9 (persoane), judet Braila, 2004-2006


Total 61352 60627 61351

Industrie






Servicii 11577 10352 11146 Sursa: Statistica teritoriala 2007

Numarul mediu de angajati in perioada 2004-2006, a ramas relativ constant cu o usoara fluctuatie in anul 2005; dintre toate activitatile economice cea mai mare scadere a avut loc in industria prelucratoare.

Municipiul Braila este un oras in sud-estul Romaniei, port la Dunare si resedinta judetului cu acelasi nume.In 2007 populatia orasului Braila a fost de 216.321 locuitori, fiind al zecelea oras ca marime din Romania. Accesibil pentru nave de dimensiuni mici si medii Braila are mari facilitati de depozitare. Este de asemeni un important centru industrial cuprinzand fabrici de prelucrari metalice,textile, procesarea alimentelor etc.

Orasul Faurei are o populatie de 4149 locuitori. Activităţile economice desfasurate au un profil mixt la care se adauga activităţile de tip agrozootehnic pe terenurile arabile din extravilan, de tip industrial ce se desfăşoară în intravilan în cadrul societăţilor comerciale cu profil de construcţii, transporturi, confecţii textile şi servicii.

Orasul Ianca are o populatie de 11265 locuitori. Potentialul economic al orasului Ianca are un profil mixt la care se adauga cu preponderenta activitatile de tip agroindustrial. Activitatile desfasurate in cadrul orasului sunt cele cu profil din categoria serviciilor, acestea din urma fiind de tip comert alimentar, alimentatie publica. In domeniul activitatilor agricole isi desfasoara activitatea asociatii agricole de tip juridic si familial.

Orasul Insuratei are o populatie de 7295 locuitori. Potenţialul economic este dat valorificarea apelor geotermale (având în vedere că în zona imediat apropiată oraşului se află un important zăcământ cu temperatura apei de 61º C la suprafaţă), posibilitatea irigarii terenurilor agricole pe zone întinse (datorită reţelei de canale de irigaţii din zonă).

Zone in dificultate

Pe perioada procesului de tranzitie la economia de piata, restructurarea industriala a condus la o crestere masiva a somajului in marile centre ale industriei grele, precum Braila, si in centre mono-industriale mici. Intreaga zona rurala este caracterizata de probleme serioase de dezvoltare din cauza procesului migratiei tineretului catre orasele mari sau peste hotare si blocarii infrastructurii de baza.

Spre deosebire de centrele urbane care cunosc o stabilitate economica certa, micile orase continua sa experimenteze serioase dezechilibre, pe masura ce numarul locurilor de munca

9 Media numarului de angajati

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia



scade continuu (Faurei). De asemenea, estul si sudul judetului Braila reprezinta zonele cu saracie maxima.

Potentialul de dezvoltare

Regiunea de Sud-Est dispune de unele resurse naturale, care valorificate adecvat, pot juca un rol important in dezvoltarea socio–economica. Dintre acestea, cele mai importante sunt rezervele de petrol si gaze naturale, in vestul judetului Braila. Judetul Braila prezinta un important interes turistic si balneoclimateric, oferind turistilor o multime de posibilitati pentru a vizita locurile pitoresti, in mod deosebit campia si peisajul Dunarii. Situata in lunca neinundabila a Dunarii, inconjurat de bratele sale, Mica Insula a Brailei este o rezervatie zoologica si botanica combinata.

Indicatori ai fortei de munca

In 2006, angajarea populatiei ocupate civile10 in judetul Braila a fost de 127,9 mii persoane, cea mai mare parte (31,2%) lucrand in agricultura, un procent mai mic decat Regiunea Sud-Est dar mai mare decat media nationala.

Tabelul 2.5.2.9 Angajarea populatiei ocupate civile, dupa activitatea economiei nationale la nivelul sectiunii CAEN11, Judetul Braila, 2006

Judetul Braila Regiunea Sud-Est Romania

Mii persoane

(%) Mii persoane

(%) Mii persoane

(%)

Economia totala 127,9 100,0% 1035,8 100,0% 8469,3 100,0%

Agricultura, vanatoarea, silvicultura si pescuitul 40 31,2 % 338,7 32.6 % 2514,3 29,6 %

Industria 34,5 26,9 % 223,5 21,5 % 1969,4 23,2 %

Constructii 8,3 6,4 % 66,8 6,4 % 512,6 6 %

Comertul cu ridicata si cu amanuntul 14,6 11,4 % 127,1 12,2 % 1117,5 13,1 %

Alte servicii 30,5 23,8 % 279.7 27 % 2355,5 27,8 % Sursa: INS, Anuarul statistic 2007

10 Angajarea fortei de munca civile include, conform metodologiei folosite pentru bilantul fortei de munca toate persoanele care, in timpul anului de referinta, au desfasurat o activitate profitabila socio-economica cu exceptia personalului militar si similar (personalul incorporat in Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii) angajati ai organizatiilor politice si comunitare, condamnati 11 CAEN= Clasificarea activitatilor economiei nationale



Tabelul 2.5.2.10 Angajarea populatiei ocupate civile(mii persoane), dupa activitatea economiei nationale la nivelul sectiunii CAEN12, Judetul Braila, 2002-2006

Judetul Braila 2002 2003 2004 2005 2006

Total 127,7 124,2 121,8 126,1 127,9

Agricultura, vanatoarea, silvicultura si pescuitul

48,3 46,3 42,2 42,6 40

Industria 37,1 33,5 36,1 34,7 34,5

Constructii 5,8 6,2 6,9 7,1 8,3

Comertul cu ridicata si cu amanuntul

8,7 8,8 9,6 13,4 14,6

Alte servicii 27,8 29,4 27 28,3 30,5

Sursa: INS

In dinamica, populatia ocupata civila a inregistrat o scadere constanta in perioada 2002-2004, de la 127,7 mii persoane la 121,8 mii persoane insa, incepand cu anul 2005 se observa o usoara crestere a acesteia la 126,1 mii persoane, respectiv 127,9 mii persoane in 2006.

Rata somajului pentru judetul Braila a fost in 2005 de 6,8%, iar numarul somerilor inregistrati a fost de 9,158 persoane. Procentul este semnificativ mai mic comparativ cu rata medie a somajului din regiune de 7,9% si cu rata de somaj la nivel national de 7,2%. Una din explicatii poate fi gradul mai mare de industrializare a judetului Braila comparativ cu alte judete din regiune.

Tabelul 2.5.2.11 Evolutia ratei somajului

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Numarul de someri inregistrati (persoane)

11.563 11.628 9.158 7.325 5.656

Rata somajului (%) 8,5 8,7 6,8 5,4 4,2

Sursa: INS, Buletinul lunar statistic al judetului, 2007

Rata somajului urmareste o tendinta descendenta in ultimii ani, de la 8,5% in 2003, 6,8% in 2005 si 4,2% in 2007. Trebuie mentionat faptul ca exista diferente semnificative intre distributia pe sexe a ratei somajului: pentru barbati, rata somajului a fost in 2005 de 8,6% comparativ cu numai 4,8% pentru femei. Putem mentiona ca in 2006 (5,4 %) si prima jumatate a anului 2007 (4,2 %) rata somajului a urmat aceiasi tendinta descendenta ca in anii anteriori.

12 CAEN= Clasificarea activitatilor economiei nationale



Venituri si cheltuieli

Singurele date disponibile la nivel de judet in ceea ce priveste veniturile sunt castigurile medii lunare brute si nete nominale. Datele despre veniturile si cheltuielile pe gospodarii sunt disponibile numai la nivel national si regional.

In 2006 castigul salarial nominal mediu net in judetul Braila s-a ridicat la 730 RON si este mai scazut fata de Regiunea de Sud-Est (cu un nivel mediu de 817 RON/luna), situandu-se la 84,3% din media nationala. In termeni nominali, castigul salarial net la nivelul judetului a crescut de la 261 RON in 2001, la 418 RON in 2003 si, respectiv, 622 RON in 2005.

Castigul salarial nominal mediu net la nivel de judet precum si distributia acestora pe sectoare de activitate sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabelul 2.5.2.12 Castiguri salariale lunare nominale nete si distributia acestora pe sectoare de activitate, RON/angajat, 2006

Judetul Braila Regiunea

Sud-Est

Romania

Total economie 730 817 866

Agricultura 542 570 622

Industrie 715 838 825


Comert 480 573 651 Sursa: INS, Anuarul statistic, 2007

Tabelul 2.5.2.13 Castiguri lunare nominale nete, in judetul Braila, pe activitatii ale economiei, RON/angajat, 2001-2005

Judetul Braila 2001 2002 2003 2004 2005

Total 261 323 418 534 622

Agricultura, vanatoare si silvicultura

214 219 339 431 475

Industrie

1. Industria extractiva

2. Industria prelucratoare

3. Energie electrica si termica, gaze si apa

498

231

469

642

275

590

761

372

739

934

460

857

1070

555

934

Constructii 240 286 394 471 544

Comert 189 231 313 381 400

Sursa: INS, Anuarul statistic, 2007



Castigurile nete in judetul Braila reprezinta 89 procente din media regiunii si 84 procente din media nationala. Pentru toate activitatile economiei nationale, castigurile nete in judetul Braila sunt mai mici comparativ cu media nationala.

Figura 2.5.2.1 Evolutia castigurilor lunare medii lunare in judetul Braila

Sursa: INS, Buletinul Judetean statistic lunar, 2007

In 2006, media castigurilor lunare nete nominale a fost cu 108 RON mai mare decat castigurile lunare din anul anterior. Structura castigurilor lunare nete prezinta diferente semnificative de la un sector la altul. In prima jumatate a anului 2007 se poate observa, in medie, o descrestere cu 45 RON a castigurilor lunare nete.

In ceea ce priveste veniturile gospodariilor si distributia acestora pe decile la nivel de judet, nu exista date statistice oficiale, insa Consultantul a realizat o astfel de analiza in capitolul 9 (Analiza suportabilitatii).

2.6 Evaluarea cadrului institutional si legal 2.6.1 Cadrul general administrativ

Cadrul administrativ general la nivel national, judetean si local, este reprezentat de o serie de institutii publice cu atributii si responsabilitati diferite, cu privire la crearea sistemului legislativ necesar organizarii si functionarii serviciilor publice. In anexa 2.6.1 se prezinta principalele institutii nationale si locale cu atributii importante pentru reglementarea functionarii serviciilor publice de apa si canalizare.

2.6.2 Cadrul legal

Cadrul legal relevant pentru serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, urmare a dobandirii calitatii de stat membru al Uniunii Europene de catre Romania de la 1 ianuarie 2007, este format atat de directivele europene cu incidenta in domeniul apei, cat si de legislatia romaneasca care reglementeaza aspectele institutionale in domneiul organizarii si functionarii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare precum si cele care reglementeaza calitatea apelor si protectia acestora impotriva poluarii.

0200400600800

10001200

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai

2006 2007

Total judeţ

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură

Industrie şi construcţii

Servicii



Ca urmare a procesului de aderare la Uniunea Europeana, coeficientul de transpunere a acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului, de catre Romania in legislatia nationala, este de 99%. In Anexa A3 sunt prezentate actele normative prin care au fost transpuse si implementate actele normative comunitare.

Legislatia romaneasca in domeniul protectiei mediului cuprinde si legislatia in domeniul apei. Prin transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul apei s-a realizat un cadru legal unitar de reglementare, ajungandu-se la o reglementare judicioasa a modului in care sunt prestate catre populatie serviciile de alimentare cu apa si de colectare si epurare a apelor uzate, fiind creat de asemenea, cadrul institutional de implementare a actelor normative.

O importanta deosebita in procesul de implementare a proiectelor finantate din fonduri europene revine procedurilor de achizitie publica care sunt reglementate de OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, care transpune Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrari, de furnizare si de servicii, Directiva nr. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achizitie aplicate de entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si servicii postale, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L134 din 30 aprilie 2004, Directiva 1989/665/CEE privind coordonarea legilor, regulamentelor si prevederilor administrative referitoare la aplicarea procedurilor de recurs in materie de atribuire a contractelor de furnizare si de lucrari, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L395 din 30 decembrie 1989, si Directiva 1992/13/CEE privind coordonarea legilor, regulamentelor si prevederilor administrative referitoare la aplicarea regulilor Comunitatii pentru procedurile de achizitie a entitatilor care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si telecomunicatii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L76 din 23 martie 1992.

De asemenea, deosebit de important este si cadrul legal privind organizarea si functionarea serviciilor de apa si de canalizare care cunoaste o reglementare unitara si care creaza instrumentele institutionale capabile sa contribuie la implementarea acestuia, stabilind totodata drepturile si responsabilitatile autoritatilor locale, operatorilor si utilizatorilor.

2.6.3. Institutiile de mediu

Cadrul institutional cu implicatii directe in domeniul mediului la nivel national, judetean si local, este reprezentat de o serie de institutii publice, coordonate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu atributii in protectia mediului si monitorizarea respectarii programelor de masuri adoptate le nivel judetean si local.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, are rolul cel mai important in procesul de realizare a politicii in domeniile mediului si dezvoltarii durabile la nivel national, elaborarea strategiei si reglementarilor specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigurarea si coordonarea aplicarii strategiei Guvernului in domeniile respective, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este implicat in procesul de accesare a fondurilor europene post aderare a Romaniei la UE, fiind coordonatorul national POS Mediu care asigura aceste fonduri pentru investitiile necesare in infrastructura de alimentare cu apa si de canalizare prin Axa prioritara 1 – „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”.

La nivel national s-au stabilit Organismele Intermediare pentru POS Mediu. Acestea sunt structuri subordonate Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile la nivelul fiecareia din cele 8 regiuni de dezvoltare. Judetul Braila apartinand de Organismul Intermediar Galati, monitorizarea implementarii Master Planului va fi efectuata de acesta.



La nivel local, in cadrul fiecarui Consiliu Local, functioneaza un serviciu/departament care are ca principala activitate protectia mediului.

In anexa 2.6.3 sunt prezentate principalele institutii de mediu nationale si locale.

In judetul Braila s-a constitutit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „DUNAREA” Braila cerinta obligatorie pentru accesarea fondurilor de coeziune.

2.6.4 Operatori de apa si apa uzata existenti in judetul Braila

2.6.4.1 Principalele caracteristici sub aspect institutional ale operatorilor de servicii de apa si de canalizare in judetul Braila prezentate in Anexa nr. 2.6.4, sunt structurate in functie de (i) natura operatorului, (ii) activitatea desfasurata si aria de acoperire, (iii) documentele juridice in baza carora presteaza serviciul, (iv) licentele si autorizatiile necesare desfasurarii activitatii.

Serviciile de apa si de canalizare prestate de operatorii din principalele aglomerari urbane de la nivelul judetului Braila, respectiv Braila, Faurei, Ianca, Insuratei si comuna Gradistea, sunt organizate atat ca societati comerciale, cat si ca servicii publice in cadrul autoritatilor administratiei publice locale.

In judetul Braila exista si un operator public regional: S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila, care asigura serviciile de alimentare cu apa si canalizare intr-un numar de localitati din judet.

Majoritatea operatorilor care presteaza serviciile de apa si de canalizare in judetul Braila nu detin licenta de operare A.N.R.S.C., exceptie fac S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. Braila si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila care detin licenta de operare A.N.R.S.C., precum si autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor.

2.6.4.2 Structura legala

Potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 pot avea calitatea de operatori ai serviciului de apa si de canalizare serviciile organizate in cadrul structurii Consiliului Local/Judetean: Regia Autonoma care are obligatia sa se organizeze in societate comerciala pana in luna martie 2008 si societatile comerciale cu capital apartinand autoritatilor locale, privat sau mixt.

La nivelul judetului Braila, operatorii semnificativi ai serviciilor de apa si de canalizare au structura legala prezentata in anexa 2.6.4 si anume:

Doua societati comerciale: in municipiul Braila – S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea – Braila S.A. si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. care asigura serviciul de producere-transport-distributie pentru orasul Ianca si comunele: Bordei Verde, Movila Miresii, Gropeni, Tichilesti, Tufesti si serviciul de producere-transport pentru comunele Traianu, Gemenele, Rimnicelu, Racovita, Gradistea, Sutesti, Mircea Voda si Surdila Gaiseanca care fac distributia la consumatori;

Trei servicii publice: orasul Faurei – Directia Serviciilor Publice, orasul Insuratei – Serviciul Public de Gospodarire Comunala si in comuna Gradistea – Serviciul Public de interes local Gospodaria de apa a comunei Gradistea.

2.6.4.3 Statutul si structura actionariatului

Operatorii din judetul Braila, indiferent de forma acestora, sunt controlati de catre Consiliile Locale deoarece acestea sunt singurii actionari (S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea – Braila S.A.) sau sunt compartimente organizate in structura sau in subordinea directa a consiliilor locale (Directia Serviciilor Publice Faurei, Serviciul Public de Gospodarire Comunala Insuratei si Serviciul Public de interes local Gospodaria de apa a comunei Gradistea).



S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila este controlata de Consiliul Judetean Braila ca urmare a calitatii de unic actionar.

2.6.4.4 Structura functionala si organizationala

S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A.

Compania a fost înfiintata în 2007 prin reorganizarea Regiei Autonome „APA” Braila conform Hotararii Consiliului Local al Municipiului Braila nr. 294/28.09.2007. Potrivit Actului Constitutiv si a modificarilor sale ulterioare, principalul obiect de activitate al societatii consta in:

• Tratarea, transportul si distributia apei;

• Colectarea, transportul si epurarea apelor uzate.

Odata cu reorganizarea, personalul Regiei Autonome „APA” Braila a fost preluat de noua societate comerciala. Potrivit organigramei si noului stat de functii S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. are incadrati 660 de salariati si este organizata pe o structura de organizare si functionare piramidala, principalele structuri de conducere si administrare fiind formate din (i) Adunarea Generala a Actionarilor si (ii) Consiliul de Administratie.

Conducerea executiva a societatii este asigurata de Directorul General ajutat de catre Directorul Tehnic si Directorul Economic. Directorul Tehnic are in coordonare structurile organizatorice care desfasoara activitati direct legate de obiectul de activitate al societatii, iar Directorul Economic are in coordonare activitatile financiar-contabile.

Din organigrama rezulta ca pe langa compartimentele functionale (resurse umane, juridic, administrativ, licitatii) in subordinea directorului general se regaseste Unitatea de Implementare a Proiectului ISPA cu atributii specifice in vederea asigurarii actiunilor de implementare a acestui program si a logisticii necesare. (Se va anexa organigrama)

In cadrul RA APA Braila activitatea interna se defasura in baza unui regulament intern care sta la baza instituirii unor reguli de conduita in cadrul societatii in relatiile profesionale dintre angajator si angajati, precum si dintre angajati in scopul realizarii obiectului de activitate al societatii. Prin intermediul acestui regulament sunt stabilite foarte clar (i) regulile privind protectia, igiena si securitatea in munca, (ii) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si a inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii, (iii) atributiile principale ale compartimentelor, diviziilor, sectiilor si atelierelor din cadrul societatii, (iv) drepturile si obligatiile angajatorului si salariatilor, (v) reguli concrete de disciplina muncii in cadrul societatii, precum si (vi) abaterile disciplinare, procedura disciplinara si sanctiunile aplicabile.

DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE FAUREI

Structura organizatorica si de personal este evidentiata in Regulamentul de organizare si functionare a Directiei Serviciilor Publice Faurei, aprobat prin Hotararea Consiliului Local al Orasului Faurei nr. 50/29.06.2001 si modificat prin Hotararea Consiliului Local al Orasului Faurei nr. 58/30.07.2004.

Organigrama si statul de functii al Directiei Serviciilor Publice Faurei au fost aprobate prin Hotararea Consiliului Local al Orasului Faurei nr. 80/31.07.2007, potrivit carora Directia Serviciilor Publice Faurei este condusa de un director, in directa subordine a viceprimarului, care are in coordonare urmatoarele compartimente:

a) Compartimentul financiar-contabil, administrativ, resurse umane si fond locativ;

b) Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare;



c) Serviciul public de salubritate, mecanizare, prestari servicii, ecologizare, preselectarea, reciclarea si valorificarea deseurilor refolosibile, realizarea unor lucrari edilitare, refacere si intretinere infrastructura;

d) Compartimentul de audit;

e) Serviciul public pentru gestionarea cainilor fara stapan.

S.C. JUDETEANA DE APA S.A. BRAILA

SC JUDETEANA de APA SA Braila are sediul in Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3, este infintata in baza Legii nr. 31/1990, avand cod unic de inregistrare RO10798504 si este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J09/275/1998. Este societate pe actiuni, avand ca activitate preponderenta captarea, tratarea si distributia apei.

Conform organigramei, aprobata prin Decizia Consiliului de Administratie nr. 6/31.05.2007, structura organizatorica a S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila intruneste un total de 155 salariati din care personalul angajat la data de 30.05.2007 este in numar de 84 salariati.

Relatiile de munca sunt reglementate prin Contractul colectiv de munca nr. 91/14.620/13.08.2007 valabil pentru o perioada de 12 luni de la data inregistrarii la Directia de Munca si Protectie Sociala a judetului Braila, incheiat intre patronat si sindicatul „Viitorul” organizat la nivelul operatorului.

Contractul colectiv de munca unic la nivel de societate cuprinde drepturile si obligatiile angajatorului, precum si drepturile si obligatiile salariatilor cu privire la stabilirea conditiilor generale de munca.

Din organigrama prezentata, rezulta ca S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila are o structura organizatorica clasica, piramidala, ierarhic–functionala, structurata pe domeniile de activitate. Conducerea societatii este asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor impreuna cu Consiliul de Administratie, iar directorul general are in subordine Oficiul juridic, Directorul Tehnic si Directorul Economic. Directorul tehnic are in coordonare Sectoarele Ianca, Gropeni si Movila Miresii, iar Directorul economic are in coordonarea Serviciul financiar-contabilitate si Serviciul aprovizionare-desfacere, administrativ si resurse umane.

GOSPODARIA DE APA A COMUNEI GRADISTEA

Gospodaria de apa a comunei Gradistea a fost infiintata prin Hotararea Consiliului Local al Comunei Gradistea nr. 29/29.06.2001, in directa subordonare a Consiliului Local, avand ca obiect de activitate distributia apei la populatie pe raza comunei Gradistea cu satele componente: Gradistea, Ibrianu si Maraloiu.

Prin Hotararea Consiliului Local al comunei Gradistea nr. 34/31.08.2001 s-au aprobat organigrama si statul de functii pentru Serviciul Public de interes local Gospodaria de apa a localitatii Gradistea.

Angajarea si salarizarea personalului se realizeaza prin dispozitiile emise de Primarul comunei Gradistea.

Potrivit organigramei si statului, in subordinea Consiliului Local si al Primarului este Viceprimarul care coordoneaza un numar de 3 de salariati:

a) Sef statie 1;

b) Muncitori 2.



SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIRE COMUNALA INSURATEI

Conform organigramei, Serviciul Public de Gospodarire Comunala este in subordinea Consiliului Local al orasului Insuratei si asigura alimentarea cu apa a orasului Insuratei.

Conducerea este formata din Primar, secondat de Viceprimar, personalul intrunind un numar de 15 salariati:

a) Sef de serviciu 1;

b) Uzina de apa 5;

c) Contabilitate 1;

d) Instalatori 2;

e) Salubritate si transport 2;

f) Casieri si incasatori 3.

2.6.4.5 Relatii cu alte institutii


Raportul dintre S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. si Consiliul Local Braila se manifesta sub doua aspecte:

a) raport rezultat din calitatea consiliului local de unic actionar al S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. reglementat de drepturile si responsabilitatile instituite in sarcina CL Braila prin Actul Constitutiv al companiei si stabilite potrivit Legii societatilor comerciale nr. 31/1990;

b) raport rezultat din calitatea Consiliului Local de autoritate a administratie publice locale cu atributii privind organizarea, functionarea, gestionarea si controlul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si din statutul de operator al S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A.

In relatia cu A.N.R.S.C., S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. are obligatia de a obtine licenta de operare pentru servicul de apa si canalizare. In sarcina acesteia subzista obligatia de a solicita si obtine licenta de operare, dar avand in vedere ca aceasta companie a rezultat din reorganizarea Regiei Autonome „APA” Braila care detinea licenta de operare13, poate solicita autoritatii de reglementare modificarea licentei in conditiile Regulamentului de acordare a licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice aprobat prin H.G. nr. 475/2007.

In relatia cu Agentia Pentru Protectia Mediului Braila, Regia Autonoma „APA” Braila a fost titularul autorizatiilor de mediu, urmand ca acestea sa fie transferate societatii rezultate in urma reorganizarii regiei, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 876/2004. Potrivit art. 21 din Ordinul nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, in situatia in care titularul autorizatiei isi schimba denumirea si/sau forma juridica de organizare, autorizatia de mediu se transfera pentru noul titular sau pentru noua denumire a societatii, daca se face dovada ca activitatile se desfasoara in aceleasi conditii pentru care aceasta a fost emisa.

In relatia cu Administratia Nationala „APELE ROMANE” – Directia Apelor Buzau-Ialomita, Regia Autonoma „APA” Braila a fost titularul autorizatiei de gospodarire a apelor urmand ca noua societate sa solicite o noua autorizatie de gospodarire a apelor in conditiile in care autorizatia detinuta de regie a fost valabila pana pe data de 31.12.2007.

13 Regia Autonoma “APA” BRAILA la data reorganizarii detinea licenta clasa 2 aprobata prin Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 300/26.05.2006.



Potrivit Ordinului nr. 662/2006, art. 64, autorizatia de gospodarire a apelor poate fi transferata la un alt beneficiar sau titular de investitie in conditiile in care, din analiza efectuata la teren, se constata ca se respecta integral avizul de privatizare, dupa caz, valorile parametrilor cantitativi si calitativi ai apelor epurate evacuate si caracteristicile lucrarilor autorizate nu se modifica. Transferul se face in baza unei cereri de transfer si a unei documentatii justificative adresate emitentului autorizatiei de gospodarirea apelor. Transferul se considera efectuat incepând cu data expedierii autorizatiei de gospodarirea apelor catre noul beneficiar. Totodata, potrivit art. 56 din Legea apelor nr. 107/1996, autorizatia de gospodarire a apelor poate fi modificata sau retrasa in situatii in care apar cerinte noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate, acordandu-se despagubiri potrivit legii.

S.C. JUDETEANA DE APA S.A. BRAILA

Raportul dintre S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila si Consiliul Judetean Braila este stabilit de calitatea de unic actionar al consiliului judetean Braila. Raportul contractual intre Consiliul Judetean Braila si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila este dat de contractul de concesiune si operare nr. 1/24.12.1998, contract prin intermediul caruia este asigurat serviciul de alimentare cu apa potabila, industriala si bruta pe sistemul zonal de alimentare Gropeni – Movila Miresii – Ianca.

Relatia cu A.N.R.S.C. este determinata de obligatia obtinerii licentei de operare.

S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila a obtinut licenta de operare clasa 3 pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare eliberata prin Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 70/28.02.2007.

In relatia cu Agentia Pentru Protectia Mediului Braila S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila a obtinut autorizatiile de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa gestionate.

In relatia cu Administratia Nationala „APELE ROMANE” – Directia Apelor Buzau-Ialomita, S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila a obtinut autorizatia de gospodarire a apelor nr. 28/03.04.2007 privind alimentarea cu apa potabila si tehnologica pentru sectorul Gropeni, Ianca si Movila Miresii si evacuarea apelor uzate din localitatea Movila Miresii, cu valabilitate pana in data de 15.04.2008.

DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE FAUREI

Relatia autoritate publica-operator este data, in principal, de modul de gestiune al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, care este prestat numai in baza Regulamentului de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare din orasul Faurei aprobat prin Hotararea Consiliului Local al orasului Faurei nr. 107/30.11.2004.

Avand in vedere ca ne aflam in situatia prestarii serviciului sub forma gestiunii directe, prin intermediul unui compartiment al autoritatii locale, modul de organizare si functionare al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare este reglementat numai in baza actelor administrative elaborate si aprobate prin hotarare a Consiliului Local, respectiv prin Regulamentul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si caietul de sarcini, aprobate in baza Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si al Caietului de sarcini-cadru14.

14 Ordinul presedintelui ANRSC nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare si Ordinul presedintelui ANRSC nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

http://www.anrsc.ro/index/realizari%20legislative/2007/ORDIN%20nr.%2089.pdf



GOSPODARIA DE APA A COMUNEI GRADISTEA

Relatia autoritate publica-operator reiese din faptul ca Serviciul Public este in directa subordonare a Consiliului Local al comunei Gradistea, modalitatea de gestiune a serviciului de alimentare cu apa fiind cea de gestiune directa.

In raport cu Agentia pentru Protectia Mediului Braila si Administratia Nationala „APELE ROMANE” Directia Apelor Buzau-Ialomita operatorul local trebuia sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu si de gospodarirea apelor pentru sistemul administrat.

In relatia cu ANRSC operatorul local trebuia sa solicite si sa obtina licenta de operare pentru serviciul de apa.

SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIRE COMUNALA INSURATEI

Relatia autoritate publica-operator reiese din faptul ca Serviciul Public este in directa subordonare a Consiliului Local al orasului Insuratei, modalitatea de gestiune a serviciului de alimentare cu apa fiind gestiunea directa.

In ceea ce priveste relatia cu Administratia Nationala „APELE ROMANE”, Serviciul Public de Gospodarie Comunala avea obligatia de a obtine o noua autorizatie de gospodarire a apelor, in conditiile in care perioada de valabilitate a autorizatiei detinute a expirat in data de 31.12.2006.

In raport cu Agentia pentru Protectia Mediului Braila, operatorul local avea obligatia sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu pentru sistemul administrat.

2.6.4.6 Principalele deficiente (vezi Anexa nr.2.6.4.6)

Serviciile de alimentare cu apa si de canalizare de la nivelul principalelor localitati din judetul Braila au fost organizate in baza actelor normative in vigoare la data infiintarii. Acestea nu cunosc o reglementare la nivel local in acord cu reglementarile cadru emise de catre ANRSC in anul 2007, in special cele privind Regulamentul serviciului de apa si de canalizare si caietul de sarcini care trebuia adoptate de autoritatile locale in baza reglementarilor ANRSC.

O alta deficienta a serviciilor de apa si de canalizare consta in lipsa licentei de operare care este eliberata de ANRSC in urma unui proces complex de analiza tehnico-economica si juridica a operatorilor; face exceptie S.C. Judeteana de Apa S.A., care detine licenta eliberata de catre ANRSC. S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea-Braila S.A nu detine licenta de operare, deoarece nu a modificat licenta obtinuta de catre Regia Autonoma „APA” Braila RA, obligatie care ii revenea in conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 745/2007.

De asemenea, o alta deficienta este reprezentata de lipsa autorizatiilor de mediu pentru sistemele de apa si de canalizare din Faurei, Gradistea si Insuratei, precum si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru sistemele din municipiul Braila, Faurei, Gradistea si Insuratei.

2.6.4.7 Recomandari pentru organizarea ROC

Serviciile de alimentare cu apa si de canalizare din judetul Braila pentru a putea elabora, promova si implementa proiecte finantate prin POS Mediu, Axa prioritara I, trebuie sa sufere un proces de regionalizare, care are ca scop gruparea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din zonele de dezvoltare in subordinea unui singur operator, folosind resurse si facilitati comune pentru a presta serviciul in conditii de eficienta.

In cadrul procesului de regionalizare in sfera serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, pentru a putea crea cadrul institutional necesar, trebuie parcurse mai multe etape:



a) Infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara

Pornind de la cele precizate mai sus, un numar de 45 de unitati administrativ-teritoriale din judetul Braila s-au asociat si au infiintat Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila, aceasta fiind inregistrata la registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Judecatoriei Braila potrivit Certificatului de inscriere a persoanei juridice fara scop patrimonial nr. 1 din data de 08.01.2008.

In scopul constituirii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „DUNAREA” Braila, Consiliul Judetean Braila a emis Hotararea nr. 66/28.09.2007 privind aprobarea asocierii judetului Braila cu unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului Braila, precum si aprobarea actului constitutiv si a statutului asociatiei, constituite ca anexe la hotarare.

In acelasi scop, Consiliul Local al Municipiului Braila a emis Hotararea nr. 316/31.10.2007 privind aprobarea asocierii Municipiului Braila cu judetul Braila si unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului Braila.

Pe langa Consiliul Judetean Braila si Consiliul Local al Municipiului Braila, la aceasta asociatie au aderat, prin emiterea hotararilor privind asocierea, urmatoarele orase: Ianca, Faurei si Insuratei, precum si un numar de 40 de localitati rurale: Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuta, Surdila Gaiseanca, Surdila Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru si Zavoaia.

Potrivit Actului Constitutiv si Statutului, asociatia s-a constituit ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, pe o durata nedeterminata incepand cu data de 08.01.2008, data inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor conform Certificatului de inscriere.

Prin Incheierea nr. 77/08.01.2008 pronuntata de Judecatoria Braila, s-a dispus acordarea personalitatii juridice Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „DUNAREA” Braila.

Documentele asociatiei corespund principiilor impuse prin POS Mediu si cadrul legal specific infiintarii si organizarii asociatiilor si fundatiilor.

b) Infiintarea Operatorului regional

Avand in vedere ca Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara a fost creata, recomandam continuarea procesului de regionalizare prin crearea operatorului unic regional valorificand capacitatile manageriale si operationale a SC CUP DUNAREA-BRAILA SA. De asemenea, trebuie sa subliniem ca SC JUDETEANA DE APA SA, operatorul serviciilor de apa cel mai important in mediul rural, a avut un rol determinant in ceea ce priveste implementarea reglementarilor specifice in procesul de operare a sistemelor de apa, drept pentru care recomandam ca in procesul de regionalizare sa fie valorificata si experienta acumulata de aceasta societate in operarea sistemelor de apa/canalizare in mediul rural.

Pentru crearea operatorului unic regional, s-a demarat procesul de fuziune prin absortie a S.C. JUDETEANA DE APA S.A. de catre S.C. CUP DUNAREA-BRAILA S.A., proces ce se afla in derulare, acestia fiind cei mai importanti operatori din judetul Braila, si cu rezultatele cele mai bune privind exploatarea sistemelor de apa si apa uzata. In urma acestei fuziuni S.C. CUP DUNAREA-BRAILA S.A. va fi operatorul unic urmand sa preia in exploatare prin intermediul contractului de delegare incheiat cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila, gestiunea serviciilor de apa si apa uzata din aria administrativ-teritoriala a Asociatiei. Trebuie precizat ca actionari ai operatorului unic vor fi numai unitatile administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei.



Procesul de infiintare a operatorului regional presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1) Emiterea hotararilor pentru imputernicirea ordonatorilor principali de credite privind semnarea unei conventii de participare la infiintarea operatorului regional.

2) Stabilirea participarii fiecarei autoritati locale, membre in asociatie, la capitalul social al operatorului regional. Aceasta se poate realiza pornind avand in vedere urmatoarele criterii:

− volumul de apa furnizata in aria de operare a fiecarei unitati administrativ-teritoriale membre a asociatiei;

− populatia totala care beneficiaza de serviciile de alimentare cu apa din cadrul ariei administrativ-teritoriale a localitatilor;

− valoarea patrimoniului aflat la dispozitia operatorului regional;

− populatia totala a fiecarei unitati administrativ-teritoriale asociate.

In stransa legatura cu stabilirea contributiei fiecarui membru asociat la capitalul social al operatorului regional este si modul in care fiecare autoritate locala, membra a asociatiei, reglementeaza situatia serviciului de alimentare cu apa si de canalizare propriu, respectiv, activul si pasivul acestuia, care va fi preluat de catre operatorul regional.

3) Stabilirea Actului constitutiv al operatorului regional.

4) Emiterea hotararilor Consiliilor Locale, membre ale asociatiei si actionari ai operatorului regional, privind participarea la capitalul social al operatorului regional, aprobarea actului constitutiv a noii societati, imputernicirea unui reprezentant pentru semnarea actului constitutiv si nominalizarea persoanei ce va reprezenta interesele autoritatii locale in cadrul societatii comerciale.

5) Publicarea hotararilor adoptate.

6) Semnarea Actului constitutiv al societatii comerciale (operator regional).

7) Inregistrarea societatii comerciale, conform prevederilor legale in vigoare.

2.6.5. Operatii curente si performante financiare ale operatorilor,tarife existente

2.6.5.1. Operatii curente si performante financiare ale operatorilor

In cadrul judetului se disting doi operatori ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, si anume:

− S.C. JUDETEANA de APA S.A. Braila

− S.C. Compania de Utilitati Publice „DUNAREA” Braila S.A.

a) S.C. Compania de Utilitati Publice „DUNAREA” Braila S.A.

Statutul juridic al operatorului

Compania a fost înfiintata în 2007 prin reorganizarea activitatilor regiilor autonome (RA Apa Braila) de interes local conform Hotararii Consiliului Local al Municipiului Braila nr.264/28.09.2007. Conform Actului Constitutiv si a modificarilor sale ulterioare, principalul obiect de activitate al societatii consta in:

− Tratarea, transportul si distributia apei potabile;

− Colectarea, transportul si epurarea apelor uzate.

Performantele financiare ale operatorului RA APA Braila

O situatie detaliata a veniturilor si cheltuielilor este prezentata in urmatorul tabel:



Tabel 2.6.5.1 Rezultatele activitatii operationale ale RA APA Braila in perioada 2005 – 2006

Venituri si cheltuieli 2005 2006

Venituri totale: 19.949.853 22.581.240

Venituri din operare (livrari de apa si canalizare)

19.855.573 20.965.462

Alte venituri 94.280 1.615.778

Cheltuieli totale : 17.684.265 18.943.580

Cheltuieli de operare din care 16.417.995 18.352.303

Cheltuieli cu materii prime 2.633.783 3.285.341

Cheltuieli cu energia electrica 3.131.638 3.291.284

Cheltuieli cu personalul 7.813.558 8.884.135

Alte cheltuieli de exploatare 2.839.016 2.891.543

Cheltuielile financiare 1.266.270 591.277

Rezultatul activitatii

Profit brut 2.265.588 3.637.680

Profit net 1.273.334 3.289.542

Nr. angajatilor 620 606 Sursa: Situatiile financiare ale RA APA Braila

Din analiza contului “Profit si pierdere” se observa o evolutie pozitiva la nivelul profitului in anul 2006 fata de anul precedent. Calculand rata operationala (in crestere de la 0.07 in anul 2005 la 0.16 in anul 2006), se observa o scadere a capacitatii de a genera profit.

Rata profitului net, de asemenea, se prezinta intr-o evolutie buna, si anume peste pragul optim de 5%, cu valori de 6.4% in anul 2005 si de 16.1% in anul 2006.

Din datele furnizate de situatiile financiare, se calculeaza rentabilitatea companiei pentru perioada analizata. Si anume, observam o crestere foarte usoara a rentabilitatii in cei doi ani analizati si anume de la 2.9% la 6.8%.

Un alt indicator care ar putea sa ofere o imagine asupra capacitatii economico-financiare a companiei este lichiditatea pe termen scurt. Din situatiile financiare rezulta o lichiditate generala in crestere de la 40% in 2005 la 120% in 2006, deci fiind peste 100, compania are lichiditati suficiente pentru acoperirea unor eventuale imprumuturi.

Perioada de incasare a clientilor este in scadere de la 138 la 132 de zile, un nivel si o evolutie satisfacatoare.

Gradul de indatorare, de asemenea, are o evolutie incurajatoare de la 26.2% in anul 2005 la 20.9% in anul 2006.

Evolutia tarifelor la nivelul operatorului pe ultimii ani este prezentata ulterior:



b) SC JUDETEANA de APA SA Braila

SC JUDETEANA de APA SA Braila are sediul in municipiul Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3, este infintata in baza Legii nr. 31/1990, avand cod unic de inregistrare RO10798504 si este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J09/275/1998. Este societate pe actiuni, avand ca activitate preponderenta captarea, tratarea si distributia apei.

Performantele financiare ale operatorului SC JUDETEANA de APA SA Braila

O situatie detaliata a veniturilor si cheltuielilor este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel 2.6.5.2 Rezultatele activitatii operationale ale SC JUDETEANA de APA SA Braila in perioada 2005 – 2006

Venituri si cheltuieli 2005 2006

Venituri totale: 1.439.003 2.110.156

Venituri din operare (livrari de apa si canalizare)

1.438.675 2.108.536

Alte venituri 328 1.620

Cheltuieli totale : 1.411.659 1.893.429

Cheltuieli de operare din care 1.411.659 1.891.858

Cheltuieli cu materii prime 151.985 228.176

Cheltuieli cu energia electrica 219.828 274.885

Cheltuieli cu personalul 873.761 989.965

Alte cheltuieli de exploatare 166.085 398.832

Cheltuielile financiare 0 1.676

Rezultatul activitatii

Profit brut 27.344 216.727

Profit net 27.344 201.973

Numar angajati 71 80 Sursa: Situatiile financiare ale SC JUDETEANA de APA SA Braila

Analizand contul “Profit si pierdere” se observa o evolutie pozitiva la nivelul profitului in anul 2006 fata de anul precedent. Calculand rata operationala (in scadere de la 0.98 in anul 2005 la 0.90 in anul 2006), se observa o usoara crestere a capacitatii de a genera profit.

Rata profitului net, de asemenea, se prezinta intr-o evolutie buna, si anume daca in anul 2005 este sub pragul optim de 5% (2 %) in anul 2006 rata depaseste acest prag situandu-se la nivelul de 10%.

Din datele furnizate de situatiile financiare, se calculeaza rentabilitatea companiei pentru perioada analizata. Si anume, observam o evolutie crescatoare a rentabilitatii in cei doi ani analizati si anume de la 40% la 75%.

Un alt indicator care ar putea sa ofere o imagine asupra capacitatii economico-financiare a companiei este lichiditatea. pe termen scurt. Din situatiile financiare rezulta o lichiditate



generala in crestere de la 99% in 2005 la 118% in 2006, deci fiind peste 100 compania are lichiditati suficiente pentru acoperirea unor eventuale imprumuturi.

Evolutia tarifelor la nivelul operatorului pe ultimii ani este prezentata ulterior.

2.6.5.2. Tarife existente

In judetul Braila se desfasoara activitati, precum serviciile de alimentare cu apa si cele de canalizare, avand doi operatori comerciali: RA APA Braila, SC JUDETEANA DE APA Braila.

SC JUDETEANA DE APA Braila desfasoara urmatoarele activitati:

• Captarea, tratarea apei, depozitare, alimentare cu apa potabila a utilizatorilor;

• Colectarea apei uzate de la utilizatori, epurarea si descarcarea in emisar, supravegherea apei industriale descarcate in reteaua de canalizare;

• Constructii civile si industriale.

Tarifele aprobate si aplicate sunt cele specificate in Decizia privind pretul apei potabile livrate de catre SC JUDETEANA DE APA Braila.

Tabelul 2.6.5.3 Tarifele SC JUDETEANA DE APA Braila pentru apa potabila

An 2004 2005 2006 2007 TVA (RON) exclus 1.43 1.78 2.25 2.25 TVA (RON) inclus 1.70 2.11 2.67 2.67

Nota: Tarifele pentru populatie au TVA inclus, iar pentru restul utilizatorilor sunt fara TVA.

Sursa: SC JUDETEANA DE APA Braila

Tabelul 2.6.5.4 Tarifele SC JUDETEANA DE APA Braila pentru canalizare

An 2004 2005 2006 2007 TVA (RON) neinclus 0.18 0.19 0.2 0.2 TVA (RON) inclus 0.21 0.22 0.23 0.23


a) Orasul Ianca

Operatorul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare este SC JUDETEANA DE APA Braila. Tarifele aprobate si aplicate sunt urmatoarele:

• Pentru sistemul de alimentare cu apa: 2.25 RON/mc de apa, TVA neinclus

• Pentru serviciile de canalizare: 0.2 RON/mc de apa uzata (canalizare) TVA neinclus

b) Orasul Faurei

Operatorul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare este DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE FAUREI. Structura organizatorica si de personal este evidentiata in Regulamentul de organizare si functionare a Directiei Serviciilor Publice Faurei, aprobat prin Hotararea Consiliului Local al Orasului Faurei nr. 50/29.06.2001 si modificat prin Hotararea Consiliului Local al Orasului Faurei nr. 58/30.07.2004.



Tariful aprobat si aplicat pentru sistemul de alimentare cu apa este de 1.07 RON/mc de apa, TVA exclus.

c) Orasul Insuratei

Operatorul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare este SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIRE COMUNALA INSURATEI. Conform organigramei, Serviciul Public de Gospodarire Comunala este in subordinea Consiliului Local al orasului Insuratei si asigura alimentarea cu apa a orasului Insuratei.

Tariful aprobat si aplicat pentru sistemul de alimentare cu apa este de 0.63 RON/mc de apa, TVA exclus.

Evolutia tarifelor pentru apa potabila si canalizare in perioada 2004-2007 in Braila, Faurei,Ianca, Insuratei este prezentata in urmatorul grafic.

Figura 2.6.5.1 Evolutia tarifelor pentru apa potabila si canalizare in perioada 2004-2007, TVA exclus


2.7. Resurse de apa 2.7.1. Generalitati

In judetul Braila principala sursa de alimentare cu apa este fluviul Dunarea. Judetul dispune de asemenea de resurse de apa subterana si posibilitati de alimentare cu apa subterana in judetul Braila au fost prezentate in Studiul hidrogeologic de sinteza intocmit in anul 1987 de catre I.M.H. Institutul de Meteorolgie si Hidrogeologie – Laboratorul Ape Subterane Bucuresti (ANM). Studiul hidrogeologic a utilizat rezultatele a 606 foraje hidrogeologice executate si testate amplasate pe suprafata judetului Braila si 83 foraje hidrogeologice executate in zone limitrofe judetului Braila (judetele Galati, Buzau si Ialomita).

Majoritatea forajelor hidrogeologice au interceptat acvifere existente pana la adancimi de 120 – 150 m, iar un numar redus de foraje au atins adancimi de 230 – 260 m, astfel:

− acviferul freatic din depozitele loessoide;

− acviferul freatic din depozitele aluvionare;

− acviferul de adancime.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Apa Canal Apa Canal Apa Canal Apa Canal

2004 2005 2006 2007

BrailaIancaFaureiInsuratei



In concluziile studiului hidrogeologic se mentioneaza ca „.... in ansamblu, formatiunile acvifere existente ofera posibilitati modeste de captare a apelor subterane”.

Studiul hidrogeologic atrage atentia ca nivelul de poluare a apelor subterane (indeosebi a acviferelor freatice) este ingrijorator de ridicat datorita existentei unor multiple surse de poluare certe si potentiale.

2.7.2. Apa de suprafata

2.7.2.1. Resursele de apa de suprafata din judetul Braila sunt furnizate de reteaua hidrografica aferenta constituita din bazinele hidrografice ale cursurilor de apa urmatoare (Plansa 1.1).

a) Lungimea fluviului Dunarea pe teritoriul judetului Braila este L = 222,5 km, iar debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 8.400 m3/s

Fluviului Dunarea cuprinde cele mai importante resurse de apa de suprafata din judetul Braila, divizata de Insula Mare a Brailei in cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) la est si Bratul Cremenea la vest.

b) Raul Buzau avand pe teritoriul judetului Braila lungimea de L = 207,00 km si debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 26,32 m3/s, furnizeaza apa de suprafata utilizata in special pentru irigatii si ca apa industriala.

c) Raul Calmatui avand lungimea de L = 119,00 km si debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 0,872 m3/s, tranziteaza teritoriul judetului Braila numai intre localitatile Jugureanu si Gura Calmatui pe o lungime L = 84 km, fiind practic utilizat numai pentru irigatii.

d) Raul Siret, avand lungimea de L = 55 km si debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 220 m3/s, este utilizat pentru irigatii si amenajari piscicole.

e) Raul Strachina afluentul raului Ialomita are un numar redus de folosinte locale de apa in judetul Braila.

f) Lacurile Ianca = 332 ha, Plopu = 300 ha, Lutul alb = 357 ha, Movila Miresii = 180 ha, Secu = 108 ha, Tataru = 137 ha, Coltea, Plascu si alte cateva de dimensiuni mai mici, sunt utilizate pentru irigatii sau piscicultura.

g) Lacurile Jirlau = 836 ha, Ciulnita = 92 ha si Caineni = 74 ha, utilizate pentru piscicultura.

h) Lacurile de lunca, de meandru sau de brat parasit sunt reprezentative pentu lunca Dunarii: Blasova = 400 ha, Japsa Plopilor = 76 ha, sau pentru terasa joasa a raului Calmatui: Sarat Batogu, Bentu Batogu, iar imediat la sud de municipiul Braila exista Lacul Sarat I.

2.7.2.2. Dupa studiile efectuate de consultant calitatea apelor de suprafata difera de la un curs de apa la altul.

a) Fluviul Dunarea este monitorizat de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Braila in sectiunile km 183 si km 166, precum si de Sectorul pentru Gospodaria Apelor (SGA) Braila in sectiunea Gropeni (km 219), apa de suprafata analizata fizico-chimic incadrandu-se in clasa a II-a de calitate conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1146/2002. In mod izolat, valorile indicatorilor fier total si substante fenolice in toate cele trei sectiuni de monitorizare depasesc limitele clasei a II-a de calitate, poluarea apei fiind creata de agentii economici din amonte de judetul Braila.

Din datele APM Braila pe perioada 2000-2004 reiese o imbunatatire a calitatii apei brute din Dunare.



b) Raul Buzau este monitorizat de APM Braila in sectiunea Pod Latinu si de SGA Braila in sectiunea Racovita, analizele fizico-chimice efectuate demonstrand imbunatatirea calitatii apei incadrate in clasa a II-a de calitate conform Ordinului Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.1146/2002, cu exceptia indicatorilor fier total si substante fenolice.

c) Raul Calmatui este monitorizat de APM Braila in sectiunea Pod Cuza Voda si de catre SGA Braila in sectiunile Pod Ciresu si Pod Bertesti, calitatea apei fiind incadrata in clasa a II-a de calitate conform Ordinului Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1146/2002, cu exceptia indicatorului reziduu fix care depaseste limita clasei a IV-a de calitate.

d) APM Braila monitorizeaza lacurile din bazinul hidrografic Dunarea (lacurile terapeutice Lacu Sarat si Movila Miresii, lacul Ianca si lacul Blasova) si din bazinul hidrografic Buzau (lacul Jirlau, care are folosinta piscicola), iar din anul 2003 si lacurile Tataru, Plascu si Caineni care sunt sarate si au un grad de mineralizare ridicat.

Lacurile sunt supravegheate din punct de vedere al calitatii apelor, analizele fizico-chimice evidentiind caracterul terapeutic al lacurilor Movila Miresii si Lacu Sarat datorita unei mineralizari foarte accentuate caracterizata prin valori ale reziduului fix de peste 300.000 mg/l in lacul Movila Miresii sipeste 250.000 mg/l in Lacu Sarat, situatie influentata si de seceta din ultimii ani.

2.7.2.3 Principala sursa de suprafata este fluviul Dunarea, care asigura cerinta curenta de apa pentru sistemul centralizat judetean constituit din:

• priza de apa‚ statia de tratare Gropeni,

• conducta de aductiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm si lungimea L = 37,5 km;

• conducta de aductiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm si lungimea L = 11,5 km;

• conducta de adctiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm si lungimea L = 20,5 km;

• conducta de aductiune Statia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, Ф = 200 mm si lungimea L = 1,0 km;

Exista propuneri de extindere a acestui sistem centralizat judetean, intre localitatile Gropeni – Tichilesti L = 2,8 km si Gropeni – Tufesti L = 4,6 km; Movila Miresii – Gemenele – Ramniceni, Ianca – Bordei Verde L = 11,38 km.

2.7.2.4 In urma analizelor efectuate de consulat a rezultat ca in judetul Braila alimentarea cu apa se realizeaza prin sistemele centralizate de distributie a apei ale municipiului Braila si oraselor Ianca, Faurei, Insuratei, precum si a 47 de localitati rurale.

Tratarea apei se realizeaza prin 2 statii de tratare existente in municipiul Braila si trei statii de tratare judetene Ianca, Gropeni si Movila Miresii.

2.7.3. Apa subterana

In urma studiilor efectuate de consulat rezulta ca resursele de apa subterana existente in judetul Braila sunt:

a) Acviferul freatic cantonat in baza depozitelor loessoide. Studiile hidrogeologice mentioneaza caracterul sezonier al acviferului, in functie de functionarea sistemului de irigatii local sau regional existent, motiv pentru care nu a fost studiat si monitorizat prin sistemul national al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. (Plansa 1.2)



b) Acviferul freatic cantonat in depozitele aluvionare granulare din lunca fluviului Dunarea si cea a raurilor Buzau, Siret si Calmatui sunt monitorizate prin 145 piezometre existente pe teritoriul judetului Braila, care au evidentiat zonele de drenaj si relatiile hidraulice intre apele subterane si apele de suprafata. S-a remarcat existenta unei arii cu niveluri hidrostatice ridicate la vest de municipiul Braila, aproximativ intre localitatile Silistea – Romanu – Cazasu, generata probabil de pierderile de apa cauzate de sistemul de irigatii din zona.

Acviferul prezinta conductivitati hidraulice mai mici de 10 m/zi (valori specifice pentru acvifere reduse cu granulozitate fina) in peste 50% din teritoriul judetului, iar valori mai ridicate numai in lunca Dunarii.

Datorita vitezelor de tranzit reduse apele freatice prezinta mineralizare ridicata; practic, teritoriul judetului Braila contine ape freatice nepotabile.

c) Acviferul de adancime din jumatatea vestica a teritoriului judetului Braila, intre limita administrativa vestica a acestuia si o limita conventionala trece prin localitatile Latinu – Sihleanu – Gemenele – Urleasca – vest Viziru – est orasul Insuratei – Victoria, avand directia de curgere generala vest – est.

Debitele furnizate de forajele hidrogeologice care au deschis acest acvifer au avut valori scazute si apa nepotabila, motiv pentru care nu s-au proiectat sisteme centralizate de alimentare cu apa bazate pe aceste resurse de apa de adancime, cu exceptia frontului de captare al orasului Faurei, care a avut insa rezultate slabe.

Acviferul de adancime cantonat in nisipurile cu rar pietris mic din cuprinsul Stratelor de Fratesti, situate sub acviferul freatic intre limita conventionala trecand prin localitatile Latinu – Sihleanu – Gemenele - Urleasca – vest Viziru – est orasul Insuratei – Victoria, la vest si lunca Dunarii la est, constituie singura sursa de apa subterana capabila sa furnizeze debite ceva mai ridicate (4 – 5 l/s si put forat).

Calitatea apei de adancime din Stratele de Fratesti corespunde partial cu cu cerintele Directivei 98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentand depasiri ale indicatorilor reziduu fix si duritate totala, iar spre limita estica apar depasiri locale la indicatorii fier, mangan, amoniu, azotati si substante organice. Acest acvifer a fost utilizat numai pentru alimentarea cu apa a unor localitati rurale mici si/sau unitati agricole locale.

d) Resursele de apa subterana prezinta urmatoarele debite:

Acviferul de adancime Acviferul freatic

- resursa totala 17.562,85 l/s 6.614,44 l/s

- resursa de bilant (potabila) 8.246,00 l/s 783,55 l/s

- resursa ape nepotabile 9.298,78 l/s 5.830,89 l/s

e) Actualizarea datelor prezentate, se va face o data cu elaborarea studiilor de fezabilitate deoarece sistemele de irigatii au fost partial dezafectate , iar marii consumatori de apa au disparut.



2.8. Poluarea apei 2.8.1. Surse majore de poluare

Principalii receptori ai apelor uzate din judetul Braila sunt: fluviul Dunarea, raul Buzau, raul Calmatui si raul Siret.

Apele uzate provin din activitatile agentilor economici (industria siderurgica si constructoare de masini metalurgice, industria alimentara, industria usoara, comert, etc.), din agricultura (irigatii si zootehnie) si activitati de gospodarire comunala (tratare si distributie apa si colectare si epurare ape uzate).

Agentii economici deverseaza apele uzate, epurate, neepurate sau insuficient epurate, in retelele de canalizare sau direct in receptorii naturali. Evacuarile de apa insuficient tratata contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solventi organici, nutrienti – compusi de azot si fosfor – suspensii solide, etc.

Activitatile agricole, in special irigatiile si fertilizarea sunt surse de poluare difuza a apelor de suprafata si freatice cu nitrati si fosfor, proveniti din ingrasamintele chimice si substante toxice provenite din pesticide. Din zootehnie rezulta ape uzate incarcate cu substante organice, nitrati, suspensii, etc.

Agentii economici cu activitate industriala din judetul Braila deverseaza apele uzate in retelele de canalizare orasenesti sau in receptorii naturali (Anexa nr. 2.8.1.).

Dintre agentii economici de tip industrial ce evacueaza ape uzate industriale, cei mai importanti sunt:

− S.C. SOROLI COLA S.A. (Abator, preparate din carne, bauturi racoritoare), Braila

− S.C. CELHART DONARIS S.A. (Fabrica de hartie), Braila

− S.C. MAREX S.A. (Industria alimentara si a bauturilor), Braila

− S.C. MELKART S.A. (Abator si atelier preparate din carne), Braila

− S.C. LAMINORUL S.A. (Siderurgie), Braila

− S.C. PROMEX S.A. (Utilaje pentru industria metalurgica), Braila

− S.C. BRAILACT S.A. (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor), Braila

− S.C. TOMASELLI GROUP S.R.L. (industria alimentara), Ianca

Unitatile de gospodarie comunala din judetul Braila prezentate mai jos evacueaza apele uzate epurate, cu depasiri peste limita maxima la indicatorii de calitate.

− DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE IANCA (gospodarie comunala)

Apele uzate de la populatie si de la agentii economici din orasul Ianca sunt colectate in reteaua de canalizare oraseneasca si trimise in statia de epurare a orasului. Dupa epurare, acestea sunt pompate in in canalul de desecare Mircea Voda de unde gravitational sunt evacuate in raul Buzau. Din cauza intretinerii si exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare, s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de calitate normati la evacuarea apelor uzate in raul Buzau.

− DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE INSURATEI (gospodarie comunala)

Apele uzate de la populatie si de la agentii economici din orasul Insuratei sunt colectate in reteaua de canalizare oraseneasca si trimise in statia de epurare a orasului. Dupa epurare, acestea sunt evacuate in raul Calmatui.

− JUDETEANA DE APA BRAILA (statia de epurare comuna Movila Miresii)



Apele uzate de la populatie si de la agentii economici din comuna Movila Miresii sunt colectate in reteaua de canalizare oraseneasca si trimise in statia de epurare a orasului. Dupa epurare prin intermediul canalului de desecare CE5, apele sunt evacuate in raul Buzau.

Alte surse de poluare a apelor pot fi:

− exfiltratii din reteaua de canalizare;

− infiltratii din fosele septice;

− reziduuri solide depozitate in mod neadecvat;

− surse ocazionale (spalarea animalelor, a utilajelor, deversari diverse – in special necontrolate);

− surse accidentale (inundatii si alte calamitati, poluari accidentale datorate unor accidente industriale, etc.).

In judetul Braila, in anul 2006, s-a evacuat un volum de ape uzate de 107297 mii mc, repartizate pe principalele sectoare economice generatoare dupa cum urmeaza:

Tabelul 2.8.1.1 Volumul de apa uzata evacuata in judetul Braila

Bazin hidrografic TOTAL Sector economic

Dunare Buzau Calmatui mii mc %

Industrie 2941 - - 2941 3

Zootehnie 894 - - 894 1

Agricultura 73000 - - 73000 68

Gospodarie comunala 10761 426 11 11198 10

Altele - - - 19264 18

In primul semestru al anului 2007, au fost efectuate analize fizico-chimice de catre laboratorul A.P.M Braila. Fata de concentratiile maxime admise de normativele si actele de reglementare existente s-au inregistrat depasiri la urmatorii indicatori monitorizati



Tabel 2.8.1.2. Unitati care prezinta impact asupra apelor de suprafata

Unitati care prezinta impact asupra apelor de suprafata

S-au inregistrat depasiri la urmatorii

indicatori monitorizati

RA APA Braila, debit de ape uzate evacuate in Dunare : 460,43 l/s (14,520 mil mc/an). Nu dispune de statie de epurare

suspensii totale, substante organice (CBO5, CCO-Cr) amoniu, substante extractibile,

SC Caruz SA Braila (complex de porci) evacueaza ape insuficient epurate, statia de epurare degradata

substante organice, materii in suspensie, amoniu, reziduu fix

SC Celhart Donaris SA Braila (fabricarea celulozei si hartiei) Statie de epurare proprie cu debit mediu de ape uzate evacuate de 334,09 l/s (10,536 mil mc/an).

Inregistreaza depasiri la substante organice (CBO5 si CCOMn)

Consiliul Local Faurei (gospodarie comunala ) debit mediu de ape uzate evacuat 2,54 l/s (0,080 mil mc/an). Detine o statie de epurare noua si una veche. In prezent datorita debitului mic de apa uzata canalizat, statia noua fiind supradimensionata nu se poate folosi, functionand numai treapta mecanica din statia veche care este uzata moral si fizic

amoniu, reziduu fix, substante organice biodegradabile

Consiliul Local Ianca (gospodarie comunala) cu un debit mediu de ape uzate evacuat 9,57 l/s (0,302 mil mc/an). Detine statie de epurare insa, datorita intretinerii si exploatarii necorespunzatoare a acesteia, s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de calitate normati la evacuarea apelor uzate in raul Buzau

amoniu, reziduu fix, detergenti

Consiliul Local Insuratei (gospodarie comunala) detine o statie de epurare care este depasita fizic. Apele uzate evacuate in raul Calmatui sunt insuficient epurate si indicatorii de calitate determinati depasesc limitele admise.

Substante organice (CBO5, CCO-Cr), suspensii totale, detergenti

Sursa: PLAM Braila

Depăşirile fata de concentratiile maxime admise se datorează în general funcţionării necoresponzătoare a staţiilor de epurare şi capacităţii depăşite de epurare a acestora.

Valorile indicatorilor de calitate, la intrare si la iesire din statiile de epurare, care sunt in functiune in judetul Braila, sunt prezentate in Anexa nr. 2.8.2.

2.8.2. Impactul deversarii apei uzate

Impactul se cuantifica in functie de tipul efluentului epurat, neepurat, epurat necorespunzator, apa uzata menajera sau industriala. Influenta efluentilor se resimte in reteaua de canalizare (pentru influenti industriali) si pot conduce la eroziune, colmatari, explozii, mirosuri, in statia de epurare afectand eficienta acesteia sau/si valorificarea namolului in cursurile receptoare naturale.

2.8.2.1. Impactul asupra apei de suprafata

Impactul evacuarii deversarilor de ape uzate in corpurile de apa de suprafata este dependent de concentratie si de de cantitatea totala de poluanti deversati si este cuantificat prin clasa de calitate a apei, stabilita conform Ordinului 161/2006 al MMDD.



Impactul negativ al deversarilor de ape uzate neepurate asupra apelor curgatoare consta in reducerea capacitatii de utilizare a acestora pentru alti utilizatori din aval sau cresterea considerabila a costurilor de potabilizare, dar in primul rand prin diminuarea capacitatii de autopurificare a cursului receptor.

Se considera ca poluarea apelor de suprafata, in special a lacurilor, va continua sa creasca in conditiile colectarii si deversarii apelor uzate fara a fi preepurate si/sau epurate corespunzator. Costurile de ecologizare a apei sunt atat de mari incat singura optiune ramane prevenirea poluarii corpurilor de apa. Pentru aceasta se impune aplicarea unui management integrat de tratare a apei si apei uzate pe arii geografice largi si pentru un numar cat mai mare de utilizatori.

2.8.2.2. Impactul asupra apei subterane

Sursele de poluare a apei freatice sunt infiltratiile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din zootehnie si irigatii, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor si exfiltratiile din reteaua de canalizare.

Un impact negativ asupra apelor subterane il au apele de suprafata poluate, cu care comunica respectivul acvifer si poluantii din sol care sunt levigati in freatic de precipitatiile atmosferice.

Cea mai puternica depreciere a calitatii apei a fost identificata in zonele rurale unde din cauza lipsei retelelor de canalizare, apa menajera ajunge in acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat freatic nu mai este potabila, ea fiind utilizabila numai pentru utilizare in alte scopuri gospodaresti decat prepararea hranei sau baut. Aceasta restrictie evidentiaza o data in plus necesitatea realizarii infrastructurii de alimentare cu apa pe intreg teritoriul judetului, iar pentru favorizarea autoepurarii apei freatice, in timp, necesitatea colectarii si tratarii apelor uzate.

Datorita monitorizarii insuficiente este dificil de apreciat impactul apelor uzate asupra apelor freatice. Pentru a cuantifica aceasta problema, este necesara monitorizarea si investigarea unor arii extinse, cu un numar foarte mare de puncte de analiza. Acest obiectiv va fi de asemenea indeplinit odata cu realizarea infrastructurii de apa, si apa uzata.

SGA Braila monitorizeaza 65 foraje de observatie apartinand bazinelor hidrografice: Dunare, Buzau si Calmatui.

Conform analizelor fizico-chimice efectuate rezulta urmatoarele:

− indicatorii de calitate ai gradului de mineralizare (reziduu fix, calciu, magneziu, cloruri, sulfati) prezinta depasiri ale limitelor admisibile conform STAS 1342/91.

− s-au inregistrat depasiri ale continutului de fier, prezenta acestuia fiind pusa in evidenta incepand cu zona localitatii Patarlagele si terminand cu forajele amplasate in zona confluentei cu raul Siret. Aceste depasiri nu au drept cauza o sursa de poluare antropica, a carei evacuare de ape uzate insuficient epurate sau neepurate bogate in fier ar influenta negativ in timp apele subterane, ci o incarcare naturala a acesteia.

− apar depasiri ale CCOMn si amoniu, datorate influentei pe care o au apele curgatoare de suprafata (sursa principala fiind incarcarea antropica a acestora) si a evacuarilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.

In ultimii ani s-au inregistrat depasiri la aceleasi grupe de indicatori si anume: gradul de mineralizare, incarcarea organica, amoniu, si fier. (PLAM Braila)

Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane



La nivelul judetului Braila se intalnesc doua zone critice de poluare a apelor freatice, ca urmare a poluarilor istorice din:

− 1986 cand a avut loc poluarea localitatii Tepes Voda din comuna Movila Miresii, generata de avarierea conductei de transport benzina ce apartinea SC Petrotrans SA Ploiesti si care a afectat panza freatica, facand imposibila pana in prezent utilizarea apei din 8 fantani.

− 1991 cand a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului, subsolului si panzei freatice, concomitent cu afectarea starii de confort a unui numar de 11 locuinte prin ascensionarea produsului petrolier, in cartierul Chercea din municipiul Braila. Conducta de transport produse petroliere apartinea SC Petrotrans SA Ploiesti.

2.8.3. Managementul si eliminarea namolului

2.8.3.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate menajere

Nămolurile existente în judeţul Brăila provin de la staţiile de epurare orăşeneşti, industriale precum şi de la potabilizarea apei. Apele uzate tratate în staţiile de epurare sunt în principal de la agenţi economici sau de la populaţie, fiind transportate prin reţelele de canalizare şi colectate cu ajutorul vidanjelor de la unităţile neracordate la reţeaua de canalizare.

Municipiul Braila nu detine o statie de epurare a apelor uzate, singurele statii de epurare a apelor uzate orasenesti sunt amplasate in localitatile Ianca, Movila Miresii si Faurei.

Cantitatile de namol generate in anul 2005 de statiile de epurare orasenesti sunt cele prezentate in tabel:

Tabelul nr. 2.8.3.1. Cantitatea de namol rezultata din procesul de epurare - 2005:

Statia de epurare

Cantitate namol generata

(t/an)

Mod de

valorificare/ eliminare

Societatea prin care

s-a facut

eliminarea/ valorificarea

Ianca 65 Batal Ianca DSP Ianca

Faurei 20 Depozit deseuri municipale DSP Faurei

Movila Miresei 0,2 Depozit deseuri municipale CL Insuratei Sursa: APM Braila

2.8.3.2. Namoluri reziduale generate in industrie

Cantitatile de namol generate in anul 2005 de principalele statii de epurare ale principalilor agenti industriali sunt cele prezentate in tabel:



Tabelul 2.8.3.2. Cantitatea de namol rezultata din procesul de epurare ape uzate industriale - 2005

Statia de epurare

Cantitate namol generata

(t/an)

Mod de

valorificare/ eliminare

Societatea prin care

s-a facut eliminarea/ valorificarea

SC Termoelectrica SA

0,6 Deshidratare amestec cu var – eliminare depozit

SC Termoelectrica

SC Marex SA 50 Valorificare teren agricol SC Marex SA

SC Melkart SRL 10 Eliminat depozit deseuri SC Melkart SRL

SC Complexul de porci Braila

1800 Deshidratare si eliminare pe terenuri

SC Complexul

de porci Braila

Penitenciarul Braila 90 Depozit deseuri Penitenciarul Braila

SC Celhart Donaris SA

295.5 Depozit deseuri SC Celhart Donaris SA

SC Vegetal Trading SA

8000 Eliminat depozit deseuri SC Vegetal Trading SA

SC Soroli Cola 9 Eliminat teren agricol SC Vegetal Trading SA

SC Glubedex SA 30 Valorificat ca furaj pentru animale

SC Combavipor Galati

Solana Trading 0,15 Depozitare Solana Trading Sursa: APM Braila

2.8.3.3. Evaluarea conformarii cu legislatia nationala si europeana

Având în vedere prevederile H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, referitoare la obiectivele de reducere a deşeurilor biodegradabile, începând cu anul 2006 nu mai este permisă depozitarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului si în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare, a fost transpusã prin ordinul 334/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. În conformitate cu acest ordin s-a verificat şi monitorizat modul de valorificare a potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apei şi vegetaţiei.

Normativul pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurarea apelor uzate orasenesti – „Partea a V-a: Prelucrarea namolurilor”, indicativ NP 118-06, contine elemente referitoare la necesitatea prelucrarii namolurilor rezultate din statiile de epurare in vederea valorificarii sau depozitarii acestora in conditii de siguranta si eficienta, precum si aspecte teoretice, tehnologice si constructive ale obiectelor in care se realizeaza prelucrarea namolurilor. Prevederile acestui normativ sunt conforme cu reglementarile privind protectia apelor din tarile Uniunii Europene (Directiva nr. 91/271/CEE din 21 Mai 1991) si din tara noastra (NTPA 011/2005 si NTPA 001/2005)

Practica descărcării nămolului insuficient epurat, în locuri care nu sunt amenajate în conformitate cu standardele europene, este considerată risc major pentru resursele de ape subterane şi pentru structura solurilor.



Pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de catre AGENTIA LOCALA DE PROTECTIA MEDIULUI pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala. In studiu trebuie sa se prevada conditiile pe care trebuie sa le respecte producatorul si utilizatorul namolului pentru a se asigura protectia mediului.

In judeţul Braila nu au fost eliberate permise de valorificare a nămolurilor în agricultură deoarece nu au fost efectuate analize de calitate a nămolului şi nici identificarea utilizarilor agricole

Se interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita stabilite in tabelul 2.8.3.3.1. – Valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namoluri si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor.

Tabelul nr. 2.8.3.3.1. Valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namoluri

Valorile limita

(mg/kg de materie uscată într-o probă reprezentativă de sol cu un pH de la 6 la 7)

Valorile limita

(mg/kg de materie uscata intr-o proba reprezentativa de sol cu un pH mai mare de 6,5)

Parametrii

Directiva 86/278/CEE ORDIN 344/2004

Cadmiu 1-3 3

Cupru 50-140 100

Nichel 30-75 50

Plumb 50-300 50

Zinc 150-300 300

Mercur 1-1,5 1

Crom - 100

Pe terenurile agricole se pot aplica numai namolurile al caror continut in elemente poluante nu depaseste limitele prezentate in tabelul nr. 2.8.3.3.2. – Concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile destinate pentru utilizarea in agricultura.



Tabelul nr. 2.8.3.3.2. Concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile destinate pentru utilizarea in agricultura

Valorile limita

(mg/kg de materie uscata)

Parametrii


Cadmiu 20 - 40 10

Cupru 1.000 - 1.750 500

Nichel 300 - 400 100

Plumb 750 – 1.200 300

Zinc 2.500 – 4.000 2.000

Mercur 16 - 25 5

Crom - 500

Cobalt - 50

Arsen - 10

AOX (suma compusilor organohalogenati) - 5

PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) - -

Suma urmatoarelor substante: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1,2,3) piren, naftalina, fenantren, piren

- -

PCB (bifenili policlorurati) - 0,8

Suma compusilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordin nr. 756/1997 abrogat partial de Ordinul 592/2002

- -

Cantitatile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafata si pe an sunt in conformitate cu tabelul nr. 2.8.3.3.3. – Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani.



Tabelul nr. 2.8.3.3.3. Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani

Valorile limita

(kg/ha/an)

Parametrii


Cadmiu 0,15 0,15

Cupru 12 12

Nichel 3 3

Plumb 15 15

Zinc 30 30

Mercur 0,1 0,1

Crom - 12

In utilizarea namolurilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:

− trebuie sa fie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor;

− sa nu se compromita calitatea solurilor si a apelor de suprafata;

− valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.

Metalele grele conditioneaza utilizarea agricola a namolului. Compusii chimici pe baza de cupru, arsen, plumb, mercur prezinta un grad ridicat de toxicitate si limiteaza utilizarea namolului ca ingrasamant pentru diferite culturi agricole.

2.8.3.4. Evaluarea impactului practicilor curente din cadrul managementului namolului, asupra mediului in general si asupra resurselor de apa in particular

1) protectie durabila a apei – corespunzatoare numai prin tratare (biologica). Namolul este rezultatul (sau produsul) procesului de tratare si epurare a apei.

2) Romania este o zona sensibila – nutrientii sunt factorii decisivi in stabilirea standardelor pentru efluenti si prin urmare:

a) Azotul (N): necesita tratare biologica

b) Fosforul (P): necesita tratare biologica si/sau chimica, ambele ducand la cresterea productiei de namol.

3) Marea Neagra, ca mare inchisa, este sensibila procesului de eutrofizare.

4) Epurarea apelor uzate – schema producerii namolului

• Treapta mecanica – indeparteaza o parte din poluantii organici si anorganici

• Treapta biologica:

− aeroba si anaeroba care finalizeaza indepartarea poluantilor organici (secundara)

− indepartarea anoxica/aerobica si chimica a nutrientilor si a unei varietati largi de produse chimice folosite in uzul casnic si industrie.



STRATEGIE: anularea surselor de contaminanti nocivi si industriali avand ca obiectiv o tinta de descarcare zero, care este de fapt strategia curenta de protectie a apei cuprinsa in legislatia europeana (Directiva Cadru privind Apele uzate si Directiva IPPC).

Schema nr. 2.8.3.4.1. Managementului namolului

• Cantitatea de namol produsa in statiile de epurare orasenesti

Procesele uzuale de epurarea a apelor uzate orasenesti au ca rezultat producerea unei cantitati de namol uscat cuprinsa intre 7 - 50 kg/cap de locuitor/an si 40 kg/cap de locuitor/an care este considerata o valoare tipica pentru comunitatile mari unde raportul intre PE (populatie echivalenta) si P (populatia) este:

2==P

PEn

• Formare si resurse



Prin procesul de epurarea al apelor uzate se retin poluanti care se concentreaza in namoluri si in materiile formate in cursul proceselor de epurare. Principalele tipuri de namol care rezulta din procesul de epurare al apelor uzate sunt:

− namol primar (din treapta mecanica)

− namol secundar (din treapta biologica)

− namol mixt (din treapta mecanica amestecat cu namolul excedentar din treapta biologica)

− namol din treapta de epurare avansata

In cadrul gospodariei de namol din statiile de epurare se pot mentiona: namol brut (neprelucrat), namol stabilizat (aerob sau anaerob), namol deshidratat (natural sau artificial), namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare), namol fixat (rezultat prin solidificare) si cenusa rezultata prin incinerare.

Schema nr. 2.8.3.4.2. Formare si resurse namol

Observatia nr. 1: “poluarea” atmosferica difuza este neglijata

Observatia nr. 2: surse de difuzare metale grele (altele decat industrie si produse de uz gospodaresc) vor fi luate in consideratie

• descarcare metale grele la trama stradala (in functie de distanta de deplasare a masinii)

• descarcare metale grele de pe acoprisuri

Aceste surse sunt tipice pentru sistemele de canalizare mixte.

2.8.3.5. Probleme critice cu privire la managementul namolului

Principalele probleme legate de namol sunt consecinta continutului mare de apa al acestuia si corespunzator, fara a se analiza compozitia si efectul fractiunii solide, namolurile de epurare provenite din apele uzate orasenesti sunt considerate materiale periculoase. Tratarea, prelucrarea si eliminarea finala a acestora impune o metodologie adecvata pentru aceste materiale precum si abordarea riscurilor aferente.

Matricea care se impune a fi abordata pentru gestionarea strategica a namolurilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

• diminuarea cantitatii de namoluri prin modificari aduse tehnologiei de epurare (marirea concentratiei de namol in bazinul de aerare, aplicarea unor tehnologii membranale care conduc la un namol „mai matur”)



• subordonarea tehnologiilor de epurare (ape uzate orasenesti si industriale) nu numai functie de „eficienta epurarii” dar si functie de „caracteristicile namolului”, in vederea evitarii tehnologiilor de precipitare sau folosirea unor agenti care conduc la cantitati mari si nejustificate de namol (elutriere, utilizare de var, coagulari pe baza de ioni de fier, etc.)

• conducerea procesului de epurare prin urmarirea unor parametrii care sa asigure formarea unui namol usor deshidratabil, considerand namolul ca un sistem coloidal. Destabilizarea acestuia sau evitarea formarii unor sisteme stabile se poate asigura in unele cazuri prin ajustarea unor parametrii cum ar fi pH, omogenizare, durata de contact, etc.

Este necesara precizarea ca in cazul apelor uzate orasenesti volumele mari de apa nu permit abordarea tehnologiei de pe pozitiile ingineriei, iar intervalele de temperatura si de pH obisnuite fac si mai dificila evitarea formarii unor sisteme nestabile. Microbiologia fazelor secundare de epurare si concentratiile reduse de poluanti ingreuneaza si mai mult aceasta misiune.

Deshidratarea namolului – reducerea continutului de apa necesita energii diferite in functie de modul de legare al apei (libere, adsorbtie chimica, etc.) si se aplică în faze diferite în funcţie de necesităţi tehnologice prin îngroşare gravitaţională, deshidratare mecanică, uscare termică şi altele.

Diminuarea volumului şi a masei de nămol se suprapune cu necesitatea eliminării sale finale.

Eliminarea finală se poate realiza prin:

− reintegrarea în circuitul natural;

− integrare în circuitul economic.

Tratarea apelor uzate şi în consecinţă eliminarea nămolului ca deşeu al epurării sunt considerate ca sarcină a staţiei de epurare până la faza de stabilizare şi reducere a volumului de nămol, respectiv atingerea parametrilor de calitate a efluentului.

Valorificarea nămolului este considerată sarcină aparte şi strategică, aspectele economice, tehnice, sociale, de mediu, etc. ale acestei acţiuni vor fi detaliate într-un raport separat.

Cantitatea de nămol este consecinţa compoziţiei şi cantităţii de apă uzată şi a tehnologiei de epurare aplicată, inclusiv eficienţa acesteia.

Regionalizarea şi nămolurile

Regionalizarea epurării prin crearea unor sisteme de colectare a apelor uzate şi epurarea acestora pentru aglomerări urbane conduce la avantaje certe dar şi la formarea punctuală a unor cantităţi mari de nămoluri. La tratarea şi eliminarea acestora se impune a lua în considerare soluţii acceptabile din punct de vedere al mediului înconjurător şi eficiente din punct de vedere economic. În astfel de situaţii şi pentru fiecare caz în parte vor fi prezentate în cadrul studiilor de fezabilitate opţiuni şi variante care vor ţine seama atât de cantitatea şi calitatea nămolului dar şi de condiţiile concrete de eliminare a acestuia. Se va utiliza şi cuantifica conceptul de valorificare şi tratare a nămolului si care va fi condiţionată şi stabilită în funcţie de opţiunile de eliminare a acestuia. În cazul soluţiilor de tratare preliminară sau parţială a apelor uzate, urmată de o tratare finală a acestora se va analiza şi oportunitatea unor centre de tratare a nămolurilor. Costurile de investiţie pentru tratare şi transport vor fi analizate în variante diferite în cadrul studiilor de fezabilitate.



Direcţii de valorificare

Direcţiile de valorificare vor fi tratate în detaliu în alt material, în cele ce urmează ele se prezintă doar din punctul de vedere al tratării nămolului.

Principalele direcţii de reciclare, valorificare, şi eliminare finală controlată utilizate până în prezent sunt:

• agricultura si sivicultura;

• incinerare;

• valorificare energetică;

• gazeificare;

• altele.

Se subliniază două consecinţe ale legislaţiei europene:

• creşterea cu cca. 150 %, după aprecierea Consultantului, a cantităţii de nămol prin extinderea epurării;

• creşterea cu cca. 50 % a cantităţii de nămol în staţiile de epurare existente prin eficientizarea şi completarea treptelor de epurare;

• restricţionarea depozitării nămolului.

Următoarele criterii se vor aplica în analiza, propunerea, cuantificarea şi alegerea valorificării nămolului:

• analiza de risc;

• analiza de cost;

• beneficiul de mediu;

• factorii de presiune.

De asemenea, oportunităţile şi opţiunile practice ale tratării vor fi abordate prin prezentarea disponibilităţii unor tehnologii şi echipamente concrete, în special de îngroşare gravitaţională, de fermentare, de deshidratare şi de uscare.

Abordarea şi conceptul prezentat este schiţat în figura de mai jos, posibilă datorită considerării nămolului ca deşeu şi deci parte din economia şi gospodăria deşeurilor.

Ierarhia strategiei de prelucrare a nămolului se bazează pe cei trei R:

• REDUCERE;

• REUTILIZARE;

• RECICLARE.



Schema nr. 2.8.3.4.3. Ierarhizarea strategiei de prelucrare a namolului

Principiile ce se aplică în această abordare vor fi propuse şi în cazul delimitării tehnologiilor de tratare, limitându-se responsabilitatea producătorului de nămol la prelucrarea acestuia, extinderea responsabilităţii comunităţii la eliminarea acestuia prin aplicarea principiilor:

• Responsabilitatea producătorului

• Poluatorul plăteşte

Schema nr. 2.8.3.4.4. Procesarea materilor solide – fluidizarea debitului

2.8.4. Apa industriala

Apa uzata industriala rezultata din unitatile economice de pe teritoriul judetului Braila, preepurata sau nu, este evacuata fie in retelele de canalizare ale localitatilor fie direct in emisari.

Descarcarile necontrolate pot avea un impact negativ asupra sistemului de canalizare si a statiei de epurare dupa cum urmeaza:



• degradarea sistemului de canalizare prin coroziune

• blocaje sau efecte negative ale capacitatii hidraulice a sistemului de canalizare

• formarea de amestecuri explozive in contact cu aerul

• periclitarea procesului tehnologic in statiile de epurare prin aportul de substante toxice, care sunt inhibitori ai procesului de epurare

• influenta negativa asupra calitatii namolului rezultat din statiile de tratare (imposibilitatea utilizarii lui ca ingrasamtnt natural in agricultura)

Pentru impiedicarea unor astfel de efecte negative este important sa se respecte cerintele legale privind descarcarea apelor uzate industriale.

Din volumul total de 107.297 mii mc/an ape uzate evacuate, 80.950 mii mc/an nu necesita epurare, 115 mii mc/an au fost corespunzator epurate, 16.002 mii mc/an sunt ape insuficient epurate si 10.230 mii mc/an sunt ape neepurate. Prin urmare, 24,45% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, neepurate sau insuficient epurate.

Figura 2.8.1. Gestionarea apelor uzate evacuate din judetul Braila

Ponderea cantitatilor principalilor poluanti in apele uzate evacuate a fost:

− Suspensii – 11,66%;

− CBO5 – 5.86%;

− CCOMn – 14,41%;

− Amoniu NH4 – 1,35%;

− Reziduu fix – 63,52%;

− Substante extractibile – 3,27%;

− Detergenti – 0,11%.

Multe companii industriale isi evacueaza apele uzate in sistemul de canalizare si aceasta reprezinta o anumita amenintare la siguranta proceselor de tratare bilogica a apelor uzate. Legislatia romaneasca stabileste si aplica la nivel national parametrii de calitate pentru

75.44%

0.11%14.91%

9.54%

Ape uzate ce nu necesită epurare Ape uzate epurate corespunzător

Ape uzate epurate insuficient Ape uzate neepurate



apele uzate industriale deversate in sistemul de canalizare. Pentru indeplinirea acestor standarde, majoritatea companiilor industriale trebuie sa realizeze o pre-tratare a apelor uzate inainte de a le deversa in sistemul de canalizare al orasului. Pentru a se aplica principiul „poluatorul plateste” sistemul de tarifare si amendare aplicat de Apele Romane trebuie sa incurajeze clientii industriali sa pre-trateze apele uzate pe care le produc, conform standardelor existente.

Toate cheltuielile legate de o poluare produsă diverşilor utilzatori de apă şi mediu este suportată de cel care a produs poluarea.

Principalele surse de poluare din teritoriul Judetului Braila ce au inregistrat depasiri semnificative in anul 2006 au fost:

Tabel 2.8.1.4. Agentii economici responsabili de deversari de ape uzate, ale caror concentratii de poluanti au un impact semnificativ asupra receptorilor (judetul Braila)

Unitatea Localitatea Receptor Indicatorii ale caror limite autorizate au fost depasite

SC Complexul de porci SA Baldovinesti Dunare Suspensii; CBO5 ; CCOCr, Ntot; Ptot; Reziduu fix; Substante Extractibile.

SC Vegetal Trading SRL

ferme porci Gropeni Dunare Suspensii; CBO5 ; CCOCr, Ntot; Ptot;

Reziduu fix; Substante Extractibile.

SC Celhart Donaris SA industria celulozei Braila Dunare Suspensii; CBO5 ; CCOCr, NH4

+; NO3- ;

Cl- ;detergenti; substante extractibile.

R.A. Apa Braila SA gospodarie comunala Braila Dunare Suspensii; CBO5 ; CCOCr, detergenti;

substante extractibile.

DSP Ianca

gospodarie comunala Ianca Buzau Suspensii, CBO5, CCOCr, detergenti;

substante extractibile

DSP Faurei

gospodarie comunala Faurei Buzau Suspensii, CBO5, CCOCr, detergenti;

substante extractibile

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu APM Braila.

Impactul evacuarii de ape uzate cu incarcare de poluanti peste limitele admise se concretizeaza intr-o evolutie negativa a calitatii receptorilor de pe teritoriul judetului.

In judet sunt stabilite sectiuni de control a calitatii Fluviului Dunare si a raurilor, care sunt monitorizate de SGA Braila.

Pe Dunare sunt monitorizate sectiunile Gropeni/ la km 221, Braila 1/ la km 196 si Braila 2/ la km 166.

Raul Buzau este monitorizat in sectiunea Racovita iar raul Calmatui in sectiunile Ciresu si Beresti.

In anul 2006 rezultatele monitorizarii acestor sectiuni au condus la incadrarea tronsoanelor de apa in urmatoarele clase de calitate, conform Ordinului MMDD nr. 161/2006:



Tabel 2.8.1.5. Clasa de calitate a raurilor Dunarea, Buzau si Calmatui

Clasa de calitate Emisar Sectiune

RO Nutr Sal Metale Micro-poluanti Generala

Gropeni II II II I I II

Braila 1 II II I I I II Dunare

Braila 2 II I I I I II

Buzau Racovisa I I III I I III

Ciresu IV I IV I I IV Calmatui

Beresti III I V I I V

Prescurtari: RO – regim de oxigen; NUTR – nutrienti; SAL – salinitate;

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in 2006 - APM Braila

Fluviul Dunarea isi pastreaza clasa a II-a de calitate de la intrarea pana la iesirea din judet. Lungimea fluviului Dunarea pe cuprinsul judetului Braila este L = 222,5 km, iar debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 8.400 m3/s. Cu toate ca sufera impactul poluant al evacuarii apelor uzate, debitul mare al fluviului face ca valorile concentrariilor de poluanti sa nu produca modificarea clasei de calitate.

Tabel 2.8.1.6. Clasa de calitate a raurilor Buzau si Calmatui

0. CLASA DE CALITATE Cursul de apa Sectiunea de control II

buna

III

moderata

IV

slaba

V

proasta

Buzau Intrare in judet – varsare in Siret - III - -

Intrare judet – Ciresu - III - -

Ciresu - Insuratei - - IV -

Calmatui

Insuratei – varsare in Dunare (Beresti)

- - - V

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in 2006 - APM Braila

Pe teritoriul judetului Braila, raul Buzau are o lungime de 208 km si un debitul mediu de apa tranzitat Qmed = 26,32 m3/s. Raul isi pastreaza clasa a III-a de calitate pe tot tronsonul sau Brailean, desi sufera un impact semnificativ al apelor uzate, in special a celor evacuate de DSP Ianca si Faurei.

Nu acelasi lucru se intampla cu raul Calmatui, care intra in judet cu clasa a III-a de calitate, pe care o pastreaza pe un tronson de 8 km. Dupa confluenta cu Buzoelul, amonte de Ciresu, pana la Insuratei are clasa III si dupa evacuarea apelor insuficient epurate ale DSP Insuratei trece la clasa a IV-a de calitate. La Insuratei, dupa ce primeste impactul



apelor uzate insuficient epurate ale DSP Insuratei, calitate apei ajunge in clasa a V-a respectiv apa de calitate proasta.

Din cele prezentate rezulta ca in judetul Braila se produce o poluare semnificativa a apelor, care impune realizarea obiectivelor asumate prin tratatul de aderare la UE privind managementul apei uzate.

Informatiile prezentate in acest capitol se refera in principal la infrastructura de apa uzata prezentata in capitolul 2.10.

2.9. Consumul de apă Consultantul a investigat situatia existenta in privinta consumurilor specifice de apa din municipiile si orasele judetui Brăila. Consumul real a fost determinat de volumele lunare si anuale de apa facturate, raportate la numarul de abonati ai fiecarui sistem de alimentare cu apa.

Populatie Populatie bransata Volum de apa ( mc/an) Pierderi

Consum

real Localitatea

Anul 2007 Numar % Furnizat Facturat mc % l/om/zi

Braila 218.904 212.959 97,27 18.761.000 10.753.776 8.007.224 42,68 138,35

Sistem Ianca 32.465 20.909 51,50 1.828.617 1.190.193 638.424 34,91 159,95

Faurei 4.090,00 3.681 97,00 229.950 164.250 65.700 28,57 122,25

Insuratei 7.300,00 3.285

93.00 201.088 185.000 16,088 7,96 154,29

În concluzie, conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, a rezultat un consum de apă zilnic cuprins între 120 l/om/zi şi 160 l/om/zi, valori normale pentru zonele cu climă continentală din care face parte şi judeţul Brăila.

Dezvoltarea economica şi socială din ultimii 17 ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial.

Odată cu stabilirea unor preţuri de cost şi de vânzare reale, nesubvenţionate, precum şi cu introducerea şi dezvoltarea contorizării branşamentelor la blocurile de locuinţe şi la gospodăriile individuale, s-a constatat o restrângere a consumului, în proporţie de cca. 50% fata de cel înregistrat în anii 80.

Totodată, restructurarea şi adaptarea industriei la noile condiţii impuse de economia de piata, (prin retehnologizarea proceselor de productie producţie şi noi structuri organizatorice) a condus la o reducere substanţială a consumului de apă potabilă.

Pentru localităţile care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul 2005 – 2007, în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004, sistemele au fost dimensionate



pentru un debit specific de 80 l/cap/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.

2.10. Dotari existente si performante actuale 2.10.1. Infrastructura pentru alimentarea cu apa

2.10.1.1. Municipiul BRAILA

Municipiul Braila are un sistem centralizat de alimentare cu apa datand de acum mai mult de o suta de ani, iar primele statii de tratare (o parte din acestea sunt si astazi in functiune) au fost construite in anul 1888.

2.10.1.1.1. Sursa

Alimentarea cu apa a municipiului Braila este asigurata de sursa de suprafata – fluviul Dunarea.

Captarea apei din Dunare se face printr-o priza de mal, situata pe canalul de aductiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Braila, pusa in functiune in anul 2000.

Priza este o constructie echipata cu doua celule interconectate prin batardouri, echipata cu gratare rare si camera uscata pentru grupul de pompe 2+1, de tip Flygt cu urmatoarele caracteristici: Q = 1.000 l/s; H = 22 m;P = 250 kW; n = 740 rot./min.

2.10.1.1.2. Tratarea apei

Tratarea apei brute prelevate din Dunare se face printr-un proces conventional de tratare a apelor de suprafata, prin doua statii de tratare: Chiscani si Braila.

I) Statia de tratare Chiscani cu capacitatea de 800 l/s, este amplasata pe teritoriul platformei chimice Chiscani si a fost pusa in functiune in anul 1987.

Conform procesului tehnologic, principalele obiecte componente sunt:

− Doua camere de amestec si distributie dotate cu agitatoare mecanice 1 + 1, a cate 3 kW fiecare. Aici, se introduc printr-un proces semiautomat de dozare polihidroxiclorura de aluminiu (PAX 18) ca reactiv de coagulare si poliacrilamida, ca adjuvant de coagulare.

− Decantoarele sunt de tip suspensional, supraterane, din beton armat monolit. Decantoarele 1 si 2, construite in anul 1987, iar decantorul nr. 3 din beton prefabricat, construit in 2000.

− Filtrele rapide deschise, sunt alcatuite din doua module de 4 x 63 m2 filtranti pe unitate, in total suprafata filtranta fiind de 504 m2. Stratul filtrant este alcatuit din 1,20 m nisip si 0,10 m pietris cuartos. Stratul drenant este asigurat de placi cu crepine de 64 x 64 cm.

Apa filtrata este colectata in bazinele de dezinfectie cu clor gazos, cu capacitatea de 2 x 850 mc, situate sub modulele de filtrare.

Spalarea filtrelor de face cu apa potabila si are prin intermediul statiei de spalare filtre in componenta careia intra:

− 2 + 1 electropompe Brates 350 avand, Q = 140 mc/h; H = 10m; P = 75 kW; n = 750 rot/min;

− 3 + 1 suflante SRD 40, avand Q = 1.400 mc/h; H = 5 m; P = 45 kW.

Apa tratata este transportata gravitational din cale doua bazine colectoare, spre bazinul de aspiratie al statiei de pompare treapta a II –a prin intermediul careia apa este trimisa,



printr-o conducta de aductiune Dn 1000 mm PREMO, de 7,8 km lungime in reteaua de distributie a orasului Braila.

Statia de tratare Chiscani, mai are in componenta o gospodarie de reactivi, unde are loc stocarea, dozarea si prepararea reactivilor necesari procesului de tratare.

− Statia de pompare treapta a II-a este echipata cu :

• electropompe MV 403: Q = 1.400 mc/h; H = 63 m; P = 316 kW; n = 1.440 rot/min; U = 6.000 V.

• electropompe Ingersoll – Dresser 23 EPL: Q = 1.400 mc/h; H = 35 m; P = 183 kW; U = 380 V.

In prezent se folosesc ca pompe de baza pompele Ingersoll – Dresser, care lucreaza in regim automat de reglare a presiunii.

− Statia de pompare treapta I, echipata cu 3 + 1 electropompe FLYGT, cu Q = 850 mc/h; H = 35 mc/h; P = 105 kW; U = 380 V, are rolul de a furniza apa bruta catre statia de tratare Braila.

Debitele de apa la intrarea in procesul tehnologic al statiei de tratare, debitul de apa potabila si debitul de apa bruta trimis spre statia de tratare Braila, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete.

Supravegherea calitatii apei brute, cat si pe fiecare treapta de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie – bacteriologie.

II) Statia de tratare Braila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasata in municipiul Braila si a fost pusa in functiune in anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformari pe linie tehnologica.

Apa bruta necesara procesului tehnologic, este transportata de la statia de tratare Chiscani – statia de pompare treapta I, prin intermediul unui tronson de 2,7 km conducta PREMO cu DN 1000 mm si 12 km de aductiune veche alcatuita din doua fire: Dn 600 mm, otel si Dn 800 mm, PREMO.

Schema tehnologica prevede urmatoarele obiecte:

− Camera de amestec si distributie, cu un volum de 80 mc.

− 10 decantoare longitudinale, avand fiecare un volum de 600 mc. Fiecare decantor a fost echipat cu doi pereti despartitori pe lungime, rezultand astfel trei compartimente de decantare.

− Modulul de filtrare cu o suprafata filtranta de 4620 m2 este constituit din filtre rapide deschise, avand stratul filtrant din nisip cuartos.

In cadrul statiei de tratare exista, de asemenea, si 8 filtre rapide inchise, care in momentul de fata nu sunt folosite, nefiind eficiente.

− Statia de clorinare este echipata cu trei aparate tip ROMAQUA BUZAU.

− Bazine de inmagazinare cu capacitatiile de 2 x 1000 mc si 1 x 5000 mc.

− Statie de pompare, echipata cu 3+1 electropompe Omega: Q = 850 mc/h; H = 45 m; P = 180 kW; U = 380 V; n = 1.400 rot/min.

Statia de pompare functioneaza automat cu variator de turatie, pompele fiind comandate functie de o presiune stabilita in reteaua de diatributie.



− Laborator de chimie - bacteriologie, dotat cu spectrofotometru cu absorbtie atomica, gaz cromatograf VARIAN 2000, spectrofotometru in UV, pH – metru, conductivimetru, turbidimetru.

Debitele intrate in statia de tratare si cele de apa potabila furnizata populatie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete.

2.10.1.1.3 Capacitati de stocare si statii de pompare

Inmagazinarea apei pentru municipiul Braila se realizeaza in doua mari complexe de inmagazinare.

I) Statia de inmagazinare - repompare RADU NEGRU

Statia de inmagazinare Radu Negru are in componenta un rezervor de 20.000 mc si o statie de repompare echipata cu:

− 3 electropompe verticale MV 403: Q = 960 mc/h; H = 45 m; P = 250 kW; n = 980 rot/min;

− 1 electropompa orizontala 12 NDS: Q = 960 mc/h; H = 45 m; P = 250 kW;

Rolul acestei statii de inmagazinare - repompare este acela de a asigura necesarul de apa pentru zona de nord - est a municipiului Braila si de asigurare a consumului de apa in orele de varf ale sistemului.

Statia de inmagazinare se alimenteaza cu apa din Statia de tratare Chiscani.

II) Statia de inmagazinare - repompare APOLLO

Complexul Apollo este situat in partea de nord a municipiului Braila si este compus din doua rezervoare a 20.000 mc si o statie de pompare echipata cu 5 electropompe:

− 3 electropompe 14 NDS: Q = 1800 mc/h; H = 45 m; P = 315 kW; n = 1400 rot/min;

− 2 electropompe 12 NDS: Q = 1000 mc/h; H = 45 m; P = 1600 kW; n = 1400 rot/min;

Electropompele sunt echipate cu variator de turatie pe tensiune de 6 KV, asigurand functionarea la o presiune constanta functie de necesarul sistemului de distributie.

Complexul de inmagazinare Apollo este alimentat cu apa potabila din Statia de tratare Chiscani prin intermediul statiei de repompare Radu Negru.

2.10.1.1.4. Aductiuni

Apa bruta astfel prelevata este transportata spre statia de tratare Chiscani printr-o conducta prevazuta din tuburi SEBTAB cu Dn 1200 mm, in lungime de 2,7 km.

Alimentarea statiei de inmagazinare - repompare Apollo se face printr-o conducta directa Radu Negru – Apollo, De 630 mm PEID, in lungime de 7,8 km.

Din staţia Apollo apa este distribuita in oras prin intermediul a trei conducte magistrale: doua conducte cu Dn 1000 mm si o conducta cu DN 600 mm.

2.10.1.1.5. Distributia apei

Reteaua de distributie este o retea inelara de 484 km, cu diametre cuprinse intre 50 si 1.000 mm, avand structura pe materiale:

− Fonta - 128,0 km

− Otel - 136,0 km

− Azbo - 85,0 km

− PEID - 51,4 km



− PREMO - 78,8 km

− PVC - 4,8 km.

Vechimea retelei de distributie variaza intre 1 – 115 ani.

Presiunea de serviciu in reteaua de distributie este asigurata, indiferent de consumul de apa cu ajutorul statiilor de pompare echipate cu variatoare de turatie.

Pentru cladiri cu un nivel, se asigura o presiune de lucru intre 0,7 bari si 2,5 bari.

Pentru cladiri cu regim inalt (P+11 nivele) apa este repompata cu ajutorul a 68 statii de hidrofor.

Urmarirea presiunilor in retea se face prin intermediul a 11 puncte de masura, valorile fiind transmise prin radio la dispeceratul regiei pentru monitorizare. Alte 5 puncte de masura se afla in statiile de tratare – pompare – inmagazinare.

2.10.1.1.6 Contorizare

Din numarul total de locuitori, cca. 97% sunt racordati la sistemul de alimentare cu apa.

Consumatorii de tip industrie si asociatiile de proprietari sunt contorizati integral.

Din totalul de 23.293 consumatori casnici, 13.501sunt contorizati, 7.000 sunt racordati pausal cu bransament, iar 2.100 sunt dependenti de cismelele stradale (pausal).

2.10.1.2.Oraş Ianca

În judeţul Brăila funcţionează un sistem regional de alimentare cu apă ce asigură sursa de apă pentru oraşul Ianca şi un număr de 20 de localităţi rurale.

Sistemul regional, numit Ianca – Gropeni, dipune de o captare de suprafaţă pe malul Dunării (braţul Calia - km 196) în zona localităţii Gropeni, având o capacitate de 1.560 mc/h, de o conductă de aducţiune de apă brută, cu lungimea de 49,0 km şi trei staţii de tratare (Ianca, Gropeni şi Movila Miresii), din care se alimenează satele racordate.

În prezent beneficiază de acest serviciu, în oraşul Ianca şi satele componente, peste 2.000 de case şi 37 de blocuri, cu 1.000 de apartamente.

2.10.1.2.1. Sursa

În prezent, alimentarea cu apă a oraşului Ianca se realizează prin conectarea acestuia la sistemul Regional Ianca – Gropeni.


Apa brută necesară procesului tehnologic, este transportată de la captarea de mal Gropeni prin intermediul unei aducţiuni magistrale Ianca - Gropeni, de 37,5 km.

Staţia de tratare funcţionază în prezent la o capacitate de 648 mc/h şi asigură potabilizare apei pentru oraşul Ianca cu satele componente, precum şi în localităţile limitrofe: Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Şuteşti, Grădiştea, Bordei Verde.

Staţia de tratare are în componenţă conform liniei tehnologice, următoarele obiecte:

− Cameră de amestec şi distribuţie;

− Două decantoare radiale (1+1), cu capacitatea de 650 mc fiecare;

− Trei filtre rapide, având stratul filtrant din nisip cuarţos;

− Staţie de clorare cu clor gazos;

− Pompe de spălare şi suflante;



− Două bazine de înmagazinare, totalizând capacitatea de 3.350 mc;

− Staţie de pompare cu turaţie variabilă, având în componenţă 4 grupuri de pompare, care asigură presiunea nesesară alimentării cu apă a localităţilor limitrofe.

2.10.1.2.3. Capacităţi de stocare şi staţii de pompare

Înmagazinarea apei pentru Oraşul Ianca se realizează în două bazine de înmagazinare, având capacităţile de 850 mc, respectiv 2.500 mc, amplasate în incintă comună cu staţia de tratare.

Grupurile de pompare sunt echipate cu variator de turaţie, asigurând funcţionarea la o presiune constantă, funcţie de necesarul sistemului de distribuţie.

2.10.1.2.4. Aducţiuni

Apa brută captată din Dunăre, este prelevată staţiilor de tratare existente în cadrul Sistemului Regional prin intermediul unei reţele de conducte de aducţiune realizate din tuburi premo, cu lungimea totală de 49 km, dispuse pe diametre astfel: 37,5 km cu Dn 800 mm şi 11,5 km cu Dn 200 mm.

Sistemul Ianca dispune de asemenea şi de o conductă de aducţiune de apă potabilă, provenită din staţia de tratare şi repartizată satelor componente, cu o lungime de 24 km şi alţi 20,5 km pentru oraşul Faurei.

2.10.1.2.5. Distribuţia apei

Reţeaua de distribuţie a apei în oraşul Ianca şi satele componente (Plopu, Oprisenesti, Perisoru, Berlesti, Tirlele Filiului), este realizată din tuburi PVC, PEID, PREMO şi OL, având lungime de 58,9 km.

Reţeaua de distribuţie propriu-zisă a oraşului Ianca, însumează o lungime de 28 km, fiind realizată din tuburi PREMO, OL şi PEID, cu diametre cuprinse între 300 mm şi 100 mm.


Branşarea populaţiei şi a agenţilor economici la sistemul de alimentare cu apă în oraşul Ianca, este realizată în proporţie de 79%, iar contorizarea în proporţie de 99%.

2.10.1.3. Oras Insuratei

Orasul Insuratei are un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila proiectat in anul 1970, iar in anii 1973-1974 a fost realizata receptia lucrarilor.

2.10.1.3.1. Sursa

In prezent sursa de alimentare cu apa a orasului Insuratei consta in 5 foraje de medie adancime ale caror caracteristici tehnico-functionale sunt:

Nivele ale apei in foraj (m) Foraj Diametru

(”)

Adancimea (m) Hidrostatic Hidrodinamic

Debit capabil (mc/h)

F1 10 3/4” 31,70 1,00 3,50 33

F2 10 3/4” 32,30 0,80 3,50 30

F3 10 3/4” 50 1,00 3,50 33

F4 10 3/4” 50 1,00 3,50 40

F5 10 3/4” 50 1,00 3,50 33



Debitul capabil al forajelor a fost recalculat dupa lucrarile de desnisipare executate in anul 1998.

Dupa lucrarile de reabilitare a sursei subterane toate forajele au fost reechipate cu pompe submersibile tip GRUNDFOS cu urmatoarele caracteristici functionale:

− debit instalat : 27 mc/h

− inaltime de pompare : 40 mCA

− putere motor electric: 4,5 kW

Pe conductele de refulare ale pompelor sunt montate aparate de masurare a debitelor si volumelor de apa tip Woltex 100 Ø mm.

Forajele sunt protejate de camine din beton prevazute cu usi metalice asigurate cu lacate si cu zona de protectie sanitara prin imprejmuire cu panouri din plasa sudata si poarta de acces incuiata cu lacat, conform H.G. 101/1996.


Apa captata din cele cinci foraje corespunde calitativ atat chimic cat si biologic, pentru tratarea acesteia fiind necesara numai treapta de dezinfectie prin clorare.

Compozitia apei prelevate de sursa, este:

• fier 0 mg /1; amoniac 0 mg/l; nitriti 0,32 mg/l; nitrati 11,6 mg/l; cloruri 99,40 mg/1; turbiditate 1,3.

Analizele se fac trimestrial, prin probe prelevate din retea si duse la A.S.P. BRAILA, ca urmare a adresei institutiei sus mentionate NR.430/18.01.2007.

2.10.1.3.3. Capacitati de stocare si statii de pompare

Rezervoare. Stocare apei se realizeaza in doua rezervoare, astfel:

• rezervor cu capacitatea de 500 mc, constructie din beton realizata semiingropat;

• rezervor cu capacitatea de 2.500 mc, constructie supraterana din beton la care este realizata automatizarea evidentei nivelurilor.

Rezervoarele sunt situate in incinta statiei de tratare a apei.

Statii de pompare

I) Statia de pompare – distributie, aferenta rezervorului cu capacitate de 500 mc este echipata cu urmatoarele agregate:

• 2 pompe CERNA 150 c cu: Qi = 180 mc/h, Hp = 22 m: Pmotor = 22 kW

• 2 pompe CRIS 150 b cu: Qj = 180 mc/h, Hp = 15 m: Prnoto r= 15 kW

II) Statie de pompare – distributie, aferenta rezervorului cu capacitatea de 2500 mc este echipata cu 3 pompe agregate de pompare marca GRUNDFOS cu urmatoarele caracteristici tehnice:

• 2 pompe avand: Qi = 200 mc/h, Hp = 48 m, Pmotor = 18,5 kW

• 1 pompa avand: Qi = 200 mc/h, Hp = 48 m; Pmotor = 18,5 kW

La statiile de pompare - distributie este realizat sistemul automat de punere sub presiune a retelei de distributie.



2.10.1.3.4. Aductiuni

Conducta de aductiune a apei de la foraje la inmagazinare este din azbociment Ø 150 mm, in lungime de 100 m si Ø 250 mm in lungime de 800 m.

2.10.1.3.5. Distributia apei

Reteaua de distributie a apei este alcatuita din tronsoane principale de conducte:

• azbociment Ø 250 mm, L= 2,2 km



si tronsoane de ramificatii de conducte din PVC Ø 90 mm, L= 30 km.


Bransarea populatiei si a agentilor economici este realizata in proportie de93%,din care cca. 50% sunt contorizati.

2.10.1.4. Orasul Faurei

2.10.1.4.1. Sursa de apa

In prezent orasul Faurei dispune de un sistem propriu de alimentare cu apa si anume frontul de captare compus din 4 foraje, situat in perimetrul localitatii Jirlau, executat in anul 1979.

Forajele au fost reabilitate si reechipate cu pompe tip Grundfos in anul 2000.

Caracteristicile forajelor si pompelor submersibile sunt:

Nivele ale apei in foraj (m) Caracteristici pompa Foraj

Diametru

(mm) Adancime

(m) Hidrostatic Hidrodinamic

Debit nominal

(mc/h) Q (l/s) H (m)

F1 400 135 1,0 6,8 33 5,5 60

F2 400 125 1,6 6,8 30 1,6 60

F3 400 135 0,6 11,7 33 5,5 60

F4 400 135 1,0 7,0 40 3,6 60

Fiecare foraj este prevazut cu o camera de manevra subterana, din beton, unde sunt montati robinetii de manevra, clapeta de retinere si apometrul tip WPH 100/30C, cl B.

Zona de protectie sanitara a fiecarui foraj este imprejmuita, conform HG 101/1996.

Orasul Faurei are posibilitatea de a prelua necesarul de apa din sistemul zonal Gropeni – Ianca, existand o aductiune Ianca – Faurei, din OL Dn 400, in lungime de 20,5 km. Aceasta varianta reprezinta „sursa de apa potabila a orasului Faurei”. Pentru preluarea apei de la Ianca, exista o gospodarie de apa alcatuita din bazin de inmagazinare de 2.500 mc, statie de pompare (4 pompe Cerna 400 mc/h), statie de clorare – dezafectata, conducta de refulare pana la intersectia cu conducta de refulare de la Statia Nisipuri (statie de tratare – pompare).

In prezent, se exploateaza numai sursa subterana, aceasta asigurand atat cantitativ cat si calitativ necesarul de apa al localitatii.



2.10.1.4.2. Aductiune

Conducta de aductiune Jirlau – Statia de pompare Nisipuri, este realizata din azbociment, cu Dn 250 mm si 7 km lungime. Pe traseul acestei conducte, s-au prevazut :

• subtraversare de drum judetean DJ 203;

• subtraversare de cale ferata;

• sutraversare a raului Buzau.

Conducta de refulare (aductiune) de la Statia Nisipuri la Castelul de apa, are lungimea de 6,8 km si are urmatoarea componenta:

• teava azbociment Dn 250, cu lungimea de 3 km;

• teava fonta Dn 125 cu lungimea de 1,5 km;

• teava otel Dn 250 cu lungimea de 1 km;

• teava otel Dn 125 cu lungimea de 1,3 km;

2.10.1.4.3. Statie de clorare

Apa captata din subteran este colectata la Statia Nisipuri (statie de tratare – pompare), intr-un bazin din beton cu capacitatea de 50 mc si supusa dezinfectiei cu clor gazos.

In anul 2001 Statia Nisipuri a fost retehnologizata, fiind dotata cu o intalatie automata de dezinfectie cu clor gazos tip ADVANCE si o statie de pompare noua (pompe tip Grundfos).

Instalatia de clorare cuprinde:

• aparat de clorare pentru dozarea clorului gazos tip Advance cu reglarea debitului de clor dozat in domeniul 0,01 – 2 kg/h, cu montare directa pe butelie;

• regulator de vid;

• unitate de dozare cu rotametru;

• ejector de clor;

• doua butelii de clor cu capacitatea de 40 l fiecare.

Injectia clorului se realizeaza intr-o conducta prin care se realizeaza recircularea interna a apei in bazinul de stocare, cu ajutorul unei pompe de tip GRUNDFOS ( Q = 2,5 l/s si H = 30 m).

2.10.1.4.4. Rezervoare si statie de pompare

Rezervoare

Pentru inmagazinarea apei, orasul Faurei dispune de un bazin de 2.500 mc, situat in gospadaria de apa (pentru aductiunea Ianca – Faurei) si un castel de apa cu V = 300 mc si H = 18 m.

Statie de pompare

Din bazinul de colectare si dezinfectie, apa este pompata in sistemul de distributie sau in rezervorul de 2.500 mc, prin intermediul statiei de pompare Nisipuri (reechipata in 2001).

Statia de pompare Nisipuri cuprinde:

• 2 pompe Grudfos: Q = 16,67 l/s; H = 35 m; P = 11 kW;

• pompa de epuisment: Q = 3,33 l/s; H = 16 m; P = 1,6 kW;



Pomparea in momentul de fata se realizeaza cu comanda manuala, cu oprire automata la nivel minim in bazinul de colectare (50 mc).

2.10.1.4.5. Retea de distributie

Reteaua de distributie are o lungime de 18,8 km din care 12,8 km este pozata in peluze. Reteaua de distributie are urmatoarea componenta:

• teava azbociment Dn 100, cu lungimea de 4 km;

• teava PVC Dn 100 cu lungimea de 4 km;

• teava otel Dn 100 cu lungimea de 2,8 km;



2.10.1.4.6. Contorizare

Bransarea populatiei la retea este realizata in proportie de cca.97%, iar contorizarea este realizata 90%.

2.10.1.5. Sisteme de alimentare cu apa in comunele judetului Braila

In judetul Braila exista doua mari sisteme de alimentare cu apa care asigura in prezent debitul pentru un numar semnificativ de localitati rurale, care sunt racordate la sistemele respective.

Ambele sisteme au ca sursa de apa cate o captare de suprafata pe Dunare.

2.10.1.5.1 Sistem zonal Brăila

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Braila preleveaza in prezent apa pentru unele localitati rurale apartinatoare comunelor Chiscani, Cazasu, si Vadeni. O parte din aceste localitati dispun de sisteme de alimentare cu apa realizate din fonduri proprii, avand mai mult sau mai putin capacitatea de a acoperi necesarul pentru toti locuitorii. O alta parte din satele respective au beneficiat de fonduri prin OG 7/2006.

Pentru intreg sistemul apa este tratata in statiile de tratare ale municipiului Braila.

2.10.1.5.2 Sistem Regional Ianca – Gropeni:

• captare de suprafaţă – priză de mal pe Dunăre: în zona localităţii Gropeni, având o capacitate de 1.560 mc/h;

• conducta de aductiune:

− 37,5 km cu Dn 800 mm, conducta de apa bruta Gropeni – Ianca;

− 11,5 km cu Dn 200 mm, conducta de apa bruta Urleasca – Movila Miresii;

− 20,5 km cu Dn 400 mm, conducta de apa potabila Ianca – Faurei;

− 1,0 km cu Dn 200 mm, conducta de apa potabila de la statia de tratare Gropeni la localitatea Gropeni;

− alte conducte de apa potabila de la cele trei statii de tratare spre localitatile deservite;

• trei statii de tratare Gropeni, Ianca si Movila Miresii, asigura alimentarea cu apa potabila a unui numar de 13 comune astfel:

− statia de tratare Gropeni cu capacitatea de 80 mc/h: Gropeni, Tichilesti, Tufesti;



− statia de tratare Movila Miresii cu capacitatea de 80 mc/h: Movila Miresii, Racovita, , Gemenele, Traian, Ramnicelu;

− statia de tratare Ianca cu capacitatea de 648 mc/h: Bordei Verde, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Gradistea şi Sutesti;

• retele de distributie a apei in localitatile racordate

2.10.1.5.3 Sisteme independente

O alta categorie de localitati rurale o reprezinta acelea care au sisteme proprii de alimentare cu apa realizate prin surse proprii sau prin diferite finantari: HG 687/1997, “HG 577/1997 si OG 7/2006.

Aceste sisteme constau din foraje si retele de distributie, tratare/clorare sau inmagazinare, acestea din urma mai mult sau mai putin prezente in schemele tehnologice ale acestor localitati.

Aici mentionam comunele: Rosiori, Dudesti, Baraganu, Victoria, Bertestii de Jos, Jirlau, Salcia Tudor, Silestea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Surdila Greci

Comunele Viziru şi Unirea dispun de sisteme de alimentare cu apa, racordate la sistemul regional, realizate prin fonduri obtinute prin OG 7/2006.

2.10.2. Infrastructura pentru apa uzata

2.10.2.1. Municipiul Braila

2.10.2.1.1. Colectarea apei uzate

Sistemul de canalizare al municipiului Braila este de tip mixt, configurat pe zone astfel:

− in sistem divizor: 7 cartiere si zona industriala sud;

− in sistem unitar: 14 cartiere si zonele industriale nord Progresu, vest.

Evacuarea apelor uzate in emisarul Dunare se face prin intermediul a 13 guri de varsare dispuse dinspre aval spre amonte, astfel:

− Colector Targoviste, cu Dn 180/220 cm si capacitate de transport de 3,6 mc/s;

− Colector C. Petrescu, cu Dn 120/180 cm si capacitate de transport de 1,5 mc/s;

− Colector Ghermani, capacitate de transport la evacuare de 6,0 mc/s, pe colector ovoid Dn 180/220 cm si 1 mc/s pe colector Dn1000;

− Colector Rizeriei, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s;

− Colector Vadul Schelei, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s;

− Colector Belvedere, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s;

− Colector Danubiu, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s;

− Colector Al.I. Cuza, cu Dn 180/100 cm si capacitate de transport de 0,045 mc/s;

− Colector Mihai Bravu, cu Dn 180/200 cm si capacitate de transport de 1,5 mc/s;

− Colector Viziru III, cu Dn 90/120 cm si capacitate de transport de 0,8 mc/s;

− Colector Flacara Rosie, cu Dn 1400 mm si capacitate de transport de 1,2 mc/s;

− Colector Braila Sud, cu Dn 220/140 mm si capacitate de transport de 2,1 mc/s;

Colectorul principal GERMANY, are o lungime de 6.100 m, este construit in anul 1918 din beton simplu si prezinta un grad de uzura de 70%. In prezent, este in curs de derulare o



investitie pentru realizarea unui nou colector cu sectiune 340/340 cm, care va inlocui colectorul Germany existent si care va evacua in emisar tot prin cele doua guri de varsare existente in prelungirea colectorului Germany (180/220 cm si 1000 mm).

Reteaua de canalizare (colectoare, conducte, conexiuni) totalizeaza o lungime de 262 km (din care 30 km sunt in faza de finalizare si intrare in functiune). Fiind realizata in perioadele 1916 – 1984 si 2006 – 2007, prezinta un grad de uzura estimat intre 20 – 70%.

Din lungimea totala a retelei de canalizare, 45 km sunt canale vizitabile, cu un numar de 7.000 camine de vizitare si 4.000 guri de scurgere cu racordurile aferente.

Sistemul de canalizare functioneaza in proportie de 95% gravitational, restul fiind sub presiune.

Sistemul este deservit de 9 statii de pompare amplasate astfel incat sa preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitationala in emisarul Dunare.

Aceste statii sunt echipate astfel:

• Statia de pompare Lacul Sarat – tip cheson cu camera umeda este echipata cu 2 electropompe tip KRT 100 cu Q = 120 mc/h, P = 11 kW, H = 22 m;

• Statia de pompare Braila Sud – tip cheson cu camera umeda este echipata cu 2 electropompe tip Brates cu Q = 750 mc/h, P = 75 kW, H = 17 m si o electropompa tip MV502 cu Q = 900 l/s, P = 132 kW, H = 17 m;

• Statia de pompare Radu Negru – tip cheson cu camera umeda este echipata 2 electropompe tip MV502 cu Q = 900 l/s, P = 132 kW, H = 9 m;

• Statia de pompare Viziru III – tip cheson cu camera umeda este echipata cu 2 electropompe tip Brates cu Q = 290 mc/h, P = 45 kw, H = 17 m;

• Statia de pompare Calarasi IV – tip cheson cu camera umeda si camera uscata este echipata cu 3 electropompe tip ACV0150 cu Q = 160 mc/h, P = 18 kW, H = 22 m;

• Statia de pompare Lacul Dulce – tip cheson cu camera umeda este echipata cu 2 electropompe tip EPEG cu Q = 40 mc/h, P = 7 kW, H = 17 m;

• Statia de pompare Pasaj – tip cheson cu camera umeda si camera uscata este echipata cu 2 electropompe tip Brates cu Q = 750 mc/h, P = 55 kW, H = 15 m;

• Statia de pompare TUG – tip cheson cu camera umeda este echipata cu 2 electropompe tip KRT 100 cu Q = 160 mc/h, P = 15 kW, H = 17 m;

• Statia de pompare Nord – tip cheson cu camera umeda si camera uscata este echipata cu 4 electropompe tip MV 402 cu Q = 950 mc/h, P = 75 kw, H = 15 m. Statia dispune de un bazin de retentie cu o capacitate de inmagazinare de 8.500 mc.

Performante

Nu exista retea de canalizare pe toate strazile municipiului.

Statiile de pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.

Reteaua de canalizare pluviala este subdimensionata si nu preia tot debitul de ape pluviale.

2.10.2.1.2. Statie de epurare

In municipiul Braila, in prezent apele uzate sunt evacuate direct in Dunare, neexistand o statie de epurare.

Statia de epurare care se va realiza prin fonduri ISPA va fi amplasata in zona de nord a localitatii, pe malul stang al Dunarii, in imediata vecinatate a digului de protectie impotriva inundatiilor.



2.10.2.2. Municipiul Ianca


Oraşul Ianca dispune de un sistem centralizat de canalizare constituit din: reţea de canalizare a apelor uzate, staţie de pompare a apelor uzate, staţie de epurare a apelor uzate şi conducta de refulare OL 400 ce deversează apa epurată în râul Buzău. La această reţea sunt racordate cele 37 de blocuri din Ianca şi circa 30 de gospodarii individuale.

Captarea, tratarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate menajere si industriale ale oraşului Ianca, se fac printr-o reţea de colectare în lungime de 7,75 km şi o reţea de evacuare în lungime de 8 km prin intermediul staţiei de epurare cu o capacitate de prelucrare de 720 mc/h.Reţeaua de canalizare a municipiului Ianca este realizată în sistem unitar.

Sistemul de canalizare existent, cuprinde:

• colector principal: 1 cu Dn 800 mm şi lungimea 3,5 km, realizate din tuburi azbociment;

• colector principal: 2 cu Dn 350 mm şi lungimea 1,0 km, realizate din tuburi azbociment;

• reţea de canalizare cu Dn 300 mm, lungime de 3,25 km, realizată din beton şi azbociment.

Colectoarele şi reţelele sunt realizate în 1979 şi prezintă un grad de uzură estimat la 60%.

Sistemul de canalizare este gravitaţional şi prin intermediul unui colector deversează apele uzate în staţia de epurare.

2.10.2.2.2. Staţie de epurare

Staţia de epurare Ianca cu capacitatea de prelucrare de 720 mc/h, a fost pusă în funcţiune în anul 1981, tehnologia fiind cea impusă de legislaţia din momentul respectiv.

Staţia de epurare cuprinde:

• epurare mecanică – 2 decantoare radiale cu pod raclor D = 20 m cu eficienţă de 50%;

• epurare biologică – bazin de aerare treapta II, cu un volum de 5.670 mc, două decantoare radiale cu pod raclor D = 30 m.

Efluentul prezintă următoarele caracteristici: debit ieşire: minim 12 mc/h, mediu 35 mc/h şi maxim 95 mc/h; CBO5 40 mg/l medie; suspensie 70 mg/l medie.

Receptorul este râul Buzău.

Performanţe

În prezent, la staţia de epurare Ianca, din cauza tehnologiei depăşite, parametrii calitativi ai apei epurate nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002, normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare.

2.10.2.3. Orasul Însurăţei


Reţeaua de canalizare a orasului Însurăţei este realizată în cea mai mare parte în sistem unitar.

Colectorul principal are următoarele caracteristici:

• diametru - 250 mm

• lungime - 3,5 km



• material de costructie - azbociment

• an de realizare -1972

• grad de uzura estimat - 80%

Sistemul de canalizare deserveşte un numar de 10 blocuri si institutiile existente.

Pentru preluarea apei uzate din zona industrială, s-a prevăzut o conducta din fontă de presiune, cu Ø 150 mm, L = l km.

Reţea de colectare a apelor pluviale este constituită din rigole stradale.

Atât apele uzate menajere, cât şi cele pluviale, sunt colectate gravitaţional, ajungând în felul acesta la statia de epurare.

2.10.2.3.2. Staţia de epurare

Este amplasată în partea de nord la circa 0,5 km de ultima locuinţă si circa 1 km de zona industrială.

Staţia de epurare a fost construită în perioada 1970-1971 şi dată în funcţiune în 1972-1973.

În prezent staţia de epurare functionează numai cu treapta mecanică. Debitele de apa uzată la intrarea în staţia de epurare sunt de 25 mc/zi.

Tabel 2.10.2.3.2 Indicatori de calitate ai apei uzate:

Indicatori de calitate continuţi în apele uzate

Valori maxime efluent (mg/dm)

Temperatura 30 oC

pH 6,5-8,5

Materii totale în suspensie 60

CBO5 25

CCOCr 70

NH4 (azot amoniacal) 3

NH3 (azotaţi) 37

NH2 (azotiţi) 2

Substanţe extractibile cu solvenţi organici

20

Detergenţi sintetici 0,5

P tot (fosfor total) 2

Cl (cloruri) 500

Reziduu filtrate la 105 oC 2000

Datorită nefuncţionării treptei chimice şi biologice se înregistrează depaşiri la indicatorii suspensii totale, CBO5 şi CCO.



Treapta mecanică are următoarea componenţă:

• Cămin (3 x 1 x 2) cu gratar de bare metalice, pentru reţinerea plutitorilor. În acest cămin se găsesc 4 conducte de acces si dirijare a apei uzate, astfel:

− conducta de acces a apelor uzate menajere colectate din oraş;

− conducta de ocolire a separatorului de grasimi;

− conducta de ocolire a staţiei de epurare;

− conducta transport apă uzată în decantoarele verticale primare.

• Separator de grasimi - 2 bazine (10,5 x 4,8 x 2,5) m cu funcţionare alternativă. In partea superioară, pereţii bazinelor sunt prevazuţi cu canele (60 x 50) cm de colectare a grasimilor care apoi sunt descărcate printr-o conductă din fontă Ø 300 mm în căminul colector aflat la 3 m de separatorul de grasimi. Separatorul de grasimi este prevazut cu două suflante, iar distribuţia aeru1ui se face in partea inferioară a bazinelor cu ajutorul a 2 tuburi de oţel Ø 50 mm cu orificii cu 15 cm distanţă intre ele.

• Decantoare primare verticale - 2 bazine circulare având diametrul de 4,50 m si inaltimea de 6 m. În aceste decantoare are loc depunerea suspensiilor, iar apa decantata se colecteaza la partea superioara prin 2 ţevi prevăzute cu orificii de acces.

• Aferent decantoarelor sunt 2 cămine; în primul are loc amestecul apelor decantate în cele 2 bazine decantoare. Din primul cămin apa ajunge în al doilea cămin, unde sunt 2 vane care permit dirijarea apei:

− la staţia de pompare (3 ACV 100) care refulează apa în instalaţiile treptei biologice;

− la bazinul betonat aferent staţiei de pompare ape uzate decantate spre râul Calmatui.

• Staţia de pompare ape epurate constituită din bazin betonat acoperit pentru colectare ape epurate şi staţia de pompare echipată cu agregat de pompare CRIS 150 având: Qi =120 mc/h şi putere motor electric Pi = 18 kW. Prin pompare în conducta azbo Ø 250 mm şi L = 3 km apa ar trebui să ajungă în raul Călmăţui, dar din cauza deteriorării unor tronsoane, aceasta se infiltrează parţial în sol. In studiul de fezabilitate întocmit de SC PRODOMUS SA Brăila, sunt prevăzute lucrări de înlocuire a conductei de transport a apelor uzate la râu.

• Platforme deshidratare namol: 6 bucăţi prevăzute cu filtru drenant pe mijloc şi conducta colectoare ape drenate.

În prezent, separatorul de grăsimi nu functionează din cauza lipsei de activitate din zona industriala. De asemenea, treptele chimice şi biologice sunt scoase din exploatare.

Nu există laborator pentru analize chimico-biologice. Pe linia protecţiei muncii s-au luat măsuri de instruire a personalului de deservire în legatura cu funcţionarea şi exploatarea staţiei de epurare.

2.10.2.4. Oraşul Făurei


Execuţia canalizării în oraşul Făurei s-a început în anul 1974 odată cu construirea primelor blocuri. Reţeaua de canalizare acoperă doar zona centrală a oraşului, existand mai multe zone alimentate cu apă potabilă şi fără canalizare centralizată.



Sistemul de canalizare se compune din:

• Sistem colector cu Dn 400 mm, L = 2,0 km, azbociment;

• Staţie de pompare ape uzate, retehnologizată în 1999 şi care funcţionează în regim automatizat în funcţie de nivelul apei în cheson;

• Conductă de refulare cu Dn 400 mm, L = 3,4 km, azbociment;

• Reţea de canalizare cu Dn 250 mm, lungime de 3 km, realizată din azbociment şi prezentând un grad de uzură de 45%.

Apele uzate se scurg gravitaţional pana la staţia de repompare, de unde sunt pompate pe conducta de refulare până la staţia de epurare.

Deoarece amplasamentul staţiei de epurare şi nivelul emisarului este cu aproximativ 3,5 m mai ridicat decat platforma pe care este situat oraşul Făurei, apa colectată gravitaţional prin canalizarea în sistem unitar a oraşului, este pompată la staţia de epurare prin intermediul conductei de refulare şi a staţiei de pompare ape uzate.

2.10.2.4.2. Staţia de epurare

Este amplasată în partea de nord a orasului Făurei, la distanţa de 3,5 km de ultima locuinţă, în imediata vecinătate a emisarului – râul Buzău.

Epurarea apelor uzate se realizează în staţia de epurare mecano – chimică, etapa veche cu capacitate de 3.000 locuitori echivalenţi.

Pe amplasamentul staţiei de epurare mecano-chimice s-a construit în anul 1989 staţia nouă de epurare, cu instalaţii de epurare mecano-biologice, de fermentare şi deshidratare a nămolului cu capacitatea de 100-120 l/s. Etapa de extindere nu a fost recepţionată, fiind declarată la ora actuala în stare de conservare.

Staţia de epurare veche aflată în exploatare, se compune din:

• Debitmetru Parschall – 1 buc.;

• Decantoare Imhoff – 2 buc,;

• Platforme de nămol – 2 buc.;

• Cameră de amestec pentru dezinfecţie – 2 buc;

• Gură de vărsare în emisar – râu Buzău – 1 buc;

• Staţie de clorinare.

Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de calcul de 22 l/s.

În prezent, aceasta staţie se află în exploatare şi, din cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura condiţiile generale de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora în emisar.

Staţia de epurare nouă – în conservare

Prin această investiţie s-au realizat:

• Decantoare primare: 4 decantoare longitudinale având lăţimea de 4 m, lungimea de 25,67 m şi înălţimea utilă de 2,4 m. Fiecare decantor este dotat cu pod raclor DLP 4 şi cu câte un jgheab oscilant pentru colectarea spumei.

• Bazine de aerare: sunt formate din câte două linii de aerare fiecare, compuse din câte trei bazine având aceleaşi dimensiuni (8 x 8 x 3,5) şi un volum total de 1.344 mc.



• Decantoare secundare: s-au prevăzut două decantoare longitudinale secundare cu dimensiunile de 7 x 744,11 x 3,10 m. Nămolul este evacuat cu ajutorul unui pod raclor prin pompare într-un jgheab colector din beton cu lăţimea de 0,80 m, amplasat deasupra peretelui despărţitor al celor două decantoare.

• Bazin de fermentare a nămolului, combinat cu gazometru V = 250 mc, realizează în aceeaşi construcţie fermentarea nămolului, îngroşarea nămolului fermentat şi acumularea gazului de fermentare.

• Centrala termică de tip ISLGC 2951, cu utilizare de combustibili solizi sau biogaz;

• Staţia de pompare nămol, este echipată cu 4 pompe (2+2): AC65-50-200, Q = 32 mc/h, H = 15 m, P = 18,5 kW, n = 3.000 rot/min.

• Platforme de uscare nămol – 2 bucăţi având fiecare suprafaţa utilă de 200 mp.

Staţia de epurare nouă a fost construită în perspectiva dezvoltării industriale a oraşului între anii 1986 şi 1990; in prezent se află în conservare.

2.10.2.5. Sisteme de canalizare în comunele judeţului Brăila.

În prezent, în judeţul Brăila majoritatea localităţilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare.

Localităţile limitrofe municipiului Brăila şi anume Chiscani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare existent în municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

De asemenea sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate aferente localităţilor rurale aparţinătoare : Plopu, Oprişeneşti, Căldăruşa, Perişoru, Berleşti şi Tîrlele Filiu.

Există în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.

Toate celelalte comune din judeţ nu au sisteme de canalizare centralizate.

2.11. Suficienta datelor În vederea elaborării Master Plan-ului, autorităţile locale au pus la dispoziţia Consultantului documentaţii tehnice şi economice. In urma analizarii acestor proiecte, s-a luat în considerare parţial conţinutul acestora deoarece doar o parte din soluţiile tehnice sunt raţionale, iar componentele economice în totalitate nu sunt justificate şi întocmite conform cu legislaţia în vigoare.

Resursele de apa de suprafaţă sunt stabilite la nivel regional, cu caracter informativ, pe baza datelor statistice punctuale furnizate de statiile hidrologice naţionale existente pe cursul fluviului Dunărea şi punctual pe teritoriul judeţului Brăila. Se remarcă însa că datele hidrologice înregistrate în ultimul deceniu contin valori exceptionale, care se inscriu in mediile de valori stabilite anterior privind precipitatiile, frecventa, durata si intensitatea ploilor si vanturilor, nivelurile cursurilor de apa cu diferite grade de asigurare, etc.

Resursele de apa subterana sunt studiate prin numeroase lucrari de prospectiuni geologice, hidrogeologice, hidrochimice si geofizice, incluzând peste 400 de foraje de studiu si/sau explorare-exploatare.

Exista, de asemenea, un studiu de sinteza la nivel regional întocmit în anul 1987, care confirma gradul de cunoastere destul de ridicat al resurselor de apa subterana si diversele categorii de rezerve de apa calculate si/sau omologate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (I.N.H.G.A) .



Este necesar ca, la fazele viitoare , datele existente sa fie actualizate, iar studiile respective sa fie completate tinandu-se seama de scaderea cerintelor si consumurilor de apa industriale si cresterea pronuntata a consumului de apa potabila atat in mediul urban, cat si in cel rural (o parte din marii consumatori de apă nu mai există, iar sistemele de irigaţii au fost dezafectate in proportie foarte mare).

Pentru a putea evalua din punct de vedere al protecţiei mediului investiţiile propuse în cadrul Master Plan-ului, Consultantul a solicitat date referitoare la monitorizarea factorilor de mediu, punând accent pe calitatea apei potabile şi calitatea apei uzate evacuate în emisar. Autorităţile locale au pus la dispoziţia consultantului materialele enumerate în anexa A1.

In ceea ce priveşte suficienta datelor necesare analizei economice, problema majora o reprezintă lipsa datelor la nivel de localităţi sau chiar judeţ, precum si detalierea lor pe medii (urban/rural). Cu excepţia datelor referitoare la numărul populaţiei, nu exista date statistice detaliate la nivel de localităţi cu privire la veniturile gospodăriilor si distribuţia acestora pe decile de venit, numărul persoanelor din gospodăriile, rata şomajului sau alţi indicatori de analiza socio-economica.

Un alt aspect se refera la prognozele oficiale existente privind evoluţia indicatorilor macro-economici. Având in vedere cele mai recente modificări conjuncturale ale economiei mondiale si a celei romaneşti, prognozele oficiale existente (elaborate de instituţii precum Institutul Naţional pentru Statistica, BNR, Comisia Naţionala de Prognoza) isi pierd viabilitatea si este necesara corectarea lor (de exemplu, prognozele cursului de schimb sau a inflaţiei trebuie modificate in concordanta cu ultimele evoluţii si estimări).

O analiza detaliata a suficientei datelor precum si a metodologiei de dezagregare a datelor la nivel de localitate/ judeţ este prezentata in cadrul fiecărui capitol al analizei economice.

2.12. Concluzii - deficienţe prezente În urma unei analize a situaţiei actuale a sistemelor de alimentare cu apa din judetul Brăila, s-au observat următoarele disfuncţionalităţi:

Din punctul de vedere al surselor de apă, captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime pentru acoperirea pierderilor mari de apa din retea si a furturilor de apa cauzate de bransamentele ilegale, iar captările de suprafaţă necesită reechipare (în cazul prizei Brăila) şi extindere (în cazul prizei Gropeni).

Din punctul de vedere al tratării, toate staţiile de tratare existente necesită retehnologizări şi extinderi de capacitate. O mare parte din sistemele rurale aflate în expolatare nu beneficiază de instalaţii de tratare sau clorare, chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate conform normativelor în vigoare.

Din punctul de vedere al înmagazinării, s-a constat ca o mare parte din rezervoare prezintă uzuri mari la instalatiile hidraulice. Capacităţiile de stocare, în special la sate, sunt subdimensionate sau nu există deloc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă.

Din punctul de vedere al staţiilor de pompare, o parte dintre echipamentele electromecanice aferente nu mai corespund, avand durata de viata depasita; acestea au uzuri foarte mari, mentinerea lor in exploatare fiind dificila si implicand cheltuieli mari.

Din punctul de vedere al reţelelor, situaţia se prezintă astfel:

• Materiale utilizate: oţel, premo, fonta, azbociment, PEID;



• Vechime: mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din conducte;

• Grad avansat de uzura al acestora.

Toate aceste deficiente conduc la pierderi de pana la 50%, infiltraţii în sistemul de canalizare, fapt care perturbă buna funcţionarea a staţiilor de epurare.

Frecventa avariilor determina un impact social negativ cu influente asupra relatiilor dintre regie si consumatori (intreruperea alimentarii cu apa, restrictii de circulatie);

Pe langa deficienţele menţionate mai sus, se pot adauga şi cele datorate lipsei vanelor pentru sectorizarea reţelelor de alimentare cu apa:

• imposibilitatea localizării zonelor în care se produc avarii, pentru limitarea pierderilor de apa;

• în cazul avariilor, sistarea alimentării cu apa a consumatorilor în zone extinse.

De asemenea, s-a mai constatat existenţa unor zone nou construite care nu dispun de alimentare cu apă.

În urma unei analize a sistemului de canalizare s-au constatat următoarele:

Reţele:

• grad avansat de uzura din cauza vechimii conductelor;

• comportari nesatisfacatoare ale materialului (beton, azbociment, etc.);

• neetanseitati ale sistemului de colectare (camine si imbinari conducte);

• poluari ale panzei freatice;

• costuri de intretinere si exploatare ridicate;

• lipsa reţelelor de canalizare în satele si cartierele limitrofe oraselor si in majoritatea comunelor.

De asemenea, unele grupuri de pompare din cadrul staţiilor de pompare aferente nu mai corespund din punct de vedere al echipamentelor electromecanice.

Din punctul de vedere al staţiilor de epurare, acestea sunt într-un grad avansat de uzură, sunt dotate numai cu epurare mecano-biologică (treapta de epurare biologica fiind scoasa din functiune, la unele sisteme – Insuratei si Faurei,).



ANEXE



Anexa nr. 2.2.2.1. Inventarul pe orase, comune si locuitori in judetul Braila, anul 2007

MEDIU URBAN 239030

Municipiu / Oras Populatie (numar locuitori)

Braila Municipiu 216321Faurei Oras 4149Ianca Oras 11265

Insuratei Oras 7295MEDIU RURAL 127781

Comuna / Sat Populatie (numar locuitori)

Denumire comuna Populatie (numar locuitori)

Denumire sat Populatie (numar locuitori)

Baraganul 3461 Baraganul 3461Bertestii de Jos 3178 Bertestii de Jos

Bertestii de Sus Gura Calmatui

Spiru Haret

909358390

1521

Bordei Verde 2849 Bordei Verde Gabrielescu Liscoteanca

1457784608

Cazasu 3096 Cazasu 3096Chiscani 5555 Chiscani

Varsatura Lacul Sarat

4029310

1217

Ciocile 2958 Ciocile Chichinetu

Chioibasesti Odaieni

2048471267172

Ciresu 3367 Ciresu Batog

Ionesti Scarlatesti Vultureni

1015709

90909643

Dudesti 3893 Dudesti Bumbacari

Tataru

169942

2152

Frecatei 1609 Frecatei Agaua Cistia Salcia

Stoenesti Titcov

411506

177137

568



Galbenu 3368 Galbenu Drogu

Pantecani Satuc

Zamfiresti

1084944178765397

Gemenele 1845 Gemenele Gavani

1632213

Gradistea 2401 Gradistea Gavani

Maraloiu

1320763318

Gropeni 3335 Gropeni 3335Jirlau 3343 Jirlau 3343

Marasu 3316 Marasu Bandoiu Tacanu

Magureni Plopi

1046458834649329

Maxineni 3559 Maxineni Corbu Nou

Latinu Voinesti

Corbu Vechi

1499956672104328

Mircea Voda 3486 Mircea Voda Dedulesti

2495991

Movila Miresii 4343 Movila Miresii Esna

Tepes Voda

3052344947

Racovita 1293 Racovita Corbeni Custura

679140474

Ramnicelu 2197 Ramnicelu Constantinesti

Mihail Kogalniceanu Boarca

1425411276

85

Romanu 1938 Romanu Oancea

1466472

Rosiori 2925 Rosiori Coltea Florica

Pribeagu

1746598475116

Salcia Tudor 2786 Salcia Tudor Ariciu

Cuza Voda Gulianca

Olaneasca

760185953479409

Scortaru Nou 1387 Scortaru Nou Pitulati

Sihleanu Gurguieti

492344316235


Sursa: INS

Silistea 1886 Silistea Cotu Lung

Cotu Mihalea Muchea Vamesu

Martasesti

862275118404

34193

Stancuta 3700

Surdila Gaiseanca 2649

Stancuta Cuza Voda

Stanca Polizesti

Surdila Gaiseanca Filipesti

16341530

377158

1777872

Surdila Greci 1547 Surdila Greci Faurei Sat

Horia Bratesu Vechi

654376404113

Sutesti 4537 Sutesti Mihail Kogalniceanu

4151386

Tichilesti 3815 Tichilesti Albina

3526289

Traian 3611 Traian Silistrau Urleasca

Caldarusa

1142862

1397210

Tudor Vladimirescu 2130 Tudor Vladimirescu Scortaru Vechi

Comaneasca

941968221

Tufesti 5816 Tufesti 5816Ulmu 4157 Ulmu

Jugureanu30331124

Unirea 2586 Unirea Valea Canepii

11791407

Vadeni 3722 Vadeni Baldovinesti

Pietroiu

21421056

524Victoria 3979 Victoria

Mihai Bravu23391640

Visani 2670 Visani Caineni Bai

Plasoiu

1936485249

Viziru 6134 Viziru Lanurile

38922242

Zavoaia 3354 Zavoaia Dudescu

2468886


Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului

Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA

BIRD LOAN 4835 RO-Municipal

Proiect de servicii - PO88252


Anexa nr. 2.4 – Infrastructura

Matricea-plan pentru problema PM 05 - POLUAREA ATMOSFEREI

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune Responsabili Termen

1. Poluarea atmosferei generata de instalatiile mari de ardere (SC Termoelectrica, SC CET SA)

1.1. Imbunatatirea calitatii aerului in judetul Braila

1.1.1. Reducerea emisiilor din industria energetica

Respectarea valorilor limita ale imisiilor la SO2, NO2, NOx, CO, PM 10 pentru protectia sanatatii umane si protectia ecosistemelor prevazute in Ord MAPM 892/2002

Cantitati anuale de noxe evacuate Concentratii de noxe emise Frecventa depasirilor

1. Modernizarea instalatiilor de ardere / Realizarea de instalatii de depoluare

SC Termoelectrica SA SC CET SA

2013

2.1.1. Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct de vedere al emisiilor de noxe in atmosfera

Identificarea si responsabilizarea tuturor agentilor economici din judetul Braila, care pun in circulatie mijloace de transport ce nu respecta normele in vigoare privind emisiile de noxe in atmosfera

Procentul de agenti economici din judetul Braila ce au fost verificati din total numar de agenti economici ce desfasoara activitati de transport auto

1. Realizarea unui studiu privind zonele de trafic cele mai poluate din Braila

Directia de Sanatate Publica Braila, Agentia de Protectie a Mediului Braila RAR

2010 2. Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic

2. 1. Imbunatatirea calitatii aerului in judetul Braila

2.1.2. Completarea parcului auto al agentilor economici transportatori din judetul Braila, numai cu mijloace auto corespunzatoare noilor cerinte de protectia mediului

Numar de agenti economici din judetul Braila, ce desfasoara activitati de transport auto si dispun de mijloace de transport necorespunzatoare sau si-au asumat responsabilitatea inlocuirii parcului auto necorespunzator

1. Promovarea unor solutii de eficientizare a traficului

Consiliul Local Braila Politia Rutiera Braila

2007






1. Actualizarea inventarului instalatiilor tehnologice care genereaza compusi organici volatili

Agentia de Protectie a Mediului Braila

2005

2. Autorizarea societatilor care detin instalatii care, prin functionarea lor, genereaza compusi organici volatili si se incadreaza in H.G. 699

Agentia de Protectie a Mediului Braila

2005

3. Extinderea tehnologiei de vopsire electrostatica pentru reducerea cantitatii de solvent

agenti ec. 2007

4. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor de compusi organici volatili

agenti ec. 2015

5. Incadrarea instalatiilor puse in functiune dupa data de 1 aprilie 2001 in reglementarile legale.

agenti ec. 2015

3. Poluarea atmosferei datorita emisiilor de COV rezultati din instalatiile si activitatile care utilizeaza solventi organici


3.1.1. Reducerea emisiilor de compusi organici volatili de la activitatile care utilizeaza substante cu continut de COV

Reducerea emisiilor de compusi organici volatili

Cantitatea anuala de COV emisa Numarul de societati care au introdus tehnici de reducere a emisiilor de COV

6. Inlocuirea solventilor organici care prin utilizare

agenti ec. 2015






produc emisii COV cu solventi ecologici. 1. tem

Marirea peraturii de

ardere in cuptoarele crematoriilor pentru reducerea emisiilor toxice de dioxine la spitalele din Braila

Directia de Sanatate Publica Braila

2007

2. Atragerea fondurilor necesare proiectarii si realizarii unui incinerator de deseuri la nivel regional

Directia de Sanatate Publica Braila Consiliul Judetean Braila

2010

4. Emisii de compusi periculosi proveniti de la crematoriile spitalelor


4.1.1.Reducerea emisiilor de compusi periculosi de la crematoriile spitalelor

Reducerea emisiilor de compusi periculosi

Noxe evacuate in atmosfera

3. Desfiintarea crematoriilor existente la spitale din orasul Braila


2010

1.tehex

Imbunatatirea nologiilor

istente si retehnologizare

5. Poluarea atmosferei cu compusi proveniti de la statiile de preparare a mixturilor asfaltice

5.1.Imbunatatirea calitatii aerului in judetul Braila

5.1.1.Reducerea emisiilor de compusi proveniti de la statiile de preparare a mixturilor asfaltice

Reducerea emisiilor de particule. Reducerea emisiilor de CO, SO2 si compusi organici.

Cantitatile anuale si concentratiile maxime orare de particule, CO, SO2 si compusi organici emise de la fiecare statie Valorile concentratiilor de particule, CO, SO2 si compusi organici in aerul ambiental din zona de influenta a fiecarei statii

2. Instalarea de filtre aferente pentru retinerea particulelor de la uscatoarele de nisip, agregate

SC Drumuri si Poduri SA Consiliile locale Alti agenti economici de profil

2007






3. Instalarea de echipamente pentru captarea si epurarea gazelor de la malaxor 4. Utilizarea de combustibili de tip CLU sau gaze naturale in loc de pacura 1. Imbunatatirea etansarii capacului la rezervoare pentru reducerea cantitatilor de COV emisi

Societatile care detin statii de distributie benzina

2. Dotarea zervoarelor de la atiile de distributie

a benzinei si terminalele de benzina cu instalatii de captare COV in timpul transvazarii combustibilului.

rest

Societatile care detin statii de distributie benzina

6. Lipsa instalatiilor de recuperare COV de la statiile de distributie a benzinei


6.1.1.Reducerea emisiilor de compusi organici volatili de la depozitele / statiile de distributie carburanti

Reducerea emisiilor de hidrocarburi la depozitele /statiile care nu au sisteme de recuperare a vaporilor in urmatorii 5 ani

Nr. depozite / statii de distributie carburanti care au instalat sisteme de recuperare a vaporilor si eficienta acestor sisteme Cantitatea anuala de hidrocarburi emisa in atmosfera de fiecare statie de distributie a benzinei

3. Actiuni de dotare a laboratoarelor si monitorizare in aceste instalatii


2010






7.Lipsa instalatiilor de recuperare a substantelor care epuizeaza stratul de ozon la agentii. economici care efectueaza service la instalatiile frigorifice


7.1.1.Inlocuirea in instalatii a freonilor cu freoni ecologici

Micsorarea pierderilor de freon Cantitatea de freon recuperata

Dotarea societatilor care efectueaza service la instalatiile frigorifice cu recuperatoare de freoni si cresterea gradului de recuperare

Societatile care utilizeaza freoni Societatile comerciale care detin instalatii ce utilizeaza freoni

2007

8. Poluarea atmosferei cu hidrogen sulfurat de pe platforma Chiscani


Modernizarea tehnologiilor

Reducerea emisiilor de H2S - emisii H2S Investitii in tehnologii nepoluante.

SC Celhart Donaris 2010

MATRICEA PLAN PENTRU PROBLEMA PM 06 - GESTIUNEA DESEURILOR Problema Obiectiv

general Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune Responsabili Termen

1.1.1. Implementarea colectarii selective a deseurilor in municipiul Braila

Amplasarea de containere pentru colectare selectiva in toate zonele din municipiul Braila

valoare investitii

numar containere instalate

Obtinerea de fonduri pentru achizitionarea de containere specializate. Achizitia si instalarea in teritoriu a containerelor specializate. Campanie de informare a populatiei.

Consiliul Local Braila operatori de salubritate

2007 1.1. Colectarea selectiva a deseurilor menajere urbane

1.1.2. Implementarea colectarii selective a deseurilor in orasele Faurei, Insuratei, Ianca

Amplasarea de containere pentru colectare selectiva

valoare investitii


Obtinerea de fonduri pentru achizitionarea de containere specializate. Achizitia si instalarea in teritoriu a containerelor specializate. Campanie de informare a populatiei.

Consiliile Locale operatori de salubritate

2007

1. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere urbane

1.2. Reducerea

1.2.1. Recuperarea materialelor

Realizarea instalatiei de

valoare investitii

Obtinere finantare. Achizitii utilaje si executare lucrari.

SC Tracon SRL 2010





cantitatii de deseuri menajere depozitate la Depozitul ecologic municipal

reciclabile din deseurile menajere

sortare si recuperare a materialelor reciclabile

cantitati recuperate

Punere in functiune.

1.3.1. Salubrizarea zonelor critice din spatiul urban

Salubrizarea zonelor critice din municipiul Braila

suprafete eliberate de deseuri

Mobilizarea de resurse materiale si umane pentru ecologizarea zonelor afectate de depozitari necontrolate de deseuri.


2005 1.3. Eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri urbane

1.3.2. Imbunatatirea colectarii deseurilor de la populatie

Optimizarea capacitatilor de colectare deseuri


Realizarea unui studiu privind necesarul de puncte de colectare si containere. Achizitia de containere conform necesitatilor. Realizarea de grafice de ridicarea a deseurilor de la populatie.


2006

1.4. Asigurarea eliminarii deseurilor urbane in conditii controlate conforme cu legislatia in vigoare

1.4.1. Realizarea de depozite ecologice pentru deseuri menajere si industriale asimilabile

Realizarea de depozite ecologice in orasele Faurei si Insuratei

valoare investitii

cantitati eliminate

Obtinerea de finantari externe. Realizarea depozitelor ecologice

Consilul Judetean Braila Consiliile Locale Faurei si Insuratei

2010

2.1.1. Salubrizarea zonelor afectate

Eliminarea deseurilor depozitate de-a lungul cailor de comunicatii, cursuri de apa etc

suprafete ecologizate

Mobilizarea de resurse materiale si umane pentru ecologizarea zonelor afectate de depozitari necontrolate de deseuri.

Consilul Judetean Braila Consiliile Locale

2006 2. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere rurale

2.1. Eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri

2.1.2. Educatia ecologica si

Cresterea nivelului de

nr actiuni Derularea de campanii de informare/ sensibilizare a populatiei rurale

Consilul Judetean Braila

2005-2006







informarea populatiei educatie ecologica al populatiei

Consiliile Locale

2.1.3. Reducerea cantitatii de deseuri prin utilizarea deseurilor (gunoi de grajd) ca fertilizant natural

Utilizarea gunoiului de grajd ca fertilizant natural

volum deseu gunoi de grajd utilizat ca fertilizant

Utilizarea de catre populatie a gunoiului de grajd ca fertilizant natural

Consilul Judetean Braila Consiliile Locale populatie

2005-2006

2.2. Depozitarea controlata a deseurilor menajere rurale

Realizarea de statii de transfer pentru depozitarea controlata a deseurilor rurale (Gropeni, Ciresu, Gemenele)

Realizarea statiilor de transfer

valoare investitii Obtinerea de finantari externe. Realizarea statiilor de transfer.

Consilul Judetean Braila Consiliile Locale

2010

1. Identificarea de transportori autorizati pentru deseurile spitalicesti

Directia de Sanatate Publica Braila Consiliul Local Braila

2010 Reducerea procentului incinerarii necontrolate in judetul Braila

Cantitati inventariate in judet 2. Desfiintarea crematoriilor existente la

spitale Directia de Sanatate Publica Braila Consiliul Local Braila

2010

3. Deficiente majore in eliminarea deseurilor spitalicesti

3.1. Asigurarea eliminarii deseurilor spitalicesti in conformitate cu cerintele legale

2.1.1. Evitarea incinerarii necontrolate si centralizarea incinerarilor

Preluarea integrala a incinerarii centralizate

Cantitatea de deseuri incinerate

3. Realizarea unui incinerator ecologic zonal

Consiliul Judetean Braila Directia de Sanatate Publica Braila Agentia de Protectie a Mediului Braila

2010






MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA PM 10 - URBANIZAREA MEDIULUI Problema Obiectiv

general Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune Responsabili Termen

Reabilitarea retelei urbane de drumuri si extinderea in zonele nou construite

Crearea facilitatilor necesare pentru recreere, agrement si a locurilor de joaca pentru copii

1. Dezvoltarea lenta a infrastructurii si a serviciilor in raport cu extinderea suprafetei construite

1.1. Dezvoltarea infrastructurii si asigurarea serviciilor in toate zonele din localitatile urbane

Amenajarea zonelor din cartierele de blocuri

Extinderea serviciilor de salubrizare, canalizare in zonele nou construite

Primaria Braila

2010

Cantitatea de deseuri periculoase depozitate corespunzator

1. Achizitionarea si utilizarea de catre agentii economici detinatori de substante periculoase a unor recipienti corespunzatori compozitiei acestor substante.

Agentii economici detinatori de substante periculoase

2005 4. Poluarea mediului datorata gestiunii deficitare a deseurilor periculoase

4.1. Asigurarea gestiunii deseurilor industriale toxice si periculoase in conformitate cu cerintele legale

4.1.1. Imbunatatirea gestiunii deseurilor industriale toxice si periculoase

Inventarierea deseurilor periculoase generate si eliminate pe agenti economici Cantitatea de

deseuri periculoase eliminate

2. Derularea de proiecte pentru eliminarea deseurilor periculoase la nivelul judetului Braila

Agenti economici 2005






Stoparea amplasarii de constructii temporare sau definitive pe terenurile destinate spatiilor verzi

Elaborarea unor programe concrete de amenajare a unor noi suprafete de spatii verzi si de intretinere/ reabilitare a celor existente in municipiul Braila si in celelalte localitati

Extinderea si reabilitarea sistemului de irigatie cu apa bruta pentru spatii verzi

2007

Realizarea unui Complex muzeal si a unei gradini botanice in Parcul Monument Braila

Elaborarea proiectului pentru realizarea complexului muzeal

2006

Plantari de arbori in zonele in care s-au facut taieri

2005

2. Extinderea suprafetei construite in defavoarea spatiilor verzi

2.1. Extinderea suprafetei spatiilor verzi

Reabilitarea aliniamentelor de arbori situate de-a lungul drumurilor din intravilan

Cresterea suprafetei spatiilor verzi conform prevederilor planurilor de urbanism

Cresterea suprafetei spatiilor verzi pe cap de locuitor

Realizarea unei perdele forestiere perimetrala municipiului Braila

Primaria Braila Consiliul Judetean Braila Consiliile locale

2007

Perdele protectie

Realizarea de perdele forestiere de protectie perimetrale obiectivelor industriale

Agenti economici 3. Poluarea sonora si prin vibratii in aglomerarile urbane si in zonele industrializate

3.1. Diminuarea poluarii fonice

Retehnologizare/modernizare/achizitionare de echipamente cu nivel redus de zgomot

Reducerea nivelului de zgomot

Investitii in tehnologie cu nivel redus de zgomot

Agenti economici

2007

4. Disconfort pentru populatie si uzura cailor rutiere generata de traficul auto

4.1. Diminuarea poluarii fonice si a aerului in

Sistematizarea circulatiei rutiere in municipiu si regandirea transportului public de calatori

Scaderea concentratiei noxelor generate de traficul auto

Strazi cu circulatie restrictionata Numar de autobuze/troleibuze achizitionate

Diminuarea traficului auto greu in zonele centrale Dotarea parcului auto pentru calatori cu autobuze performante de capacitate mare si troleibuze

Primaria Braila 2005-2010






zonele urbane aglomerate

5. Poluarea estetica, ambientala prin constructii, utilaje sau alte utilitati abandonate

5.1. Reabilitarea urbanistica

Reabilitarea urbanistica a zonelor deteriorate

- suprafete reamenajate

Identificare zone urbane deteriorate. Reabilitarea zonei vechi a portului (demolarea depozitelor /dezafectate/reamenajare)

Primaria Braila 2007

Sursa: PLAM Jud. Braila



2.5.1 Profilul socio-economic al Romaniei

In prezent, Romania se confrunta atat cu declinul, cat si cu imbatranirea populatiei, un fenomen comun majoritatii statelor membre ale UE. Populatia Romaniei a inregistrat o scadere lenta care continua inca de la inceputul anilor 1990. Recensamantul din 2002 a aratat ca populatia totala a Romaniei era de 21,7 milioane de locuitori, comparativ cu 22,8 milioane locuitori in urma recensamantului din 1992. Intre 1999-2006, populatia totala a scazut de la 22,5 milioane la 21,6 milioane. Scaderea demografica din ultimii ani a fost determinata atat de cresterea naturala negativa, cat si de balanta negativa a migratiei persoanelor peste granite.

Structura populatiei impartita pe sexe a ramas constanta, cu 48,8% barbati si 51,2% femei.

Din punct de vedere al populatiei, Romania face parte din categoria tarilor medii ale lumii. Comparativ cu UE-25, populatia Romaniei reprezinta aproximativ 5% si comparativ cu cele 10 noi state membre ale UE aderate la 1 mai 2004, Romania se situeaza pe locul doi, dupa Polonia1.

Tabelul 2.5.1 Indicatori demografici pentru Romania, 1990-2006 Unitate 1990 1996 2000 2004 2005 2006 Populatia totala (la 1 iulie) 1.000

persoane 23.207 22.608 22.435 21.673 21.623 21.584

Cresterea naturala 2 % 3,0 -2,5 -0,9 -1,9 -1.9 -1,8

Speranta de viata3 Ani 69,56 69,05 70,53 71,32 71,76 72,22 Rata de fertilitate4

Copii/ femei 1,8 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 Emigranti Persoane 96.929 21.526 14.753 13.082 10.938 14.197 Soldul migratiei Persoane n.a. n.a. -3.729 -10.095 -7.234 -6.483

Sursa: INS

Inca din 1990, numarul populatiei cu varsta sub 14 ani a scazut si simultan a crescut numarul persoanelor cu varsta de si peste 65 de ani. In mod deosebit, in 2002, populatia in varsta (peste 60 ani) a atins acelasi nivel ca si populatia tanara (0-14 ani), aproximativ 18% din total. Numarul nou-nascutilor descreste constant si acest lucru este deja vizibil in scaderea numarului populatiei cu categoria de varsta intre 15-19 ani. Acest lucru indica o probabila viitoare reducere a numarului de elevi si studenti din sistemul educational si la o crestere a serviciilor de sanatate si sociale in viitor.

Procesul de imbatranire va avea consecinte negative asupra economiei globale daca este insotit de o crestere a numarului de persoane inactive, ceea ce va reprezenta o povara pentru sistemul de asigurari sociale.

Cei care migreaza pe plan intern sunt de regula persoane tinere din randul populatiei ocupate care se muta catre zonele urbane in cautarea unui loc de munca mai bun si a unui stil de viata mai interesant si mai atractiv. Acesta este in mod deosebit cazul populatiei cu varste intre 20 si 39 de ani. In orice caz, exista un fenomen paralel al migratiei catre zonele rurale care cuprinde in special persoanele cu varste de peste 40 ani, fenomen ce afecteaza intreaga tara.

1 In UE, largita la 27 de membri, Romania este pe locul 7, dupa Germania (82,5 milioane locuitori la 01 ianuarie 2004), Marea Britanie (59,7 milioane locuitori), Franta (59,9 milioane locuitori), Italia (57,9 milioane locuitori), Spania (42,3 milioane locuitori) si Polonia (38,2 milioane locuitori). 2 Rata de crestere anuala a populatiei. Prin populatie se defineste in general populatia care cuprinde atat persoanele rezidente indiferent de statutul legal de cetatean, cu exceptia refugiatilor care nu sunt stabiliti permanent in tara in care au statut de azil, care sunt in general considerati parte a populatiei tarii de origine. 3 Speranta de viata la nastere indica numarul de ani ai unui copil nou-nascut daca predomina modelul mortalitatii la data nasterii sale, pentru locul unde va sta pe durata vietii sale. 4 Rata de fertabilitate - indicator ce masoara frecventa nascutilor vii in raport cu numarul femeilor de varsta fertila (15-49 ani) in cursul unei perioade de timp determinate, de obicei un an. Se calculeaza pentru intreg contigentul fertil, cat si pentru grupe cincinale de varsta.



20.5

21.0

21.5

22.0

22.5

23.0

23.5

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Popu

latie

(mil)

Sursa: Institutul National de Statistica

Figura 2.5.1 Evolutia demografica in Romania, 1990-2007

In perioada 2000-2005, migratia interna a fost dominata de fluxul urban - rural (557.091 locuitori), urmat de fluxul urban - urban (482.772 locuitori) si de fluxul rural - urban (476.319 locuitori). Locuitorii din zonele urbane sunt mult mai dinamici comparativ cu populatia rurala: 1.039.863 locuitori proveniti din zonele urbane s-au mutat fie spre zonele rurale, fie spre alte zone urbane, comparativ cu numarul de 855.966 locuitori care s-au mutat din zonele rurale. Ca o consecinta a inrautatirii situatiei socio-economice in zonele urbane si a migratiei populatiei urbane catre zonele rurale, populatia rurala a inregistrat in majoritatea regiunilor o crestere semnificativa in special in 2002-2003.

40

43

46

49

52

55

58

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Ani

% d

in to

talu

l pop

ulat

iei

RURAL URBAN

Figura 2.5.2 Evolutia populatiei, pe medii in Romania, 1990-2005

2.5.1.2 Structura administrativa

In 2006, reteaua urbana din Romania a cuprins 320 orase, din care 90% sunt orase mici si medii cu functii urbane insuficient proiectate si cu o infrastructura slaba. Municipalitatile, orasele si comunele sunt grupate in 41 de judete care, impreuna cu capitala tarii, Bucuresti, corespund nivelului statistic NUTS III5. Mai mult de jumatate din orasele Romaniei (66%) au o populatie mai mica de 20.000 locuitori si in general depind de o singura activitate economica, de regula industriala. O populatie de peste 100.000 locuitori se inregistreaza in 25 de municipalitati.

5 NUTS – Norme statistice pe unitati teritoriale



Tabelul 2.5.2 Structura administrativa din Romania

2006

Nr de orase 320

Din care municipii 103

Nr de comune 2854

Nr de sate 12951

Sursa: INS

Calitatea vietii in zonele urbane, in special in orasele mici si medii, este caracterizata de slaba inzestrare a infrastructurii si serviciilor urbane. In 2002, spre exemplu, situatia din orasele cu o populatie cuprinsa intre 30.000 si 100.000 locuitori a fost urmatoarea: 22% din gospodarii nu aveau acces la reteaua de alimentare cu apa, 13% nu erau conectate la sistemul de canalizare, 47% nu erau conectate la sistemul de energie termica si 29% nu erau conectate la reteaua de gaze. In orasele mai mici (cu o populatie mai mica de 30.000 locuitori), situatia era si mai rea: 31% din totalul caselor nu erau conectate la sistemul de alimentare cu apa, 33% nu erau conectate la sistemul de canalizare, 82% nu erau conectate la sistemul de energie termica si 44% nu erau conectate la reteaua de gaze.

Sursa: INS

Figura 2.5.3 Diferentele regionale in infrastructura de baza (% din populatia deservita)

2.5.1.3 Masuri sociale – indicele de dezvoltare umana (IDU):

Indicele de Dezvoltare Umana a fost creat de UNDP6 pentru a reflecta nivelul de dezvoltare umana. Acesta masoara media realizarilor dintr-o tara in cele trei dimensiuni de baza ale dezvoltarii umane:

- O viata lunga si sanatoasa, masurata dupa speranta de viata la nastere;

- Cunostintele, masurate dupa valoarea instruirii unui adult (cu o pondere de doua treimi) si proportia inregistrarii per ansamblu la scoala primara, secundara si liceu (cu o pondere de o treime);

- Un standard decent de viata, masurat prin PIB/locuitor (PPP US$);

Indicele nu este in nici un caz o masura atotcuprinzatoare a dezvoltarii umane. Spre exemplu, nu include indicatori importanti precum distributia pe sexe sau inegalitatea veniturilor si indicatori mai dificil de masurat cum ar fi respectarea drepturilor omului si a libertatilor politice. Ceea ce furnizeaza este perspectiva larga de a vedea progresul uman si relatiile complexe dintre venituri si prosperitate. 6 UNDP – Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite



Cu o valoare a indicelui de dezvoltare umana de 0,813 in 2005, Romania se situeaza pe locul 60 din totalul de 177 tari considerate. In ultimul an, Romania si-a mentinut pozitia, in timp ce Bulgaria a inaintat cu un loc, situandu-se pe locul 53 in ierarhia Indicelui de Dezvoltare Umana. Intre tarile din centrul si estul Europei si al CIS, cea mai buna performanta a fost atinsa de Slovenia (pe locul intai in regiune si pe locul 27 in lume, cu o valoarea de 0,91) iar cea mai slaba performanta dintre tarile CIS este detinuta de Tajikistan, care s-a pozitionat pe locul 122.

0.775

0.77

0.778

0.805

0.813

1990

1995

2000

2004

2005

Sursa: Raportul de dezvoltare umana, Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite

Figura 2.5.4 Indicele de dezvoltare umana in Romania 1990-2005 In ceea ce priveste analiza regionala a dezvoltarii umane din Romania, se pot observa diferente importante intre regiuni. Conform criteriului IDU, cele mai dezvoltate regiuni sunt Bucuresti, urmat de Regiunea de Vest, iar cel mai slab dezvoltata este Regiunea Nord - Est.

2.5.1.4 Economia nationala

Romania este nou membru in UE si este clasificata a 19-a intre tarile cu cele mai dezvoltate economii din Europa in functie de Produsul Intern Brut (PIB). UE este cel mai important partener comercial al Romaniei, 64,9% din comert provenind din tarile UE. Capitala sa, Bucuresti, este unul dintre cele mai vaste centre financiare din regiune. Desi Romania beneficiaza de o piata larga de desfacere (aproape 22 milioane locuitori), a doua populatie ca marime (dupa Polonia) intre tarile nou aderate in 2004 si 2007, se afla doar pe locul 6 in ceea ce priveste PIB. Romania a inregistrat progrese considerabile in tranzitie, cu 80% din activitatea economica in sectorul privat, liberalizarea avansata a preturilor, un regim deschis al comertului exterior si a facut pasi importanti in deschiderea graduala a pietelor cheie precum sectorul energetic si in domeniul reformelor din sectorul bancar si al infrastructurii.

PIB-ul Romaniei continua sa inregistreze o crestere de peste 5%, dar in viitorul apropiat se asteapta o incetinire a cresterii economice. Conform Ministerului Finantelor Publice, de la o crestere economica de 6,0% inregistrata in anul 2007, valoarea va scadea la 5,6% in 2010. In 2007 cresterea PIB va fi sustinuta in principal de evolutia favorabila a serviciilor si constructiilor.

Tabelul 2.5.3 Ponderea principalelor resurse in formarea PIB (%)

Primul semestru

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Agricultura 6,2 5,9 5,5 5,5 4,5 3,8 3,4

Industrie 30,3 30,7 28,3 27,8 27,2 26,9 27,1



Constructii 4,1 4,4 4,6 4,7 4,9 5,3 6,7

Servicii 48,6 48,2 49,7 50,6 50,9 51,2 51,4

Impozitul net pe produs 10,8 10,8 11,9 11,4 12,5 12,8 11,4

Sursa: INS

Productia industriala are o tendinta de crestere. In septembrie 2007, comparativ cu luna precedenta, productia industriala a crescut cu 4,2% datorita cresterilor inregistrate in sectorul productiei (+6,0%)7. Comparativ cu anul anterior, cresterea a fost de 3,2%. Cea mai ridicata valoare de crestere este intalnita in lucrarile de constructii (37,1% in septembrie 2007 comparativ cu septembrie 2006).

In ceea ce priveste finantele, prognoza indica o imbunatatire a dezechilibrului actual datorat deficitului de cont curent, care depaseste 10% din PIB, cu aproape 2% peste estimarile autoritatilor. Se asteapta o stagnare a deficitului de cont curent pentru urmatorii ani insa la valori ingrijoratoare (de peste 10% din PIB), urmand ca in 2010 sa scada sub acest prag. Deficitul contului curent va continua sa fie sustinut de investitii directe, transferuri de capital si investii de portofoliu la o valoare de 80%, ramanand pentru surplusul transferurilor nete curente sa echilibreze partial impactul deficitului comercial.

Datoria publica va inregistra de asemenea o crestere controlata in urmatorii ani, dar partea sa din PIB se asteapta sa scada, considerand o valoare a cresterii economice ridicate. Valoarea datoriei publice reprezinta 20% din PIB, o valoare scazuta comparativ cu standardele UE, care stabilesc o valoare maxima de 60% din PIB. Ministerul Finantelor Publice estimeaza ca valoarea datoriei publice guvernamentale in cadrul PIB va inregistra o scadere usoara in perioada 2008–2010 datorita cresterii economice si va scadea sub 3% din limita deficitului bugetar al PIB.

Inflatia a inregistrat o tendinta de descrestere in ultimii ani. Indicele Preturilor de Consum (IPC), calculat pe baza ratei inflatiei, a scazut de la 11,90% in 2004 la 9% in 2005 si la 6,56% in 2006. Tinta de 4% stabilita de Banca Nationala a Romaniei pentru 2007 a fost semnificativ depasita, inflatia in 2007 fiind estimata la 6,58%.

2.5.1.5 Comertul exterior

Comertul exterior al Romaniei (atat exporturile cat si importurile) a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani.

In perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2007, exporturile FOB8 s-au cifrat la 21,4 miliarde de Euro, iar importurile CIF s-au cifrat la 36,5 miliarde Euro. Comparativ cu aceeasi luna din anul anterior, cresterea (in euro9) a fost de 11,7% pentru exporturi si de 27,0% pentru importuri, marind deficitul balantei comerciale.

7 Energia electrica si termica, gazul, apa, exploatarea miniera de cariera a inregistrat scaderi de 7,8%, respectiv 6,5%. Productia a inregistrat cresteri in majoritatea ramurilor, cele mai ridicate fiind inregistrate la mijloacele de transport (+91,0%), echipament si dispozitive electrice (+23,0%), piele si incaltaminte (+20,1%), mobila si alte activitati industriale (+14,4%), textile (+13,8%), substante chimice si chimicale (+12,5%), mijloace de transport, altele decat cele rutiere (+10,2%), aparatura si instrumentar medical, de precizie, optica, ceasuri de mana si ceasuri de perete (+8,0%). Din punct de vedere al evolutiei pe grupuri industriale largi, cresterea productiei per total a fost in principal determinata de productia mai mare cu 32,5% in industria de marfuri capitala si cu 2,3% in industria de marfuri intermediara. 8 Free on board (FOB) - In tranzactionarea contractelor futures, termen folosit pentru a indica locul pana la care pretul unui contract futures include livrarea, adica locul pana la care cheltuielile de livrare sunt suportate de catre vanzator. Din acel loc, cumparatorul isi asuma toate riscurile si suporta toate cheltuielile de transport, precum si alte cheltuieli legate de transportarea marfii din acel loc pana la locul de depozitare al cumparatorului. Locatia FOB este importanta doar pentru cineva care cumpara sau vinde un contract futures cu intentia de a efectua sau de a accepta livrarea unei anumite marfi. 9 Rata de crestere calculata in lei este diferita, datorita aprecierii monedei nationale in lunile din perioada 01 ianuarie – 31 august 2007. Aprecierea variaza intre 3,9% si 12,3% comparativ cu aceeasi luna din 2006.



Sursa: INS

Figura 2.5.5 Export, import si deficitul import/export septembrie 2006 - septembrie 2007

2.5.1.6 Indicatorii fortei de munca

In 2006, rata cresterii medii anuale a salariilor la nivelul intregii economii a inregistrat aceeasi tendinta ascendenta. In comparatia an-de-an, salariul mediu brut a crescut cu 18,9% iar salariul mediu net a crescut cu 16,8% (termeni nominali).

Dincolo de cresterea economica inregistrata la nivel national au stat cativa factori precum: cresterea necesarului de munca; cota crescuta a primelor legate de realizari in pachetele salariale si cresterea platii in sectorul bugetar; schimbul din modelul sezonier prin acordarea celui de-al „13-lea salariu” in decembrie, in loc de ianuarie anul urmator, asa cum s-a intamplat in anii anteriori; de aici, acest segment al salariului brut nominal a prezentat cea mai mare viteza de crestere (27,3%).

In 2006, rata medie de angajare pentru locuitorii cu varste cuprinse intre 15 si 64 a crescut la 58,8% fata de 57,7% in 2005.

Mai mult, rata somajului10 a scazut de la 5,9% la sfarsitul anului 2005 la 5,2% la sfarsitul anului 2006, fiind dificila gasirea de personal cu calificarea corespunzatoare (in special in constructii, turism si in unele sectoare industriale), cel mai frecvent motiv mentionat fiind migratia fortei de munca peste hotare. In anul 2007, rata somajului a scazut la 4,1%.

10 Definit ca rata a somajului inregistrat din totalul populatiei active



2

4

6

8

10

12

1991 1995 2000 2004 2005 2006 2007

Ani

Rat

a so

maj

ului

Sursa: INS

Figura 2.5.6 Rata somajului

Conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Angajarea Fortei de Munca, numarul de someri inregistrati la sfarsitul lui septembrie 2007 a fost de 345,0 mii persoane. Comparativ cu aceeasi luna din 2006, numarul somerilor inregistrati a fost cu 95,2 mii de persoane mai mic. Femeile reprezentau 45,8% din numarul total de someri inregistrati. In septembrie 2007, rata somajului a fost de 3,9% din totalul populatiei civile active, scazand comparativ cu luna septembrie 2006 (4,9%). Rata somajului la femei a fost cu 0,2% puncte procentuale mai mica decat cea a barbatilor (3,8% fata de 4,0%).

2.5.1.7 Analiza veniturilor si cheltuielilor populatiei

Analiza veniturilor si cheltuielor se bazeaza pe datele furnizate de Institutul de Statistica: Anuarul Statistic, pe Statisticile teritoriale si pe un Raport al veniturilor si consumurilor populatiei11.

In 2006, venitul total lunar al gospodariilor s-a cifrat la 1.386,3 RON, echivalent a 473,3 RON pe persoana. Comparativ cu anul anterior, cresterea nominala a veniturilor a fost de 14,4% pentru gospodarii, respectiv 14,7% pe persoana. Principala sursa de formare a veniturilor totale a fost, atat in 2006 si in anul anterior, venitul banesc (80,7% in 2006, crescand cu 1,1% puncte procentuale fata de 2005).

Cresterea veniturilor banesti a fost compensata de o scadere similara a veniturilor provenite din compensatii12, care s-a cifrat in 2006 la 19,3 % din totalul veniturilor gospodariilor.

.

11 Institutul National de Statistica, Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei, Bucuresti, 2007 12 In mare parte datorita scaderii valorii echivalente a consumului de produse agro-alimentare din resurse proprii (-1,3 puncte procentuale). Produsele agro-alimentare si non-alimentare de origine agricola care sunt consummate in gospodarii din propria productie, din stoc, precum si din produsele primite pentru munca prestata in alte gospodarii sau primite ca daruri de la rude, prieteni sau alte persoane



0

400

800

1200

1600

RON/ gospodarie RON/persoana

Total gospodariiUrban Rural

Sursa Institutul National de Statistica

Figura 2.5.7 Distributia veniturilor totale, dupa zone, in 2006

In termeni reali, veniturile medii lunare au crescut cu 7,3% in 2006. Cele mai dinamice dintre veniturile reale totale au fost veniturile banesti care au crescut cu 8,8% per totalul gospodariilor, in timp ce veniturile provenite din compensatii au crescut cu numai 1,6%.

Tabelul 2.5.4 Distributia veniturilor, Romania, 2005-2006 (RON)

2005 2006

Total venituri 1212,18 1386,32

A. Venituri banesti 964,93 1118,75

1 Salarii brute si alte drepturi salariale 573,16 684,05

2 Venituri din agricultura 47,85 50,59

3 Venituri din activitati neagricole independente 39,69 43,25

4 Venituri din prestatii sociale 247,78 275,75

5 Venituri din proprietate 5,29 5,52

6 Venituri din vanzarea activelor proprii 19,44 27,74

7 Alte venituri 31,72 31,85

B. Venituri in natura 247,25 267,57

1 Contravaloarea veniturilor in natura obtinute de salariati si benefeciari de prestatii sociale

37,16 46,37

2 Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

210,09 221,20

Sursa: INS, Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei, 2007

Salariile si alte venituri adiacente constituie cea mai importanta categorie de venituri, avand cea mai mare pondere in cadrul veniturilor totale pe gospodarie (49,3%, cu 2,0 puncte procentuale mai mult fata de 2005). Oricum, contributia lor la constituirea veniturilor este scazuta daca se compara cu economiile dezvoltate de piata. Aceasta situatie comparativa cu orientarea economiei de piata, este legata de numarul relativ mic de angajati din interiorul gospodariilor (0,8 angajati/gospodarie).



O alta categorie de venituri care detin o pondere importanta in structura veniturilor totale pe gospodarie, atat in 2006 cat si in anul anterior, o constitutie veniturile din transferuri sociale (19,9%).

Veniturile din agricultura13, veniturile din angajarea proprie in activitati non-agricole14 si venituri din proprietati15 inca au o pondere mica in cadrul veniturilor totale ale gospodariilor (7,1%).

2.5.1.8 Distributia veniturilor

Nivelul veniturilor si structura intr-o gospodarie sunt determinate de numarul de persoane care obtin venituri, in special numarul persoanelor angajate si tipul de activitate dezvoltat de acestea. Desigur ca nivelul veniturilor gospodariilor depinde de pozitia detinuta de membrii sai activi in ierarhia veniturilor ce corespund tipului de activitate, si anume nivelul salariului, nivelul veniturilor din agricultura sau al veniturilor din angajarea proprie in activitati non-agricole.

Diferentele sensibile dintre media veniturilor pe gospodarie, favorabile gospodariilor conduse de persoane cu un grad mai ridicat de educatie, sunt partial diminuate din cauza faptului ca, in medie, gospodariile al caror cap de familie a absolvit scoala primara sau nu are studii au venituri mai mici. Astfel, in 2006, media veniturilor pe persoana in gospodariile cu un grad mai inalt de educatie a fost de 3,03 ori mai mare (2,84 ori mai mare in 2005) decat cele inregistrate in media gospodariilor caracterizate de un nivel mai scazut de instruire.

Nivelul si in mod deosebit diferenta intre veniturile gospodariilor au fost de asemenea inregistrate de zona de rezidenta. In 2006, diferenta dintre venitul mediu pe gospodarie in zona urbana si rurala a fost de 38,2%, 8,2% puncte procentuale mai mari decat in 2005.

In zona urbana, veniturile gospodariilor provin din salariu in proportie de 62,5%, 18,5% din provizioane sociale, iar veniturile provenite din compensatii reprezinta 11,1% din total.

In zona rurala, principala sursa a gospodariilor a fost productia agricola, care a reprezentat 41,7% din totalul veniturilor. Majoritatea dintre acestea au provenit din valoarea echivalenta a consumului de produse agro-alimentare din propriile resurse (32,2% din totalul veniturilor), veniturile banesti din agricultura reprezentand in 2006 numai 9,5% din totalul veniturilor gospodariilor rurale. O contributie importanta in constituirea veniturilor din gospodarii au avut veniturile provenite din salarii (25,6%) si veniturile provenind din transferurile sociale (22,3%).

Tabelul 2.5.5 Total venituri, dupa zona de rezidenta si regiune, in 2006

Media lunara a venitului In %, comparativ cu totalul gospodariilor

RON/ gospodarie

RON/persoana Venitul mediu/gospodarie

Venitul mediu/persoana

Total gospodarii 1.386,3 473,3 100,0 100,0 Gospodarii in: Zona urbana 1.575,4 553,0 113,6 116,8 Zona rurala 1.139,9 375,8 82,2 79,4

Sursa: Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei, 2007

In ceea ce priveste diferenta venitului pe regiuni, trebuie mentionat ca in 2006 cea mai ridicata medie a venitului a fost inregistrata in Regiunea Bucuresti-Ilfov (RON 1.830,7 per gospodarie), iar cea mai scazuta in Regiunea Sud-Est (RON 1.249,4 per gospodarie).

In 2006, venitul mediu pe gospodarie in Regiunea Bucuresti-Ilfov a fost cu 46,5% mai mare decat venitul pe gospodarie in Regiunea Sud-Est, iar venitul mediu pe persoana a fost cu 61,5% mai ridicat. Venitul mediu pe persoana in Regiunea Bucuresti-Ilfov a depasit media calculata pentru toate 13 Vanzarea produselor agro-alimentare, animalelor si pasarilor, provizioane din lucrarile agricole si incasarile din companii mai mari si asociatii 14 Comert, prevederea serviciilor, practicarea comertului si a profesiunilor liberale 15 Dobanzi, dividende, chirii



gospodariile cu 45,4%, cele din Regiunea Nord-Est fiind cu 9,9% mai scazute decat media nationala, veniturile din alte regiuni fiind situate in intervalul 89,7-104,8% comparativ cu nivelul mediu.

2.5.1.9 Analiza veniturilor pe decile

Ca să se poată aprecia nivelul veniturilor reale ale populatiei, statistica împarte gospodariile din Romania in 10 partie egale (sau câte 10% din gospodarii), aşa-numitele decile.

Apoi, pentru fiecare decilă se calculează o medie a veniturilor. Prima decilă cuprinde primele 10% din gospodarii, cu cele mai mici venituri (se mai numeste si decila inferioara), iar a zecea decila ultimele 10% din gospodarii, cele cu veniturile cele mai mari.

Cu alte cuvinte, ordinea lor crescătoare de la D1 la D10, reflectă creşterea de venit şi, odată cu aceasta, deplasarea de la segmentul săracilor la cel al bogaţilor (relativ la nivelul general de venituri al populaţiei luate în analiză).

In 2006 s-a inregistrat un raport de 1:5,15 intre venitul mediu al gospodariilor in prima decila (cele mai sarace gospodarii) comparativ cu ultima decila (gospodariile cu cele mai mari venituri). Comparativ cu 2005 aceasta valoare a crescut (de la 1:4,73), prezentand o marire a decalajului dintre gospodariile sarace si cele bogate.

Mai mult, cele mai sarace gospodarii au reprezentat numai de 4,6% (4,8% in 2005) din venitul total al tuturor gospodariilor, in timp ce cele mai bogate gospodarii au reprezentat 23,6% (22,9% in 2005) din venitul total. Astfel, populatia din decila superioara – reprezentand 8,19% (8,21% din totalul populatiei in 2005) – detine venituri mai mari decat populatia care apartine de gospodariile din primele trei decile16 – reprezentand 34,39% (34,56% in 2005) din totalul populatiei.

Este de mentionat distanta dintre decila superioara si alte decile, ca rezultat al unui venit semnificativ mai ridicat al populatiei bogate decat al celor ce caracterizeaza majoritatea distributiei. Astfel, in timp ce diferenta dintre venitul mediu pe persoana din a noua decila si prima este de 586,4 RON (insemnand ca distanta medie dintre mediile din primele noua decile de 73,3 RON), diferenta dintre venitul mediu din ultima si penultima decila este de 612,7 RON. Daca pentru primele noua decile raportul dintre venitul mediu de persoana dintr-o decila si a doua decila succesiva este de 1:1,22, proportia dintre venitul din decila D9 si decila D10 este de 1:1,82.

Tabelul 2.5.6 Veniturile totale ale gospodariilor, pe decile, Romania 2006 Venitul mediu lunar Comparativ cu decila I Decila RON/gospodarie RON/persoana Venit

mediu/gospodarie Venit mediu/persoana

Decila 1 634,7 162,5 1,00 1,00 Decila 2 765,5 239,8 1,21 1,48 Decila 3 858,5 288,6 1,35 1,78 Decila 4 999,9 337,3 1,58 2,08 Decila 5 1095,2 382,6 1,73 2,35 Decila 6 1193,8 435 1,88 2,68 Decila 7 1400,3 499 2,21 3,07 Decila 8 1641,9 594,2 2,59 3,66 Decila 9 2006,1 748,9 3,16 4,61

Decila 10 3266,5 1361,6 5,15 8,38 Total gospodarii 1.386,3 473,3 2,18 2,91

Sursa: INS, Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei, 2007

16Gospodariile primelor trei decile de venituri au beneficiat de 16,3% din venitul total (17,1% in 2005)



Cea mai mare contributie la diferentele de venituri dintre decile a avut-o diferenta venitului din salarii. In bugetele gospodariilor din ultima decila, veniturile salariale au fost , in medie, de 96 de ori mai mari decat in cele din prima decila (2.320,9 RON lunar pe gospodarie in D10, comparativ cu 24,2 RON lunar in D1).

Venitul gospodariilor din prima decila a provenit in cea mai mare parte din veniturile din compensatii care reprezentau in 2006 55,5% din venitul primei decile, 41,1% din venitul celei de-a doua decila si 33,6% din venitul celei de-a treia decile. In plus, 82%, 76% si respectiv, 67% din gospodariile din prima, a doua si a treia decila se afla in zona rurala, peste 70% din persoanele din gospodariile decilei trei apartin unor gospodarii de pensionari si fermieri (71,8%).

In gospodariile din ultima decila, salariile au reprezentat 71,1% (crescand cu 1,2 puncte procentuale comparativ cu anul 2005), celelalte categorii (fiecare cu o pondere de sub 10%) fiind venituri din compensatii (7,9%), venituri din transferuri sociale (6,9%), venituri din agricultura (3,2%), venituri din afaceri proprii in activitati non-agricole (2,6%). Ultima decila se caracterizeaza de asemenea prin cel mai ridicat nivel de venituri banesti din agricultura (105,7 RON lunar pe gospodarie), de 1,8 ori mai mare decat veniturile inregistrate in prima decila a gospodariilor.

2.5.1.10 Venituri nete disponibile

Venitul net disponibil este calculat prin deducerea din veniturile gospodariei a impozitului pe venit si contributia la asigurarile sociale, precum si cheltuielile aferente productiei gospodariei (venituri banesti si din compensatii). Cu alte cuvinte, venitul net disponibil reprezinta acea parte de venit lasata la dispozitia gospodariei pentru a acoperi cheltuielile de consum si de economii.

Nivelul relativ ridicat al impozitului si al contributiilor platite de catre gospodarii, in special de veniturile gospodariilor provenite din salarii, precum si cheltuielile de productie din propria gospodarie, determina diferente mari intre venitul total si cel disponibil (net). In 2006, la nivelul tuturor gospodariilor, media venitului net pe gospodarie se cifreaza la 1096,5 RON lunar, media pe o persoana se cifreaza la 374,3 RON iar ponderea lor in totalul veniturilor este de 79,1%.

Cea mai scazuta medie a veniturilor nete a fost inregistrata in ferme (699,3 RON lunar pe gospodarie). Acestea reprezinta 64,9% din totalul veniturilor pentru aceasta categorie de gospodarii. Media veniturilor nete pe ferme a ajuns la 63,8% din nivelul mediu al gospodariilor si al mediei de venituri/persoana – 53,3%.

2.5.1.11 Total cheltuieli

In 2006, cheltuielile medii totale ale gospodariilor s-au cifrat la 1.304,7 RON lunar pe gospodarie si la 445,4 RON pe persoana, fiind aproape la nivelul veniturilor totale (94,1%).

Tabelul 2.5.7 Totalul cheltuielilor, gospodariilor pe situatia ocupationala a capului de gospodarie Total cheltuieli, RON Anul Total gospodarii Media lunara/gospodarie 2005 1.149,3 2006 1.304,7 Media lunara/persoana 2005 391,2 2006 445,4 Ponderea in veniturile totale (%) 2005 94,8 2006 94,1

Sursa : INS, Anuarul statistic al Romaniei, 2006

2.5.1.12 Structura cheltuielilor

Principalele cheltuieli ale gospodariilor se refera atat la consumul de marfuri alimentare, nealimentare, servicii si transferul catre administratia publica si privata si catre bugetele de asigurari sociale, precum impozite, taxe si contributii, precum si acoperirea necesarului legat de productia gospodariei (alimente de origine animala si pasari, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru semanat, servicii veterinare). Structura cheltuielilor pe destinatii include de asemenea cheltuieli pentru investitii care constau in achizitionarea sau constructia de locuinte, achizitionarea de terenuri si a echipamentului necesar pentru productia gospodariilor, achizitionarea de actiuni.



O componenta a cheltuilelor din gospodarie – legata de consum, dar evidentiata distinctiv in structura cheltuielilor – este reprezentata de cheltuielile pentru acea parte alimentara si a bauturilor pentru consum, care nu sunt consumate in perioada de referinta, ramanand in stoc si fiind prelucrate sau folosite ca hrana pentru animale.

Principala destinatie a cheltuielilor gospodariilor – consumul – a reprezentat, in medie, 74% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile de consum reprezinta 962,5 RON lunar pe gospodarie, iar cheltuielile banesti pentru achizitionarea de marfuri alimentare si nealimentare si plata serviciilor s-au cifrat la 815,5 RON lunar (62,5% din totalul cheltuielilor). Cealalta parte a cheltuielilor de consum, echivalenta ca valoare cu consumul propriilor resurse (produsele alimentare si nealimentare din propriile resurse care sunt consumate de membrii gospodariilor) a fost egala cu 147,0 RON pentru fiecare gospodarie si reprezinta 11,3% din totalul cheltuielilor.

Tabelul 2.5.8 Total cheltuieli dupa destinatii si categoria de gospodarie, in 2006

Total gospodarii

Total cheltuieli 1.304,7

Total cheltuieli de consum din care: 962,5

Cheltuieli banesti pentru consum 815,5

Valoarea echivalenta a consumului de produse din resurse proprii 147,0

Produse agro-alimentare si bauturi nealcoolice 29,1

Cheltuieli de investitii 32,0

Cheltuieli de productie 91,5

Impozite, contributii, datorii, taxe 175,9

Alte cheltuieli 13,7


Dependenta de nivelul total al cheltuielilor de consum si structura dupa marimea venitului pe gospodarie este subliniata de analiza structurii cheltuielilor de consum pe deciles.

O prima remarca se poate face referitor la situatia din prima si ultima decila. Diferenta dintre D10 si D1 legata de masura cheltuielilor totale de consum si media lunara pe gospodarii a fost de 1.257,9 RON, mai mare decat nivelul mediu lunar al cheltuielilor de consum total ale gospodariilor.

Tabelul 2.5.9 Nivelul si structura cheltuielilor totale de consum, pe decile Media lunara a cheltuielilor totale de consum

RON/gospodarie RON/persoana Decila 2005 2006 2005 2006

Decila 1 537,8 562,5 135,5 144,0 Decila 2 553,5 603,9 172,7 189,2 Decila 3 622,3 666,9 208,6 224,2 Decila 4 694,6 763,2 234,6 257,4 Decila 5 775,5 834,2 263,5 291,4 Decila 6 787,1 878,6 288,5 320,2 Decila 7 868,6 1.044,2 319,8 372,1 Decila 8 1.018,1 1.121,9 368,2 406,1 Decila 9 1.176,2 1.328,7 435,3 496,0

Decila 10 1.605,0 1.820,4 665,8 758,8




Raportul dintre marimea cheltuielilor de consum pe gospodarii de la D10 si D1 a fost de 3.2:1. Raportul creste la 5.3:1 daca cheltuielile medii lunare se calculeaza pe persoana, deoarece numarul de persoane in gospodarii din decile cu venituri mai mici este semnificativ mai mare decat in cele superioare.

O a doua remarca este legata de structura cheltuielilor totale dupa cele trei categorii de marfuri. Atat in 2006 cat si in 2005, in gospodariile din primele doua decile peste 60% din cheltuielile totale de consum sunt alocate pentru hrana. Numai in gospodariile care se incadreaza in decilele D9 si D10, mai putin de 40% din cheltuielile totale de consum sunt alocate pentru consumul alimentelor.

Dupa regiuni, cheltuielile totale de consum ale gospodariilor sunt apropiate ca marime, cu exceptia regiunii Bucuresti – Ilfov, unde atat in 2006 cat si in 2005 cheltuielile totale de consum au fost mai mari cu 268,5 RON (214,6 RON in 2005), respectiv cu 27,9% (cu 24,8% in 2005) comparativ cu media de la nivelul tarii. In ceea ce priveste cheltuielile pentru consumul alimentelor si a celor provenind din marfurile nealimentare, se inregistreaza o relativa apropiere. Mai diferentiate sunt cheltuielile de consum pentru servicii, cel mai inalt nivel fiind atins, atat in 2006 cat si in 2005, in Regiunea Bucuresti – Ilfov, unde sunt de 1,6 ori mai mari (1,7 ori in 2005) decat media pe tara si de 2,1 ori (2,3 ori in 2005) mai mare decat in Regiunea Sud-Vest Oltenia, regiunea cu cel mai mic nivel de cheltuieli pentru servicii pe gospodarie. Structura cheltuielilor pe aceste trei grupuri – consumul de alimente, de marfuri nealimentare si servicii – este relativ omogena.

Tabelul 2.5.10 Nivelul si structura cheltuielilor de consum, dupa sursa Anul Nivel

(RON) In % din totalul

cheltuielilor de consum Total cheltuieli de consum 2005 863,9 2006 962,5 Din care: Cheltuieli banesti de consum 2005 720,3 83,4 2006 815,5 84,7 Valoare echivalenta de consum din resurse proprii 2005 143,6 16,6

2006 147 15,3


Pe total gospodarii, in 2006, cheltuielile banesti pentru achizitionarea bunurilor de consum si a serviciilor a detinut o pondere de aproximativ 85% din totalul cheltuielilor de consum, crescand comparativ cu 2005 (de la 83,4% in 2005 la 84,7% in 2006), iar valoarea echivalenta a produselor agro-alimentare din resurse proprii reprezinta peste 15%, scazand comparativ cu anul anterior (de la 16,6% in 2005 la 15,3% in 2006).

Atat in 2006 cat si in 2005, cel mai scazut volum si pondere a cheltuielilor banesti de consum in totalul cheltuielilor banesti au fost inregistrate pentru gospodariile fermierilor. In gospodariile fermierilor, cheltuielile banesti de consum au reprezentat 64,5% din total, crescand comparativ cu anul anterior cu 1,3 puncte procentuale. Comparativ cu aceeasi perioada, volumul si ponderea cheltuielilor banesti de consum a crescut pentru toate categoriile de gospodarii. Pentru angajati, cresterea a fost de 0,8 puncte procentuale (de la 89,2% in 2005 la 90% in 2006), pentru liber profesionisti in activitatile non-agricole 1,4 puncte procentuale (de la 82,7% in 2005 la 84,1% in 2006), pentru someri un punct procentual



(82,6% in 2005 la 83,6% in 2006) iar pentru pensionari 1,6 puncte procentuale (de la 79,8% in 2005 la 81,4% in 2006)

Dupa zona de rezidenta, volumul cheltuielilor banesti ale gospodariilor pentru achizitionarea de bunuri de consum si servicii a fost de 1,9 ori mai mare in gospodariile urbane comparativ cu cele rurale. Ca pondere in totalul cheltuielilor de consum, acestea au reprezentat 91,1% (90,3% in 2005) in mediul urban si numai 72,5% (71,1% in 2005) in mediul rural.



Anexa 2.6.1 Cadrul general administrativ

Cadrul administrativ general la nivel national, judetean si local, este reprezentat de o serie de institutii publice cu atributii si responsabilitati diferite, cu privire la crearea sistemului legislativ necesar organizarii si functionarii serviciilor publice

Parlamentul Romaniei detine rolul cel mai important. Rolul si structura acestuia sunt:

a. este organizat si functioneaza potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei;

b. este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii;

c. este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat;

d. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale;

e. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora;

f. Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu;

g. Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor;

h. fiecare Camera isi alege un birou permanent;

i. fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale;

j. Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.

Atributii sub aspectul reglementarii legislative (atributii de legiferare) au si Guvernul Romaniei, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – A.N.R.S.C., precum si Consiliile Locale/Judetene.

Guvernul Romaniei indeplineste, de asemenea, pe langa functia de reglementator, si pe aceea de creare a strategiilor de dezvoltare a serviciilor publice la nivel national . Rolul si structura sa sunt:

a. Guvernul este organizat si functioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 90/2001;

b. este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice;

c. asigura realizarea politicii generale a statului in domeniul serviciilor de utilitati publice, in concordanta cu Programul de guvernare si cu obiectivele Planului national de dezvoltare economico-sociala a tarii;

d. examineaza periodic starea serviciilor de utilitati publice si stabileste masuri pentru dezvoltarea durabila si cresterea calitatii acestora, corespunzator cerintelor utilizatorilor si nevoilor localitatilor, pe baza unor strategii sectoriale specifice;

e. sprijina autoritatile administratiei publice locale prin masuri administrative, legislative si economico-financiare, in scopul dezvoltarii si imbunatatirii cantitative si calitative a serviciilor de utilitati publice si al asigurarii functionarii si exploatarii in conditii de siguranta si eficienta economica a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in calitatea sa de institutie de specialitate a administratiei publice centrale in subordinea Guvernului. Rolul si structura sa sunt:

a. este organizat si functioneaza potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 368/2007;

b. realizeaza politica in domeniile mediului si dezvoltarii durabile la nivel national;



c. elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului;

d. asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective;

e. indeplineste rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii;

f. este coordonatorul national al Programului Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), avand rolul de a gestiona fondurile de post-aderare;

g. are in subordine 8 Organisme Intermediare pentru implementarea POS Mediu la nivel regional, actionand ca interfata intre Autoritatea de management si beneficiari.

h. are in subordine Agentia Nationala pentru Protectia Mediului cu cele 8 Agentii Regionale pentru Protectia Mediului.

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – A.N.R.S.C., in calitatea sa de reglementator, are urmatoare structura si atributii:

a. este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, infiintata in baza Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, aflata in subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ce functioneaza in coordonarea primului-ministru, pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare aprobat prin hotarare a Guvernului

b. este autoritatea de reglementare pentru urmatoarele servicii de utilitati publice:

- alimentarea cu apa;

- canalizarea si epurarea apelor uzate;

- colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

- producerea, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat, cu exceptia activitatii de producere a energiei termice in co-generare;

- salubrizarea localitatilor;

- iluminatul public;

- administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale;

- transportul public local de calatori.

c. potrivit competentelor ANRSC, elibereaza licente, elaboreaza metodologii si regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilitati publice din sfera sa de reglementare si pentru piata acestor servicii si monitorizeaza modul de respectare si implementare a legislatiei aplicabile acestor servicii;

d. emite avize de specialitate care stau la baza aprobarii de catre autoritatile administratiei publice locale a preturilor si tarifelor numai in cazul serviciilor de utilitati publice care functioneaza in conditii de monopol.

Consiliile Judetene si Consiliile Locale, sunt autoritatile publice deliberative, cu atributii, in special, privind adaptarea la nivel judetean si local a strategiilor nationale, precum si pe cea de reglementator local al serviciilor publice.

Consiliul Judetean are urmatoare structura si atributii:

a. este organizat si functioneaza potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu completarile si modificarile ulterioare;

b. Consiliul Judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;



c. Consiliul Judetean este compus din consilieri judeteni, alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii;

d. in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si Consiliul Judetean nu exista raporturi de subordonare;

e. Consiliul Judetean indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii: (i) coordoneaza organizarea si functionarea aparatului de specialitate al Consiliului Judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean; (ii) coordoneaza dezvoltarea economico-sociala a judetului; (iii) gestioneaza patrimoniului judetului; (iv) gestioneaza serviciile publice din subordine; (v) asigura cooperarea inter-institutionala; (vi) alte atributii prevazute de lege.

Consiliul Local prezinta urmatoarea structura si atributii:

a. este organizat si functioneaza potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu completarile si modificarile ulterioare;

b. Consiliul Local este autoritatea administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii si au functie de autoritate deliberativa;

c. Consiliul Local are initiativa si hotaraste cu privire la: (i) organizarea si functionarea institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local; (ii) dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului; (iii) administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului; (iv) gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni; (v) instituirea impozitelor si taxelor locale, elaborarea si aprobarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor.

Tot la nivel local, un rol important il detine Primarul. Primarul este autoritatea publica executiva cu atributii privind urmarirea modului in care sunt implementate strategiile locale si a respectarii de catre operatori si utilizatori a reglementarilor in domeniul serviciilor publice.

Primarul are urmatoarele atributii:

a. reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie;

b. conduce serviciile publice locale;

c. indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii: (i) asigura relatia cu Consiliul Local; (ii) se implica in realizarea bugetului local; (iii) coordoneaza serviciile publice asigurate cetatenilor; (iv) alte atributii stabilite prin lege;

d. elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii Consiliului Local;

e. intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare Consiliului Local;

f. coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;

g. numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local.



Anexa nr.2.6.3. - Institutii de mediu

Nr. crt.

Nume institutie de mediu Abr. Prezentare

1 DG REGIO – DIRECTIA GENERALA DEZVOLTARE REGIONALA A COMISIEI EUROPENE

DG REGIO

Misiunea DG REGIO – Directia Generala Dezvoltare Regionala A Comisiei Europene este sa intareasca din punct de vedere economic, social si teritorial coeziunea si reducerea disparitatilor la nivelul dezvoltarii intre regiunile si Statele Membre.

2 BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

BEI Institutie care co-finanteaza masuri ISPA

3 BANCA EUROPEANA DE RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

BERD Institutie care co-finanteaza masuri ISPA

4 BANCA MONDIALA BM Institutie care co-finanteaza masuri ISPA 5 MINISTERUL MEDIULUI SI

DEZVOLTARII DURABILE MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este organizat si functioneaza potrivit prevederilor H.G.R.

nr. 368/2007. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, avand sediul in municipiul Bucuresti, Bd. Libertatii nr. 12, sectorul 5. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile realizeaza politica in domeniile Mediului si Dezvoltarii Durabile la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii. MMDD este coordonatorul national POS Mediu.

6 MINISTERUL SANATATII PUBLICE

MSP MSP, in conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice, aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurarii sanatatii populatiei si raspunde de realizarea reformei in sectorul sanitar. Ministerul Sanatatii Publice organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile



pentru asigurarea sanatatii populatiei si actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii, raspunde de realizarea unui sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului. Ministerul Sanatatii Publice prin autoritatile judetene de sanatate publica monitorizeaza calitatea apei potabile pentru asigurarea sanatatii populatiei.

7 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

MFP Cadrul legal pentru organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor este Hotararea nr. 386 /2007 cu completarile si modificarile ulterioare. Ministerul Economiei si Finantelor indeplineste si functia de administrare financiara a fondurilor PHARE, ISPA si SAPARD.

8 MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

MIRD OUG nr. 30 din 25 aprilie 2007 publicata in: Monitorul Oficial nr. 309 din 9 mai 2007 reglementeaza organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative MIRD indeplineste functia de autoritate de management pentru Programul Operational Sectorial - Cresterea capacitãtii administrative.

9 AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice este institutie publica de interes national, ce functioneaza conform prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 si H.G. nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice. Potrivit aceleiasi hotarari A.N.R.S.C. are in subordine 8 agentii teritoriale, fara personalitate juridica, cate una pentru fiecare regiune de dezvoltare, prin intermediul carora s-a urmarit descentralizarea activitatii autoritatii si asigurarea unui contact direct si rapid intre operatorii de servicii publice de gospodarie comunala si autoritatile administratiei publice locale.

10 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI -ICIM BUCURESTI

ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului (I.C.I.M.) este coordonat de MMDD si realizeaza - pe baza de contracte - cercetari si studii complexe privind protectia mediului, cu accent pe managementul apelor, aerului si a ecosistemelor. Institutul este implicat in realizarea fundamentarilor stiintifice necesare elaborarii si implementarii politicilor de protectia mediului si dezvoltare durabila.

11 ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU

AFM Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicata in M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobata prin Legea nr. 105/2006 (publicata in M.Of. nr. 393/08 mai 2006)

http://www.guv.ro/guvernul/afis-minister.php?idmin=39�

http://www.guv.ro/guvernul/afis-minister.php?idmin=39�



Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal.

12 ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE”

ANAR Administratia Nationala "Apele Romane" infiintata prin O.U.G. nr. 107 din 5 septembrie 2002, este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, si functioneaza pe baza de gestiune si autonomie economica, in coordonarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor. ANAR aplica strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa si urmareste respectarea reglementarilor in domeniu, precum si pentru implementarea prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi durabile a resurselor de apa. ANAR coordoneaza si raspunde de modul de folosire a resurselor de apa de suprafata si subterane pe ansamblul teritoriului tarii si de exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor si colaboreaza cu toti detinatorii altor lucrari construite pe ape sau in legatura cu apele.

13 ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE

ANM Prin legea 216/2004 s-a infiintat Administratia Nationala de Meteorologie, prin reorganizarea CN Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor. ANM o unitate sub autoritatea MMDD iar obiectul principal de activitate al Administratiei Nationale de Meteorologie il constituie activitatea de meteorologie si climatologie necesara dezvoltarii social-economice a Romaniei si integrarea acestei activitati in sistemul de conventii si relatii internationale.

14 AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a fost infiintata prin Hotararea de Guvern nr.1625 din 23 decembrie 2003 Agentia Nationala pentru Protectia Mediului este organismul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile cu competente in implementarea politicilor si legislatiei nationale si UE in domeniul protectiei mediului.

15 AGENTIA NATIONALA PENTRU SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

ANSPCP ANSPCP – Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase stabileste conditiile in care pot circula pe piata substantele si preparatele chimice periculoase, astfel incat sa nu afecteze viata si sanatatea populatiei sau mediul, pastreaza, actualizeaza si gestioneaza Baza de date in domeniul substantelor si preparatelor chimice.

16 GARDA NATIONALA DE MEDIU GNM Pentru organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu a fost emisa Hotararea nr. 1224 din 10 octombrie 2007. GNM este o unitate aflata in subordinea MMDD care monitorizeaza activitatile cu impact asupra

Deleted: nationale si UE

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=1�



mediului inconjurator, si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului, controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare etc.

17 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

INHGA In anul 2002, ca urmare a reorganizarii structurii administrative de gestionare a apelor la nivel national, componentele de hidrologie si gospodarire a apelor s-au constituit intr-o institutie independenta sub denumirea de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), care se afla sub autoritatea Administratia Nationala "Apele Romane" ca unitate componenta a acesteia, in baza Ordonantei de Urgenta 107/2002 aprobata prin Legea nr. 404/2003. Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor este unicul institut national de specialitate care reprezinta Romania in domeniul hidrologiei,hidrogeologiei si gospodaririi apelor atat la nivel national cat si international.

18 INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI

ISPB Institutul de Sanatate Publica Bucuresti este unitate specializata a Ministerului Sanatatii Publice, institutie publica cu personalitate juridica organizata conform Legii 95/2006 privind Reforma in domeniul sanatatii, HGR 862/2006 privind organizarea si functionarea MSP. ISPB efectueazA activitati de asistenta de sanatate publica si indeplineste rolul de for tehnic si metodologic al MSP pentru activitatea de specialitate in domeniul fundamentarii, elaborarii si implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile si netransmisibile si a politicilor de sanatate publica din domeniile specifice, la nivel national si regional.

19 DIRECTIA APELOR BUZAU - IALOMITA

DA Buzau-Ialomita

Directia Apelor Buzau – Ialomita este una din cele 11 directii de ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane" in teritoriu infiintate prin OUG 107 din 5 septembrie 2002.

20 AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI GALATI

ARPM Galati

Agentia Regionala de Protectia Mediului Galati este una din cele 8 agentii regionale de mediu, subordonate Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului care prin Hotararea 459/2005 a fost reorganizata

21 ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL PENTRU INFRASTRUCTURA DE MEDIU GALATI PENTRU REGIUNEA 2 – SUD-EST

POS Mediu Galati

Prin Hotararea de Guvern 834/2007 s-a aprobat constituirea Comitetului de monitorizare a Programului Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 si a Regulamentului-cadru de organizare si functionare a acestuia Aceste organisme sunt in subordinea MMDD si au ca si obiectiv global monitorig-ul POS-ului de Mediu adica protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Deleted: operational

Deleted: sectorial

Deleted: mediu

http://www.rowater.ro/�

http://www.rowater.ro/�

http://www.ispb.ro/_stats/visits.php?url=http%3A%2F%2Fwww.ms.ro&id=1&pagename=FILE:Links/Externals/www.ms.ro�



22 SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR BRAILA– “APELE ROMANE”

SGA Braila

Unitate locala infiintata prin OUG 107 din 5 septembrie 2002 publicata in M.OF. 691 din 20 septembrie 2002 subordonata Directiei Apelor Buzau – Ialomita, parte a ANAR.

23 AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BRAILA

APM Braila

Unitate locala subordonata Agentiei Regionale de Protectia Mediului Galati. - subordonata Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului care prin Hotararea 459/2005 a fost reorganizata

24 AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA BRAILA

ASP Braila

Ordin nr. 1042 din 12 noiembrie 2003 aproba Regulamentul de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. Autoritatile de sanatate publica judetene sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica in conformitate cu legislatia UE si nationala.

25 CONSILIUL JUDETEAN BRAILA - CJ Braila In cadrul CJ exista un serviciu/departament care are ca si activitate principala protectia mediului. 26 GARDA NATIONALA DE MEDIU

– COMISARIATUL JUDETEAN BRAILA

GNM Braila

Pentru organizarea si functionarea Comisariatelor Judetene ale Garzii Nationale de Mediu a fost emisa Hotararea nr. 1224 din 10 octombrie 2007. Unitate locala subordonata Garzii Nationale de Mediu.

27 CONSILIUL LOCAL BRAILA CL Braila

Pentru organizarea si functionarea Consiliului Local Municipal Braila a fost emisa H.C.L.M. nr.17/28.02.2005. In cadrul Consiliului exista un serviciu/departament care are ca si activitate principala protectia mediului

28 CONSILIUL LOCAL IANCA CL Ianca In cadrul Consiliului exista un serviciu/departament care are ca si activitate principala protectia mediului

29 CONSILIUL LOCAL INSURATEI CL Insuratei

In cadrul Consiliului exista un serviciu/departament care are ca si activitate principala protectia mediului

30 CONSILIUL LOCAL FAUREI CL Faurei

In cadrul Consiliului exista un serviciu/departament care are ca si activitate principala protectia mediului

*Operatorii sunt enumerati in Anexa 2.6.4


Anexa nr. 2.6.4 – Operatori de apa si apa uzata


Nr. crt.

Localitate Operator apa

ORASE OPERATOR STATUT JURIDIC

ACT CONSTITUTIV/CONTRACT

RA "APA" BRAILA public Prin Hotararea nr. 294 din 28.09.2007 s-a aprobat reorganizarea REGIEI AUTONOME "APA"BRAILA In societatea comerciala pe actiuni "COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE - DUNAREA BRAILA" S.A.

1. BRAILA

S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE

DUNAREA – BRAILA S.A.

public - a fost infiintata prin reorganizarea Regiei Autonome „APA” Braila in baza Hotararii Consiliului Local al municipiului Braila nr. 294/28.09.2007; - are ca activitate principala gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei, precum si colectarea si tratarea apelor uzate, conform Actului constitutiv al companiei; - detine Licenta de operare clasa 2 pentru serviciul de alimentare cu apa si de canalizare eliberata de A.N.R.S.C. potrivit Ordinului nr. 300/26.05.2006; - asigura serviciul de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si in comuna Chiscani; - detine autorizatia de gospodarire a apelor si autorizatii de mediu pentru sistemele gestionate.

2. IANCA CONSILIUL LOCAL IANCA - DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE; SC JUDETEANA

DE APA SA BRAILA

public Contract 5836 din 27.06.2001 - concesionare bunuri pentru 25 de ani in vederea exploatarii pentru asigurarea alimentarii continue cu apa potabila de calitate.

3. FAUREI CONSILIUL LOCAL FAUREI - DIRECTIA

SERVICIILOR PUBLICE

public - a fost infiintata prin reorganizarea Serviciului Public de pe langa Consiliul Local potrivit Hotararii Consiliului Local al orasului Faurei nr. 50/29.06.2001; - asigura serviciul de alimentare cu apa si de canalizare in orasul Marasesti; - potrivit Regulamentului de oprganizare si functionare, Directia Serviciilor Publice Faurei are urmatoarele activitati: producerea, tratarea si distributia apei potabile, preluarea, epurarea si evacuarea apelor uzate menajere, industriale si pluviale, administrarea, exploatarea si intretinerea fondului locativ al orasului Faurei, salubritate si spatii verzi, ecologizare si realizarea unor lucrari edilitare, refacerea si



intretinerea infrastructurii, alte activitati de service si prestari servicii. 4. INSURATEI PRIMARIA ORASULUI

INSURATEI - SERVICIUL PUBLIC DE

GOSPODARIRE COMUNALA

public - Serviciul Public de Gospodarire Comunala este in subordinea Consiliului Local al orasului Insuratei; - asigura serviciul de alimentare cu apa in orasul Insuratei

Localitati rurale S.C. Judeteana de Apa S.A. - a fost infiintata prin reorganziarea Regiei Autonome Judetene de Apa „Public – Service”, conform Hotararii Consiliului Judetean Braila nr. 19/29.04.1998 si are ca actionar unic judetul Braila prin Consiliul Judetean Braila; - principalul obiect de activitate al societatii este captarea, tratarea si distributia apei in 13 (treisprezece) localitati din judetul Braila, preponderent rurale; - detine licenta Clasa 3 pentru serviciul de apa si de canalizare eliberata de catre A.N.R.S.C. potrivit Ordinului nr. 70/28.02.2007.

5 BORDEI VERDE SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

public Contract 3740 din 01.08.2000 - concesionare patrimoniu pentru 45 de ani in vederea asigurarii cu apa potabila din localitatea Bordei Verde, contorizarea consumului de apa la utilizatori contracost, exploatarea altor obiective cu caracter asemanator etc.

6 CHISCANI SC APA PROD SRL privat 7 GRADISTEA GOSPODARIA DE APA - s-a infiintat potrivit Hotararii Consiliului Local al comunei Gradistea nr.

29/29.06.2001 in directa subordonare a Consiliului Local al comunei Gradistea; - are ca obiect de activitate alimentarea cu apa a populatiei si a agentilor economici din raza comunei Gradistea cu satele componente: Gradistea, Ibrianu si Maraloiu; - isi desfasoara activitatea in baza Regulamentului de organizare si functionare a Serviciului Public de interes local Gospodaria de apa a localitatii Gradistea aprobat prin Hotararea Consiliului Local al comunei Gradistea nr. 29/29.06.2001.

8 GROPENI SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

public Contract 2202 din 21.10.1998 - concesionare patrimoniu pentru 25 de ani In vederea asigurarii cu apa potabila si epurArii apelor uzate din localitatea Gropeni, contorizarea consumului de apa la utilizatori contracost, exploatarea altor obiective cu caracter asemanator etc.

9 MIRCEA VODA SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

public



10 MOVILA MIRESEI

SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

privat Contract 2200 din 21.10.1998 - concesionare patrimoniu pentru 25 de ani in vederea asigurarii cu apa potabila si epurarii apelor uzate din localitatea Movila Miresii, contorizarea consumului de apa la utilizatori contracost, exploatarea altor obiective cu caracter asemanator etc.

11 SUTESTI SC JUDETEANA DE APA BRAILA.

public In anul 2006 SC Judeteana de apa Braila a preluat in patrimoniul CJ Braila sistemul din localitatea SUTESTI.

12 TICHILESTI SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

public Serviciul de alimentare cu apa a fost concesionat precum si exploatarea sistemului public de alimentare cu apa de catre Societatea Judeteana de Apa SA Braila prin contractul de concesiune nr. 01/14308/27.08.2007 pentru 10 ani.

13 TUFESTI SC JUDETEANA DE APA SA BRAILA

public Serviciul de alimentare cu apa a fost concesionat precum si exploatarea sistemului public de alimentare cu apA de catre Societatea Judeteana de Apa SA Braila prin contractul de concesiune nr. 01/14309/27.08.2007 pentru 1 an.


ANEXA NR. 2.6.4.6

Principalele deficiente in judetul Braila

Operator

Deficiente


- licenta de operare eliberata de A.N.R.S.C.; - regulamentul de organizare si functionare a serviciilor de alimentare cu apa in municipiul Braila si in comuna Chiscani; - contract de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si comuna Chiscani; - autorizatia de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa si de canalizare aferente municipiului Braila si comunei Chiscani; - autorizatia de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa in municipiul Braila si in comuna Chiscani;

- lipsa dovezii privind modificarea licentei de operare A.N.R.S.C.; - lipsa Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare si a caietului de sarcini conform regulamentului cadru si caietului de sarcini cadru aprobate de ANRSC in 2007; - lipsa contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si comuna Chiscani; - expirarea autorizatiei de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate din municipiul Braila;

DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE Faurei

- licenta de operare eliberata de A.N.R.S.C.; - regulamentul de organizare si functionare a serviciilor de alimentare cu apa in orasul Faurei; - autorizatia de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa si de canalizare aferente orasului Faurei; - autorizatia de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa in orasul Faurei;

- lipsa licentei de operare A.N.R.S.C.; - lipsa autorizatiilor de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa si de canalizare gestionate; - lipsa autorizatiei de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate din orasul Faurei.

S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila

- licenta de operare eliberata de A.N.R.S.C.; - regulamentul de organizare si functionare a serviciilor de alimentare cu apa in localitatile rurale din judetul Braila; - contract de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in localitatile rurale din judetul Braila; - autorizatia de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa si

- lipsa Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare si a caietului de sarcini cadru conform regulamentului cadru si a caietului de sarcini cadru aprobat de ANRSC in 2007.


1



2

de canalizare aferente localitatilor rurale din judetul Braila; - autorizatia de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa in localitatile rurale din judetul Braila;

GOSPODARIA DE APA Gradistea

- licenta de operare eliberata de A.N.R.S.C.; - regulamentul de organizare si functionare a serviciilor de alimentare cu apa in comuna Gradistea; - autorizatia de mediu pentru sistemele de alimentare cu apa aferente comunei Gradistea; - autorizatia de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa in comuna Gradistea;

- lipsa licentei de operare A.N.R.S.C.; - lipsa Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare si a caietului de sarcini conform regulamentului cadru si a caietului de sarcini cadru aprobat de ANRSC in 2007; - lipsa autorizatiei de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa potabila a comunai Gradistea; - lipsa autorizatiei de mediu pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa a comunei Gradistea.

SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIRE COMUNALA Insuratei

- licenta de operare eliberata de A.N.R.S.C.; - regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa in orasul Insuratei; - autorizatia de mediu pentru sistemul de alimentare cu apa aferente orasului Insuratei; - autorizatia de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa potabila in orasul Insuratei;

- lipsa licentei de operare A.N.R.S.C.; - lipsa Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare si a caietului de sarcini conform regulamentului cadru si a caietului de sarcini cadru aprobat de ANRSC in 2007 ; - lipsa autorizatiei de mediu pentru sistemul alimentare cu apa si de canalizare din orasul Insuratei; - lipsa autorizatiei de gospodarire a apelor privind alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate din orasul Insuratei.



Anexa nr. 2.8.1. LISTA AGENTI ECONOMICI DE TIP INDUSTRIAL CE EVACUEAZA APE UZATE Localitate Agenti economici/domeniu activitate Receptor Poluanti principali

S.C. SOROLI COLA S.A. (Abator, preparate din carne, bauturi racoritoare) Statie de epurare Municipiul Braila, sos. Baldovinesti, nr. 36

Reteaua de canalizarea publica

Suspensii, substante organice, amoniu, azotat,

S.C. Complexul de Porci (ferma de porci) Statie de epurare

Dunare Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, detergenti, substante extractibile

S.C. Caruz Braila S.A. (cresterea porcilor) - Comuna Baldovinesti - Comuna Tichilesti

Statie de epurare a S.C. Complexul de porci Braila S.A.

Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, detergenti, substante extractibile

S.C. CELHART DONARIS S.A. (Fabrica de hartie) Statie de epurare

Dunare Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, detergenti, substante extractibile

S.C. MAREX S.A. (Industria alimentara si a bauturilor). Statie de epurare Sos. Buzau, km 7



S.C. MELKART S.A. (Abator si atelier preparate din carne) Statie de epurare Municipiul Braila, str. Barbu Stefanescu Delavrancea, nr. 7



S.C. LAMINORUL S.A. (Siderurgie) Statie de epurare Municipiul Braila, str. Industria Sarmei, nr. 2

Dunare Suspensii, substante organice, metale grele, detergenti, substante extractibile, fosfati,

S.C. PROMEX S.A. (Utilaje pentru industria metalurgica) Separatoare namol – grasimi Municipiul Braila, str. Industriei, nr. 17


Suspensii, substante organice, metale grele, detergenti, substante extractibile

1. Braila

S.C. BRAILACT S.A. (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor)


Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, substante extractibile, fosfati



Decantor - separator de grasimi. Municipiul Braila, str. Ion Ghica, nr. 3 R.A. Apa Braila Dunare Materii in suspensie, CBO5, amoniu, reziduu

fix, substante extractibile DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE – Ianca (colectare si epurare ape menajere)

Buzau Suspensii, CBO5, CCOCr, Substante Extractibile 2. Ianca

S.C. TOMASELLI GROUP S.R.L. (industria alimentara)

Buzau Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, detergenti, substante extractibile

S.C. Agrimon SRL - sat Oprisenesti (cresterea pasarilor) RA APA Braila S.C. Agrimon SRL (cresterea pasarilor)

- sat Plopu - sat Traian

OSP Ianca Suspensii, substante organice, amoniu, azotat, cloruri, detergenti, substante extractibile.

3. Insuratei DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE – Insuratei (colectare si epurare ape menajere)

Calmatui Suspensii, CBO5, CCOCr, substante sxtractibile

4. Faurei DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE – Faurei (colectare si epurare ape menajere)

Buzau Suspensii, CBO5, CCOCr, substante extractibile, detergenti, reziduu fix



Anexa 2.8.2. - Statii de epurare functionale in judetul Brăila STATIE DE EPURARE – IANCA

Nr Indicator de calitate UM CMA

NTPA 002 influent

CMA NTPA 001

efluent

Valori determinate la intrare in SE

Valori determinate

la iesire din SE

Debite de apa uzata evacuate

(mii mc/an) Emisar Populaţie

echivalenta Eficienta SE

1 Temperatura 0C 40 - - - 328 Buzău 15208 40% 2 pH unitati pH 6,5—8,5 6,5—8,5 6.83-7.57 Observatii pH pentru Fluviu Dunarea 6,5—9,0 -

3 Materii in suspensie (MS) mg/l 350 35 (60) 138-188 4 Consum biochimic de oxigen la 5

zile (CBO 5 ) mg O2/l 300 25 124-208

5 Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO Mn) mg O2/l 500 125

6 Azot amoniacal (NH4+ ) mg/l 30 2 (3)

7 Fosfor total (P) mg/l 5,0 1(2) 8 Cianuri totale (CN) mg/l 1,0 0,1 9 Sulfuri si hidrogen sulfurat(S2-) mg/l 1,0 0,5 10 Sulfiti (SO3

2- ) mg/l 2 1 11 Sulfati (SO4

2- ) mg/l 600 600 12 Fenoli antrenabili cu vapori de apa

(C6H5OH) mg/l 30 0,3 0.012-0.05

13 Substante extractibile cu solventi organici

mg/l 30 20 31-131

14 Detergenti sintetici mg/l 25 0.5 1.34-2.91 15 Plumb (Pb2+ ) mg/l 0,5 0,2 16 Cadmiu (Cd2+ ) mg/l 0,3 0,2 - - 17 Crom total (Cr3+ + Cr6+ ) mg/l 1,5 1,0 - - 18 Crom hexavalent (Cr6+ ) mg/l 0,2 0,1 - - 19 Cupru (Cu2+ ) mg/l 0,2 0,1 - - 20 Nichel (Ni2+ ) mg/l 1,0 0,5 - - 21 Zinc (Zn2+) mg/l 1,0 0,5 - - 22 Mangan total (Mn) mg/l 2,0 1,0 - - 23 Clor rezidual liber (Cl2 ) mg/l 0,5 0,2 - - 24 Azot total (N ) mg/l - 10 (15) - - 25 Azotati (NO3

- ) mg/l - 25 (37) 26 Azotiti (NO2

- ) mg/l - 1 (2) 27 Produse petroliere mg/l - 5 28 Cloruri (Cl- ) mg/l - 500 - -

Staţie de epurare Ianca se află într-o stare avansată de uzură. Ca urmare indicatorii de calitate ai apelor evacuate în Buzău nu se încadrează în limitele normate.



29 Fluoruri (F- ) mg/l - 5 - - 30 Reziduu filtrate la 105 0C mg/l - 2000 1386-1647 31 Arsen mg/l - 0,1 - - 32 Aluminiu mg/l - 5,0 - - 33 Calciu mg/l - 300,6 - - 34 Fier total ionic (Fe2+,Fe3+) mg/l - 5,0 - - 35 Magneziu (Mg2+) mg/l - 100 - - 36 Cobalt (Co2+) mg/l - 1,0 - - 37 Mercur (Hg2+) mg/l - 0,05 - - 38 Argint (Ag+) mg/l - 0,1 - - 39 Molibden (Mo2+) mg/l - 0,1 - - 40 Seleniu (Se2+) mg/l - 0,1 - -

Sursa: APM Braila



STATIE DE EPURARE – MOVILA MIRESEI

Nr Indicator de calitate UM CMA

NTPA 002 influent

CMA NTPA 001

efluent

Valori determinate

la intrare in SE

Valori determinate

la iesire din SE

Debite de apa uzata evacuate

(miimc/an) Emisar Populaţie

echivalenta Eficienta

SE

1 Temperatura 0C 40 - - - 213 Buzău 3000 - 2 pH unitati pH 6,5—8,5 6,5—8,5 - 7.97 Observatii pH pentru Fluviu Dunarea 6,5—9,0

3 Materii in suspensie (MS) mg/l 350 35 (60) 36-126 4 Consum biochimic de oxigen la 5

zile (CBO 5 ) mg O2/l 300 25 16.4-126

5 Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO Cr) mg O2/l 500 125


7 Fosfor total (P) mg/l 5,0 1(2) 8 Cianuri totale (CN) mg/l 1,0 0,1 9 Sulfuri si hidrogen sulfurat(S2-) mg/l 1,0 0,5 10 Sulfiti (SO3

2- ) mg/l 2 1 11 Sulfati (SO4

2- ) mg/l 600 600 12 Fenoli antrenabili cu vapori de apa

(C6H5OH) mg/l 30 0,3 0.005

13 Substante extractibile cu solventi organici

mg/l 30 20 21-62

14 Detergenti sintetici mg/l 25 0.5 0.717-4.445 15 Plumb (Pb2+ ) mg/l 0,5 0,2 - - 16 Cadmiu (Cd2+ ) mg/l 0,3 0,2 - - 17 Crom total (Cr3+ + Cr6+ ) mg/l 1,5 1,0 - - 18 Crom hexavalent (Cr6+ ) mg/l 0,2 0,1 - - 19 Cupru (Cu2+ ) mg/l 0,2 0,1 - - 20 Nichel (Ni2+ ) mg/l 1,0 0,5 - - 21 Zinc (Zn2+) mg/l 1,0 0,5 - - 22 Mangan total (Mn) mg/l 2,0 1,0 - - 23 Clor rezidual liber (Cl2 ) mg/l 0,5 0,2 - - 24 Azot total (N ) mg/l - 10 (15) 25 Azotati (NO3

- ) mg/l - 25 (37) 26 Azotiti (NO2

- ) mg/l - 1 (2) 27 Produse petroliere mg/l - 5 28 Cloruri (Cl- ) mg/l - 500 29 Fluoruri (F- ) mg/l - 5 30 Reziduu filtrate la 105 0C mg/l - 2000 1260

Staţia de Epurare a localităţii Movila Miresei este in stare de degradare. Este în curs de realizare retehnologizarea staţiei existente, mecanochimice, prin recondiţionarea obiectelor existente. Se va insera în procesul tehnologic o staţie de epurare monobloc, ce va completa staţia cu treapta biologică necesară realizării unui efluent de calitate corespunzătoare normelor în vigoare.



31 Arsen mg/l - 0,1 - - 32 Aluminiu mg/l - 5,0 - - 33 Calciu mg/l - 300,6 - - 34 Fier total ionic (Fe2+,Fe3+) mg/l - 5,0 - - 35 Magneziu (Mg2+) mg/l - 100 - - 36 Cobalt (Co2+) mg/l - 1,0 - - 37 Mercur (Hg2+) mg/l - 0,05 - - 38 Argint (Ag+) mg/l - 0,1 - - 39 Molibden (Mo2+) mg/l - 0,1 - - 40 Seleniu (Se2+) mg/l - 0,1 - -

Sursa: APM Braila



Anexa nr. 2.8.3. Legislatia nationala si europeana cu privire la nãmolul provenit de la statiile de epurare

Legislatie romaneasca Observatii cu privire la modificarile si completarile legislatiei romanesti Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

L. nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor L. nr.374/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere si eliberarea cartii de identitate a acestora, in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania L.nr.101/2006 LEGEA serviciului de salubrizare a localitatilor O.U.G. nr.61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor L. nr.27/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei si Planului National de Gestionare a Deseurilor

H.G. nr.358/2007 pentru modificarea anexei nr. 2 "Planul national de gestionare a deseurilor" la Hotararea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor - modifica anexa nr. 2

HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

H.G. nr.210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului

OM 2/2004 privind procedura de reglementare si control al transportului de deseuri pe teritoriul Romaniei

O. nr.986/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

Hotararea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor H.G. nr.210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului

OM.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30508











preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

O. nr.1.230/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Ordinul MMGA si al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului, si in particular, a solului, cand nãmolul provenit de la statiile de epurare este folosit in agriculturã

O. nr.27/2007 al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu

ORDIN nr.1.097 din 17 decembrie 1997 pentru aprobarea Normelor tehnice privind metodologia de conducere si control al procesului de epurare biologica cu namol activ in statii de epurare a apelor

ORDIN nr.1.729 din 21 septembrie 2006 al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti Partea a V-a: Prelucrarea namolurilor", indicativ NP 118-06

Directive Europene Observatii Directiva nr.75/442/EEC amendata de Directiva nr.91/156/EEC Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase Decizia nr.2000/532/CE amendata de Decizia nr.2001/119 privind lista deseurilor (care inlocuieste Decizia

nr.94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr.94/904/CE privind lista deseurilor periculoase)

Directiva nr.99/31/EC privind depozitele controlate de deseuri Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia mediului, si in particular, a solului, atunci cand namolul provenit de la statiile de epurare este folosit in agriculturã





Anexa 2.10. Informaţii specifice cu privire la situaţia existentă şi conformarea cu prevederile Directivelor UE – Judeţul Braila Esalonarea investitiilor necesare Termene Situatia curenta Probleme identificate Faza 1

2013 Faza 2 2015

Faza 3 2018

Alte faze

Mediu urban: procentul de conectare a populatiei este de 96 %.

Retelele de distributie sunt vechi si insuficiente 98 % 100 % 100

% 100 % Gradul de conectare al populaţiei

Mediul rural: media de conectare a populatiei este de circa 50 %

Multe localitati rurale nu au sisteme de alimenatre cu apa 55 % 75 % 90 % 100 %

Mediu urban: localitatile detin sisteme de dezinfectie automate, dar nu toate functioneaza la parametrii corespunzatori

Lipsa echipamentelor automate performante duce la un process de dezinfectie necontrolat al apei potabile

Conform Directivei 98/83/CE

Echipamente automatizate 100%







Tratarea apei

Mediu rural: sistemele de alimentare cu apa existente, in majoritate, nu detin echipamente de tratare sau dezinfectie automate

Datorita costurilor de intretinere si exploatare, o parte din echipamentele de tratare nu sunt puse in functiune sau lipsesc in totalitate





Mediu urban: retelele de canalizare au acoperire de cca 50 %.

Colectoarele si retelele de canalizare existente sunt foarte vechi existand infiltratii si exfiltratii de apa.

100 % 100 % 100 % 100 %

Sistemul de colectare a apelor uzate

Mediu rural: majoritatea localitatilor nu dispun de sisteme de canalizare

Lipsa racordarilor la un sistem de canalizare in mediul rural 20 % 60 % 85 % 100 %

Mediu urban: exista statii de tratare cu trepte mecanica si biologica

Statiile de epurare sunt degradate in procent foarte mare

Nivelul de epurare al apelor uzate

Mediul rural: nu exista statii de epurare Lipsa tratament ape uzate

Conform Directivei 91/271/CEE

Aglomerari cu mai mult de 10000LE – M+B+T

Aglomerari cu mai putin de 10000 LE – M+B


Aglomerari cu mai mult de 10000 LE – M+B+T








Performanta epurarii Statiile de epurare existente au in functiune partiala numai treptele mecanice

Gradul de degradare foarte mare al statiilor de epurare conduce la o eficienta scazuta a procesului de epurare

100 % 100 % 100 % 100 %

Descărcarea apelor uzate Receptori statiilor de epurare sunt poluati datorita gradului de epurare insuficient Efluentul statiilor de epurare va respecta NTPA 001, receptorii ne mai fiind poluati

Deshidratare si transport la groapa de gunoi (100%)




Info

rmaţ

ii sp

ecifi

ce

Managementul nămolului Namolul rezultat de la statiile de epurare este depozitat pe terenuri adiacente staţiilor sau transportat la groapa de gunoi

Deshidratarea namolului este insuficienta, poluarea solului - Compost si valorificare in

agricultura (30%) Compost si valorificare in

agricultura (40%) Compost si valorificare in

agricultura (50%)



Anexa nr. 2.11- Suficienta datelor din punct de vedere institutional

Nr. Crt.

Documente solicitate Documente primite Observatii si verificari necesare

1 S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. - Regulamentul de organizare si functionare al serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si Hotararea Consiliului Local de aprobare a acestuia;

- RA Apa Braila - Anexe- Master Plan vol. III - Analiza probe apa - Manual de operare si intretinere - Balanta de verificare analitica - 30.06.2007 - Situatii financiare auditate pentru exercitiul financiar incheiat - la 31.12.2004 - la 31.12.2005 , - la 31.12.2006 - Lista mijloacelor fixe - Contractul colectiv de munca pe anul 2007 - Scrisoare de intentie - Proiectul alimentarii cu apa a localitatilor situate pe Valea Buzaului din lacul Siriu - Harti; Planuri - Autorizatii de mediu - pentru functionarea bazei de productie - pentru Inmagazinare apa Complex Radu Negru Varsatura - pentru functionarea statiei de tratare a apei Chiscani - SF: Modernizare Bd. Dorobantilor - SF: Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si statie de epurare (etapa I) (+ planuri) - Autorizatii de construire (2001) (+ planuri) (2002) (+ planuri) (1990) : Extindere alimentare cu apa in loc. din jud. Braila Puturi forate (1996) : Canalizare ape conventionale (1998 si 1999) : Reabilitare si optimizare sistem de alimentare cu apa ; achizitionarea sistemului de monitorizare a alimentarii cu apa ;contorizare abonati - Minuta intalnirii din 28.08.2007 - Minuta intalnirii din 05.09.2007 (Primaria Municipiului) - Hotararea CL Nr. 316/31.10.2007 privind aprobarea asocierii mun. Braila prin CL Braila cu jud. Braila si unitatile administrativ teritoriale de pe raza jud. Braila in vederea constituirii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara « Dunarea » Braila - Hotararea CLM Braila Nr. 128/30.06.2006 privind aprobarea ajustarii tarifelor pentru

Nu s-au primit urmatoarele documente solicitate: - Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Braila si comuna Chiscani; - contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare pentru municipiul Braila si comuna Chiscani.



serviciile de apa-canal practicate de RA Apa Braila incepand cu data de 01.07.2006 - RA Apa Braila - Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007 - Hotararea Nr. 45/27.02.2007 privind aprobarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 - Raport privind bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007 - Hotararea CLM Nr. 312/31.10.2007 privind rectificarea bugetului local al mun. Braila pe anul 2007 - Raportul auditorilor catre CL Braila (31.12.2006) - Licenta ANRSC (+ anexa) - Autorizatii pentru operatiuni cu precursori (Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase) - Autorizatie de gospodarire a apelor Nr. 237/28.12.2006 privind Alimentarea cu apa, canalizarea si evacuarea apelor uzate din mun. Braila - Autorizatie de mediu Nr. 44/07.03.2006 pentru functionarea statiei de tratare a apei Braila - Autorizatie de mediu Nr. 266/02.10.2007 pentru functionarea statiei de tratare a apei Chiscani - Autorizatie de mediu Nr.267/02.10.2007 pentru functionarea « Inmagazinare apa complex Radu Negru, Varsatura » - Autorizatie de mediu Nr. 270/15.08.2006 care prevede captarea, tratarea si distributia apei - Autorizatie de mediu Nr. 7/07.02.2005 pentru functionarea priza CET, aductiune apa, retea distributie apa potabila, retea canalizare - Autorizatie de mediu Nr. 215/31.07.2007 pentru functionarea bazei de productie - Plan de afaceri 2006-2010 - Bilant la 31.12.2006 - Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2006 - Date informative la data de 31.12.2006 - HCL 40/2002 - ROF - Organigrama si stat de functii - Regulament intern



- Structura veniturilor la 31.12.2006 pe categorii de clienti - Situatia contorizarii abonatilor si a bransamentelor la utilizatorii casnici - Tarif apa pe elemente de cheltuieli (2006) - Tarif canal pe elemente de cheltuieli (2006) - Tarif apa-canal (14.06.2006) - Situatia evolutiei incasarilor pe anul 2006 - Bugetul de venituri si cheltuieli previzionat perioada 2006-2010 - Documentatie pentru intocmirea referatului necesar obtinerii autorizatiei de gospodarire a apelor : Sistem de alimentare cu apa si canalizare in mun. Braila (Institutul de Proiectare PRODOMUS SA Braila - 2001)

2 DIRECTIA SERVICIILOR PUBLICE Faurei - Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor;

- Hotararea privind asocierea Consiliului Local Faurei pentru constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara « Dunarea » - Situatia creantelor la data de 31.08.2007 (Directia Serviciilor Publice de pe langa CL Faurei) - Situatia privind datoriile la data de 31.08.2007 (Directia Serviciilor Publice de pe langa CL Faurei) - Hotararea CL Nr.50/29.06.2001 privind infiintarea Directiei Serviciilor Publice de pe langa CL Faurei prin reorganizarea Serviciului Public de pe langa CL Faurei - Hotararea CL Nr. 80/31.07.2007 privind aprobarea organigramei si statului de functii ale Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL Faurei - Organigrama Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL Faurei (2007) - Hotararea CL Nr. 107/30.11.2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Serviciilor Publice de alimentare cu apa si canalizare - ROF Serviciile Publice de alimentare cu apa si canalizare din cadrul Directiei Serviciilor Publice de pe langa CL Faurei - Hotararea CL Nr. 58/30.07.2004 privind modificarea Regulamentului de organizare si functionare al Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL Faurei - ROF Directia Serviciilor Publice de pe langa CL Faurei (2004) - Bilant la data de 31.12.2006 (CL Faurei) - Balanta de verificare la 31.12.2006

Nu s-au primit urmatoarele documente solicitate: - Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor;



- HCL Nr.13/ 31.01.2007 privind aprobarea bugetului Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL pe anul 2007 - Bugetul Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL pe anul 2007 - Detalierea cheltuielilor - Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL (2007) - Situatia fluxurilor la trezorerie la 30.09.2007 - Contul de rezultat patrimonial la 31.12.2006 - Contul de executie a bugetului institutiilor publice la 31.12.2006 - Stat de functii al Directiei Serviciilor Publice de sub autoritatea CL - Tarife apa 2004, 2005, 2006, 2007

3 S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila - Contractele de concesiune incheiate intre S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila si localitatile unde furnizeaza/presteaza serviciul de alimentare cu apa si de canalizare si hotararile de aprobare a acestora;

S.C. Judeteana de Apa S.A. Braila - Fondul comercial, nivelul serviciilor si zona acoperita de informatii si date - Liste de inventariere - Certificat de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului - Situatia contractelor economice inregistrate in evidentele societatii la data de 12.11.2007 - Hotararea CJ Nr. 37/27.04.2007 pivind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a SC Judeteana de Apa SA Braila, Indicatorilor de performanta pentru serviciile publice de alimentare cu apa, Contractului de furmizare a apei potabile , metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preturilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare si Listei localitatilor in care SC Judeteana de Apa SA Braila furnizeaza/presteaza servicii de alimentare cu apa si canalizare - Regulament de organizare si functionare - Indicatori de performanta pentru anul 2007 - Date sintetice rezultate din activitatea SC Judeteana de Apa SA Braila in anul 2007 - Contract de furnizare a apei potabile - Metodologia de stabilire, ajustare si modificare a preturilor si tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare - Hotararea Nr.5/02.05.2007 care aproba cu unanimitate de voturi Bilantul Contabil si contul de profit si pierderi la 31.12.2006, Raportul Consiliului de Administratie cu privire la activitatea economica-financiara pe anul 2006, Raportul Comisiei de Cenzori cu privire la Bilantul Contabil si contul de profit si pierderi la 31.12.2006

Nu s-au primit urmatoarele documente solicitate: - Contractele de concesiune incheiate intre S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila si localitatile unde furnizeaza/presteaza serviciul de alimentare cu apa si de canalizare si hotararile de aprobare a acestora;



- Raport privind activitatea economico-financiara pe anul 2006 - Raport al Comisiei de Cenzori privind verificarea si certificarea situatiilor financiare la 31.12.2006 - Declaratie privind impozitul pe profit - Bilant prescurtat la data de 31.12.2006 - Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2006 - Date informative la data de 31.12.2006 - Politici contabile si note explicative - Balanta de verificare lunara (dec 2006) - Hotararea Nr.6/02.05.2007 privind stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat al Sectoarelor Gropeni, Ianca, Movila Miresii pe anul 2007 - Bugetul activitatii generale - rectificat (2007) - Hotararea CJ Nr.46/2006 privind aprobarea pretului apei potabile furnizata de SC Judeteana de Apa SA Braila - Structura pe elemente de cheltuieli pentru pretul la apa potabila produsa si transportata, inclusiv distributia in comunele de pe raza jud. Braila - Fisa de fundamentare pentru modificarea preturilor/tarifelor la apa potabila inclusiv distributia - Flux numerar pentru perioada 01.01.2007-30.09.2007 - Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii la data de 30.06.2007 - Contul de profit si pierdere la data de 30.06.2007 - Date informative la data de 30.06.2007 - Balanta de verificare lunara (iunie 2007) - Balanta de verificare lunara (sept 2007) - Planul de afaceri - Memoriu justificativ privind Bugetul de Venituri si Cheltuieli pe anul 2008 - Liste de inventariere - Proces verbal de inventariere a sistemului de alimentare cu apa din loc. Tichilesti - Proces verbal de inventariere a sistemului de alimentare cu apa din loc. Tufesti - Procese verbale privind inventarierea patrimoniului concesionat de la Consiliul Local



Bordei Verde (+ liste de inventariere) - Procese verbale privind inventarierea patrimoniului concesionat de la Consiliul Local Ianca - Procese verbale privind inventarierea patrimoniului concesionat de la Consiliul Local Movila Miresii - Organigrama - Tabel cu salariatii - Act aditional Nr.1/10.09.2007 la Contractul colectiv de munca - Contractul colectiv de munca pe anul 2007 - Autorizatie de gospodarire a apelor Nr. 28/03.04.2007 - Autorizatie de mediu Nr.298/26.09.2006 pentru Statia de tratare a apei-Ianca - Autorizatia de mediu Nr.259/08.08.2006 pentru functionarea statiei de tratare a apei potabile - Autorizatii sanitare de functionare a statiilor de tratare Gropeni si Movila Miresii - Aviz prealabil pentru operatiuni cu precursori - Aviz pentru exercitarea activiatii de montare mijloace de masurare - Istoricul litigiilor din ultimii 5 ani - Lista de investitii - Program anual al achizitiilor publice 2007 - Proces verbal 19.03.2007 privind patrimoniul concesionat de la CJ Braila pentru sectoarele Ianca, Movila Miresii, Gropeni - Proces verbal 15.01.2007 privind inventarierea patrimoniului concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA Braila - sectorul Gropeni - Liste de inventariere din 15.12.2006 - Patrimoniu concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA (sector Gropeni) - Lista cu valorile de achizitie si montaj a mijloacelor constatate plus de inventar - sector Gropeni - Proces verbal 15.01.2007 privind inventarierea patrimoniului concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA Braila - sectorul Ianca - Liste de inventariere din 11.12.2006 - Patrimoniu concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA (sector Ianca) - Lista cu valorile de achizitie si montaj a mijloacelor constatate plus de inventar - sector



Ianca - Proces verbal 15.01.2007 privind inventarierea patrimoniului concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA Braila - sectorul Movila Miresii - Liste de inventariere din 13.12.2006 - Patrimoniu concesionat de la CJ Braila SC Judeteana de Apa SA (sector Movila Miresii) - Contract de concesiune si operare Nr.1/29.12.1998 (+ anexe) - Decizia Nr.40/12.12.2000 a SC Judeteana de Apa SA Braila privind inventarierea tuturor elementelor patrimoniale de activ si pasiv - Caiet de sarcini referitor la Concesionarea activitatii de alimentare cu apa a jud. Braila - sursa Gropeni - Hotararea CJ Nr.19/29.04.1998 privind infiintarea SC Judeteana de Apa SA Braila prin reorganizarea RA Judeteana de Apa « Public-Service » Braila - Hotararea Nr.1/22.01.2007 privind aprobarea modificarii si completarii Actului constitutiv - Act constitutiv - Decizia Nr.6/31.05.2007 privind aprobarea organigramei - Regulament de ordine interioara - Ordinul ANRSC Nr.70/28.02.2007 care aproba eliberarea licentei - Hotararea Nr.10/07.09.2007 privind aprobarea majorarii capitalului social al SC Judeteana de Apa SA prin aportul actionarului unic CJ Braila - Tarife apă 2004, 2005, 2006, 2007

4 GOSPODARIA DE APA A COMUNEI GRADISTEA - Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in comuna Gradistea si hotararea de aprobare a acestuia;

- Actul de constituire al serviciului public de alimentare cu apa, regulamentul de functionare si organigrama - Fondul comercial, nivelul serviciilor si zona acoperita de informatii si date - Hotararea CL Nr.29/29.06.2001 privind infiintarea Serviciului Public de Interes Local « Gospodaria de apa a comunei Gradistea » - Hotararea CL Nr. 34/31.08.2001 privind aprobarea organigramei, a statului de functii si si salarizarea personalului din Serviciul Public de interes local « Gospodaria de apa a localitatii Gradistea » - Organigrama Serviciului Public de interes local « Gospodaria de apa a localitatii Gradistea » - Statul de functii pentru Serviciul Public de interes local « Gospodaria de apa a localitatii

Nu s-au primit urmatoarele documente solicitate: - Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in comuna Gradistea si hotararea de aprobare a acestuia;



- Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor;

Gradistea » - Regulamentul de organizare si functionare a Serviciului Public de interes local « Gospodaria de apa a localitatii Gradistea » - Hotararea privind asocierea Consiliului Local Gradistea pentru constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara « Dunarea » - Bilant intocmit la 31.12.2006 - Bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007 - Bilant profit si pierderi la 31.12.2006 (contul de rezultat patrimonial) - Balanta la 31.12.2006 - Situatia fluxurilor de trezorerie pe anul 2006 - Lista membrilor personalului - Tarife apa 2004, 2005, 2006, 2007(SC Judeteana de Apa SA)

- Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor.

5 SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIRE COMUNALA Insuratei - Hotararea Consiliului Local al orasului Insuratei de aprobare a modului de gestiune a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare; - Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in orasul Insuratei si hotararea de aprobare a acestuia; - Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv

- Hotararea privind asocierea Consiliului Local Insuratei pentru constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara « Dunarea » - Hotararea CL Nr.19/26.06.1995 privind infiintarea serviciului public de gospodarie comunala de pe langa CL - Bilant la data de 31.12.2006 - Buget detaliat pe trimestre-venituri proprii - Structura pe elemente de cheltuieli pentru modificarea preturilor la apa potabila - Contul de rezultat patrimonial la data de 31.12.2006 - Lista de inventariere - 31.12.2006 - Hotararea CL Nr. 3/26.01.2007 privind aprobarea organigramei si a statului de functii ale aparatului de specialitate al primarului si ale serviciilor publice - Organigrama Serviciului public de gospodarire comunala (2007) - Acte aditionale la contractul individual de munca - Contracte individuale de munca - Statul de functii al Serviciului de gospodarire comunala (2007) - Autorizatie de gospodarire a apelor Nr. 44/18.11.2005 privind alimentarea cu apa si evacuare ape uzate - Tabele nominale cu utilizatorii persoane fizice care au contract de apa potabila cu Serviciul

Nu s-au primit urmatoarele documente solicitate: - Hotararea Consiliului Local al orasului Insuratei de aprobare a modului de gestiune a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare; - Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in orasul Insuratei si hotararea de aprobare a acestuia; - Licenta de operare A.N.R.S.C., inclusiv



conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu pentru activitatea desfasurata; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor; - Statul de functii.

public de pe langa Primaria Insuratei - Lista utilizatori blocuri care au contracte de intretinere cu Serviciul Public - Tarife apa 2004, 2005, 2006, 2007 (CL)

conditiile de mentinere a acesteia; - Autorizatia de Mediu pentru activitatea desfasurata; - Autorizatia de Gospodarire a Apelor.



3. PROGNOZE ................................................................................................................................. 3-2 3.1. Rezumat .............................................................................................................................. 3-2 3.2. Metodologie si ipoteze ....................................................................................................... 3-2 3.3. Prognoze socio-economice ................................................................................................ 3-3 3.3.1. Prognoza la nivel macroeconomic .............................................................................. 3-3 3.3.2. Prognoza populatiei .................................................................................................... 3-7 3.3.3. Proiectiile veniturilor gospodariilor ............................................................................ 3-11 3.3.4. Prognoze ale evolutiei judetului Braila ....................................................................... 3-15 3.4. Prognoza necesarului de apa ............................................................................................ 3-17 3.4.1. Necesarul casnic .......................................................................................................... 3-17 3.4.2. Necesarul ne-casnic .................................................................................................... 3-17 3.4.3. Bilantul apei si pierderile de apa ................................................................................. 3-18 3.4.4. Sumarul prognozei necesarului de apa ....................................................................... 3-19 3.5. Prognoza debitului si incarcarii apei uzate ..................................................................... 3-20 3.5.1. Apa uzata menajera ..................................................................................................... 3-20 3.5.2. Apa uzata nemenajera ................................................................................................. 3-20 3.5.3. Infiltratii ...................................................................................................................... 3-21 3.5.4. Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate .................................................. 3-21 3.6. Concluzii ............................................................................................................................. 3-21 ANEXE CAPITOL 3 ....................................................................................................................... 3-22 Anexa 3.3.1 Anexa 3.3.2 Anexa 3.4.3



3. PROGNOZE

3.1. Rezumat In capitolul 3 sunt prezentate metode si ipoteze legate de evolutia demografica descrisa la nivel de judet si oras (prezentata in cap. 3.3.1-3.3.4.), de pierderile de apa in sisteme, nivel de contorizare, debite specifice ale consumatorilor din mediul urban si rural, pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, precum si cele din industrie, infiltratiile precum si sumarul prognozei debitului şi a încărcării apei uzate.

3.2. Metodologie şi ipoteze S-au luat în considerare următoarele ipoteze:

Sisteme de alimentare cu apa

a) Metodologiile folosite precum si ipotezele de lucru considerate sunt prezentate in detaliu la fiecare subcapitol astfel:

− evolutia principalilor indicatori macroeconomici (cresterea economica, inflatia, curs de schimb, somaj etc) se bazeaza pe prognozele Comisiei Nationale de Prognoza, la care se adauga date furnizate de INS, BNR precum si propriile proiectii(vezi subcapitolul 3.3.1.1)

− prognoza populatiei are ca punct de plecare proiectarea populatiei realizata de catre Institutul National de Statistica pe trei scenarii (varianta medie, optimista si pesimista) in functie de o serie de ipoteze de lucru privind evolutia fertilitatii, sperantei de viata si migratiei observate in profil teritorial. Pe baza acestor proiectii consultantul a elaborat o metodologie de lucru pentru a realiza prognoza demografica la nivel urban/rural si pentru fiecare oras in parte (vezi subcapitolul 3.3.2).

− prognoza veniturilor gospodariilor pleaca de la datele oficiale furnizate de INS cu privire la veniturile disponibile ale populatiei. Dinamica acestora se considera a fi diferita pentru mediul urban (unde veniturile disponibile gospodariilor vor creste in acelasi ritm cu rata cresterii economice) si, respectiv mediul rural(unde cresterea va fi mai redusa in primii ani). Descrierea abordarii metodologice este prevazuta in detaliu la subcapitolul 3.3.3.

− proiectiile principalelor evolutii la nivelul judetului pornesc de la prognozele CNP si sunt prevazute in detaliu in subcapitolul 3.3.4

b) pierderile în sisteme se vor reduce, pe măsura reabilitării conductelor de aducţiune şi reţelelor de distribuţie

c) toate sistemele de distribuţie a apei vor fi contorizate 100% într-un interval de 20 ani.

De asemenea, s-au avut în vedere următoarele ipoteze:

• valorile specifice ale consumatorilor din mediul urban se vor reduce, pe măsura definitivării sistemului de contorizare şi a reducerii consumurilor din aparatura casnică (maşini de spălat rufe, de spălat vesela, etc.);

• valorile specifice ale consumatorilor din mediul rural vor creşte, pe măsura creşterii dotărilor din instalaţiile sanitare;



• pentru consumurile de apă potabilă în instituţii şi centrele comerciale, se acceptă un spor de 20% faţă de consumul domestic;

• pentru consumul de apă potabilă în industrie, se consideră:

− 30 l/angajat/zi pentru locurile de muncă cu grad redus de murdărie;

− 60 – 120 l/angajat/zi pentru locurile de muncă cu grad sporit de murdărie.

Sisteme de canalizare

• debitele colectate in sistemele de canalizare vor urmari variatia debitelor de apa potabila livrata in sistemele de alimentare cu apa

• debitele de apa uzata menajere si cele industriale sunt reduse cu 20% fata de debitele de apa potabila distribuita in localitati

• apele uzate industriale, a caror debite variaza de la o unitate la alta, in functie de specific si tehnologie, grad de preepurare si recirculare, vor fi descarcate in retelele de canalizare, in conformitate cu cerintele Directivei 91/271/CCE si a normativului NTPA 002/2002

• Incarcarea apelor uzate la intrarea in statiile de epurare se va situa in conformitate cu cerintele Directivei 91/271/CCE si a normativului NTPA 002/2002, iar pentru evacuarea in emisar se vor respecta prescriptiile prevazute in Directiva 91/271/CCE si normativul NTPA 001/2002

• Apele meteorice vor fi analizate separat sau impreuna cu cele menajere, in functie de situatiile existente in fiecare localitate pe considerente tehnico-economice

3.3. Prognoze socio-economice 3.3.1. Prognoza la nivel macroeconomic

3.3.1.1. Principalii indicatori macro-economici

Ultima prognoza macro-economica publicata de Comisia Nationala pentru Prognoza (CNP) pentru perioada 2007-2013 (vezi tabelul 3.3.1.1) se bazeaza pe ipoteza ca mediul de afaceri va ramane stabil iar cresterea economica a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei nu va fi descendenta. Aderarea la UE va accelera dezvoltarea sociala si economica a Romaniei. Potentialul capitalului intern si forta de munca sunt necesare pentru a sustine o dezvoltare continua in acelasi timp in tendintele mondiale: globalizarea, dezvoltarea comunicatiilor si asigurarea tehnologiei pentru protectia mediului.

Cresterea economica

Cele mai recente dezvoltari economice arata ca, cresterea economica prognozata pentru 2007 a fost optimista si – chiar daca se afla la o rata ridicata – aceasta s-a situat cu aproximativ 1 procent sub valoarea prognozata.

Conform prognozei macro-economice facute de CNP, PIB-ul Romaniei va avea o medie de crestere de 5,7% cu posibilitatea de a inregistra valori sub medie la inceputul perioadei. Ca urmare, decalajele economice si sociale dintre Romania si membrii UE se vor reduce. In ceea ce priveste oferta interna, se astepata ca rata de crestere sa fie mai mare in comparatie cu PIB-ul din constructii si servicii. Consumul intern va fi principalul motor al cresterii economice..

Cresterea economica a Romaniei pe termen mediu va permite imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei si o reducere a discrepantelor economice si sociale dintre Romania si statele membre ale UE. Rata ridicata de crestere economica va fi in principal alimentata de



cererea interna, si anume cererea de investitii (investitii straine precum absorbtia de fonduri comunitare). Formarea bruta de capital fix se asteapta sa creasca cu o valoarea anuala de 11,1%. In aceste circumstante, rata investitiilor va creste de la 23,1% din PIB in 2005 la 31,5% in 2013.

Prognoza principalilor indicatori macroeconomici este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul 3.3.1.1 Prognoza indicatorilor macro-economici pentru Romania

Indicator U.M. 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2013 2015 2016-2025

2025-2037

Surse oficiale (INS, CNP, BNR) Proiectii

Rata de crestere a PIB

% 4,2 7,9 6,0 6,5 6,1 5,8 5,7 4,0 3,0 2,0

Inflatia, media anuala

% 9,00 6,56 4,84 7,0 4,5 3,6 2,5 2,5 2,3 2,0

Rata de schimb RON/€ 3,62 3,53 3,34 3,55 3,45 3,38 3,25 n.a* n.a* n.a.*

*n.a. (not applicable) - nu se aplica deoarece dupa anul 2015 Romania va fi adoptat deja moneda unica europeana

Sursa: INS, CNP, propriile proiectii

Inflatia

Comisia Nationala pentru Prognoza si “Economist Intelligence Unit” estimeaza o descrestere graduala a ratei anuale a inflatiei de la 6,56% in 2006 la 2,6% in 2012. Desi valorile prognozate pentru 2007-2012 sunt diferite (rata anuala a inflatiei estimata de Comisia Nationala pentru Prognoza este mai mare decat cea estimata de “Economist Intelligence Unit”) procesul de dezinflatie continua. Cu toate acestea nivelul anual al inflatiei nu se va diminua pana la valorile inregistrate in Europa de Vest decat dupa 2011.

Pentru restul perioadei analizate, se estimeaza ca rata anuala a inflatiei va scadea la 2,5% (2011–2015), 2,3% (2016-2025) si la 2,0% (2025-2037).

In ceea ce priveste rata de schimb, realizarea de prognoze pe termen mediu si lung se dovedeste a fi un exercitiu deosebit de riscant. Avand in vedere, pe de o parte cele mai recente evolutii ale cursului de schimb de la finele anului 2007 (cand cursul de schimb la sfarsitul lunii decembrie a atins un nivel de 3.6102 RON/Euro) si, de cealalta parte, declaratiile guvernatorului BNR, conform carora BNR nu incurajeaza variatiile mari de curs, Consultantul a revizuit prognozele propuse de CNP in ceea ce priveste rata de schimb la un nivel de 3,5 RON/Euro in 2008, 3,4 RON/Euro in 2009 urmand ca din 2010 pana in anul adoptarii de catre Romania a monedei unice europene cursul mediu anual sa fie de 3,3 RON/Euro.

3.3.1.2. Dezvoltarea sectorului privat in Romania

Economia Romaniei a prezentat o crestere economica puternica in ultimii ani, o crestere a deficitului de cont curent si o incetinire a dezinflatiei. Procesul de privatizare in industrie este aproape incheiat. Activitatile care inca se privatizeaza sunt in sectorul energiei electrice si al resurselor naturale. Agricultura este cvasi-privatizata; aproape 99% din valoarea adaugata in acest sector este datorata proprietatii private.



In sectorul turismului, majoritatea capitalului social (aproximativ 92%) a fost transferat din proprietatea statului in cea privata si se asteapta ca restul de 8% sa fie privatizat in urmatoarea perioada.

Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut semnificativ in ultimul deceniu, de la 16,4% in 1990 pana la 70,42% in 2005.

Aportul crescut al sectorului privat a avut cel mai important rol in cresterea PIB in termeni reali in ultimii ani.

In ceea ce priveste contributia sectorului privat la PIB, nu se vor inregistra schimbari semnificative in urmatorii ani. Conform Comisiei Nationale a Prognozei, la sfarsitul lui 2010 contributia sectorului privat la formarea PIB va fi de aproximativ 79%.

Ponderea sectorului privat in PIB si valoarea adaugata bruta pe total si pe ramurile economiei nationale va avea urmatoarea evolutie:

Tabelul 3.3.1.2 Contributia sectorului privat la valoarea adaugata bruta, pe sectoare economice (%)

Sector 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011-2037*

Industrie 80,9 82,0 83,5 84,0 84,5 85,0 86,0

Agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera

95,5 97,5 98,0 98,5 99,0 99,4 99,5

Constructii 118,5 96,0 96,5 97,0 98,0 99,0 99,0 Total servicii 71,3 76,0 78,0 80,0 83,0 86,5 87,0 PRODUSUL INTERN BRUT 70,4 71,8 73,2 74,6 76,6 78,8 80,0

* proiectii ale Consultantului

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Februarie 2007

Nivelul investitiilor din Romania se asteapta sa creasca in urmatorii ani, conducand la o crestere a sectorului privat atat in termenii capitalului social, cat si al cifrei de afaceri.

Contributia sectorului privat in termenii capitalului social si al cifrei de afaceri in economia totala este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabelul 3.3.1.3 Contributia sectorului privat la economia nationala (%)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011-2037*

Capital social 70,4 74,4 77,3 78,0 80,0 83,0 87,0 90,0

Cifra de afaceri 83,9 84,9 87,0 88,0 89,0 90,0 92,0 95,0 *proiectii ale Consultantului

Sursa: CNP

3.3.1.3. Nivelul de salarizare

Pentru perioada 2007-2013 Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o crestere a castigurilor medii lunare brute de la 1.380 RON la 2.370 RON in 2013. Pentru restul perioadei, Consultantul ia in considerare o crestere reala a salariilor similara cu cresterea economica.



Tabelul 3.3.1.4 Evolutia castigurilor medii lunare brute si nete pentru perioada 2005-2037

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2019

2020-2037

Castiguri medii lunare brute (RON/angajat)

968 1.146 1.380 1.550 1.700 1.855 2.015 2.185 2.370 n.a n.a

Castiguri medii lunare nete (RON/angajat)

746 866 1.026 1.160 1.282 1.395 1.511 1.635 1.770 n.a n.a

Modificarea fata de anul anterior (procent)

24,6 16,1 18,5 13,1 10,5 8,8 8,3 8,2 8,3 5,4 4,0

Ponderea castigurilor nete in castigurile brute (%)

77,1 75,6 74,3 74,8 75,4 75,2 75,0 74,8 74,7 74,5 74,5

Castiguri reale (%) 14,3 9 13 7 6,3 5,3 5,2 5,5 5,6 3,0 2,0

Sursa: INS

O prognoza mai detaliata a veniturilor pe gospodarii este prezentata in Capitolul 3.3.3.

Indicatorii fortei de munca

Evolutia pietei fortei de munca va fi influentata de dinamica totalului populatiei, de populatia ocupata si de numarul de angajati (vezi tabelul 3.3.1.5). Conform ipotezelor de lucru pe care sunt bazate prognozele pana in 2013, populatia totala va continua sa se diminueze cu aproximativ 0,4% anual. Schimbari majore vor avea loc de asemenea in structura pe grupe de varsta a populatiei, care va fi caracterizata de o viitoare imbatranire demografica, prin reducerea populatiei cu varsta sub 15 ani si cresterea numarului populatiei mai in varsta.

Tabelul 3.3.1.5 Prognoza indicatorilor fortei de munca pentru Romania, 2005 - 2037

Toate valorile in % 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014-2037

Populatia activa*) -1,1 0,3 0,3 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Populatia civila angajata*)

-0,1 0,7 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,3 0,3

Angajati -1,9 0,5 0,5 0,4 0,3 0,1 0,2 0,2 0,4 0,4

Rata activitatii*) 62,4 62,5 62,8 63,0 63,3 63,5 63,8 64,0 64,3 65,0

Rata de ocupare*) 57,7 58,1 58,4 58,7 59,0 59,3 59,6 60,0 60,3 61,0

Rata somajului (ILO) 7.2 6,8 6,7 6,6 6,5 6,4 6,3 6,1 6,0 5,0

* populatia de varsta de munca (15-64 ani)

Sursa: INS, CNP

In perioada 2006 – 2013, populatia activa in varsta de munca este prognozata sa creasca cu aproximativ 145.000 persoane sau cu 0,3% anual, in principal datorita unor investitii straine mai mari, unui nivel mai ridicat de competitivitate si a unor salarii mai mari. Datorita schimbarilor structurale, proportia populatiei in varsta de munca in sectorul agricol a scazut in 2005 (spre deosebire de 2002) cu 4,3 puncte procentuale, cresterea din



sectorul serviciilor fiind de 1,0 puncte procentuale. Aceeasi tendinta este estimata si pentru perioada 2006-2013.

Rata ocuparii populatiei apte de munca va continua sa creasca de la 57,7% in 2005 la 60,3% in 2013, datorita politicii fiscale, crearii unor locuri de munca stabile si a balantei dintre flexibilitatea ocupationala si securitatea locului de munca.

Numarul de angajati va creste de asemenea, ajungand de la -1,9 % in 2005 la 0,4% in 2025, aceasta crestere va avea loc in special in sectorul serviciilor si constructiilor.

Reducerea ratei somajului a fost si va continua sa fie principala preocupare a Guvernului Romaniei. In 2005, rata somajului, conform metodologiei ILO a fost de 7,2% (cu 0,8 puncte procentuale mai putin decat in 2004). Aceasta descrestere va continua in viitor, pentru 2013 fiind estimata o rata de aproximativ 6,0%.

3.3.2. Prognoza populatiei

3.3.2.1. Metoda de prognozare pentru populatie

Metodele de prognoza a populatiei se pot baza pe o varietate de modele, toate prezentand atat avantaje cat si limite - de la extrapolari simple sau complexe, proportii simple sau complexe la metode mai complexe. Alegerea metodei de proiectie depinde de un numar de factori de la disponibilitatea si calitatea datelor (validitatea datelor) la veridicitatea, complexitatea modelului si disponibilitatea resurselor.

Metoda de prognozare pentru populatie realizata de Consultant se bazeaza pe prognoza populatiei la nivel regional si judetean elaborata de Institutul National de Statistica1.

Aceste prognoze demografice au fost elaborate pe baza unor ipoteze de lucru privind fertilitatea, speranta de viata la nastere si evolutia fenomenului migrationist. Conform acestor ipoteze, au fost schitate cateva scenarii ale evolutiilor populatiei (alternativa pesimista, medie si optimista).

Prognoza populatiei pe zone (urban/rural) a fost realizata de catre Institutul National de Statistica numai la nivel regional.

La nivel de judet si de orase, Consultantul a realizat prognoza populatiei pe baza urmatoarelor metodologii si ipoteze de lucru:

• Punctul de plecare il reprezinta proiectarea populatiei la nivel de judet, pana in anul 2025, realizata de catre Institutul National de Statistica, pe trei scenarii (varianta medie, optimista si pesimista). Cele 3 scenarii de evolutie sunt realizate in functie de diferite ipoteze de lucru cu privire la evolutia fertilitatii, sperantei de viata la nastere si migratiei observate in profil teritorial.

• Pe baza proiectiilor mai sus mentionate, pentru fiecare scenariu, se calculeaza o rata medie anuala de crestere/descrestere la nivel de judet

• Se calculeaza rata medie anuala a modificarii (cresterii/scaderii) populatiei, la nivelul judetului, in perioada cuprinsa intre anul 2002 (cand s-a realizat ultimul recensamant) si 2007 (cele mai recente date disponbile);

• La nivelul judetului, se va alege acel scenariul de evolutie demografica (din cele prezentate de INS) care se apropie cel mai mult de evolutia populatiei judetului in perioada 2002-2007;

1 Institutul National de Statistica, “Prognoza populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025”, 2004; “Prognoza populatiei dupa zona, pana in 2025”, 2005



• Fata de media judetului, se va face o diferentiere intre evolutia populatiei din zona urbana si cea rurala, conform prognozelor urban/rural prezentate de INS la nivel de regiune.

• Scenariul de modificare a populatiei urbane va fi ales pentru fiecare oras in parte, pe acelasi principiu (din cele 3 scenarii se va alege acela care se apropie cel mai mult mediei anuale din 2002-2007)

• Populatia urbana va fi calculata ca suma a populatiei oraselor din judet;

• Populatia rurala va fi calculata ca diferenta populatiei judetului si cea urbana. Pentru verificare, ratele de evolutie ale populatiei rurale la nivel de judet vor fi comparate cu cele publicate de INS la nivel de regiune.

3.3.2.2. Prognoza populatiei la nivelul judetului Braila

La 1 iulie 2007, populatia judetului Braila a fost estimata la 366.811 locuitori, din care 65% locuitori din zona urbana si numai 35% din zona rurala. Din acest punct de vedere, judetul Braila este un judet cu un nivel ridicat de urbanizare, semnificativ deasupra mediei nationale (unde populatia urbana reprezinta 55,5%) dar de asemenea si deasupra mediei regionale (41,7%).

Evolutia populatiei intregului judet, dupa medii si dupa orase, pe perioada 2002–2007 este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul 3.3.2.1 Evolutia populatiei (locuitori), dupa total judetmedie si orase, pe perioada 2002–2007

2002 2005 2007 Rata de crestere/scadere medie anuala 2002-2007

JUDETUL BRAILA 375.898 370.428 366.811 -0,49%

Braila 222.320 218.744 216.321 -0,55%

Faurei 4.276 4.227 4.149 -0,60%

Ianca 11.528 11.389 11.265 -0,46%

Insuratei 7.438 7.387 7.295 -0,39%

Total Urban 245.562 241.747 239.030 -0,54%

Total Rural 130.336 128.681 127.781 -0,40% Sursa: INS

Se poate remarca ca la nivelul judetului Braila populatia descreste, atat in zonele urbane cat si in cele rurale ajungandu-se de la o populatie de 375.898 locuitori in 2002 si la 366.811 locuitori in 2007.



Figura 3.3.2.1 Evolutia populatiei pe total judet, medie si orase, pentru perioada 2000 – 2007

Sursa: INS

Conform prognozei INS, pentru fiecare dintre cele 3 scenarii de evolutie (pesimist, mediu si optimist), populatia judetului Braila va inregistra urmatoarele valori in 2010, 2015 si 2020:

Tabelul 3.3.2.2 Evolutia populatiei judetului dupa cele 3 scenarii de dezvoltare

Populatia (mii locuitori) conform 2010 2015 2020 2025

Alternativa medie 355,5 338,5 319,1 298,1

Alternativa optimista 357,6 344,2 329,3 313,4

Alternativa pesimista 355,1 337,4 317,1 295,1 Sursa: INS

Pe baza datelor mai sus-mentionate, ratele anuale de crestere/scadere ale populatiei, conform celor trei scenarii, vor fi:

Tabelul 3.3.2.3 Rata medie anuala de modificare a populatiei la nivel de judet

Rata medie anuala U.M 2005 - 2010 2010-2015 2015-2020 2020-2025

Alternativa medie % -0,77 -0,98 -1,17 -1,35

Alternativa optimista % -0,66 -0,76 -0,88 -0,98

Alternativa pesimista % -0,79 -1,02 -1,23 -1,43 Sursa: calculele proprii pe baza datelor INS

Luand in considerare evolutia populatiei judetului din ultimii ani (care a inregistrat o medie anuala de scadere a populatiei de 0,49% in perioada 2002-2007), Consultantul a ales alternativa optimista pentru prognoza populatiei pana in 2025.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2002 2005 2007

Judetul Braila

Braila

Faurei

Ianca

Insuratei

Total Urban

Total Rural



Pentru a obtine scenariul de evolutie pentru populatia urbana, a fost calculata proportia dintre dinamica populatiei urbane la nivel de regiune si dinamica totala.

Tabelul 3.3.2.4 Rata medie anuala pentru fluctuatia populatiei dupa total regiune si dupa zone

Regiunea sud-est U.M 2004-2015 2015-2025

Total % -0,37% -0,74%

Urban % -0,63% -1,23%

Rural % -0,06% -0,20%

Coeficient Urban/Total 1,68 1,65 Sursa: calculele proprii pe baza datelor INS

Ca urmare, Consultantul a luat in considerare urmatoarele scenarii de evolutie pentru populatia din orasele judetului Braila (alternativa constanta este conforma cu scenariul optimist la nivel de judet):

Tabelul 3.3.2.5 Rata medie anuala de modificare a populatiei, pentru mediul urban, Judetul Braila

JUDETUL BRAILA U.M 2005 - 2010 2010-2015 2015-2020 2020-2025

Alternativa optimista % -0,66% -0,76% -0,88% -0,98%

Alternativa pesimista % -1,30% -1,64% -1,94% -2,23%

Alternativa medie % -1,12% -1,28% -1,48% -1,66% Sursa: calculele Consultantului pe baza datelor INS

La nivel de oras, rata medie anuala de modificare a populatiei este determinata ca:

• Pentru prognoza perioadei 2008-2010, rata medie a populatiei va fi:

− Braila,Faurei, Ianca, Insuratei: -0,66% (alternativa optimista)

• Pentru perioada 2010-2025, rata medie anuala de modificare a populatiei urbane va corespunde scenariului mediu si se va aplica la toate orasele judetului.

• Pentru perioada 2025–2037 populatia va ramane constanta la nivelul anului 2024

Valorile prognozate ale populatiei judetului Braila pentru perioada analizata sunt prezentate in urmatorul tabel (valorile detaliate pe fiecare an sunt prezentate in Anexa 3.3.2.1)



Tabelul 3.3.2.6 Prognoza populatiei (locuitori) pentru judetul Braila in perioada 2007-2037

2007 2008 2009 2010 2011 2015 2020 2025 2037 Total judet 366.811 364.378 361.961 359.560 356.824 345.667 330.704 314.736 314.736 Braila 216.321 214.886 213.461 212.045 210.431 204.099 195.264 185.836 185.836 Faurei 4.149 4.121 4.094 4.067 4.036 3.915 3.746 3.565 3.565 Ianca 11.265 11.190 11.116 11.042 10.958 10.629 10.169 9.679 9.679 Insuratei 7.295 7.247 7.199 7.151 7.097 6.883 6.584 6.266 6.266 Total Urban 239.030 237.444 235.870 234.305 232.522 225.526 215.763 205.346 205.346 Total Rural 127.781 126.934 126.091 125.255 124.302 120.141 114.941 109.390 109.390

Sursa: Calculele Consultantului pe baza datelor INS

Se poate observa ca rata medie anuala de scadere a populatiei rurale este intre -0,06% si -0,20%, valori in limitele prognozelor populatiei rurale furnizate de INS la nivelul Regiunii Sud-Est.

3.3.3. Proiectiile veniturilor gospodariilor

3.3.3.1. Proiectiile veniturilor gospodariilor la nivel national

Principalele caracteristici ale nivelului veniturilor gospodariilor, structura si evolutia la nivel de judet si regiune au fost prezentate in Capitolul 2.5.

In ultimii ani, veniturile gospodariilor au prezentat cresteri importante atat in termeni nominali, cat si reali. Conform Comisiei Nationale de Prognoza, cresterea in termeni reali a salariului net mediu va continua in urmatorii ani, la rate de crestere comparabile cu cresterea economica reala.

Conform cu aceasta prognoza, Consultantul a pornit de la urmatoarele ipoteze de lucru:

• Venitul mediu disponibil pentru gospodariile din zona urbana va creste cu rata cresterii economice;

• Venitul mediu disponibil pentru gospodariile din zona rurala are o rata de crestere de jumatate din rata de crestere din zona urbana in 2007 si va creste in mod gradual pana in 2015, cand rata de crestere va fi egala in cele doua zone (urbana si rurala);

Tabelul 3.3.3.1 Evolutia veniturilor medii disponibile pe gospodarii, dupa zona, 2007 - 2037

Romania Unitate 2007 2008 2009 2010 2015 2020 2025 2037 Cresterea reala anuala a veniturilor nete ale gospodariilor zona urbana % 6,1 6,5 6,7 6,6 3,0 2,0 2,0 2,0 zona rurala % 3,1 3,7 4,2 4,5 3,0 2,0 2,0 2,0 Venitul mediu net disponibil al gospodariilor (preturile constante 2007): zone urbane RON 1.485 1.581 1.687 1.799 2.210 2.538 2.802 3.415 zone rurale RON 1.166 1.208 1.259 1.316 1.571 1.803 1.991 2.427 Venitul mediu disponibil in gospodarii zone urbane Euro 443 465 504 537 670 769 849 1.035 zone rurale Euro 348 355 376 393 476 546 603 735

Sursa: Propriile proiectii



Distributia pe decile a veniturilor nete disponibile ale gospodariilor din Romania in anul 2006 se prezinta astfel:

• Prima decila de venit (D1 – cele mai sarace 10% din gospodarii) reprezinta 48,4% din venitul mediu lunar la nivel national;

• A doua decila de venit (D2) reprezinta 55,2% din venitul mediu lunar la nivel national;

• A treia decila de venit (D3) reprezinta 61,9% din venitul mediu lunar la nivel national ;

Pentru perioada analizata (2007-2037) data fiind cresterea economica prognozata, pentru Romania in urmatorii ani se asteapta reducerea decalajului dintre gospodariile cu castiguri medii si gospodariile cu castigurile cele mai mici. Ponderea veniturilor din primele trei decile de venit se asteapta sa creasca in fiecare an cu 0,5 puncte procentuale.

Evolutia ponderii veniturilor primelor trei decile in venituriile medii pe gospodarii este prezentata in urmatorul tabel

Tabel 3.3.3.2 Factorul de corectie pentru decile (% in media veniturilor gospodariilor), 2007-2037

Venituri decile 2007 2008 2009 2010 2015 2020 2025 2037 Decila2 1 48,9% 49,4% 49,9% 50,4% 52,9% 55,4% 57,9% 62,9% Decila 2 55,7% 56,2% 56,7% 57,2% 59,7% 62,2% 64,7% 69,7% Decila 3 62,4% 62,9% 63,4% 63,9% 66,4% 68,9% 71,4% 76,4%


3.3.3.2. Proiectiile veniturilor pe gospodarii la nivel judetean si urban

La nivel judetean si local, data fiind lipsa datelor oficiale, Consultantul a dezvoltat o metodologie de prognozare a veniturilor medii disponibile in gospodarii pe baza urmatoarelor ipoteze de lucru:

• Venitul la nivel national trebuie corectat cu un coeficient care sa reflecte nivelul de dezvoltare socio-economic al judetului. In ceea ce priveste veniturile, singurele date disponibile la nivel de judet sunt nivelele castigurilor salariale. Ca urmare, proportia dintre castigurile specifice judetului si nivelul national va fi utilizata pentru corectarea datelor veniturilor la nivel national, atat pentru zonele urbane, cat si pentru cele rurale;

• Orasele mari si medii din zona urbana se impart in 3 categorii; pentru fiecare categorie in parte se aplica in plus un coeficient de corectie al dezvoltarii urbane, pentru a ajusta nivelul veniturilor conform cu marimea orasului. Pentru zonele urbane mari, veniturile sunt asteptate sa fie peste media zonei urbane, in timp ce in zonele urbane mici, nivelul veniturilor va fi sub medie. Coeficientii de corectie alesi sunt prezentati in urmatorul tabel:

2 Decila - Ca să se poată aprecia nivelul veniturilor reale ale populatiei, statistica împarte gospodariile din Romania in 10 partie egale (sau câte 10% din gospodarii), aşa-numitele decile. Apoi, pentru fiecare decilă se calculează o medie a veniturilor. Prima decilă cuprinde primele 10% din gospodarii, cu cele mai mici venituri (se mai numeste si decila inferioara) iar a zecea decila ultimele 10% din gospodarii, cele cu veniturile cele mai mari. Cu alte cuvinte, ordinea lor crescătoare de la D1 la D10, reflectă creşterea de venit şi, odată cu aceasta, deplasarea de la segmentul săracilor la cel al bogaţilor (relativ la nivelul general de venituri al populaţiei luate în analiză).



Tabelul 3.3.3.3 Coeficientul de ajustare venituri pentru zonele urbane

Tipul de zona urbana Nr de locuitori

(persoane)

Coeficient

(%)

Zone urbane largi >100.000 105 %

Zone urbane medii 20.000 – 99.999 100 %

Zone urbane mici <20.000 95 % Sursa: Propriile proiectii

In judetul Braila orasele mari si medii se impart dupa cum urmeaza:

• Zone urbane mari: n.a

• Zone urbane medii: Braila

• Zone urbane mici: Faurei ,Ianca, Insuratei

Venitul net pe gospodarii pentru intreaga zona urbana este calculata ca medie ponderata a veniturilor nete pentru fiecare judet (venituri ponderate cu numarul populatiei).

Venitul net pe gospodarii pentru zona rurala este calculat la nivel de judet prin aplicarea la venitul mediu pe gospodarie din zonele rurale la nivel national a factorului de corectie specific al judetului (calculat prin impartirea castigurilor nete specifice judetului la media nationala).

Pentru perioada analizata (2007-2037), prognoza venitului net disponibil al gospodariilor in judetul Braila precum si pentru fiecare oras mare si mediu, total zona urbana si rurala, este prezentata in urmatorul tabel

Tabelul 3.3.3.4 Evolutia veniturilor nete(RON) ale gospodariilor 2007-2037, Judetul Braila

2007 2008 2009 2010 2015 2025 2037 Judetul BRAILA 1.145,6 1.217,6 1.322,5 1.468,1 1.637,2 2.075,2 2.631,9 Braila 1.264,2 1.354,0 1.480,5 1.652,3 1.856,8 2.353,5 2.984,8 Faurei 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1.494,9 1.680,0 2.129,3 2.700,5 Ianca 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1.494,9 1.680,0 2.129,3 2.700,5 Insuratei 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1.494,9 1.680,0 2.129,3 2.700,5


Distributia pe decile a veniturilor nete este furnizata de Institutul National de Statistica numai la nivel national pentru veniturile si cheltuielile brute ale gospodariilor.

Pentru a calcula evolutia venitului net pe gospodarii la nivel de judet si de localitate, factorul de corectie calculat pentru nivelul national (vezi tabelul 3.3.3.2) a fost aplicat la veniturile nete specifice:

Pentru judetul Braila, evolutia venitului net pe gospodarii pentru primele trei decile de venit este prezentata in tabelul urmator(ponderi din veniturile medii):



Tabelul 3.3.3.5 Evolutia veniturilor nete (RON), ale gospodariilor pentru primele trei decile Judetul Braila 2007-2037

Judetul BRAILA 2007 2008 2009 2010 2015 2020 2025 2037

D1 560,3 601,6 660,1 740,0 866,3 1041,5 1201,8 1682,0

D2 638,3 684,5 750,1 840,0 977,7 1169,5 1343,1 1861,2

D3 715,2 766,2 838,9 938,5 1087,6 1295,6 1482,3 2037,8 Sursa: Propriile proiectii

Orasele din judetul Braila prezinta urmatoarea evolutie a veniturilor nete ale gospodariilor la nivelul primelor trei decile de venit:

Tabelul 3.3.3.6 Evolutia veniturilor nete (RON), pe gospodarii din mediul urban, Judetul Braila 2007-2037

Judetul Braila 2007 2008 2009 2010 2015 2025 2037 Decila 1 560,3 601,6 660,1 740,0 866,3 1.201,8 1.682,0 Decila 2 638,3 684,5 750,1 840,0 977,7 1.343,1 1.861,2 Decila 3 715,2 766,2 838,9 938,5 1.087,6 1.482,3 2.037,8 Zona urbana Decila 1 612,7 663,0 732,3 825,4 973,5 1.350,6 1.890,3 Decila 2 698,0 754,3 832,2 936,9 1.098,8 1.509,4 2.091,7 Decila 3 782,1 844,3 930,6 1.046,7 1.222,3 1.665,8 2.290,1 Braila 1.264,2 1354,0 1480,5 1652,3 1856,8 23535 2984,8 Decila 1 618,3 669,0 738,9 832,9 982,4 1.362,9 1.907,6 Decila 2 704,4 761,2 839,8 945,4 1.108,9 1.523,2 2.110,8 Decila 3 789,2 852,1 939,1 1.056,3 1.233,4 1.681,0 2.311,1 Faurei 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1.494,9 1.680,0 2.129,3 2.700,5 Decila 1 559,4 605,3 668,6 753,6 888,9 1.233,1 1.725,9 Decila 2 637,3 688,7 759,8 855,4 1.003,2 1.378,1 1.909,8 Decila 3 714,1 770,9 849,6 955,7 1.115,9 1.520,9 2.091,0 Ianca 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1494,9 1680,0 2129,3 2.700,5 Decila 1 559,4 605,3 668,6 753,6 888,9 1.233,1 1.725,9 Decila 2 637,3 688,7 759,8 855,4 1.003,2 1.378,1 1.909,8 Decila 3 714,1 770,9 849,6 955,7 1.115,9 1.520,9 2.091,0 Insuratei 1.143,8 1.225,1 1.339,5 1494,9 1.680,0 2.129,3 2700,5 Decila 1 559,4 605,3 668,6 753,6 888,9 1.233,1 1.725,9 Decila 2 637,3 688,7 759,8 855,4 1.003,2 1.378,1 1.909,8 Decila 3 714,1 770,9 849,6 955,7 1.115,9 1.520,9 2.091,0




3.3.4. Prognoze ale evolutiei judetului Braila

Regiunea Sud – Est participă cu aproximativ 12% la formarea produsului intern brut pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional (peste 17% faţă de o medie naţională de circa 13%). Industria regiunii participă cu circa 22 procente la realizarea PIB-ului. In această regiune se găsesc importante unităţi industriale cum sunt: combinatul siderurgic Arcelor Mitall, şantierele navale cu tradiţie din Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia, fabricile de celuloză şi hârtie Celhart Donaris – Brăila, combinatul petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. In cadrul industriei alimentare, principalele activităţi dezvoltate în regiune sunt: morărit şi panificaţie, vin şi băuturi alcoolice, prelucrarea laptelui şi a cărnii, zahăr, ulei, conserve de fructe, legume, peşte şi carne. Construcţiile din această regiune au o pondere în produsul intern brut regional (peste 7,5%) peste media naţională (6%). In ceea ce priveşte sectorul serviciilor ponderea acestora în produsul intern brut regional (circa 42%) se situează sub nivelul naţional (peste 45%). In cadrul serviciilor este de remarcat ponderea serviciilor din categoria „hoteluri şi restaurante”, cu peste 2,5% din produsul intern brut regional şi care situează regiunea Sud – Est pe primul loc (alături de regiunea Centru) într-un top al regiunilor, aceasta datorită potenţialului turistic de care beneficiază regiunea - litoralul şi Delta Dunării. De asemenea, o pondere mare, comparativ cu celelalte zone, o au în această regiune serviciile din categoria „transport, depozitare şi comunicaţii”, cu circa 11% în PIB – ul regional.

Realizarea de prognoze, pe termen mediu a pricipalilor indicatori socio-economici, pornesc de la datele publicate de Comisia Nationala de Prognoza pentru orizontul de timp 2006-2010, care au fost corectate luand in considerare cele mai recente prognoze furnizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), Institutul National de Statistica (INS).

In perioada 2011-2014 cresterea economica calculata pentru anul 2010 va converge catre nivelul unic (la nivelul de trai, regiune, judet) stabilit pentru anul 2015. Dupa anul 2015 cresterea economica la nivel de judete si de regiuni va fi considerata egala cu cea de la nivelul tarii.

Tabel 3.3.4.1 Evolutia cresterii reale a PIB, 2005-2025

Indicator Unitate 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2025

Cresterea reala a Produsului Intern Brut

Romania % 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 3 2

Regiunea de Sud Est % 0,9 6,9 5,5 6,3 6,1 6,0 3 2

Judetul Braila % -0,5 7,9 4,6 7,3 6,7 6,5 3 2 Sursa: CNP, BNR

In judetul Braila, pentru perioada 2007-2010 este prognozata o crestere economica peste media regionala, dar si peste media nationala. Daca in 2007 cresterea economica a judetului Braila are o valoare de 4,6 %, pentru intervalul 2008-2010, aceasta va avea un trend usor ascendent, astfel incat in anul 2010 va ajunge la o valoare de 6,5% iar pentru perioda 2010-2025 va descreste pana la 2%.

Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totală. Prin tradiţie, regiunea este o zonă agricolă cu o pondere a ocupării în agricultură de 35,3% (peste media naţională de 31,9%). Serviciile deţin 37,3% serviciile comerciale 23,8% (serviciile sociale 13,5%), iar industria şi construcţiile deţin 27,4% din populatia ocupata. Având în vedere că regiunea



se caracterizează prin existenţa unor centre economice existente în municipiile reşedinţă de judeţ, care valorifică forţa de muncă existentă, pentru perioada 2007 – 2008 au fost prognozate creşteri ale populaţiei ocupate3 cu 0,2%, a numărului mediu de salariaţi cu 2,2% şi reduceri ale ratei şomajului cu aproximativ 0,2 puncte procentuale.

Tabel 3.3.4.2 Evolutia populatiei ocupate civile si a numarului mediu de angajati, 2005-2025


Populatia ocupata civila

Romania % 1,8 0,5 0,2 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1

Regiunea de Sud Est % 0,6 0,5 0,05 0,03 0,02 0,01 0,01 0,01

Judetul Braila % 3,5 1,5 0,4 0,1 0,0 0,1 0,01 0,01

Numarul mediu de angajati

Romania % 2,0 1,2 1,8 1,7 1,6 1,2 0,5 0,5


Judetul Braila % 5,4 2,2 1,0 1,2 1,0 0,2 0,1 0,1 Sursa: CNP

La nivelul judetului Braila se observa pentru perioada 2007-2010 o scadere populatiei ocupate civile cu putin peste media regionala, dar sub media nationala. Astfel in 2010 aceasta va ajunge la valoarea de 0,1% si la 0,01 in 2025.

Estimarile privind numarul mediu de angajati, la nivelul judetului Braila, la orizontul anului 2010 au in vedere domeniile principale de activitate (servicii, industrie) si urmeaza un trend usor descendent in intervalul 2005-2025, de la 5,4 in 2005 la valoarea de 0.2% in 2010 si 0,1% in 2025

Tabel 3.3.4.3 Evolutia ratei somajului, 2005-2025


Rata somajului

Romania % 5,9 5,2 5,2 5,1 5,0 4,9 4,5 4,5

Regiunea de Sud Est % 6,4 5,6 5,7 5,6 5,6 5,5 5 5


Regiunea Sud – Est deţine aproximativ 13,8% din numărul total de şomeri înregistrati, la nivelul judetului Braila rata somajului continua trendul descendent inceput in 2005, ajungand in 2010 la valoarea de 5,6 % si 5,1% in 2025, peste rata regionala si cea nationala a somajului.

3 Populatia ocupatã cuprinde, conform metodologiei “Cercetãrii statistice asupra fortei de muncã în gospodãrii“, toate persoanele de 15 ani si peste, care au desfãsurat o activitate economicã producãtoare de bunuri sau servicii de cel putin o orã1) în perioada de referintã (sãptãmâna înaintea înregistrãrii), în scopul obtinerii unor venituri sub formã de salarii, platã în naturã sau alte beneficii.



Tabel 3.3.4.4 Evolutia castigului mediu lunar net, 2005-2010

Indicator Unit 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2025

Castigul mediu lunar net

Romania % 24,6 14,6 19,2 12,6 10,5 8,1 5,1 4,1



In ceea ce priveste castigul salarial mediu net la nivelul judetului Braila acesta va continua usor sa scada perioada 2005-2025 (de la 16,6% in 2005 la 2,9% in 2010 si 1,4% in 2025 ), aceasta scadere va fi atat sub media regiunii (3,9%) cat si sub media la nivel national (4,1%).

3.4. Prognoza necesarului de apă Pe baza metologiei şi a ipotezelor de calcul s-a stabilit necesarul de apă din gospodării şi din afara acestora, consumul de apă din instituţii şi centre comerciale.

De asemenea, s-au avut în vedere pierderile normate din sistem (staţii de tratare, spălări reţele, etc.) precum şi pierderile propriu-zise, datorate reţelelor de distribuţie vechi şi uzate, cu pierderi permanente sau temporare în cazul avariilor locale.

3.4.1. Necesarul casnic

S-au avut în vedere prevederile din SR 1343/1-2006, care modifică substanţial vechile consumuri specifice de apă pentru nevoi gospodăreşti şi le alinează la cele reale, practicate în Europa.

Astfel, pentru zonele în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în curţi, fără canalizare, ca o etapă premergătoare celei cu canalizare, debitul specific este de 50 l/om/zi.

Pentru zonele cu gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu prepararea individuală a apei calde, debitul specific este de 110 l/om/zi şi se referă mai ales la localităţile în care instalaţiile centralizare de alimentare cu apă sunt în curs de realizare, sau urmează a se realiza până la finele anului 2013.

În centrele populate care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, s-au constatat reduceri severe ale consumului, consecinţă directă a extinderii contorizării. Consumurile totale, în care intră, pe lângă nevoile gospodăreşti şi consumurile instituţiilor publice, consumurile de apă potabilă ale zonelor industriale (din care multe industrii alimentare), stropitul spaţiilor verzi şi ale străzilor, etc., se încadrează între 60 – 170 l/om.zi, consumuri normale pentru zonele cu climă continentală din care face parte şi judeţul Brăila.

3.4.2. Necesarul ne-casnic

3.4.2.1. Principalul consumator ne-casnic este industria, cu variaţii mari ale debitului în funcţie de tipul şi amplasarea industriei, tehnologia utilizată, numărul de salariaţi, etc.

În timp, competiţia şi necesitatea sporirii eficienţei economice au condus la utilizarea unor tehnologii cu consumuri mai reduse, simultan cu creşterea preţului de vânzare a apei de către furnizorii de utilităţi.



Multe industrii au preferat chiar să-şi amenajeze şi să-şi exploateze surse proprii, plătind o redevenţă la Administraţia Naţională Apele Române, iar altele să-şi recircule parţial apa uzată, după un proces de preepurare a acesteia.

3.4.2.2. Consumatorii instituţionali şi centrele comerciale reprezintă, de asemenea, consumatori ne-casnici.

În standardul român amintit sunt date privind necesarul de apă a unora din aceşti consumatori, precum hoteluri (150 – 250 l/persoană/zi), centre comerciale (25 – 50 l/angajat/zi), şcoli cu internat şi cantină 200 – 400 l/elev/zi, service auto 25 – 50 l/vehicul/zi), etc. Pentru birouri se consideră un necesar de 30 – 60 l/angajat/zi.

Pentru toti acesti consumatori s-a considerat un spor global in valoare de 20% din consumurile gospodaresti.

3.4.2.3. Pentru stingerea incendiilor, consumurile necesare sunt prevăzute în SR 1342/1, care indică debitele şi presiunile care vor fi furnizate la hidrant, precum şi capacitatea de înmagazinare a apei.

Fiind consumuri accidentale, ele nu se contabilizează şi nu afectează indicii de consum orăşeneşti.

3.4.2.4. Alte consumuri ne-casnice sunt cele utilizate la spălatul străzilor, stropitul spaţiilor verzi, cumulând debite care nu revin în sistem şi nu se regăsesc în canalizare.

Standardul român prevede o normă specifică pentru stropitul spaţiilor verzi de 1,5 – 2,5 l/m2/zi, în funcţie de climă, altitudine şi densitate. Pentru stropitul străzilor, norma specifică este de 1,5 – 5 l/om/zi.

Se consideră că în zonele orăşeneşti cu climă continentală trebuie ţinut seama de aceste consumuri în perioadele de vară.

3.4.2.5. Este necesar, de asemenea, sa se tina seama de consumurile proprii, tehnologice, ale producătorului şi furnizorului de apă în sistem centralizat, care cuprinde max. 6% din volumul de apă introdus în staţiile de tratare, precum şi cca. 2% din volumul de apă consumată anual pentru curăţirea periodică a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelelor de distribuţie.

3.4.2.6. Pierderile de apă tehnic admisibile în reţeaua de distribuţie, trebuie tratate ca un necesar de apă. La reţelele de distribuţie noi (sub 5 ani), pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apă distribuit, iar la reţelele existente mai vechi, care necesită retehnologizării, aceste pierderi pot fi de până la 35%. Cele care depăşesc acest procent necesită măsuri corespunzătoare de remediere.

3.4.3. Bilanţul apei şi pierderile de apă

Întocmirea unui bilanţ al apei vehiculată în sistem şi pierderile constatate, se bazează pe determinarea unor factori fizici, din care menţionăm:

• tipul conductelor utilizate în reţelele de distribuţie (materialul) şi perioada de serviciu efectuată;

• numărul de avarii constatate pe kilometru de reţea, pe o perioadă de un an;

• pierderile de apă măsurate între punctul de intrare în reţea şi căminele de concesie ale consumatorilor, contorizate;

• presiunea în reţea;

• timpul de funcţionare al sistemului pe perioada unei zile.



Se consideră debitul de acces, cantitatea de apă introdusă în reţeaua de distribuţie pe perioada unui an.

Pierderea de apă este diferenţa dintre apa introdusă în reţea şi cea livrată consumatorilor şi facturată.

Pierderea de apă se diferenţiază prin Pierderea Aparentă cuprinzând consumuri neautorizate sau datorate impreciziei apometrelor utilizate şi Pierderea Reală, care cuprinde pierderile prin neetanşeităţi sau avarii ale conductelor, pierderi prin preaplinul rezervoarelor sau prin alte conexiuni amplasate înaintea căminelor de branşare ale consumatorilor.

Un indicator specific utilizat pentru analizarea stării de etanşeitate a reţelelor de distribuţie este LKN (pierderea de apă pe km de reţea, pe an).

Pentru unele localităţile s-au efectuat măsurători ale pierderilor din conductele de aducţiune şi reţelele de distribuţie. Ele au fost consemnate în Anexa 3.4.3. şi indică pierderi de apei, în procente care variază între 8 % (localitatea Insuratei) si 43 % (municipiul Brăila).

Acest procent se datorează în cea mai mare parte utilizării unor tipuri de conducte cu tehnologie depăşită (oţel, azbociment), cu o perioadă de serviciu cu mult peste cea reglementată şi care funcţionează în continuare din lipsa fondurilor necesare înlocuirii.

Lungimea mare a conductelor de aducţiune ale sistemului, folosite pentru transportul apei de la surse multiple, amplasate la mari distanţe de consumatori, justifică şi ele aceste pierderi importante.

Consideram că este utilă o departajare a investiţiilor necesare reabilitării reţelelor de distribuţie pe baza stării de uzură a reţelelor pe diferite localităţi, deoarece pierderile de apă constatate au o valoare medie de aproximativ 42 %. Prioritatea în eşalonarea lucrărilor de reabilitare a reţelelor o va decide numărul de avarii anuale, dar şi densitatea consumatorilor în anumite cartiere sau localităţi, care determină volumul debitelor tranzitate.

Astfel, s-au mai inregistrat numarul de avarii pe kilometru de retea in decursul unui an, indicator al starii de uzura al materialelor conductelor de distributie, de proasta calitate si s-a determinat indicatorul de etanseitate a retelelor, (LKN), din care a rezultat ca pierderile de apa ample pe kilometru de retea, se gasesc in limitele a 0,46 si 15,64mii m3/km/an.

Aceşti ultimi indicatori, care reflectă starea de uzură a reţelelor şi mai ales cantitatea de apă pierdută pe diferitele zone ale reţelei de distribuţie, pot fi luaţi în consideraţie la stabilirea gradului de prioritate în cazul eşalonării investiţiilor care au ca scop reabilitarea reţelelor de distribuţie

3.4.4. Sumarul prognozei necesarului de apă

În anul 2006, standardul SR 1343/1, care propune elementele pentru calculul necesarului de apă, a modificat substanţial debitele specifice pentru nevoile gospodăreşti, pentru a le alinia la normele europene, care ţin seama de necesitatea economisirii resurselor naturale şi de eficientizarea instalaţiilor centralizate de alimentare cu apă a centrelor populate.

Pentru zonele de gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu prepararea individuală a apei calde, situaţiile cele mai frecvente în localităţi, debitul specific este 100 – 120 l/om/zi. în medie 110 l/om/zi.

La aceste debite se adaugă cele necesare pentru industrii (cota de apă potabilă pentru grupurile sanitare de 25 – 35 l/om/zi), pentru consumurile proprii în tratarea şi distribuţia apei potabile (cca. 8% din volum), consumurile pentru spălat străzi şi stropit spaţiile verzi, la care se adaugă pierderile inevitabile din reţelele de distribuţie.



Având în vedere că SR 1343/1-2006 cuprinde un Tabel informativ cuprinzând consumurile specifice medii din mai multe ţări europene dezvoltate, care variază între 131 ÷ 271 l/om/zi în Austria, 146 ÷ 196 l/om/zi în Germania, 132 ÷ 267 l/om/zi în Anglia, etc., s-au considerat valorile prevăzute în standarul român ca fiind corespunzătoare, putând fi folosite în verificările sistemelor de apă existente şi dimensionarea celor nou propuse.

3.5. Prognoza debitului şi încărcării apei uzate 3.5.1. Apa uzată menajeră

După folosire, apa potabilă şi industrială distribuită consumatorilor din localităţi este colectata pentru a fi evacuată în emisar, după o epurare prealabilă.

Regimul debitelor de apă uzată este, în general, clar reglementată în România, prin standardul SR 1846-1/2006.

Debitele de calcul utilizate în diverse obiecte ale staţiilor de epurare sunt definite de asemenea în standarul menţionat şi provin din debitele de acelaşi tip prevăzute în alimentarea cu apă a localităţilor (debite medii, maxim zilnice sau orare, etc.), reduse cu 20%.

În ce priveşte calitatea apelor uzate menajere, se consideră ca impurificator o încărcare organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), de 60 gr.O2/zi pentru un locuitor echivalent.

3.5.2. Apa uzată nemenajeră

În afara apelor uzate menajere, în reţelele de canalizare ale localităţilor mai pătrund şi alte tipuri de ape:

• ape industriale, a căror debite şi calităţi variază de la o unitate la alta, în funcţie de specific şi tehnologie, grad de preepurare şi recirculare, etc.

Pentru a fi acceptate în canalizarea orăşenească, ele trebuie să se încadreze în prescripţiile prevăzute de NTPA 002/2002, din care menţionăm:

− pH între 6,5 – 8,5

− materii în suspensie, max. 350 mg/l

− CB05 max 300 mg O2/l

− CCO max 500 mgO2/l

− Azot amoniacal (NH4) . max 30 mg/l

− Fosfor total (P) max 5 mg/l

având limite şi la indicatorii de metale grele, fenoli, etc.

• ape meteorice, care pot fi canalizate împreună cu apele menajere (de obicei în oraşe mari, de şes) sau în reţele separate. Pentru localităţile mici se consideră indicat şi se preferă sistemul divizor de canalizare, care aduce multe simplificari în proiectarea şi execuţia staţiilor de epurare.

Parametrii de dimensionare a sistemului de evacuare a apelor meteorice variază după importanţa localităţii, gradul de dotări edilitare, regimul de precipitaţii, etc. Intensităţile ploilor şi metodologia de calcul este reglementată în România prin standardul SR 1846/2-2006 (determinarea debitelor de apă meteorică evacuată prin canalizare) în care se ţine seama şi de regimul de precipitaţii din zona respectivă.



3.5.3. Infiltraţii

În multe cazuri, reţelele de canalizare au caracterul unor sisteme de drenaj, permiţând realizarea unor puternice infiltraţii din stratul freatic, mai ales în zonele în care nivelul freaticului este ridicat, iar reţeaua de canalizare este uzată şi deteriorată, prezentând numeroase neetanşeităţi.

Apa drenată ocupă un spaţiu important din capacitatea colectoarelor de canalizare. Standardul SR 1846-1/2006 propune, pentru asemenea cazuri, un spor de capacitate a reţelei, care variază între 25÷50 dm3/m de colector şi zi. De asemenea, apa drenată modifică substanţial caracteristicile apelor uzate la intrarea în staţia de epurare, diluţia îngreunând procesul de epurare biologică a acestora.

Trebuie menţionat şi reversul operaţiei de drenare, în care apa uzată din canalizările cu defecţiuni în sistemul de etanşare a îmbinărilor dintre elementele sau tuburile de canalizare, contribuie la impurificarea acviferului, afectând calitatea acestuia.

3.5.4. Sumarul prognozei debitului şi încărcării apei uzate

Apa uzată din fiecare localitate, menajeră sau nemenajeră, este colectată prin reţeaua de canalizare şi evacuată în emisarul natural, după o prealabilă epurare, care trebuie să ţină seama de prevederile NTPA din 2007 şi angajamentele României de aderare la normele europene de protejare a mediului înconjurător.

Se consideră pentru apele uzate menajere o încărcare de 60 gr CBO5/loc şi zi, pentru un locuitor echivalent.

Încărcările apelor uzate industriale vor fi preepurate înainte de descărcarea în reţeaua orăşenească de canalizare dacă este necesar, pentru a fi aduse la nivelul admis de NTPA 002/2002.

Debitele de ape uzate menajere şi cele pentru industrii sunt prevăzute a fi 80% din debitele de apă potabilă distribuită în localităţi.

Apele meteorice vor fi canalizate separat sau împreună cu cele menajere, pe considerente tehnico-economice.

Trebuiesc luate măsuri pentru a evita drenarea acviferului în reţeaua de canalizare, care prin diluarea apei menajere îngreunează procesul de epurare mecano-biologic.

3.6. Concluzii La prognozarea necesarului de apă ale localităţilor s-a avut în vedere următoarele considerente:

• prognoza evoluţiei demografice (prezentată în cap. 3.3.2.).;

• consumurile, care s-au redus în ultimii 7 ani datorită contorizării şi creşterii pretului de vânzare, se vor alinia la cele europene;

• pierderile de apă din sistemele existente şi cele ce se vor realiza în viitor, se vor reduce treptat prin reabilitarea eşalonată a reţelelor de distribuţie şi contorizarea generală a sistemelor.

În ce priveşte canalizarea, debitele colectate vor urmări variaţiile celor distribuite, cu tendinţa colectării apelor meteorice în reţele separate pentru localităţile mici şi mijlocii.

Reabilitarea reţelelor de canalizare va influenţa pozitiv reducerea debitelor de infiltraţie colectate din freatic şi va aduce calitatea apelor uzate la parametrii normali la intrarea în staţiile de epurare (180 – 250 mg CBO5/dm3).



ANEXE


Anexa 3.3.1

Populatia judetului Braila

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 JUDETUL BRAILA 366811 364378 361961 359560 356824 354109 351414 348740 345667 342621 339602 336610 333644 330704 327447 324222 321029 317867 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 314736 Brăila 216321 214886 213461 212045 210431 208830 207241 205664 204099 202301 200518 198751 197000 195264 193341 191437 189552 187685 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 185836 Făurei 4149 4121 4094 4067 4036 4005 3975 3945 3915 3881 3847 3813 3779 3746 3709 3672 3636 3600 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 3565 Ianca 11265 11190 11116 11042 10958 10875 10792 10710 10629 10535 10442 10350 10259 10169 10069 9970 9872 9775 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 9679 Însurăţei 7295 7247 7199 7151 7097 7043 6989 6936 6883 6822 6762 6702 6643 6584 6519 6455 6391 6328 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 6266 Total Urban 239030 237444 235870 234305 232522 230753 228997 227255 225526 223539 221569 219616 217681 215763 213638 211534 209451 207388 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 205346 Total Rural 127781 126934 126091 125255 124302 123356 122417 121485 120141 119082 118033 116994 115963 114941 113809 112688 111578 110479 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390 109390



Anexa 3.3.2

Prognoza evolutiei veniturilor disponibile nete la nivel de judet, pe medii si la nivel de oras

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037

JUDETUL BRAILA

1,146

1,218

1,323

1,468

1,413

1,477

1,536

1,589

1,637

1,686

1,737

1,789

1,843

1,880

1,917

1,956

1,995

2,035

2,075

2,117

2,159

2,202

2,246

2,291

2,337

2,384

2,431

2,480

2,530

2,580

2,632

Decila 1

560

602

660

740

719

760

797

833

866

901

936

973

1,012

1,041

1,072

1,103

1,135

1,168

1,202

1,236

1,272

1,308

1,346

1,384

1,423

1,464

1,505

1,548

1,591

1,636

1,682

Decila 2

638

685

750

840

815

860

902

941

978

1,016

1,055

1,095

1,137

1,169

1,202

1,236

1,271

1,307

1,343

1,381

1,419

1,458

1,499

1,540

1,583

1,626

1,671

1,717

1,764

1,812

1,861

Decila 3

715

766

839

938

910

959

1,005

1,048

1,088

1,129

1,171

1,215

1,261

1,296

1,331

1,367

1,405

1,443

1,482

1,523

1,564

1,606

1,649

1,694

1,739

1,786

1,834

1,883

1,933

1,985

2,038

Zona urbana

1,253

1,342

1,467

1,637

1,581

1,658

1,726

1,786

1,840

1,895

1,952

2,011

2,071

2,112

2,155

2,198

2,242

2,286

2,332

2,379

2,426

2,475

2,524

2,575

2,626

2,679

2,733

2,787

2,843

2,900

2,958

Braila

1,264

1,354

1,481

1,652

1,596

1,673

1,742

1,803

1,857

1,912

1,970

2,029

2,090

2,132

2,174

2,218

2,262

2,307

2,353

2,401

2,449

2,498

2,547

2,598

2,650

2,703

2,757

2,813

2,869

2,926

2,985

Decila 1

618

669

739

833

812

860

904

945

982

1,021

1,062

1,104

1,148

1,181

1,216

1,251

1,287

1,325

1,363

1,402

1,442

1,484

1,526

1,570

1,614

1,660

1,707

1,755

1,805

1,856

1,908

Decila 2

704

761

840

945

921

974

1,023

1,068

1,109

1,152

1,196

1,242

1,290

1,326

1,364

1,402

1,441

1,482

1,523

1,566

1,609

1,654

1,700

1,747

1,795

1,844

1,895

1,947

2,000

2,055

2,111

Decila 3

789

852

939

1,056

1,028

1,086

1,139

1,188

1,233

1,280

1,328

1,378

1,430

1,469

1,510

1,551

1,593

1,637

1,681

1,727

1,773

1,821

1,871

1,921

1,973

2,026

2,080

2,136

2,193

2,251

2,311

Faurei

1,144

1,225

1,340

1,495

1,444

1,513

1,576

1,631

1,680

1,730

1,782

1,836

1,891

1,929

1,967

2,007

2,047

2,088

2,129

2,172

2,215

2,260

2,305

2,351

2,398

2,446

2,495

2,545

2,596

2,648

2,701

Decila 1

559

605

669

754

735

778

818

855

889

924

961

999

1,038

1,069

1,100

1,132

1,165

1,198

1,233

1,269

1,305

1,342

1,381

1,420

1,461

1,502

1,545

1,588

1,633

1,679

1,726

Decila 2

637

689

760

855

833

881

925

966

1,003

1,042

1,082

1,124

1,167

1,200

1,234

1,269

1,304

1,341

1,378

1,417

1,456

1,496

1,538

1,580

1,624

1,669

1,714

1,761

1,810

1,859

1,910

Decila 3

714

771

850

956

930

983

1,031

1,075

1,116

1,158

1,202

1,247

1,294

1,329

1,366

1,403

1,441

1,481

1,521

1,562

1,605

1,648

1,692

1,738

1,785

1,833

1,882

1,932

1,984

2,037

2,091

Ianca

1,144

1,225

1,340

1,495

1,444

1,513

1,576

1,631

1,680

1,730

1,782

1,836

1,891

1,929

1,967

2,007

2,047

2,088

2,129

2,172

2,215

2,260

2,305

2,351

2,398

2,446

2,495

2,545

2,596

2,648

2,701

Decila 1

559

605

669

754

735

778

818

855

889

924

961

999

1,038

1,069

1,100

1,132

1,165

1,198

1,233

1,269

1,305

1,342

1,381

1,420

1,461

1,502

1,545

1,588

1,633

1,679

1,726

Decila 2

637

689

760

855

833

881

925

966

1,003

1,042

1,082

1,124

1,167

1,200

1,234

1,269

1,304

1,341

1,378

1,417

1,456

1,496

1,538

1,580

1,624

1,669

1,714

1,761

1,810

1,859

1,910

Decila 3

714

771

850

956

930

983

1,031

1,075

1,116

1,158

1,202

1,247

1,294

1,329

1,366

1,403

1,441

1,481

1,521

1,562

1,605

1,648

1,692

1,738

1,785

1,833

1,882

1,932

1,984

2,037

2,091

Insuratei

1,144

1,225

1,340

1,495

1,444

1,513

1,576

1,631

1,680

1,730

1,782

1,836

1,891

1,929

1,967

2,007

2,047

2,088

2,129

2,172

2,215

2,260

2,305

2,351

2,398

2,446

2,495

2,545

2,596

2,648

2,701

Decila 1

559

605

669

754

735

778

818

855

889

924

961

999

1,038

1,069

1,100

1,132

1,165

1,198

1,233

1,269

1,305

1,342

1,381

1,420

1,461

1,502

1,545

1,588

1,633

1,679

1,726

Decila 2

637

689

760

855

833

881

925

966

1,003

1,042

1,082

1,124

1,167

1,200

1,234

1,269

1,304

1,341

1,378

1,417

1,456

1,496

1,538

1,580

1,624

1,669

1,714

1,761

1,810

1,859

1,910

Decila 3

714

771

850

956

930

983

1,031

1,075

1,116

1,158

1,202

1,247

1,294

1,329

1,366

1,403

1,441

1,481

1,521

1,562

1,605

1,648

1,692

1,738

1,785

1,833

1,882

1,932

1,984

2,037

2,091

Zona rurala

899

945

985

1,052

1,151

1,097

1,140

1,181

1,220

1,257

1,294

1,333

1,373

1,414

1,443

1,472

1,501

1,531

1,562

1,593

1,625

1,657

1,690

1,724

1,759

1,794

1,830

1,866

1,904

1,942

1,980




Anexa nr.3.4.3. Bilantul apei si pierderile de apa

Nr. Locuitori Debit ( mc/an) Nr crt. Denumire sistem

Total Bransati Furnizat Facturat Pierderi (mc)

Pierderi %

Lungime retea (km) Virsta/Tip conducta Pierderi mii

mc/km/anLKN

1 Sistem zonal Braila*1 218,904 212,959 18,761 10,754 8,007 43 512 115/otel, azbo, PEHD,

PREMO, PVC 15.64

2 Sistem regional*2 32,465 20,909 1,829 1,190 638 35 189 azbo, Ol, PPEHD, Fonta,PVC 3.39

3 Faurei 4,149 4,090 230 164 66 29 19 otel, azbo, fonta, PVC 3.46

4 Insuratei*3 7,295 6,789 201 185 16 8 35 otel si azbociment 0.46

*1 Sistemul zonal Braila, este compus din localitatile: Braila, Chiscani, Varsatura, Lacul Sarat, Baldovinesti, Pietrosu, Cazasu.

*2 Sistemul Regional este compus din localitatile: Ianca, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Movila Miresii, Grădiştea, Şutesti, Gemenele, Urleasca-com.Traian, Râmnicelu, Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca.

*3 Sistemul Insuratei, este compus din localitatile: Insuratei si Lacul Rezii



4. OBIECTIVE NATIONALE SI JUDETENE ............................................................................. 4-2 4.1. Rezumat .............................................................................................................................. 4-2 4.2. Obiectivele nationale in domeniul apei si apei uzate ...................................................... 4-2 4.2.1. Resursele de apa .......................................................................................................... 4-6 4.2.2. Situatia apelor uzate .................................................................................................... 4-7 4.2.3. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila ........................................................... 4-9 4.2.4. Calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare .............................................. 4-11 4.2.5. Gestionarea namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti ..................... 4-11 4.2.6. Utilitatile de apa si apa uzata in zona rurala ............................................................... 4-12 4.2.7. Unitati de management al apelor. Regionalizarea serviciilor de apa .......................... 4-12 4.2.8. Fundamentarea regionalizarii sistemelor de apa ......................................................... 4-13 4.2.9. Dezvoltarea regionalizarii sistemelor de apa .............................................................. 4-13 4.3. Corelarea obiectivelor strategice nationale si europene din domeniile apa

si apa uzata ........................................................................................................................ 4-15 4.3.1. Calitatea apei destinate consumului uman .................................................................. 4-15 4.3.2. Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile ......................... 4-15 4.3.3. Prescriptii referitoare la evacuarile apelor uzate urbane ............................................. 4-16 4.4 Obiective in sectorul apei si apei uzate in judetul Braila ................................................ 4-17 4.4.1. Prezentarea situatiei existente ..................................................................................... 4-17 4.4.2. Obiectivele Prioritare .................................................................................................. 4-17 4.4.3. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 1 infrastructura de canalizare ..... 4-18 4.4.4. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 2 infrastructura alimentare

cu apa .......................................................................................................................... 4-19 4.5 Concluzii .............................................................................................................................. 4-19 ANEXE CAPITOL 4 ....................................................................................................................... 4-21 Anexa 4.3.1 Anexa 4.3.2 Anexa 4.3.3 Anexa 4.4.3.1 Anexa 4.4.3.2



4. OBIECTIVE NATIONALE SI JUDETENE

4.1. Rezumat In calitate de tara membra a Uniunii Europene, Romania este obligata sa isi imbunatateasca calitatea factorilor de mediu si sa indeplineasca cerintele Acquis-ului european.

In acest scop, Romania a adoptat o serie de Planuri si Programe de actiune atat la nivel national cat si regional, toate in concordanta cu Documentul de Pozitie al Romaniei: Tratatul de Aderare, Capitolul 22.

Cele mai importante documente sunt: Planul de Dezvoltare Nationala, Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de programare 2007-2013, si Programul Operational Sectorial de Mediu.

De asemenea la nivel regional s-au elaborat Planuri Locale pentru Protectia Mediului (PLAM), iar la nivel local toti agentii economici au fost obligati sa elaboreze si sa aprobe planuri de conformare.

Directivele UE au fost adoptate, in proportie de 99% cu unele derogari la implementare (ne referim la Directiva 91/271/CEE si 98/83/CE).

Anexa A3 cuprinde lista reglementatarilor in domeniu.

4.2. Obiectivele nationale in domeniul apei si apei uzate Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a elaborat Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) in concordanta cu Liniile directoare ale Strategiei Comunitare, Planului de Dezvoltare Nationala (PND), si Cadrului National Strategic de Referinta (CNSR) pentru Perioada de Programare 2007-2013.

POS-ul de Mediu ia de asemenea in considerare si prevederile agreate intre Romania si Uniunea Europeana pentru Capitolul 22 – Protectia Mediului Inconjurator.

POS-ul de Mediu este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul Obiectivului “Convergenta” pentru perioada de programare 2007 – 2013. POS Mediu a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protectia si imbunatatirea calitatii mediului”, precum si cu Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene”. POS-ul de Mediu contine elemente esentiale pentru implementarea cu succes a PND si a CNSR in domeniul protectiei mediului; obiectivul de baza il constituie promovarea dezvoltarii durabile a intregii tari.

POS-ul de Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS-ul de Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale.

POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular PHARE si ISPA. In plus fata de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului.



De asemenea, prioritatile POS Mediu includ interventii in domenii mai putin abordate pana in prezent, precum eficientizarea sistemelor de incalzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de management Natura 2000.

Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile Acquis-ului de mediu.

Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului “poluatorul plateste”.

Obiectivele specifice POS-ul de Mediu sunt:

1) Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2) Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015

3) Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

4) Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

5) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Din cauza complexităţii sale, întregul impact al POS Mediu nu va putea fi cuantificat doar cu ajutorul unui singur indicator. Cu toate acestea, populaţia care va beneficia de servicii de mediu îmbunătăţite şi cea protejată de efectele riscurilor naturale ca urmare a implementării POS Mediu poate fi selectată ca indicator la nivel de program deoarece acoperă cea mai mare parte a activităţilor incluse în acest document. Populaţia beneficiară a POS Mediu este estimată la 10 milioane de locuitori.

În vederea atingerii obiectivelor sus-mentionate, s-au identificat următoarele axe prioritare:

− Axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”

− Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”

− Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”

− Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”

− Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”

− Axa prioritară 6 “Asistenţă Tehnică”.



Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare ale Romaniei dupa anul 2013 prin punerea bazelor dezvoltarii economice durabile. POS Mediu va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectorul de mediu, oferind oportunitati de investitii in toate regiunile tarii.

Elaborarea POS Mediu a fost realizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, sub coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor, ca Autoritate pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale si in colaborare cu institutiile publice centrale, regionale si locale si cu alti parteneri implicati in acest domeniu.

Implementarea programului este responsabilitatea Autoritatii de Management pentru POS Mediu (AM), reprezentata de Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul MMDD. In vederea sprijinirii AM in implementarea eficienta a acestui program, au fost desemnate (8) Organisme Intermediare (OI) pentru POS Mediu, constituite ca directii distincte ale MMDD la nivelul fiecarei Regiuni de Dezvoltare (NUTS II) din Romania.

Conform Tratatului de Aderare, Romaniei i-au fost acordate perioade de tranzitie pentru a fi in concordanta cu standardul de colectare, epurare si deversare a apei reziduale – pana in 2015 pentru un numar de 263 aglomerari urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori si pana in 2018 in 2.346 aglomerari urbane intre 2.000 si 10.000 de locuitori.

Perioadele de tranzitie au fost agreate si pentru a fi in concordanta cu Directiva 98/83/UE pentru calitatea apei potabile pana in 2015.

Mai mult, in urma negocierilor pentru aderare, intreg teritoriul Romaniei este declarat ca o zona sensibila, insemnand ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori ar trebui sa fie echipate cu statii de epurare a apei uzate asigurand un nivel avansat de epurare.

De asemenea, s-au obtinut derogari la transpunerea urmatoarelor directive:

• Directiva nr. 91/271/EC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

• Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

• Directiva nr. 76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7 directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

• Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014.

Implementarea Directivei 91/271/CEE (transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 188/2002 si amendata prin H.G. nr. 352/2005 si nr. 210/2007):

Prin derogare de la dispozitiile articolelor 3, 4 si 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerintele privind sistemele de colectare si epurare a apelor urbane uzate nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei pana la 31 decembrie 2018, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare:

− la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispozitiile articolului 3 din directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10.000;



− la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozitiile articolului 5 alineatul (2) din directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10.000.

Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevazute la articolul 3 in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitori:

− 61%, la 31 decembrie 2010;

− 69%, la 31 decembrie 2013;

− 80%, la 31 decembrie 2015.

Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevazute la articolele 4 si 5 alineatul (2) in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:

− 51%, la 31 decembrie 2010;

− 61%, la 31 decembrie 2013;

− 77%, la 31 decembrie 2015.

Implementarea Directivei 98/83/CE (transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 458/2002 amendata de 311/2004)

Prin derogare de la dispozitiile articolelor 5 alineatul (2) si 8, precum si ale anexei I partile B si C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru urmatorii parametrii nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei in conditiile stabilite mai jos:

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane cuprinzand intre 10.000 si 100.000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan in aglomerarile urbane cu peste 100.000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

− pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan in aglomerarile urbane cuprinzand intre 10.000 si 100.000 de locuitori.

Romania este obligata sa asigure conformarea cu cerintele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.1 Localitati care se conformeaza la 31 decembrie 2006

Sursa: Tratat de aderare Romania - Uniunea Europeana, 25 aprilie 2005



Tabel 4.2.2 Localitati care se conformeaza pana la sfarsitul anului 2010

Sursa: Tratat de aderare Romania - Uniunea Europeana, 25 aprilie 2005

4.2.1. Resursele de apa

In evaluarea potentialului resurselor de apa ale Romaniei trebuie luate in considerare specificul pozitiei geografice, relieful, geologia, clima, solul si vegetatia. Fluviul Dunarea, care constituie peste 62% din potentialul resurselor de apa este situat pe cea mai mare parte a cursului sau la periferia teritoriului Romaniei, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic numai cca. 30 mld.m3/an; reteaua hidrografica interioara (cea mai accesibila folosintelor) este neuniform distribuita pe teritoriul tarii.

Romania dispune de toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea si ape subterane). Cea mai mare resursa de apa dulce provine din Dunare si din raurile interioare. Lacurile naturale, desi numeroase (3.450), au o contributie nesemnificativa la volumul resurselor de apa ale Romaniei.

Resursa specifica utilizabila a Romaniei este de 2.660 m3/locuitor/an, fata de media europeana de 4.000 m3/locuitor/an. Resursa specifica teoretica, de cca. 1.770 m3/locuitor/an, luand in considerare numai aportul raurilor interioare, situeaza din acest punct de vedere Romania in categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse, ocupand din acest punct de vedere locul al noualea printre tarile europene.

Resursele de apa disponibile pe teritoriul Romaniei sunt puternic influentate, atat cantitativ cat si calitativ, de activitatile umane: pe de o parte prin prelevari apropiate de limita resurselor socio-economice (bazinul hidrografic Arges), iar pe de alta parte, printr-o poluare pronuntata (raurile Tur, Lapus, Cavnic, Aries, Tarnava, Cibin, Dambovita, Vaslui, Jijia). Limitari ale utilizarii resurselor de apa apar si din alte cauze, cum ar fi transportul resurselor de apa la distanta, care prezinta multe dificultati sub aspect tehnico-economic, fapt ce face ca acestea sa fie privite ca o resursa regionala, neputandu-se realiza un sistem national interconectat al acestora.

Tabel 4.2.1.1 Utilizarea resurselor de apa in 2004

• Starea raurilor interioare

Principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare. Resursele de apa ale raurilor sunt insa neuniform distribuite in timp, avand mari variatii sezoniere, si spatiu,



variind in functie de altitudine. In cursul anului 2004, calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata in functie de situatia din cele 633 sectiuni de supraveghere de ordinul I, a avut urmatoarea distributie: clasa I (7,9 %)1; clasa a II-a (35,2 %)2; clasa a III-a (33,2 %)3; clasa a IV-a (16,4 %)4 si clasa a V-a (7,3%)5. In ultimii ani s-a constatat o imbunatatire, datorata, mai ales, investitiilor realizate de operatorii industriali, aplicarii cu fermitate a prevederilor legislatiei in vigoare referitor la protectia calitatii apelor, dar si reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice, mari poluatoare. In general, cota cea mai mare din potentialul de poluare, in cazul surselor de poluare punctiforme, apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice si zootehniei. Pe locurile urmatoare se situeaza agentii economici din industriile extractiva si metalurgica.

• Inundatiile

Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut din cauza schimbarilor climatice, a ocuparii albiei majore a raurilor cu constructii neautorizate si a defrisarilor neautorizate. Din punctul de vedere al vulnerabilitatii la inundatii, cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, si Arges. Avand in vedere numarul important de pierderi de vieti omenesti inregistrate in ultimul deceniu, precum si pagubele materiale insemnate (gospodarii si anexe afectate, terenuri inundate, obiective socio-economice, drumuri, poduri si podete, etc.) a caror valoare se ridica la 1,4 miliarde Euro (din care 200 mil. Euro numai in 2005), una din preocuparile majore in perioada urmatoare o constituie prevenirea si protectia impotriva dezastrelor hidrologice.

• Starea fluviului Dunarea

Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, cu o lungime de 2.850 km, din care 1.075 km pe teritoriul Romaniei, are un stoc mediu la intrarea in tara de 174 mld.m3. Starea calitatii apei fluviului Dunarea, apreciata pe baza informatiilor achizitionate in 11 sectiuni de control, corespunde conditiilor pentru clasa I in toate sectiunile de supraveghere. Trebuie mentionat insa ca 84% din incarcarea cu azot si 73% din incarcarea cu fosfor a apelor Dunarii este cauzata de tarile situate in amonte.

• Starea apelor marine si costiere

• Ca urmare a aportului permanent al apelor Dunarii, cat si a regimului vanturilor si curentilor marini, factorii abiotici in zona litoralului romanesc suporta importante variatii sezoniere. Urmare a deficitului de aluviuni, cat si a reducerii aportului Dunarii, plajele sufera un proces rapid de erodare. Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare, ca urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si prin activitatea portuara intensa. Sursele de poluare ale apelor Marii Negre din sectorul romanesc sunt: Platforma Industriala Navodari si apele uzate industriale si menajere insuficient epurate, provenite de la statiile de epurare ale oraselor Constanta si Mangalia. Evolutia din ultimii trei ani a starii apelor marine, rezultata din analiza inter-relatiilor factorilor abiotici si principalelor grupe de organisme acvatice, arata o usoara ameliorare, in special la nivelul bazei trofice zooplanctonice.

4.2.2. Situatia apelor uzate

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, in anul 2005, a relevat faptul ca fata de un volum total evacuat de 4.034 mil. m3/an, aprox. 2.626 mil. m3/an

1 Clasa I: grupeaza apele aflate in stare ecologica foarte buna. 2 Clasa a II-a: contine apele de suprafata aflate in stare ecologica buna 3 Clasa a III-a: reprezinta apele aflate in stare ecologica moderata 4 Clasa IV: grupeaza apele in stare ecologica slaba 5 Clasa a V-a: grupeaza apele degradate.



reprezentand circa 65%, constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate necesitand epurare, cca. 21 % au fost epurate corespunzator, cca. 34 % ape uzate au fost insuficient epurate, apele uzate neepurate reprezentand restul de cca. 45%. Prin urmare, in anul 2005, cca. 79% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate.

Cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv apele de racire, a fost evacuat de unitati din:

• sectorul energie electrica si termica (peste 51 % din total);

• sectorul rezidential (peste 36%);

• industria chimica (cca. 5%),

• restul fiind din industria extractiva si metalurgica, si zootehnie.

Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafata cu substante organice, suspensii, substante minerale, amoniu, grasimi, cianuri, fenoli, detergenti, sau metale grele, sunt marile aglomerari urbane.

Din numarul total de 1.310 de statii de epurare si facilitati de stocare (atat municipale, cat si industriale) investigate in anul 2005, 492 de statii, reprezentand circa 37,6 %, au functionat corespunzator, iar restul statiilor (818), adica 63,4 %, au functionat necorespunzator.

Situatia critica a statiilor de epurare este generata de vechimea retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare, de modificarea capacitatii de epurare, fara adaptarea acesteia la parametrii constructivi, de slaba capacitate manageriala si de situatia financiara precara a operatorilor de utilitati publice.

Din totalul de 2.609 aglomerari umane mai mari de 2.000 l.e. (locuitori echivalenti), au fost identificate 340 aglomerari umane care au statii de epurare.

Tipul statiilor de epurare existente pe teritoriul tarii, este prezentat in tabelul nr.4.2.2.1, iar numarul total de aglomerari umane este prezentat in tabelul nr.4.2.2.2.

Tabel 4.2.2.1 Statii de epurare existente la nivel national

Tabel 4.2.2.2 Numar total de aglomerari umane la nivel national



Tinand cont de aspectele privind protectia mediului si de asezarea sa geografica in bazinul Dunarii si al Marii Negre, Romania a declarat prin HG nr. 352/2005 intregul sau teritoriu drept zona sensibila, acest aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu nivel avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (eliminarea azotului si fosforului).

In conformitate cu obligatiile asumate in procesul de negociere, Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane pana in anul 2018, iar costurile estimate pentru implementare sunt de circa 9,5 miliarde Euro pentru investitii, din care 5,7 miliarde Euro pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare.

La sfarsitul anului 2005, numarul localitatilor prevazute cu sisteme publice de canalizare era de 693 (tabelul 4.2.2.3). Reteaua de canalizare are o lungime totala de 18.381 km, din care in mediul urban 16.397 km. Doar 73% din lungimea totala a strazilor sunt echipate cu retele de canalizare in mediul urban.

Tabel 4.2.2.3 Evolutia retelei de canalizare la nivel national

In statiile de epurare a apelor uzate existente in Romania se epureaza numai 77% din debitul total evacuat prin retelele publice de canalizare, 47 localitati urbane (printre care Bucuresti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Braila, Galati, si Tulcea) deverseaza apele uzate in receptorii naturali fara o epurare prealabila.

Populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare este de cca. 11,5 mil. locuitori, din care 10,3 mil. locuitori in mediul urban (reprezentand 90% din populatia urbana), respectiv 1,15 mil. locuitori in mediul rural (10% din populatia rurala).

4.2.3. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila

Conform Raportului elaborat in anul 2004 de catre Institutul de Sanatate Publica, Romania se situeaza intre tarile cu o acoperire de nivel mediu in Europa, avand in vedere ca numai 65%6 din populatie beneficiaza de apa potabila asigurata din reteaua publica. In Europa, populatia este conectata la sisteme publice de alimentare cu apa in proportie de 96% -100% in mediul urban si 87% in mediul rural, conform raportului OMS “Global Water Supply and Sanitation Assessment 2000”. In ultimii 25 de ani, in Romania s-a realizat o crestere a numarului de utilizatori racordati la retele de apa curenta de la 29% din populatia tarii la 65%, in conditiile in care in acelasi interval de timp s-au produs mutatii majore si in raportul dintre populatia urbana si cea rurala.

Populatia rezidenta in 256 localitati urbane este de 11.551.096 locuitori, 86% din aceasta fiind aprovizionata cu apa potabila prin intermediul sistemului public. Cifrele raportate arata ca intr-un numar de 55 localitati urbane (21,5%), populatia este conectata in proportie de 100% la sistemul public de alimentare cu apa 7.

6 Raportul National 2004 – « Monitorizarea calitatii apei potabile in zonele urbane », Institutul de Sanatate Publica, Bucuresti 7 Idem



Retelele de distributie a apei potabile au o lungime totala de 47.778 km, aferenta unui procent de 71% din lungimea totala a strazilor in mediul urban. Reteaua de alimentare cu apa potabila s-a extins continuu (in anul 2005 lungimea retelei de apa era cu 24% mai mare comparativ cu anul 2000). Cantitatea anuala de apa potabila distribuita consumatorilor a insumat in anul 2005 cca. 1.089 mil. m3 (cu 46% mai putin decit in 1995), din care pentru uz casnic 628 mil. m3. In ultimii 10 ani se constata o scadere a cantitatii totale de apa distribuita in retea, datorata, in principal, contorizarii si reducerii activitatilor industriale. Repartizarea neuniforma a resurselor de apa pe teritoriul tarii, gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apa, poluarea semnificativa a unor rauri interioare sunt principalii factori care fac ca zone importante ale tarii sa nu dispuna de surse suficiente de alimentare cu apa in tot cursul anului, mai ales in perioadele de seceta sau in iernile cu temperaturi scazute. Coreland cele doua echipari hidroedilitare – distributie de apa potabila si canalizare - populatia tarii se poate grupa in trei mari categorii:

• populatia care beneficiaza de ambele servicii - 52%; • populatia care beneficiaza numai de alimentare cu apa, dar nu si de canalizare - 16%; • populatia care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa, nici de canalizare - 32%.

Studiul comparativ realizat intre statele UE, pe baza datelor furnizate de EUROSTAT (tabelul nr.4.2.3.1.) a reliefat inca o data situatia deficitara a infrastructurii de apa si apa uzata din Romania, subliniind totodata necesitatea investitiilor in acest sector.

Tabel 4.2.3.1 Indicatori in sectorul de apa la nivelul statelor UE, in anul 2002

Figura 4.2.3.1 Investitiile necesare in noile State Membre in perioada 2007 – 2013



De asemenea, in conformitate cu raportul de tara privind Romania asupra Evaluarii Strategice a Mediului si Prevenirea Riscurilor, elaborat de ECOLAS&GHK pentru Comisia Europeana, in ceea ce priveste alimentarea cu apa/tratarea apelor uzate, precum si necesitatile de investitii pentru perioada 2007– 2013, Romania se afla pe locul doi dupa Polonia (Fig. 4.2.3.1).

4.2.4. Calitatea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare

Calitatea chimica a apei distribuite prin sisteme publice de alimentare, caracterizata prin indicatorii generali de potabilitate, a fost determinata prin analize efectuate pentru identificarea substantelor toxice din apa (4% avand valori mai mari decat concentratiile admise), a consumului chimic de oxigen (5% avand valori mai mari decat concentratiile admise), a amoniacului (5% valori necorespunzatoare) si a azotatilor (3% rezultate necorespunzatoare).

Raportul din 2004 al Institutului de Sanatate Publica privind calitatea apei potabile din localitatile urbane, a evidentiat ca aproximativ 3 % din totalul populatiei racordate la reteaua de alimentare cu apa este afectata de furnizarea intermitenta a apei, de peste 8 ore zilnic.

In plus, luand in considerare vechimea retelelor, calitatea apei la sursa si parametrii pentru care in prezent nu exista date, numarul populatiei potential expuse la risc poate fi estimat la peste 9,8 milioane locuitori in zonele urbane.

Pentru parametrii monitorizati, principalele zone in care se inregistreaza cele mai severe neconformari cu normele in vigoare, sunt localizate in judetele: Alba, Botosani, Bacau, Constanta, Calarasi, Dambovita, Maramures, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu si Suceava.

In Romania exista 1.398 de statii de tratare a apei, din care:

• 797 statii produc apa potabila pentru o populatie cuprinsa intre 50 si 5.000 de locuitori;

• 601 statii produc apa potabila pentru localitati cu o populatie mai mare de 5.000 locuitori.

De asemenea, 25% din sistemele publice de apa care aprovizioneaza intre 50 – 5.000 de persoane, au apa necorespunzatoare din punct de vedere al parametrilor bacteriologici, turbiditate, amoniac, nitriti, sau fier, iar 10% din sistemele publice care aprovizioneaza mai mult de 5.000 de persoane, distribuie apa necorespunzatoare din punctul de vedere al oxidabilitatii, turbiditatii, amoniacului, fierului, nitratilor, gustului, sau mirosului.

Sistemul de alimentare si reteaua de distributie sunt in general realizate din materiale inadecvate (azbociment si plumb), 30% dintre conducte sunt construite din otel si nu exista un sistem adecvat de curatare a conductelor. Aproximativ 70-75% din actuala retea de alimentare cu apa necesita inlocuire. Apa potabila este contaminata cu produsi de coroziune si impuritati rezultate din accidente frecvente. De asemenea, furnizarea intermitenta a apei potabile afecteaza calitatea acesteia. In plus, trebuie inlocuite si conductele construite din plumb.

4.2.5. Gestionarea namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti

In prezent, cea mai mare parte a namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti este tratat prin metode diferite si depozitat pe terenuri apartinand statiilor de epurare; doar o mica parte din cantitatea produsa este valorificata in agricultura. Cadrul legal pentru valorificarea agricola a namolului a fost creat prin transpunerea Directivei 86/278/EC privind protectia mediului si, in particular, a solului, atunci cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, respectiv prin Ordinul MMDD nr. 344/2004.

Investitii importante sunt necesare pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare.



Se incurajeaza atat utilizarea in agricultura a acestui tip de namol, cat si crearea conditiilor necesare pentru a asigura eliminarea prin cele mai bune metode, atat din punctul de vedere al costurilor, cat si al protectiei mediului.

4.2.6. Utilitatile de apa si apa uzata in zona rurala

Conform legislatiei din Romania (Legea nr. 350/2001 privind planificarea teritoriala si urbanismul si Legea nr.351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea IV Reteaua de localitati), zonele rurale sunt definite pe baza activitatilor de baza si a dotarilor aferente utilitatilor publice (localitatile rurale sunt localitatile in care fie majoritatea populatiei se ocupa cu agricultura, silvicultura sau pescuitul, fie, in termeni de dotare cu utilitati publice, acestea nu indeplinesc prevederile legale pentru a fi declarate localitati urbane, chiar daca majoritatea populatiei lucreaza in alte sectoare decat cele mentionate anterior). Pentru sectorul de apa este foarte important sa se considere definitia aglomerarilor in conformitate cu Directiva nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane – “aglomerare” insemnand o zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate astfel incat apele uzate urbane sa poata fi colectate si directionate catre o statie de epurare sau catre un punct final de descarcare.

4.2.7. Unitati de management al apelor. Regionalizarea serviciilor de apa

Cadrul legal

Dupa o perioada de mai mult de patru decenii de management centralizat, Romania a decis sa revina la principiul autonomiei locale, transferand responsabilitati majore si specifice catre administratia locala, principiu reflectat in Constitutie. Una dintre aceste responsabilitati specifice, mentionata in Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, se refera la obligatia administratiei locale de a organiza operationalizarea eficienta si adecvata pentru furnizarea de servicii publice. Conform acestei legi, administratiile publice locale au dreptul de a se asocia in scopul dezvoltarii de servicii publice eficiente de interes local/regional.

In Romania, serviciile publice locale (organizate in responsabilitatea autoritatilor publice locale) sunt reglementate de o lege “generala” (Legea nr. 326/2001 abrogata de Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, modificata de O.U.G. nr. 13/2008). Prevederile privind organizarea si operarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare sunt completate de o lege „specifica” (O.G. nr. 32/2002 abrogata de Legea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006, modificata de O.U.G. nr. 13/2008). Scopul acestei legi „specifice” este de a stabili “cadrul juridic unitar privind infiintarea, organizarea, gestionarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare”. De asemenea, include principiile, structura si conditiile de operare ale acestor servicii, prevederi despre politica tarifara si metodologia de calcul a tarifelor.

Regulamentele cadru (ale UE) includ regulile pentru delegarea directa a managementului serviciilor de apa. Conform acestora, “in cazul unei companii comerciale rezultate prin reorganizarea administrativa a unei foste regii autonome de interes departamental sau local, sau din servicii publice specializate subordonate autoritatilor administratiei publice locale, care gestioneaza bunuri, activitati si servicii de apa si canalizare si ale caror capital este detinut in totalitate de unitatile administrativ-teritoriale, delegarea managementului serviciului este alocata direct acestora”. In conformitate cu aceasta prevedere, Companiile Regionale de Apa, asa cum sunt descrise in paragrafele urmatoare, isi vor desfasura activitatile in baza unui contract de delegare semnat cu administratia publica in cauza pentru furnizarea de servicii publice.

In conformitate cu legislatia nationala, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice autorizeaza operatorii eligibili, in baza unui set



de criterii privind marimea, capacitatea profesionala si manageriala, performantele tehnice si financiare. Mai mult, responsabilitatile sale includ un control semnificativ asupra tarifelor si calitatii serviciilor furnizate.

4.2.8. Fundamentarea regionalizarii sistemelor de apa

Servicii publice eficiente pot fi asigurate doar prin realizarea de programe adecvate de investitii. Numai 32 de municipalitati cu o populatie de peste 100.000 de locuitori fiecare, au beneficiat de programe de investitii pentru reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata dupa anul 1990.

Doar o mica parte din cele 276 de orase din Romania (la sfarsitul anului 2003) au beneficiat de aceste programe, iar in jur de 230, considerate orase mici si mijlocii, nu au reusit sa obtina finantare nici de la institutiile finantatoare internationale, nici de la operatorii privati. Din cauza lipsei de fonduri, aceste orase au realizat foarte putine investitii in ultimii 15 ani pentru a-si mentine si dezvolta infrastructura de apa si apa uzata. Prin urmare, starea sistemelor este foarte proasta.

Unele din problemele majore legate de serviciile de apa din micile aglomerari includ:

• servicii neadecvate de intretinere si operare;

• volum crescut de apa neplatita cauzat de pierderi de apa in cadrul retelelor si de nivelul scazut al colectarii taxelor de la consumatori;

• lipsa investitiilor pentru reabilitarea/extinderea infrastructurii de apa/apa uzata;

• lipsa unui personal calificat pentru promovarea, managementul si implementarea investitiilor majore;

• management neadecvat al costurilor de operare, intretinere si al celor legate de personal;

• roluri si responsabilitatii neclare ale institutiilor/autoritatilor implicate in managementul utilitatilor publice;

• cadru institutional neadecvat.

Exista o nevoie constanta de asigurare a faptului ca toate orasele pot investi in vederea mentinerii si modernizarii infrastructurii lor pentru a avea servicii bune, capabile de a atinge standardele europene. Aceasta presupune adoptarea si implementarea unor politici de dezvoltare adecvat formulate, concentrate pe satisfacerea nevoilor reale ale populatiei si pe asigurarea unui grad de suportabilitate adecvat.

4.2.9. Dezvoltarea regionalizarii sistemelor de apa

In acest context, incepand cu anul 2001, autoritatile romane au elaborat programe menite sa sprijine autoritatile locale in vederea:

• accesarii finantarii internationale in aglomerarile mici si mijlocii, cu scopul de a reabilita si moderniza infrastructura locala de apa si canal;

• promovarii utilitatilor regionale auto-finantabile prin introducerea principiilor de recuperare a costurilor si de eficientizare a activitatii acestora.

Regionalizarea serviciilor de apa, menita sa diminueze fragmentarea excesiva a acestui sector si sa realizeze economii la scala, este in derulare. Programele sunt sustinute prin intermediul programelor de preaderare (ISPA si PHARE) si cuprind 35 de judete beneficiare din totalul celor 42 din Romania.

Schema de intarire a capacitatii institutionale este astfel gandita incat sa ofere legaturi cu programele de investitii care sprijina reabilitarea, modernizarea si imbunatatirea



infrastructurii locale de apa si apa uzata. In acest scop, investitiile sunt identificate si prioritizate pentru includerea unor componente care sa reduca costurile, sa sporeasca eficienta si serviciile de baza. Noi programe de instalare a contoarelor, de monitorizare a presiunii si debitului, de diminuare a necontorizarii apei, a infiltratiilor in sistemele de canalizare, etc. reprezinta parti componente ale proiectelor de investitii din cadrul programelor de management al investitiilor.

Programele de intarire a capacitatii institutionale includ, de asemenea, cursuri de instruire pentru autoritatile locale in vederea utilizarii de catre acestea a creditelor externe (co-finantari) ca sursa de finantare pentru investitiile lor si pentru imbunatatirea capacitatii lor de planificare a investitiei in infrastructura municipala pe o baza durabila, prin introducerea unei discipline financiare si operationale.

Autoritatile locale individuale vor fi actionarii Operatorilor Regionali de Apa (OR) si vor stabili in paralel o asociatie a municipalitatilor si a Consiliului Judetean denumita Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) careia ii vor delega exercitarea drepturilor de actionar. Cerintele operationale si prevederile legate de control vor fi definite intr-un contract de delegare al ADI si in actul de incorporare al OR, conform criteriilor detaliate in capitolul 5.1 Management (sectiunea – Prevederi specifice pentru implementarea adecvata a POS-ului de Mediu).

Corespunzator, ADI, reprezentand administratiile locale, intra in contractul de delegare de servicii fie cu operatori de utilitati experimentati care au dovedit capacitatea de pregatire si implementare a investitiilor de marimea propusa in program, fie cu noi operatori regionali formati prin gruparea operatorilor existenti. Trebuie sa fie licentiati si capabili sa demonstreze capacitatea de a functiona intr-o maniera durabila. Accesarea fondurilor UE pentru satisfacerea nevoilor de investitii va reprezenta un stimulent pentru trecerea de la un numar mare de furnizori de servicii de slaba calitate la un numar limitat de operatori mari si puternici, capabili sa ofere servicii mai bune la nivele tarifare acceptabile, care sa asigure recuperarea totala a costurilor si rambursarea imprumuturilor de catre autoritatile locale.

Din punct de vedere institutional, regionalizarea este realizata prin reorganizarea serviciilor publice existente detinute de municipalitati. Regionalizarea se bazeaza pe trei elemente institutionale:

• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)

• Operatorul Regional de Apa

• Contractul de Delegare de Servicii.

Municipalitatile incluse in program vor forma impreuna o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara, o structura bazata pe colaborare care va permite autoritatilor locale beneficiare sa controleze Operatorul Regional de Apa si sa monitorizeze si sa supervizeze mai bine implementarea lucrarilor de reabilitare si modernizare. Asociatia permite reunirea consiliilor locale sub forma unei entitati legale cu scopul de a stabili, in baza unei scale de regrupare teritoriala, obiectivele si prioritatile comune. Este necesar de remarcat avantajele aduse succesiv in 2001 de Legea nr. 215 si in 2006 de Legea nr. 286. Legea nr. 215/2001 autorizeaza administratiile publice locale sa-si stabileasca contacte de asociere in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 privind Asociatiile si Fundatiile. Legea nr. 286/2006 (care amendeaza Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala) autorizeaza administratiile publice locale sa se asocieze sub forma unei entitati cu personalitate juridica.

In concluzie, scopul procesului de regionalizare a serviciilor de apa initiat de catre autoritatile romane si sustinut in mod considerabil de programele de pre-aderare (PHARE, ISPA) este de a asista beneficiarii locali in procesul de infiintare a unor operatori eficienti



de servicii de apa si apa uzata si in acela de intarire a capacitatii institutionale a autoritatii locale pentru controlul eficace a activitatilor acestora prin intermediul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara.

Obiectivul general al acestui program este de a sprijini autoritatile locale in implementarea unui program de investitii multi-anual integrat cu scopul de a imbunatati standardele serviciilor municipale de apa si apa uzata prin crearea unor furnizori de servicii regionali integrati, eficienti, viabili din punct de vedere financiar si autonomi, capabili sa planifice si sa implementeze investitii in contextul unui proces de consolidare in sector, in concordanta cu politicile si practicile UE.

4.3. Corelarea obiectivelor strategice nationale si europene din domeniile apa si apa uzata 4.3.1 Calitatea apei destinate consumului uman

Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman, a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 458/2002 (modificata si completata) privind calitatea apei potabile. Acestea reglementeaza calitatea apei potabile, avand ca obiectiv protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena.

S-a stabilit o perioada de tranzitie dupa cum urmeaza:

• pana la 31 decembrie 2010:

− pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie peste 100.000 locuitori;

− pentru oxidabilitate si turbiditate pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori;

− pentru oxidabilitate pentru localitatile sub 10.000 locuitori;

• pana la 31 decembrie 2015:

− pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori;

− pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub 10.000 locuitori.

(a se vedea Anexa nr. 4.3.1.- Calitatea apei destinate consumului uman).

4.3.2. Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile

Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafata destinate prepararii apei potabile in statele membre, a fost transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 100/2002 (modificata si completata) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinata producerii de apa potabila. Aceste reglementari clarifica cerintele de calitate pe care apele dulci de suprafata, utilizate sau destinate potabilizarii, trebuie sa le indeplineasca dupa o tratare corespunzatoare. In aplicarea acestor reglementari, toata apa de suprafata destinata consumului uman si furnizata utilizatorilor publici prin retele de distributie este considerate apa potabila. (a se vedea Anexa nr. 4.3.2- Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile).



4.3.3. Prescriptii referitoare la evacuarile apelor uzate urbane

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, a fost transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de H.G. nr. 352/2005. Aceste reglementari se aplica colectarii, tratarii si evacuarii apelor uzate, avand ca obiectiv protejarea mediului inconjurator impotriva deteriorarii datorate evacuarilor de ape uzate.

S-au stabilit perioade de tranzitie dupa cum urmeaza:

1) Pentru colectarea apelor uzate:

• Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10.000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala;

• Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2.346 de aglomerari cu mai putin de 10.000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 38,1% din incarcarea biodegradabila totala.

Sistemele de colectare necesare vor fi asigurate esalonat, astfel:

• Pentru 60,8% din totalul populatiei echivalente de 26.767.398 l.e., pana la sfarsitul anului 2010;

• Pentru 69,1% pana la sfarsitul anului 2013;

• Pentru 80,2% pana la sfarsitul anului 2015;

• Pentru 100% pana la sfarsitul anului 2018.

2) Pentru epurarea apelor uzate:

• Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10.000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala;

• Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2.346 de aglomerari cu mai putin de 10.000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 38,1% din incarcarea biodegradabila totala.

Statiile de epurare a apelor uzate urbane necesare vor fi realizate esalonat, astfel ca sa asigure:

• epurare pentru 50,5% totalul populatiei echivalente pana la sfarsitul anului 2010;

• epurare pentru 60,6% pana la sfarsitul anului 2013;

• epurare pentru 76,7% pana la sfarsitul anului 2015;

• epurare pentru 100% pana la sfarsitul anului 2018.

Asa cum se poate observa din analiza comparativa, lista parametrilor analizati in Romania este mai mare decat cerintele din directivele UE. (A se vedea Anexa nr. 4.3.3.- Prescriptii referitoare la evacuarile apelor uzate urbane).



4.4. Obiective in sectorul apei si apei uzate in judetul Braila 4.4.1. Prezentarea situatiei existente

Judetul Braila cuprinde un oras principal, orasul Braila, cu o populatie rezidenta de 218.744 locuitori. In total judetul numara 40 aglomerari cu o populatie echivalenta (p.e) mai mare de 2.000 locuitori si 105 aglomerari cu p.e mai mica de 2.000, totalul populatiei echivalente pe judet este de 459.595.

Serviciile de alimentare cu apa potabila si canalizare sunt furnizate de catre: S.C. CUP DUNAREA BRAILA S.A., SC Judeteana de Apa SA Braila, Consiliul Local Ianca - Directia Serviciilor Publice, Consiliul Local Faurei - Directia Serviciilor Publice, Primaria Orasului Insuratei - Serviciul Public de Gospodarire Comunala, SC Apa Prod SRL.

Din totalul localitatilor, numai 74,76% sunt prevazute cu sisteme de alimentare cu apa care deservesc un numar de 344,585 p.e. si 69% cu sisteme de canalizare care deservesc un numar de 318,036 p.e.

Consumul de apa este de 11.889.000 m3 / an in mediul urban si 6.530.000 m3 / an in mediul rural iar gradul de uzura al retelelor este de 45 %.

Volumul de apa uzata oraseneasca este de 80% din apa potabila consumata iar uzura retelelor de canalizare este de 55%.

Tabel 4.4.1.1 Distributia grupurilor de asezari in cadrul judetului in termeni de echivalent populatie

Impartirea comunitatilor in jud. Braila pe baza p.e.

Nr. de asezari in jud. Braila

Nr. de asezari in jud. Braila (%)

> 10.000 p.e. 2 (total p.e. 307.664), din care orasul Braila 292.033 p.e.

2 (66,94%), din care orasul Braila (63,54%)

5.000 - 10.000 p.e. 3 (total p.e. 21.320) 3 (4,64%)

2.000 - 5.000 p.e. 20 (total p.e.62.924) 20 (13,69%)

Total cu p.e. < 2.000 105 (total p.e. 73.182) 105 (15.92%)

4.4.2 Obiectivele Prioritare

Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranzitie si obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Constanta si evitarea descarcarilor de apa uzata netratata in Marea Neagra, conform angajamentelor Romaniei asumate prin “Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii” (Conventia de la Bucuresti).

Termenele de conformare sunt:

• la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispozitiile privind extinderea sistemului de colectare, trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10.000, reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila;

• la 31 decembrie 2018, conformarea cu dispozitiile privind extinderea sistemului de colectare, trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor intre 2.000 - 10.000;



• la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozitiile privind echiparea cu statii de epurare, directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10.000 reprezentand 38,9% din incarcarea biodegradabila;

• la 31 decembrie 2018, conformarea cu dispozitiile privind echiparea cu statii de epurare, directiva trebuie realizata in aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor intre 2.000 - 10.000;

Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se imbunatateasca performanta operationala a infrastructurii de apa a judetului pentru a se asigura viabilitatea finaciara si operationala.

Dupa cum urmeaza:

• pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

• pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane cuprinzand intre

• 10.000 si 100.000 de locuitori;

• pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan in aglomerarile urbane cu peste 100.000 de locuitori;

• pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

• pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan in aglomerarile urbane cuprinzand intre 10.000 si 100.000 de locuitori.

4.4.3. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 1 infrastructura de canalizare

In prezent, in judetul Braila sunt 3 statii de epurare, nu sunt prevazute cu treapta tertiara de epurare si necesita reabilitare.

Reteaua de canalizare este invechita, investigatiile in teren au relevat deteriorari si infiltratii masive. Nivelul infiltratiilor este atat de mare incat determina diluarea apei uzate care ajunge la statiile de epurare si are un impact negativ asupra performantelor acestora.

Investitiile necesare, asa cum rezulta din planul de conformare la nivelul anului 2002, pentru realizarea obiectivului 1 infrastructura de canalizare sunt cuprinse in anexa 4.4.3.1. Termenele de conformare au fost studiate de Consultant stabilindu-se conform cu realitatea anului 2007 si propuse sunt in Anexa nr.4.4.3.2.

In conformitate cu Directiva 2000/60/CE este necesar sa se aiba in vedere faptul ca pentru aglomerarile mai mari de 10000 p.e. este necesar sa se prevada treapta tertiara de epurare in vederea eliminarii fosforului si azotului. Aceste actiuni nu au fost prinse in Planul National de Implementare.

In conformitate cu definitia aglomerarilor din Directiva 91/271/CEE, aglomerarile identificate au fost grupate in 3 clustere, functie, in principal, de conectarea la aceeasi statie de epurare, 2 aglomerari cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 p.e. si 23 aglomerari mai mari de 2.000 locuitori echivalenti.

In conformitate cu Directiva Cadru 2000/60/CE este necesar sa se aiba in vedere faptul ca pentru aglomerarile mai mari de 10.000 p.e. este necesar sa se prevada treapta tertiara de



epurare in vederea eliminarii fosforului si azotului. Aceste actiuni nu au fost prinse in Planul National de Implementare (la nivelul anului 2002).

In urma analizei echipei de consultanti au rezultat in conformitate cu cerintele directivelor un numar de 130 aglomerari din care vor fi solutionate 6 partial in prima etapa.

Valoarea de investitie totala este de 234.509.948 euro conform tabelului urmator:

Tabelul 4.4.3 Valoarea de investitie totala pentru realizarea obiectivului 1

Total investitii canalizare si tratare apa uzata

2007 - 2013 2014 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

234.509.948 euro 101.574.063 euro 5.494.000 euro 49.921.885 euro 77.520.000 euro

4.4.4. Investitiile necesare pentru realizarea obiectivului 2 infrastructura alimentare cu apa

In judetul Braila, alimentarea cu apa potabila se face prin sisteme centralizate de distributie a apei in proportie de 74, 76 % precum si din fantani individuale (in special in mediul rural ).

In ceea ce priveste alimentarea cu apa in sistem centralizat (aceeasi sursa de apa), a rezultat 1 localitate cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 p.e. si 11 aglomerari mai mari de 2.000 locuitori echivalenti.

In urma analizei echipei de consultanti au rezultat in conformitate cu cerintele directivelor un numar de 130 localitati din care vor fi solutionate 6 partial in prima etapa.

Valoarea de investitie totala este de 115.114.858 euro conform tabelului urmator:

Tabelul 4.4.4.1 Valoarea de investitie pentru realizarea obiectivului 2

Total investitii alimentare cu apa

2007 -2013 2014 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

115.114.858 euro 24.869.360 euro 11.432.680 euro 20.672.318 euro 58.144.500 euro

4.5. Concluzii Obiectivele de mai sus vor conduce la o serie de activitati dupa cum urmeaza. Ordinea lor de succesiune trebuie sa fie in conformitate cu programarea tintelor la nivel national si judetean, mentionate anterior, si sa se adapteze conditiilor particulare din cadrul judetului Braila, si anume:

• Constructia/modernizarea surselor de apa destinate pentru alimentarea cu apa potabila;

• Constructia/reabilitarea statiilor de tratare;

• Extinderea/reabilitarea retelelor de distributie a apei si de canalizare;

• Constructia/retehnologizarea statiilor de epurare;

• Constructia/reabilitarea instalatiilor de tratare a namolurilor;

• Contorizare, echipament de laborator, detectarea pierderilor de apa, etc.



• Asigurarea unor masuri pentru intarirea capacitatii institutionale si asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatilor manageriale si introducerea unor principii moderne de operare.

In capitolul 5 si 6 se vor discuta o serie de alternative pentru realizarea procentului de conectare si a standardelor de calitate solicitate. Sunt calculate costuri specifice de investitie si sunt facute recomandari pentru implementarea prioritatilor.

In capitolele 7 si 10 ale acestui document, se face o descriere mai detaliata a cerintelor si masurilor care sa duca la indeplinirea obiectivelor mentionate.



ANEXE



Anexa nr. 4.3.1. - Calitatea apei destinate consumului uman

Parametri Valoarea parametrului

Directiva Consiliului Europei 98/83/EC

Valoarea parametrului Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile

Unitate

Nota la Directiva 98/83/EC

Nota la Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile

Parametrii bilologici Eschericihia coli (E. coli) 0 0 n / 100 ml Enterococi 0 0 n / 100 ml Parametrii chimici Acrilamida 0.10 0.10 μg/l b1 a1 Antimoniu 5.0 5.0 μg/l Arsenic 10 10 μg/l Benzen 1.0 1.0 μg/l Benzo(a)piren 0.010 0.010 μg/l Bor 1.0 1.0 μg/l Bromat 10 10 μg/l b2 a2 Cadmiu 5.0 5.0 μg/l Crom 50 50 μg/l Cupru 2.0 0.1 mg/l b3 a3 Cianura 50 μg/l Cianura (libera) - 10 μg/l 1,2-dicloretan 3.0 3.0 μg/l Epiclorhidrina 0.10 0.10 μg/l b1 a1 Fluorura 1.5 1.2 mg/l Plumb 10 10 μg/l b3 si b4 a3 si a10 Mercur 1.0 1.0 μg/l Nichel 20 20 μg/l b3 a3 si a5 Azotat 50 50 mg/l b5 a6 Azotit 0.50 0.50 mg/l b5 a6 Pesticide 0.10 0.10 μg/l b6 si b7 a7 si a8 Pesticide total 0.50 0.10 μg/l b6 si b8 a7 si a9

Hidrocarburi aromatice policiclice 0.50 0.50 μg/l Suma concentratiilor

compusilor specifici, b9 Seleniu 10 10 μg/l






Unitate



Tetracloretena si tricloretena 10 10 μg/l Suma concentratiilor compusilor specifici

Trihalometani - Total 100 100 μg/l

Suma concentratiilor compusilor specifici,

b10 a11 Clorura de vinil 0.50 0.50 μg/l b1 Parametrii indicatori Aluminiu 200 200 Amoniu 0.50 0.50 Clorura 250 250 c1 d3 Clostridium perfringens (inclusive sporii) 0 0 c2 d4

Culoare Acceptabil pentru consumatori

si fara modificari anormale Acceptabil pentru consumatori

si fara modificari anormale Conductivitate 2,500 2,500 c1 d3 Concentratia ionilor de hidrogen > 6,5 and < 9,5 > 6,5 and < 9,5 c1 si c3 Fier 200 200 Mangan 50 50

Miros Acceptabil pentru consumatori


si fara modificari anormale Oxidabilitate 5.0 5.0 c4 d5 pH - >=6,5; <=9,5 d3 si d6 Sulfat 250 250 c1 d3 Sodiu 200 200

Gust Acceptabil pentru consumatori


si fara modificari anormale Numar de colonii 22 ºC Fara modificari anormale Fara modificari anormale Bacterii coliforme 0 0 c5 d1 Carbon Organic Total (COT) Fara modificari anormale Fara modificari anormale c6 d2

Turbiditate Acceptabil pentru consumatori


si fara modificari anormale c7 d7 Free chlorine (ex works) - 0.50 mg/l Free chlorine (end distribution network) - 0.25 mg/l






Unitate



Sulphur as hydrogen sulfide - 100 μg/l Surfactants - 200 μg/l

Total hardness In ghidul europeannu trebuie

sa fie dura (alta abordare) > 5 ºD

German

Turbidity Acceptabil pentru consumatori

si fara modificari anormale < 5 NTU Zinc - 5000 μg/l Radioactivity Tritriu 100 100 Bq/l c8 si c10 d8 Total doza orientativa 0,1 0,1 mSv/an c9 si c10 d8, d9 si d10 Activitatea alfa globală - 0,1 Bq/l d11 Activitatea beta globală - 1 Bq/l d11

Nota: Directiva cadru 98/83/EC

b1 Valorile paramatrice se refera la concentratia monomerica reziduala din apa , calculata in functie de specificatiile eliberarii maxime de polimer corespunzator in contact cu apa.

b2 Unde e posibil, fara a compromite dezinfectia, Statele Membre se vor stradui sa obtina o valoare cat mai joasa. Pentru apa la care se refera Articolul 16(1)(a) si (b) valoarea trebuie indeplinita la ultimii 10 ani calendaristici dupa intrarea in aplicarea acestei Directive. Valoarea parametrica a bromatilor la 5 ani dupa aplicarea acestei Directive pana la 10 ani de la intrarea in aplicare este de 25 micro grame/l .

b3 Valoarea se aplica unei mostre de apa destinata consumului si obtinuta printr-o metoda adecvata de recoltare de la robinet si considerata ca reprezentand o valoare medie saptamanala consumata de cei implicati. Unde e posibil, metodele de recoltare si monitorizare trebuie aplicate intr-o maniera adecvata conforma cu Articolul 7(4). Statele Membre trebuie sa ia in considerare nivelurile de varf ce pot aparea si cauza efecte adverse sanatatii umane.

b4

Pentru apa la care se refera Articolul 6(1), (b) si (d), valoarea trebuie atinsa pana cel tarziu dupa 15 ani calendaristici de la intrarea in aplicare a acestei Directive. Valoarea parametrica a plumbului de la 5 ani de aplicarea a acestei Directive si pana la 15 ani este de 25 micrograme/l. Statele Membre trebuie sa se asigure ca sunt luate toate masurile corespuzatoare pentru reducerea concentratiei de plumb din apa destinata consumului pe cat de mult posibil in timpul perioadei ce trebuie atinsa conform cu valorile parametrice. ¨ Cand se implementeaza masurile pentru atingerea cerintelor valorice, Statele Membre trebuie sa dea prioritate, progresiv, acolo unde concentratiile de plumb din apa destinata consumului sunt cele mai ridicate.

b5 Statele Membre trebuie sa se asigure ca conditia (nitrat)/50+(nitriti)/3<=1, parantezele semnificand concentratiile in mg/l pentru nittrati (NO3) si nitriti (NO2), indeplineste valoarea de 0,10 mg/l pentru nitrati in acord cu lucrarile de tratari trecute.

b6 Pesticide inseamna: insecticide organice, ierbicide organice, fungicide organice, nematocide organice, acaricide organice, algicide organice, rodenticide organice, slimicide organice, produse asemanatoare(inter alia). Doar acele pesticide care sunt prezente de obicei, intru-un numar, dat necesita monitorizare.

b7 Valorile paramarice se aplica pentru fiecare pesticide individuala . In cazul aldrinei, dieldrinei, heptaclorului si heptaclorului epoxid , valoarea parametrica este 0,030 micrograme/l .



b8 „Total-Pestcide” inseamna suma pesticidelor individuale detectate si cuantificate in procedura de monitorizare. b9 Compusii specificati sunt : benzo(b)fluorantena, benzo(k)flourantena, benzo(ghi)perilena, indeno(1,2,3-cd)pirena

b10

Unde e posibil, fara compromitera dezinfectiei, Statele Membre se vor stradui sa obtina o valoare mai joasa. Compusii specificati sunt : cloroformul, bromoformul, dibromoclormetanul si bromodiclormetanul. Pentru apa cu referire in Articolul 6(1)(a), (b) si (d) valoarea trebuie indeplinita pana, cel tarziu, la 10 ani calendaristici de la aplicarea acestei Directive. Valoarea parametrica pentru totalul de THM de la 5 ani de aplicare a acestei Directive pana la 10 ani este 150 micrograme. Statele Membre trebuie sa se asigure ca sunt luate toate masurile corespunzatoare pentru a reduce concentratia de THM din apa destinata consumului public, pe cat de mult posibil, in timpul perioadei ce trebuie respectata in acord cu valoarea parametrica. Cand se implementeaza masurile pentru atingerea acestei valori, Statele Membre trebuie sa acorde prioritate, progresiv, acelor arii in care concentratiile de THM din apa destimata consumului sunt foarte ridicate.

c1 Apa nu ar trebui sa fie agresiva.

c2

Acest parametru necesita masurari doar daca apa provine din acel loc sau apar influente de la apa de suprafata . In cazul non-acordului cu valoarea parametrica Statele Membre implicate trebuie sa investigheze aprovizionarea pentru a se asigura ca nu exista vreun potential pericol pentru sanatatea umana care sa provina din prezenta micro-organismelor patogene (cum ar fi criptosporidium). Statele Membre trebuie sa-si includa rezultatele acestor investigatii in rapoartele ce trebuie inaintate conform Articolului13(2).

c3 Pentru pastrarea apei depozitata in sticle sau containere, valoarea minima trebuie redusa la 4,5 pH unitati. c4 Pentru apa din sticle sau containere imbogatite natural sau artificial cu dioxid de carbon, valoarea minima trebuie sa fie mai joasa. c5 Pentru apa depozitata in sticle sau containere masura este numarul/250ml. c6 Acest parametru necesita masurari pentru aprovizionari cu mai putin de 10.000 m3 pe zi.

c7 In cazul tratamentului pentru apa de suprafata, Statele Membre se vor stradui sa asigure o valoare parametrica care sa nu depaseasca 1,0 NTU(unitate de turbiditate neofelometrica) in lucrarile de tratament pentru apa bruta.

c8 Frecventa monitorizarii se stabileste mai jos in Anexa 2. c9 Se exclude tritiumul, potasiul –40, radonul ;frecventele de monitorizare, metodele de monitorizare si majoritatea locatiilor de monitorizare se stabilesc mai jos in Anexa 2.

c10 Propunerile cerute de Notele 8 si 9 pentru frecventa monitorizarii, metodele de monitorizare si cele mai relevante locatii de monitorizare punctate in Anexa 2 trebuie adoptata in acord cu procedura ceruta



Nota: Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile

a1 Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor notifica autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, utilizarea compusului în procesul de tratare a apei pentru potabilizare.

a2 Unde este posibil, valoarea concentraţiei trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienţa dezinfecţiei. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea 458/2002, respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.

a3 Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ţină seama şi de frecvenţa concentraţiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătăţii.

a4 Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la pct. a3. a5 Compuşii specificaţi sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, bezo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.

a6

Se va aplica următoarea formulă: [nitrat] [nitrit] ─── + ─── <= 1, 50 3 în care concentraţiile de nitraţi şi nitriţi sunt exprimate în mg/l.

a7 Prin pesticide se înţelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (ca de exemplu: regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.

a8 Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid, concentraţia maximă este 0,030 µg/l. a9 Prin Pesticide-Total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali, detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare

a10 Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea 458/2002, respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.

a11 Concentraţia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecţia. Compuşii individuali specificaţi sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea 458/2002, respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 µg/l pentru concentraţia totală a THM.

d1 Pentru apa îmbuteliată unitatea de măsură este număr/250 ml. d2 Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe zi. d3 Apa nu trebuie să fie agresivă.

d4 Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.

d5 Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea COT.

d6 Pentru apa plată îmbuteliată valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mică.

d7 Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie.



d8 Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3. din Legea 458/2002

d9

Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situaţia în care este demonstrat pe baza unor monitorizări efectuate anterior că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunţa la monitorizarea tritiului.

d10 Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3. din Legea 458/2002

d11 Caracterizarea calităţii apei din punct de vedere al conţinutului radioactiv se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, este necesară determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.



Anexa nr. 4.3.2. Caracteristicile apei de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile

Directiva 75/44/CEE Privind calitatea apei de suprafata destinate prepararii apei

potabile in statele membre

H.G. 100/2002, modificata si completata, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le

indeplineasca apele de suprafata utilizate potabilizare A1 A2 A3 A1 A2 A3

Nr. Parametrii

Unitatea de masura

O R O R O R O R O R O R

1 PH unitati pH 6,5-8,5 5,5-9 5,5-9 6,5-8,5 5,5-9 5,5-9 2 Coloratie

(dupa filtrare simpla) mg/l pe scara de Pt

10 20(C) 50 100 (C) 50 200 10 20(C) 50 100 (C)

3 Materii in suspensie, total mg SS/l 25 25 4 Temperatura ▫C 22 25(C) 22 25 (C) 22 25 (C) 22 25(C) 22 25 (C) 22 25 (C) 5 Conductivitate ps/cm-1 la 20▫C 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 6 Miros factor de dilutie

la 25▫C) 3 10 20 3 10 20

7*) Azotati mg NO3-/l 25 50(C) 50(C) 50(C) 25 50(C) 50(C) 50(C) 8 Fluoruri mg F/l 0,7 la 1 1,5 0,7 la 1,7 0,7 la

1,7 0,7 la 1 1,5 0,7 la

1,7 0,7 la

1,7

9 Compusi organici cu clor, extractibili , total

mg Cl-/l

10*) Fier dizolvat mg Fe/l 0,1 0,3 1 2 1 0,1 0,3 1 2 1 11.*) Mangan mg Mn/l 0,05 0,1 1 0,05 0,1 1 12 Cupru mg Cu/l 0,02 0,05(C) 0,05 1 0,02 0,05(C) 0,05 1 13 Zinc mg Zn/l 0,5 3 1 5 1 5 0,5 3 1 5 1 5 14 Bor mg B/l 1 1 1 1 1 1 15 Beriliu mg Be/l 16 Cobalt mg Co/l 17 Nichel mg Ni/l 0,05 0,05 0,1 18 Vanadiu mg V/l 19 Arseniu mg As/l 0,01 0,05 0,05 0,05 0,1 0,01 0,05 0,05 0,05 0,1 20 Cadmiu mg Cd/l 0,001 0,005 0,001 0,005 0,001 0,005 0,001 0,005 0,001 0,005 0,001 0,005



Nr. Parametrii

Unitatea de masura

Directiva 75/44/CEE Privind calitatea apei de suprafata destinate prepararii apei

potabile in statele membre

H.G. 100/2002, modificata si completata, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le

indeplineasca apele de suprafata utilizate potabilizare 21 Crom total mg Cr/l 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 22 Plumb mg Pb/l 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 23 Seleniu mg Se/l 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 24 Mercur mg Hg/l 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0,001 25 Bariu mg Ba/l 0,1 1 1 0,1 1 1 26 Cianuri mg CN-/l 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 27 Sulfati mg SO4

2-/l 150 250 150 250(C) 150 250(C) 150 250 150 250(C) 150 250(C) 28 Cloruri mg Cl-/l 200 200 200 200 200 200 29 Detergenti de anionici

active (prin metoda spectrometrica cu albastru de metilen)

Mg laurilsulfat/l 0,2 0,2 0,5 0,2 0,2 0,5

30*) Fosfati mg P2O5/l 0,4 0,7 0,7 0,4 0,7 0,7 31 Fenoli (indice fenolic) p-

nitroanilina 4 aminoantipirina

mg C6H5OH/l 0,001 0,001 0,005 0,01 0,1 0,001 0,001 0,005 0,01 0,1

32 Hidrocarburi dizolvate sau in emulsie (dupa extractia cu eter de petrol)

mg/l 0,05 0,2 0,5 1 0,05 0,2 0,5 1

33 Hidrocarburi policiclice aromatice

mg/l 0,0002 0,0002 0,001 0,0002 0,0002 0,001

34 Pesticide totale (paration, HCB, dieldrin)

mg/l 0,001 0,0025 0,005 0,001 0,0025 0,005

35*) Consum chimic de oxigen(CCO)

mg O2/l 30 10 20 30

36*) Gradul de saturatie in oxigen dizolvat

% O2 >70 >50 >30 >70 >50 >30

37*) Consum biochimic de oxigen (CBO5) (la 20▫C, fara nitrificare)

mg O2/l <3 <5 <7 <3 <5 <7



38 Azot prin metoda Kjeldahl (fara NO3-)

mg N/l 1 2 3 1 2 3

39 Amoniu (NH4+) mg NH4+/l 0,05 1 1,5 2 4(C) 0,05 1 1,5 2 4(C) 40 Substante extractibile in

cloroform mg SEC/l 0,1 0,2 0,5 0,1 0,2 0,5

41 Carbon organic total mg C/l 42 Carbon organic rezidual

dupa floculare si filtrare pe membrana(5µ) TOC

mg C/l

43 Coliformi totali la 37▫C /100 ml 50 5.000 50.000 50 5.000 50.000 44 Coliformi fecali /100 ml 20 2.000 20.000 20 2.000 20.000 45 Streptococi fecali /100 ml 20 1.000 10.000 20 1.000 10.000 46 Salmonella Absent in

5.000 ml Absent in

1.000 ml Absent

in 5.000 ml

Absent in 5.000

ml

A1 = Tratare fizica simpla si dezinfectare, de exemplu, filtrare rapida si dezinfectare A2 = Tratare normala fizica si chimica si dezinfectare, de exemplu, preclorare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfectare (clorurare finala) A3 =Tratare fizica si chimica complexa, tratament extins si dezinfectare, de exemplu, clorurare la punctul limita, coagulare, floculare, decantare, filtrare, adsorbtie

(carbon activ), dezinfectare (ozon, clorurare finala) O = valori obligatorii R = valori recomandate C = conditii climatice si geografice exceptionale

*) in cazul apelor de suprafata putin adanci sau al lacurilor aparent stagnante, aceasta derogare este aplicabila numai lacurilor cu o adancime care nu depaseste 20m, cu un schimb de apa mai redus de un an si in care nu se descarca ape uzate.



Anexa nr. 4.3.3. - Prescriptii referitoare la evacuarile apelor uzate urbane

Nr. Indicator de calitate UM DIRECTIVA 91/271/CCE NTPA 002 NTPA 001 efluent influent efluent

1 Temperatura 0C 40 - pH 6,5—8,5 6,5—8,5 2 pH pentru Fluviu Dunarea unitati pH 6,5—9,0

3 Materii in suspensie (MS) mg/l 35 (60)* 350 35 (60)* 4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ) mg O2/l 25 300 25 5 Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de

potasiu (CCO Cr) mg O2/l 125 500 125


7 Fosfor total (P) mg/l 1(2)** 5,0 1(2) ** 8 Cianuri totale (CN) mg/l 1,0 0,1 9 Sulfuri si hidrogen sulfurat(S2-) mg/l 1,0 0,5

10 Sulfiti (SO32- ) mg/l 2 1

11 Sulfati (SO42- ) mg/l 600 600

12 Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) mg/l 30 0,3 13 Substante extractibile cu solventi organici mg/l 30 20 14 Detergenti sintetici mg/l 25 0.5 15 Plumb (Pb2+ ) mg/l 0,5 0,2 16 Cadmiu (Cd2+ ) mg/l 0,3 0,2 17 Crom total (Cr3+ + Cr6+ ) mg/l 1,5 1,0 18 Crom hexavalent (Cr6+ ) mg/l 0,2 0,1 19 Cupru (Cu2+ ) mg/l 0,2 0,1 20 Nichel (Ni2+ ) mg/l 1,0 0,5 21 Zinc (Zn2+) mg/l 1,0 0,5 22 Mangan total (Mn) mg/l 2,0 1,0 23 Clor rezidual liber (Cl2 ) mg/l 0,5 0,2 24 Azot total (N ) mg/l 10 (15) ** - 10 (15) ** 25 Azotati (NO3

- ) mg/l - 25 (37)



26 Azotiti (NO2- ) mg/l - 1 (2)

27 Produse petroliere mg/l - 5 28 Cloruri (Cl- ) mg/l - 500 29 Fluoruri (F- ) mg/l - 5 30 Reziduu filtrate la 105 0C mg/l - 2000 31 Arsen mg/l - 0,1 32 Aluminiu mg/l - 5,0 33 Calciu mg/l - 300,6 34 Fier total ionic (Fe2+,Fe3+) mg/l - 5,0 35 Magneziu (Mg2+) mg/l - 100 36 Cobalt (Co2+) mg/l - 1,0 37 Mercur (Hg2+) mg/l - 0,05 38 Argint (Ag+) mg/l - 0,1 39 Molibden (Mo2+) mg/l - 0,1 40 Seleniu (Se2+) mg/l - 0,1

* In regiunile muntoase inalte, cu altitudinea de peste 1.500 m deasupra nivelului marii, unde este dificil sa se aplice o epurare biologica eficienta din cauza temperaturilor scazute, autoritatea administratiei publice locale poate solicita autoritatii publice centrale din domeniul apelor si protectiei mediului o epurare mai putin severa. Aceasta solicitare trebuie sa fie clar motivata, sa prezinte dificultatile tehnice intampinate si sa fie insotita de un studiu detaliat din care sa reiasa ca astfel de evacuari nu influenteaza negativ mediul. Studiul va cuprinde si masurile care trebuie luate in acest scop. ** Valorile ce trebuie respectate pentru descarcari in zone sensibile.



Anexa nr. 4.4.3.1. Situatia colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti in Romania Aglomerari umane cu peste 2000 l.e. - judetul Braila

Retea canalizare Statii de epurare Nr Aglomerare Populatie echivalena existenta necesara existenta necesara

Lucrari/actiuni necesare implementarii Directivei

91/271/CEE

Cost (Euro)

Perioada de realizare

1 Braila I (municipiu)

245080 227.4 E 170

_ Epurare Tertiara

Retea de canalizare-E,R

Statie de epurare-N

3921280

6127000

2007 2010

2 Ianca (oras)

13045 17.7 2E Me+B Epurare Tertiara

Retea de canalizare-E

Statie de epurare-R,M

2087200

3261250

2010

2013 3 Insuratei

(oras) 8262 7 33E Me+B Epurare

Secundara Retea de canalizare-E

Statie de epurare-R,M

1321920

991440

2013

2015 4 Viziru

(comuna) 6590 _ 11 _ Epurare

Secundara Retea de canalizare-N

Statie de epurare-N

1054400

790800

2013

2015 5 Tufesti



Statie de epurare-N

961920

721440

2013

2015 6 Chiscani



Statie de epurare-N

885440

664080

2015

2015 7 Tudor

Vladimircu (comuna)

5406 _ 3 _ Epurare Secundara

Retea de canalizare-N

Statie de epurare-N

864960

648720

2015

2015 8 Movila

Miresii (comuna)

4990 2 3E Me Epurare Secundara

Retea de canalizare-E

Statie de epurare-E,M

374250

898200

2015

2015 9 Sutesti



Statie de epurare-N

371625

891900

2015

2015



10 Faurei (oras)

4925 1.2 2 Me+B Epurare Secundara

Retea de canalizare-E,M

Statie de epurare-E

369375

886500

2007

2010 11 Ulmu



Statie de epurare-N

338475

812340

2015

2015 12 Tichilesti



Statie de epurare-N

334800

803520

2015 2015

13 Vadeni (comuna)



Statie de epurare-N

327150

785160

2015

2015 14 Dudesti



Statie de epurare-N

318450

764280

2015

2015 15 Victoria



Statie de epurare-N

303750

729000

2017

2017 16 Stancuta



Statie de epurare-N

301950

724680

2017

2017 17 Maxineni



Statie de epurare-N

294600

707040

2017

2017 18 Traian



Statie de epurare-N

288825

693180

2017

2017

19 Mircea Voda

(comuna)



Statie de epurare-N

281775

676260

2017

2017



20 Baraganu (comuna)



Statie de epurare-N

279150

669960

2017

2017 21 Gropeni



Statie de epurare-N

279075

669780

2017

2017 22 Ciresu



Statie de epurare-N

276225

662940

2017

2017 23 Zavoaia



Statie de epurare-N

273000

655200

2017

2017 24 Galbenu



Statie de epurare-N

272625

654300

2017

2017 25 Marasu



Statie de epurare-N

270675

649620

2018

2018 26 Jirlau



Statie de epurare-N

266325

639180

2018

2018 27 Bertestii de

Jos (comuna)



Statie de epurare-N

255300

612720

2018

2018

28 Ciocile



Statie de epurare-N

243075

583380

2018

2018

29 Rosiori



Statie de epurare-N

241725

580140

2018

2018 30 Salcia Tudor



Statie de epurare-N 236550 567720

2018 2018



31 Bordei Verde (comuna)



Statie de epurare-N

236400

567360

2018

2018 32 Visani



Statie de epurare-N

216900

520560

2018

2018 33 Surdila

Gaiseanca (comuna)



Statie de epurare-N

213750

513000

2018

2018 34 Gradistea



Statie de epurare-N

205875

494100

2018

2018 35 Unirea



Statie de epurare-N

199875

479700

2018

2018 36 Ramnicelu



Statie de epurare-N

179250

430200

2018

2018 37 Silistea



Statie de epurare-N

151425

363420

2018

2018 Sursa: Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate NOTA: Me=tratare mecanica; B=tratare biologica; R=reabilitare; E=extindere; N=nou; M=modernizare; I=Proiect ISPA



Anexa nr.4.4.3.2 Situatia conformarii pe aglomerari umane cu peste 2000 l.e. - judetul Braila,

sisteme de canalizare

Perioada de conformare Nr. Aglomerare

Populatie echivalenta Plan conformare

2002 Propunere consultant

1 Braila

295138

R - 2007SE - 2010

2013 SET 2015

2013

2 Ianca

12526

R - 2010SE - 2013

2013 Se conecteaza

la SET Inca 3 Insuratei

9321

R - 2013

SE - 20152013

SET 2015 2013

4 Tufesti

6398

R - 2013SE - 2015

2018 Se conecteaza

la SET Insuratei

5 Faurei

5601

R - 2007SE - 2010

2018 SET 2018

6 Sutesti

4608

R - 2015SE - 2015

2018 SE 2018

7 Chiscani

4432

R - 2015SE - 2015

2018 Se conecteaza la SET Braila

8 Viziru

4281

R - 2013SE - 2015

2018 Se conecteaza

la SET Insuratei

9 Tichilesti

3879

R - 2015SE - 2015

2018 SE 2018

10 Baraganul

3807

R - 2017SE - 2017

2018 SE 2018

11 Jirlau

3677

R - 2018SE - 2018

2018 SE 2018

12 Gropeni

3669

R - 2017SE - 2017

2018 SE 2018

13 Cazasu

3406

Nu figureaza in planul de

conformare


14 Movila Miresei

3357

R - 2015SE - 2015

2018 SE 2018

15 Ulmu

3337

R - 2015SE - 2015

2018 SE 2018

16 Vadeni

2891

R - 2015SE - 2015




Perioada de conformare Nr. Aglomerare

Populatie echivalenta Plan conformare

2002 Propunere consultant

17 Mircea Voda

2745

R - 2017SE - 2017

2018 SE 2018

18 Zavoaia

2715

R - 2017SE - 2017

2018 SE 2018

19 Victoria

2573

R - 2017SE - 2017

2018 SE 2018

20 Lanurile

2466


conformare

2018 Se conecteaza

la SET Insuratei

21 Tataru

2462


conformare

2018 SE 2018

22 Ciocile

2253

R - 2018SE - 2018

2018 SE 2018

23 Visani

2130

R - 2018SE - 2018

2018 SE 2018

24 Dudesti

2125

R - 2015SE - 2015

2018 SE 2018

25 Surdila Gaiseanca

2111

R - 2018SE - 2018

2018 SE 2018

R - retea de canalizare; SE - statie de epurare treapta mecanica + biologica SET - statie de epurare treapta mecanica + biologica + tertiara (elimina F si N)



5. ANALIZA OPTIUNILOR .......................................................................................................... 5-2 5.1. Rezumat .............................................................................................................................. 5-2 5.2. Metodologie si ipoteze ....................................................................................................... 5-2 5.2.1. Criterii pentru identificarea si evaluarea optiunilor ........................................................ 5-2 5.2.2. Definirea notiunii de Aglomerare ............................................................................... 5-7 5.3. Evaluarea optiunilor ......................................................................................................... 5-12 5.3.1. Criterii generale .......................................................................................................... 5-12 5.3.2. Criterii specifice .......................................................................................................... 5-12 5.4. Optiuni propuse pentru judetul Braila …....................................................................... 5-19 5.5. Optiunile propuse .............................................................................................................. 5-46 ANEXE CAPITOL 5 ....................................................................................................................... 5-48 Anexa 5.3.1 Anexa 5.4.1 Anexa 5.4.2



5. ANALIZA OPTIUNILOR

5.1. Rezumat In acest capitol, Analiza optiunilor, se prezinta modalitatile in care se ating scopurile definite ale Master Planului in cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor. Se prezinta metodologia de definire a aglomerarilor, luand in considerare cerintele din Termenii de Referinta si conformarea cu legislatia in vigoare si cu Directivele UE.

Master Planul este dezvoltat pe doua componente: alimentarea cu apa si colectarea, tratarea si deversarea apelor uzate. Pentru ambele componente, au fost prezentate diferite solutii tehnice si au fost analizate diverse optiuni.

La inceputul capitolului sunt prezentate metodologia si ipotezele pentru analiza optiunilor, criteriile de identificare si evaluare (cost, riscuri de mediu, riscuri legate de sanatate, riscuri de implementare) concordanta cu standardele UE si nationale.

5.2. Metodologie si ipoteze Metodologia si ipotezele pentru analiza optiunilor sunt prezentate in continuare.

5.2.1. Criterii pentru identificarea si evaluarea optiunilor (din punct de vedere al costurilor, riscuri de mediu, riscuri legate de sanatate, riscuri de implementare, concordanta cu standardele UE si nationale).

In ultimii ani a fost remarcata o reducere a consumului domestic si industrial de apa. Consumurile propuse de standardele romanesti in 2006, iau in considerare acest aspect si pentru conformarea cu normele UE, propun un consum specific de 100 – 120 l/cap de locuitor/zi pentru dotarile standard existente, si care se vor extinde in alte localitati incluse in program.

Consumurile cerute de industrie au o tendinta descrescatoare datorita reorganizarii proceselor de productie si a imbunatatirilor tehnologice. Consumurile nedomestice au fost estimate la aproximativ 20% din consumul domestic.

Normele de calitate a apei, aprobate de Legea Calitatii Apei nr. 458/2002, au fost completate cu normele UE in Legea nr. 311/2004.

In ceea ce priveste calitatea apelor uzate evacuate in emisari, aceasta trebuie sa fie conforma cu prevederile Normativului NTPA 001-2002, care a transpus Directivele UE.

5.2.1.1. Costuri unitare

Costurile unitare si de investitie au fost determinate pentru instalatiile necesare captarii apei, instalatiile pentru tratarea apei, respectiv epurarea apelor uzate, instalatii de pompare si retele de distributie sau de canalizare.

Pentru determinarea costurilor unitare a fost dezvoltata o baza de date pentru costuri unitare elementare, in urma efectuarii unei analize complexe, avand ca sursa lucrari recente ofertate in Romania, cu specificul alimentarilor cu apa si canalizarilor orasenesti, informatii din partea contractorilor, a furnizorilor de materiale si echipamente, experienta Consultantului si alte surse identificate de Consultant.

Costurile unitare si costurile de investitie sunt exprimate in Euro, anul de referinta pentru toate preturile utilizate fiind 2007.



Costurile investitiilor au rezultat prin inmultirea costurilor unitare cu cantitatile de lucrari rezultate ca fiind necesare pentru fiecare categorie de lucrari propuse sau cu numarul de locuitori echivalenti, dupa caz.

Costurile de investitie avute in vedere sunt:

Sisteme de alimentare cu apa: (constructii noi sau reabilitari)

• captari apa de suprafata;

• captari apa subterana (foraje, pompe submersibile);

• tratarea apei (statii de tratare, statii de clorare)

• rezervoare de inmagazinare;

• statii de pompare (pe conducte de aductiune sau retele de distributie);

• conducte de aductiune, inclusiv echipamentele mecanice necesare;

• retele de distributie, inclusiv bransamente individuale, vane, hidranti, alte echipa-mente mecanice.

Sisteme de canalizare:

• retele de canalizare, inclusiv racordarile individuale pentru proprietati, (constructii noi sau reabilitari) camine de vizitare etc;

• statii de pompare apa uzata;

• statii de epurare (cu treapta biologica sau tertiara, constructii noi sau

• reabilitari ale celor existente);

• tratamentul namolului rezultat din statiile de epurare.

Costurile unitare nete au fost calculate fara a se considera componentele aferente echipamentelor necesare PIU, asistenta tehnica, proiectare, supravegherea lucrarilor si cheltuielilor neprevazute. Toate aceste componente au fost adaugate costurilor unitare nete, rezultand costuri unitare brute.

Relatia intre costurile unitare brute si nete, este urmatoarea:

Cost unitar brut = 1,205 x Cost unitar net (exclus TVA)

Costurile unitare nu cuprind TVA.

Costuri unitare nete elementare, cuprind toate cheltuielile preliminare (pregatitoare), cheltuielile generale si profitul contractorului, dar nu cuprind TVA, echipamentele necesare PIU, asistenta tehnica, proiectare, supravegherea lucrarilor sau cheltuieli neprevazute.

Costurile unitare si de investitie sunt prezentate pe larg in capitolul 7.5.

5.2.1.2. In ceea ce priveste costurile de operare, intretinere si administrare, acestea sunt prezentate in detaliu in Capitolul 7, subcapitolul 7.6.

Costurile de exploatare, intretinere si administrare includ costurile fixe (intretinere, personal si administrare) si costurile variabile (energie electrica, consumabile, taxe pentru prelevare apa la Apele Romane, etc.).

Costurile anuale de intretinere sunt raportate la valoarea investitiilor si nu includ si costurile de inlocuire.



Analiza economica si financiara a costurilor de investitie, operare si intretinere pentru perioada 2007–2037, este dezvoltata atat in costuri constante raportate la anul 2007 cat si in preturi curente, la o rata de inflatie anuala a Euro de 2%.

Durata tehnica de viata a investitiilor a fost considerata dupa cum urmeaza:

• Pentru utilaje si echipamente: 15 ani

• Pentru lucrari civile: 30 ani

• Pentru lucrari de conducte: 30 ani

Costurile de operare si intretinere se bazeaza pe evaluarea financiara a operatorilor existenti, asa cum a fost descrisa in Capitolul 2.6.5 si pe costurile definite in Capitolul 7.

Valoarea neta curenta si costul marginal sunt calculate pentru perioada de analiza 2007 – 2037 si pentru o rata reala de reducere de 5%.

Pentru judetul Braila, localizarile si alegerea aglomerarilor propuse pentru investitiile de apa si apa uzata, sunt prezentate in Plansa 3.1 (apa) si 3.2 (apa uzata).

5.2.1.3 Previziunile pentru consumurile de apa

Principalele previziuni sunt urmatoarele:

• Evolutia demografica descrisa la nivel de judet si oras este prezentata in cap. 3.3.2; alegerea metodei de proiectie depinde de un numar de factori, de disponibilitatea si calitatea datelor (validitatea datelor) de veridicitatea si complexitatea modelului. Metoda de prognozare pentru populatie realizata de Consultant se bazeaza pe prognoza populatiei la nivel regional si judetean elaborata de Institutul National de Statistica1. Aceste prognoze demografice au fost elaborate pe baza unor ipoteze de lucru privind fertilitatea, speranta de viata la nastere si evolutia fenomenului migrationist. Conform acestor ipoteze, au fost schitate cateva scenarii ale evolutiilor populatiei (alternativa pesimista, medie si optimista). Prognoza populatiei pe zone (urban/rural) a fost realizata la nivel regional.

• Necesarul casnic/domestic a fost considerat in conformitate cu prevederile SR 1343/1-2006, dupa cum urmeaza:

1) Pentru zonele in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti, fara canalizare, ca o etapa premergatoare celei cu canalizare, debitul specific este de 50 l/om/zi.

2) Pentru zonele cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde, debitul specific este de 110 l/om/zi, si se refera mai ales la localitatile in care instalatiile centralizate de alimentare cu apa sunt in curs de realizare sau urmeaza a se realiza pana la finele anului 2013.

3) In zonele populate cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, au fost observate reduceri severe a consumului de apa, ca o consecinta directa a extinderii contorizarii apei.

4) Consumurile totale, in care intra, pe langa nevoile gospodaresti, si consumurile institutiilor publice, consumurile de apa potabila ale zonelor industriale (din care multe industrii alimentare), stropitul spatiilor verzi si al strazilor, etc., se incadreaza intre 250 – 290 l/om/zi, consumuri normale pentru zonele cu clima continentala din care face parte si judetul Braila.

1 Institutul National de Statistica, “Prognoza populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025”, 2004; “Prognoza populatiei dupa zona, pana in 2025”, 2005



• Necesarul nedomestic, principalul consumator este industria cu variatii de debit ridicate, conform tipului si localizarii industriei, a tehnologiei folosite, numarului de angajati, etc. Acelasi standard romanesc include date referitoare la necesarul de apa pentru unii dintre acesti consumatori, dupa cum urmeaza:

− hoteluri (150 – 250 l/om/zi),

− centre comerciale (25 – 50 l/angajat/zi),

− internate scolare cu cantine (200 – 400 l/student/zi),

− service masini (25 – 50 l/vehicul/zi), etc.

− Pentru birouri se considera un volum de 30 – 60 l/angajat/zi ca ar fi suficient.

Pentru toti acesti consumatori, a fost considerata o crestere generala de 20% din consumul domestic.

• Alte consumuri, care trebuie de asemenea considerate, sunt de exemplu:

− stingerea incendiilor, spalarea strazilor si udarea spatiilor verzi, trebuie de asemenea luate in considerare, conform standardelor romanesti;

− de asemenea, este necesar sa se ia in considerare, consumul tehnologic propriu al furnizorului de apa in sistem centralizat, care este de maximum 6% din apa tratata in statiile de tratare si de aproximativ 2% din volumul anual de apa consumata pentru rezervoarele de acumulare si curatarea periodica a retelei de alimentare cu apa;

− pierderile de apa tehnologice admise in cadrul retelei de alimentare trebuie tratate ca necesar de apa. Pentru noile retele de alimentare cu apa (sub 5 ani vechime), pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apa distribuita, iar pentru cele vechi, care trebuie modernizate, aceste pierderi ar putea ajunge chiar si la 35%.

− pierderi de apa in retele de canalizare.

5.2.1.4 Metodologia de evaluare a impactului global asupra mediului.

Proiectarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este important sa fie in concordanta cu legislatia nationala si a UE de mediu in vigoare si ca urmare, trebuie sa se elaboreze o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) pentru toate activitatile. In Romania, procedura de mediu se realizeaza pentru orice proiect de investitie si este una dintre cele mai importante cerinte care trebuie luate in considerare in alegerea proiectelor si in procesul de aprobare al acestora.

Exista aspecte specifice in ceea ce priveste comparatia intre investitiile dintre sectorul de apa potabila si cele din sectorul de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate orasenesti.

• Investitiile in sectorul de apa potabila pot avea:

Impact pozitiv: reducerea riscului asupra sanatatii populatiei

Impact negativ:

− Epuizarea sursei de apa de suprafata (cu impact asupra consumatorilor din aval) si a ecosistemelor acvatice.

− Impactul asupra nivelului apei subterane, cu consecinte asupra biotopului, asupra zonelor umede si asupra activitatilor de agricultura si piscicultura.



• Investitiile pentru colectarea, epurarea si deversarea apei uzate pot avea:

Impact pozitiv: reducerea riscului asupra sanatatii populatiei si asupra mediului prin colectarea si epurarea apelor uzate.

Impactul negativ:

− Impactul poluarii cu apa uzata insuficient tratata a corpului de apa receptor (flux masiv de poluanti in receptor si respectiv impactul asupra biotopului acvatic si asupra utilizatorilor din aval, in cazul netratarii corespunzatoare).

− Impactul asupra solului si al subsolului (poluarea solului si a apei subterane din cauza pierderilor de apa uzata din reteaua de canalizare si/sau fose septice necorespunzator exploatate.

Magnitudinea impactului va fi direct proportional cu impactul general de mediu si cu extinderea zonei de investitie, care in cazul nostru este cuantificat de numarul echivalent al populatiei, care va beneficia in urma implementarii proiectului respectiv.

Din punctul de vedere al protecţiei mediului, analiza opţiunilor a luat in considerare variantele considerate in analiza tehnica. Matricea potentialelor efecte asupra mediului este prezentata in anexa nr. 5.3.1.

A) ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU INFRASTRUCTURA DE APA UZATA DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Analiza din punct de vedere al protectiei mediului a opţiunilor a urmărit evidenţierea variantei optime, pentru investitii care sa asigure un impact minim asupra mediului, conform cerinţelor legislaţiei romaneşti si europene in vigoare.

România a declarat întregul sau teritoriu ca zona sensibila, conform cerintelor Directivei 91/271/CE, ceea ce impune dotarea tuturor aglomerarilor (avand 10.000 locuitori echivalenţi) cu statii de epurare care sa permita eliminarea azotului (N) si a fosforului (P).

In alegerea variantei optime de realizare a investiţiilor s-a avut in vedere ca orice sistem de colectare, epurare si descărcare a apelor uzate contribuie la aparitia unor riscuri pentru sănătatea populatiei si a mediului.

Sistemele de colectare si epurare a apelor uzate trebuie sa fie realizate, intretinute si exploatate astfel incat impactul asupra mediului sa fie pozitiv.

La faza de Studiu de Fezabilitate pentru toate investitiile ce urmeaza a fi realizate, vor fi luate in considerare toate masurile necesare in perioadele de executie si exploatare din zonele protejate.

Deşeurile rezultate din procesul de epurare (nisip, pietriş, deşeuri solide din apa si mai ales nămolul rezultat din epurare), ridica serioase probleme de mediu. Pentru eliminarea controlata, aceste deşeuri necesita la rândul lor o tratare, o monitorizare si spatii de depozitare si/sau resurse pentru transport si/sau valorificare.

Aspectele privind protectia mediului care au fost analizate pentru fiecare opţiune:

• gradul de conformare cu cerinţelor legislaţiei romaneşti si europene in vigoare privind protectia mediului;

• calitatea si modul de descarcare a efluentilor statiilor de epurare in emisari;

• concentrarea activitatii de epurare pe un spaţiu cat mai redus care sa permită controlul procesului tehnologic si o monitorizare stricta a impactului efluentilor asupra emisarilor;



• spatii de depozitare/tratare a namolului rezultat din procesul de epurare, cat mai concentrate sau alte tehnologii nepoluatoare de management al namolului si a altor deseuri rezultate din procesul de epurare;

• reducerea pe cat posibil a transportului namolurilor pe drumurile publice, catre locul de depozitare definitiva sau de valorificare;

• consum de resurse cat mai redus pentru intreg lantul de colectare/tratare a apelor uzate.

Din toate aceste considerente din punct de vedere al protecţiei mediului se prefera o singura staţie de epurare care sa deserveasca mai multe aglomerari, ceea ce implica gruparea acestora in cluster.

B) ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Selectarea opţiunilor pentru realizarea investiţiilor in domeniul apei potabile a avut in vedere conformarea cu cerinţele Directivei 98/83/CE si ale Legii 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004, prin care trebuie sa se asigure atat parametrii de calitate ai apei, cu influenţă directă asupra sănătătii populatiei, cat si indicatorii de funcţionare a instalaţiilor de tratare şi de distribuţie apa potabila.

Indicatorii de funcţionare a instalaţiilor de tratare şi de distribuţie cuprind parametrii bacteriologici, organoleptici, fizici şi chimici prin care se controlează procedeele şi eficienţa de tratare a apei şi contaminarea ulterioară etapei de tratare. De asemenea s-a avut in vedere modul de asigurare a protectiei sursei din punct de vedere al impactului asupra mediului pe care il va avea prelevarea debitului de apa asupra utilizatorilor din aval, sau in cazul sursei subterane, asupra nivelului freatic.

Tinand cont de toate criteriile de analiza a optiunilor, selectia s-a facut prin acordarea unor puncte de bonitate invers proportionale cu marimea impactului asupra mediului a fiecarei optiuni, astfel incat punctajul maxim sa desemneze varianta de realizare a investitiilor care este cea mai favorabila pentru mediu.

5.2.2 Definirea notiunii de Aglomerare

Pentru definirea notiunii de Aglomerare, abordarea conform Directivei UE UWWD 91/271 este critica pentru analiza optiunii. Densitatea populatiei si concentrarea activitatilor economice sunt cei mai importanti indicatori in alegerea intre solutiile centralizate si descentralizate. In documentul de referinta, “Termeni si definitii ale Directivei urbane pentru apa uzata (91/271/EEC)” se subliniaza cele mai importante criterii pentru definirea aglomerarii si caracteristicile acesteia. Trebuie remarcat ca aglomerarile definite pot sa nu fie egale pentru apa si apa uzata.

Iata principalele criterii luate in considerare pentru stabilirea aglomerarilor – pentru analiza optiunii:

Definirea aglomerarii

Definirea 'aglomerarii' este prezentata in Articolul 2(4) din Directiva:

'Aglomerare' inseamna: o zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt concentrate suficient pentru ca apele uzate urbane sa fie colectate si duse catre o statie urbana de epurare sau catre un punct final de evacuare".

Termenul de aglomerare se refera in primul rand la o zona suficient concentrata pentru ca apa uzata urbana sa fie colectata si condusa catre o statie urbana de epurare.

Existenta unei aglomerari este independenta de existenta sistemului de colectare. Nici nu este vorba de prezenta unei aglomerari legate de existenta unei statii de tratare. Existenta



unei aglomerari este legata de situatia de fact ca 'populatia si/sau activitatile economice, care sunt suficient concentrate pentru ca apa uzata menajera sa poata fi colectata si condusa catre o statie de epurare sau catre un punct final de evacuare. Conceptul de aglomerare include de aceea acele zone care sunt suficient concentrate dar unde nu exista inca un sistem de colectare. Mai mult, din cauza cerintelor Directivei care vor trebui indeplinite de asemenea in viitor, este important2 sa se ia in considerare cresterea aglomerarii la proiectarea sistemelor de colectare a apei uzate si la statiile de epurare orasenesti. De aceea planificarea investitiilor devine cruciala in cazul unei valori scazute de conectare si/sau extinderii aglomerarii.

In orice caz, cand un sistem de colectare este finalizat, limitele aglomerarii conform Directivei pot coincide cu limitele sistemului de colectare. Cu alte cuvinte, zona de "captare" a unui sistem de colectare coincide cu limitele aglomerarii in care valoarea de conectare pentru aglomerare este de 100 %.

Se poate intampla ca o aglomerare sa se micsoreze ca marime in timp si ca sistemul de colectare sa nu mai coincida cu limitele aglomerarii. In acest caz, limitele aglomerarii trebuie revazute iar marimea aglomerarii trebuie recalculata/actualizata.

In particular, se subliniaza ca, atunci cand se implementeaza Directiva, Statele Membre trebuie sa evalueze pe baza fiecarui caz in parte si conform conditiilor locale, limitele pentru fiecare zona suficient concentrata (ex aglomerare). In timpul procesului, criteriile de identificare a limitelor aglomerarii ar putea fi:

a) Concentrarea populatiei (ex densitatea populatiei pe o zona anumita)

b) Concentrarea activitatilor economice

c) Concentrarea suficienta a criteriilor a) sau a) si b) pentru ca apa uzata menajera sa fie colectata si transportata.

Termenul de 'aglomerare' nu trebuie confundat cu entitiati administrative (precum municipalitati sau alte zone de autoritate locala), care pot avea acelasi nume. Limitele unei aglomerari pot sau nu pot sa corespunda granitelor unei entitati administrative. astfel, cateva entitati administrative pot forma o aglomerare si vice versa – o singura entiate administrativa poate fi acoperita de cateva aglomerari distincte daca acestea reprezinta zone suficient concentrate separate in spatiu ca rezultat al dezvoltarii istorice sau economice. Trebuie subliniat faptul ca o aglomerare poate sa contina de asemenea zone care sunt suficient de concentrate dar unde nu este inca finalizat un sistem de colectare si/sau unde apa uzata este transportata prin sisteme individuale sau prin alte sisteme adecvate sau colectate in orice alt mod.

In scopul planificarii (inclusiv stabilirii si actualizarii programelor de implementare conform Articolului 17 din Directiva), trebuie acordata o atentie deosebita extinderii viitoare a unei aglomerari, de exemplu datorita cresterii populatiei si/sau cresterii activitatii economice. De aceea, incarcarea generata si limitele/conturul unei aglomerari (ex. Marimea aglomerarii in echivalent populatie) trebuie revazute si actualizate cu regularitate.

Aglomerarea poate fi deservita de una (raportul 1:1) sau mai multe statii de epurare; mai mult, o singura aglomerare poate fi acoperita de cateva sisteme de colectare, fiecare dintre ele conectate la una sau mai multe statii. In mod similar, cateva sisteme de colectare pot fi conectate la aceiasi statie.

2 ex. Pentru a se evita non-concordanta



Varianta tehnica pentru care s-a optat nu poate duce la o scadere a nivelului de tratare aplicat care este definit exclusiv de gradul de incarcare generat de intreaga aglomerare, de tipul si calitatea apei la punctul de deversare.

Este posibil ca o aglomerare sa fie deservita de cateva statii de tratare a apei uzate, fiecare deversand apa urbana uzata tratata in diferite ape receptoare. Este de imaginat de asemenea ca astfel de ape receptoare se vor incadra in diferite categorii, ex. sensibile dar si normale. In ceea ce priveste apele receptoare sensibile, Articolele 3 si 5(2) indica faptul ca este echivalentul populatiei din intreaga aglomerare (ex. Totalul incarcarii generate exprimat in echivalent populatie) decat capacitatea unei statii individuale de tratare care serveste aglomerarea, lucru ce va determina daca se cere un tratament mai stringent. Astfel, daca aglomerarea are mai mult de 10.000 echivalent populatie, trebuie furnizat un tratament mai stringent, mai apropiat de termenul de predare pentru deversarea apei uzate in zona sensibila, chiar daca acesta este calculata numai pentru apa uzata epurata pentru o parte din aglomerare.

In situatiile in care sistemul de colectare dintr-o aglomerare individuala a fost aproape in intregime dezvoltat, "zona de captare" din sistemul de colectare va coincide in mare cu limitele aglomerarii. In situatiile in care intreaga incarcare generata din intreaga zona suficient concentrata este deservita de o singura statie de epurare, va fi considerat cazul simplu "o aglomerare – o statie de epurare" ca fiind compatibil cu Directiva. In orice caz, trebuie retinut faptul ca aglomerarea este definita ca baza a zonei suficient concentrate si nu pentru zona de captare a unui sistem de colectare existent conectat la o anumita statie de epurare.

Volumul total de apa uzata generat de o aglomerare este exprimat prin marimea unei aglomerari in termeni tehnici si este primul si cel mai important criteriu pentru determinarea colectarii apei uzate si pentru cerintele de epurare si pentru obligatiile de raportare corespunzatoare.

Volumul generat se refera la volumul organic biodegradabil al aglomerarii, exprimat in echivalent populatie. Consta din apa uzata urbana care necesita colectarea sau orice alt mod de transportare, conform Articolului 3(1) din Directiva. Nu include volumul de apa uzata industriala neamestecata care este epurat separat si deversat direct in emisar.

Volumul generat sau "marimea" aglomerarii este exprimat in echivalent populatie. Conform Articolului 2(6) din Directiva, "o populatie echivalenta se refera la volumul organic biodegradabil care are o concentratie de oxigen biochimic la cinci zile (CBO5) de 60 g de oxigen zilnic".

Volumul generat ia in consideratie volumul:

− Populatiei rezidente; populatiei nerezidente (turisti, etc.); Industrii acoperite de Art. 11; ape reziduale industriale de la firme si agenti economici (inclusiv firme mici si medii) care trebuie sau ar trebui deversate in sistemul de colectare sau in statia de epurare; toata apa reziduala urbana fie colectata (prin sistemele de colectare la care se refera Art. 3(1)) sau necolectate dar generate intr-o aglomerare.

Criterii care au stat la baza definirii aglomerarilor pentru judetul Braila:

− Articolul 2(4) din Directiva 91/271/CEE defineste termenul de aglomerare ca fiind „o zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzata sa fie colectata si transportata catre o statie de epurare urbana sau catre un punct final de descarcare”.

− Formarea unei aglomerari este independenta de existenta unui sistem de colectare a apelor uzate.



− Notiunea de aglomerarea conform Directivei 91/271/CEE nu se suprapune obligatoriu peste entitati administrative. Limitele unei aglomerari pot sau nu sa corespunda cu limitele administrative. Astfel, mai multe unitati administrative pot forma o aglomerare si, invers, o singura unitate administrativa poate fi acoperita de mai multe aglomerari daca ele reprezinta zone suficient de concentrate si bine delimitate in teren.

− Aglomerarile au fost clasificate in trei categorii, in functie de populatia echivalenta: sub 2.000 l.e., intre 2.000 si 10.000 l.e si peste 10.000 l.e.

− Pentru o unitate administrativa (sat, oras) limita aglomerarii a fost stabilita pentru un teritoriu in care densitatea (numar locuitori echivalenti raportat la suprafata) este mai mare de 5 l.e./ha, respectiv in care lungimea specifica a retelei de canalizare nu depaseste 10 m/l.e. Suprafetele locuite in care densitatea este mai mica de 5 l.e./ha nu au fost cuprinse in aglomerare.

− Daca limitele administrative a doua localitati sunt tangente intre ele la nivelul drumului de legatura dintre acestea, cele doua localitati au fost inglobate intr-o singura aglomerare (scenariul a-1, vezi figura 5.2.2.1 de mai jos).

− Daca distanta intre limitele aglomerarii a doua localitati este mica (cca. 200 ... 400 m), masurata pe directia drumului de legatura dintre acestea, cele doua localitati au fost considerate ca facand parte dintr-o aglomerare (scenariul a-1, vezi figura 5.2.2.1 de mai jos).

− Daca distanta intre limitele aglomerarii a doua localitati este de cca. 400 ... 700 m, dar se estimeaza ca dezvoltarea ulterioara a uneia din aglomerari sau a amindurora va conduce la micsorarea semnificativa a acestei distante, cele doua entitati au fost considerate o aglomerare (scenariul a-1, vezi figura 5.2.2.1 de mai jos).

− Daca doua localitati se afla relativ aproape una de cealalta (cca. 200 ... 400 m), dar conditiile geomorfologice sunt foarte dificile (diferenta mare intre elevatiile medii ale celor doua localitati, accidente importante de relief situate intre acestea etc), ele au fost tratate ca aglomerari distincte (scenariul a, vezi figura 5.2.2.1 de mai jos). In acest caz, daca cele doua localitati ar fi fost aglomerate, valoarea investitiei specifice (Investitie raportata la populatia echivalenta) si/sau valoarea costurilor de operare specifice (cost de operare raportat la populatia echivalenta) ar fi avut valori mult mai mari decit cele calculate in varianta de abordare independenta.

− In situatia in care o localitate cu o populatie echivalenta situata peste 2.000 l.e. si cu densitate a populatiei relativ crescuta (respectiv cu un cost mediu unitar scazut de realizare a retelelor de apa si canalizare) se afla in imediata apropiere cu o localitate cu o populatie sub 2.000 l.e. dar cu o densitate scazuta, acestea nu au fost aglomerate, ci au fost tratate in mod independent.

− Doua sau mai multe aglomerari au fost grupate intr-un cluster (scenariul c, vezi figura 5.2.2.1 de mai jos), daca, in urma analizei tehnico-economice s-a ajuns la concluzia ca, din punct de vedere al costurilor de operare, este mai economic sa se colecteze si sa epureze apele uzate menajere intr-o singura statie de epurare si/sau este mai favorabil sa aiba aceiasi sursa de apa potabila. In cadrul analizei tehnico-economice au fost analizate mai multe optiuni: o singura statie de epurare pentru mai multe aglomerari insotite de colectoarele de canalizare si statiile de pompare aferente, mai multe statii de epurare mai mici in regim individual (cite una pentru fiecare aglomerare), respectiv combinatii intre variantele descrise mai sus.

− Fiecare situatie a fost analizata separat, tinindu-se seama si de situatia existenta a surselor de apa, a infrastructurii sistemelor de apa potabila si/sau de canalizare,



respectiv de posibilitatea extinderii facilitatilor existente (capacitati de stocare apa potabila, de pompare, de tranzit, teren disponibil pentru viitoare extinderi ale statiilor de tratare sau de epurare, etc), precum si a calitatii emisarilor din zona.

Figura 5.2.2.1 Posibile relaţii între aglomerări şi staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

Pentru judetul Braila, localizarile si alegerea aglomerarile propuse pentru investitiile de apa si apa uzata, sunt prezentate in plansele 3.1 (apa) si 3.2 (apa uzata) si anexele 5.4.1. si 5.4.2.



5.3. Evaluarea optiunilor Optiunile au fost studiate luand in considerare urmatoarele:

• Impactul asupra mediului

• Solutii centralizate/descentralizate

• Amplasarea siturilor Natura 2000

• Optiuni tehnologice (considerand consturile de investitii, operare si intretinere);

• Compararea celor mai importante optiuni pe baza costurilor considerand costurile de investitii, operare si intretinere

• Acolo unde este relevant, includerea in compararea costurilor a optiunilor semnificative de costuri si beneficii economice, in mod deosebit pentru externalizari de mediu pentru a justifica cel putin solutiile de cost.

Procesul de analiza a posibilelor optiunii se realizeaza, in general pe diverse nivele de optiune, dupa cum urmeaza.

5.3.1. Criterii generale:

• Analiza optiunii pentru resursele de apa (apa subterana in comparatie cu apa de suprafata)

• Analiza optiunii pentru sistemul de apa potabila si sistemele de colectarea apelor uzate (centralizat/descentralizat).

• Analiza optiunii in epurarea apei uzate (proces intens comparativ cu proces extins)

• Analiza optiunii pentru materialele din care sunt realizate conductele in sistemul de distributie, respectiv in sistemul de colectare a apelor uzate.

• Avand la baza analiza aceasta, urmatoarele optiunii au fost luate in considerare:

• sursa de apa subterana, in loc de sursa de apa de suprafata, unde este posibil;

• sisteme independente de alimentare cu apa pentru a deservi fiecare aglomerare;

• sisteme independente de colectare si tratarea apelor uzate pentru a deservi fiecare aglomerare definita;

• proces biologic intens pentru tratarea apei uzate in loc de proces extins;

• materiale pentru conducte incluse in sistemul de apa potabila;

• materiale pentru conducte incluse in sistemul de colectare a apei uzate;

5.3.2. Criterii specifice:

Alegerea optiunilor a fost realizata pentru fiecare obiect tehnologic din investitia propusa, prin compararea avantajelor si dezavantajelor optiunilor analizate si justificand selectarea uneia sau alteia dintre optiuni. In majoritatea cazurilor, in special unde activitatile principale sunt lucrari de reabilitare, acest nivel de optiune a fost considerat ca fiind suficient pentru luarea unei decizii.

• Reabilitarea si extinderea captarii existente in loc de o noua sursa subterana;

• Noi surse subterane in loc de captari de suprafata;

• Noi surse subterane in loc de reabilitarea frontului de puturi existent;

• Reabilitarea si extinderea unei Statii de epurare (SE) in loc de o noua SE;



• Filtrare ultra in loc de un tratament conventional pentru SE;

• reabilitare retea in loc de inlocuire;

• inlocuirea conductelor vechi din reteaua de distributie in loc de reabilitare;

• inlocuirea canalelor vechi in loc de reabilitare;

• folosirea unui canal deschis in loc de o conducta sapata.

• in cazul unor statii de epurare pentru diferite aglomerari, au fost prezentate optiuni luand in considerare amplasamente diferite si de asemenea diferite metode de tratare ale namolului (deshidratare).

O analiza completa a unei optiuni, inclusiv calculul financiar si economic, va fi dezvoltata in cadrul studiului de fezabilitate.

Analiza optiunii pentru sursele de apa

Pentru furnizarea apei potabile in judetul Braila, pot fi considerate doua surse de alimentare cu apa, si anume: apa de suprafata si apa subterana.

O caracterizare pe scurt a celor doua surse de apa este prezentata in tabelul alaturat.

Tabel 5.3.1 Caracterizarea surselor de apa

Sursa de suprafata Nr. Crt.

Parametru

Rau Lac

Sursa subterana

1. Variabilitatea calitatii apei Foarte mare Foarte mare Scazuta

2. Variabilitatea debitului Extrem de mare pentru rauri

Scazuta Scazuta

3. Vulnerabilitate la accidente de poluare

Extrem de vulnerabil

Extrem de vulnerabil

Scazuta

4. Calitatea apei brute Scazuta de obicei

Medie

5. Tipul de tratare a apei potabile Tratament extensiv

Tratament extensiv

6. Dificultate in operare/exploatare Mare Mare Scazuta

7. Consum de energie electrica Mare Mediu - mare Mediu - mare

a) Un sistem de alimentare cu apa ce foloseste o sursa de suprafata este alcatuit din urmatoarele componente (figura 5.3.1):

• Captarea – priza de apa; daca nivelul apei din rau prezinta un regim de fluctuatie inalta si niveluri scazute in timpul verii, un lac artificial este necesar.

• Statie de pompare a apei.

• Statie de tratarea apei potabile cu:



− Pre-oxidare; − Coagulare – floculare; − Sedimentare; − Filtrare rapida cu nisip; − Post-oxidare si adsorptie (doar daca exista micro-poluanti) − Dezinfectare finala cu clor; − Statie de pompare apa tratata;

• Conducte de transport a apei. • Rezervoare de apa si statii de pompare. • Retea de distributie.

Fig. 5.3.1 Componentele unui sistem de alimentare cu apa ce foloseste drept sursa apa de suprafata.

b) Un sistem de alimentare cu apa ce foloseste drept sursa apa subterana include urmatoarele componente (figura 5.3.2): • captarea apei subterane; • statie de tratare a apei potabile, in general extrem de limitata la: • dezinfectia finala cu clor; • statia de pompare apa tratata; • rezervoare de apa si statii de pompare; • retea de distributie.

Fig. 5.3.2 Componentele unui sistem de alimentare cu apa ce foloseste drept sursa apa subterana.



Analiza optiunilor pentru sistemele de alimentare cu apa pentru aglomerarile din zonele rurale

Principalele optiuni de alimentare cu apa in zonele rurale sunt:

− Optiunea 1 – un sistem de alimentare cu apa care sa deserveasca o aglomerare de comune;

− Optiunea 2 – sisteme independente care sa deserveasca fiecare comuna;

Daca se considera ca sursa este apa subterana, o scurta caracterizare a celor doua tipuri de apa bruta este prezentata in tabelul alaturat:

Tabel 5.3.2 Caracterizarea tipurilor de apa bruta din sursa subterana

Nr. Crt.

Parametru Optiunea 1

Un sistem pentru aglomerare

Optiunea 2

Sisteme independente pentru fiecare comuna

1. Numar de puturi 1 front de captare pentru aglomerare

1 front de captare pentru fiecare comuna

2. Numar de statii de clorinare 1 statie de clorinare pentru aglomerare

1 statie de clorinare pentru fiecare comuna

3. Numar de rezervoare pentru apa si statii de pompare

1 rezervor de apa si o statie de pompare pe aglomerare

1 rezervor de apa si o statie de pompare pentru fiecare comuna

4. Numar de aductiuni 1 aductiune pentru fiecare comuna

1 aductiune pentru fiecare comuna

5. Lungimea conductelor de aductiune

Foarte mare Scazuta

6. Numar de statii de hidrofor 1 statie pe comuna Nu este necesara

7. Consum energie electrica Foarte mare Mediu

c) Un sistem de alimentare cu apa care deserveste a aglomerare de comune consta din urmatoarele (figura 5.3.3):

• Captarea apei subterana.

• Statie de clorare.

• Rezervor de apa si statie de pompare.

• Conducte de transmitere pe distante lungi si statie de pompare.

• Conducte de transmitere pe distante lungi pentru fiecare comuna.

• Statie de transfer a debitului pentru fiecare comuna.

• Retea de distributie.



d) Un sistem de alimentare cu apa care deserveste o comuna independenta consta in urmatoarele (figura 5.3.4.): • Captare apa subterana. • Statie de clorare. • Rezervor de apa si statie de pompare. • Conducte de transmitere pe distanta scurta in comuna. • Retea de distributie.

Figura 5.3.3 Componente ale sistemului de alimentare cu apa care deserveste o aglomerare urbana de 3 comune

Figura 5.3.4 Componente ale unui sistem independent de alimentare cu apa ce deserveste 3 comune



Analiza optiunilor pentru colectarea si epurarea apelor uzate

Posibilitatea de a defini aglomerarile este determinata de urmatorii factori principali:

• topografia zonei;

• densitatea populatia;

• distanta dintre localitati.

Folosirea apei uzate intr-o singura statie de epurare centralizata necesita transferul apei uzate netratate pe o anumita distanta de la asezarile respective pana la intrarea in statia de epurare. Transferul poate fi facut prin:

• conducte sub presiune.

• colectoare de canalizare gravitationale.

Analiza optiunilor in legatura cu epurarea apelor uzate

Exista 2 optiuni principale in legatura cu epurarea apelor uzate:

• procese biologice intensive.

• procese biologice extensive.

In figura 5.3.5 este prezentata o schema de principiu a unei statii de epurare cu toate cele trei trepte de epurare, inclusiv treapta tertiara.

Figura 5.3.5 Schema de principiu a unei statii de epurare cu toate cele trei trepte de epurare, inclusiv treapta tertiara.

Procesele biologice intensive

Cele mai dezvoltate tehnici la nivelul statiilor de tratare urbane sunt procesele biologice intensive. Principiul acestor procese este de a opera pe o suprafata redusa si de a



intensifica fenomenele de transformare si distrugere a substantelor organice care pot fi observate in mod natural. Sunt folosite trei tipuri de procese principale:

• Namol activ.

• Filtre biologice si prese rotative biologice.

• Filtre biologice de mare capacitate sau tehnici de bio-filtrare.

Avantajele acestor tehnici sunt:

• Functioneaza cu succes pentru toate tipurile de aglomerari.

• In special pentru namolul activ exista cercetari amanuntite facute de grupuri de cercetatori si este destul de usor de obtinut publicatii de specialitate in legatura cu proiectarea lor, precum si in legatura cu inovatiile care permit imbunatatirea rezultatelor anumitor parametri.

• Necesita reducerea suprafetei.

• Exista multi producatori pe piata internationala si nationala care ofera tehnologii si echipamente care au dat deja rezultate.

• Tehnicile adoptate pot asigura conformarea cu standardele europene pentru zonele de risc

Principalele dezavantaje sunt:

• Consumul de energie;

• Necesitatea personalului specializat pentru intretinere.

Luand in considerare faptul ca exista multi furnizori pe piata, operatorul regional poate scoate la licitatie cu usurinta aceste lucrari. Diferite modele ca BOT sau PPP sau externalizarea serviciilor pot fi preluate.

Procese biologice de lunga durata

Acestea sunt tehnici care urmaresc epurarea prin utilizarea culturilor care folosesc energie solara pentru a produce oxigen prin fotosinteza. Tehnicile sunt caracterizate printr-o suprafata de incarcare mai redusa si prin faptul ca statiile pot fi operationale fara utilizarea energiei electrice.

Principalele tehnici folosite sunt:

• stocarea in laguna;

• infiltrarea – perforare;

• zone umede, mlastini;

Cele mai importante dezavantaje al acestor tehnici considerand folosirea lor pentru epurarea apei uzate sunt:

− cerinta pentru o suprafata considerabila – pentru o populatie echivalenta de 4.000 de locuitori este necesara o suprafata de aproximativ 4 - 5 ha.

− Eficienta pe timpul iernii este foarte scazuta si in general aceste tehnici nu pot garanta concordanta cu cerintele UE pentru zonele cu risc in timpul iernii.

− amplasamentul trebuie sa fie departe de asezari umane datorita inconvenientelor, cum ar fi mirosurile rele, muste si tantari.



Fose septice

Consultantul trebuie sa analizeze de asemenea optiunea de a folosi fose septice pentru zonele cu densitate mica a populatiei. Racordarea la o retea de canalizare si epurarea apei uzate intr-o statie de epurare, implica un efort financiar considerabil mai scazut din partea populatiei, in comparatie cu realizarea de fose septice individuale.

5.4. Optiuni propuse pentru judetul Braila I) Analiza optiunilor pentru sistemele de canalizare si epurare

Au fost analizate 3 clustere, clusterul Braila, clusterul Insuratei si clusterul Faurei, din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului.

A) CLUSTER BRAILA

− Situatia existenta

Aglomerarea Braila detine un sistem de canalizare in sistem unitar pentru municipiul Braila. Localităţile Lacul Sărat, Vărsătura şi Baldovineşti ce fac parte din aglomerarea Braila nu detin sistem de canalizare. Lungimea totala a retelelor de canalizare este de circa 240 km. În prezent statia de epurare este in curs de executie prin program ISPA. Proiectul nu cuprinde treapta tertiara.

Aglomerarile Chiscani, Cazasu, Vadeni nu au sistem de canalizare

A.1. Din punct de vedere tehnico-economic, pentru clusterul Braila s-au analizat trei optiuni pentru care s-au calculat si comparat costurile de intretinere si exploatare din care a rezultat varianta optima atât din punct de vedere investitional cat si tehnico-economic.

- Optiunile analizate

Optiunea 1 - Aglomerarea Brăila (populaţie echivalentă 295.138), aglomerarea Chiscani (populaţie echivalentă 4.432), aglomerarea Cazasu (populaţie echivalentă 3.406) si aglomerarea Vădeni (populaţie echivalentă 2.891) fiecare fiind prevazute cu staţie de epurare, colectoare şi reţele separate.

În baza datelor descrise la cap 7.6 s-au calculat cheltuielile anuale de exploatare şi întreţinere al instalaţiilor propuse pentru investiţie.

S-au calculat de asemenea şi costurile specifice pentru populaţia echivalentă (Euro/P.E./an).

Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mult mai mic pentru aglomerarea Brăila (2.374 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarile Chiscani 6.675 Euro/P.E./an), Cazasu (7.000 Euro/P.E./an) si Vădeni (7.135 Euro/P.E./an) explicabil prin faptul că aglomerarea Brăila are o densitate şi o populaţie mai mare precum si o statie de epurare (în prezent în curs de executie, prin fonduri ISPA), pentru care s-a prevăzut extindere cu treaptă de aceea costurile sunt mai mici.

S-a calculat media ponderată a costurilor specifice pe cele 4 aglomerări şi a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere de 2.533 Euro/P.E./an.

Optiunea 2 - Aglomerarea Brăila împreună cu aglomerările Chiscani şi Cazasu, au o singura statie de epurare, renunţându-se la staţiile de epurare Chiscani si Cazasu, iar aglomerarea Vădeni fiind analizata independentă.

Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mult mai mic pentru aglomerările Brăila, Chiscani şi Cazasu (2.412 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarea Vădeni (7.135 Euro/P.E./an) explicabil prin faptul că aglomerările Brăila, Chiscani şi



Cazasu au o densitate şi o populaţie mai mare precum si o statie de epurare existenta (la Brăila), de aceea costurile sunt mai mici .

Pentru aglomerarea Vădeni costurile specifice au rămas neschimbate faşă de opţiunea I, respectiv 7.135 Euro/P.E./an.


Optiunea 3 - Aglomerarea Brăila împreună cu aglomerarile Chiscani, Cazasu şi Vădeni au fost unite într-un cluster adăugându-se la investiţia iniţială retelele de transport spre staţia de epurare Brăila renunţându-se la staţiile de epurare Chiscani, Cazasu şi Vădeni.

A rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere pentru clusterul Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni de 2.337 Euro/P.E./an.

Cluster BRAILA – optiunea I



Cluster BRAILA – optiunea II

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 Cluster BRAILA – optiunea III

Concluzie

Costurile specifice de exploatare şi întreţinere în varianta 3 (2.337 Euro/P.E./an), sunt mai mici faţă de varianta 2 (2.456 Euro/P.E./an) şi de varianta 1 (2.533 Euro/P.E./an)

Costurile de investiţie sunt comparative între cele trei variante (272 Euro/LE – varianta 1, 270 Euro/LE – varianta 2 şi 270 Euro/LE – varianta 3).

Soluţia optima din punct de vedere tehnico-economic, al cheltuielilor de exploatare şi întreţinere este varianta 3, dupa cum rezulta si din tabelul urmator:




ANALIZA OPTIUNILOR din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare si intretinere

Cluster Braila - canalizare

Componenta Populatie echivalenta

Valoare totala investitie (Euro)

Investitie pe locuitor

echivalent (Euro/LE)

Echipamente mecanice si

electrice (Euro)

Cheltuieli de exploatare si intretinere

anuale (Euro/an)

Costuri anuale specifice de exploatare si intretinere corespunzătoare investitiei nou

propuse in sistemul de canalizare (Euro/P.E./an)

Optiunea I

"Braila" 295.138 72.893.421 247 8.866.839 700.801 2,374

"Chiscani" 4.432 4.076.040 920 593.818 29.583 6,675

"Cazasu" 3.406 3.122.470 917 489.912 23.840 7,000

"Vadeni" 2.891 2.968.058 1.027 423.626 20.629 7,135

Total 305.867 83.059.989 272 10.374.195 774.853 2,533

Optiunea II

"Braila". "Cazasu". "Chisacani" 302.976 79.624.103 263 9.325.646 730.719 2,412

"Vadeni" 2.891 2.968.058 1.027 423.626 20.629 7,135

Total 305.867 82.592.161 270 9.749.272 751.348 2,456

Optiunea III*

"Braila". "Cazasu". "Chisacani". Vadeni" 305.867 82.496.813 270 9.514.366 714.854 2,337

Total 305.867 82.496.813 270 9.514.366 714.854 2,337 Nota * - Optiunea cu eficienta cea mai buna din punct de vedere al costurilor de exploatare-intretinere si investitie



A.2. ANALIZA OPŢIUNILOR pentru infrastructura de apa uzata din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru CLUSTER BRAILA

Clusterul Braila este format din din aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu si Vădeni.

Impactul apelor uzate din clusterul Brăila este in prezent semnificativ si nu respecta legislatia in vigoare cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate.

Pentru incadrarea in conditiile impuse de legislatia romaneasca si cea a Uniunii Europene, au fost propuse lucrari/investitii in 3 optiuni de realizare. In tabelul urmator sunt analizate si prioritizate optiunile functie de marimea impactul asupra mediului.

Tabelul 5.4.1. Analiza optiunilor pentru clusterul Braila

Nr. Crt. Denumire optiune Impact asupra mediului Bonitate Prioritate

1 Optiunea 0 – fara investitii (situatie existenta)

Nu sunt respectate conditiile cerute de legislatia in vigoare „0” IV

2

Optiunea 1 – Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu si Vădeni prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente

Rezulta 4 statii de epurare cu 4 puncte de descarcare, cu 4 amplasamente ocupate de paturi de uscare namol.

Namolul va fi transportat din 4 puncte diferite la un depozit definitiv.

„+1” III

3

Optiunea 2 – Aglomerarile Brăila, Chiscani şi Cazasu vor fi epurate intr-o staţie de epurare comună., iar aglomerarea Vădeni va fi prevăzută cu sistem de canalizare si epurare independent



„+2” II

4

Opţiunea 3 – Aglomerarea Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni au fost unite într-un cluster, apele uzate aferente celor 4 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna.

Rezulta o singura statie de epurare, prevazuta cu treapta tertiara ce va ocupa un singur amplasament, cu un singur punct de descarcare, cu un singur amplasament ocupat cu paturi de uscare namol. Namolul va fi transportat dintr-un singur punct la un depozit definitiv .

„+3” I

Optiunea 3 este recomandată pentru clusterul Braila, fiind varianta optima din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al posibilitatii de monitoring al impactului asupra factorilor de mediu.

In Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului, sunt prezentate in Tabelele 1, 2 si 3, potentiale efecte asupra mediului pentru cele trei optiuni studiate pentru clusterul Braila.



B) CLUSTER INSURATEI


Aglomerarea Insuratei detine un sistem de canalizare in sistem unitar cu o lungime de retele de canalizare de cca. 3,5 km. Statia de epurare are in componenta treapta mecanica si biologica, acetea fiind intr-o stare foarte avansata de degradare.

Aglomerarile Viziru, Lanurile, Tufesti nu au sisteme de canalizare.

B.1. Din punct de vedere tehnico-economic. Pentru clusterul Insuratei s-au analizat trei optiuni pentru care s-au calculat si comparat costurile de intretinere si exploatare din care a rezultat varianta optima din punct de vedere investitional cat si tehnico-economic.

Optiunea 1 - Aglomerarea Însurăţei (populaţie echivalentă 9.321), aglomerarea Viziru (populaţie echivalentă 4.281), aglomerarea Lanurile (populaţie echivalentă 2.466) si aglomerarea Tufeşti (populaţie echivalentă 6.398) fiecare cu staţie de epurare, colectoare şi reţele separate.



Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mai mic pentru aglomerarea Însurătei (6.025 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarile Viziru (6.820 Euro/P.E./an), Lanurile (7.306 Euro/P.E./an) şi Tufeşti (6.201 Euro/P.E./an) explicabil prin faptul că aglomerarea Insurăţei are o densitate şi o populaţie mai mare precum si o statie de epurare existenta ce necesita reabilitare, de aceea costurile sunt mai mici.


Optiunea 2 - Aglomerarea Însurăţei independenta, iar aglomerarile Viziru, Lanurile şi Tufeşti împreuna, adăugându-se la investiţiile pentru aglomerarile unite retelele de transport spre staţia de epurare Tufeşti, renunţându-se la staţiile de epurare Lanurile şi Viziru.

Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mai mic pentru aglomerările Viziru, Lanurile şi Tufeşti (6.160 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarea Însurăţei (6.307 Euro/P.E./an) explicabil prin faptul că cele trie aglomerări au o densitate şi o populaţie mai mare, deservite de o singură statie de epurare, nu intervin cheltuieli suplimentare legate de consumul de energia electrică, nefiind necesare staţii noi de pompare, de aceea costurile sunt mai mici.


Optiunea 3 - Aglomerarea Însurăţei împreună cu aglomerarile Viziru, Lanurile şi Tufeşti au fost unite într-un cluster adăugându-se la investiţia iniţială retelele de transport spre staţia de epurare Însurăţei renunţându-se la staţiile de epurare Viziru, Lanurile şi Tufeşti.

La calculul cheltuielilor şi costurilor specifice de exploatare şi întreţinere s-au adăugat şi cheltuielile legate de energia suplimentară rezultată din pomparile suplimentare catre statia de epurare Însurăţei.

A rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere pentru clusterul Însurăţei, Viziru, Lanurile şi Tufeşti de 5.764 Euro/P.E./an.



Cluster INSURATEI – optiunea I



Cluster INSURATEI – optiunea II

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 Cluster INSURATEI – optiunea III

Concluzie

Costurile specifice de exploatare şi întreţinere în varianta 3 (5.764 Euro/P.E./an), sunt mai mici faţă de varianta 2 (6.221 Euro/P.E./an) şi de varianta 1 (6.367 Euro/P.E./an)

Costurile de investiţie sunt relativ comparative între cele trei variante (953 Euro/LE – varianta 1, 980 Euro/LE – varianta 2 şi 1.001 Euro/LE – varianta 3).

Soluţia optima din punct de vedere tehnico-economic, al cheltuielilor de exploatare şi întreţinere este varianta 3, dupa cum rezulta si din tabelul urmator.





Cluster Insuratei - canalizare


Valoare totala investitie (Euro)




electrice (Euro)


anuale (Euro/an)

Costuri anuale specifice de exploatare si intretinere

corespunzătoare investitiei nou propuse in sistemul de canalizare

(Euro/P.E./an)

Optiunea I

"Insuratei" 9.321 9.205.200 988 1.205.940 56.155 6,025

"Viziru" 4.281 4.663.630 1.089 627.034 29.198 6,820

"Lanurile" 2.466 2.513.500 1.019 372.275 18.016 7,306

"Tufesti" 6.398 5.037.774 787 796.998 39.672 6,201

Total 22.466 21.420.104 953 3.002.247 143.041 6,367

Optiunea II

"Insuratei" 9.321 9.205.200 988 1.205.940 58.783 6,307

"Viziru". "Lanurile". "Tufesti" 13.145 12.807.250 974 1.954.863 80.971 6,160

Total 22.466 22.012.450 980 3.160.803 139.754 6,221

Optiunea III*

"Insuratei", "Viziru", "Lanurile", "Tufesti" 22.466 22.479.860 1.001 3.011.137 129.498 5,764

Total 22.466 22.479.860 1.001 3.011.137 129.498 5,764 Nota: * - Optiunea cu eficienta cea mai buna din punct de vedere al costurilor de exploatare si intretinere



B.2. ANALIZA OPŢIUNILOR pentru infrastructura de apa uzata din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru cluster Insuratei

Clusterul Insuratei este format din aglomerarile Insuratei, Viziru, Lanurile si Tufesti.

Impactul apelor uzate din clusterul Insuratei este in prezent semnificativ si nu respecta cerintele legale in vigoare.


Tabelul 5. 4. 2. Analiza optiunilor pentru clusterul Insuratei




2

Optiunea 1 – Aglomerarile Însurăţei, Viziru, Lanurile si Tufeşti prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente



„+1” III

3

Optiunea 2 – Aglomerarea Însurăţei va fi prevăzută cu sistem de canalizare si epurare independent, iar aglomerarile Viziru, Lanurile şi Tufeşti vor fi epurate intr-o staţie de epurare comună



„+2” II

4

Opţiunea 3 – Aglomerarile Însurăţei, Viziru, Lanurile si Tufeşti au fost unite într-un cluster apele uzate aferente celor 4 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna.


„+3” I

Optiunea 3 este recomandată pentru clusterul Insuratei, fiind varianta optima din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al posibilitatii de monitoring al impactului asupra factorilor de mediu.

In Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului, sunt prezentate in Tabelele 4, 5 si 6, potentiale efecte asupra mediului pentru cele trei optiuni studiate pentru clusterul Insuratei.



C) CLUSTER FAUREI


Aglomerarea Faurei detine un sistem de canalizare in sistem unitar cu o lungime de retele de canalizare de cca. 3.5 km. Statia de epurare are in componenta treapta mecanica si biologica, aceasta fiind intr-o stare foarte avansata de degradare.

Aglomerarea surdila Gaiseanca nu are sistem de canalizare.

C.1. Din punct de vedere tehnico-economic. Pentru clusterul Faurei s-au analizat doua optiuni pentru care s-au calculat si comparat costurile de intretinere si exploatare din care a rezultat varianta optima din punct de vedere investitional cat si tehnico-economic.


Optiunea 1 - Aglomerarea Făurei (populaţie echivalentă 5.601) şi aglomerarea Surdila Găiseanca (populaţie echivalentă 2.111) fiecare cu staţie de epurare, colectoare şi reţele separate.



Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mult mai mic pentru aglomerarea Făurei (5.436 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarea Surdila Găiseanca (7.158 Euro/P.E./an) explicabil prin faptul că aglomerarea Făurei are o densitate şi populaţie mai mare precum si o staţie de epurare existentă ce necesită reabilitare un sistem de canalizare existent ce necesită extindere şi de aceea costurile sunt mai mici.

S-a calculat media ponderată a costurilor specifice pe cele două aglomerări şi a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere de 5.907 Euro/P.E./an.

Optiunea 2 - Aglomerarea Făurei împreună cu aglomerarea Surdila Găiseanca au fost unite într-un cluster, adăugându-se la investiţia iniţială o retea de transport de la Surdila Găiseanca spre staţia de epurare Făurei renunţându-se la staţia de epurare Surdila Găiseanca.

A rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere pentru clusterul Făurei + Surdila Găiseanca de 4.481 Euro/P.E./an.



Cluster FAUREI – optiunea I

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 Cluster FAUREI – optiunea II

Concluzie

Costurile specifice de exploatare şi întreţinere în varianta 2 (4.481 Euro/P.E./an), sunt mai mici faţă de varianta 1 (5.907 Euro/P.E./an).

Costurile de investiţie sunt relativ comparative între cele două variante (714 Euro/LE în varianta 1 şi 614 Euro/LE în varianta 2).

Soluţia optima din punct de vedere tehnico-economic, al cheltuielilor de exploatare şi întreţinere este varianta 2, dupa cum rezulta si din tabelul urmator.




Cluster Faurei – canalizare


Valoare totala

investitie (Euro)




electrice (Euro)


anuale (Euro/an)


corespunzătoare investitiei nou propuse in sistemul de

canalizare (Euro/P.E./an)

Optiunea I

"Faurei" 5.601 3.924.352 701 689.106 30.445 5,436

"Surdila Gaiseanca" 2.111 1.583.305 750 294.487 15.111 7,158

Total 7.712 5.507.657 714 983.593 45.555 5,907

Optiunea II

"Faurei". "Surdila Gaiseanca" 7.712 4.736.300 614 588.482 34.558 4,481

Total 7.712 4.736.300 614 588.482 34.558 4,481

Nota: * - Optiunea cu eficienta cea mai buna din punct de vedere al costurilor de exploatare-intretinere si investitie




C.2. ANALIZA OPŢIUNILOR pentru infrastructura de apa uzata din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru clusterul Faurei

Clusterul Faurei este format din aglomerarile Faurei si Surdila - Gaiseanca.

Impactul apelor uzate din clusterul Faurei este in prezent semnificativ si nu respecta cerintele legale in vigoare.


Tabelul 5.4.3. Analiza optiunilor pentru clusterul Faurei




2

Optiunea 1 – Aglomerarile Făurei şi Surdila Găiseanca prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente



„+1” III

3

Optiunea 2 – Aglomerarile Făurei şi Surdila Găiseanca au fost unite într-un cluster apele uzate aferente celor 2 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna.


„+2” II

Optiunea 2 este recomandată pentru clusterul Faurei, fiind varianta optima din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al posibilitatii de monitoring al impactului asupra factorilor de mediu.

In Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului, sunt prezentate in Tabelele 7 si 8, potentiale efecte asupra mediului pentru cele doua optiuni studiate pentru clusterul Faurei.

II) Analiza opţiunilor pentru sistemele de alimentare cu apă

Au fost analizate 2 sisteme zonale de alimentare cu apa, sistemele Braila si sistemul regional Ianca, din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului.

A) Sistem zonal de alimentare cu apa BRAILA


Aglomerarea Braila detine un sistem de alimentare cu pentru municipiului Braila si localităţile Lacul Sărat, Vărsătura şi Baldovineşti (ce fac parte din aglomerarea Braila).



Aglomerarile Chiscani si Cazasu dispun de sisteme de alimentare cu apa racordate la sistemul Braila. Pentru intreg sistemul, sursa de apa o constituie o captare de suprafata pa Dunare, apa este tratata in doua statii de tratare (statie de tratare la Chiscani care are capacitatea de a trata debitul necesar intregului sistem si statie de tratare la Braila), inmagazinarea si trasportul apei fiind asigurate de obiectele existente, care necesita interventii pentru reabilitare.

Aglomerarea Vadeni, precum si celelalte localitati rurale limitrofe sistemului existent, nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa.

A.1. Din punct de vedere tehnico-economic: Pentru sistemul zonal Braila s-au analizat doua optiuni pentru care s-au calculat si comparat costurile de intretinere si exploatare din care a rezultat varianta optima din punct de vedere investitional cat si tehnico-economic.


Optiunea 1 - Aglomerarile Brăila, Chiscani si Cazasu, (populaţie echivalentă 302.976), aglomerarea Vădeni (populaţie echivalentă 2.891) şi alte zone ce cuprind 8 localităţi (populaţie echivalentă 6.342) fiecare prevazute cu staţie de tratare şi reţele separate.



Din calculele efectuate, a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mult mai mic pentru aglomerararile Brăila, Cazasu si Chiscani (2.396 Euro/P.E./an) faţă de aglomerarea Vădeni (6.013 Euro/P.E./an) si alte zone rurale, ce cuprind 8 localităţi (6.732 Euro/P.E./an), explicabil prin faptul că aglomerararile Brăila, Cazasu si Chiscani au o densitate şi o populaţie mai mare precum si un sistem de alimentare de apa existent pentru care s-au prevăzut numai lucrari de reabilitare pentru captare, statie de tratare Chiscani, aductiune, precum si extinderi de retele de distributie.


Optiunea 2 - Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu împreună cu aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti, au fost unite într-un „sistem zonal”. Valoarea de investitie s-a calculat, considerandu-se lucrari de reabilitare si extindere a sistemului existent, pentru toata zona propusa.

Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere pentru sistemul zonal Braila de 2.358 Euro/P.E./an).



SISTEM ZONAL BRAILA – optiunea I

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 SISTEM ZONAL BRAILA – optiunea II

Concluzie

Costurile specifice de exploatare şi întreţinere sunt mai mici în varianta 2 (2.358 Euro/P.E./an), faţă de varianta 1 (2.518 Euro/P.E./an).

Costurile de investiţie sunt comparative între cele două variante (103 Euro/LEI – varianta 1 şi 101 Euro/LE – varianta 2).

Soluţia cea mai eficientă tehnico-economic, din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare şi întreţinere sunt mai mici este varianta 2, dupa cum rezulta si din tabelul urmator




MASTER PLAN - Judetul BRAILA


Sistem zonal BRAILA – alimentare cu apă


Valoare totala

investitie (Euro)

Investitie pe locuitor echivalent (Euro/LEI)


electrice (Euro)

Volum apa potabila

livrata anual (mc)

Cheltuieli de

exploatare si

intretinere anuale

(Euro/an)


corespunzătoare investitiei nou propuse in sistemul de canalizare (Euro/P.E./an)

Optiunea I

"Braila", "Chiscani", "Cazasu"

302,976 26,955,000 89 3,634,050 15,108,292 725,999 2.396

"Vadeni" 2,891 852,256 295 3,679,050 144,163 17,383 6.013

Alte zone* 6,342 4,420,000 697 130,352 316,252 42,696 6.732

Total 312,209 32,227,256 103 7,313,100 15,568,708 786.079 2.518

Optiunea II*

"Braila", "Cazasu", "Chiscani", "Vadeni",

"Alte zone"

312,209 31,579,256 101 4,337,752 15,568,729 766,153 2.358

Total 312,209 31,579,256 101 4,337,752 15,568,729 766,153 2.358

Nota: * Optiunea cu eficienta cea mai buna din punct de vedere al costurilor de exploatare si intretinere

*1 Alte zone: 8 localitati cu populatie mai mica de 2000 locuitori care se vor racorda la sistemul zonal Braila



A.2. Analiza opţiunilor pentru infrastructura de apa potabila din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Braila

Sistemul zonal de alimentare cu apa Braila este format din aglomerarile Braila Chiscani, Cazasu, Vădeni şi alte zone ce cuprind 8 localităţi


Tabelul 5.4.4. Analiza optiunilor pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Braila



Nu sunt respectate conditiile cerute de legislatia in vigoare

„0” III

2 Optiunea 1 – aglomerarea Brăila, Chiscani si Cazasu, aglomerarea Vădeni şi alte zone ce cuprind 8 localităţi fiecare prevazute cu staţie de tratare şi reţele separate.

- rezulta doua surse de alimentare cu apa

- sursa de suprafata (reabilitarea sistemului

de captare Braila)

- sursa subterana (8 foraje)

- rezulta 1 statie de tratare cu 1 punct de descarcare a apelor rezultate din procesul tehnologic de tratare;

- namolul va fi transportat dintr-un singur punct la un depozit definitiv.

- rezulta 9 statii de clorare cu 9 amplasamente ocupate de buteliile de clor (sursa potentiala de accident major).

„+1” II

3 Optiunea 2 – aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu împreună cu aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti, au fost unite într-un „sistem zonal”

- rezulta o singura sursa de alimentare cu apa

- sursa de suprafata (reabilitarea sistemului de captare Braila)




„+2” I

Optiunea 2 este recomandată pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Braila, fiind varianta optima din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al sanatatii populatiei.

In Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului, sunt prezentate in Tabelele 9 si 10, potentiale efecte asupra mediului pentru cele doua optiuni studiate pentru siatemul zonal de alimentare cu apa Braila.



B) Sistem regional de alimentare cu apa Ianca


În judeţul Brăila funcţionează in prezent, un sistem regional de alimentare cu apă ce asigură sursa de apă pentru oraşul Ianca şi un număr de 13 comune.

Sistemul regional, numit Ianca – Gropeni, dipune de o captare de suprafaţă pe malul Dunării (braţul Calia - km 196) în zona localităţii Gropeni, având o capacitate de 1.560 mc/h, de o conductă de aducţiune de apă brută, cu lungimea de 49,0 km şi trei staţii de tratare (Ianca, Gropeni şi Movila Miresii), din care se alimenează satele racordate.

Sistemul Regional cuprinde:

• captare de suprafaţă – priză de mal pe Dunăre: în zona localităţii Gropeni;

• conducta de aductiune:

− conducta de apa bruta;

− conducta de apa potabila;

• trei statii de tratare Gropeni, Ianca si Movila Miresii, care asigura alimentarea cu apa potabila a unui numar de 13 comune astfel:

− ramura Gropeni:

− statia de tratare Gropeni: Gropeni, Tichilesti, Tufesti;

• ramura Ianca – Movila Miresei:

− statia de tratare Ianca: Bordei Verde, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Gradistea şi Sutesti;

− statia de tratare Movila Miresii: Movila Miresii, Racovita, Gemenele, Traian, Ramnicelu;

B.1. Din punct de vedere tehnico-economic: Pentru alimentarea cu apa a 40 de localitatilor rurale situate in zona de sud – vest a judetului Braila, s-au analizat doua variate: posibilitatea de extindere a sistemului regional – ramura Ianca – Movila Miresei si realizarea de sisteme independente, proprii localitatilor respective. Astfel, s-au calculat si comparat costurile de intretinere si exploatare din care a rezultat varianta optima din punct de vedere investitional cat si tehnico-economic.

− Optiunile analizate

Optiunea 1 - Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei (18 localitati cu 45.424 locuitori echivalenti), si localitatile prevazute cu surse proprii (40 localitati cu 36.180 locuitori echivalenti).



Din calculele efectuate a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere mai mic pentru localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei (4.751 Euro/P.E./an), faţă de localitatile prevazute cu surse proprii (5.150 Euro/P.E./an), explicabil prin faptul că sistemul regional are o densitate şi o populaţie mai mare precum si sursa,


tratare si capacitati de transport existente, ce necesita lucrari de reabilitare, de aceea costurile sunt mai mici. S-a calculat media ponderată a costurilor specifice pe cele 4 aglomerări şi a rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere de 4.928 Euro/P.E./an. Optiunea 2 - Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei si extinderea acestuia pentru zona de sud – vest a judetului (58 de localitati cu 81.604 locuitori echivalenti). S-a avut in vedere realizarea urmatoarelor categorii de lucrari: captare de mal si statie de tratare pentru debitul necesar „noului” sistem, conducte de apa potabila de la statia de tratare la localitatile racordate, statii de clorare, extinderi si reabilitari de rezervoare de inmagazinere, extinderi si reabilitari de retele de distributie. A rezultat un cost specific de exploatare şi întreţinere pentru sistemul regional propus, de 4.473 Euro/P.E./an.

SISTEM REGIONAL – optiunea I


Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 SISTEM REGIONAL – optiunea II

Concluzii

Costurile specifice de exploatare şi întreţinere în varianta 2 (4.473 Euro/P.E./an) sunt mai mici faţă de varianta (4.928 Euro/P.E./an).

Costurile de investiţie sunt de asemenea mai mici in varianta 2 (392 Euro/LE) fata de varianta 1(522 Euro/LE).




Soluţia cea mai eficientă tehnico-economic, din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare şi întreţinere sunt mai mici este varianta 2, dupa cum rezulta si din tabelul urmator.


Sistem Regional - apa


Valoare totala

investitie (Euro)




electrice (Euro)

Volum apa potabila

livrata anual (mc)

Cheltuieli de exploatare si

intretinere anuale (Euro/an)


corespunzătoare investitiei nou propuse in sistemul de canalizare (Euro/P.E./an)

Optiunea I Localitati racordate in

prezent la sistemul Regional*1

45,424 19,270,217 424 2,886,374 2,265,145 215,830 4.751

Localitati cu surse proprii *2 36,180 23,316,243 644 3,448,522 1,804,141 186,322 5.150

Total 81,604 42,586,460 522 6,334,896 4,069,286 402,152 4.928

Optiunea II*

Sistemul regional de alimentare cu apa*3 81,604 31,971,463 392 4,549,447 4,069,286 364,985 4.473

Total 81,604 31,971,463 392 4,549,447 4,069,286 364,985 4.473

Nota: * Optiunea cu eficienta cea mai buna din punct de vedere al costurilor de exploatare si intretinere *1 Localitati racordate in prezent la sistemul Regional: Ianca, Sutesti, Viziru, Movila Miresii, Mircea Voda, Lanurile, Surdila Gaiseanca, alte 11 sate cu

populatie mai mica de 2000 loc. *2 Localitati cu surse proprii: Ulmu, Zavoaia, Tataru, Ciocile, Visani, Dudesti, alte 34 sate cu populatie mai mica de 2000 loc. *3 Sistemul Regional: Ianca, Sutesti, Viziru, Movila Miresii, Mircea Voda, Lanurile, Surdila Gaiseanca, Ulmu, Zavoaia, Tataru, Ciocile, Visani, Dudesti, alte

45 sate cu populatie mai mica de 2000 loc.



B.2. Analiza opţiunilor pentru infrastructura de APA potabila din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru sistemul regionakl de alimentare cu APA Ianca

Sistemul regional este format din aglomerarile Braila Chiscani, Cazasu, Vădeni şi alte zone ce cuprind 8 localităţi.


Tabelul 5.4.5. Analiza optiunilor pentru sistemul zonal de alimentare cu apa regional



Nu sunt respectate conditiile cerute de legislatia in vigoare

„0” III

2 Optiunea 1 – Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei (18 localitati cu 45.424 locuitori echivalenti), si localitatile prevazute cu surse proprii

- rezulta doua surse de alimentare cu apa

- sursa de suprafata (captare Gropeni)

- sursa subterana (foraje)

- rezulta 2 statii de tratare cu 2 puncte de descarcare a apelor rezultate din procesul tehnologic de tratare;

- namolul va fi transportat din 2 puncte la un depozit definitiv.


„+1” II

3 Optiunea 2 – Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei si extinderea acestuia pentru zona de sud – vest a judetului (58 de localitati cu 81.604 locuitori echivalenti).

- rezulta o singura sursa de alimentare cu apa - sursa de suprafata (captare Gropeni)




„+2” I

Optiunea 2 este recomandată pentru sistemul regional, fiind varianta optima din punct de vedere al impactului asupra mediului şi al sanatatii populatiei.

In Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului, sunt prezentate in Tabelele 11 si 12, potentiale efecte asupra mediului pentru cele doua optiuni studiate pentru sistemul regional Ianca.



5.5 Optiunile propuse In urma analizei din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului, pentru cele 3 (trei) clustere de aglomerari studiate pentru apa uzata precum si pentru cele 2 (doua) sisteme zonale de alimentare cu apa in judetul Braila, rezulta urmatoarele optiuni propuse pentru care se vor determina listele de investitii pe termen scurt si lung (vezi capitolul 7 si 10).

Aceste optiuni sunt:

I) Pentru canalizare si epurarea apelor uzate:

• Cluster Braila - Aglomerarea Brăila împreună cu aglomerarile Chiscani, Cazasu şi Vădeni au fost unite într-un cluster adăugându-se la investiţia iniţială retelele de transport spre staţia de epurare Brăila renunţându-se la staţiile de epurare Chiscani, Cazasu şi Vădeni.

• Cluster Insuratei - Aglomerarea Însurăţei împreună cu aglomerarile Viziru, Lanurile şi Tufeşti au fost unite într-un cluster adăugându-se la investiţia iniţială retelele de transport spre staţia de epurare Însurăţei renunţându-se la staţiile de epurare Viziru, Lanurile şi Tufeşti.

• Cluster Faurei - Aglomerarea Făurei împreună cu aglomerarea Surdila Găiseanca au fost unite într-un cluster, adăugându-se la investiţia iniţială o retea de transport de la Surdila Găiseanca spre staţia de epurare Făurei renunţându-se la staţia de epurare Surdila Găiseanca.

II) Pentru alimentare cu apa:

• Sistemul zonal Braila - Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu împreună cu aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti, au fost unite într-un „sistem zonal”. Valoarea de investitie s-a calculat, considerandu-se lucrari de reabilitare si extindere a sistemului existent, pentru toata zona propusa.

• Sistemul regional Ianca - Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei si extinderea acestuia pentru zona de sud – vest a judetului (58 de localitati cu 81.604 locuitori echivalenti).

Optiunile propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediul, actionand in moduri diferite, direct sau indirect, dupa cum urmeaza:

• Performanta retelelor de canalizare din toate localitatile va conduce la indepartarea foselor septice, care datorita unei retinerii necorespunzatoare a apei uzate, sunt cei mai importanti poluatori ai panzelor freatice;

• Reabilitarea retelelor de canalizare din localitatile unde aceste sunt functionale, dar vechi si deteriorate, fiind un sistem permanent de contaminare a stratului acvifer.

• Executarea unor statii de epurare sau reabilitarea lor vor imbunatati substantial conditiile de curatenie a emisarilor, atat a raurilor cat si a lacurilor.

De asemenea, optiunile propuse vor avea un impact major asupra sanatatii populatiei.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa care include un tratament riguros al apei pentru a fi in concordanta cu cerintele normelor nationale si europene, dezinfectia finala a apei, executarea si mentenanta operatiunii unui sistem de alimentare sanatos vor avea un puternic efect pentru eliminarea bolilor hidratice si hepatice, foarte raspandite in prezent.



Efectele vor fi vazute in special in zone unde in prezent alimentarea cu apa se face din fantani individuale, din acvifere infectate, atat cu substante chimice (nitrati, nitriti, etc.) cat si bacteriologic din cauza WC-urilor din aceasta zona.

Instalatii sanitare de la locuintele conectate la sisteme centralizate de alimentare cu apa vor creste considerabil nivelul de confort al acestora si probabil a nivelului cultural de asemenea, scotand in evidenta tendinta de a deveni o civilizatie europeana.

Constructia unor facilitati legate de sistemul de alimentare cu apa si a infrastructurii de transport vor creste considerabil atragerea de investitii in zona, cu efecte pozitive asupra fortei de munca locale si in final asupra standardelor de viata a locuitorilor din centrele afectate si din localitatile invecinate.

Pentru a justifica investitiile propuse, Consultantul a realizat o analiza a optiunilor acordand prioritate problemelor existente in furnizarea de servicii si concordanta cu acquis de mediu.

Obiectivele din POS de Mediu au fost luate in considerare.

Toate masurile propuse au trecut printr-o procedura de analiza cu scopul de a face comparatie intre optiuni (vezi capitolul 5.3) si a propune solutia optima.



ANEXE



Anexa nr. 5.3.1 Matrice de evaluare a potentialelor efecte negative asupra mediului A. CLUSTER BRAILA Tabelul 1. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 1: Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu si Vădeni prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente.

EFECTE ASUPRA MEDIULUI ASPECTE DE MEDIU

AFECTATE Semnifica-tive

Secun-dare

Cumula-tive Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente

Tempo-rare Pozitive Negative

1. Biodiversitatea 0 2 2. Pop ulatia 5 1 3. Sanatatea umana 5 0 4. Solul 0 3 5. Apa 5 3 6. Aerul 0 1 7. Factori clim atici 8. Valori mat eriale 9. Patrimoniul cultural 10. Patrimoniul arhitectonic si arheologic

11. Peisajul 0 3 12. Relatiile dintre acestia

Total 2 4 2 1 4 1 15 13



Tabelul 2. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 2: Aglomerarile Brăila, Chiscani şi Cazasu vor fi epurate intr-o staţie de epurare comună., iar aglomerarea Vădeni va fi prevăzută cu sistem de canalizare si epurare independent.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


1. Biodiversitatea 0 2 2. Pop ulatia 5 1 3. Sanatatea umana 5 0 4. Solul 0 2 5. Apa 5 2 6. Aerul 0 1 7. Factori climatici 8. Valori materiale 9. Patrimoniul cultural 10. Patrimoniul arhitectonic si arheologic


Total 2 4 2 1 4 1 15 10



Tabelul 3. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 3: Aglomerarea Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni au fost unite într-un cluster, apele uzate aferente celor 4 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




Total 2 4 2 1 4 1 15 5

Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a prevenii, reduce si compensa pe cat posibil orice efect negativ asupra mediului.

Optiunea cu cel mai mic impact potential asupra mediului este optiunea 3, careia i se acorda bonitatea „+3”.

Prin comparatia punctajelor obtinute pentru impactul potential asupra mediului, Optiunii 2 i se acorda bonitatea „+2” si Optiunii 1, bonitatea „+1”



B. CLUSTER INSURATEI Tabelul 4. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 1: Aglomerarile Însurăţei, Viziru, Lanurile si Tufeşti prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




Total 2 4 2 1 4 1 15 13



Tabelul 5. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 2: Aglomerarea Însurăţei va fi prevăzută cu sistem de canalizare si epurare independent, iar aglomerarile Viziru, Lanurile şi Tufeşti vor fi epurate intr-o staţie de epurare comună.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




Total 2 4 2 1 4 1 15 10



Tabelul 6. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 3: Aglomerarile Însurăţei, Viziru, Lanurile si Tufeşti au fost unite într-un cluster apele uzate aferente celor 4 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




Total 2 4 2 1 4 1 15 5


Optiunea cu cel mai mic impact potential asupra mediului este optiunea 3, careia i se acorda bonitatea „+3”.

Prin comparatia punctajelor obtinute pentru impactul potential asupra mediului, Optiunii 2 i se acorda bonitatea „+2” si Optiunii 1, bonitatea „+1”



C. CLUSTER FAUREI Tabelul 7. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 1: Aglomerarile Făurei şi Surdila Găiseanca prevăzute cu sisteme de canalizare si epurare independente.



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


1. Biodiversitatea 0 2 2. Pop ulatia 5 1 3. Sanatatea umana 5 0 4. Solul 0 3 5. Apa 5 3 6. Aerul 0 1 7. Factori clim atici - - 8. Valori mat eriale - - 9. Patrimoniul cultural - - 10. Patrimoniul arhitectonic si arheologic - -

11. Peisajul 0 3 12. Relatiile dintre acestia - -

Total 2 4 2 1 4 1 15 13



Tabelul 8. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 2: Aglomerarile Făurei şi Surdila Găiseanca au fost unite într-un cluster apele uzate aferente celor 2 aglomerari vor fi epurate într-o staţie de epurare comuna..



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




Total 2 4 2 1 4 1 15 11


Optiunea cu cel mai mic impact potential asupra mediului este optiunea 2, careia i se acorda bonitatea „+2”. Prin comparatia punctajelor obtinute pentru impactul potential asupra mediului, Optiunii 1 i se acorda bonitatea „+1”



ANALIZA OPŢIUNILOR PENTRU INFRASTRUCTURA DE APA POTABILA DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIU

A. SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APA BRAILA Tabelul 9. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 1: Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu si aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti, au fost prevazute cu statii de tratare/clorare si retele separate”

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

ASPECTE DE MEDIU AFECTATE Semnifica-

tive Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


1. Biodiversitatea 1 0 2. Populatia 5 0 3. Sanatatea umana 5 0 4. Solul 0 3 5. Apa 4 3 6. Aerul 0 0 7. Factori climatici 0 0 8. Valori materiale 0 0 9. Patrimoniul cultural 0 0 10. Patrimoniul arhitectonic si arheologic 0 0

11. Peisajul 0 1 12. Relatiile dintre acestia 3 0

Total 1 4 5 18 7



Tabelul 10. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 2: Aglomerarile Brăila, Chiscani, Cazasu împreună aglomerarea Vădeni si alte zone rurale ce cuprind 8 localităţi cu populatie mai mica de 2000 locuitori echivalenti, au fost unite într-un „sistem zonal”



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente



11. Peisajul 0 0 12. Relatiile dintre acestia 5

Total 1 4 5 21 4


Optiunea cu cel mai mic impact potential asupra mediului este optiunea 2, careia i se acorda bonitatea „+2”. Prin comparatia punctajelor obtinute pentru impactul potential asupra mediului, Optiunii 1 i se acorda bonitatea „+1”.

Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal P eroi

ct de servicii - PO88252


B. SISTEM REGIONAL

Tabelul 11. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 1: Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei (18 localitati cu 45.424 locuitori echivalenti) si localitatile prevazute cu surse proprii (40 localitati cu 36.180 locuitori echivalenti)

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

ASPECTE DE MEDIU AFECTATE Semnifica-

tive Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente



11. Peisajul 0 1 12. Relatiile dintre acestia 3 0

Total 1 4 5 18 7



Tabelul 12. Potentiale efecte asupra mediului pentru Optiunea 2: Localitatile racordate la sistemul regional, ramura Ianca – Movila Miresei si extinderea acestuia pentru zona de sud – vest a judetului (58 de localitati cu 81.604 locuitori echivalenti).



Secun-dare


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente



23. Peisajul 0 0 24. Relatiile dintre acestia 5

Total 1 4 5 21 4


Optiunea cu cel mai mic impact potential asupra mediului este optiunea 2, careia i se acorda bonitatea „+2”. Prin comparatia punctajelor obtinute pentru impactul potential asupra mediului, Optiunii 1 i se acorda bonitatea „+1”.



Anexa 5.4.1

Lista aglomerarilor din judetul Brăila pentru sistemele de alimentare cu apa

Obdervaţii Denumire Aglomerări Populaţie echivalentă

BRAILA (Braila, Baldovineşti, Lacul Sărat, Vărsătura) 295138CHISCANI (sat Chiscani, din com. Chiscani) 4432CAZASU (sat Cazasu, din com. Cazasu) 3406VĂDENI (sat Vadeni din com. Vadeni) 2,891ROMANU (sat Romanu din com. Romanu) 1,613SCORTARU VECHI (sat Scortaru Vechi, din com. T. Vladimirescu) 1,065TUDOR VLADIMIRESCU (satT. Vladimirescu, din com. T. Vladimirescu) 1,035SILISTEA (sat Silistea, din com. Silistea) 949PIETROIU (sat Pietroiu, din com. Vadeni) 707OANCEA (sat Oance, din com. Romanu) 519COMANEASA (sat Comaneasa din com. T. Vladimirescu) 244

Sist

em z

onal

Bră

ila

MARTASESTI (sat Martasesti, din com. Silistea) 212Total populatie SISTEM ZONAL BRĂILA 312,210

TUFESTI (sat Tufeşti din com. Tufesti) 6,398

TICHILESTI (sat Tichileşti, din com. Tichilesti) 3,879

Sist

em

zona

l G

rope

ni

GROPENI (sat Gropeni din com. Gropeni) 3,669Total populatie SISTEM ZONAL GROPENI 13,945

INSURATEI 9,321FAUREI 5,601BARAGANU (sat Bărăganul, din com. Baraganu) 3,807JIRLAU (sat Jirlău, din com. Jirlau) 3,677

5 ag

lom

erar

i mai

m

ari d

e 20

00 d

e lo

cuito

ri ec

hiva

lent

i

VICTORIA (sat Victoria, din com. Victoria) 2,573

51 a

glom

erar

i mai

mic

i de

2000

de

locu

itori

echi

vale

nti

Roşiori, Mihai Bravu, Stâncuţa, Cuza Vodă, Spiru Haret, Măxineni, Galbenu, Măraşu, Corbu Nou, Cuza Vodă, Drogu, Berţeştii de Jos, Tăcău, Sătuc, Sălcia Tudor, Latinu, Măgureni, Colţea, Titcov, Lacu Rezii, Agua, Scorţaru Nou, Gulianca, Florica, Bandoiu, Frecăţei, Olăneasca, Zamfireşti, Gura Călmăţui, Stînca, Berţeştii de Sus, Pitulaţi, Plopi, Corbu Vechi, Sihleanu, Cotu Lung, Cotu Mihalea, Muchea, Vămeşeu, Albina, Gurguieţi, Ariciu, Pantecani, Măru Roşu, Polilizeşti, Valea Călmaţului, Pribeagu, Voineşti, Salcia, Stoieneşti, Cistia.

32,352

IANCA (Ianca, Plopu, Perişoru) 12,526SUTESTI (sat Şuteşti, din com. Sutesti) 4,608VIZIRU (sat Viziru, din com. Viziru) 4,281MOVILA MIRESIEI (sat Movila Miresei, din com. Movila Miresei) 3,357ULMU (sa Ulmu, din com. Ulmu) 3,337

Sist

em R

egio

nal

MIRCEA VODA (sat Mircea Vodă, din com. Mireca Voda) 2,745



ZAVOAIA (sat Zăvoaia, din com. Zavoaia) 2,715LANURILE (sat Lanurile, din com. Viziru) 2,466TATARU (sat Tataru, din com. Dudesti) 2,462CIOCILE (sat Ciocile, din com. Ciocile) 2,253VISANI (sat Vişani, din com. Visani)) 2,130DUDESTI(sate Duseşti şi Bumbăcari din com. Dudesti) 2,125SURDILA GAISEANCA (sat Surdila Găiseanca din com. Surdila Gaiseanca) 2,111

GEMENELE (sat Gemenele, din com. Gemenele) 1,795BORDEI VEDRE (sat Bordei Verde , din com. Bordei Verde) 1,603RAMNICELU (sat Râmnicelu, din com. Ramnicelu) 1,567VALEA CANEPII (sat Valea Cânepii, din com. Unirea) 1,548URLEASA (sat Urleasca, com. Traian) 1,536GRADISTEA (sat Grădiştea, com. Gradistea) 1,452UNIREA (sat Unirea, com. Unirea) 1,296TRAIAN (sat Traian, din com. Traian) 1,257JUGUREANU (sat Jugureanu, din com. Ulmu) 1,236OPRISESTI (sat Oprişeneşti, din oras Ianca) 1,220CIRESU (sat Cireşu, din com. Ciresu) 1,116DEDULESTI (sat Deduleşti, din com. Mircea Voda) 1,090TEPES VODA (sat Ţepeş Vodă, din com. Movila Miresei) 1,042SCARLATESTI (sat Scarlateşti, din com. Ciresu) 1,000FILIPESTI (sat Filipeşti, din com. Surdila Gaiseanca) 985DUDESCU (sat Dudescu, din com. Zavoaia) 974SILISTRAU (sat Silistrau, din com. Traian) 948TARLELE FILIU (sat Târlele Filiu, din oras Ianca) 942GABRILESCU (sat Gabrielescu, din com. Bordei Verde) 862IBRIANU (sat Ibrianu, din com. Gradistea) 839BATOGU (sat Batogu, din com. Ciresu) 780RACOVITA (sat Racoviţa, din com. Racovita) 747SURDILA GRECI (sat Surdila Greci, din com. Surdila Greci) 719VULTURENI (sat Vultureni, din com. Ciresu) 708LISCOTEANCA (sat Liscoteanca, din com. Bordei Verde) 668CAINENI (sat Câineni Băi, din com. Visani) 534CUSTURA (sat Custura, om. RACOVIŢA) 522BERLESTI (sat Berleşti, din oras Ianca) 520CHIRITESCU (sat Chichineţu, din com. Ciocile) 518CONSTANTINESTI (sat Constantineşti, din com. Ramnicelu) 452HORIA (sat Horia, din com. Surdila Greci) 444MIHAIL KOGALNICEANU (sat Mihail Kogălniceanu, din com. Şutesti) 428FAUREI SAT (sat Făurei Sat, din com. Surdila Greci) 413ENSA (sat Esna, din com. Movila Miresei) 379



MARALOIU (sat Maraloiu, din com. Gradistea) 350

MIHAIL KOGALNICEANU (sat M. Kogălniceanu, com. Ramnicelu) 304

CHIOIBACESTI (sat Chioibaseşti, din com. Ciocile) 294

PLAISOIU (sat Plasoiu, din com. Visani) 273

GAVANI (sat Găvani, din com. Gemenele) 235

CALADARUSA (sat Căladăruşa, din com. Traian) 231ODAIENI (sat Odăieni, din com. Ciocile) 189CORBENI (sat Corbeni, din com. Racovita) 154BRATESU VECHI (sat Brateşu Vechi, din com. Surdila Greci) 125IONESTI (sat Ioneşti, din com. Ciresu) 99BOARCA (sat Boarca, din com. Ranmicelu) 94

Total populatie SISTEM REGIONAL 81,604



Anexa 5.4.2

Lista aglomerarilor din judetul Braila pentru sistemelede canalizare

Observaţii DENUMIRE AGLOMERĂRI Populaţie echivalentă

BRAILA (Braila, Lacul Sărat, Vărsătura şi Baldovineşti) 295138CAZASU (sat. Cazasu din Com. Cazasu) 3406CHISCANI (sat Chiscani din com. Chiscani) 4432

Cluster Brăila

VĂDENI (sat Vădeni din com. Vădeni) 2,891Total populatie CLUSTER BRĂILA 305,867

INSURĂŢEI 9,321VIZIRU (sat Viziru din com. Viziru) 4,281LANURILE (sat Lanurile din com. Viziru) 2,466

Cluster Însurăţei

TUFEŞTI (sat Tufeşti din com. Tufeşti) 6,398Total populatie CLUSTER ÎNSURĂŢEI 22,466

FĂUREI 5,601Cluster Făurei

SURDILA GĂISEANCA (sat Surdila Găiseanca din com. Surdila Găiseanca) 2,111Total populatie CLUSTER FĂUREI 7,712

IANCA (Ianca, Perişoru, Plopu) 12,526ŞUTEŞTI (sat Şuteşti din com. Şuteşti) 4,608TICHILEŞTI (sat Tichileşti din com. Tichileşti) 3,879BĂRĂGANUL (sat Bărăganul din com. Bărăganul) 3,807JIRLĂU (sat Jirlău din com. Jirlău) 3,677GROPENI (sat Gropeni din com. Gropeni) 3,669MOVILA MIRESEI (sat Movila Miresei din com. Movila Miresei) 3,357ULMU (sat Ulmu din com. Ulmu) 3,337MIRCEA VODĂ (sat Mircea Vodă din com. Mircea Vodă) 2,745ZĂVOAIA (sat Zăvoaia din com. Zăvoaia) 2,715VICTORIA (sat Victoria din com. Victoria) 2,573TĂTARU (sat Tătaru din com. Dudeşti) 2,462CIOCILE (sat Ciocile din com. Ciocile) 2,253VIŞANI (sat Vişani din com. Vişani) 2,130

14 a

glom

erar

i mai

mar

i de

2000

de

locu

itori

echi

vale

nti

DUDEŞTI (sate Dudeşti şi Bumbăcari din com. DUDEŞTI) 2,125

105

aglo

mer

ari m

ai m

ici d

e 20

00 d

e lo

cuito

ri ec

hiva

lent

i

Roşiori, Mihai Bravu, Stâncuţa, Gemenele, Cuza Vodă, Spiru Haret, Măxineni, Romanu, Bordei Verde, Râmnicelu, Valea Cânepii, Urleasca, Grădiştea, Unirea, Traian, Jugureanu, Oprişeneşti, Galbenu, Măraşu, Cireşu, Deduleşti, Scorţaru Vechi, Corbu Nou, Cuza Vodă, Ţepeş Vodă, Drogu, Tudor Vladimirescu , Scărlăţeşti, Berţeştii de Jos, Filipeşti, Dudescu, Siliştea, Silistrău, Tîrlele Filiu, Tăcău, Gabrielescu, Sătuc, Ibrianu, Sălcia Tudor, Batogu, Racoviţă, Latinu, Surdila Greci, Măgureni, Vultureni, Pietroiu, Liscoteanca, Colţea, Titcov, Lacu Rezii, Agua, Scorţaru Nou, Câineni Băi, Gulianca, Florica, Custura, Berle;ti, Oancea, Chichineţu, Bandoiu, Constantineşti, Frecăţei, Olăneasca, Muchea, Horia, Zamfireşti, Gura Călmăţui, Mihail Kogălniceanu, Dtînca, Făurei Sat, berţeştii de Sus, Esna, Pitulaţi, Plopi, Corbu Vechi, Mărăloiu, Sihleanu, Albina, Mihail Kogălnicenu, Cotu Lung, Chioibăşeşti, Plăsoiu, Gurguieţi, Comăneasca, Găvani, Căladăruşa, Mărtăşeşti, Ariciu, Pantecani, Odăieni, Măru Roşu, Polizeşti, Corbeni, Valea Călmăţui, Cotu Mihalea, Pribeagu, Brateşu Vechi, Voineşti, Ioneşti, Boarca, Salcia, Stoieneşti, Vămeşeu, Cistia, Blasova.

73,182



6. STRATEGIA LA NIVEL DE JUDET ....................................................................................... 6-2 6.1. Obiectivele nationale ......................................................................................................... 6-2 6.2. Obiectivele la nivel de judet .............................................................................................. 6-5

ANEXE CAPITOL 6 ....................................................................................................................... 6-21

Anexa 6.1



6. STRATEGIA LA NIVEL DE JUDET

6.1. Obiectivele nationale Romania este Stat Membru al Uniunii Europene din ianuarie 2007. Prin urmare, o parte dintre standardele Europene au fost deja transpuse in legislatia romanesca. Altele sunt pe cale de a fi transpuse si vor fi puse in aplicare in urmatorii ani avand in vedere perioadele de tranzitie stabilite pentru conformarea la Directiva 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane si Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) este responsabil pentru implementarea politicii nationale de dezvoltare durabila si protectia mediului, si indeplineste de asemenea rolul de unitate de management pentru POS Mediu.

Implementarea programului este responsabilitatea Autoritatii de Management pentru POS Mediu (AM), reprezentata de Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul MMDD. In vederea sprijinirii AM in implementarea eficienta a acestui program, au fost desemnate (8) Organisme Intermediare (OI) pentru POS Mediu, constituite ca directii distincte ale MMDD la nivelul fiecarei Regiuni de Dezvoltare.

Agentiile de Protectia Mediului (APM), care exista in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, sunt responsabile pentru aplicarea, monitorizarea si controlul respectarii legislatiei de protectia mediului.

In urma negocierilor cu Comisia Europeana pentru Capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator, Romania are anumite obligatii care presupun investitii substantiale in sectorul de apa si apa uzata care trebuie aplicate intr-o perioada relativ scurta de timp. In concordanta cu Tratatul de Aderare, Romaniei i s-a acordat o perioada de tranzitie pentru a fi in concordanta cu acquis-ul pentru calitatea apei potabile si pentru colectarea apei uzate in spatiul urban, tratarea si evacuarea apelor uzate.

Mai mult, in urma negocierilor pentru aderare, intreg teritoriul Romaniei a fost declarat ca zona de risc, intelegand prin aceasta ca toate aglomerarile urbane cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000, trebuie sa aiba statii de epurare a apei uzate care pot asigura tratament avansat (eliminarea fosforului si azotului).

Termenele limita a fi in concordanta cu standardele Europene si obiectivele specifice ale Tratatului de aderare sunt disponibile in Planul de Implementare – Capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator.

Romania si-a luat obligatia in fata Comisiei Europene (CE) sa indeplinesca 4 obiective principale in punerea in aplicare a Directivei Europene pentru Apa uzata din mediul urban: 91/271/CEE. Scopul acestei directive este protectia mediului impotriva efectelor adverse cauzate de apele uzate din mediul urban si de apele uzate industriale.

Directiva 91/271/CEE a fost complet transpusa in legislatia romaneasca de HG 188/2002 pentru a aproba normele in ceea ce priveste evacuarea apei uzate in mediul acvatic, modificata si completata de OG 352/2005.

In procesul de realizare a acestor obiective, Romania ar trebui de asemenea sa isi duca la indeplinire si obligatiile incluse in Conventia semnata la Bucuresti cu privire la tratarea apei uzate din mediul urban.



Cele 4 obiective principale, pentru a fi in concordanta cu Directiva CE 91/271 sunt:

Tabel 6.1.1. Obiectivele pentru Directiva CE 91/271

Obiectiv 1: Pana la 31/12/2013 Romania trebuie sa asigure retele de canalizare pentru comunitatile cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000

Obiectiv 2: Pana la 31/12/2015 Romania trebuie sa aiba statii de tratarea apei uzate din mediul urban pentru a corespunde normelor pentru comunitati cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000

Obiectiv 3: Pana la 31/12/2015 Romania trebuie sa asigure retele de canalizare pentru comunitatile cu o populatie echivalenta mai mare de 2.000

Obiectiv 4: Pana la 31/12/2018 Romania trebuie sa aiba statii de tratarea apei uzate din mediul urban pentru a corespunde normelor pentru comunitati cu o populatie echivalenta mai mare de 2.000

Pornind de la aceste obiective, Romania a pregatit si adoptat Planul National de Aplicare a Directivei 91/271/CEE, iar concordanta cu aceasta include obiective imediate pentru fiecare judet. Obiectivele relevante pentru judetul Braila au fost extrase din Planul National de Implementare si sunt prezentate in capitolul 6.2.

Romania si-a luat de asemenea angajamentul fata de CE sa realizeze obiective privind aplicarea Directivei CE 98/83/CE in ceea ce priveste calitatea apei folosita pentru consum. Aceasta directiva 98/83/EC a fost transpusa in legislatia romaneasca. Pana la 31 Decembrie 2015 Romania trebuie sa initieze si sa aplice toate masurile necesare astfel incat sa asigure alimentarea cu apa potabila in concordanta cu prevederile Directivei, intelegand prin aceasta ca se stabileste cererea de apa potabila, se inspecteaza sistemele de alimentare cu apa, se urmareste si se monitorizeaza calitatea apei potabile, se disemineaza infomatia si se raporteaza.

Aceste obiective principale au fost subliniate in „Planul National de Implementare a Directivei CE 98/83/CE” privind calitatea apei destinata consumului uman.

In esenta, Planul National de Implementare recunoste marimea si complexitatea adecvata in ceea ce priveste calitatea apei, si impune ca Planurile de Conformare sa fie pregatite pentru fiecare furnizor de servicii sau autoritate locala, (Articolul 13 (1) din legea 458/2002 care presupune ca planurile de conformare sa fie pregatite de producator/ furnizor). Aceste planuri de conformare trebuie sa fie centralizate si aprobate de Ministerul de Interne si al Reformei Administrative (MIRA).



Obiectivele majore la nivel national conform cu directiva 98/83/CE sunt:

Tabel 6.1.2. Obiectivele pentru Directiva 98/83/CE

Obiectiv 1 Pana la 31 decembrie 2010 Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/CE pentru oxizi, amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele, pesticide, mangan pentru localitatile cu mai mult 100.000 de locuitori.

Obiectiv 2 Pana la 31 decembrie 2010 Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/CE pentru oxizi si turbiditate pentru localitatile cu o populatie intre 10.000 si 100.000 de locuitori

Obiectiv 3: Pana la 31 decembrie 2010 Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/CE pentru oxizi si mangan, pentru localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori

Obiectiv 4 Pana la 31 decembrie 2015 Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/CE pentru amoniac, nitrati, aluminiu, fier, metale grele, pesticide si mangan pentru localitatile cu o populatie intre 10.000 si 100.000 de locuitori.

Obiectiv 5 Pana la 31 decembrie 2015 Romania trebuie sa se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/CE pentru amoniac, nitrati, aluminiu, fier, metale grele si pesticide, pentru localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori

Obiectiv 6 Pana la 22 decembrie 2015, pentru acele sate care nu sunt conectate la o retea de alimentare cu apa, autoritatile locale au responsabilitatea sa identifice solutii alternative si sa asigure conectarea la un sistem centralizat de alimentare deja existent sau sa investeasca pentru a dezvolta altul nou.

Pentru sectorul de apa, o problema foarte importanta si o conditie de baza pentru aplicarea strategiei, este regionalizarea serviciilor de apa. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti a fost initiat in timpul programelor SAMTID si FOPIP. Obiectivul principal al acestui proces a fost crearea companiilor furnizoare de apa capabile nu numai sa aplice investitiile finantate de UE, dar si de asemenea sa preia operarea companiilor din comunitatile invecinate, unde nu exista un operator capabil sa asigure o structura potrivita pentru absorbirea acestor fonduri.

Regionalizarea este un element cheie pentru imbunatatirea calitatii si eficientei din punctul de vedere al costului si infrastructurii locale pentru apa si alte servicii publice in asa fel incat sa indeplineasca obiectivele de mediu, si de asemenea sa asigure durabilitatea investitiilor, operatiilor, si o strategie de dezvoltare pe termen lung in sectorul de apa, precum si o dezvoltare regionala echilibrata.

Procesul de regionalizare reprezinta un element cheie pentru indeplinirea cerintelor acquis-ului privind protectia mediului in sectorul de apa si apa uzata, pentru ca este o reala nevoie de operatori experimentati capabili sa indeplineasca obiectivele investitiilor si care pot garanta calitatea operarii in obiectivele deja construite.

Fara finantari prin granturi, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili sa opereze in concordanta cu acquis-ul. In concluzie, exista o puternica motivare pentru diferiti operatori sa se uneasca pentru a crea un operator de apa regional si pentru a depasi probleme administrative.

Noii operatori regionali sunt beneficiari ai fondurilor sub aceasta axa prioritara, autoritatile locale dintr-o zona specifica vor trebui sa se asocieze si sa infiinteze Asociatii de



Dezvoltare Intercomunitara (ADI), cu scopul de a-si uni fortele pentru implementarea serviciilor integrate de dezvoltare, menite sa indeplineasca obiectivele stabilite in Programul Operational Sectorial (POS) de Mediu si sa initieze reorganizarea teritorial-administrativa a serviciilor, prin delegarea implementarii planurilor de dezvoltare regionala si administrarea serviciilor catre un Operator Regional.

Toti operatorii de servicii de apa (ROC) vor semna un contract unic de delegarea a gestiunii serviciilor cu respectivele ADI-uri.

Cand se aplica pentru Fondurile de Coeziune, operatorul regional trebuie sa dezvolte toate activitatile sale pentru serviciile de alimentare cu apa si apa uzata, exclusiv pentru autoritatile publice locale membru ADI. Operatorul regional trebuie sa fie in totalitate detinut de unitatile administrativ-teritoriale membre in ADI, nici o contributie de capital privat nu ar trebui sa fie aprobata in timpul infiintarii ROC sau pe durata existentei contractului de delegare.

Sub axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, beneficiarii sunt cei aflati in structura de parteneriat ADI/ROC.

In acest context, serviciile de alimentare cu apa si canalizare din judetul Braila, pentru a elabora, promova si implementa proiecte finantate prin POS Mediu, Axa Prioritara 1, trebuie sa sufere un proces de regionalizare, care are ca scop principal gruparea serviciilor de apa si canalizare din zonele de dezvoltare sub un singur operator folosind resursele si facilitatile comune pentru asigurarea servicilor publice in conditii de eficienta maxima.

Pe parcursul procesului de regionalizare in sectorul de apa si de apa uzata, cu scopul de a crea cadrul institutional necesar, trebuiesc indeplinite 3 etape:

a) Infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)

b) Crearea Companiei Regionala de Operare (ROC)

c) Delegarea managementului serviciilor de apa si de apa uzata

Fara mai sus mentionatul cadru institutional, serviciile de apa si de apa uzata din judetul Braila nu vor putea sa promoveze si sa acceseze surse de finantare prin POS Mediu – Axa Prioritara 1.

6.2. Obiectivele la nivel de judet La 1 iulie 2007, populatia judetului Braila a fost estimata la 366.811 locuitori, din care 65% locuitori din zona urbana si numai 35% din zona rurala. Din acest punct de vedere, judetul Braila este un judet cu un nivel ridicat de urbanizare, semnificativ deasupra mediei nationale (unde populatia urbana reprezinta 55,5%) dar de asemenea si deasupra mediei regionale (41,7%).

Judetul Braila cuprinde un oras principal, orasul Braila, cu o populatie rezidenta de 218.744 locuitori. In total judetul numara 40 aglomerari cu o populatie echivalenta (p.e) mai mare de 2.000 locuitori si 105 aglomerari cu p.e mai mica de 2.000, totalul populatiei echivalente pe judet este de 459.595.

Obiectivul general al prezentului Master Plan este sa ofere o strategie locala pentru dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.



Pentru judetul Braila, aceste obiective sunt:

• Obiectivul 1: sa se realizeze conformarea legislativa la angajamentele de tranzitie si obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila.

• Obiectivul 2: sa se realizeze conformarea la Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se imbunatateasca performanta operationala a infrastructurii de apa a judetului pentru a se asigura viabilitatea financiara si operationala.

Master Planul a fost realizat la nivelul judetului, luandu-se in considerare toate aglomerarile urbane si rurale din judetul Braila (incluzand toate localitatile), care au o populatie peste 2.000 de locuitori si cu termen de conformare cu standardele UE pana in 2018, aliniate cu Tratatul de Aderare, Cap. 22 – obligatii dupa negociere.

Este important de mentionat ca in cazul a 2 termene diferite pentru concordanta aglomerarilor (de ex. 2013 pentru colectarea apei uzate si 2015 pentru tratarea apei uzate) cea mai stringenta perioada de tranzitie a fost luata in considerare.

Pe parcursul acestui proces, Consultantul a pregatit Master Planul pentru sistemele de apa si de apa uzata la nivel judetean pentru o perioada de 30 de ani, inclusiv cu lista de investitii necesare pentru a fi in concordanta cu Acquis-ul comunitar.

Estimari preliminare facute de operatorii de apa din judetul Braila au fost puse la dispozitie si au fost luate in considerare tinand cont de rezultatele Planului de Dezvoltare.

Pentru a pregati o Strategie Generala care sa atinga tintele nationale si judetene definite in cadrul sectorului de apa si apa uzata, au fost luate in considerare urmatoarele:

− Cantitatea si calitatea surselor de apa (vezi capitolul 2.7 si capitolul 4.4):

Resursele de apa de suprafata din judetul Braila sunt furnizate de reteaua hidrografica aferenta constituita din bazinele hidrografice ale cursurilor de apa urmatoare (Plansa 1.1).

• Bazinul hidrografic al fluviului Dunarii cuprinde cele mai importante resurse de apa de suprafata din judetul Braila, prezente in cele doua brate principale existente: Bratul Macin (Dunarea Veche) la est si Bratul Cremenea la vest, ambele inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei.

Conform Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Braila, in anul 2003 consumul de apa din Dunare obtinuta prin captarea de apa Gropeni a reprezentat cca. 93,5 % din total volumului de apa captat la nivelul judetului Braila.

• Bazinul hidrografic al raului Buzau, furnizeaza apa de suprafata utilizata in special pentru irigatii si ca apa industriala.

• Bazinul hidrografic al raului Calmatui fiind practic amenajat numai pentru irigatii.

• Bazinul hidrografic al raului Siret, este utilizat pentru irigatii si amenajari piscicole.

• Bazinul hidrografic al raului Ialomita cu subbazinul Strachina are un numar redus de folosinte locale de apa in judetul Braila

• serie de lacuri, cum ar fi Ianca, Plopu, Lutul alb, Movila Miresii, Secu, Tataru, Coltea, Plascu si alte cateva de dimensiuni mici, utilizate pentru irigatii sau piscicultura.

Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului al judetului Braila (PLAM) se mentioneaza ca in judetul Braila alimentarea cu apa se realizeaza prin sistemele



centralizate de distributie a apei ale municipiului Braila si oraselor Ianca, Faurei, Insuratei, precum si a 47 de localitati rurale.

Tratarea apei se realizeaza prin 2 statii de tratare existente in municipiul Braila si trei statii de tratare judetene Ianca, Gropeni si Movila Miresii.

Resursele de apa subterana existente in judetul Braila sunt inmagazinate in depozite poros-permeabile de varsta cuaternara, diferite ca grosime, granulozitate, permeabilitate si calitate a apei atat pe orizontala cat si pe verticala, identificate in trei sisteme acvifere: acviferul freatic din depozitele loessoide, acviferul freatic din depozitele aluvionare si acviferul de adancime (Plansa 1.2).

Resursele de apa subterana au fost calculate la nivelul anului 1987, rezultand conform Studiului hidrogeologic IMH urmatoarele valori:

Acviferul de adancime Acviferul freatic

- resursa totala 17.562,85 l/s 6.614,44 l/s

- resursa de bilant (potabila) 8.246,00 l/s 783,55 l/s

- resursa ape nepotabile 9.298,78 l/s 5.830,89 l/s

Este necesara actualizarea datelor prezentate, dupa trecerea a 20 ani in care sistemele de irigatii au fost practic dezafectate, iar marii consumatori de apa au disparut.

Pentru evidentierea performantelor ce vor fi obtinute prin realizarea lucrarilor prevazute, in capitolul 10 se propune analiza unor indicatori de calitate pentru sistemele de alimentare cu apa si pentru sistemele de canalizare pentru zonele urbane, prezentati in urmatoarele tabele:

Tabel 6.2.1. Indicatori cheie de performanta pentru sistemele de alimentare cu apa – zona urbana

Performanta Componenta Unitatea

Existenta Etapa 2013 Etapa 2015

Populatia conectata (deservita) % 96 97 98

Populatia contorizata % 50 89 98

Volumul de apa furnizat mc/an 19.836.761 20989333 20064914

Volumul de apa facturata % 59 76 84

Volumul de apa pierduta % 42 24 16

Lungime totala de retele km 594 605 605

Capacitati de stocare mc 69.150 69150 691500



Tabel 6.2.2. Indicatori cheie de performanta pentru sistemele de canalizare – zona urbana –



Populatia deservita % 47 100 100


Treapta mecanica mc/zi 1.369 54.972 54.972

Treapta biologica mc/zi 1.080 54.972 54.972

Capacitatea de epurare

Treapta tertiara mc/zi 0 54.397 54.397

Strategia propusa trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele definite in Tratatul de Aderare si in Planul Local de Implementare pentru judetul Braila, si este prezentata mai jos.

Urmatorul tabel descrie Strategia generala pentru judetul Braila, in legatura cu investitiile propuse pentru imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si in conformare cu directivele Europene mentionate anterior.

Tabel nr. 6.2.3. Strategia generala pentru judetul Braila

An Masuri 2007 - 2008 Crearea Operatorului Regional si a Asociatiei Municipalitatilor / Asociatiei de Dezvoltare

Intercomunitara 2008 - 2009 Lansarea planului de actiune pentru remedierea acviferului : studiu hidro-geologic ce include

investigatii detaliate in legatura cu sursa poluarii apelor, etc. 2008 - 2013 Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in orasele cu prioritate 1 (ex. aglomerarile cu cel

mai mare numar de populatie, procent scazut de conexiuni, o clasare inalta a costurilor non-monetare, costuri investitionale specifice scazute)

2008 - 2015

Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in localitatile cu prioritate 2 (ex. aglomerarile cu cel mai mare numar de populatie, procent scazut de conexiuni, o clasare inalta a costurilor non-monetare, costuri investitionale specifice scazute)

2008 - 2015 Reducerea pierderilor de apa pana la 16 % prin introducerea Sistemelor Automate de Control a pierderilor de apa

2008 - 2018

Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in localitatile cu prioritate 3 (ex. aglomerarile cu un numar mai scazut de populatie, procent scazut de conexiuni, o clasare inalta a costurilor non-monetare, costuri investitionale specifice scazute)

2008 - 2015

Reabilitarea sistemului de canalizare in aglomerarile urbane de peste 10.000 de locuitori echivalenti pentru a reduce infiltratiile.

2008 – 2037 Cresterea numarului de bransamente la sistemul de alimentare cu apa pentru aglomerarile cu mai putin de 2.000 de locuitori.

2013 – 2015 Extinderea sistemelor de canalizare in aglomerari de peste 10.000 de locuitori echivalenti 2008 – 2013 Construirea si retehnologizarea de statii de epurare pentru aglomerari cu mai putin de 100.000

locuitori echivalenti. 2008 – 2018 Construirea si retehnologizarea de statii de epurare pentru aglomerari cu mai putin de 10.000

locuitori echivalenti.



Bazata pe strategia generala prezentata anterior, o strategie mai detaliata pentru fiecare componenta a sistemului de alimentare cu apa si canalizare din judetul Braila a fost pregatita si este prezentata in capitolele urmatoare si anexele corespunzatoare (protectia resurselor de apa, captarea apei, tratarea apei potabile, reteaua de alimentare cu apa, reteaua de canalizare, epurarea apei uzate, managementul namolului rezultat de la statiile de epurare).

Pentru interrelationarea dintre strategia pe termen lung si optiunile pe termen scurt, informatiile relevante continute in Capitolul 5.2 “Analiza Optiunilor – Metodologie si Ipoteze“ au fost luate in considerare. Strategia propune planul de investitii prioritare, pe termen lung si scurt (prezentat in detaliu capitolele 7 si 10 si anexele corespunzatoare).

In cadrul acestui Master Plan, Consultantul a dezvoltat o strategie pentru a gasi solutii consecvente pentru ca serviciile privind apa potabila si apa uzata sa fie la nivelul cerintelor din standardele Europene. In functie de informatiile socio-economice si de infrastructura la nivel judetean, a fost elaborata o analiza pentru a identifica neajunsurile din sectoarele de apa potabila si apa uzata. Datele oficiale pentru densitatea populatiei si costurile specifice pentru infrastructura au fost adoptate pentru a calcula investitiile necesare.

Diverse alternative sunt introduse pentru a indica intr-un mod comprehensiv optiunile disponibile si costurile corespunzatoare acestora.

Din totalul asezarilor umane, numai 74,76% sunt prevazute cu sisteme de alimentare cu apa care deservesc un numar de 344,585 p.e. si 69% cu sisteme de canalizare care deservesc un numar de 318,036 p.e.

Consumul actual de apa este de 11.889.000 m3 / an in mediul urban si 6.530.000 m3/an in mediul rural iar gradul de uzura al retelelor este de 45 %.

Volumul de apa uzata oraseneasca este de 80% din apa potabila consumata iar uzura retelelor de canalizare este de 55%.

In conformitate cu definitia aglomerarilor din Directiva 91/271/CEE, aglomerarile identificate au fost grupate in 3 clustere, functie, in principal, de conectarea la aceeasi statie de epurare, 2 aglomerari cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 p.e. si 23 aglomerari mai mari de 2.000 locuitori echivalenti.

In urma analizei echipei de consultanti au rezultat in conformitate cu cerintele directivelor un numar de 130 aglomerari din care vor fi solutionate 6 partial in prima etapa.

Valoarea de investitie totala este de 234.509.948 Euro pentru urmatorii 30 de ani pentru realizarea investitiilor din cadrul Obiectivului 1.

In judetul Braila, alimentarea cu apa potabila se face prin sisteme centralizate de distributie a apei in proportie de 74, 76 % precum si din fantani individuale (in special in mediul rural).

In ceea ce priveste alimentarea cu apa in sistem centralizat (aceeasi sursa de apa), a rezultat 1 localitate cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 p.e. si 11 aglomerari mai mari de 2.000 locuitori echivalenti.

In urma analizei echipei de consultanti au rezultat in conformitate cu cerintele directivelor un numar de 130 localitati din care vor fi solutionate 6 partial in prima etapa.

Valoarea de investitie totala este de 115.114.858 Euro pentru realizarea Obiectivului 2.

Investitiile atat pentru sectorul de apa potabila (obiectivul 2) cat si pentru sectorul de canalizare (obiectivul 1) au fost prioritizate functie de termenele de conformare in 3 etape dupa cum urmeaza:



Etapa 1: 2007 – 2013 – toate masurile incluse in aceasta faza sunt legate de elaborarea aplicatiei pentru Fondurile de coeziune care trebuie sa aiba in anexa Studiul de Impact asupra Mediului si Studiul de Fezabilitate asa cum este prezentat in acest Master Plan. In concordanta cu cerintele de calitate a apei si obiectivele POS Mediu, aceasta prima faza a proiectului cauta sa imbunatateasca standardele alimentarii cu apa indiferent de marimea localitatii si sa imbunatateasca colectarea si epurarea apei uzate pentru localitati cu mai mult de 10.000 populatie echivalenta. Potrivit celor prezentate in Planul de Dezvoltare, atentia acestei faze se concentreaza mai departe pe o imbunatatire semnificativa a retelelor pentru a reduce pierderile si infitratiile de apa, cat se poate de mult. Operatorul va imbunatati in aceasta faza managementul activelor prin implementarea unei rutine de operare-intretinere pro-activa, dintre care programele de detectarea pierderilor de apa, sunt in mod particular importante. La modul general, accentul va fi pe consolidarea nivelului serviciului.

Etapa 2: 2014 – 2018 – a doua faza a proiectului dureaza din 2014 pana in 2018. Localitatile cu o populatie mai mica de 2.000 de locuitori vor face subiectul acestei faze. Localitatile mai mici vor fi incluse doar din motive stringente de protectia mediului sau daca se solicita actiuni pentru asigurarea realizarii beneficiilor rezultate din alte investitii in aceste localitati. In aceasta faza, se urmareste continuarea imbunatatirii nivelului de servicii. Supozitiile care au fost facute pana acum in prezentul document (MP) pentru diversi parametri, pot fi modificate in faza a doua pe masura ce se identifica si se dezvolta, (de exemplu pentru: cresterea populatiei, cererea specifica de apa, schimbari semnificative in consumul comercial/industrial, etc.).

Etapa 3: 2019 – 2037 – in partea a treia a proiectului, investitiile majore nu mai sunt necesare. Sistemele sunt suficient de dezvoltate, standardele de tratare sunt bine stabilite si numarul consumatorilor poate creste marginal (din cauza ca ratele de conectare sunt considerate deja mari). In consecinta, toate activitatile sunt orientate pe imbunatatirea continua a rutinei de operare si mentinerea unui standard ridicat al serviciilor.

In consecinta, pentru ca judetul Braila sa poata realiza investitiile propuse si pentru a se conforma cu cerintele standardelor Europene, trebuie sa ia urmatoarele masuri:

• Concentrarea pe reabilitarea sistemelor existente in localitatile mari (numai 2 orase au mai mult de 10.000 populatie echivalenta).

• Acoperirea intregului judet in ceea ce priveste alimentarea cu apa, pentru a atinge cotele de bransare cerute.

• Pentru sectorul de colectare si epurare a apelor uzate este necesara luarea in considerare a localitatilor mai mari de 2.000 p.e. pentru a atinge cotele de bransare cerute (35% din populatie locuieste in zone rurale)

• Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru aglomerarile incluzand localitati importante.

In Capitolul 5, aglomerarile sunt prezentate cu justificarea gruparii localitatilor, atat pentru investitiile pentru apa cat si separat pentru investitiile pentru apa uzata.

Prioritizarea tuturor aglomerarilor privind programul de investitie pe termen lung sau pe termen scurt a fost pregatita luand in considerare criterii variate (eficienta costului, lipsa de apa, si conditiile fizice ale infrastructurii, riscul de imbolnavire si riscurile mediului inconjurator). O metodologie transparenta de evaluare a fiecarui criteriu in parte pentru a clasifica toate aglomerarile este prezentata mult mai detaliat in Capitolul 10. Sunt enumerate in continuare principalele criterii luate in considerare pentru prioritizarea investitiilor:



• impactul asupra calitatii si cantitatii serviciilor prestate pentru alimentarea cu apa si pentru sistemele de canalizare, precum si din punct de vedere al mediului;

• necesitatile si prioritatile operatorilor pentru imbunatatirea performantelor operationale si financiare;

• prioritatile specificate in ToR care accentueaza necesitatea construirii de statii de epurare la standarde Europene pentru aglomerarile urbane cu o populatie mai mare de 5.000 de locuitori, si pentru reteaua de canalizare pentru transportarea apei uzate la statiile de epurare prevazute;

• in ceea ce priveste sistemele de alimentare cu apa a localitatilor, o atentie deosebita este acordata surselor de apa si facilitatilor de tratare pentru a asigura calitatea apei furnizate la consumator.

• deoarece investitiile prioritare ar trebui justificate prin eficienta economica, au fost luate in considerare aspecte particulare cu privire la sanatatea publica si probleme legate de protectia mediului, dar si aspecte financiare. In analiza actuala anumite investitii au fost calculate pe cap de locuitor;

• localitatile cu populatie numeroasa au fost clasificate in pozitii mai inalte, deoarece datorita densitatii mari rezulta o investitie specifica redusa;

• pentru localitatile cu populatie pana la 2.000 de locuitori, se recomanda concentrarea asupra asezarilor unde sistemul de alimentare cu apa este implementat, pentru a reduce riscurile de imbolnavire a populatiei.

In Anexa 6.1 sunt prezentate obiectivele si rezultatele pentru fiecare faza a Master Planului, pe aglomerari, pentru judetul Braila, pentru conformare cu Directivele UE negociate in capitolul 22 din Tratatul de Aderare la UE.

Pentru aglomerarile Braila, Insuratei, Ianca, Faurei, Tufesti si Viziru, toate investitiile propuse se vor finaliza pana in 2013, astfel incat la incheierea acestei etape, in conformitate cu prevederile directivelor UE 98/83/CE si 91/271/CEE, se vor realiza urmatoarele:

1) Calitatea apei va coincide 100 % cu standardele de calitate

2) Retelele de canalizare vor satisface 100 % necesitatile populatiei

3) Epurarea apelor uzate va avea eficienta 100 %, iar toate statiile de epurare vor avea treapta tertiara.

In Capitolul 10, sunt prezentate diverse tabele cu prioritizarea investitiilor, luand in considerare rezultatele aplicarii matricei multi-criteriale. Toate tintele de implementare trebuie corelate cu termenele limita impuse de Directivele UE pentru judetul Braila, care au fost prezentate in diferite capitole ale acestui Master Plan.

Pentru a implementa toate aceste investitii pe termen scurt si lung prezentate in acest Master Plan, a fost propus un Plan de Actiune coerent si realist in Capitolul 11. Acest Plan de Actiune trebuie discutat si agreat de catre toti factorii interesati, mai ales de catre Beneficiarul final. Pentru a atinge toate obiectivele propuse si de asemenea, trebuie luate in calcul actiuni de prevenire/atenuare/minimizare a riscurilor identificate si prezentate in Matricea Riscurilor (Vezi Cap. 11).

Concluzii:

Proiectul urmareste directiile stabilite in Programul Operational Sectorial de Mediu in legatura cu cele mai mari aglomerari urbane din judetul Braila. Scopul proiectului il reprezinta reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din aglomerarile mentionate, si ia in considerare urmatoarele masuri pentru realizarea investitiilor propuse.



Sistemele de alimentare cu apă

Pentru alimentarea cu apă, propunerile au ţinut seama de eşalonările pentru canalizare, pe care le preced, precum şi de parametrii de calitate impuse de normele române prin Legea Calităţii Apei nr. 458/2002, completată de legea nr. 311/2004.

Totodată, la eşalonarea investiţiilor, au fost considerate următoarele criterii:

• protecţia surselor de apă

• respectarea obligaţiilor asumate referitoare la calitatea apei potabile

• utilizarea capacităţilor existente la maxim

• optimizarea consumurilor energetice şi de substanţe chimice

La eşalonarea lucrărilor de investiţii s-a avut, de asemenea, în vedere capacitatea operatorului unic, care a demonstrat posibilităţile de tehnicitate şi management prin exploatarea multor sisteme de alimentare cu apă şi canalizare din judeţ şi care urmează să continue programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel judeţean.

Programele cuprind atât extinderea capacităţilor existente cât şi îmbunătăţirea funcţionării prin lucrări de reabilitare a capacităţilor existente.

Sistemele de colectare a apelor uzate şi epurare

La eşalonarea lucrărilor de investiţii s-au avut în vedere mai multe criterii referitoare la extinderea si reabilitarea sistemele de alimentare cu apă, respectiv canalizare, în vederea îndeplinirii obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de aderare a României la UE.

La stabilirea fazelor pentru implementarea măsurilor referitoare la sistemele de canalizare şi epurare s-a ţinut cont de termenele asumate pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. Termenele, conform obligaţiilor asumate, care se referă atât la realizarea reţelelor pentru colectarea apelor menajere, cât şi la epurarea acestora înainte de a fi evacuate în emisar

Simultan, pentru localităţile (aglomerările urbane) care depăşesc 10.000 locuitori echiva-lenţi trebuie să fie prevăzută staţie de epurare cu treaptă terţiară.

Totodată, nivelul mare de infiltraţii şi/sau exfiltraţii în/din colectoarele de canalizare conduce la ridicarea gradului de prioritate a lucrărilor reabilitarea acestora în vederea protejării freaticului, respectiv a îmbunătăţirii calităţii apei menajere ce ajunge la staţia de epurare.

Analiza de mediu

Luand in considerare caracteristicile existente ale infrastructurii de apa si apa uzata, impactul din timpul perioadei de operare, este in principal pozitiv, deoarece se realizeaza:

• cresterea calitatii apelor uzate epurate deversate in receptorii naturali;

• cresterea confortului locuitorilor – acestia vor fi aprovizionati la debite si nivele de presiune in conformitate cu standardele Europene;

• pierderile din retele vor fi minimizate sau eliminate;

• riscul asupra sanatatii populatiei va fi minimizat sau eliminat;

• nivelul debitului de captare a apei va fi redus;

• valoarea asezarilor va creste si vor fi generate noi oportunitati de dezvoltare economica. Nu se evidentiaza nici un fel de impact negativ in cazul execu-tiei/reabilitarii si exploatarii corecte a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.



In timpul executiei, sursele de poluare vor fi minime, fiind specifice lucrarilor de constructii-montaj de dimensiune redusa-medie, cu mini-organizari de santier si etape de lucru, precum: excavatii manuale si partial mecanizate, transportul materialelor, epuizarea/pomparea apelor subterane si din precipitatii, lansarea si lipirea conductelor, testarea etanseitatii conductelor, umplerea santurilor cu pamant, reamenajarea drumurilor, trotuarelor si a spatiilor verzi.

In timpul exploatarii, sursele de poluare vor dispare in totalitate pentru o perioada mare de timp, putand apare (pentru perioade scurte de timp) doar in caz de accidente sau defectiuni.

Impactul asupra mediului este pozitiv, deoarece investitiile propuse au ca obiectiv furnizarea unei ape potabile destinate consumului uman si epurarea apelor uzate, conform legislatiei in vigoare, ape ce nu contin elemente care sa conduca la poluarea factorilor de mediu.

Datorita executiei/reabilitarii infrastructurii, se va realiza o mai buna gospodarire a apelor, ce va conduce la evitarea pierderilor de apa, limitand utilizarea resurselor naturale epuizabile.

Controlul si dezvoltarea durabila a sistemelor de apa/apa uzata, vor contribui la cresterea calitatii vietii factorilor interesati.

Analiza financiara si economica

Analiza economica si financiara a costurilor de investitii de capital, de operare si intretinere se bazeaza pe valorile prezentate in Capitolul 7. Analiza este realizata pentru perioada 2007–2037, atat in preturile constante 2007 cat si in preturi curente, la o rata anuala a inflatiei pentru Euro de 2.5%.

Rata reala de actualizare este de 5%, ceea ce corespunde unei rate nominale de actualizare de 7,625%.

Investitiile de capital si costurile de operare si intretinere sunt calculate la nivelul fiecarei aglomerari urbane definite in capitolul 5, precum si la nivelul intregului judet, separate pentru sistemele de apa si apa uzata, atat la nivelul preturilor constante pentru 2007 cat si la nivelul preturilor curente ale fiecarui an.


Valoarea actualizata neta la o rata reala de actualizare de 5% este de 208,644 milioane Euro pentru investitii si de 63,442 milioane Euro pentru costuri de operare si intretinere. Din totalul valorii actualizate nete de 283,569 milioane Euro, 99,961 milioane Euro sunt pentru serviciile de apa si 183,608 milioane Euro sunt pentru serviciile de apa uzata.


Totalul investitiilor in aglomerarile din zona urbana se ridica la 127,257 milioane Euro, suma ce reprezinta 532,391 Euro/locuitor. Pentru aglomerarile din zona rurala, unde conditiile sistemelor de apa si apa uzata sunt foarte sarace, nivelul investitiilor pe locuitor este mai mare – 1725,440 Euro/locuitor, dar investitia este programata sa inceapa din anul



2009 si sunt programate in fiecare an supus analizei pana in 2037. Investitiile totale pe locuitor sunt de 2257,831 Euro/locuitor.

Costurile totale de operare si intretinere pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Braila, calculate pentru perioada analizei 2007-2037 se ridica la 141,681 milioane Euro in preturi constante 2007 si la 204,841 milioane Euro in preturi curente.

Nivelul total al investitiilor necesare conformarii cerintelor directivelor de apa si apa uzata la nivelul judetului se ridica la 347,736 in preturile constante ale anului 2007, echivalent a 446,899 mil Euro in preturile curente ale fiecarui an (luand in considerare o rata anuala inflatiei pentru Euro de 2,5%)1

Valorea investitiilor pe locuitor se ridica la 2257,831 Euro/persoana

Valoarea actualizata neta a tuturor costurilor (investitii, reinvestitii, operare si intretinere) pentru perioada de analiza 2007-2037 se ridica la 283,569 mil Euro, din care 208,644 mil Euro reprezinta investitii, 11,483 milioane Euro reinvestitii iar 63,442 milioane Euro cheltuieli de operare si intretinere (toate exprimate ca valori actualizate la o rata reala de actualizare de 5%).

Costul marginal (care ar asigura recuperarea costurilor pe perioada de analiza) se ridica la 2,606 Euro/mc, din care 0,700 Euro/mc reprezinta costurile marginale in sistemele de apa iar 1,906 Euro/mc reprezinta costurile marginale in sistemele de apa uzata.

Tarife si Grad de suportabilitate

Obiectul analizei suportabilitatii este de a stabili contextul conditiilor socio-economice si demografice fata de care vor fi introduse masuri de investitii in domeniul apei si apei uzate. Aceste conditii vor determina efectiv daca imbunatatirile propuse vor fi sau nu suportabile pentru societate si in mod deosebit pentru gospodariile mai sarace.

Veniturile gospodariilor din judetul Braila se situeaza atat sub nivelul mediei nationale cat si al celei regionale, insa si nivelul investitional din ultimii ani precum si tarifele in vigoare sunt la valori mai ridicate comparativ cu celelalte judete ale regiunii.

Recuperarea costurilor cu noile investitii de capital in sistemele de apa si apa uzata va conduce la cresterea tarifelor si acest lucru ar putea afecta capacitatea de plata a populatiei, in mod special in zona rurala si in orasele mai mici.

O gospodarie se presupune ca nu are capacitatea de sa plati daca nu-si poate onora facturile de apa si apa uzata fara sa trebuiasca sa-si reduca drastic cheltuielile pentru hrana sau alte servicii publice.

In 2007, rata de suportabilitate – calculata ca procent al cheltuielilor medii lunare ale gospodariilor pentru serviciile de apa din veniturile nete disponibile – inregistreaza valori in unele orase din judet peste pragul de 4%.

Pentru ROC, rezultatul analizei suportabilitatii ar putea influenta nivelul de tarifare, decizia investitiei de capital (tipul de investitie, sincronizare, etc.) precum si proiectarea eventualelor scheme de subventii pentru gospodariile sarace ( daca acest lucru este fezabil).

Principalii parametrii de intrare in modelul de macro-suportabilitate, se refera la evolutia veniturilor disponibile ale gospodariilor (atat la nivel mediu cat si pe decile – valori prezentate detaliat in subcapitolul 3.3.3), evolutia populatiei (prezentata in subcapitolul

1 Inflatia in zona Euro s-a situate putin deasupra a 3 procente in 2007, depasind tinta de 2% a Bancii Centrale Europene. Pentru 2008 se asteapta (conform proiectiilor Bancii Centrale Europene) o crestere medie a preturilor in zona euro cuprinsa intre 2.6% si 3.2%, in special pe seama cresterii preturior la energie si la produse alimentare. In 2009, se astepata o inflatie cuprinsa intre 1.5% si 2.7%.



3.3.2,), a numarului de persoane din fiecare gospodarie, a ratei de conectare, a consumurilor specifice si a ratei de colectare a veniturilor.


In prezent, rata de conectare la serviciile de apa si canalizare este ridicata in majoritatea aglomerarilor urbane.

In mediul rural, conectarea populatiei la serviciile de apa si canalizare este foarte redusa. Chiar si in localitatile care dispun de sisteme de apa si canal, pe seama veniturilor banesti reduse ale populatiei si a cutumelor privind plata apei, rata medie de conectare se situeaza la 50% pentru serviciile de apa si la 15% pentru serviciile de canalizare.

Tarifele pentru serviciile de apa si apa uzata in 2007 in orasele judetului Braila au variat de la 0,63 RON/m3 in Insuratei pana la 2,45 RON/m3 (fara TVA) in Braila. In municipiul Braila, precum si in toata aria de deservire a SC JUDETEANA DE APA Braila tariful a fost de 2,45 RON/m3 (fara TVA). Tariful mediu (calculat ca o medie ponderata a tarifelor din aglomerarile din zona urbana) se ridica, in 2007, la 1,65 RON/m3 (fara TVA), echivalent a 1,96 RON/m3 (cu TVA).

Investitiile majore in localitatile judetului Braila sunt programate sa inceapa in 2009 si vor fi finalizate in perioada 2012-2016. Ca urmare, cresterea tarifelor pana la un tarif unic la nivelului operatorului regional poate avea o justificare dupa aparitia primelor efecte ale investitiilor (cresterea calitatii serviciilor furnizate). Pentru Master Plan se presupune ca tariful va creste gradual pana la nivelul costului marginal (care va include toate costurile de operare si intretinere precum si noile investitii). Unificarea tarifului este asteptata sa se produca in 2013.

Costul marginal2 care ia in considerare noile investitii si reinvestitii precum si costurile de operare si intretinere ale facilitatilor existente este de 2,61/m3 Euro – echivalentul fiind de 9,16 RON/m3 (fara TVA). Acesta este nivelul de tarifare care va asigura fluxul de venituri care sa asigure viabilitatea financiara a operatorului regional.

Analize de risc si de senzitivitate

Analiza senzitivitatii dezvoltata la nivel de Master Plan trebuie privita ca o analiza indicativa, datorita investitiilor si a costurilor de operare si intretinere la acest stadiu sunt preliminare.

Analiza senzitivitatii la acest nivel evalueaza impactul schimbarii procentului dat intr-o variabila asupra costului marginal si ca urmare, asupra tarifului.

Modelul evalueaza impactul asupra costului marginal (si implicit tarifului) al urmatoarelor variabile:

a) Costuri de investitii;

b) Costuri de operare si intretinere;

c) Consumul de apa;

d) Rata de actualizare

Modificarea procentuala a costului marginal pe seama modificarii (crestere sau scadere) fiecarui factor cu 1% , 5% si 10%, in conditiile mentinerii celorlalti factori constanti.

2 Cost marginal: abordare care presupune ca pretul tuturor unitatilor de produs realizate dup ace costurile de productie fixe au fost deja atinse au la baza costuri variabile si nu costuri totale,



Consumul de apa reprezinta factorul cu cel mai mare impact asupra tarifului. O reducere cu 5% a nivelului estimat al consumului va duce la cresterea cu 5,3 % a tarifului. Un impact semnificativ il are si nivelul investitiilor, astfel cresterea investitiilor cu 10% peste nivelul estimat va determina o crestere cu 6,11 % a tarifului.

O schimbare in costul marginal mediu este echivalenta cu o schimbare a tarifului si ca urmare, va afecta nivelul de suportabilitate al serviciilor de apa si apa uzata furnizate in regiune.

In prezent, in judetul Braila rata de suportabilitate a serviciilor de apa si apa uzata inregistreaza valori relativ ridicate, in special la nivelul decilelor inferioare de venit. Asigurarea recuperarii costurilor investitiilor necesare pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa potabila si apa uzata integral din cresterea tarifelor nu este in concordanta cu capacitatea de plata a populatiei judetelui.

Spre exemplu, la nivelul unui tarif care ar asigura recuperarea investitiilor, la nivelul anului 2013 rata medie de suportabilitate pentru populatia din aglomerarile din zona urbana ar fi de 5,0%. La nivelul decilei inferioare de venit (populatia cea mai saraca) situatia ar foarte ingrijoratoare, rata de suportabilitate atingand nivelul de 8%.

Aceasta analiza evidentiaza faptul ca companiile de apa vor trebui sa identifice fonduri suplimentare pentru a reduce decalajul financiar, si justifica necesitatea granturilor europene in vederea asigurarii viabilitatii financiare a operatorului regional.

Analiza Institutionala

Principalele caracteristici sub aspect institutional ale operatorilor de servicii de apa si de canalizare in judetul Braila prezentate in Anexa nr. 2.6.4, sunt structurate in functie de (i) natura operatorului, (ii) activitatea desfasurata si aria de acoperire, (iii) documentele juridice in baza carora presteaza serviciul, (iv) licentele si autorizatiile necesare desfasurarii activitatii.

Serviciile de apa si de canalizare prestate de operatorii din principalele aglomerari urbane de la nivelul judetului Braila, respectiv Braila, Faurei, Ianca, Insuratei si comuna Gradistea, precum si comunele in care serviciile de alimentare cu apa si de canalizare sunt asigurate de S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila, sunt organizate atat ca societati comerciale, cat si ca servicii publice in cadrul autoritatilor administratiei publice locale.

Majoritatea operatorilor care presteaza serviciile de apa si de canalizare in judetul Braila nu detin licenta de operare A.N.R.S.C., exceptie fac S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. Braila si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila care detin licenta de operare A.N.R.S.C., precum si autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor.

Potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 pot avea calitatea de operatori ai serviciului de apa si de canalizare serviciile organizate in cadrul structurii Consiliului Local/Judetean: Regia Autonoma care avea obligatia sa se organizeze in societate comerciala pana in luna martie 2008 si societatile comerciale cu capital apartinand autoritatilor locale, privat sau mixt.

La nivelul judetului Braila, operatorii semnificativi ai serviciilor de apa si de canalizare au urmatoarea structura legala (vezi si Anexa nr. 2.6.4.):

a) 2 (doua) societati comerciale: in municipiul Braila – S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea – Braila S.A. si S.C. JUDETEANA DE APA S.A. care asigura serviciul de producere-transport-distributie pentru orasul Ianca si comunele: Bordei Verde, Movila Miresii, Gropeni, Tichilesti, Tufesti si serviciul de producere-



transport pentru comunele Traianu, Gemenele, Rimnicelu, Racovita, Gradistea, Sutesti, Mircea Voda si Surdila Gaiseanca care fac distributia la consumatori;

b) 3 (trei) servicii publice: orasul Faurei – Directia Serviciilor Publice, orasul Insuratei – Serviciul Public de Gospodarire Comunala si in comuna Gradistea – Serviciul Public de interes local Gospodaria de apa a comunei Gradistea.

Operatorii din judetul Braila, indiferent de forma acestora, sunt controlati de catre Consiliile Locale deoarece acestea sunt singurii actionari (S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea – Braila S.A.) sau sunt compartimente organizate in structura sau in subordinea directa a consiliilor locale (Directia Serviciilor Publice Faurei, Serviciul Public de Gospodarire Comunala Insuratei si Serviciul Public de interes local Gospodaria de apa a comunei Gradistea).

S.C. JUDETEANA DE APA S.A. Braila este controlata de Consiliul Judetean Braila ca urmare a calitatii de unic actionar.

Serviciile de alimentare cu apa si de canalizare de la nivelul principalelor centre urbane din judetul Braila au fost organizate in baza actelor normative in vigoare la data infiintarii. Acestea nu cunosc o reglementare la nivel local in acord cu reglementarile cadru emise de catre ANRSC in anul 2007, in special cele privind Regulamentul serviciului de apa si de canalizare si caietul de sarcini care trebuia adoptate de autoritatile locale in baza reglementarilor ANRSC.

O alta deficienta a serviciilor de apa si de canalizare consta in lipsa licentei de operare care este eliberata de ANRSC in urma unui proces complex de analiza tehnico-economica si juridica a operatorilor; face exceptie S.C. Judeteana de Apa S.A. care detine licenta eliberata de catre ANRSC. S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea-Braila S.A nu detine licenta de operare, deoarece nu a modificat licenta obtinuta de catre Regia Autonoma „APA” Braila RA, obligatie care ii revenea in conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 745/2007.

De asemenea, o alta deficienta este reprezentata de lipsa autorizatiilor de mediu pentru sistemele de apa si de canalizare din Faurei, Gradistea si Insuratei, precum si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru sistemele din municipiul Braila, Faurei, Gradistea si Insuratei.

Pentru a putea elabora, promova si implementa proiecte finantate prin POS Mediu (Axa prioritara I), serviciile de alimentare cu apa si de canalizare din judetul Braila trebuie sa sufere un proces de regionalizare care are ca scop gruparea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din zonele de dezvoltare in subordinea unui singur operator, folosind resurse si facilitati comune pentru a presta serviciul in conditii de eficienta.

In cadrul procesului de regionalizare in sfera serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, trebuie parcurse mai multe etape pentru a putea crea cadrul institutional necesar :

a) Infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)

b) Infiintarea operatorului regional (ROC)

c) Delegarea gestiunii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare.

Pornind de la cele precizate mai sus, un numar de 45 de unitati administrativ-teritoriale din judetul Braila s-au asociat si au infiintat Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila, aceasta fiind inregistrata la registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Judecatoriei Braila potrivit Certificatului de inscriere a persoanei juridice fara scop patrimonial nr. 1 din data de 08.01.2008. Documentele asociatiei corespund principiilor



impuse prin POS Mediu si cadrul legal specific infiintarii si organizarii asociatiilor si fundatiilor.

Avand in vedere ca Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara a fost creata, recomandam continuarea procesului de regionalizare prin crearea operatorului unic regional valorificand capacitatile manageriale si operationale a SC CUP DUNAREA-BRAILA SA. De asemenea, trebuie sa subliniem ca SC JUDETEANA DE APA SA, operatorul serviciilor de apa cel mai important in mediul rural, a avut un rol determinant in ceea ce priveste implementarea reglementarilor specifice in procesul de operare a sistemelor de apa, drept pentru care recomandam ca in procesul de regionalizare sa fie valorificata si experienta acumulata de aceasta societate in operarea sistemelor de apa/canalizare in mediul rural.

Pentru crearea operatorului unic regional, s-a demarat procesul de fuziune prin absorbtie a S.C. JUDETEANA DE APA S.A. de catre S.C. CUP DUNAREA-BRAILA S.A., proces ce se afla in derulare, acestia fiind cei mai importanti operatori din judetul Braila, si cu rezultatele cele mai bune privind exploatarea sistemelor de apa si apa uzata. In urma acestei fuziuni S.C. CUP DUNAREA-BRAILA S.A. va fi operatorul unic urmand sa preia in exploatare prin intermediul contractului de delegare incheiat cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila, gestiunea serviciilor de apa si apa uzata din aria administrativ-teritoriala a Asociatiei. Trebuie sa precizam ca actionari ai operatorului unic vor fi numai unitati administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei.

Cererea de apa si productia de apa uzata

Doua categorii ale grupurilor de consumatori au fost evidentiate, respectiv consumatori domestici si non-domestici.

Pentru ambele categorii de consumatori, cererea de apa a fost estimata in baza datelor istorice si luand in considerare un numar de parametrii, ca de exemplu nivelul de trai, nivel de tarifare, rate de contorizare, informarea si constientizarea consumatorilor domestici si non-domestici. Cererea totala de apa depinde de practicile operatorilor care decid asupra nivelului de pierderi tehnice si administrative.

Necesar/norma specific de apa viitoare, in general aleasa in scopul acestui proiect a fost agreata la 110 litri/locuitor/zi asa cum este prevazut in standardul romanesc pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu apa. Necesarul de apa corespunde exact cu cerintele acestui standard de proiectare (SR 1343-1, iulie 2006), care cere pentru nivelul de alimentare considerat prin prezentul proiect o norma de apa specifica cuprinsa intre 100 – 120 litri/locuitor/zi.

Necesarul de apa este, la un anumit grad, legat la nivelul de trai al consumatorilor. Luand situatia venitului ca principal indicator al nivelului de trai se poate afirma ca nivelul de trai in zonele urbane este mai ridicat decat in zonele rurale (comune).

Estimarea evolutiei cererii de apa se face luand in considerare toti factorii care influenteaza aceasta evolutie: evolutia contorizarii, elasticitatea cererii in raport cu pretul si venitul, etc. Estimarea cererii de apa trebuie realizata de asemenea pentru fiecare decile de venit.

Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, a rezultat un consum de apă zilnic cuprins între 120 l/ locuitor/zi şi 160 l/ locuitor/zi, valori normale pentru pentru zonele cu climă continentală din care face parte şi judeţul Brăila.

Dezvoltarea economica şi socială din ultimii 17 ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial.



Odată cu stabilirea unor preţuri de cost şi de vânzare reale, nesubvenţionate, precum şi cu introducerea şi dezvoltarea contorizării branşamentelor la blocurile de locuinţe şi la gospodăriile individuale, s-a constatat o restrângere a consumului, în proporţie de cca. 50% din cel înregistrat în anii 80.

Totodată, restructurarea şi adaptarea industriei la noile condiţii de concurenţă, prin modificarea tehnologiei de producţie şi structurii organizatorice, a condus şi aici la o reducere substanţială a consumului de apă potabilă.

Modelul de suportabilitate presupune ca necesarul actual de apa se va micsora gradual la o medie de 110 l/cap locuitor/zi in 2015. Evolutia populatiei si cantitatile de apa si de apa uzata sunt detaliate in capitolul 3 al acestui Master Plan.

Criterii de proiectare

Normele de consum propuse de standardul roman din 2006 tin seama de reducerea consumului domestic si industrial, inregistrata in ultimii ani, si se apropie de normele Europene, prevazand un consum specific de 100 – 120 l/ locuitor/zi, pentru dotarile sanitare standard existente care se vor extinde in toate localitatile incluse in program.

Consumurile necasnice s-au apreciat avand o pondere de 20% din cel casnic.

Normele de calitate a apei potabile, legiferate prin Legea Calitatii Apei nr. 458/2002, au fost completate si aliniate la normele europene prin Legea nr. 311/2004.

Criteriile de proiectare relevante sunt prezentate in detaliu in cadrul Capitolului 7.

Sumar al calculului de costuri

Costurile unitare care sunt aplicate in procesul de calcul al costurilor estimative ale masurilor de implementare, au fost obtinute din mai multe surse: ofertanti in Romania pentru lucrari de constructii civile, producatori de tevi din regiune; fabricanti de echipament in tarile UE; si in final evaluate de catre expertii echipei de consultanta.

Costurile implementarii masurilor definite au urmatoarea structura:

• Masuri asupra sistemului de alimentare cu apa;

• Masuri ale sistemului de colectare si tratare a apelor uzate,

si sunt prezentate in anexa 7.7.2 pentru fiecare localitate din cadrul judetului Braila.

In ansamblu, principalele beneficii dupa implementarea investitiilor in judetul Braila vor fi urmatoarele:

− Beneficii datorita imbunatatirii procesului de tratare a apei

Dupa implementarea masurii, apa furnizata clientilor va fi tratata in conformitate cu standardele internationale. In acest caz, gospodariile nou conectate la sistemul de alimentare vor economisi costurile de constructie, mentenanta si operare a surselor individuale de alimentare cu apa.

− Beneficii datorita imbunatatirii procesului de epurare a apei uzate

Dupa implementarea masurii, apa uzata colectata va fi epurata in conformitate cu standardele internationale. In acest caz, gospodariile nou conectate la sistemul de canalizare vor economisi costurile de constructie, mentenanta si operare a foselor septice individuale.

− Beneficii datorita imbunatatirii calitatii procesului de alimentare cu apa



Un beneficiu important ce rezulta din implementarea unui proiect care aduce imbunatatirea calitatii apei potabile este reducerea costurilor pe care gospodariile trebuie sa le plateasca pentru a cumpara apa imbuteliata de baut.

− Beneficii privind imbunatatirea starii de sanatate

Dupa implementarea masurii, apa potabila si apa uzata vor fi tratate in conformitate cu standardele internationale. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sanatatii consumatorilor.



ANEXE



Anexa 6.1

Obiective si rezultate pentru fiecare etapa a MP - ului, rezumatul pentru fiecare aglomerare (In concordanta cu prevederile Directivei 98/271 care au fost negociate in Capitolul nr. 22 din Tratatul de Aderare al Romaniei)

Etapa 1 (pana in 2013) Etapa 2 (pana in 2015) Etapa 3 (pana in 2018) Aglomerarea

Rezultatele pentru Etapa 1 Rezultate pentru Etapa 2 Rezultate pentru Etapa 3

Braila In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale Directivei 98/83/CE:

▪ Reabilitare sursa de apa, ▪ Reabilitare statie de tratare Chiscani, ▪ Extindere retea de distributie – 7,5 km,

In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art. & Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru proiecte pentru canalizare si sisteme de colectare:

▪ Extindere retea de canalizare si colectoare principale – 267 km,

▪ Reabilitare statii de pompare – 9 buc. In conformitate cu art. 10 si in legatura cu

art. 4,5,7 & Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru constructia / reabilitarea statiilor de epurare urbane.

▪Introducere treapta de tratare tertiara la statia de epurare Braila, Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape:

1. Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei 3. Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%.

In conformitate cu art. 14 din Directiva 91/271/CEE si in legatura cu alte directive UE pentru tratarea namolurilor.

▪ Instalaţie pentru valorificarea nămolului

Descrierea stadiului la sfarsitul celei de- a doua etape:

1.Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate, 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei, 3. Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%

Insuratei In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale




pentru Etapa 1 Rezultate pentru Etapa 2 Rezultate pentru Etapa 3 Rezultatele

Directivei 98/83/CE: ▪ Extindere sursa de apa, ▪ Reabilitare statie de clorare, ▪ Extindere retea de distributie 2,0 km;

In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art. & Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru proiecte pentru canalizare, sisteme de colectare.

▪ Extindere retea de canalizare si colector principal 43,5 km; ▪ Statii de pompare apa uzata – 3 buc.

In conformitate cu art. 10 si in legatura cu art 4,5,7 & Anexele din Directiva 91/271/CEE constructia / reabilitarea statiilor de epurare urbane.

▪ Reabilitare si extindere statie de epurare M+B+T Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape:

1. Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %

necesitatile populatiei 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%.

Ianca In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale Directivei 98/83/CE

▪ Reabilitare statie de clorare, In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art.

& Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru proiecte pentru canalizare si sisteme de colectare.

▪Extindere retea de canalizare si colector principal

In conformitate cu art. 14 din Directiva 91/271/CEE si in legatura cu alte directive UE pentru tratarea namolurilor.

▪ Instalaţie pentru valorificarea nămolului

Descrierea stadiului la sfarsitul celei de-a doua etape:

1.Calitatea apei va coincide cu standardele de





17,0 km; ▪ Statii de pompare apa uzata – 2 buc

In conformitate cu art. 10 si in legatura cu art. 4,5,7 & Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru constructia / reabilitarea statiilor de epurare urbane.

▪ Reabilitare si extindere statie de epurare M+B+T Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape:



calitate, 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei, 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%

Faurei In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale Directivei 98/83/CE

▪ Extindere retea de distributie 1,5 km, In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art.


▪ Extindere retea de canalizare si colector principal 21,5 km; ▪ Reechipare statie de pompare apa uzata – 1 buc


▪ Reabilitare si extindere statie de epurare M+B Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape:


1.Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate, 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei, 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%







Tufesti In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale Directivei 98/83/CE

▪ Extindere retea de distributie 3,0 km, In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art.


▪Extindere retea de canalizare si colector principal 36,0 km; ▪ Statie de pompare apa uzata – 1 buc


▪ Epurarea apelor se realizeaza in statia de epurare Insuratei,

Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape: 1. Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate , 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 % necesitatile populatiei, 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%.


1.Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate, 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei, 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%

Viziru In conformitate cu articolele 5(2) si 8 ale Directivei 98/83/CE

▪ Extindere retea de distributie 1,5 km,


1.Calitatea apei va coincide cu standardele de




Rezultate pentru Etapa 2 Rezultate pentru Etapa 3 Rezultatele pentru Etapa 1

In conformitate cu art. 3 si in legatura cu art. & Anexele din Directiva 91/271/CEE pentru proiecte pentru canalizare si sisteme de colectare.

▪Extindere retea de canalizare si colector principal 31,3 km; ▪ Statie de pompare apa uzata – 2 buc


▪ Epurarea apelor se realizeaza in statia de epurare Insuratei,

Descrierea stadiului la sfarsitul primei etape: 1. Calitatea apei va coincide cu standardele de calitate 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %


calitate, 2. Retelele de canalizare vor satisface 100 %. necesitatile populatiei, 3.Tratarea apelor uzate va avea eficienta100%



7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG .......................................................................... 7-2 7.1. Rezumat .............................................................................................................................. 7-2 7.2. Contextul planificarii ........................................................................................................ 7-2 7.3. Masuri de investitii pe termen lung ................................................................................. 7-2 7.4. Parametri de proiectare de baza si predimensionare .................................................... 7-3 7.5. Costuri unitare si de investitie .......................................................................................... 7-4 7.5.1. Costuri unitare pentru retele de canalizare .................................................................. 7-6 7.5.2. Costuri unitare pentru statii de pompare apa uzata ..................................................... 7-7 7.5.3. Costuri unitare pentru statii de epurare ....................................................................... 7-9 7.5.4. Costuri unitare pentru retele de distributie .................................................................. 7-10 7.5.5. Costuri unitare pentru foraje, statii de tratare, rezervoare, statii de pompare ............. 7-11 7.5.6. Costuri de investitie pentru sistemele de alimentare cu apa/sisteme de canalizare

necesare aglomerarilor rurale cu populatia echivalenta sub 2.000 l.e. ....................... 7-11 7.6. Costuri de exploatare, intretinere si administrare ......................................................... 7-12 7.6.1. Costuri fixe .................................................................................................................. 7-12 7.6.2. Costuri variabile .......................................................................................................... 7-12 7.6.3. Costuri de intretinere ................................................................................................... 7-13 7.7. Programul de implementare si esalonarea masurilor .................................................... 7-13 7.7.1. Criterii pentru stabilirea fazelor măsurilor (Criterii de eşalonare a măsurilor) .......... 7-13 7.7.2. Programul de implementare si Planul de esalonare .................................................... 7-14 7.8. Impactul masurilor propuse ............................................................................................. 7-15 7.8.1. Impactul investitiilor propuse asupra mediului ........................................................... 7-15 7.8.2. Impactul investitiilor propuse asupra sanatatii populatiei .......................................... 7-16 7.8.3. Impactul investitiilor propuse asupra economiei locale .............................................. 7-16 7.9. Atingerea tintelor .............................................................................................................. 7-17 7.10 Cerinte institutionale ........................................................................................................ 7-18 7.11 Concluzii ............................................................................................................................ 7-20 ANEXE CAPITOL 7 ....................................................................................................................... 7-22 Anexa 7.3.1 Anexa 7.3.2 Anexa 7.3.3 Anexa 7.3.4 Anexa 7.7.2 Anexa 7.8.1



7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

7.1. Rezumat Scopul acestui capitol este acela de a prezenta masurile pe termen lung (perioada 2007 – 2037) care sunt necesare pentru indeplinirea diverselor obiective, cum ar fi: îmbunatatirea rapida a problemelor depistate în sistemele de alimentare cu apa si apa uzata; îndeplinirea standardelor cerute pentru sistemele de apa potabila si apa uzata; reducerea costurilor de operare într-o maniera suportabila; sau cresterea standardelor de sanatate si siguranta. In Anexa 7.3 se prezinta graficul de realizare a tuturor investitiilor, pe componente. Rezultatul acestui capitol este lista de investitii pe termen lung în sistemele de alimentare cu apa si canalizare, care, în urma prioritizarii, se va constitui în lista de investitii pe termen scurt.

7.2. Contextul planificarii Elaborarea Master Plan-ului trebuie sa prevada dezvoltarea strategica a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare in concordanta cu angajamentele europene ale Romaniei din domeniul protectiei mediului din Tratatul de Aderare.

Astfel, pentru localitatile din mediul urban cu populatii de peste 10.000 locuitori, termenul de implementare pentru retelele de canalizare si statiile de epurare este stabilit pentru anul 2013.

Pentru localitatile cu populatii cuprinse intre 2.000 si 10.000 de locuitori (23 localitati), termenele de implementare pentru retelele de canalizare si statiile de epurare aferente variaza in perioada cuprinsa intre anii 2013 si 2018. Exceptie fac 4 localitati (Insuratei, Faurei, Viziru si Tufesti), pentru cere termenul de implementare este anul 2013.

Pentru localitati cu populatii cuprinse sub 2000 de locuitori (105 localitati), termenele de implementare pentru retelele de canalizare si statiile de epurare aferente variaza in perioada cuprinsa intre anii 2019 si 2037.

Masurile de investitii propuse respecta acest calendar menit sa imbunatateasca conditiile de mediu cat si cel legat de starea de sanatate a populatiei.

Astfel, s-a prevazut dezvoltarea retelei de canalizare pentru localitatile cu populatie de peste 10.000 locuitori si reabilitarea statiilor de epurare existente, sau prevederea unora noi, cu exceptia celor care au facut obiectul unor investitii in alte programe anterioare de tipul ISPA.

7.3. Masuri de investitii pe termen lung Unul din obiectivele Master Plan-ului este identificarea investitiilor necesare pe termen lung in domeniul serviciului de alimentare cu apa si de canalizare a localitatilor din judet pentru a le aduce in concordanta cu Directivele relevante ale CE.

Investigatiile care s-au efectuat au avut ca obiect o mai buna cunoastere a dotarilor si serviciilor publice de apa si canalizare, precum si a deficientelor acestora si urmarile asupra conditiilor de mediu.

Pe aceasta baza, s-a propus o lista de investitii pe termen lung pentru toate localitatile din judetul Braila, care cuprind separat, lucrarile propuse pentru alimentarea cu apa cat si



pentru canalizarea apelor uzate, inclusiv epurarea acestora (conform anexelor nr. 7.3.1., 7.3.2.).

Pentru tratarea namolurilor rezultate din statii de epurare prevazute in judetul Braila, s-au propus doua statii de compost a namolului (la Braila si la Ianca), ce vor avea fiecare capacitatea de prelucrare si valorificare pentru namolurile provenite de la statia de epurare din Braila, respectiv de la statiile de epurare Ianca, Faurei si Insuratei.Toate aceste investitii contribuie la dezvoltarea in perspectiva indelungata a localitatilor din judet si vor contribui la oferirea unor servicii imbunatatite locuitorilor. Ele vor contribui, prin facilitatile oferite, la cresterea gradului de atragere a unor noi investitii in aceste zone.

Listele masurilor de investitii pe termen lung propuse pentru judetul Braila se regasesc in anexele 7.3.

Anexele 7.3.1 centralizeaza investitiile pentru aglomerarile propuse in functie de tipul lucrarilor (sisteme de alimentare cu apa si sisteme de canalizare) si perioada de realizare atat la nivel judetean cat si la nivel de aglomerare.

In anexa 7.3.2 se regaseste un centralizator al anexelor 7.3.3 in care sunt expuse valorile de investitie pentru fiecare lucrare aferenta aglomerarilor.

In anexele 7.3.3 se regasesc listele de investitii, in care sunt detaliate lucrarile la nivel de cantitate, pret unitar, perioada de realizare si sursa de finantare, propuse pentru fiecare aglomerare mai mare de 2.000 locuitori echivalenti si la nivel global pentru toate aglomerarile mai mici de 2.000 locuitori echivalenti.

Anexa 7.3.4 centralizeaza valorile globale de investitie pentru judetul Braila in functie de perioada de realizare al lucrarilor, aceste valori fiind expuse si in tabelul de mai jos.

Valori de investitie propuse pentru judetul Braila:

Total Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 Service

2007 - 2037 2007 - 2013 2014 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

Apa potabila 115.114.858 24.865.360 11.432.680 20.672.318 58.144.500

Apa uzata 234,509,948 101,574,063 5,494,000 49,921,885 77,520,000

TOTAL 349,624,806 126,439,423 16,926,680 70,594,203 135,664,500

7.4. Parametri de proiectare de baza si predimensionare In conformitate cu cele descrise la Capitolul 3, in ultimii ani s-a constatat o reducere a consumului domestic si industrial. Normele de consum propuse de standardul roman din 2006 tin seama de aceasta tendinta si se apropie de normele europene, prevazand un consum specific de 100 – 120 l/om.zi pentru dotarile sanitare standard existente care se vor extinde in toate localitatile incluse in program.

Consumurile solicitate de industrii au si ele o tendinta de descrestere datorita reorganizarii si retehnologizarii. Consumurile necasnice s-au apreciat ca avand o pondere de 20% din cel casnic.

Normele de calitate a apei potabile, legiferate prin Legea calitatii apei nr. 458/2002, au fost completate si aliniate la normele europene de Legea nr. 311/2004.

Pentru apele uzate menajere, se mentin valorile debitelor de calcul pentru apa potabila (Qmediu; Qmax.zi; Qorar max.).



In ce priveste calitatea apelor uzate evacuate in emisar, ele vor trebui sa respecte prevederile normativului NTPA 001-2007, din care mentionam CB05 de 25 mg/l si substantele in suspensie de 35 mg/l.

7.5. Costuri unitare si de investitie Costurile unitare si de investitie au fost dezvoltate pentru instalatiile necesare captarii apei, instalatiile pentru tratarea apei, respectiv epurarea apelor uzate, instalatii de pompare si retele de distributie sau de canalizare.

Pentru determinarea costurilor unitare a fost dezvoltata o baza de date pentru costuri unitare elementare, in urma efectuarii unei analize complexe, avand ca sursa lucrari recente ofertate in Romania, cu specificul alimentarilor cu apa si canalizarilor orasenesti, informatii din partea contractorilor, a furnizorilor de materiale si echipamente, experienta Consultantului si alte surse identificate de Consultant.

Costurile unitare si costurile de investitie sunt exprimate in Euro, anul de referinta pentru toate preturile utilizate fiind 2007.

Costurile unitare nete elementare reprezinta costurile unitare corespunzatoare activitatilor de baza (sapaturi, umpluturi, turnare beton armat, etc.).

Cu ajutorul acestor costuri unitare nete elementare au fost alcatuite costurile unitare pentru diferite categorii de lucrari (retele de canalizare/alimentare cu apa, statii de pompare) si costurile de investitie (statii de epurare, statii de tratare, etc.).

Costurile investitiilor au rezultat prin inmultirea costurilor unitare cu cantitatile de lucrari rezultate ca fiind necesare pentru fiecare categorie de lucrari propuse sau cu numarul de locuitori echivalenti, dupa caz.

Costurile unitare si de investitie au fost pregatite pentru urmatoarele componente:

Sisteme de alimentare cu apa:

− captari apa de suprafata;

− captari apa subterana (foraje, pompe submersibile);

− tratarea apei (statii de tratare, statii de clorare)

− rezervoare de inmagazinare;

− statii de pompare (pe conducte de aductiune sau retele de distributie);

− conducte de aductiune, inclusiv echipamentele mecanice necesare;

− retele de distributie, inclusiv bransamente individuale, vane, hidranti, alte echipa-mente mecanice.

Sisteme de canalizare:

− retele de canalizare, inclusiv racordurile individuale pentru proprietati, camine de vizitare etc;

− statii de pompare apa uzata;

− statii de epurare (cu treapta mecanica, biologica sau tertiara, constructii noi sau reabilitari ale celor existente);

− tratarea namolului rezultat din statiile de epurare.



Costurile unitare nete au fost calculate fara a se considera componentele aferente echipamentelor necesare UIP, asistentei tehnice, proiectarii, supravegherii lucrarilor si cheltuielilor neprevazute. Toate aceste componente au fost adaugate costurilor unitare nete, rezultand costuri unitare brute.

Costurile unitare brute reprezinta costurile unitare nete, la care se adauga urmatoarele componente:

− echipamente pentru UIP ........ 0,5 % din costul unitar net

− asistenta tehnica ..................... 1,0 % din costul unitar net

− proiectare ............................... 4,0 % din costul unitar net

− supravegherea lucrarilor ........ 5,0 % din costul unitar net

− lucrari neprevazute ................ 10,0 % din costul unitar net

Relatia intre costul unitar brut si net este urmatoarea:

Cost unitar brut = 1,205 x Cost unitar net

Costurile unitare nu cuprind TVA.

Costuri unitare nete elementare

Costurile unitare nete elementare, cuprind toate cheltuielile preliminare (pregatitoare), cheltuielile generale si profitul contractorului, dar nu cuprind TVA, echipamentele necesare UIP, asistenta tehnica, proiectare , supravegherea lucrarilor sau cheltuieli neprevazute.

In continuare, sunt prezentate principalele costuri unitare elementare folosite:

− beton armat (inclusiv cofrare-decofrare, turnare, fasonare si montare armatura, etc) ........................................................................ 290 Euro/mc

− desfacere (taiere) suprafata rutiera .......................................................... 8 Euro/mp

− excavare transee (cu exceptia terenului foarte tare) ................................ 2.5 Euro/mc

− pat de pozare din nisip (inclusiv pregatirea prealabila a transeei) .......... 30 Euro/mc

− umplutura transee in straturi ................................................................... 5 Euro/mc

− transportul excedentului de material (10 km) ......................................... 2 Euro/mc

− strat suport pentru drum (20 cm balast) .................................................. 25 Euro/mc

− refacerea sistemului rutier existent - asfalt ............................................ 30 Euro/mp

− refacerea sistemului rutier existent – beton ............................................ 22 Euro/mp

− probe de presiune pentru retele ............................................................... 0.3 Euro/m

− cladiri industriale .................................................................................... 500 Euro/mp

− pregatirea amplasamentului si lucrari peisagistice ................................. 2...5 Euro/mp

− imprejmuire (plasa si stalpi galvanizati).................................................. 45 Euro/m

− poarta acces (plasa si stalpi galvanizati) ................................................. 350 Euro/buc

− drum de acces .......................................................................................... 70 Euro/mp



7.5.1. Costuri unitare pentru retele de canalizare

Retele de canalizare reprezinta componenta majoritara din costul unui sistem de canalizare (cca. 60 ... 70% din costul total al unui sistem, inclusiv statia de epurare) si ca atare au fost determinate costuri unitare pentru diferite latimi ale transeei (in functie de diametrul conductei) si pentru diferite adancimi de sapatura.

In toate variantele de sectiune transversala a sapaturilor a fost considerat ca santurile vor fi sapate in terenuri normale, fara apa subterana sau terenuri loessoide, aluviale sau soluri nisipoase, in mare parte cu apa subterana. Santurile au fost considerate a fi amplasate in drum, ca atare preturile unitare cuprind si desfacerea si refacerea stratului rutier. Adancimea santurilor a fost considerata intre 1,5 ... 4,5 m. Latimea transeei a fost considerata cu 50 ... 60 cm mai mult decat diametrul conductei, patul de nisip de 10 cm, umplutura cu nisip in jurul conductei si 10 cm deasupra, restul umpluturii cu material excavat in straturi de 20 cm, refacerea stratului rutier de cca. 30 cm, transportul materialului in exces la 10 km.

S-a considerat folosirea conductelor de PVC pina la 600 mm diametru inclusiv, respectiv conducte de GRP (PAFSIN) peste diametrul de 600 mm. Caminele de vizitare au fost estimate a se monta la intervale de cca. 45 m, prefabricate din HDPE sau GRP, cu diametre intre 1.100 ... 1.500 mm, functie de diametrul conductei de canalizare.

Costurile unitare nete pentru executia conductelor de canalizare (fara executia caminelor de vizitare si a racordurilor individuale) sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 7.5.1.1 Costuri unitare nete – conducte canalizare (Euro/ml)

Costuri unitare nete pentru pozarea conductelor de canalizare (Euro/ml) Adancime pozare(m) /Diametru (mm)

Dn 200 Dn 300 Dn 400 Dn 500 Dn 600 Dn 800 Dn1000 Dn1600

1,5 ... 2,0 28 37 - - - - - - 2,0 ... 2,5 31 40 68 95 130 195 - - 2,5 ... 3,0 52 62 83 112 151 220 3,0 ... 3,5 60 80 106 136 176 249 352 689 3,5 ... 4,0 - 102 128 159 201 279 390 745 4,0 ... 4,5 - - 153 192 243 326 456 824

In functie de numarul de locuitori echivalenti pentru fiecare aglomerare, au fost determinate costurile unitare nete si brute. S-a tinut cont si de existenta altor retele de utilitati publice, a caror densitate creste proportional cu numarul locuitorilor. Cu cat retelele utilitare sunt mai numeroase si mai dense, cu atat costurile unitare pentru executia retelelor de canalizare cresc (probleme la nivelul intersectiilor, cresterea adancimii de pozare, racordari individuale dificile etc).

Prezentam mai jos valorile costurilor unitare, cu ajutorul carora s-au determinat valorile de investitie pentru executia retelelor de canalizare in totalitate (montarea conductelor de canalizare, a caminelor de vizitare, racorduri individuale):



Tabel 7.5.1.2 Costuri unitare nete si brute – retele canalizare (Euro/ml retea)

Populatie echivalenta/aglomerare

Cost unitar net (Euro/ml retea)

Cost unitar brut (Euro/ml retea)

< 2.000 l.e. 50 ... 85 60 ... 100 2.000 ... 5.000 l.e. 65 ... 110 80 ... 130

5.000 ... 10.000 l.e. 75 ... 130 90 ... 160 10.000 ... 50.000 l.e. 90 ... 150 105 ... 180

50.000 ... 100.000 l.e. 90 ... 175 105 ... 210 > 100.000 l.e. 90 ... 200 105 ... 240

7.5.2. Costuri unitare pentru statii de pompare apa uzata

In general, statiile de pompare pentru apa uzata sunt dimensionate pentru debite care nu depasesc 200 mc/h, marea majoritate incadrandu-se in debite sub 50 mc/h. Statiile de pompare au fost prevazute cu pompe submersibile, una activa si una pasiva, cu cicluri alternative de functionare.

Pentru statiile de pompare cu debite mai mari, costul unitar a fost stabilit pentru fiecare situatie in parte.

a) Lucrari civile

Pentru statiile de pompare dotate cu 2 pompe submersibile a fost considerat un cheson circular cu diametrul de 3 m. In cazuri speciale, cand sunt necesare 3 pompe submersibile, chesonul a fost apreciat la diametrul de 4,5 m.

In vederea estimarii costurilor statiei de pompare, s-a considerat ca radierul colectorului de canalizare se afla la 5,0 m adancime, la care s-a adaugat 1,0 m pentru adancimea de aspiratie, 0,75 m pentru garda necesara vortex-ului, rezultand o adancime totala a chesonului de 6,75 m. Volumul total de beton necesar a fost determinat din conditia de impiedicare a plutirii.. Pentru un cheson cu diametrul de 3,0 m au fost considerate urmatoarele grosimi pentru elementele de beton: 0,3 m pentru planseu, 0,3 m pentru pereti si 1,0 m pentru radier. S-a considerat utilizarea a 120 kg de armatura la mc de beton.

In vederea asigurarii functionarii statiei de pompare si in eventualitatea unei intreruperi a alimentarii cu energie electrica, a fost prevazut un generator de rezerva. Acesta, impreuna cu tabloul electric vor fi amplasate intr-o cladire anexa (dimensiunea de 4,0 x 3,5 m). Intregul amplasament (cca. 15 x 15 m) va fi imprejmuit cu gard cu poarta de acces si drum de acces.

Prezentam, in continuare, estimarea costurilor nete totale aferente lucrarilor civile pentru executia unor statii de pompare ape uzate cu diametrele de 3,0, respectiv 4,5 m:



Tabel 7.5.2 Costuri nete executie statii de pompare ape uzate (D=3,0 m; D=4,5 m)

Statie pompare

3,0 m diametru

Statie pompare

4,5 m diametru Articol Unitate Pret unitar net

Cantitati Cost (Euro) Cantitati Cost (Euro) Excavatii m3 3 E/m3 65 195 149 447Beton armat m3 290 E/m3 30 8.700 50 14.500Terasamente m3 187 E/m3 5 935 9 1.683Scara buc 500 E/buc 1 500 1 500Camera de vane

buc 700 E/buc 1 700 1 700

Suprastructura m2 500 E/m2 14 7.000 20 10.000Gard m 45 E/m 60 2.700 70 3.150Poarta acces buc 350 E/buc 1 350 1 350Rezervor combustibil

buc 750 E/buc 1 750 1 750

Drum acces m2 70 E/m2 50 3.500 75 5.250Amenajare amplasament

m2 3 E/m2 220 660 225 660

TOTAL 25.990 37.990

b) Lucrari mecanice si electrice

Pompe

Costurile pompelor submersibile pentru canalizare au fost obtinute de la mai multi furnizori, in functie de puterea instalata. Dupa interpretarea ofertelor obtinute a rezultat urmatoarea relatie intre puterea instalata a motorului (Pi - kW) si costul pompei:

Cost unitar net pompa submersibila = 440 x Pi + 250 (Euro)

Instalatii hidraulice, vane si montaj

Toate instalatiile hidraulice au fost considerate din fonta ductila, cu flanse. Pentru o statie de pompare, costul unitar al executiei instalatiilor, inclusiv montarea pompelor, a fost estimat la cca. 60 ... 70 % din costul total al pompelor submersibile.

Instalatii electrice

Costul panoului electric a fost considerat 20% din costul pompelor.

Pentru executia instalatiei electrice aferente fiecarei pompe s-a considerat intre 800 ... 1.000 Euro.

Costul generatorul electric de rezerva (cu pornire electrica, pe baza de acumulatori), functie de puterea electrica (P – kW) a fost apreciat cu formula: Cost unitar net generator = 240 x P (Euro)

Costul bransamentului electric, in functie de puterea necesara si distanta medie de racordare, a fost considerat ca fiind intre 2.000 ... 10.000 Euro.



7.5.3. Costuri unitare pentru statii de epurare

In general, toate statiile de epurare sunt construite cu minim doua linii paralele de functionare pentru asigurarea flexibilitatii in exploatare si pentru a permite functionarea statiei cu incarcarile de calcul pentru urmatorii 30 ani.

In vederea estimarii costurilor nete pentru executia unei statii de epurare (cu treapta mecanica si biologica) a fost considerata urmatoarea distributie procentuala a costurilor intre principalele obiecte:

− - zona de intrare in statie 7,5 %

− - tratare preliminara 5,0 %

− - tratare primara 10,0 %

− - tratare biologica 37,5 %

− - tratarea namolului 25,0 %

− - dezinfectie 5,0 %

− - diverse 10,0 %

De asemenea, componenta costurilor pentru echipamentele mecanice si electrice necesare unei statii de tratare a fost considerata ca fiind de 45 % din costul total al statiei, restul de 55 % fiind acoperit de componenta de constructii.

Prezentam in continuare costurile unitare specifice nete si brute (costuri totale raportate la numarul de locuitori echivalenti) pentru urmatoarele tipuri de statii de epurare:

− statii de epurare noi cu treapta tertiara,

− reabilitarea statiilor de epurare existente, inclusiv treapta tertiara,

− treapta tertiara la statii de epurare existente,

− statii de epurare noi cu treapta mecanica si biologica.

Tabel 7.5.3.1 Costuri unitare specifice nete (Euro/Locuitor echivalent)

Populatie echivalenta deservita

Statii de epurare noi cu treapta

tertiara (Euro/LE)

Reabilitare statii de epurare, inclusiv treapta tertiara

(Euro/LE)

Treapta tertiara la statii de epurare

existente (Euro/LE)


biologica (Euro/LE)

0 ... 2.000 - - - 274 ... 218 2.000 ... 4.000 - - - 218 ... 191 4.000 ... 6.000 - - - 191 ... 177 6.000 ... 8.000 - - - 177 ... 168

8.000 ... 10.000 - - - 168 ... 161 10.000 ... 20.000 216 ... 205 184 ... 174 43 ... 21 - 20.000 ... 30.000 205 ... 195 174 ... 166 41 ... 19 - 30.000 ... 40.000 195 ... 186 166 ... 158 39 ... 18 - 40.000 ... 50.000 186 ... 179 158 ... 153 37 ... 17 -

50.000 ... 100.000 179 ... 161 153 ... 137 36 ... 16 - 100.000 ... 300.000 161 ... 134 137 ... 114 32 ... 13 -



Tabel 7.5.3.2 Costuri unitare specifice brute (Euro/Locuitor echivalent)

Populatie echivalenta deservita


tertiara (Euro/LE)

Reabilitare statii de epurare, inclusiv treapta tertiara

(Euro/LE)

Treapta tertiara la statii de epurare

existente (Euro/LE)


biologica (Euro/LE)

0 ... 2000 - - - 330 ... 263 2.000 ... 4.000 - - - 263 ... 230 4.000 ... 6.000 - - - 230 ... 213 6.000 ... 8.000 - - - 213 ... 202

8.000 ... 10.000 - - - 202 ... 194 10.000 ... 20.000 261 ... 247 222 ... 210 52 ... 25 - 20.000 ... 30.000 247 ... 235 210 ... 200 49 ... 23 - 30.000 ... 40.000 235 ...224 200 ... 190 47 ... 22 - 40.000 ... 50.000 224 ... 216 190 ... 184 45 ... 21 -

50.000 ... 100.000 216 ...194 184 ...165 43 ... 19 - 100.000 ... 300.000 194 ... 161 165 ... 137 39 ... 16 -

7.5.4. Costuri unitare pentru retele de distributie

Costurile unitare pentru executia retelelor de distributie au fost construite tinand cont de varietatea mare a latimilor si adincimilor santurilor de pozare, in functie de diametrul conductei. In general, s-a considerat o adancime medie de sapare a santurilor de 1,20 ... 1,80 m si o latime calculata ca diametrul conductei plus 0,5 m. S-a considerat asezarea conductelor pe un pat de pozare format din 10 cm nisip.

De asemenea, s-a avut in vedere faptul ca terenul de fundare/pozare conducte, este constituit din terenuri normale, fara apa subterana sau depozite loessoide, aluviale, soluri nisipoase, cu apa subterana.

Constructia costurilor unitare pentru montarea retelelor de distributie a fost dezvoltata pornind de la costul conductelor si fitingurilor din Polietilena de Inalta Densitate (PEID).

Costurile medii pentru bransamente, inclusiv contorizarea, au fost calculate pentru un domeniu de diametre cuprins intre 15 ... 40 mm.

Costurile vanelor si altor echipamente mecanice necesare au fost apreciate ca procent din valoarea totala a conductelor utilizate.

Costurile unitare nete pentru executie retelelor de distributie (fara executia caminelor de vane, a bransamentelor individuale, hidranti sau alte echipamente) sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 7.5.4.1 Costuri unitare nete – conducte distributie (Euro/ml)

Costuri unitare nete pentru pozarea conductelor de distributie (Euro/ml) Adancime pozare(m) /Diametru (mm)

De 75 De 90 De 110 De 160 De 200 De 250 De 315 De 400

1,2 ... 1,5 12,0 13,9 16,1 21,7 25,7 30,0 39,5 56,0 1,5 ... 2,0 13,2 17,2 19,5 25,2 29,3 33,7 43,5 60,5 2,0 ... 2,5 16,5 20,6 23,2 29,1 33,4 37,4 47,4 64,7



Costurile unitare cu ajutorul carora s-au determinat valorile de investitie necesare pentru executia retelelor de distributie (inclusiv bransamentele individuale la consumatori, caminele de vane necesare in exploatare, hidranti etc), sunt:

Tabel 7.5.4.2 Costuri unitare nete si brute – retele distributie (Euro/ml)

Populatie echivalenta/aglomerare

Cost unitar net (Euro/ml retea)

Cost unitar brut (Euro/ml retea)

< 2.000 l.e. 41 ... 58 50 ... 70 2.000 ... 5.000 l.e. 50 ... 75 60 ... 90

5.000 ... 10.000 l.e. 60 ... 100 72 ... 120 10.000 ... 50.000 l.e. 65 ... 116 78 ... 140

50.000 ... 100.000 l.e. 70 ... 124 84 ... 150 > 100.000 l.e. 75 ... 130 90 ... 160

7.5.5. Costuri unitare pentru foraje, statii de tratare, rezervoare, statii de pompare

Datorita variatiilor mari ale parametrilor tehnici sau a tehnologiilor folosite, calculul costurilor pentru executia forajelor pentru captarea apelor subterane, statiilor de tratare pentru apa subterana sau de suprafata, rezervoarelor de inmagazinare si a statiilor de pompare apa potabila a fost intocmit pentru fiecare situatie in parte.

7.5.6. Costuri de investitie pentru sistemele de alimentare cu apa/sisteme de canalizare necesare aglomerarilor rurale cu populatia echivalenta sub 2.000 l.e.

Pentru evaluarea investitiilor necesare aglomerarilor rurale cu populatie echivalenta mai mica de 2.000 locuitori echivalenti, s-au inventariat, mai intai, toate aglomerarile judetului, determinandu-se numarul total de aglomerari aflate in aceasta categorie.

La stabilirea investitiilor necesare in sistemele de alimentare cu apa pentru aglomerarile rurale cu populatii sub 2.000 locuitori echivalenti s-au tinut cont de urmatoarele elemente:

Tabel 7.5.6.1 Aglomerari rurale sub 2.000 l.e. – parametrii sisteme de alimentare cu apa

Captare Statie de pompare cu convertizor frecventa Populatie

echivalenta Numar foraje

Debit foraj

Statie de tratare

Rezervor Numar

pompe Debit statie

Retea de distributie

50...500 1 1,5 l/s 150 m3 1+1 3,2 l/s

500...1.000 1 2,5 l/s 200 m3 1+1 5,1 l/s

1.000...1.500 1 3,5 l/s 250 m3 1+1 6,8 l/s

1.500...2.000 2 2,5 l/s

Statie de clorare sau statie de tratare (pentru reducerea fierului, amoniului, manganului etc), dupa caz 350 m3 2+1 8,5 l/s

Conform situatiei fiecarei aglomerari (conducte PEID cu diametre intre De63 si De160 mm)

La stabilirea investitiilor necesare in sistemele de canalizare pentru aglomerarile rurale cu populatii sub 2.000 locuitori echivalenti s-au tinut cont de urmatoarele elemente:



Tabel 7.5.6.2 Aglomerari rurale sub 2.000 l.e. – parametrii sisteme de canalizare

Statie de pompare Populatie

echivalenta Retea de

canalizare Numar pompe

Debit statie

Statie de epurare

50...500 1+1 4,8 l/s

500...1.000 1+1 7,6 l/s Fose septice individuale

1.000...1.500 1+1 10,2 l/s

1.500...2.000

Conform situatiei fiecarei aglomerari (conducte PVC cu Dn 250 mm) 1+1 12,7 l/s

Statii de epurare monobloc

7.6. Costuri de exploatare, intretinere si administrare Costurile de exploatare, intretinere si administrare includ costurile fixe (intretinere, personal si administrare) si costurile variabile (energie electrica, consumabile, taxe pentru prelevare apa la Apele Romane, etc.)

7.6.1. Costuri fixe

Costurile fixe nu se refera la volumele de apa potabila livrata sau la volumele de apa uzata transportata si epurata. Aceste costuri pot varia insa odata cu trecerea timpului prin cresterea nivelului preturilor sau a nivelului de trai.

Tabelul 7.6.1. Costuri fixe

2008 2015 2026 Intretinere echipamente % 1,5 1,5 1,5 Intretinere lucrari civile % 0,5 0,5 0,5 Salariu mediu anual Euro/an 10.000 15.000 n.a. Administrare % din cost personal 25 25 25

7.6.2. Costuri variabile

Costurile variabile sunt raportate la volumul de apa (potabila/uzata) tratata si transportata. Aceste costuri contin cheltuielile pentru energie si consumabile utilizate.

Tabelul 7.6.2.1. Costuri variabile– Statie de tratare apa suprafata

Statie de tratare apa suprafata 2008 2015 2037 Pret energie Euro/kWh 0,10 0,15 0,20 Consum energie electrica: - Dozare reactivi si polielectroliti kWh/m3 0,0036 0,0036 0,0036 - Pompare apa pentru spalare filtre kWh/m3 0,145 0,145 0,145 - Pompare aer pentru spalare filtre kWh/m3 0,150 0,15 0,150 Consumabile - Reactivi kg/m3 0,02 0,02 0,02 - Polielectrolit kg/m3 0,002 0,002 0,002 Pret reactivi Euro/kg 0,15 0,19 0,23 Pret polielectrolit Euro/kg 3,5 4,4 5,3



Tabelul 7.6.2.2. Costuri variabile– Statie de epurare ape uzate

Statie de epurare apa uzata 2008 2015 2037

Pret energie Euro/kWh 0,10 0,15 0,20

Consum energie electrica

- Pompare kwh/m3 0,005 0,005 0,005

- Aerare kwh/m3 0,06 0,06 0,06

Consumabile

- Floculant Euro/kg 0,25 0,29 0,33

- Polimer Euro/kg 15,0 18,2 20,4

Depozitare namol (inclusiv transport) Euro/kg 25,0 35,0 45,0

7.6.3. Costuri de intretinere

Costurile anuale de intretinere sunt raportate la valoarea investitiilor. Acestea nu includ si costurile de inlocuire.

Tabelul 7.6.3.1. – Costuri de intretinere (procente din investitie)

Lucrari civile 0,5% din investitie

Conducte apa si canalizare 0,5% din investitie

Echipamente mecanice si electrice la statii de pompare 1,5% din investitie

Echipamente mecanice si electrice la statii de tratare 1,5% din investitie

Vehicule 10% din pretul de achizitie

7.7. Programul de implementare si esalonarea masurilor 7.7.1. Criterii pentru stabilirea fazelor masurilor (Criterii de esalonare a masurilor)

La esalonarea lucrarilor de investitii s-au avut în vedere mai multe criterii referitoare la extinderea si reabilitarea sistemele de alimentare cu apa, respectiv canalizare, în vederea îndeplinirii obligatiile asumate în cadrul Tratatului de aderare a României la UE.

Sistemele de colectare a apelor uzate si epurare

La stabilirea fazelor pentru implementarea masurilor referitoare la sistemele de canalizare si epurare s-a tinut cont de termenele asumate pentru colectarea si epurarea apelor uzate. Termenele, conform obligatiilor asumate, care se refera atât la realizarea retelelor pentru colectarea apelor menajere, cât si la epurarea acestora înainte de a fi evacuate în emisar sunt urmatoarele:



ETAPA 31 dec 2010 31 dec 2013 31 dec 2015 31 dec 2018 Ape uzate colectate (% din total populatie echivalenta, provenita din aglomerari mai mici de 2000 l.e.)

61,0 69,0 80,0 100,0

Ape uzate epurate (% din total populatie echivalenta, provenita din aglomerari mai mici de 2000 l.e.)

51,0 61,0 77,0 100,0

Simultan, pentru localitatile (aglomerarile urbane) care depasesc 10.000 locuitori echivalenti trebuie sa fie prevazuta statie de epurare cu treapta tertiara.

Totodata, nivelul mare de infiltratii si/sau exfiltratii în/din colectoarele de canalizare conduce la ridicarea gradului de prioritate a lucrarilor reabilitarea acestora în vederea protejarii freaticului, respectiv a îmbunatatirii calitatii apei menajere ce ajunge la statia de epurare.

Sistemele de alimentare cu apa

Pentru alimentarea cu apa, propunerile au tinut seama de esalonarile pentru canalizare, pe care le preced, precum si de parametrii de calitate impuse de normele române prin Legea calitatii apei nr.458/2002, completata de Legea nr. 311/2004.

Totodata, la esalonarea investitiilor, au fost considerate urmatoarele criterii:

• protectia surselor de apa

• respectarea obligatiilor asumate referitoare la calitatea apei potabile

• utilizarea capacitatilor existente la maxim

• optimizarea consumurilor energetice si de substante chimice

La esalonarea lucrarilor de investitii s-a avut, de asemenea, în vedere capacitatea operatorului unic, care a demonstrat posibilitatile de tehnicitate si management prin exploatarea mai multor sisteme de alimentare cu apa si canalizare din judet si care urmeaza sa continue programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel judetean.

Programele cuprind atât extinderea capacitatilor existente cât si îmbunatatirea functionarii prin lucrari de reabilitare a capacitatilor existente.

7.7.2. Programul de implementare si Planul de esalonare

Pentru esalonarea investitiilor propuse in conformitate cu termenele convenite prin angajamentele Romaniei la aderarea UE, se prezinta in anexa nr. 7.7.2 tabelul cu masurile prevazute pentru localitatile din judetul Braila.

Acest plan de implementare si esalonare a investitiilor urmeaza sa fie agreat de fiecare din beneficiarii directi si aprobat de Ministerul Mediului.

Planul tine seama atat de respectarea angajamentelor privind imbunatatirile conditiilor de mediu, cat si de optiunile beneficiarilor privind conditiile de salubritate si confort ale locuitorilor.



7.8. Impactul masurilor propuse 7.8.1. Impactul investitiilor propuse asupra mediului

Masurile de investitii propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele actionand pe mai multe cai, in mod direct sau indirect, astfel:

• Extinderea si reabilitarea retelelor de canalizare, precum si construirea si reabilitarea statiilor de epurare conduc la reducerea poluarii si la imbunatatirea calitatii apei evacuate in emisar;

• Datorita construirii si reabilitarii statiilor de epurare, se reduc pierderile de apa si astfel se reduce si poluarea solurilor. Se poate estima un impact negativ, daca namolul rezultat din epurarea apelor uzate, poluat cu metale grele, ar fi utilizat in agricultura.

• Extinderea si modernizarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare vor contribui la imbunatatirea calitatii apei si solului, imbunatatind conditiile din ecosistemele acvatice. Este important de respectat prevederile legislative de mediu pentru proiectare si executie precum si realizarea evaluarii impactului asupra mediului.

• Avand in vedere reducerea poluarii apei, va exista un efect pozitiv asupra mediului pe termen lung. La proiectarea si executia investitiilor propuse se va acorda o atentie deosebita amplasamentelor aflate in apropierea siturilor Natura 2000.

• calitate mai buna a apei potabile, a colectarii apelor uzate si a sistemelor de epurare, vor avea un impact pozitiv asupra sanatatii umane.

• gospodarire mai buna a apelor va reduce pierderile de apa, limitand utilizarea resurselor naturale.

• Imbunatatirea epurarii apelor uzate si a serviciilor de alimentare cu apa vor conduce la schimbarea comportamentului ecologic responsabil al cetatenilor, in ceea ce priveste gospodarirea apelor. Controlul si dezvoltarea durabila a sistemelor de apa si canalizare, vor contribui la cresterea nivelului calitatii vietii tuturor factorilor interesati.

Metodologia de evaluare a impactului global asupra mediului.

Exista aspecte specifice in ceea ce priveste comparatia intre investitiile dintre sectorul de apa potabila si cele din sectorul de colectare, tratare si evacuare ape uzate.

1) Investitii in sectorul de apa potabila: Impactul pozitiv: reducerea riscului asupra sanatatii consumatorilor Impactul negativ:

− Epuizare sursei de apa (cu impact asupra consumatorilor din aval);

− Impactul asupra nivelului apei subterane, asupra biotopului si activitatilor legate de consumul de apa (zone umede, agricultura, piscicultura, etc.);

2) Investitii in colectarea, tratarea si evacuarea apei uzate: Impact pozitiv: reducerea riscului asupra sanatatii consumatorilor si asupra mediului prin epurarea si colectarea apelor uzate; Impactul negativ:

− Impactul poluarii cu apa uzata a corpului de apa receptor (flux masiv de poluanti transportati in receptor si respectiv impactul asupra biotopului acvatic si asupra utilizatorilor din aval;



− Impactul asupra solului si al subsolului (poluarea solului si a apei subterane din cauza pierderilor de apa uzata si poluarea solului din cauza depunerii namolului rezultat de la statiile de epurare).

Efectele pozitive pentru mediu au primit punctaj pozitiv iar efectele negative au primit punctaj negativ, cu valorile indicate in urmatorul tabel:

Tabel nr. 7.8.1. Aspecte de mediu

Impactul Foarte mare Mare Mediu Mic Nesemnificativ Fara impact

Efecte pozitive +5 +4 +3 +2 +1 0

Efecte negative –5 –4 –3 –2 –1 0

Suma impacturilor asupra mediului, indicate ca impact global al investitiei, reprezinta un procent sigur din impactul maxim. Magnitudinea impactului va fi direct proportional cu impactul general de mediu si cu extinderea zonei de investitie, care in cazul nostru este cuantificat de numarul echivalent al populatiei care va beneficia in urma implementarii proiectului respectiv.

Evaluarea impactului asupra mediului a investitiilor propuse este evidentiata in anexa nr. 7.8.1.

7.8.2. Impactul investitiilor propuse asupra sanatatii populatiei

De asemenea, masurile de investitii vor avea un impact major asupra nivelului de sanatate a populatiei.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa, care implica o tratare riguroasa a apei pentru a indeplini cerintele prevazute in normativele nationale si europene, dezinfectarea finala a apei, realizarea si pastrarea in functiune a unei retele de distributie salubra, va avea un efect nemijlocit asupra eradicarii bolilor hidrice si a celor hepatice foarte raspandite in prezent. Efectele vor fi resimtite mai ales in zonele in care in prezent, alimentarea cu apa se face prin puturi individuale, din straturile acvifere infectate, atat chimic (nitrati, nitriti, etc.) cat si bacteriologic datorita latrinelor din zona.

Instalatiile sanitare din locuintele bransate la sistemele centralizate de alimentare cu apa vor mari gradul de confort al locuintelor si probabil si cel cultural, accentuand tendinta de conformare la standardele civilizatiei europeane.

7.8.3 Impactul investitiilor propuse asupra economiei locale

Impactul investitiilor in sistemele de apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate se poate observa si in ceea ce priveste economia locala cat si imbunatatirea calitatii vietii populatiei si agentilor economici ce beneficiaza direct sau indirect de aceste investitii.

Astfel, principalele beneficii socio-economice ale implementarii masurilor propuse se regasesc in urmatoarele domenii:

• sanatate – scaderea numarului de îmbolnaviri datorate consumului de apa potabila de calitate necorespunzatoare

• turism – cresterea numarului de turisti si a folosintei apelor de suprafata in scopuri recreative (inclusiv pescuit) ceea ce va contribui la cresterea veniturilor populatiei din zona proiectului

• dezvoltarea economica – care priveste mai multe aspecte:



− compania de utilitati care, prin reducerea pierderilor in retea isi va eficientiza activitatea si performantele financiare

− agentii economici din zona care utilizeaza apa ca materie prima vor avea beneficii prin cresterea calitatii produsului finit

− calitate buna a apei este corelata direct proportional cu atragerea de investitii, cresterea valorii terenurilor si cladirilor din zona

− cresterea numarului de angajati, atât in cadrul companiei de apa cat si in randul companiilor care asigura constructia / reabilitarea statiilor de apa/ apa uzata.

Pe lânga efectele pozitive, realizarea investitiilor (in special in ceea ce priveste constructia de noi facititati si extinderea/ reînnoirea retelei de canalizare) poate avea – in timpul efectuarii acestor lucrari – si un impact negativ asupra populatiei, agentilor economici sau infrastructurii de drumuri, cai ferate.

Exprimarea acestor beneficii in termeni monetari este insa foarte dificil de realizat. Analiza acestor beneficii va fi detaliata in cadrul Studiului de Fezabilitate, in partea de analiza economica.

7.9. Atingerea tintelor Sisteme de alimentare cu apa.

Reabilitarea sistemelor existente de alimentare cu apa potabila este necesara pentru micsorarea riscurilor viitoarelor investitii si a costurilor excesive de operare. În prezent, productia excesiva de apa este datorata pe de o parte consumurilor specifice domestice si industriale mari si, pe de alta parte, pierderilor mari în retelele de distributie. Consumurile specifice vor scadea în viitor datorita finalizarii procesului de contorizare si datorita politicii de tarifare. Scaderea pierderilor prin retele va conduce la costuri de operare mai mici.

Aceste doua fenomene (scaderea consumurilor specifice si a pierderilor) trebuie sa fie initiate cât mai repede posibil, fenomenul va fi în derulare un numar de ani, astfel încât, în jurul anului 2015, acesti indicatori sa ajunga la valori acceptabile.

Sisteme de canalizare si epurare

În prezent, concentratiile apei menajere colectate în statiile de epurare sunt atât de scazute, încât procesul de epurare nu poate sa depaseasca niste randamente modeste. De aceea, în paralel cu construirea statiilor noi de epurare, trebuie pus accent pe reabilitarea retelelor de colectoare existente în vederea micsorarii nivelului de infiltratii. Simultan trebuie urmarita reducerea riscului de contaminare din partea operatorilor industriali.

Obiectivele propuse a fi realizate în etapele 2013, 2015 si 2018, au ca scop dezvoltarea infrastructurii si îmbunatatirea conditiilor de mediu, alimentarea cu apa potabila la nivel european si pentru reducerea decalajelor.

Astfel, pentru etapa 2013 s-au propus investitii care sa asigure realizarea retelelor de canalizare în proportie de 69% din populatia judetului si epurarea apelor uzate colectate în proportie de 61%, înainte de evacuarea lor în emisar.

Pentru etapa 2015, s-a prevazut un grad de colectare de 80%, epurarea apelor menajere urmând a se realiza în proportie de 77% din totalul populatiei echivalente a judetului, urmând ca pâna în anul 2018, sa se încheie atât realizarea retelelor de canale colectoare, cât si statiile de epurare aferente. Este de mentionat ca toate aceste statii de epurare vor fi prevazute la nivelul avansat (treapta tertiara), în conformitate cu Tratatul de aderare a României la UE, prin care întreg teritoriul este declarat „zona sensibila”.



Propunerile facute la nivelul judetului respecta obiectivele propuse la nivel national în ceea ce priveste gradul (procentul) de realizare a retelelor de colectare a apelor uzate, precum si ale procentului de epurare a acestora înaintea evacuarii în emisar.

7.10. Cerinte institutionale Realizarea cadrului institutional reprezinta cerinta de eligibilitate a proiectelor elaborate pentru atragerea de finantare prin Axa Prioritara I – Extinderea si modernizarea retelelor de apa si apa uzata din POS Mediu. Cadrul institutional este parte a procesului de regionalizare al serviciilor de apa si de canalizare initiat inca din perioada programelor SAMTID de pre-aderare (Dezvoltarea Investitiilor in Orasele Mici si Mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei Operationale si Financiare).

Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implementa nu numai finantarea UE, ci si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile UE.

Regionalizarea este un element-cheie in imbunatatirea calitatii si eficientei din punctul de vedere al costului infrastructurii locale de apa si a serviciilor in scopul indeplinirii obiectivelor de mediu, dar si pentru asigurarea durabilitatii investitiilor, a operatiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe termen lung in sectorul de apa si a unei dezvoltari regionale echilibrate.

Procesul de regionalizare reprezinta un element esential pentru indeplinirea cerintelor din acquis-ul privind protectia mediului in sectorul apa si apa uzata, intrucat este nevoie de operatori experimentati care sa realizeze obiectivele investitionale si care sa garanteze calitatea functionarii facilitatilor construite. Fara finantare sub forma de grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili sa se conformeze acquis-ului. Prin urmare, exista un stimulent puternic ca diferiti operatori sa se asocieze in vederea infiintarii unui operator regional de apa si sa depaseasca astfel potentialele probleme administrative.

Regionalizarea presupune ca grupuri ale autoritatilor locale dintr-o anumita zona sa-si coordoneze eforturile cu scopul de a implementa programe integrate de dezvoltare a serviciilor menite sa atinga obiective de performanta stabilite prin POS Mediu si sa procedeze la reorganizarea teritoriala a serviciilor prin delegarea implementarii planurilor de dezvoltare regionala si a managementului serviciilor unui Operator Regional de Apa.

Din punct de vedere institutional, regionalizarea este realizata prin reorganizarea serviciilor publice existente detinute de catre autoritatile administratiei publice locale. Aceasta se bazeaza pe trei elemente institutionale cheie fara de care potentialii solicitanti nu pot depune cereri pentru obtinerea de finantare:

a) Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

b) Operatorul Regional (OR);

c) Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor.

In ceea ce priveste Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, autoritatile locale din judetul Braila, au inteles ca pentru a putea promova un proces investitional sustinut pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si de canalizare din localitatile judetului, este nevoie ca acestea sa fie gestionate de catre un operator unic, puternic, care sa poata implementa o politica unitara in acest domeniu. In acest scop, un numar de 45 de unitati administrativ-teritoriale din judetul Braila, s-au asociat si au infiintat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila, care are drept scop realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apa si de canalizare si furnizarea in



comun a acestor servicii prin intermediul unui operator regional, caruia membrii asociatiei, ii vor delega gestiunea serviciilor.

In vederea crearii Operatorului Regional, se deruleaza procesul de fuziune prin absortie a SC JUDETEANA DE APA SA de catre SC CUP DUNAREA-BRAILA SA, acestia fiind cei mai importanti operatori din judetul Braila, si cu rezultatele cele mai bune privind exploatarea sistemelor de apa si apa uzata. In urma acestei fuziuni SC CUP DUNAREA-BRAILA SA va fi operatorul unic urmand sa preia in exploatare prin intermediul contractului de delegare incheiat cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila gestiunea serviciilor de apa si apa uzata din aria administrativ-teritoriala a Asociatiei. Trebuie sa precizam ca actionari ai operatorului unic vor fi numai unitatile administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei.

ROC-ul astfel organizat va presta serviciul de alimentare cu apa si de canalizare in toate localitatile membre ale Asociatiei in baza unui contract unic de delegare a gestiunii serviciilor incheiat intre S.C. Compania de Utilitati Publice Dunarea-Braila S.A. si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea - Braila ca reprezentant al unitatilor administrativ-teritoriale membre ale asociatiei.

Calitatea de actionar la ROC se dobandeste prin stabilirea participarii fiecarei autoritati locale, membre in asociatie, la capitalul social al operatorului regional. Aceasta se poate realiza avand in vedere urmatoarele criterii:

a) volumul de apa furnizata in aria de operare a fiecarei unitati administrativ-teritoriale membre a asociatiei;

b) populatia totala care beneficiaza de serviciile de alimentare cu apa din cadrul ariei administrativ-teritoriale a localitatilor;

c) valoarea patrimoniului public aflat la dispozitia operatorului regional;

d) populatia totala a fiecarei unitati administrativ-teritoriale asociate.

Preluarea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare de catre ROC trebuie sa aiba loc in conditiile mentinerii unei capabilitati economico-financiare care sa asigure premisele unei functionari fara probleme a acestuia.

Operatorii Regionali si Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara vor functiona respectand regulile ‘in house’ stabilite prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si solicitate de CE in contextul negocierilor pentru aprobarea POS Mediu, fiind singura exceptie acceptata de la legea achizitiilor publice. Aceste reguli prevad ca :

• Unitatile administrativ teritoriale exercita, prin asociatie (ADI), asupra Operatorului Regional, un control similar celui pe care il exercita asupra structurilor proprii si o influenta decisiva asupra tuturor deciziilor strategice si/sau semnificative ale operatorului regional in aria proiectului.

• Operatorul regional isi desfasoara activitatile din sfera furnizarii/prestarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, exclusiv pentru autoritatile publice asociate in ADI.

• Operatorul regional trebuie sa fie detinut in totalitate de catre unitatile administrativ-teritoriale membre ale ADI, participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusa, atat la infiintare cat si pe toata durata existentei contractului de delegare.

Ulterior, operatorul regional va avea posibilitatea de a subdelega serviciile prin licitatie deschisa unor terte parti, in conformitate cu legea achizitiilor publice, daca ratiuni de eficienta economica impun acest lucru.



In esenta, prin intermediul ADI, autoritatile locale asociate vor decide in comun strategia de dezvoltare pe termen lung a sectorului de apa si vor asigura monitorizarea performantei operatorului.

Pe de alta parte, operatorul regional va functiona in conformitate cu legislatia aferenta societatilor comerciale si cu respectarea reglementarilor prevazute de ANRSC.

ANRSC licentiaza operatorii regionali eligibili, in baza unui set de criterii privind marimea, capacitatea profesionala si manageriala, performantele tehnice si financiare. Mai mult, ANRSC are responsabilitati privind controlul tarifelor si al calitatii serviciilor furnizate.

La nivelul fiecarui Operator regional se stabileste infiintarea unei Unitati de Implementare a Proiectului (UIP) cu scopul de a gestiona implementarea masurilor de investitii.

Asa cum am mai precizat acordarea finantarii in sectorul de apa si apa uzata este conditionata de infiintarea OR si ADI in conformitate cu prevederile specifice ale POS Mediu.

Autoritatile Locale (Consiliile Judetene si Consiliile Locale) prin OR sunt beneficiarii operatiunilor cuprinse in acesta axa prioritara.

Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar relevant, sunt mai mari decat cele care pot fi implementate in cadrul POS Mediu in perioada 2007 -2013. De aceea, investitii suplimentare in sectorul de apa sunt planificate si din alte surse, dupa cum urmeaza:

• Programul National pentru Dezvoltare Rurala, co-finantat de UE prin FEADR in perioada 2007 - 2013 si coordonat de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), va include investitii in infrastructura de apa in zonele rurale;

• Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si apa 2006 – 2009 care includ investitii prioritare conform Planurilor Nationale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu;

• Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale in perioada 2006-2008 prevede investitii in infrastructura de apa si apa uzata;

• Fondul National de Mediu asigura co-finantarea unor investitii limitate in sectorul de apa;

• Imprumuturi externe sau diferite forme de PPP sunt de asemenea solutii avute in vedere pentru anumite aglomerari urbane.

7.11. Concluzii Master Plan-ul prezentat cuprinde lista investitiilor propuse in judet pentru o perspectiva mai larga, cuprinzand o perioada de 30 ani.

Astfel, valoarea totala a investitiilor este de 349.624.806 Euro, defalcata pe investitii pentru sisteme de alimentare cu apa (115.114.858 Euro) si investitii pentru sisteme de canalizare (234.509.948 Euro).

La proiectarea si constructia instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare, este important sa se respecte normele de mediu, de aceea se va efectua o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) pentru toate activitatile. In Romania, procedura de evaluare a impactului asupra mediului se deruleaza pentru orice proiect de investitie in domeniu mediului si reprezinta una dintre cele mai importante cerinte ce trebuie respectate in selectia si aprobarea proiectelor.



Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu este aprobata prin Ordinul MAPM 860/2002 modificat si completat de Ordinele MAPAM 210/2004 si MMGA 1037/2005 si este in conformitate cu Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza in conformitate cu ghidurile metodologice aprobate prin Ordinul MAPM 863/2002, avand ca temei legal H.G. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului incepe prin depunerea solicitarii de emitere a acordului de mediu in faza de studiu de prefezabilitate a proiectului. Aceasta procedura se realizeaza in urmatoarele etape:

• etapa de incadrare a proiectului;

• etapa de definitivare a proiectului;

• etapa de analiza a proiectului



ANEXE



Anexa 7.3.1 Planul de investiţii pe termen lung Costurile de investiţie pe faze şi aglomerări

Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 Sursa de finanţare N° Obiect L.e. Cost Total

2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 Alte fonduri

CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Brăila 99,376,813 81,511,813 3,670,000 2,975,000 11,220,000 48,096,650 33,415,163 17,865,000 51,280,163 1.1 Alimentarea cu apa 295,138 26,065,000 9,745,000 2,125,000 2,975,000 11,220,000 9,745,000 0 16,320,000 16,320,000 1.2 Apa uzata 295,138 73,311,813 71,766,813 1,545,000 0 0 38,351,650 33,415,163 1,545,000 34,960,163 2 Insuratei 15,068,860 13,193,860 1,875,000 0 0 13,193,860 0 1,875,000 1,875,000 2.1 Alimentarea cu apa 9,321 3,010,000 1,135,000 1,875,000 0 0 1,135,000 0 1,875,000 1,875,000 2.2 Apa uzata 9,321 12,058,860 12,058,860 0 0 0 12,058,860 0 0 0 3 Ianca 6,914,590 6,570,590 344,000 0 0 6,570,590 0 344,000 344,000 3.1 Alimentarea cu apa 12,526 917,500 917,500 0 0 0 917,500 0 0 0 3.2 Apa uzata 12,526 5,997,090 5,653,090 344,000 0 0 5,653,090 0 344,000 344,000 4 Faurei 5,833,800 4,583,800 1,250,000 0 0 4,583,800 0 1,250,000 1,250,000 4.1 Alimentarea cu apa 5,601 2,262,500 1,012,500 1,250,000 0 0 1,012,500 0 1,250,000 1,250,000 4.2 Apa uzata 5,601 3,571,300 3,571,300 0 0 0 3,571,300 0 0 0 5 Tufesti 4,725,000 4,725,000 0 0 0 4,725,000 0 0 0 5.2 Alimentarea cu apa 6,398 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0 5.2 Apa uzata 2,466 4,575,000 4,575,000 0 0 0 4,575,000 0 0 0 6 Viziru 4,099,000 4,099,000 0 0 0 4,099,000 0 0 0 6.2 Alimentarea cu apa 4,281 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0 6.3 Apa uzata 4,281 3,949,000 3,949,000 0 0 0 3,949,000 0 0 0 7 Chiscani 3,955,000 0 3,955,000 0 0 0 0 3,955,000 3,955,000 7.1 Alimentarea cu apa 4,432 350,000 0 350,000 0 0 0 350,000 350,000 7.2 Apa uzata 4,432 3,605,000 0 3,605,000 0 0 0 0 3,605,000 3,605,000




2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 Alte fonduri

CF 2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

8 Vadeni 3,892,256 0 0 3,892,256 0 0 0 3,892,256 3,892,256 8.1 Alimentarea cu apa 2,891 1,132,256 0 0 1,132,256 0 0 1,132,256 1,132,256 8.2 Apa uzata 2,891 2,760,000 0 0 2,760,000 0 0 0 2,760,000 2,760,000 9 Ulmu 5,145,402 0 0 5,145,402 0 0 0 5,145,402 5,145,402 9.1 Alimentarea cu apa 3,337 1,197,892 0 0 1,197,892 0 0 1,197,892 1,197,892 9.2 Apa uzata 3,337 3,947,510 0 0 3,947,510 0 0 0 3,947,510 3,947,510 10 Jirlau 3,655,350 0 0 3,655,350 0 0 0 3,655,350 3,655,350 10.2 Alimentarea cu apa 3,677 509,640 0 0 509,640 0 0 509,640 509,640 10.1 Apa uzata 3,677 3,145,710 0 0 3,145,710 0 0 0 3,145,710 3,145,710 11 Sutesti 4,333,840 0 0 4,333,840 0 0 0 4,333,840 4,333,840 11.1 Alimentarea cu apa 4,608 420,000 0 0 420,000 0 0 420,000 420,000 11.2 Apa uzata 4,608 3,913,840 0 0 3,913,840 0 0 0 3,913,840 3,913,840 12 Surdila Gaiseanca 1,495,000 0 0 1,495,000 0 0 0 1,495,000 1,495,000 12.1 Alimentarea cu apa 2,111 330,000 0 0 330,000 0 0 330,000 330,000 12.2 Apa uzata 2,111 1,165,000 0 0 1,165,000 0 0 0 1,165,000 1,165,000 13 Baraganu 4,440,610 0 0 4,440,610 0 0 0 4,440,610 4,440,610 13.1 Alimentarea cu apa 3,807 700,000 0 0 700,000 0 0 700,000 700,000 13.2 Apa uzata 3,807 3,740,610 0 0 3,740,610 0 0 0 3,740,610 3,740,610 14 Zavoaia 5,039,975 0 0 5,039,975 0 0 0 5,039,975 5,039,975 14.1 Alimentarea cu apa 2,715 1,390,225 0 0 1,390,225 0 0 1,390,225 1,390,225 14.2 Apa uzata 2,715 3,649,750 0 0 3,649,750 0 0 0 3,649,750 3,649,750 15 Tataru 3,680,623 0 0 3,680,623 0 0 0 3,680,623 3,680,623 15.1 Alimentarea cu apa 2,462 1,140,123 0 0 1,140,123 0 0 1,140,123 1,140,123 15.2 Apa uzata 2,462 2,540,500 0 0 2,540,500 0 0 0 2,540,500 2,540,500 16 Ciocile 3,186,545 0 0 3,186,545 0 0 0 3,186,545 3,186,545




2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 Alte fonduri

CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

16.1 Alimentarea cu apa 2,253 823,295 0 0 823,295 0 0 823,295 823,295 16.2 Apa uzata 2,253 2,363,250 0 0 2,363,250 0 0 0 2,363,250 2,363,250 17 Visani 2,977,795 0 0 2,977,795 0 0 0 2,977,795 2,977,795 17.1 Alimentarea cu apa 2,130 1,314,645 0 0 1,314,645 0 0 1,314,645 1,314,645 17.2 Apa uzata 2,130 1,663,150 0 0 1,663,150 0 0 0 1,663,150 1,663,150 18 Dudesti 3,165,938 0 0 3,165,938 0 0 0 3,165,938 3,165,938 18.1 Alimentarea cu apa 2,125 1,402,063 0 0 1,402,063 0 0 1,402,063 1,402,063 18.2 Apa uzata 2,125 1,763,875 0 0 1,763,875 0 0 0 1,763,875 1,763,875 19 Tichilesti 3,752,170 0 0 3,752,170 0 0 0 3,752,170 3,752,170 19.1 Alimentarea cu apa 3,879 150,000 0 0 150,000 0 0 150,000 150,000 19.2 Apa uzata 3,879 3,602,170 0 0 3,602,170 0 0 0 3,602,170 3,602,170 20 Gropeni 3,583,870 0 0 3,583,870 0 0 0 3,583,870 3,583,870 20.1 Alimentarea cu apa 3,669 420,000 0 0 420,000 0 0 420,000 420,000 20.2 Apa uzata 3,669 3,163,870 0 0 3,163,870 0 0 0 3,163,870 3,163,870 21 Cazasu 3,360,000 0 0 3,360,000 0 0 0 3,360,000 3,360,000 21.1 Alimentarea cu apa 3,406 540,000 0 0 540,000 0 0 540,000 540,000 21.2 Apa uzata 3,406 2,820,000 0 0 2,820,000 0 0 0 2,820,000 2,820,000 22 Victoria 4,236,750 0 0 4,236,750 0 0 0 4,236,750 4,236,750 22.1 Alimentarea cu apa 2,573 192,500 0 0 192,500 0 0 192,500 192,500 22.2 Apa uzata 2,573 4,044,250 0 0 4,044,250 0 0 0 4,044,250 4,044,250 23 Lanurile 2,297,000 0 0 2,297,000 0 0 0 2,297,000 2,297,000 23.1 Alimentarea cu apa 2,466 400,000 0 0 400,000 0 0 400,000 400,000 23.1 Apa uzata 6,398 1,897,000 0 0 1,897,000 0 0 0 1,897,000 1,897,000 24 Movila Miresii 3,138,400 0 0 3,138,400 0 0 0 3,138,400 3,138,400 24.1 Alimentarea cu apa 3,357 597,000 0 0 597,000 0 0 597,000 597,000




2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 Alte fonduri

CF 2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

24.2 Apa uzata 3,357 2,541,400 0 0 2,541,400 0 0 0 2,541,400 2,541,40025 Mircea Voda 1,810,000 0 0 1,810,000 0 0 0 1,810,000 1,810,00025.1 Alimentarea cu apa 2,745 610,000 0 0 610,000 0 0 610,000 610,00025.2 Apa uzata 2,745 1,200,000 0 0 1,200,000 0 0 0 1,200,000 1,200,000

26 Sistem regional Gropeni-Ianca 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 0 10,260,360 10,260,360

27.1 Alimentarea cu apa 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 10,260,360 10,260,36027.2 Apa uzata 0 0 0 0 0 0 0 0 027 Zone Rurale 124,444,500 0 0 0 124,444,500 0 0 124,444,500 124,444,50026.1 Alimentarea cu apa 46,924,500 0 0 0 46,924,500 0 0 46,924,500 46,924,50026.2 Apa uzata 77,520,000 0 0 0 77,520,000 0 0 77,520,000 77,520,000TOT Total General 349,624,806 126,439,423 16,926,680 70,594,203 135,664,500 93,024,260 33,415,163 223,185,383 256,600,546



Anexa 7.3.2 Costurile totale de investiţie pe categorii de lucrări pentru toate aglomerările

N° Obiect Braila Insuratei Ianca Faurei Tufesti Viziru Chiscani Vadeni Ulmu

1 Alimentare cu apa 26,065,000 3,010,000 917,500 2,262,500 150,000 150,000 350,000 1,132,256 1,197,892 1.1 Sursa 450,000 180,000 8,500 4,500 1.2 Statie de tratare 4,650,000 75,000 55,000 46,256 53,392 1.3 Aductiune 840,000 490,000 1.4 Statie de pompare 65,000 50,000 50,000 1.5 Retea de distributie 20,965,000 2,755,000 862,500 1,357,500 150,000 150,000 350,000 412,500 960,000 1.6 Rezervor 125,000 130,000 2 Apa uzata 73,311,813 12,058,860 5,997,090 3,571,300 4,575,000 3,949,000 3,605,000 2,760,000 3,947,510 2.1 Statie de epurare 11,928,813 4,717,860 2,693,090 879,168 767,510 2.2 Colector principal 6,005,000 2,256,000 1,470,000 750,000 1,725,000 1,275,000 1,020,000 910,000 1,300,000 2.3 Statie de pompare 270,000 135,000 90,000 24,632 45,000 90,000 45,000 90,000 2.4 Retea de canalizare 53,563,000 4,950,000 1,400,000 1,917,500 2,805,000 2,584,000 2,540,000 1,760,000 1,880,000 2.5 Tratarea namolului 1,545,000 344,000

TOT Total 99,376,813 15,068,860 6,914,590 5,833,800 4,725,000 4,099,000 3,955,000 3,892,256 5,145,402



N° Obiect Jirlau Surdila Gaiseanca Sutesti Baraganu Zavoaia Tataru Ciocile Visani Dudesti

1 Alimentare cu apa 509,640 330,000 420,000 700,000 1,390,225 1,140,123 823,295 1,314,645 1,402,063 1.1 Sursa 75,000 4,500 4,500 4,500 4,500 4,500 1.2 Statie de tratare 49,640 40,725 40,623 33,795 35,145 35,063 1.3 Aductiune 35,000 225,000 600,000 525,000 1.4 Statie de pompare 50,000 45,000 45,000 45,000 45,000 1.5 Retea de distributie 385,000 220,000 420,000 700,000 1,140,000 715,000 630,000 520,000 682,500 1.6 Rezervor 110,000 120,000 110,000 110,000 110,000 110,000 2 Apa uzata 3,145,710 1,165,000 3,913,840 3,740,610 3,649,750 2,540,500 2,363,250 1,663,150 1,763,875 2.1 Statie de epurare 845,710 1,059,840 875,610 678,750 615,500 563,250 543,150 558,875 2.2 Colector principal 520,000 240,000 260,000 935,000 546,000 520,000 600,000 240,000 440,000 2.3 Statie de pompare 45,000 45,000 45,000 45,000 45,000 45,000 2.4 Retea de canalizare 1,780,000 880,000 2,594,000 1,885,000 2,380,000 1,360,000 1,155,000 880,000 720,000 2.5 Tratarea namolului

TOT Total 3,655,350 1,495,000 4,333,840 4,440,610 3,583,870 3,680,623 3,186,545 2,977,795 3,165,938



N° Obiect Tichilesti Gropeni Cazasu Victoria Lanurile Movila Miresii Mircea Voda

Sistem regional Gropeni-

Ianca

Rural Areas* Total Judeţ

1 Alimentare cu apa 150,000 420,000 540,000 192,500 400,000 597,000 610,000 22,015,720 46,924,500 115,114,858 1.1 Sursa 650,000 1,512,000 2,902,500

1.2 Statie de tratare 25,000 25,000 4,890,720 1,575,000 11,630,358 1.3 Aductiune 16,200,000 8,662,500 27,577,500 1.4 Statie de pompare 275,000 3,675,000 4,345,000 1.5 Retea de distributie 150,000 420,000 540,000 192,500 400,000 572,000 585,000 26,250,000 62,484,500 1.6 Rezervor 5,250,000 6,175,000 2 Apa uzata 3,602,170 3,163,870 2,820,000 4,044,250 1,897,000 2,541,400 1,200,000 77,520,000 234,509,948 2.1 Statie de epurare 892,170 843,870 643,250 671,400 24,255,000 54,032,816 2.2 Colector principal 455,000 480,000 700,000 676,000 675,000 260,000 11,025,000 35,283,000 2.3 Statie de pompare 45,000 45,000 45,000 3,840,000 5,034,632 2.4 Retea de canalizare 2,255,000 1,840,000 2,075,000 2,680,000 1,177,000 1,610,000 1,200,000 38,400,000 138,270,500 2.5 Tratarea namolului 1,889,000

TOT Total 3,752,170 3,583,870 3,360,000 4,236,750 2,297,000 3,138,400 1,810,000 22,015,720124,444,500 349,624,806



Anexa 7.3.3.1

Aglomerarea: "Braila" (Braila, Lacu Sarat, Varsatura, Baldovinesti)

Planul de investiţii pe termen lung - sistem de alimentare cu apă şi apă uzată

Costurile de investiţie pe faze şi costurile pe categorii

Sursa de finanţare Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4

Alte fonduri N° Obiect Descriere Unitate

de măsură

Cantitate Cost unitar Cost Total

2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 26,065,000 9,745,000 2,125,000 2,975,000 11,220,000 9,745,000 0 16,320,000 16,320,000

1.1 Sursa Reabilitare sursa de apa buc 1 450,000 450,000 450,000 0 0 0 450,000 0 0 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de tratare Chiscani buc 1 4,650,000 4,650,000 4,650,000 0 0 0 4,650,000 0 0 0

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4 Statie de pompare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5.1 Reabilitare retele de distributie in municipiul Braila

ml 242,000 85 20,570,000 4,250,000 2,125,000 2,975,000 11,220,000 4,250,000 0 16,320,000 16,320,000

1.5.2 Extindere retele de distributie in sat Baldovinesti ml 2,000 60 120,000 120,000 0 0 0 120,000 0 0 0

1.5.3


Reabilitare retele de distributie in satul Lacul Sarat

ml 5,500 50 275,000 275,000 0 0 0 275,000 0 0 0

2 Apa uzata 73,311,813 71,766,813 1,545,000 0 0 38,351,650 33,415,163 1,545,000 34,960,163



2.1 Statie de epurare Treapta tertiara la statia de tratare l.e.* 305,867 39 11,928,813 11,928,813 0 0 0 0 11,928,813 0 11,928,813

2.2.1 Colector principal Dn 600�1000 ml 14,000 370 5,180,000 5,180,000 0 0 0 5,180,000 0 0 0

2.2.2

Colector principal Colector principal in sat Baldovinesti Dn 250 ml 5,500 150 825,000 825,000 0 0 0 825,000 0 0 0

2.3 Statie de pompare Reabilitare statii de pompare apa uzata in mun.Braila buc 9 30,000 270,000 270,000 0 0 0 270,000 0 0 0

2.4.1 Reabilitare retele de canalizare in municipiul Braila

ml 22,000 210 4,620,000 4,620,000 0 0 0 1,386,000 3,234,000 0 3,234,000

2.4.2 Extindere retele de canalizare in municipiul Braila ml 222,000 210 46,620,000 46,620,000 0 0 0 28,904,400 17,715,600 0 17,715,600

2.4.3 Retea de canalizare in sat Baldovinesti ml 11,300 95 1,073,500 1,073,500 0 0 0 536,750 536,750 0 536,750

2.4.4 Extindere retele de canalizare in sat Lacu Sarat ml 8,500 85 722,500 722,500 0 0 0 722,500 0 0 0

2.4.5

Retea de canalizare

Extindere retele de canalizare in sat Varsatura ml 6,200 85 527,000 527,000 0 0 0 527,000 0 0 0

2.5 Tratarea namolului buc 1 1,545,000 1,545,000 0 0 0 0 1,545,000 1,545,000

TOT Total 99,376,813 81,511,813 3,670,000 2,975,000 11,220,000 48,096,650 33,415,163 17,865,000 51,280,163

* - populatie echivalenta pentru cluster-ul Braila



Aglomerarea: "Insuratei"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 3,010,000 1,135,000 1,875,000 0 0 1,135,000 0 1,875,000 1,875,000

1.1 Sursa Extindere front captare (foraje) buc 3 60,000 180,000 180,000 0 0 0 180,000 0 0 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorare si laborator de analize buc 1 75,000 75,000 75,000 0 0 0 75,000 0 0 0

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4 Statie de pompare 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5.1 Reabilitare retele de distributie ml 35,000 75 2,625,000 750,000 1,875,000 0 0 750,000 0 1,875,000 1,875,000

1.5.2 Retea de distributie

Extindere retele de distributieml 2,000 65 130,000 130,000 0 0 0 130,000 0 0 0

2 Apa uzata 12,058,860 12,058,860 0 0 0 12,058,860 0 0 0

2.1 Statie de epurare Reabilitare si extensie statie de epurare M+B+T l.e.* 22,466 210 4,717,860 4,717,860 0 0 0 4,717,860 0 0 0

2.2.1 Reabilitare colector principal Dn 600 ml 3,600 160 576,000 576,000 0 0 0 576,000 0 0 0

2.2.2 Extindere colector principal Dn 600 ml 10,000 160 1,600,000 1,600,000 0 0 0 1,600,000 0 0 0

2.2.3

Colector principal

Conducta de descarare Dn 800 ml 500 160 80,000 80,000 0 0 0 80,000 0 0 0

2.3 Statie de pompare Staitie de pompare apa uzata buc 3 45,000 135,000 135,000 0 0 0 135,000 0 0 0



2.4 Retea de canalizare Extindere retele de canalizareml 33,000 150 4,950,000 4,950,000 0 0 0 4,950,000 0 0 0

2.5 Tratarea namolului 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOT Total 15,068,860 13,193,860 1,875,000 0 0 13,193,860 0 1,875,000 1,875,000

* - populatie echivalenta pentru cluster-ul Insuratei

Aglomerarea: "Ianca" (Ianca, Perisoru, Plopu)





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 917,500 917,500 0 0 0 917,500 0 0 0

1.1 Sursa 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorinare buc. 1 55,000 55,000 55,000 0 0 0 55,000 0 0 0

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Reabilitare retea de distributie ml 11,500 75 862,500 862,500 0 0 0 862,500 0 0 0

1.6 Rezervor

2 Apa uzata 5,997,090 5,653,090 344,000 0 0 5,653,090 0 344,000 344,000

2.1 Statie de epurare Reabilitare statie de epurare M+B+T l.e. 12,526 215 2,693,090 2,693,090 0 0 0 2,693,090 0 0 0



2.2.1 Reabilitare colector principal DN 600 ml 3,000 140 420,000 420,000 0 0 0 420,000 0 0 0

2.2.2

Colector principal Extindere colector principal Dn 600 ml 7,000 150 1,050,000 1,050,000 0 0 0 1,050,000 0 0 0

2.3 Statie de pompare Statie de pompare apa uzata buc 2 45,000 90,000 90,000 0 0 0 90,000 0 0 0

2.4 Retea de canalizare Extindere retea de canalizare ml 10,000 140 1,400,000 1,400,000 0 0 0 1,400,000 0 0 0

2.5 Tratarea namolului buc. 1 344,000 344,000 0 344,000 344,000

TOT Total 6,914,590 6,570,590 344,000 0 0 6,570,590 344,000 344,000

Aglomerarea: "Faurei"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 2,262,500 1,012,500 1,250,000 0 0 1,012,500 0 1,250,000 1,250,000

1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3 Aductiune Reabilitare aductiune Dn 250 ml 12,000 70 840,000 490,000 350,000 0 0 490,000 0 350,000 350,000

1.4 Statie de pompare Reabilitare buc 1 65,000 65,000 65,000 0 0 0 65,000 0 0 0

1.5.1 Retea de distributie Extindere retea de distributie ml 1,500 65 97,500 97,500 0 0 0 97,500 0 0 0



1.5.2 Reabilitare retea de ditributie ml 21,000 60 1,260,000 360,000 900,000 0 0 360,000 0 900,000 900,000

2 Apa uzata 3,571,300 3,571,300 0 0 0 3,571,300 0 0 0

2.1 Statie de epurare Reabilitare statie de epurare M+B l.e.* 7,712 114 879,168 879,168 0 0 0 879,168 0 0 0

2.2 Colector principal Extindere colector principal DN 300 ml 5,000 150 750,000 750,000 0 0 0 750,000 0 0 0

2.3 Statie de pompare Reechipare statie de pompare apa uzata buc 1 24,632 24,632 24,632 0 0 0 24,632 0 0 0

2.4 Retea de canalizare Extinrede retea de canalizare ml 16,250 118 1,917,500 1,917,500 0 0 0 1,917,500 0 0 0


TOT Total 5,833,800 4,583,800 1,250,000 0 0 4,583,800 0 1,250,000 1,250,000

* - populatie echivalenta pentru cluster-ul Faurei

Aglomerarea: "Tufesti"







de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Extindere retea de distributie ml. 3,000 50 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0

0

2 Apa uzata 4,575,000 4,575,000 0 0 0 4,575,000 0 0 0

2.1 Statie de epurare Epurare la SE Insuratei 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Colector principal Colector principal Dn 500 ml 11,500 150 1,725,000 1,725,000 0 0 0 1,725,000 0 0 0


2.4.1 Retele de canalizare manajera ml 19,000 110 2,090,000 2,090,000 0 0 0 2,090,000 0 0 0

2.4.2 Retea de canalizare

Retele de canalizare pluviala ml 5,500 130 715,000 715,000 0 0 0 715,000 0 0 0




TOT Total 4,725,000 4,725,000 0 0 0 4,725,000 0 0 0

Aglomerarea: "Viziru"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Extindere retea de distributie ml. 3,000 50 150,000 150,000 0 0 0 150,000 0 0 0

2 Apa uzata 3,949,000 3,949,000 0 0 0 3,949,000 0 0 0


2.2 Colector principal Infiintare colector principal Dn 500 ml 8,500 150 1,275,000 1,275,000 0 0 0 1,275,000 0 0 0




2.4.1 Retele de canalizare manajera ml 19,000 110 2,090,000 2,090,000 0 0 0 2,090,000 0 0 0

2.4.2

Retea de canalizare

Retele de canalizare pluviala ml 3,800 130 494,000 494,000 0 0 0 494,000 0 0 0


TOT Total 4,099,000 4,099,000 0 0 0 4,099,000 0 0 0

Aglomerarea: "Chiscani"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 350,000 0 350,000 0 0 0 0 350,000 350,000

1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Reabilitare retele de distributie ml 7,000 50 350,000 0 350,000 0 0 0 0 350,000 350,000

1.6 Rezervor 0 0 0 0 0 0 0 0 0



2 Apa uzata 3,605,000 0 3,605,000 0 0 0 0 3,605,000 3,605,000

2.1 Statie de epurare Epurare la SE Braila 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Colector principal Colector principal Dn 200 ml 8,500 120 1,020,000 0 1,020,000 0 0 0 0 1,020,000 1,020,000

2.3 Statie de pompare Statie de pompare apa uzata buc 1 45,000 45,000 0 45,000 0 0 0 0 45,000 45,000

2.4.1 Extindere retele de canalizareml 19,000 110 2,090,000 2,090,000 0 0 0 0 2,090,000 2,090,000

2.4 Retea de canalizare

Retele de canalizare pluviala ml 4,500 100 450,000 450,000 0 0 0 0 450,000 450,000


TOT Total 3,955,000 0 3,955,000 0 0 0 0 3,955,000 3,955,000

Aglomerarea: "Vadeni"







de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037 Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 1,132,256 0 0 1,132,256 0 0 0 1,132,256 1,132,256

1.1 Sursa Racord la sistem Braila buc 1 8,500 8,500 0 0 8,500 0 0 0 8,500 8,500

1.2 Statie de tratare Statie de clorinare l.e. 2,891 16 46,256 0 0 46,256 0 0 0 46,256 46,256

1.3 Aductiune Conducta de aductiune Dn 200 ml 7,000 70 490,000 0 0 490,000 0 0 0 490,000 490,000

1.4 Statie de pompare Statie de pompare buc 1 50,000 50,000 0 0 50,000 0 0 0 50,000 50,000

1.5 Retea de distributie Extindere retele de distributieml 7,500 55 412,500 0 0 412,500 0 0 0 412,500 412,500

1.6 Rezervor Rezervor de inmagazinare buc 1 125,000 125,000 0 0 125,000 0 0 0 125,000 125,000

2 Apa uzata 2,760,000 0 0 2,760,000 0 0 0 2,760,000 2,760,000

2.1 Statie de epurare Epurare la SE Braila 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Colector principal Colector principal Dn 300 ml 7,000 130 910,000 0 0 910,000 0 0 0 910,000 910,000

2.3 Statie de pompare Staitie de pompare apa uzata buc 2 45,000 90,000 0 0 90,000 0 0 0 90,000 90,000

2.4.1 Retele de canalizare manajera ml 11,500 110 1,265,000 0 0 1,265,000 0 0 0 1,265,000 1,265,000


Retele de canalizare pluviala ml 4,500 110 495,000 0 495,000 0 0 0 495,000 495,000


TOT Total 3,892,256 0 0 3,892,256 0 0 0 3,892,256 3,892,256



Aglomerarea: "Ulmu"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa Racord la sistemul regional Gropeni - Ianca buc 1 4,500 4,500 0 0 4,500 0 0 0 4,500 4,500


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Retea de distributie ml 16,000 60 960,000 0 0 960,000 0 0 0 960,000 960,000

1.6 Reservor Rezervor de inmagazinare buc 1 130,000 130,000 0 0 130,000 0 0 0 130,000 130,000

2 Apa uzata 3,947,510 0 0 3,947,510 0 0 0 3,947,510 3,947,510

2.1 Statie de epurare Statie de epurare l.e. 3,337 230 767,510 0 0 767,510 0 0 0 767,510 767,510

2.2 Colector principal Colector principal Dn 300 ml 10,000 130 1,300,000 0 0 1,300,000 0 0 0 1,300,000 1,300,000

2.3 Retele de canalizare menajera ml 10,000 110 1,100,000 0 0 1,100,000 0 0 0 1,100,000 1,100,000


Retele de canalizare pluviala ml 6,000 130 780,000 0 0 780,000 0 0 0 780,000 780,000



2.5 Tratarea namolului

TOT Total 5,145,402 0 0 5,145,402 0 0 0 5,145,402 5,145,402

Aglomerarea: "Jirlau"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 509,640 0 0 509,640 0 0 0 509,640 509,640

1.1 Sursa Reechipare foraje buc 3 25,000 75,000 0 0 75,000 0 0 0 75,000 75,000

1.2 Statie de tratare Statie de clorare l.e. 3,677 13.5 49,640 0 0 49,640 0 0 0 49,640 49,640

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Reabilitare retea de distributie ml 7,000 55 385,000 0 0 385,000 0 0 0 385,000 385,000

2 Apa uzata 3,145,710 0 0 3,145,710 0 0 0 3,145,710 3,145,710









TOT Total 3,655,350 0 0 3,655,350 0 0 0 3,655,350 3,655,350

Aglomerarea: "Surdila Gaiseanca"



Sursa de finanţare Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 Alte fonduri N° Obiect Descriere

Unitate de

măsurăCantitate Cost

unitar Cost Total

2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF



1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0




1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Extindere retea de distributie ml 4,000 55 220,000 0 0 220,000 0 0 0 220,000 220,000


2 Apa uzata 1,165,000 0 0 1,165,000 0 0 0 1,165,000 1,165,000

2.1 Statie de epurare 0 0 0 0 0 0 0 0 0


2.3 Statie de pompare Statie de pompare apa uzata buc 1 45,000 45,000 0 0 45,000 0 0 0 45,000 45,000

2.4 Retea de canalizare Retea de canalizare ml 8,000 110 880,000 0 0 880,000 0 0 0 880,000 880,000


TOT Total 1,495,000 0 0 1,495,000 0 0 1,495,000 1,495,000

Aglomerarea: "Sutesti"



N° Obiect Descriere Unitate de Cantitate Cost

unitar Cost Total Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 Sursa de finanţare



Alte fonduri măsură

2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.5 Retea de distributie Reabilitare retele de distributie ml 7,000 60 420,000 0 0 420,000 0 0 0 420,000 420,000

2 Apa uzata 3,913,840 0 0 3,913,840 0 0 3,913,840 3,913,840

2.1 Statie de epurare Statie de epurare M+B l.e. 4,608 230 1,059,840 0 0 1,059,840 0 0 0 1,059,840 1,059,840






TOT Total 4,333,840 0 0 4,333,840 0 0 4,333,840 4,333,840

Aglomerarea: "Baraganu"







de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4 Statie de pompare 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5 Retea de distributie Reabilitare retele de distributie ml 14,000 50 700,000 0 0 700,000 0 0 0 700,000 700,000

2 Apa uzata 3,740,610 0 0 3,740,610 0 0 0 3,740,610 3,740,610








TOT Total 4,440,610 0 0 4,440,610 0 0 0 4,440,610 4,440,610



Aglomerarea: "Zavoaia"

Planul de investiţii pe termen lung - sistem de alimentare cu apă şi apă uzată Costurile de investiţie pe faze şi costurile pe categorii



de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri




1.3 Aductiune Conducta de aductiune Dn 160 ml 500 70 35,000 0 0 35,000 0 0 0 35,000 35,000


1.5 Retea de distributie Retea de distributie ml 19,000 60 1,140,000 0 0 1,140,000 0 0 0 1,140,000 1,140,000


2 Apa uzata 3,649,750 0 0 3,649,750 0 0 0 3,649,750 3,649,750




2.4.1 Retele de canalizare menajera ml 15,500 120 1,860,000 0 0 1,860,000 0 0 0 1,860,000 1,860,000






0

TOT Total 5,039,975 0 0 5,039,975 0 0 0 5,039,975 5,039,975

Aglomerarea: " Tataru "

Planul de investiţii pe termen lung - sistem de alimentare cu apă şi apă uzată Costurile de investiţie pe faze şi costurile pe categorii



de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri




1.3 Aductiune Aductiune Dn 180 ml 3,000 75 225,000 0 0 225,000 0 0 0 225,000 225,000





1.6 Rezervor Rezervor de inmagazinare buc 1 110,000 110,000 0 0 110,000 0 0 0 110,000 110,000 2 Apa uzata 2,540,500 0 0 2,540,500 0 0 0 2,540,500 2,540,500








TOT Total 3,680,623 0 0 3,680,623 0 0 0 3,680,623 3,680,623

Aglomerarea: "Ciocile"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF




1.2 Statie de tratare Statie de clorare l.e. 2,253 15 33,795 0 0 33,795 0 0 0 33,795 33,795

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0




1.5.1 Rebilitare retea de distributie ml 9,000 50 450,000 0 0 450,000 0 0 0 450,000 450,000

1.5.2 Retea de distributie

Extindere retea de distributieml 3,000 60 180,000 0 0 180,000 0 0 0 180,000 180,000


2 Apa uzata 2,363,250 0 0 2,363,250 0 0 0 2,363,250 2,363,250




2.4 Retea de canalizare Retele de canalizare menajera ml 10,500 110 1,155,000 0 0 1,155,000 0 0 0 1,155,000 1,155,000

2.5 Tratarea namolului 0 0 0 0 0 0 0 0

TOT Total 3,186,545 0 0 3,186,545 0 0 0 3,186,545 3,186,545

Aglomerarea: "Visani"




Alte fonduri N° Obiect Descriere Unitate de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF











2 Apa uzata 1,663,150 0 0 1,663,150 0 0 0 1,663,150 1,663,150




2.4 Retea de canalizare Retele de canalizare menajera ml 8,000 110 880,000 0 0 880,000 0 0 0 880,000 880,000


TOT Total 2,977,795 0 0 2,977,795 0 0 0 2,977,795 2,977,795

Aglomerarea: " Dudesti" (Dudesti, Bumbacari)



Sursa de finanţare N° Obiect Descriere Unitate de

măsură

Cantitate Cost unitar

Cost TotalFaza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4

CF Alte fonduri Total alte



2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 2007-2013 2013-2037 fonduri







1.6 Rezervor Rezervor de inmagazinare buc 1 110,000 110,000 0 0 110,000 110,000 110,000

2 Apa uzata 1,763,875 0 0 1,763,875 0 0 0 1,763,875 1,763,875



2.3 Statie de pompare Statie de pompare ape uzate buc 1 45,000 45,000 0 0 45,000 0 0 0 45,000 45,000

2.4 Retea de canalizare Retele de canalizare menajera ml 8,000 90 720,000 0 0 720,000 0 0 0 720,000 720,000

2.5 Tratarea namolului 0 0

0

TOT Total 3,165,938 0 0 3,165,938 0 0 0 3,165,938 3,165,938



Aglomerarea: "Tichilesti"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0



2 Apa uzata 3,602,170 0 0 3,602,170 0 0 0 3,602,170 3,602,170








2.4 Tratarea namolului 0 0 0 0 0 0 0

0

TOT Total 3,752,170 0 0 3,752,170 0 0 3,752,170 3,752,170

Aglomerarea: "Gropeni"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF



1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0





1.6 Rezervor 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Apa uzata 3,163,870 0 0 3,163,870 0 0 0 3,163,870 3,163,870







TOT Total 3,583,870 0 0 3,583,870 0 0 0 3,583,870 3,583,870

Aglomerarea: "Cazasu"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0




1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0



2 Apa uzata 2,820,000 0 0 2,820,000 0 0 0 2,820,000 2,820,000

2.1 Statie de epurare Epurare la SE Braila 0 0 0 0


2.3 Statie de pompare Statii de pompare apa uzata buc 1 45,000 45,000 0 0 45,000 0 0 0 45,000 45,000

2.4.1 Retele de canalizare manajera ml 14,500 110 1,595,000 1,595,000 0 0 0 1,595,000 1,595,000


Retele de canalizare pluviala ml 4,800 100 480,000 480,000 0 0 0 480,000 480,000


TOT Total 3,360,000 0 0 3,360,000 0 0 0 3,360,000 3,360,000



Aglomerarea: "Victoria" Planul de investiţii pe termen lung - sistem de alimentare cu apă şi apă uzată




de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0


1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0



1.6 Rezervor 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Apa uzata 4,044,250 0 0 4,044,250 0 0 0 4,044,250 4,044,250









2.5 Tratarea namolului 0 0

0 0

TOT Total 4,236,750 0 0 4,236,750 0 0 0 4,236,750 4,236,750

Aglomerarea: "Lanurile"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF



1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4 Statie de pompare 0 0 0 0 0 0 0 0


2 Apa uzata 1,897,000 0 0 1,897,000 0 0 0 1,897,000 1,897,000


2.2 Colector principal Infiintare colector principal Dn 250 ml 4,500 150 675,000 0 0 675,000 0 0 0 675,000 675,000








TOT Total 2,297,000 0 0 2,297,000 0 0 0 2,297,000 2,297,000

Aglomerarea: Aglomerarea "Movila Miresii"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF



1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorare buc. 1 25,000 25,000 0 0 25,000 0 0 0 25,000 25,000

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0



2 Apa uzata 2,541,400 0 0 2,541,400 0 0 0 2,541,400 2,541,400

2.1 Statie de epurare Reabilitare statie de epurare l.e. 3,357 200 671,400 0 0 671,400 0 0 0 671,400 671,400



2.2 Colector principal Reabilitare colector principal Dn 300 ml 2,000 130 260,000 0 0 260,000 0 0 0 260,000 260,000

2.3 Retele de canalizare manajera ml 10,500 110 1,155,000 0 0 1,155,000 0 0 0 1,155,000 1,155,000




TOT Total 3,138,400 0 0 3,138,400 0 0 0 3,138,400 3,138,400

Aglomerarea: Aglomerarea "Mircea Voda"





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri


1.1 Sursa 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorinare buc 1 25,000 25,000 0 0 25,000 0 0 0 25,000 25,000

1.3 Aductiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0




1.5.1 Extindere retea de distributie ml 3,000 60 180,000 0 0 180,000 0 0 0 180,000 180,000

1.5.2 Retea de distributie Reabilitare retea de

distributie ml 9,000 45 405,000 0 0 405,000 0 0 0 405,000 405,000

2 Apa uzata 1,200,000 0 0 1,200,000 0 0 0 1,200,000 1,200,000

2.1 Statie de epurare 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Colector principal 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3 Retea de canalizare Extindere retele de canalizareml 12,000 100 1,200,000 0 0 1,200,000 0 0 0 1,200,000 1,200,000


0

TOT Total 1,810,000 0 0 1,810,000 0 0 1,810,000 1,810,000

Aglomerarea: "Sistem regional Gropeni - Ianca"







de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 0 10,260,360 10,260,360

1.1 Sursa Captare de suprafata buc 1 650,000 650,000 650,000 0 0 0 650,000 0 0

1.2 Statie de tratare Statie de tratare l.e* 81,512 60 4,890,720 2,445,360 1,222,680 1,222,680 0 2,445,360 0 2,445,360 2,445,360

1.3.1 Aductiune principala Dn 800 ml 40,000 180 7,200,000 7,200,000 0 7,200,000 0 0 0

1.3.2 Aductiune

Aductiune secundara Dn 400 ml 75,000 120 9,000,000 1,350,000 4,500,000 3,150,000 0 1,350,000 0 7,650,000 7,650,000

1.4 Statie de pompare Statii de pompare/repompare buc 5 55000 275,000 110,000 110,000 55,000 0 110,000 0 165,000 165,000

1.5 Retea de distributie

2 Apa uzata 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1 Statie de epurare 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2 Colector principal 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.4

Retea de canalizare 0 0 0 0 0 0 0 0 0


TOT Total 22,015,720 11,755,360 5,832,680 4,427,680 0 11,755,360 10,260,360 10,260,360

* populatie echivalenta pentru localitatile racordate la sistemul regional Gopeni-Ianca



Anexa 7.3.3.27

Aglomerarea: ''Zone Rurale''





de măsură


2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037 CF

2007-2013 2013-2037

Total alte fonduri

1 Alimentare cu apa 46,924,500 0 0 0 46,924,500 0 0 46,924,500 46,924,500

1.1.1 Foraj 52 25,000 1,300,000 0 0 0 1,300,000 0 0 1,300,000 1,300,000

1.1.2 Sursa

Racord la sisteme existente buc

53 4,000 212,000 0 0 0 212,000 0 0 212,000 212,000

1.2 Statie de tratare Statie de clorare buc 105 15,000 1,575,000 0 0 0 1,575,000 0 0 1,575,000 1,575,000

1.3 Aductiune Aductiune Dn 110 ml 157,500 55 8,662,500 0 0 0 8,662,500 0 0 8,662,500 8,662,500

1.4 Statie de pompare Statie de pompare buc 105 35,000 3,675,000 0 0 0 3,675,000 0 0 3,675,000 3,675,000

1.5 Retea de distributie Retea de distributie ml 525,000 50 26,250,000 0 0 0 26,250,000 0 0 26,250,000 26,250,000

1.6 Rezervor Rezervor de inmagazinare buc 105 50,000 5,250,000 0 0 0 5,250,000 0 0 5,250,000 5,250,000

2 Apa uzata 77,520,000 77,520,000 77,520,000 77,520,000

2.1 Statie de epurare Statie de epurare l.e. 73,500 330 24,255,000 0 0 0 24,255,000 0 0 24,255,000 24,255,000

2.2 Colector principal Colector principal Dn 200 ml 157,500 70 11,025,000 0 0 0 11,025,000 0 0 11,025,000 11,025,000

2.3 Statie de pompare Statie de pompare ape uzate buc 96 40,000 3,840,000 0 0 0 3,840,000 0 0 3,840,000 3,840,000



2.4 Retea de canalizare Retele de canalizare menajera ml 480,000 80 38,400,000 0 0 0 38,400,000 0 0 38,400,000 38,400,000

2.5 Tratarea namolului 0 0 0 0 0 0 0

TOT Total 124,444,500 0 0 0 124,444,500 0 0 124,444,500 124,444,500



Anexa 7.3.4

Plan de investiţii pe termen lung

Costurile totale de investiţie pe categorii de lucrări pentru toate aglomerările

Total Faza 1* Faza 2 Faza 3 Faza 4 Service

2007-2037 2007-2013 2014-2015 2016-2018 2019-2037

Total apă 115,114,858 24,865,360 11,432,680 20,672,318 58,144,500 Total apă uzată 234,509,948 101,574,063 5,494,000 49,921,885 77,520,000

TOTAL 349,624,806 126,439,423 16,926,680 70,594,203 135,664,500

ID Task Name

1 1 BRAILA2 1.1 Extindere si reabilitare re�ea de canalizare3 1.2 Reabilitare sta�ii de pompare - canalizare4 1.3 Racordare colectoare mixte la Sta�ie Epurare5 1.4 Treapa tertiara la Statia de epurare6 1.5 Reabilitare sta�ie de tratare �i sursa de ap�7 1.6 Reabilitare sta�ie de distribu�ie �i contorizare8 1.7 Sistem de monitorizare SCADA9 2 SISTEM REGIONAL

10 2.1 Captare �i sta�ie de tratare Gropeni11 2.2 Aduc�iune magistral�12 2.3 Aduc�iuni secundare13 3 ORA� IANCA14 3.1 Extindere colector pentru racordare la Sta�ia Epurare

Faurei15 3.2 Extindere retea de canalizare16 3.3 Reabilitare re�ea de distribu�ie �i contorizare17 4 ORA� ÎNSUR��EI18 4.1 Sta�ie de epurare - linia 1 (pentru Insura�ei �i Viziru)19 4.2 Sta�ie de epurare - linia 2 (pentru localit��ile rurale din

zona 3)20 4.3 Extindere re�ea de canalizare21 4.4 Reabilitare sistem de alimentare cu ap�22 5 ORA� F�UREI23 5.1 Reabilitare Sta�ie Epurare24 5.2 Extindere retea de canalizare25 5.3 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie �i contorizare26 6 COMUNA VIZIRU27 6.1 Re�ea de canalizare28 6.2 Racord la Sta�ie Epurare Însur��ei29 6.3 Extindere re�ea de distribu�ie30 7 COMUNA TUFE�TI31 7.1 Retea de canalizare32 7.2 Racord la Sta�ia de Epurare St�ncu�a33 7.3 Extindere re�ea de ap�34 8 COMUNA CHI�CANI35 8.1 Re�ea de canalizare, racord la Sta�ie Epurare Br�ila36 8.2 Reabilitare retea de ap�37 9 COMUNA �UTE�TI38 9.1 Retea de canalizare39 9.2 Racord la Sta�ia de Epurare Scor�aru Nou40 9.3 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie41 10 COMUNA MOVILA MIRESEI42 10.1 Extindere si reabilitare re�ea de canalizare43 10.2 Colector la Sta�ia de Epurare Scor�aru44 10.3 Reabilitare re�ea de distribu�ie45 11 COMUNA ULMU46 11.1 Retea de canalizare47 11.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei48 11.3 Sistem de alimentare cu ap�, racord la sistem regional49 12 COMUNA VICTORIA50 12.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia Epurare Însur��ei51 12.2 Extindere sistem de alimentare cu ap�52 13 COMUNA DUDE�TI53 13.1 Retea de canalizare54 13.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei55 13.3 Extindere sistem de alimentare cu ap�

7/1 12/31

1/1 12/31

1/1 12/30

7/1 12/30

1/1 12/30

7/1 12/31

1/1 12/31

1/1 12/29

1/1 6/28

1/1 12/29

1/1 12/31

1/1 12/30

7/1 6/29

7/1 6/30

1/1 12/31

1/1 12/31

7/1 12/30

1/1 6/30

1/1 12/31

1/3 12/31

1/3 12/31

1/2 6/28

1/1 12/31

1/3 6/29

7/1 6/29

1/1 12/31

1/1 12/30

1/1 12/29

7/1 12/31

7/1 12/31

1/1 12/31

1/1 12/31

1/1 12/31

7/3 12/31

1/1 6/29

1/1 6/30

1/1 6/29

1/1 12/31

1/2 6/29

1/1 12/31

1/1 6/30

1/2 12/31

H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H12009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

BRAILA COUNTYMASTER PLAN FOR WATER AND WASTEWATER PROJECTS

IMPLEMENTATION SCHEDULE (2009 - 2022)

Page 1

ID Task Name

56 14 COMUNA TICHILE�TI57 14.1 Sta�ie de Epurare (zona 5)58 14.2 Re�ea de canalizare59 14.3 Extindere re�ea de distribu�ie60 15 COMUNA V�DENI61 15.1 Retea de canalizare62 15.2 Racord la Sta�ia de Epurare Br�ila63 15.3 Extindere sistem de alimentare cu ap�, racordare la

sistemul Braila64 16 COMUNA ST�NCU�A65 16.1 Sta�ie de Epurare (zona 6)66 16.2 Re�ea de canalizare67 16.3 Sistem de alimentare cu ap�, racord la sistem regional (3

sate)68 17 COMUNA TRAIAN69 17.1 Re�ea de canalizare70 17.2 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie71 18 COMUNA M�XINENI72 18.1 Extindere retea de canalizare73 18.2 Re�ea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare74 18.3 Reabilitare retea de distributie, racordare la sistem75 19 COMUNA MIRCEA VOD�76 19.1 Extindere re�ea de canalizare77 19.2 Reabilitare retea de distribu�ie78 20 COMUNA B�R�GANU79 20.1 Re�ea de canalizare80 20.2 Colector pentru racordare la Sta�ia Epurare Insur��ei81 20.3 Extindere re�ea de distribu�ie82 21 COMUNA GALBENU83 21.1 Retea de canalizare84 21.2 Racord la Sta�ia de Epurare F�urei85 21.3 Extindere �i reabilitare retea de distributie86 21.4 Sistem de dezinfec�ie �i înmagazinare87 22 COMUNA CIRE�U88 22.1 Re�ea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare Insur��ei89 22.2 Sistem alimentare cu ap�, racord la sistem regional90 23 COMUNA Z�VOAIA91 23.1 Retea de canalizare92 23.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei93 23.3 Sistem la alimentarea cu ap�, racord la sistem regional94 24 COMUNA JIRL�U95 24.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare96 24.2 Extindere �i reabilitare aduc�iune �i re�ea de distribu�ie.

Reechipare front captare97 25 COMUNA GROPENI98 25.1 Re�ea de canalizare �i Sta�ie de Epurare99 25.2 Reabilitare sistem de alimentare cu ap�100 26 COMUNA MARA�U101 26.1 Retea de canalizare102 26.2 Racord la Sta�ia de Epurare Frec��ei103 26.3 Sistem alimentare cu ap�: priz�, tratare, pompare,

transport (sistem comun cu Frec��ei)104 26.4 Re�ea de distribu�ie comuna Mara�u

1/1 6/30

1/1 12/29

1/1 6/30

7/1 6/30

7/1 12/31

1/1 12/31

1/2 12/31

1/1 12/29

1/1 12/29

1/1 12/31

7/1 12/31

1/1 12/30

1/1 6/30

7/1 12/31

1/1 6/29

1/1 6/29

1/1 6/30

1/1 6/30

1/1 6/30

1/1 12/31

1/1 12/29

1/1 12/29

1/1 12/29

7/1 6/29

1/1 12/31

1/1 12/31

7/3 12/31

1/1 1/1

1/1 12/31

1/1 6/30

1/1 12/31

7/3 12/31

1/1 6/29

1/1 12/30

1/1 12/31

1/1 6/29




Page 2

ID Task Name

105 27 COMUNA BER�E�TII DE JOS106 27.1 Re�ea de canalizare107 27.2 Racord la Sta�ia de Epurare St�ncu�a108 27.3 Extindere �i reabilitare re�ea de ap�109 27.4 Sta�ia de tratare (apa subterana)110 28 COMUNA CAZASU111 28.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de epurare Br�ila112 28.2 Exindere re�ea de distribu�ie113 29 COMUNA CIOCILE114 29.1 Re�ea de canalizare115 29.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei116 29.3 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie117 29.4 Clorare �i înmagazinare118 30 COMUNA RO�IORI119 30.1 Retea de canalizare120 30.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei121 30.3 Extindere re�ea de distribu�ie, racord la sistem regional122 31 COMUNA BORDEI VERDE123 31.1 Re�ea de canalizare124 31.2 Racord la Sta�ia de Epurare Însur��ei125 31.3 Reabilitare re�ea de ap�, racord la sistem regional126 32 COMUNA SALCIA TUDOR127 32.1 Re�ea de canalizare128 32.2 Racord la Sta�ia de Epurare Scortaru Nou129 32.3 Reabilitare sistem alimentare cu ap� (foraje,

înmagazinare, re�ea)130 33 COMUNA VI�ANI131 33.1 Retea de canalizare132 33.2 Racord la Sta�ia de Epurare F�urei133 33.3 Reabilitare �i extindere sistem de alimentare cu ap�,

racord la sistem regional134 34 COMUNA SURDILA G�ISEANCA135 34.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de epurare F�urei136 34.2 Extindere sistem de alimentare cu ap�137 35 COMUNA UNIREA138 35.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare Tichile�ti139 35.2 Extindere re�ea de distribu�ie140 36 COMUNA GR�DI�TEA141 36.1 Retea de canalizare142 36.2 Racord la Sta�ia de epurare Scor�aru Nou143 36.3 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie144 37 COMUNA RÂMNICELU145 37.1 Retea de canalizare146 37.2 Racord la Sta�ia de Epurare Scor�aru Nou147 37.3 Reabilitare re�ea de distribu�ie148 38 COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU149 38.1 Retea de canalizare150 38.2 Racord la Sta�ia de epurare Br�ila151 38.3 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie152 39 COMUNA ROMANU153 39.1 Retea de canalizare154 39.2 Racord la Sta�ia de Epurare Br�ila155 39.3 Extindere re�ea de distribu�ie156 40 COMUNA SILI�TEA157 40.1 Retea de canalizare158 40.2 Racord la Sta�ia de Epurare Br�ila

1/1 12/31

1/1 12/29

1/1 12/31

1/1 6/29

1/1 6/29

7/3 12/31

1/1 12/31

1/2 1/1

1/1 12/31

1/1 12/30

1/1 12/31

1/1 12/30

1/1 6/30

1/1 6/29

7/1 12/29

1/2 12/31

1/1 12/31

7/3 12/31

1/1 6/28

1/2 12/31

1/1 12/31

1/2 12/31

1/2 12/31

1/1 12/31

1/2 12/31

7/3 12/31

1/1 6/29

1/1 12/29

1/1 12/31

1/2 12/31

1/1 12/31

7/3 1/2

7/3 12/31

7/3 12/31

7/3 12/31

7/1 12/31

1/1 12/31

1/1 12/30

1/2 12/31

7/3 12/31

7/3 12/31




Page 3

ID Task Name

160 41 COMUNA GEMENELE161 41.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare Scor�aru

Nou162 41.2 Extindere �i reabilitare re�ea de distribu�ie163 42 COMUNA FREC��EI164 42.1 Sta�ie de Epurare (zona 7)165 42.2 Re�ea de canalizare166 42.3 Sistem de alimentare cu ap� comun cu M�ra�u167 43 COMUNA SURDILA GRECI168 43.1 Retea de canalizare, racord la Sta�ia de epurare F�urei169 43.2 Reabilitare �i extindere sistem existent170 44 COMUNA SCOR�ARU NOU171 44.1 Sta�ie de Epurare (zona 4)172 44.2 Re�ea de canalizare173 44.3 Extindere re�ea de distribu�ie (racordare la sistem Br�ila)174 45 COMUNA RACOVI��175 45.1 Re�ea de canalizare, racord la Sta�ia de Epurare

Scor�aru Nou176 45.2 Reabilitare re�ea de distribu�ie177 46 ZONA TURISTICA BLASOVA178 46.1 Re�ea de canalizare �i Sta�ie de Epurare179 46.2 Sistem de alimentare cu ap�

1/1 12/31

1/1 6/28

1/2 12/31

7/3 12/31

1/1 12/31

1/1 12/29

7/1 6/30

1/1 12/30

1/1 6/30

1/1 6/30

1/1 12/31

1/1 12/30

1/3 12/31

1/1 5/31




Page 4



Anexa nr. 7.8.1.: Matricea de evaluare a investitiilor din judetul Braila functie de magnitudinea impactului asupra mediului

Impact asupra mediului Nr. Crt. Denumire investitie Populatie

echivalenta Pozitiv Negative Global Etapa I – Apa potabila

1 Reabilitare sursa de apa - Braila 305,867 5 0 5 2 Reabilitare statie de tratare - Braila 305,867 5 1 4 3 Reabilitare retele de distributie in municipiul Braila 305,867 4 1 3 4 Captare de suprafata / Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 0 5 5 Conducta de Aductiune principala/Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 0 5 6 Conducta de Aductiune secundara 81,512 5 0 5 7 Statie de tratare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 1 4 8 Statii de pompare/repompare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 3 1 2 9 Extindere front captare (foraje) - Insuratei 22,466 5 1 4

10 Reabilitare retele de distributie - Insuratei 22,466 5 1 4 11 Extindere retele de distributie - Insuratei 22,466 5 1 4 12 Reabilitare retea de distributie - Ianca 12,526 5 1 4 13 Reabilitare statie de clorare si laborator de analize - Insuratei 22,466 3 1 2 14 Extindere retea de distributie - Tufesti 6,398 5 1 4 15 Reabilitare statie de clorinare - Ianca 12,526 3 1 2 16 Extindere retea de distributie - Viziru 4,281 5 1 4 17 Extindere retele de distributie in sat Baldovinesti 1,426 5 1 4 18 Reabilitare retele de distributie in satul Lacul Sarat 1,338 5 1 4

Etapa II – Apa potabila 1 Conducta de Aductiune principala/Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 0 5 2 Conducta de Aductiune secundara 81,512 5 0 5 3 Statie de tratare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 1 4 4 Statii de pompare/repompare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 3 1 2

Etapa III – Apa potabila 1 Statie de tratare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 1 4 2 Conducta de Aductiune principala/Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 5 1 4




echivalenta Pozitiv Negative Global 3 Conducta de Aductiune secundara 81,512 5 1 4 4 Statii de pompare/repompare/ Sistem regional Gropeni - Ianca 81,512 3 1 2 5 Reabilitare retele de distributie - Sutesti 4,608 5 1 4 6 Extindere retea de distributie - Tichilesti 3,879 5 1 4 7 Reabilitare retea de distributie - Jirlau 3,677 5 1 4 8 Reabilitare retea de distributie - Gropeni 3,669 5 1 4 9 Conducta de aductiune - Vadeni 2,891 5 0 5

10 Retea de distributie - Ulmu 3,337 5 1 4 11 Extindere retele de distributie - Vadeni 2,891 5 1 4 12 Extindere retea de distributie - Mircea Voda 2,745 5 1 4 13 Reabilitare retea de distributie - Mircea Voda 2,745 5 1 4 14 Conducta de Aductiune - Zavoaia 2,715 5 1 4 15 Retea de distributie - Zavoaia 2,715 5 1 4 16 Extindere retea de distributie - Victoria 2573 2,573 5 1 4 17 Extindere retea de distributie - Cazasu 3,406 4 1 3 18 Extindere retea de distributie - Lanurile 2,466 5 1 4 19 Retea de distributie - Tataru 2,462 5 1 4 20 Rebilitare retea de distributie - Ciocile 2,253 5 1 4 21 Extindere retea de distributie - Ciocile 2,253 5 1 4 22 Racord la sistem Braila - Vadeni 2,891 3 0 3 23 Conducta de Aductiune - Visani 2,130 5 1 4 24 Retea de distributie - Visani 2,130 5 1 4 25 Conducta de Aductiune - Dudesti 2,125 5 1 4 26 Retea de distributie - Dudesti 2,125 5 1 4 27 Extindere retea de distributie - Surdila Gaiseanca 2,111 5 1 4 28 Statie de clorinare - Ulmu 3,337 3 1 2 29 Statie de pompare - Ulmu 3,337 3 1 2 30 Rezervor de inmagazinare - Ulmu 3,337 3 1 2 31 Statie de clorinare - Vadeni 2,891 3 1 2




echivalenta Pozitiv Negative Global 32 Statie de pompare - Vadeni 2,891 3 1 2 33 Rezervor de inmagazinare - Vadeni 2,891 3 1 2 34 Reabilitare statie de clorinare - Mircea Voda 2,745 3 1 2 35 Statie de clorinare - Zavoaia 2,715 3 1 2 36 Statie de pompare - Zavoaia 2,715 3 1 2 37 Rezervor de inmagazinare - Zavoaia 2,715 3 1 2 38 Statie de clorare - Tataru 2,462 3 1 2 39 Conducta de Conducta de Aductiune - Tataru 2,462 3 1 2 40 Statie de pompare - Tataru 2,462 3 1 2 41 Rezervor de inmagazinare - Tataru 2,462 3 1 2 42 Statie de clorare - Ciocile 2,253 3 1 2 43 Statie de pompare - Ciocile 2,253 3 1 2 44 Rezervor de inmagazinare - Ciocile 2,253 3 1 2 45 Statie de clorare - Visani 2,130 3 1 2 46 Statie de pompare - Visani 2,130 3 1 2 47 Rezervor de inmagazinare - Visani 2,130 3 1 2 48 Statie de clorare - Dudesti 2,125 3 1 2 49 Statie de pompare - Dudesti 2,125 3 1 2 50 Rezervor de stocare - Dudesti 2,125 3 1 2 51 Rezervor de inmagazinare - Surdila Gaiseanca 2,111 3 1 2

Etapa I– Apa uzata 1 Treapta tertiara la statia de tratare - Braila 305,867 5 1 4 2 Colector principal - Braila 295,138 4 1 3 3 Reabilitare retele de canalizare in municipiul Braila 295,138 4 1 3 4 Extindere retele de canalizare in municipiul Braila 295,138 4 1 3 5 Reabilitare statii de pompare apa uzata in mun.Braila 295,138 3 1 2 6 Reabilitare si extensie statie de epurare M+B+T - Insuratei 22,466 5 1 4 7 Reabilitare colector principal - Insuratei 22,466 4 1 3 8 Extindere colector principal - Insuratei 22,466 4 1 3




echivalenta Pozitiv Negative Global 9 Conducta de descarare - Insuratei 22,466 5 2 3

10 Extindere retele de canalizare - Insuratei 22,466 4 1 3 11 Infiintare colector principal - Viziru 4,281 4 1 3 12 Reabilitare statie de epurare M+B+T - Ianca 12,526 5 0 4 13 Extindere retea de canalizare - Ianca 12,526 4 1 3 14 Staitie de pompare apa uzata - Insuratei 22,466 3 1 2 15 Reabilitare colector principal - Ianca 12,526 4 1 3 16 Extindere colector principal - Ianca 12,526 4 1 3 17 Statie de pompare apa uzata - Ianca 12,526 3 1 2 18 Retele de canalizare pluviala - Tufesti 6,398 4 1 4 19 Colector principal - Tufesti 6,398 4 1 3 20 Retele de canalizare manajera - Tufesti 6,398 4 1 3 21 Retele de canalizare manajera - Viziru 4,281 4 1 3 22 Statie de pompare apa uzata - Tufesti 6,398 3 1 2 23 Statie de pompare apa uzata - Viziru 4,281 3 1 2 24 Retele de canalizare pluviala - Viziru 4,281 3 1 2 25 Colector principal in sat Baldovinesti 1,426 4 1 3 26 Retea de canalizare in sat Baldovinesti 1,426 4 1 3 27 Extindere retele de canalizare in sat Lacu Sarat 1,338 4 1 3 28 Extindere retele de canalizare in sat Varsatura 341 4 1 3

Etapa II– Apa uzata 1 Statie de epurare M+B - Sutesti 4,608 5 1 4 2 Statie de epurare - Tichilesti 3,879 5 1 4 3 Statie de epurare - Baraganu 3,807 5 1 4 4 Statie de epurare - Jirlau 3,677 5 1 4 5 Statie de epurare - Gropeni 3,669 5 1 4 6 Colector principal - Sutesti 4,608 4 1 3 7 Retele de canalizare manajera - Sutesti 4,608 4 1 3 8 Retele de canalizare pluviala - Sutesti 4,608 4 1 3




echivalenta Pozitiv Negative Global 9 Retele de canalizare pluviala - Cazasu 3406 4 1 4

10 Reabilitare retele de distributie - Chiscani 4,432 4 1 3 11 Colector principal - Chiscani 4,432 4 1 3 12 Extindere retele de canalizare - Chiscani 4,432 4 1 3 13 Retele de canalizare pluviala - Chiscani 4,432 4 1 3 14 Colector principal - Tichilesti 3,879 4 1 3 15 Retele de canalizare manajera - Tichilesti 3,879 4 1 3 16 Retele de canalizare pluviala - Tichilesti 3,879 4 1 3 17 Colector principal - Baraganu 3,807 4 1 3 18 Retele de canalizare manajera - Baraganu 3,807 4 1 3 19 Retele de canalizare pluviala - Baraganu 3,807 4 1 3 20 Colector principal - Cazasu 3406 4 1 3 21 Colector principal - Jirlau 3,677 4 1 3 22 Retele de canalizare manajera - Jirlau 3,677 4 1 3 23 Retele de canalizare pluviala - Jirlau 3,677 4 1 3 24 Colector principal - Gropeni 3,669 4 1 3 25 Retele de canalizare manajera - Gropeni 3,669 4 1 3 26 Retele de canalizare pluviala - Gropeni 3,669 4 1 3 27 Statie de epurare - Victoria 2,573 5 1 4 28 Retele de canalizare manajera - Cazasu 3406 4 1 3 29 Statie de epurare - Tataru 2,462 5 1 4 30 Statie de epurare - Ciocile 2,253 5 1 4 31 Staitie de pompare apa uzata - Chiscani 4,432 3 1 2 32 Colector principal - Vadeni 2,891 4 1 3 33 Retele de canalizare manajera - Vadeni 2,891 4 1 3 34 Retele de canalizare pluviala - Vadeni 2,891 4 1 3 35 Statie de epurare - Visani 2,130 5 1 4 36 Extindere retele de canalizare - Mircea Voda 2,745 4 1 3 37 Rezervor de inmagazinare - Zavoaia 2,715 3 0 3




echivalenta Pozitiv Negative Global 38 Colector principal - Zavoaia 2,715 4 1 3 39 Retele de canalizare menajera - Zavoaia 2,715 4 1 3 40 Retele de canalizare pluviala - Zavoaia 2,715 4 1 3 41 Colector principal - Victoria 2,573 4 1 3 42 Retele de canalizare menajera - Victoria 2,573 4 1 3 43 Retele de canalizare pluviala - Victoria 2,573 4 1 3 44 Statie de pompare apa uzata - Baraganu 3,807 3 1 2 45 Infiintare colector principal - Lanurile 2,466 4 1 3 46 Retele de canalizare manajera - Lanurile 2,466 4 1 3 47 Retele de canalizare pluviala - Lanurile 2,466 4 1 3 48 Colector principal - Tataru 2,462 4 1 3 49 Retele de canalizare menajera - Tataru 2,462 4 1 3 50 Retele de canalizare pluviala - Tataru 2,462 4 1 3 51 Statii de pompare apa uzata - Cazasu 3406 3 1 2 52 Colector principal - Ciocile 2,253 4 1 3 53 Retele de canalizare menajera - Ciocile 2,253 4 1 3 54 Colector principal - Visani 2,130 4 1 3 55 Retele de canalizare menajera - Visani 2,130 4 1 3 56 Statie de epurare - Dudesti 2,125 4 1 3 57 Colector principal - Dudesti 2,125 4 1 3 58 Retele de canalizare menajera - Dudesti 2,125 4 1 3 59 Colector principal - Surdila Gaiseanca 2,111 4 1 3 60 Retea de canalizare - Surdila Gaiseanca 2,111 4 1 3 61 Staitie de pompare apa uzata - Vadeni 2,891 3 1 2 62 Statie de pompare apa uzata - Zavoaia 2,715 3 1 2 63 Statie de pompare apa uzata - Victoria 2,573 3 1 2 64 Statie de pompare apa uzata - Lanurile 2,466 3 1 2 65 Statie de pompare apa uzata - Tataru 2,462 3 1 2 66 Statie de pompare apa uzata - Ciocile 2,253 3 1 2




echivalenta Pozitiv Negative Global 67 Statie de pompare ape uzate - Dudesti 2,125 3 1 2 68 Statie de pompare apa uzata - Surdila Gaiseanca 2,111 3 1 2



8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA ........................................................................... 8-2 8.1. Rezumat .............................................................................................................................. 8-2 8.2. Ipoteze de lucru ................................................................................................................. 8-3 8.3. Costuri de investitii ........................................................................................................... 8-3 8.4. Costuri de operare si intretinere ...................................................................................... 8-5 8.5. Valoarea actualizata neta si costul marginal .................................................................. 8-6 8.6. Concluzii ............................................................................................................................. 8-8 ANEXE CAPITOL 8 ....................................................................................................................... 8-9 Anexa 8.1.1 Anexa 8.2.1 Anexa 8.3.1 Anexa 8.4.1 Anexa 8.5.1 Anexa 8.6.1 Anexa 8.1.2 Anexa 8.2.2 Anexa 8.3.2 Anexa 8.4.2 Anexa 8.5.2 Anexa 8.6.2



8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA

8.1. Rezumat Capitolul prezinta planul de investitii pe termen lung la nivelul judetului si al aglomerarilor definite in capitolul 5, detaliind pe fiecare an costurile investitiilor de capital, reinvestitii, operare si intretinere. Pe baza fluxului de numerar se va calcula valoarea actualizata neta1 (NPV) si costul marginal2 (AIC). Acesta din urma poate fi privit ca un tarif mediu pe termen lung ce va asigura recuperarea costurilor si va permite analiza suportabilitatii serviciilor de apa si apa uzata in zona proiectului.

Investitiile de capital si costurile de operare si intretinere sunt calculate la nivelul fiecarei aglomerari urbane definite in capitolul 5, precum si la nivelul intregului judet, separate pentru sistemele de apa si apa uzata, atat la nivelul preturilor constante pentru 2007 cat si la nivelul preturilor curente ale fiecarui an.


Tabelul 8.1 Rezumat costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere (milioane euro)

Sistemul de apa Sistemul de apa uzata Total judet

Preturi

constante 20073

Preturi curente4


Preturi curente


Preturi curente

Investitii 115,115 153,442 234,510 295,649 349,625 449,090

Reinvestitii 10,484 16,404 23,493 36,953 33,977 53,357

O&I 71,449 102,632 70,231 102,209 141,681 204,841

Total 197,048 272,478 328,234 434,810 525,282 707,288


Valoarea actualizata neta la o rata reala de actualizare de 5% este de 209,954 milioane Euro pentru investitii si de 63,442 milioane Euro pentru costuri de operare si intretinere. Din totalul valorii actualizate nete de 284,879 milioane Euro, 99,961 milioane Euro sunt pentru serviciile de apa si 184,918 milioane Euro sunt pentru serviciile de apa uzata.


1 Valoarea actualizata neta- este un indicator de performanta foarte concis al proiectului de investitii; reprezinta suma actuala a tuturor fluxurilor nete generate de investitie. 2 Costul marginal exprimă cât de mult se modifică costurile, atunci când producţia unui bun creşte cu o unitate. 3 Preturi constante – preturile calculate la un an de baza (2007) pentru a exclude inflatia din datele economice 4 Preturi curente – preturi practicate la un moment dat ce includ efectele inflatiei generale a preturilor



Figura 8.1 Investiii, costuri de operare si intretinere pe cap de locuitor

la nivelul judetului (preturi constante pentru 2007)


8.2. Ipoteze de lucru Analiza economica si financiara a costurilor de investitii de capital, de operare si intretinere se bazeaza pe valorile prezentate in Capitolul 7. Analiza este realizata pentru perioada 2007–2037, atat in preturile constante 2007 cat si in preturi curente, la o rata anuala a inflatiei pentru Euro de 2.5%.

Rata reala de actualizare este de 5%, ceea ce corespunde unei rate nominale de actualizare de 7,625%.

Costurile de operare si intretinere au fost estimate luand in considerare urmatoarele categorii de costuri: apa bruta, materiale, chimicale, electricitate, personal, intretinere, evacuarea apei uzate, depozitarea namolului, administrare si alte costuri.

Durata totala de viata tehnica a investitiilor a fost considerata dupa cum urmeaza:

• Pentru masini si echipamente: 15 ani;

• Pentru lucrari civile: 30 ani;

• Pentru lucrari de conducte: 30 ani

La sfarsitul perioadei analizate, valoarea reziduala a fost de asemenea calculata.

8.3. Costuri de investitii Costurile de investitii si reinvestitii pentru sistemul de apa si apa uzata sunt prezentate in urmatorul tabel pentru aglomararile din zona urbana si rurala.

0.000200.000400.000600.000800.000

1000.0001200.0001400.0001600.0001800.0002000.000

Investitii O&I

Euro

/locu

itor

Urban Rural



Tabelul 8.2.Costuri de investitii de capital la nivelul judetului (milioane Euro)

Sistemul de apa Sistemul de apa uzata Total costuri


Preturi curente


Preturi curente


Preturi curente

Total judet 115,115 153,442 234,510 295,649 349,625 449,090

Aglomerari din zona urbana

34,207 42,650 94,939 103,209 129,146 145,860

Braila 26,065 33,629 73,312 80,026 99,377 113,655

Ianca 2,870 3,083 5,997 6,426 8,867 9,842

Insuratei 3,010 3,416 12,059 12,933 15,069 15,455

Faurei 2,263 2,522 3,571 3,825 5,834 6,347


80,908 110,791 139,571 192,439 220,478 303,230


Totalul investitiilor in aglomerarile din zona urbana se ridica la 129,146 milioane Euro, suma ce reprezinta 540,294 Euro/locuitor.Pentru aglomerarile din zona rurala, unde conditiile sistemelor de apa si apa uzata sunt foarte sarace, nivelul investitiilor pe locuitor este mai mare – 1725,440 Euro/locuitor, dar investitia este programata sa inceapa din anul 2009 si sunt programate in fiecare an supus analizei pana in 2037. Investitiile totale pe locuitor sunt de 2265,733 Euro/locuitor.

Pentru prima etapa 2009-2013 totalul investitiilor pentru apa si apa uzata este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul 8.3.Costuri de investitii de capital la nivelul judetului Braila, pentru prima etapa 2009-2013 (milioane Euro)



Preturi curente


Preturi curente


Preturi curente

Total judet 25,232 26,999 101,574 110,418 126,806 137,417


14,762 15,834 93,050 101,018 107,812 116,852

Braila 9,745 10,431 71,767 78,234 81,512 88,665

Ianca 2,870 3,083 5,653 6,027 8,523 9,110

Insuratei 1,135 1,241 12,059 12,933 13,194 14,173

Faurei 1,013 1,079 3,571 3,825 4,584 4,904


10,470 11,165 8,524 9,401 18,994 20,565




In judetul Braila, pentru prima etapa exista investitii atat in aglomerarile din zona urbana, acestea ridicandu-se la suma de 107,812 milioane Euro, in preturi constante 2007 (116,852 milioane Euro, preturi curente) cat si in aglomerarile din zona rurala de 18,994 milioane Euro, preturi constante (20,565 milioane Euro preturi curente).

Tabelul 8.4 Costuri de reinvestitii la nivelul judetului (milioane Euro)



Preturi curente


Preturi curente


Preturi curente

Total judet 10,484 16,404 23,493 36,953 33,977 53,357


3,591 5,316 12,205 17,894 15,796 23,210

Braila 2,521 3,748 8,477 13,120 10,998 16,868

Ianca 0,543 0,779 1,500 2,171 2,043 2,950

Insuratei 0,317 0,476 2,466 3,531 2,783 4,007

Faurei 0,210 0,314 0,517 0,761 0,728 1,075


6,893 11,088 11,288 19,059 18,181 30,147


Pentru judetul Braila costurile de reinvestitii sunt de 33,977 milioane Euro in preturi din 2007 si de 53,357 milioane Euro in preturi curente. Costurile reinvestitiilor totale in aglomerarile din zona urbana sunt de 15,796 milioane Euro. In aglomerarile din zona rurala, unde conditiile sistemelor de apa si apa uzata sunt foarte sarace, nivelul reinvestitiilor este mai ridicat – 18,181 milioane Euro in preturi constante 2007.

8.4. Costuri de operare si intretinere

Costurile de operare si intretinere se bazeaza pe evaluarea financiara a operatorilor existenti descrisi in Capitolul 2.6.5 si pe costurile definite in Capitolul 7.7.

Costurile totale de operare si intretinere pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Braila, calculate pentru perioada analizei 2007-2037 se ridica la 141,681 milioane Euro in preturi constante 2007 si la 204,841 milioane Euro in preturi curente.

Defalcarea costurilor totale de operare si intretinere pe aglomerarile din zona urbana/rurala este prezentata in urmatorul tabel:



Tabelul 8.5.Costurile globale de operare si intretinere la nivelul judetului (milioane Euro)



Preturi curente


Preturi curente


Preturi curente

Total judet 71,449 102,632 70,231 102,209 141,681 204,841


41,312 58,814 42,086 59,633 83,397 118,447

Braila 35,022 49,877 33,934 48,132 68,956 98,009

Ianca 2,804 3,967 2,658 3,748 5,461 7,715

Insuratei 2,098 2,994 4,056 5,725 6,154 8,718

Faurei 1,389 1,976 1,438 2,029 2,826 4,005


30,138 43,818 28,145 42,576 58,283 86,394


Costurile totale de operare si intretinere in agomerarile din zona urbana se ridica la 83,397 milioane Euro, ceea ce reprezinta 348,900 Euro/locuitor. In aglomerarile din zona rurala, nivelul de operare si intretinere pe locuitor este mai ridicat – 456,117 Euro/locuitor. Costul total de operare si intretinere pe locuitor este de 805,017 Euro/locuitor.

8.5. Valoarea actualizata neta si costul marginal Valoarea actualizata neta si costul marginal sunt calculate pentru perioada de analiza 2007–2037 si pentru o rata reala de actualizare de 5%.

Defalcarea valorii actualizate nete pe aglomerarile din zona urbana/rurala si tip de servicii furnizat (apa/apa uzata) si tip de cost (investitii de capital, reinvestitii, operare&intretinere) este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul 8.6.Valoarea actualizata neta a invetitiilor totale pentru sistemul de apa(milioane Euro)

Sistemul de apa

Investitii Reinvestitii Operare si intretinere Total

Total judet 63,716 3,584 32,661 99,961

Aglomerari din zona urbana 22,109 1,388 19,322 42,819

Braila 15,737 0,967 16,376 33,080

Ianca 2,412 0,224 1,331 3,966

Insuratei 2,216 0,118 0,969 3,302

Faurei 1,745 0,079 0,646 2,470

Aglomerari din zona rurala 41,607 2,196 13,339 57,142




Totalul valorii actualizate nete pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa in judetul Braila, calculate pentru perioada de analiza 2007-2037 se ridica la 99,961 milioane Euro din care 42,819 milioane Euro in aglomerarile din zona urbana si la 57,142 milioane Euro in aglomerarile din zona rurala.

Tabelul 8.7.Valoarea actualizata neta a investitiilor totale pentru sistemul de apa uzata (milioane Euro)

Sistemul de apa uzata


Total judet 146,238 7,900 30,781 184,918


Braila 59,276 2,897 15,934 78,108

Ianca 5,077 0,606 1,271 6,954

Insuratei 10,175 1,020 1,931 13,127

Faurei 3,023 0,200 0,685 3,909

Aglomerari din zona rurala 68,687 3,131 10,958 82,776


Totalul valorii actualizate nete pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa uzata in judetul Braila, calculate pentru perioada de analiza 2007-2037 se cifreaza la 184,918 milioane Euro, din care 102,142 milioane Euro in aglomerarile din zona urbana si 82,776 milioane Euro in aglomerarile din zona rurala.

Tabelul 8.8.Valoarea actualizata neta la nivelul judetului (milioane Euro)

Total (sisteme de apa si apa uzata)


Total judet 209,954 11,483 63,442 284,879


Braila 75,013 3,864 32,310 111,188

Ianca 7,489 0,830 2,602 10,921

Insuratei 12,391 1,138 2,900 16,429

Faurei 4,768 0,279 1,332 6,379

Aglomerari din zona rurala 110,294 5,327 24,297 139,918 Sursa: propriile calcule

Valoarea actualizata neta pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Braila, calculata pentru perioada de analiza 2007-2037 este de 284,879 milioane Euro, din care 99,961 milioane Euro pentru serviciile de apa si la 184,918 milioane Euro pentru serviciile de apa uzata.



Costal marginal este calculat prin impartirea valorii actualizate a costului la valoarea actualizata a cererilor de apa si apa uzata calculata pentru perioada de analiza 2007-2037

Tabelul 8.9. Costul marginal

Investitii Operare si intretinere Total

Total 2,120 0,494 2,614

Sistemul de apa 0,495 0,205 0,700

Sistemul de apa uzata 1,625 0,289 1,914 Sursa: propriile calcule

Totalul costului marginal pentru apa si apa uzata este de 2,614 Euro/m3 din care 2,120 Euro/m3 pentru investitii si la 0,494 Euro/m3 pentru operare si intretinere si sunt semnificativ mai ridicate pentru apa uzata comparative cu sistemul de apa.

8.6. Concluzii Nivelul total al investitiilor necesare conformarii cerintelor directivelor de apa si apa uzata la nivelul judetului se ridica la 349,625 in preturile constante ale anului 2007, echivalent a 449,090 mil Euro in preturile curente ale fiecarui an (luand in considerare o rata anuala inflatiei pentru euro de 2,5%)5

Valorea investitiilor pe locuitor se ridica la 2265,733 euro/persoana

Valoarea actualizata neta a tuturor costurilor (investitii, reinvestitii, operare si intretinere) pentru perioada de analiza 2007-2037 se ridica la 284,879 mil euro, din care 209,954 milioane euro reprezinta investitii, 11,483 milioane euro reinvestitii iar 63,442 milioane euro cheltuieli de operare si intretinere (toate exprimate ca valori actualizate la o rata reala de actualizare de 5%).

Costul marginal (care ar asigura recuperarea costurilor pe perioada de analiza) se ridica la 2,614 Euro/mc, din care 0,700 euro/mc reprezinta costurile marginale in sistemele de apa iar 1,914 euro/mc reprezinta costurile marginale in sistemele de apa uzata.

5 Inflatia in zona Euro s-a situate putin deasupra a 3 procente in 2007, depasind tinta de 2% a Bancii Centrale Europene. Pentru 2008 se asteapta (conform proiectiilor Bancii Centrale Europene) o crestere medie a preturilor in zona euro cuprinsa intre 2.6% si 3.2%, in special pe seama cresterii preturior la energie si la produse alimentare. In 2009, se astepata o inflatie cuprinsa intre 1.5% si 2.7%.



ANEXE


Anexa 8.1.1 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Judetul Braila, preturi constante, 2008

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 22,706 24,861 28,464 26,276 24,499 7,311 8,293 16,257 31,404 23,889 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 7,041 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,164 3,117 4,200 3,466 3,111 711 742 1,952 3,790 2,791 1,733 1,733 1,733 1,733

Operare si intretinere 2,098 2,440 2,817 3,155 3,476 3,619 3,759 3,979 4,354 4,655 4,772 4,878 4,984 5,093 5,199 5,305 5,410 5,500 5,585 5,671 5,756 5,845 5,931 6,016 6,102 6,191 6,277 6,366 6,451

Cost total 24,805 27,300 31,281 29,431 27,975 10,930 12,052 20,235 35,757 28,544 11,812 11,918 12,024 12,134 12,240 15,510 15,568 16,741 16,092 15,822 13,508 13,628 14,924 16,847 15,934 14,965 15,050 15,140 15,225

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 7,303 6,719 6,975 2,215 2,020 5,775 5,475 10,820 8,401 1,267 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 3,060 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,475 1,375 1,288 177 162 649 622 1,455 813 106 591 591 591 591


Cost total 8,741 8,277 8,655 3,959 3,826 7,675 7,459 12,942 10,638 3,548 5,403 5,458 5,512 5,566 5,620 7,149 7,103 7,056 5,986 6,011 6,539 6,551 7,425 6,824 6,156 6,682 6,722 6,762 6,802

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 15,403 18,142 21,489 24,061 22,479 1,537 2,818 5,437 23,002 22,622 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 3,981 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,689 1,743 2,913 3,289 2,949 61 121 497 2,977 2,685 1,142 1,142 1,142 1,142

Operare si intretinere 661 882 1,136 1,411 1,670 1,718 1,775 1,857 2,117 2,373 2,428 2,480 2,532 2,587 2,639 2,691 2,743 2,791 2,836 2,882 2,927 2,976 3,021 3,066 3,111 3,160 3,206 3,254 3,300

Cost total 16,064 19,023 22,625 25,472 24,150 3,255 4,593 7,294 25,119 24,996 6,409 6,461 6,513 6,568 6,620 8,360 8,466 9,685 10,106 9,812 6,969 7,077 7,499 10,023 9,777 8,283 8,329 8,377 8,423

Anexa 8.2.1 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Braila, preturi constante, 2008

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 12,540 13,676 16,877 19,435 18,984 1,835 1,835 992 992 992 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 565 612 1,066 542 1,616 2,785 2,767 388 388 79 47 47 47 47


Cost total 13,794 15,128 18,560 21,358 21,143 4,044 4,079 3,270 3,305 3,339 2,969 2,999 3,030 3,060 3,091 3,686 3,763 4,231 3,721 4,809 5,991 5,987 3,623 3,636 3,341 3,323 3,337 3,351 3,364

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 2,795 2,625 2,625 850 850 1,063 1,063 992 992 992 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 591 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 565 612 612 68 68 85 85 79 79 79 47 47 47 47

Operare si intretinere 782 850 918 957 997 1,034 1,061 1,088 1,114 1,141 1,164 1,186 1,209 1,231 1,254 1,276 1,299 1,310 1,321 1,332 1,344 1,355 1,366 1,378 1,389 1,400 1,411 1,423 1,434

Cost total 3,577 3,475 3,543 1,807 1,847 2,096 2,123 2,079 2,106 2,133 1,754 1,777 1,799 1,822 1,844 2,431 2,501 2,512 1,980 1,991 2,019 2,030 2,036 2,047 2,059 2,038 2,049 2,060 2,072

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 9,745 11,051 14,252 18,585 18,134 773 773 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 455 474 1,548 2,700 2,682 309 309 0 0 0 0 0

Operare si intretinere 472 603 765 966 1,162 1,175 1,183 1,191 1,199 1,207 1,215 1,223 1,230 1,238 1,246 1,254 1,262 1,265 1,267 1,270 1,272 1,275 1,277 1,280 1,283 1,285 1,288 1,290 1,293

Cost total 10,217 11,653 15,017 19,551 19,296 1,947 1,955 1,191 1,199 1,207 1,215 1,223 1,230 1,238 1,246 1,254 1,262 1,719 1,742 2,818 3,972 3,957 1,586 1,589 1,283 1,285 1,288 1,290 1,293



Anexa 8.3.1 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Ianca, preturi constante, 2008

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 2,526 2,535 1,966 940 555 172 172 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 609 541 511 209 36 69 69 0 0 0 0 0 0 0

Operare si intretinere 103 133 157 169 178 181 183 185 186 188 190 191 193 195 196 198 200 200 201 201 202 202 203 203 204 205 205 206 206

Cost total 2,630 2,668 2,123 1,109 733 353 355 185 186 188 190 191 193 195 196 806 741 711 410 237 271 271 203 203 204 205 205 206 206

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 757 646 777 345 345 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 190 150 148 28 28 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 815 713 855 428 434 91 92 93 94 95 96 98 99 100 101 292 253 251 131 132 105 105 105 106 106 106 107 107 107

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 1,769 1,889 1,189 595 210 172 172 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 419 391 363 182 8 69 69 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 1,815 1,955 1,268 681 299 262 263 91 92 93 93 94 94 95 95 515 488 460 278 105 166 166 98 98 98 98 98 99 99

Anexa 8.4.1 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Insuratei, preturi constante, 2008

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 3,301 3,343 3,243 1,941 1,365 938 938 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 813 859 800 93 70 75 75 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 3,388 3,466 3,400 2,119 1,559 1,143 1,154 218 219 220 221 222 223 225 226 1,040 1,087 1,028 321 299 305 305 230 231 231 231 232 232 233



Cost total 242 220 41 421 426 999 1,010 73 74 75 76 76 77 78 79 124 143 80 111 111 156 156 82 82 82 82 83 83 83

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 3,096 3,163 3,243 1,566 990 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 769 796 800 63 40 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 3,146 3,246 3,359 1,698 1,133 143 144 144 145 145 146 146 146 147 147 916 944 948 211 188 148 149 149 149 149 149 149 149 149




Anexa 8.5.1 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Faurei, preturi constante, 2008

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 1,054 1,660 1,093 558 219 950 300 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 69 106 143 207 99 79 24 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 1,097 1,720 1,166 638 302 1,044 398 99 100 100 101 102 102 103 104 174 211 248 312 204 185 130 106 106 107 107 107 107 107



Cost total 284 420 271 153 34 994 348 49 49 50 50 50 51 51 52 74 108 72 62 53 132 77 53 53 54 54 54 54 54

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 793 1,268 853 438 219 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 47 51 124 197 99 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 813 1,301 895 485 268 50 50 50 51 51 51 51 51 52 52 99 103 176 250 151 53 53 53 53 53 53 53 53 53


Anexa 8.1.2 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Judetul Braila, preturi curente

Apa & Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 23,624 26,382 30,810 29,011 27,590 8,398 9,717 19,428 38,281 29,703 8,929 9,108 9,290 9,476 9,666 9,859 10,056 10,257 10,462 10,672 10,885 11,103 11,325 11,551 11,782 12,018 12,258 12,503 12,753 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4,430 4,452 6,119 5,150 4,715 1,099 1,170 3,140 6,218 4,671 2,958 3,017 3,078 3,139


Cost total 25,807 28,971 33,859 32,494 31,505 12,555 14,121 24,183 43,588 35,491 14,981 15,418 15,866 16,330 16,802 21,717 22,236 24,388 23,912 23,982 20,883 21,490 24,004 27,639 26,664 25,543 26,203 26,885 27,578

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 7,598 7,130 7,550 2,446 2,275 6,633 6,414 12,931 10,241 1,576 3,881 3,959 4,038 4,119 4,201 4,285 4,371 4,458 4,547 4,638 4,731 4,826 4,922 5,021 5,121 5,223 5,328 5,435 5,543 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,066 1,963 1,876 264 245 1,004 980 2,341 1,335 177 1,008 1,028 1,049 1,070


Cost total 9,094 8,784 9,369 4,371 4,308 8,817 8,740 15,466 12,968 4,412 6,853 7,060 7,273 7,491 7,715 10,011 10,144 10,279 8,895 9,110 10,109 10,331 11,943 11,195 10,302 11,405 11,703 12,008 12,322

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 16,026 19,252 23,260 26,565 25,315 1,765 3,302 6,497 28,039 28,128 5,048 5,149 5,252 5,357 5,464 5,574 5,685 5,799 5,915 6,033 6,154 6,277 6,403 6,531 6,661 6,794 6,930 7,069 7,210 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,365 2,489 4,244 4,887 4,470 95 190 800 4,883 4,494 1,950 1,989 2,029 2,069

Operare si intretinere 687 936 1,230 1,558 1,881 1,974 2,079 2,220 2,581 2,951 3,080 3,208 3,341 3,482 3,623 3,768 3,917 4,066 4,215 4,368 4,525 4,692 4,859 5,030 5,207 5,394 5,581 5,779 5,977

Cost total 16,713 20,188 24,490 28,123 27,196 3,739 5,381 8,717 30,620 31,079 8,128 8,358 8,593 8,839 9,087 11,706 12,091 14,109 15,016 14,871 10,774 11,159 12,061 16,444 16,362 14,139 14,500 14,877 15,257

Anexa 8.2.2 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Braila, preturi curente

Apa & apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 13,046 14,513 18,268 21,458 21,379 2,108 2,150 1,185 1,209 1,233 749 764 779 795 811 827 843 860 877 895 913 931 950 969 988 1,008 1,028 1,049 1,070 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 791 874 1,553 806 2,450 4,305 4,363 625 637 133 81 82 84 86


Cost total 14,351 16,054 20,090 23,581 23,810 4,645 4,779 3,908 4,028 4,152 3,765 3,880 3,998 4,119 4,243 5,161 5,374 6,164 5,530 7,289 9,262 9,441 5,827 5,966 5,591 5,672 5,809 5,950 6,094

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 2,908 2,786 2,841 938 957 1,220 1,245 1,185 1,209 1,233 749 764 779 795 811 827 843 860 877 895 913 931 950 969 988 1,008 1,028 1,049 1,070 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 791 874 891 101 103 131 134 128 130 133 81 82 84 86

Operare si intretinere 814 902 993 1,057 1,122 1,188 1,243 1,300 1,358 1,419 1,476 1,534 1,595 1,657 1,721 1,787 1,855 1,908 1,963 2,020 2,077 2,137 2,198 2,260 2,324 2,390 2,457 2,526 2,597

Cost total 3,722 3,688 3,835 1,995 2,080 2,408 2,488 2,485 2,567 2,652 2,225 2,298 2,374 2,452 2,532 3,404 3,572 3,660 2,942 3,018 3,122 3,202 3,275 3,359 3,445 3,478 3,567 3,659 3,752

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 10,139 11,727 15,427 20,519 20,422 887 905 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 662 705 2,347 4,174 4,229 497 507 0 0 0 0 0

Operare si intretinere 491 639 828 1,066 1,308 1,349 1,386 1,423 1,461 1,500 1,540 1,581 1,624 1,667 1,711 1,756 1,803 1,842 1,883 1,925 1,967 2,010 2,055 2,100 2,146 2,194 2,242 2,291 2,342

Cost total 10,630 12,366 16,255 21,586 21,731 2,237 2,291 1,423 1,461 1,500 1,540 1,581 1,624 1,667 1,711 1,756 1,803 2,505 2,588 4,271 6,141 6,239 2,552 2,607 2,146 2,194 2,242 2,291 2,342



Anexa 8.3.2 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Ianca, preturi curente

Apa & apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 2,629 2,690 2,129 1,038 625 198 202 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 852 773 744 311 55 106 108 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 2,736 2,831 2,298 1,224 825 405 416 221 227 234 240 247 255 262 269 1,129 1,058 1,035 609 360 418 428 326 334 341 349 357 365 373



Cost total 848 757 925 473 488 104 108 111 115 119 122 126 130 134 138 409 362 366 195 200 162 165 169 173 177 181 186 190 195

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 1,841 2,005 1,288 657 236 198 202 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 586 559 529 270 13 106 108 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 1,888 2,075 1,373 751 337 301 308 109 112 115 118 121 124 128 131 721 696 670 414 160 257 262 157 160 164 168 171 175 179

Anexa 8.4.2 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Insuratei, preturi curente

Apa & apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 3,434 3,548 3,511 2,143 1,537 1,077 1,098 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,138 1,226 1,165 138 105 116 118 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 3,525 3,678 3,680 2,340 1,755 1,313 1,352 260 267 274 280 288 295 302 310 1,456 1,552 1,498 478 453 471 481 370 378 387 395 404 412 421

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 213 191 0 414 422 1,077 1,098 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 62 90 0 45 45 116 118 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 251 233 44 465 480 1,148 1,183 88 90 93 96 99 102 105 108 173 204 117 164 168 241 247 131 134 137 141 144 147 151

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 3,221 3,357 3,511 1,729 1,115 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,076 1,136 1,165 93 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 3,273 3,445 3,636 1,875 1,275 165 169 172 176 180 185 189 193 197 202 1,283 1,348 1,381 313 285 229 234 239 244 249 254 260 265 271




Anexa 8.5.2 Costuri de investitii, reinvestitii, operare si intretinere pentru serviciile de apa, Faurei, preturi curente

Apa & apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 1,096 1,761 1,183 616 247 1,091 351 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 97 151 209 307 149 123 38 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 1,141 1,826 1,262 704 341 1,199 467 118 122 125 128 131 135 139 142 243 301 362 464 309 286 205 171 174 178 182 186 190 195

Apa 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 271 416 260 132 0 1,091 351 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 31 79 28 14 0 123 38 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 295 445 294 169 38 1,142 408 58 60 62 63 65 67 69 71 104 154 105 93 80 205 121 86 88 90 92 94 96 98

Apa uzata 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 Investitii 825 1,346 923 484 247 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Reinvestitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 66 72 181 293 149 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Cost total 845 1,380 969 535 302 57 59 60 62 63 65 66 68 70 71 139 147 257 371 229 81 83 85 87 89 91 92 94 96



9. ANALIZA SUPORTABILITATII ............................................................................................. 9-2 9.1. Rezumat .............................................................................................................................. 9-2 9.2. Abordarea metodologica si ipoteze de lucru ................................................................... 9-2 9.3. Consideratii preliminare asupra evolutiei tarifelor ....................................................... 9-4 9.4. Analiza suportabilitatii ..................................................................................................... 9-6 9.5. Analiza senzitivitatii .......................................................................................................... 9-8 9.6. Concluzii ............................................................................................................................. 9-11



9. ANALIZA SUPORTABILITATII

9.1. Rezumat Obiectul analizei suportabilitatii este de a stabili contextul conditiilor socio-economice si demografice fata de care vor fi introduse masuri de investitii in domeniul apei si apei uzate. Aceste conditii vor determina efectiv daca imbunatatirile propuse vor fi sau nu suportabile pentru societate si in mod deosebit pentru gospodariile mai sarace.

Veniturile gospodariilor din judetul Braila se situeaza la un nivel apropiat mediei nationale si celei regionale, insa si nivelul investitional din ultimii ani precum si tarifele in vigoare sunt la valori mai ridicate comparativ cu celelalte judete ale regiunii.

Recuperarea costurilor cu noile investitii de capital in sistemele de apa si apa uzata va conduce la cresterea tarifelor si acest lucru ar putea afecta capacitatea de plata a populatiei, in mod special in zona rurala si in orasele mai mici.

O gospodarie se presupune ca nu are capacitatea de sa plati daca nu-si poate onora facturile de apa si apa uzata fara sa trebuiasca sa-si reduca drastic cheltuielile pentru hrana sau alte servicii publice.

In 2007, rata de suportabilitate – calculata ca procent al cheltuielilor medii lunare ale gospodariilor pentru serviciile de apa din veniturile nete disponibile – inregistreaza valori in unele orase din judet peste pragul de 4%.

Pentru ROC, rezultatul analizei suportabilitatii ar putea influenta nivelul de tarifare, decizia investitiei de capital (tipul de investitie, sincronizare, etc,) precum si proiectarea eventualelor scheme de subventii pentru gospodariile sarace ( daca acest lucru este fezabil).

9.2. Abordarea metodologica si ipoteze de lucru Dupa cum s-a prezentat anterior, suportabilitatea serviciilor de apa si apa uzata trebuie sa se incadreze la limita superioara de suportabilitate a cheltuielilor gospodariilor pentru aceste servicii.

Calculul ratei de suportabilitate se realizeaza parcurgand urmatoarele etape:

• Prognoza veniturilor disponibile nete ale gospodariilor din aglomerarile din zona urbana si rurala, Veniturile sunt prezentate atat la nivel mediu cat si pentru cele 3 decile inferioare de venit, Valorile curente si proiectiile sunt sumarizate in Capitolul 3.3.3, iar valorile pentru fiecare an al perioadei de analiza sunt prezentate in Anexa 3.3.2;

• Prognoza nivelurilor de tarifare pentru perioada de analiza, Tariful prognozat este calculat la nivelul de Master Plan pe baza costului marginal (AIC) prezentat in Capitolul 8. In scenariul de baza, tarifele din fiecare municipalitate vor creste gradat pana la un tarif unic la nivel de ROC ce se va atinge in anul 2013.

• Estimarea evolutiei cererii de apa, luand in considerare toti factorii care influenteaza aceasta evolutie: evolutia contorizarii, elasticitatea cererii in raport cu pretul si venitul etc. Estimarea cererii de apa trebuie realizata de asemenea pentru fiecare decila de venit. Consumul mediu de apa in judetul Braila a fost, in medie, in aglomerarile din zona urbana (unde se afla peste 75% din populatia judetului) de



circa 100l/locuitor/zi in 2007. Modelul de suportabilitate presupune ca necesarul actual de apa se va micsora gradual la o medie de 110 l/ locuitor/zi in 2016;

• Calculul cheltuielilor pentru serviciile de apa si apa uzata se face inmultind tarifele (TVA inclus) cu consumul mediu de apa;

Cheltuieli servicii apa/apa uzata = Tarif * Consum mediu apa

• Calculul ratei de suportabilitate se face impartind cheltuielile pentru serviciile de apa si apa uzata la veniturile nete disponibile ale gospodariilor. Calculele sunt facute pentru fiecare municipalitate si pentru totalul zonei urbane, atat la nivelul veniturilor medii ale gospodariilor dar si pentru cele 3 decile inferioare de venit.

100sup ⋅∗

=igospodarieldisiponibiVenit

mediuConsumTarifteortabilitadeRata

In zonele rurale, problema suportabilitatii este mai delicata, datorita faptului ca media veniturilor este notabil mai mica decat media nationala si, mai mult decat atat, o mare parte din venituri nu sunt monetare. La problemele economice se adauga unele probleme de ordin social, datorita refuzului oamenilor din unele zone rurale de a plati pentru serviciile de apa – obisnuiti sa obtina aceste servicii “gratis”.

Principalii parametrii de intrare in modelul de macro-suportabilitate, se refera la evolutia veniturilor disponibile ale gospodariilor (atat la nivel mediu cat si pe decile – valori prezentate detaliat in subcapitolul 3.3.3), evolutia populatiei (prezentata in subcapitolul 3.3.2,), a numarului de persoane din fiecare gospodarie, a ratei de conectare, a consumurilor specifice si a ratei de colectare a veniturilor.


In prezent, rata de conectare la serviciile de apa si canalizare este ridicata in majoritatea aglomerarilor urbane, Ipotezele privind evolutia acestora in aglomerarile urbane sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabelul 9.1. Evolutia ratelor de conectare la serviciile de apa la nivelul aglomerarilor urbane, 2007-2037

An BRAILA IANCA INSURATEI FAUREI

2007 97 78 91 99

2008 97 79 93 99

2009 98 80 93 99

2010 98 82 94 99

2011 98 86 94 99

2012 98 89 95 99

2013 98 92 95 100

2014 98 94 96 100

2015 98 96 97 100

2016-2037 98 97 99 100 Sursa: propriile calcule



In mediul rural, conectarea populatiei la serviciile de apa si canalizare este foarte redusa. Chiar si in localitatile care dispun de sisteme de apa si canal, pe seama veniturilor banesti reduse ale populatiei si a cutumelor privind plata apei, rata medie de conectare se situeaza la 50% pentru serviciile de apa si la 15% pentru serviciile de canalizare.

Consumurile medii specifice in aglomerarile din zona urbana pornesc de la valorile curente urmand sa descreasca gradual pana la valoarea de 110 l/om/zi. Evolutia acestora pe fiecare aglomerare urbana este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul 9.2. Evolutia consumurilor specifice la nivelul aglomerarilor urbane, 2007-2037

An BRAILA IANCA INSURATEI FAUREI

2007 131 160 143 128

2008 130 159 142 127

2009 129 158 141 127

2010 126 153 138 122

2011 122 147 133 119

2012 118 140 128 117

2013 115 132 120 116

2014 113 125 115 115

2015 110 119 112 111

2016-2037 110 115…110 110 110 Sursa: propriile calcule

Consumul casnic (rezidential) la nivel de judet reprezinta 66,4% din totalul facturat, diferenta de 33,6% reprezentand consumul industrial (nerezidential). Avand in vedere imposibilitatea realizarii unor previziuni viabile pe termen mediu si lung a dezvoltarii industriale din judet, aceasta pondere se considera constanta in modelul de analiza.

9.3. Consideratii preliminare asupra evolutiei tarifelor Tarifele pentru serviciile de apa si apa uzata in 2007 in orasele judetului Braila au variat de la 0,63 RON/m3 in Insuratei pana la 2,45 RON/m3 (fara TVA) in Braila. In municipiul Braila, precum si in toata aria de deservire a SC JUDETEANA DE APA Braila tariful a fost de 2,45 RON/m3 (fara TVA). Tariful mediu (calculat ca o medie ponderata a tarifelor din aglomerarile din zona urbana) se ridica, in 2007, la 1,65 RON/m3 (fara TVA), echivalent a 1,96 RON/m3 (cu TVA).

Investitiile majore in localitatile judetului Braila sunt programate sa inceapa in 2009 si vor fi finalizate in perioada 2012-2016. Ca urmare, cresterea tarifelor pana la un tarif unic la nivelului operatorului regional poate avea o justificare dupa aparitia primelor efecte ale investitiilor (cresterea calitatii serviciilor furnizate). Pentru Master Plan se presupune ca tariful va creste gradual pana la nivelul costului marginal (care va include toate costurile de operare si intretinere precum si noile investitii). Unificarea tarifului este asteptata sa se produca in 2013.



Costul marginal1 care ia in considerare noile investitii si reinvestitii precum si costurile de operare si intretinere ale facilitatilor existente este de 2,61 Euro /m3– echivalentul fiind de 9,16 RON/m3 (fara TVA). Acesta este nivelul de tarifare care va asigura fluxul de venituri care sa asigure viabilitatea financiara a operatorului regional.

Pe de alta parte, pentru o rata de suportabilitate de 4% aplicata decilei inferioare de venit, nivelul maxim de tarifare care va mentine in limite suportabile cheltuielile pentru serviciile de apa si apa uzata in judetul Braila sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabelul 9.3. Tarifele maximale la un nivel de 4% suportabilitate pentru prima decila de venit si un consum mediu de 110 l/cap/zi

2009 2011 2013 2015 2025 2037

Tarifare maxima (RON/m3)

• TVA inclus 3.28 3.60 4.01 4.36 6.05 8.46

• fara TVA 2.75 3.03 3.37 3.66 5.08 7.11

Tariful necesar recuperarii costurilor investitiilor

2.39 2.99 3.74 4.68 5.85 7.32


Valorile calculate in tabelul de mai sus se situeaza, pana in anul 2025, sub nivelul tarifului care ar asigura recuperarea costurilor (tarif aproximat prin costul marginal) si, prin urmare nu vor asigura necesarul de venituri pentru acoperirea costurilor si, in ultima instanta, viabilitatea ROC-ului pe termen lung. Acest lucru inseamna ca investitiile necesare in judet nu pot fi finantate prin venituri provenind din tarifele practicate si de aceea trebuiesc identificate surse de finantare suplimentare.

La nivelul fiecarei aglomerari urbane, pentru a putea atinge un nivel unic al tarifului dat de costul marginal, tarifele ar trebui sa aiba urmatoarea evolutie:

Tabel 9.4.Tarife necesare pentru recuperarea totala a costurilor, RON/m3 , preturi constante 2007, fara TVA

Tarife curente 2007 2010 2012 2013

Media aglomerarilor urbane 2.39 4.68 7.32 9.16

Braila 2.45 4.74 7.35 9.16

Faurei 1.07 3.13 6.4 9.16

Ianca 2.45 4.74 7.35 9.16

Insuratei 0.63 2.4 5.86 9.16 Sursa: propriile calcule

Aceste nivele se afla insa peste pragul de suportabilitate al consumatorilor casnici.

1 Cost marginal: abordare care presupune ca pretul tuturor unitatilor de produs realizate dup ace costurile de productie fixe au fost deja atinse au la baza costuri variabile si nu costuri totale,



Pe baza ipotezelor de lucru prezentate in subcapitolul 9.2. Consultantul a luat in considerare urmatoarele 4 scenarii de evolutie a tarifelor:

• Scenariul 1: Tariful va acoperi integral costurile de operare si intretinere si va avea acelasi nivel pentru consumatorii casnici si industriali

• Scenariul 2: Tariful va avea doua componente: pentru consumatorii casnici va acoperi integral costurile de operare si intretinere iar pentru consumatorii industriali va fi egal cu tariful ce asigura recuperarea integrala a investitiilor

• Scenariul 3: Tariful va creste pana la pragul maxim de suportabilitate si va avea acelasi nivel pentru consumatorii casnici si industriali

• Scenariul 4: Tariful va avea doua componente: pentru consumatorii casnici va creste pana la pragul maxim de suportabilitate iar pentru consumatorii industriali va fi egal cu tariful ce asigura recuperarea integrala a investitiilor

Pe baza acestor tarife si a valorii actualizate nete calculate pentru venituri si total costuri, pentru investitiile programate in prima faza (2009-2013) nivelul estimativ al grantului se ridica la:




• Scenariul 4: 45%

Un procent de 15% ar putea fi acoperit de finantarea de la buget (local si de stat), diferenta de pana 100% trebuind sa fie finantata din alte surse

9.4. Analiza suportabilitatii2 Rata de suportabilitate a fost calculat de catre Consultant conform Metodologiei prezentate in Capitolul 9.2.

In prezent, in judetul Braila rata de suportabilitate a serviciilor de apa si apa uzata inregistreaza valori relativ ridicate, in special la nivelul decilelor inferioare de venit. Calculul ratei de suportabilitate in judetul Braila are un specific aparte, avand in vedere faptul ca in calculul consumurilor specifice de apa a fost luata si activitatea turistica in considerare.

Cele mai mari niveluri ale ratei de suportabilitate – si, prin urmare, cele mai mari semne de intrebare in ceea ce priveste capacitatea de plata a consumatorilor casnici – se intalnesc in localitatile mai mici si in cele in care exista un consum specific mai ridicat.

2 Analiza suportabilitatii: ajuta la estimarea capacitatii consumatorilor de a plati cel putin o parte din costuri si de a contribui la cheltuielile de exploatare si intretinere, ca si la estimarea efectului costurilor asupra cererii,



Tabelul 9.5. Rata curenta de suportabilitate pentru serviciile de apa si apa uzata in judetul Braila, 2007

Venituri medii pe gospodarii

Decila3 1 (cea mai saraca)

Decila 2 Decila 3

Zona urbana 4,7% 2,5% 5,4% 5,0% Braila 2,7% 4,7% 4,4% 4,1% Faurei 1,3% 2,2% 2,1% 1,9% Ianca 3,7% 6,4% 6,0% 5,6% Insuratei 0,8% 1,5% 1,4% 1,3%

Sursa: calcule proprii La nivelul decilei inferioare de venit (cele mai sarace 10% dintre gospodarii) rata de suportabilitate depaseste pragul maximal de 4% in toate aglomerarile urbane analizate. Acest prag este depasit chiar si in cazul celei de-a treia decile de venit.

Presupunand ca tarifele vor creste gradual pana la valoarea costului marginal si ca vor fuziona pana in 2013 intr-un tarif unic de 9,16 RON/m3 fara TVA (10,90 RON/m3 TVA inclus, preturi constante4 pentru 2007) si ca media consumului specific de apa va scadea la 110 l/locuitor/zi in 2015 (si va ramane constant dupa aceea pana la sfarsitul perioadei de analiza) rata de suportabilitate calculata pentru fiecare municipalitate va avea urmatoarele valori:

Tabelul 9.6. Evolutia ratei de suportabilitate (scenariu fara grant)

2007 2008 2009 2010 2015 2025 2037 Total urban 4,7% 5,5% 6,2% 6,8% 10,0% 7,3% 5,3% Decila 1 2,5% 2,9% 3,4% 3,7% 5,6% 4,4% 3,5% Decila 2 5,4% 6,3% 7,1% 7,8% 11,3% 8,1% 5,8% Decila 3 5,0% 5,8% 6,6% 7,1% 10,5% 7,6% 5,5% Braila 2,7% 3,2% 3,6% 3,9% 5,8% 4,6% 3,6% Decila 1 4,7% 5,4% 6,1% 6,5% 9,4% 6,8% 4,8% Decila 2 4,4% 5,0% 5,7% 6,1% 8,8% 6,4% 4,6% Decila 3 4,1% 4,7% 5,3% 5,7% 8,3% 6,1% 4,4% Faurei 1,3% 1,7% 2,2% 2,7% 6,5% 5,1% 4,0% Decila 1 2,2% 2,9% 3,8% 4,6% 10,5% 7,5% 5,3% Decila 2 2,1% 2,7% 3,5% 4,3% 9,8% 7,1% 5,1% Decila 3 1,9% 2,5% 3,3% 4,0% 9,2% 6,7% 4,9% Ianca 3,7% 4,3% 4,8% 5,2% 7,0% 5,1% 4,0% Decila 1 6,4% 7,3% 8,2% 8,8% 11,2% 7,5% 5,3% Decila 2 6,0% 6,8% 7,7% 8,2% 10,5% 7,1% 5,1% Decila 3 5,6% 6,4% 7,2% 7,7% 9,9% 6,7% 4,9% Insuratei 0,8% 1,2% 1,7% 2,4% 6,6% 5,1% 4,0% Decila 1 1,5% 2,1% 3,0% 4,0% 10,6% 7,5% 5,3% Decila 2 1,4% 2,0% 2,8% 3,8% 9,9% 7,1% 5,1% Decila 3 1,3% 1,8% 2,6% 3,5% 9,3% 6,7% 4,9%

Sursa: calcule proprii 3 Decila: Ca să se poată aprecia nivelul veniturilor reale ale populatiei, statistica împarte gospodariile din Romania in 10 partie egale (sau câte 10% din gospodarii), aşa-numitele decile, Apoi, pentru fiecare decilă se calculează o medie a veniturilor, Prima decilă cuprinde primele 10% din gospodarii, cu cele mai mici venituri (se mai numeste si decila inferioara) iar a zecea decila ultimele 10% din gospodarii, cele cu veniturile cele mai mari,Cu alte cuvinte, ordinea lor crescătoare de la D1 la D10, reflectă creşterea de venit şi, odată cu aceasta, deplasarea de la segmentul săracilor la cel al bogaţilor (relativ la nivelul general de venituri al populaţiei luate în analiză). 4 Preturi constante: preturile calculate la un an de baza (2007) pentru a exclude inflatia din datele economice.



La nivel agregat pentru aglomerarile din zonele urbane evolutia ratelor de suportabilitate se prezinta astfel:

Tabel 9.7. Rata medie de suportabilitate la nivelul aglomerarilor din zona urbana (scenariul recuperarii costurilor prin cresterea tarifelor/ scenariu fara grant)

2007 2008 2009 2010 2015 2025 2037

Aglomerari zona urbana

Venit mediu 4,7% 5,5% 6,2% 6,8% 10,0% 7,3% 5,3%

Decila 1 2,5% 2,9% 3,4% 3,7% 5,6% 4,4% 3,5%

Decila 2 5,4% 6,3% 7,1% 7,8% 11,3% 8,1% 5,8%

Decila 3 5,0% 5,8% 6,6% 7,1% 10,5% 7,6% 5,5% Sursa: calcule proprii

Se observa ca pentru prima decila de venit, cheltuielile pentru plata facturii la apa si apa uzata depasesc pragul de suportabilitate al populatiei pentru intreaga perioada analizata.

9.5. Analiza senzitivitatii Analiza senzitivitatii5 dezvoltata la nivel de Master Plan trebuie privita ca o analiza indicativa, datorita investitiilor si a costurilor de operare si intretinere la acest stadiu sunt preliminare.

Analiza senzitivitatii la acest nivel evalueaza impactul schimbarii procentului dat intr-o variabila asupra costului marginal si ca urmare, asupra tarifului.

Modelul evalueaza impactul asupra costului marginal (si implicit tarifului)al urmatoarelor variabile:

• Costuri de investitii; • Costuri de operare si intretinere; • Consumul de apa; • Rata de actualizare6

Modificarea procentuala a costului marginal pe seama modificarii (crestere sau scadere) fiecarui factor cu 10% si 20% este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul 9.8. Modificarea procentuala a costul marginal la schimbarea procentului dat in factori

AIC -10% -5% -1% 0% 1% 5% 10% Rata de actualizare -2,01% -1,34% -0,67% 0,00% 0,67% 1,34% 2,01% Investitii -6,71% -3,36% -0,67% 0,00% 0,67% 3,36% 6,71% Operare si intretinere -3,36% -1,68% -0,34% 0,00% 0,34% 1,34% 3,02% Consum de apa (apa facturata) 11,07% 5,03% 1,01% 0,00% -1,01% -5,03% -9,06%

Sursa: calculele proprii

5 Analiza senzitivitatii: se utilizeaza pentru a determina cat de “sensibil” este un model la schimbarea valorilor parametrilor si la modificarile in structura modelului respectiv, 6 Rata de actualizare: rata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei,



Figura 9,1 Impactul factorilor asupra schimbarilor costului marginal

Sursa: calculele proprii

Consumul de apa reprezinta factorul cu cel mai mare impact asupra tarifului. O reducere cu 10% a nivelului estimat al consumului va duce la cresterea cu 11,07% a tarifului.Un impact semnifiactiv il are si nivelul investitiilor, astfel cresterea investitiilor cu 10% peste nivelul estimat va determina o crestere cu 6,71% a tarifului.

O schimbare in costal marginal mediu este echivalenta cu o schimbare a tarifului si ca urmare, va afecta nivelul de suportabilitate al serviciilor de apa si apa uzata furnizate in regiune.

Impactul modificarii de tarif asupra gardului de suportabilitate este prezentat in urmatorul tabel pentru zona urbana a judetului, pentru 3 scenarii de crestere tarifara peste nivelul obtinut din model.

0.250

0.280

0.310

0.340

0.370

-10% -5% 0% 5% 10%

Rata de actualizare Costuri de investitiiCosturi de operare si intretinere Consumul de apa (apa facturata)



Scenariul 1 – cresterea cu 5% a tarifelor

Tabelul 9.9. Rata de suportabilitate pentru o crestere cu 5% a tarifului fata de scenariul de baza



Tabelul 9.10. Rata de suportabilitate pentru o crestere cu 10% a tarifului fata de scenariul de baza






Tabelul 9.11. Ratei de suportabilitate pentru o crestere cu 20% a tarifului fata de scenariul de baza



Se observa impactul semnificativ pe care il are cresterea tarifelor (peste nivelul scenariului de baza) asupra nivelului de suportabilitate. La o crestere cu 20% a tarifului, acesta nu va mai fi suportabil incepand cu anul 2012 nici chiar pentru gospodariile cu venituri medii.

9.6. Concluzii In prezent, in judetul Braila rata de suportabilitate a serviciilor de apa si apa uzata inregistreaza valori relativ ridicate, in special la nivelul decilelor inferioare de venit. Asigurarea recuperarii costurilor investitiilor necesare pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa potabila si apa uzata integral din cresterea tarifelor nu este in concordanta cu capacitatea de plata a populatiei judetelui.

Spre exemplu, la nivelul unui tarif care ar asigura recuperarea investitiilor, la nivelul anului 2013 rata medie de suportabilitate pentru populatia din aglomerarile din zona urbana ar fi de 5,0%. La nivelul decilei inferioare de venit (populatia cea mai saraca) situatia ar foarte ingrijoratoare, rata de suportabilitate atingand nivelul de 8%.

Aceasta analiza evidentiaza faptul ca companiile de apa vor trebui sa identifice fonduri suplimentare pentru a reduce decalajul financiar, si justifica necesitatea granturilor europene in vederea asigurarii viabilitatii financiare a operatorului regional.



10. PROGRAM DE INVESTITII PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA ............................ 10-2 10.1. Rezumat ............................................................................................................................ 10-2 10.2. Prioritizarea masurilor din proiect ................................................................................ 10-2 10.3. Indicatori cheie de performanta .................................................................................... 10-6 10.4. Lista prioritizata a masurilor de investitii .................................................................... 10-7 ANEXE CAPITOL 10 ..................................................................................................................... 10-8 Anexa 10.4.1 Anexa 10.4.2 Anexa 10.4.3 Anexa 10.4.4



10. PROGRAM DE INVESTITII PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA

10.1. Rezumat Pentru identificarea investiţiilor care să fie cuprinse în lista pe termen scurt au fost luate în considerare următoarele: obligativitatea de a îndeplini cerinţele Tratatului de aderare; cerinţa de implementare a măsurilor obligatorii; obligativitatea de a se asigura susţinerea economică a investiţiei pe termen lung.

Totodată, pentru evaluarea simultană a factorilor care nu pot cuantificaţi în termeni valorici, au fost identificate 4 categorii de criterii (poluarea mediului, riscul asupra sănătăţii publice, creşterea eficienţei sistemelor de apă şi canalizare şi apartenenţa la ROC, respectiv capacitatea de implementare a programelor), dezvoltate într-o matrice multi-criterială.

Lista prioritizată a masurilor de investitii pentru prima etapa se regaseste in Anexa nr. 10.4.

10.2. Prioritizarea masurilor din proiect Pentru identificarea componentelor prioritare a fost dezvoltata o schema pentru evaluarea celor mai relevante componente pentru a fi introduse in prima faza (pana in anul 2013). Toate componentele identificate in timpul pregatirii prezentului Master Plan de catre operator si inspectate de catre Consultant au fost abordate printr-o metodologie in doua faze.

Pentru inceput, au fost identificate componentele obligatorii necesare implementarii pentru respectarea obligatiilor asumate de Romania privind Acquis-ul comunitar si in concordanta cu reglementarile legale nationale.

In al doilea rand, au fost identificate componentele ne-obligatorii, care includ masuri pentru imbunatatirea nivelului serviciilor din punct de vedere economic, tehnic si al protectiei mediului. Totodata, aceste componente vor creste gradul de sustenabilitate al serviciilor oferite.

Proiectele prioritare pentru sistemele de apa potabila si canalizare propuse pentru co-finantarea europeana se constituie in prima etapa a planului de investitii pe termen lung propus in vederea alinierii la directivele UE.

Primul pachet de investitii cuprinde atat masurile prioritare cu un impact pozitiv atat asupra calitatii si cantitatii serviciilor oferite in alimentare cu apa si canalizare, cat si in perspectiva protectiei mediului. Totodata, s-a tinut cont de necesitatile si prioritatile operatorilor.

In acest sens, s-au avut in vedere prioritatile ce rezulta din „Termenii de referinta”, care pun accentul pe realizarea statiilor de epurare la norme europene, pentru centrele populate cu o populatie de peste 5.000 locuitori, precum si pentru retelele de canalizare care urmeaza sa transporte apa uzata spre instalatiile de epurare prevazute.

In ce priveste alimentarile cu apa ale localitatilor, se acorda prioritate amenajarii surselor de apa si instalatiilor de tratare pentru asigurarea calitatii apei livrate.

Acest pachet de investitii prioritare se va constitui intr-un proiect propus pentru co-finantare din Fondurile de Coeziune ale Uniunii Europene.



Metodologie de prioritizare

Investitiile importante trebuie sa fie justificate de eficienta economica. In plan secundar au fost considerate aspecte particulare privind sanatatea publica, mediul inconjurator si aspecte financiare. In analiza prezentata, investitiile specifice au fost raportate la locuitor.

In capitolul 7 este prezentata lista de investitii pe termen lung, in care au fost identificate proiectele separat pe sisteme de apa potabila si de canalizare. In acelasi timp, au fost intocmite si prezentate listele prioritizate pentru fiecare sector in parte.

Urmare a operatiunii de prioritizare, localitatile cu populatie numeroasa au primit pozitii superioare datorita densitatii crescute care se regaseste intr-o investitie specifica redusa.

Pentru localitatile cu populatia mai mica de 2000 locuitori, se recomanda concentrarea asupra acelor asezari in care sistemul de alimentare cu apa este implementat, in vederea reducerii riscurilor referitoare la sanatatea publica.

Pentru a realiza prioritizarea investitiilor a fost dezvoltata o matrice multi-criteriala care ia in considerare parametrii care nu pot fi cuantificati in termeni valorici. Au fost considerate 4 categorii de criterii cu un total de 18 criterii, impreuna cu un sistem de punctaj.

Categoriile de criterii considerate sunt urmatoarele:

A) risc asupra sanatatii publice

B) poluarea mediului

C) cresterea eficientei sistemului de alimentare cu apa si de canalizare

D) apartenenta la ROC si capacitatea de implementare a programelor

Functie de populatia deservita, se considera urmatoarele subcategorii:

• 2.000 ... 5.000 locuitori

• 5.000 ... 10.000 locuitori

• 10.000 ... 20.000 locuitori

• 20.000 ... 50.000 locuitori

• 50.000 ... 100.000 locuitori



Tabelul 10.2.1. Criterii

Numar de puncte Nr. Criteriu 50.000... 100.000

20.000...50.000

10.000... 20.000

5.000... 10.000

2.000...5.000

A. Risc aspra sanatatii umane (publice) A1 Localitati care au retea de distributie dar nu au retea

de canalizare 10 8 6 4 2

A2 Localitati in care calitatea apei potabile nu respecta Directivele

10 8 6 4 2

A3 Localitati care nu au retea de distributie 7,5 6,0 4,5 3,0 1,5 A4 Localitati care nu au retea de canalizare 7,5 6,0 4,5 3,0 1,5 A5 Localitati in care reteaua de distributie deserveste

partial populatia 5 4 3 2 1

A6 Localitati in care reteaua de canalizare deserveste partial populatia

5 4 3 2 1

A7 Localitati care nu au statie de epurare ori SE este insuficienta (ineficienta)

5 4 3 2 1

A8 Localitati in care reteaua de canalizare este serios afectata

2,5 2,0 1,5 1,0 0,5

B. Poluarea mediului B1 Localitati fara statie de epurare 10 8 6 4 2

B2 Localitati cu statie de epurare, cu epurare ineficienta

7,5 6,0 4,5 3,0 1,5

B3 Localitati fara retea de canalizare 5 4 3 2 1

B4 Localitati cu retea de canalizare insuficienta sau cu deteriorari majore

2,5 2,0 1,5 1,0 0,5

C. Cresterea eficientei sistemelor de apa/canal

C1 Proiecte care determina scaderea consumului de energie

5 4 3 2 1

C2 Proiecte care determina scaderea pierderilor de apa 4 3 2 1,0 0,5

C3 Proiecte care determina cresterea capacitatii operatorului

2,5 2,0 1,5 1,0 0,5

C4 Scaderea riscului de intrerupere a serviciilor de apa si canalizare

2,5 2,0 1,5 1,0 0,5

D. Apartenenta la ROC si capacitatea de implementare a programelor

D1 Operatorul local este agreat ca parte a ROC 10 8 6 4 2 D2 Autoritatile locale au suficienta capacitate pentru

implementarea programelor 5 4 3 2 1



Dupa adunarea punctelor de la criteriile de prioritate, se poate face urmatorul clasament pe grupe de prioritati:

Tabelul 10.2.2. Clasament pe grupe de prioritati

Prioritate Scor Termenul de implementare

Prioritatea nr. 1 >25 2013

Prioritatea nr. 2 15 -25 2015

Prioritatea nr. 3 10 -15 2018

Prioritatea nr. 4 <10 dupa 2018

Nota: Termenele de implementare urmeaza sa fie coordonate cu termenele impuse prin Directive EU pentru fiecare judet.

In urma aplicarii matricii multi-criteriale pentru toate localitatile judetului Braila a rezultat urmatoarea lista prioritizata:

Tabelul 10.2.3. Lista prioritizata

Denumire aglomerare Punctaj PrioritateaBRAILA 51.5 1 INSURATEI 29 1 IANCA 26 1 FAUREI 26 1 TUFESTI 25 1 VIZIRU 15.5 2 CHISCANI 15 2 VADENI 14.5 3 ULMU 14 2 JIRLAU 13.5 3 SUTESTI, SURDILA GAISEANCA 12 3 BARAGANU, ZAVOAIA, TATARU, CIOCILE, VISANI, DUDESTI 11.5 3 TICHILESTI, GROPENI, CAZASU, 11 3 VICTORIA, LANURILE 10.5 3 MOVILA MIRESEI, MIRCEA VODA 10 3



10.3. Indicatori cheie de performanta Obiectivele propuse pentru a fi realizate in prima etapa, au ca obiectiv principal reducerea decalajelor existente intre UE si Romania in domeniul echiparii hidroedilitare, respectiv distributia apei potabile si canalizarea apelor uzate.

Aceste lucrari vor influenta direct conditiile de igiena si de sanatate a populatiei, in prezent deficitare.

Totodata, vor contribui major la imbunatatirea conditiilor de mediu, atat direct, prin modificarea calitatii apelor de suprafata, ca emisari ai sistemelor de canalizare, precum si indirect, dezafectarea latrinelor si a foselor septice contribuind substantial la reducerea poluarii apelor subterane, cu deosebire a stratelor freatice.

Pentru evidentierea performantelor ce vor fi obtinute prin realizarea lucrarilor prevazute, se propune urmarirea urmatorilor indicatori de calitate:

Tabel 10.3.1. Indicatori cheie de performanta pentru sistemele de alimentare cu apa – zona urbana



Populatia conectata (deservita) % 96 97 98

Populatia contorizata % 50 89 98

Volumul de apa furnizat mc/an 19.836.761 20989333 20064914

Volumul de apa facturata % 59 76 84

Volumul de apa pierduta % 42 24 16


Capacitati de stocare mc 69.150 69150 691500

Tabel 10.3.2. Indicatori cheie de performanta pentru sistemele de canalizare – zona urbana –



Populatia deservita % 47 100 100


Treapta mecanica mc/zi 1369 54972 54972

Treapta biologica mc/zi 1080 54972 54972 Capacitatea de epurare

Treapta tertiara mc/zi 0 54397 54397

Alinierea la standardele UE % 0 100 100

Consum specific de reactivi g/mc apa tratata

0 18 18

Energia consumata kw/mc <0.1 0.5 0.5



10.4. Lista prioritizata a masurilor de investitii Prezentul capitol cuprinde o lista a masurilor de investitie propuse pentru realizare intr-o prima etapa pana la finele anului 2013, finantata din Fondurile de Coeziune.

In aceste propuneri s-au prevazut cu prioritate lucrarile de protectie a emisarilor prin realizarea statiilor de epurare din mediul urban si rural, extinderi de retele de canalizare precum si a reabilitarea strict necesara ale retelelor de canalizare existente din aceste localitati. S-au prevazut de asemenea, in cadrul sistemelor de alimentare cu apa, realizarea unor surse si extinderea sau reabilitarea prioritara a retelelor de distributie.

Lista masurilor de investitii in ordine prioritara pentru prima etapa se regaseste in Anexele nr. 10.4.In anexele 10.4.3 se regasesc listele de investitii, in care sunt detaliate lucrarile la nivel de cantitate si pret unitar, pentru aglomerarile prioritare ce vor fi finantate din fondurile de coeziune .

In anexa 10.4.2 se regaseste un centralizator al anexelor 10.4.3 in care sunt expuse valorile de investitie pentru fiecare lucrare aferente aglomerarilor prioritare. Anexa 10.4.1 centralizeaza valorile totale de investitii aferente aglomerarilor propuse pentru etapa 2013, valori ce sunt defalcate pe costuri de investitii, asistenta tehnica (1%), echipamente (0.5%), proiectare (4%), supervizare (5%), cheltuieli diverse si neprevazute (10%).

Anexa 10.4.4 centralizeaza valorile globale pentru investitiile prioritare din judetul Braila in functie de sursa de finantare, aceste valori fiind expuse si in tabelul de mai jos.

Tabel 10.4.1 Valori de investitie prioritare propuse pentru judetul Braila

Faza 1 (2007 - 2013) Serviciul Fonduri de

coeziune Alte fonduri Total

Apa potabila 24.865.360 0 24.865.360

Apa uzata 68,158,900 33,415,163 101,574,063

TOTAL 93,024,260 33,415,163 126.439.423



ANEXE



Anexa 10.4.1

Plan prioritar de investitii - Alimentare cu apa si apa uzata Costul investitiilor pe faze si aglomerari

*Fonduri de coeziune -proiecte ce vor fi elaborate la faza de fezabilitate, conform TA

N° Obiect Preţ Total

1 Brăila 39,914,2321.1 Alimentare cu apa 8,087,1371.2 Apa uzata 31,827,0952 Insuratei 10,949,2612.1 Alimentare cu apa 941,9092.2 Apa uzata 10,007,3533 Viziru 3,401,6603.1 Alimentare cu apa 124,4813.2 Apa uzata 3,277,1784 Tufesti 3,921,1624.1 Alimentare cu apa 124,4814.2 Apa uzata 3,796,6805 Faurei 3,803,9835.1 Alimentare cu apa 840,2495.2 Apa uzata 2,963,7346 Ianca 5,452,7726.1 Alimentare cu apa 761,4116.2 Apa uzata 4,691,3617 Sistem regional Gropeni - Ianca 9,755,4857.1 Alimentare cu apa 9,755,4857.2 Apa uzata 0ST-1 Sub-total 1 77,198,5568 Echipamente 385,993

9 Asistenta tehnica 771,986

10 Proiectare 3,087,942



11 Supervizarea lucrarilor 3,859,928

12 Diverse si neprevazute* 7,719,856

ST-2 Sub-total 2 15,825,704 GT TOTAL GENERAL 93,024,260* Pentru a evita numararea dubla, se vor aplica costurile care nu includ cheltuieli neprevazute



Anexa 10.4.2 Plan prioritar de investitii - Alimentare cu apa si apa uzata Cost total de investitii pe categorii pentru toate aglomerarile *Fonduri de coeziune -proiecte ce vor fi elaborate la faza de fezabilitate, conform TA

N° Obiect Total judeţ Brăila Însurăţei Viziru Tufesti Faurei Ianca

Sistem regional

Gropeni - Ianca

1 Alimentare cu apa 24,865,360 9,745,000 1,135,000 150,000 150,000 1,012,500 917,500 11,755,3601.1 Sursa 1,280,000 450,000 180,000 0 0 0 0 650,0001.2 Statie de tratare 7,225,360 4,650,000 ,000 0 0 , ,36075 0 55 000 2,4451.3 Aductiune 9,040,000 0 0 0 0 490,000 0 8,550,0001.4 Statie de pompare 175,000 0 0 0 0 65,000 0 110,0001.5 Retea de distributie 7,145,000 4,645,000 880,000 150,000 150,000 457,500 862,500 01.6 Rezervoare 0 0 0 0 0 0 0 2 Apa uzata 68,158,900 38,351,650 12,058,860 3,949,000 4,575,000 3,571,300 5,653,090 02.1 Statie de epurare 8,290,118 0 4,717,860 0 0 879,168 2,693,090 02.2 Canal colector 13,481,000 6,005,000 2,256,000 1,275,000 1,725,000 750,000 1,470,000 02.3 Statie de pompare 654,632 270,000 135,000 90,000 45,000 24,632 90,000 02.4 Retea de canalizare 45,733,150 32,076,650 4,950,000 2,584,000 2,805,000 1,917,500 1,400,000 02.5 Tratarea namolului 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 93,024,260 48,096,650 13,193,860 4,099,000 4,725,000 4,583,800 6,570,590 11,755,360



Anexa 10.4.3.1

Aglomerare: "Braila" (Braila, Lacu

Sarat, Varsatura, Baldovinesti)


N° Obiect Descriere Unitate de masura Cantitate Preţ unitar Preţ total

1 Alimentatre cu apă 9,745,000

1.1 Sursa Reabilitare sursa de apa buc. 1 450,000 450,000

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de tratare buc. 1 4,650,000 4,650,0001.3 Aductiune 01.4 Statie de pompare 0

1.5.1 Reabilitare retele de distributie in municipiul Braila

ml 50,000 85 4,250,000

1.5.2 Extindere retele de distributie in sat Baldovinesti

ml 2,000 60 120,000

1.5.3


Reabilitare retele de distributie in satul Lacul Sarat

ml 5,500 50 275,000

2 Apă uzata 38,351,650

2.1 Statie de epurare Treapta tertiara la statia de epurare l.e.* 0 39 0

2.2.1 Colector principal ml 14,000 370 5,180,000

2.2.2 Colector principal Colector principal in sat

Baldovinesti ml 5,500 150 825,000

2.3. Statie de pompare Reabilitare statii de pompare apa uzata in mun.Braila

buc 9 30,000 270,000

2.4.1 Reabilitare retele de canalizare in municipiul Braila

ml 6,600 210 1,386,000

2.4.2 Extindere retele de canalizare in municipiul Braila

ml 137,640 210 28,904,400

2.4.3 Retea de canalizare in sat Baldovinesti ml 5,650 95 536,750

2.4.4 Extindere retele de canalizare in sat Lacu Sarat ml 8,500 85 722,500

2.4.5

Retea de canalizare

Extindere retele de canalizare in sat Varsatura ml 6,200 85 527,000




Total 48,096,650

Anexa 10.4.3.2

Aglomerare "Insuratei"




1.1 Sursa Extindere front captare (foraje) buc 3 60000 180,000

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorare si laborator de analize buc 1 75000 75,000

1.3 Aductiune

1.4 Statie de pompare

1.5.1 Reabilitare retele de distributie ml 10000 75 750,000

1.5.2

Retea de distributie Extindere retele de

distributie ml 2000 65 130,000

2 Apă uzata 12,058,860

2.1 Statie de epurare Reabilitare si extensie statie de epurare M+B+T l.e.* 22466 210 4,717,860

2.2.1 Reabilitare colector principal ml 3600 160 576,000

2.2.2 Extindere colector principal ml 10000 160 1,600,000

2.2.3

Colector principal

Conducta de descarare ml 500 160 80,000

2.3 Statie de pompare Staitie de pompare apa uzata buc 3 45000 135,000


Extindere retele de canalizare ml 33000 150 4,950,000

2.5 Tratare namol 0 0 0 0 0

Total 13,193,860



Anexa 10.4.3.3

Aglomerare: "Ianca" (Ianca, Perisoru, Plopu)



1 Alimentatre cu apă 917,500

1.1 Sursa 0 0 0 0

1.2 Statie de tratare Reabilitare statie de clorinare buc. 1 55000 55,000

1.3 Aductiune 0 0 0 0

1.4 Statie de pompare 0 0 0 0


Reabilitare retea de distributie ml 11500 75 862,500

2 Apă uzata 5,653,090

2.1 Statie de epurare Reabilitare statie de epurare M+B+T l.e. 12526 215 2,693,090

2.2.1 Reabilitare colector principal ml 3000 140 420,000

2.2.2 Canal colector

Extindere colector principal ml 7000 150 1,050,000

2.3 Statie de pompare Statie de pompare apa uzata buc 2 45000 90,000


Extindere retea de canalizare ml 10000 140 1,400,000

2.5 Tratare namol buc. 1 0 0 Total 6,570,590



Anexa 10.4.3.4

Aglomerare: "Faurei" Plan prioritar de investitii - Alimentare cu apa si apa uzata Costul investitiilor pe faze si aglomerari


1 Alimentatre cu apă 1,012,5001.1 Sursa 1.2 Statie de tratare 1.3 Aductiune Reabilitare aductiune ml 7000 70 490,000

1.4 Statie de pompare Reabilitare buc 1 65000 65,000

1.5.1 Extindere retea de distributie ml 1500 65 97,500

1.5.2

Retea de distributie Reabilitare retea de

ditributie ml 6000 60 360,000

2 Apă uzata 3,571,300

2.1 Statie de epurare Reabilitare statie de epurare M+B l.e.* 7712 114 879,168

2.2 Canal colector Extindere colector principal ml 5000 150 750,000

2.3 Statie de pompare Reechipare statie de pompare apa uzata buc 1 24632 24,632


Extinrede retea de canalizare ml 16250 118 1,917,500

2.5 Tratare namol Total 4,583,800



Anexa 10.4.3.5

Aglomerare: "Tufesti" Plan prioritar de investitii - Alimentare cu apa si apa uzata Costul investitiilor pe faze si aglomerari



1.1 Sursa 1.2 Statie de tratare 1.3 Aductiune 1.4 Statie de pompare


Extindere retea de distributie ml. 3000 50 150,000

2 Apă uzata 4,575,000

2.1 Statie de epurare 0 0 0 0

2.2 Canal colector Colector principal ml 11500 150 1,725,000


2.4.1 Retele de canalizare manajera ml 19000 110 2,090,000

2.4.2

Retea de distributie Retele de canalizare

pluviala ml 5500 130 715,000

2.5 Tratare namol 0 0 0 0 Total 4,725,000



Anexa 10.4.3.6

Aglomerare: "Viziru"




1.1 Sursa 1.2 Statie de tratare 1.3 Aductiune 1.4 Statie de pompare


Extindere retea de distributie ml. 3000 50 150,000

2 Apă uzata 3,949,000

2.1 Statie de epurare 0 0 0 0

2.2 Canal colector Infiintare colector principal ml 8500 150 1,275,000



Retele de canalizare manajera ml 19000 110 2,090,000

2.5 Tratare namol Retele de canalizare pluviala ml 3800 130 494,000

Total 4,099,000



Anexa 10.4.3.7

Aglomerare: "Sistem regional Gropeni - Ianca"




1.1 Sursa Captare de suprafata buc 1 650000 650,000

1.2 Statie de tratare Statie de tratare l.e* 40756 60 2,445,360

1.3.1 Aductiune principala ml 40000 180 7,200,000

1.3.2 Aductiune

Aductiune secundara ml 11250 120 1,350,000

1.4 Statie de pompare Statii de pompare/repompare buc 2 55000 110,000


2 Wastewater Total 11,755,360



Anexa 10.4.4

Plan prioritar de investiţii

Service Faza 1 (2007 - 2013)

CF Alte fonduri Total

Total apă 24,865,360 0 24,865,360 Total apă uzată 68,158,900 33,415,163 101,574,063

TOTAL 93,024,260 33,415,163 126,439,423

Servicii de Consultanta pentru Pregatirea Proiectelor pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA Imprumut BIRD 4835 RO - Municipal Services Project - PO88252


11.PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI In conformitate cu Termenii de Referinta, consultantul trebuie sa duca la indeplinire o serie de activitati astfel incat prin rezultatele obtinute sa se atinga obiectivele propuse.

In Tabelul de mai jos sunt prezentate documentele si durata elaborarii lor conform cu Termenii de Referinta.

Sursa: D - Draft, F - Varianta finala Sursa: Termeni de Referinta

An 1

2

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1 Mobilizarea x 2 Investigatii de

teren, Colectarea de date

3 Raport preliminar

D F

4 Master Planuri D F 5 Raport de

progres D F

6 Studiu tehnic de fezabilitate

D F

7 Analiza financiar economica si institutionala

D F

8 Studiu de impact asupra mediului

D F

9 Aplicatii de finantare

D F

10 Raport de progres

D F

11 Faza de prelicitatii si aplicatii finale

x

12 Termeni de referinta pentru servicii

D F

13 Elaborarea caietului de sarcinii serviciilor de proiectare, lucrari/furnizare echipamente (inclusiv aprobari)

D F

14 Raport de progres

D F

15 Faza de licitatie si aprobare (inclusiv aprobari)

16

Raport privind licitarea si contractarea

x

17 Raport final D F



Pe baza acestuia s-a elaborat Graficul Gant al activitatilor, care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor. (Anexa nr.11.1)

Realizarea in bune conditii a obiectivelor implica si o serie de riscuri, care sunt parte inerenta a desfasurarii oricaror activitati pe termen scurt, mediu sau lung.

De aceea s-a considerat necesar sa se aiba in vedere elaborarea unei astfel de Matrici, prezentata in Tabelul 11.1. Tabelul. 11.1 Matricea Riscurilor

Presupunerea Descrierea riscului

Probabilitatea riscului

Impactul si cuantificarea consecintelor

Actiuni de diminuare

Factori implicati

Aplicatiile de finantare sunt

depuse si aprobate la timp si in forma

solicitata

Conditiile de finantare ale UE nu sunt indeplinite

scazuta Intarzieri in respectarea termenelor proiectului

Considerata de catre Consultant

a fi cel mai important lucru, este propusa o

comunicare continua pentru prevenire sau

negocieri

- Autoritatea de

Management (MMDD)

- Autoritatile locale

- Consultantul

Corelarea legislatiei si

cadrului institutional intre Romania si CE

Contradictii, diferente

majore intre cadrul legal al

UE si al Romaniei

scazuta Intarzieri in desfasurarea proiectului

Solutii alternative si de

compromis

-Consultantul, - Autoritatea

de Management

- Factori implicati

Organizarea ADI si ROC la timp pe baza unui cadru

legal si institutional

adecvat

Refuzul, intarzierile si

alte impedimente

pentru obtinerea de acorduri si infiintarea

ADI si ROC din partea

autoritatilor locale.

mare Respingerea sau intarzierea aprobarii

Aplicatiei. Modificari ale listelor

cu prioritati. Schimbari in structura Consiliilor

Judetene

Prevenire. Imbunatatirea

instruirii si dezvoltarea intensiva a factorilor implicati.

Mijloace de persuasiune

- Autoritatea de

Management (MMDD)


- Consultantul

Beneficiarii locali vor infiinta o UIP

la nivelul ROC

Lipsa UIP scazuta Intarzierea aprobarii Aplicatiei

Comunicarea alternativa,

implementarea canalelor.

Lucrul direct cu factorii implicati

- Autoritatea de

Management

(MMDD) - Autoritatile

locale - Consultantul

Cooperarea buna si eficienta intre partile implicate

Contradictii, conflicte de interes, lipsa

unei cooperari deschise

medie Intarzierea aprobarii Aplicatiei Pierderea

oportunitatilor financiare implicate

Comunicarea; instruirea

participativa; capacitatea de

decizie si dezvoltarea interesului

- Autoritatea de

Management (MMDD)




comun; implementarea

atitudinii de proprietate

- Consultantul

Date importante si reale colectate la

timp

Lipsa informatiilor, probleme in strangerea

datelor

scazuta / medie

Intarzierea aprobarii Aplicatiei . Intarzieri in desfasurarea proiectului

Investigatii, verificarea

validarea datelor

- Autoritatea de

Management (MMDD)


- Consultantul Documente cerute inexistente ( Studii de impact asuprea

mediului, Certificate de

urbanism, studii)

Insuficient interes a

autoritatilor locale si factorilor implicati

mediu Intarzierea aprobarii Aplicatiei;Intarzieri in

desfasurarea proiectului

Intocmirea studiilor de

mediu; Obtinerea avizelor,

autorizatiilor, certificatelor de

urbanism necesare

- Consultantul - Autoritatile

locale

Folosirea/ achizitionarea

terenurilor

Detinerea proprietatii

neclarificata Dreptul de

servitute nu se aplica

scazuta Intarzierea aprobarii Aplicatiei

Expropriere in folosul public


- Consultantul

Prioritizarea investitiilor in

stransa cooperare cu beneficiarii

locali

Insuficienta implicare si participare a beneficiarilor

locali. Contradictii intre politica nationala si

interesul local

scazuta Intarzieri in desfasurarea

proiectului. Abaterea de la obiective

Intarzierea aprobarii Aplicatiei

Comunicarea. Instruire

participativa.

- Autoritatea de

Management (MMDD)


- Consultantul

Decizii politice adecvate in promovarea proiectelor regionale

Nu este clar cadrul legal

pentru proiectele regionale

medie Intarzieri in desfasurarea

proiectului. Abaterea de la obiective

Schimbarea prioritatilor,

negocieri

- Autoritatea de

Management (MMDD)


- Consultantul Sursa: Metodologia din Oferta Tehnica In conformitate cu POS MEDIU si a DOCUMENTULUI CADRU DE IMPLEMENTARE a acestuia, riscul major il reprezinta neorganizarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara si a Operatorului Regional, deoarece aceasta este conditie pentru inaintarea si aprobarea Cererii de Finantare.

Implementarea proiectului va avea un impact semnificativ prin:

- imbunatatirea nivelului serviciilor

- cresterea eficientei operationale

- reducerea consumurilor de energie si chimicale



- imbunatatirea calitatii mediului inconjurator

Acordarea finantarii in sectorul de apa si apa uzata este conditionata de infiintarea ROC si a ADI in conformitate cu prevederile specifice ale POS Mediu. Fara finantare sub forma de grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili sa se conformeze Aquis - ului comunitar. Prin urmare, exista un stimulent puternic pentru diferiti operatori sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa si sa depaseasca astfel potentialele probleme administrative.

De aceea, la intocmirea Aplicatiei este obligatoriu sa se anexeze urmatoarele documente:

• Hotararea Consiliului Local si Hotararea Consiliului Judetean privind constituirea ADI precum si documentele aferente: statut, actul constitutiv, certificat de inregistrare la Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, alte documente anexate;

• Hotararea Consiliului Local si Hotararea Consiliului Judetean privind constituirea ROC precum si documentele aferente: act constitutiv, certificat de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului, plan de actiune care vizeaza preluarea serviciilor de catre ROC, cu includerea angajamentului ADI de stabilire a unei politici de tarife comune, pe termen lung;

• Contractul Unic de Delegare a Gestiunii Serviciilor semnat intre ADI si ROC cu anexele si hotararile privind delegarea gestiunii serviciului de apa si canalizare;

• Decizia de infiintare a Unitatii de Implementare a Proiectului insotita de organigrama, decizia si CV - urile membrilor UIP;

• Acordul de mediu.

Un alt risc major il constituie obtinerea acordului de mediu. In conformitate cu legislatia in vigoare, proiectele publice sau private prevazute in anexa nr. 1 a Directivei 85/337/CEE transpusa in legislatia romaneasca de HG 1213/2006, precum si orice proiecte propuse a se realiza pe un amplasament situat in perimetrul de protectie hidrogeologica prevazute de legislatia privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica se supun evaluarii impactului asupra mediului.

Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului sunt cele prevazute in anexa nr. 2 a Directivei 85/337/CEE transpusa in legislatia romaneasca de HG 1213/2006 si cele realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fie impreuna cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale protejate, avand in vedere obiectele de conservare a acesteia.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului in conformitate cu legislatiei romaneasca (Ordin 860/2002 modificat si completat, si HG 1213/2006) incepe prin depunerea solicitarii de emitere a acordului de mediu chiar in faza de elaborarea a studiului de prefezabilitate pentru proiectul respectiv. Aceasta procedura parcurge urmatoarele etape, conform graficelor de timp anexate: - etapa de incadrare a proiectului;

- etapa de definitivare a proiectului;

- etapa de analiza a proiectului.

Procedura completa de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu dureaza aproximativ 160 de zile lucratoare (a se vedea anexa nr. 11.2), din momentul depunerii la Agentia de Protectia Mediului a solicitarii de emitere a acordului de mediu insotita de fisa tehnica privind conditiile de protectia mediului si de memoriul de prezentare a proiectului, conform anexei II.2 a Ordinului 860/2002. Procedura simplificata de avizare „fara acord de mediu” dureaza aproximativ 30 de zile lucratoare (a se vedea anexa nr. 11.2) din momentul depunerii la Agentia de Protectia Mediului a solicitarii acordului de



mediu insotita de fisa tehnica privind conditiile de protectia mediului si de memoriul de prezentare a proiectului, conform anexei II.2 a Ordinului 860/2002. Autoritatea de mediu competenta va decide daca trebuie efectuata evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele incluse in anexa nr. 2 a Directivei 85/337/CEE, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1213/2006, cu exceptia proiectelor ce urmeaza a se realiza in zona costiera, acestea se vor supune evaluarii impactului asupra mediului.

Anexa nr. 11.1. Graficul Gant al activitatilor si al documentelor din proiect

luna contract

lunaiuni

esăptămâna 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Luni 11/6 18/6 25/6 2/7 9/7 16/7 23/7 30/7 6/8 13/8 20/8 27/8 3/9 10/9 17/9 24/9 1/10 8/10 15/10 22/10 29/10 5/11 12/11 19/11 26/11 3/12 10/12 17/12 24/12 31/12 7/1 14/1 21/1 28/1 4/2 11/2 18/2 25/2 3/3 10/3 17/3 24/3 31/3 7/4 14/4 21/4 28/4 5/5 12/5 19/5 26/5 2/6 9/6 16/6 23/6 30/6 7/7 14/7 21/7 28/7 4/8 11/8 18/8 25/8 1/9 8/9 15/9 22/9 29/9 6/10 13/10 20/10 27/10 3/11 10/11 17/11 24/11 1/12 8/12 15/12 22/12 29/12 5/1 12/1 19/1 26/1 2/2 9/2 16/2 23/2 2/3 9/3 16/3 23/3 30/3 6/4 13/4 20/4 27/4 4/5 11/5 18/5 25/5 1/6 8/6

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5 IRd

0.6 IRf

0.7

- Etapa prefezabilitate. Master Plan şi evaluare macro-posibilitate de plată

4.2.1.

Date tehnice

Apă (necesar, surse, calitate, tratare, transport, stocare, distribuţie)

Apă uzată (colectare, pre-epurare, epurare, evacuare nămol)

Date socio-economice

Dezvoltare urbană

Dezvoltare regională

Informaţii de mediu

Manipulare, analiză şi validare date

Stocare date

4.2.2.

Baza de date cu costuri unitare

4.2.3.

4.2.4.

4.2.5. MPd

Costuri de investiţie

Dezvoltare strategică

4.2.6.

Lista investiţiilor

4.2.7. MPf

Primul Raport de Progres - Master Plan şi macro-posibilitate Draft Final

4.2.8. Studiu de Fezabilitate pentru proiectele de infrastructură prioritare din Master Plan FSd FSf

Alimentare cu apă: extindere, îmbunătăţire, refacere, costuri, pierderi, opţiuni, program de implementare

Apă uzată: extindere, îmbunătăţire, refacere, epurare, costuri, pierderi, opţiuni, program de implementare

IWR

SS

Studii de teren

4.2.9.

4.2.9.1

Colectare date

Compania de apă: statut legal, management, personal

Evaluarea situaţiei prezente

4.2.9.2 Strategie regionalizare/ Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară / Contract de Delegare Servicii

Strategie

Plan de Acţiune AP

Contract Concesiune/Delegare CC

4.2.10. FEAd FEAf

Posibilitate pentru populaţia cu venituri mici

Principiul Poluatorul Plăteşte

Analiza de senzitivitate

4.2.11. EIA

Evaluare de către autorităţi EA

4.2.12. CFAa

4.2.13. CFAdAMFA

4.2.14.

Al doilea Raport de Progres - cererile de finanţare din Fondul de Coeziune Draft Final

4.2.15. TRd TRf

4.2.16.

TORd TORf

TDd TDf

FIDIC Yellow Book

FIDIC Red Book

4.2.17.

Al treilea Raport de Progres Draft Final

Proiect Servicii Municipale - Servicii de Consultanţă pentru judeţele Brăila, Vrancea, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa şi Constanţa

Faza 1b - Întărire instituţională pentru management eficient al investiţiilor pentru apă şi apă uzată

Managementul Contractelor

Spijin în timpul evaluării cererilor de finanţare

Sep Dec

PERIOADA INIŢIALĂ A PROIECTULUI

Comentarii, discuţii asupra versiunii finale a Raportului Ininţial

Compania de apă şi canalizare (exploatare, întreţinere)

13

ACTIVITĂŢI

Aug Sep Jul

1612

2007

Colectare şi studiere informaţii relevante

Elaborare raport iniţial

- Etapa fezabilitate. Elaborarea cererilor de co-finanţare UE

Apa uzată industrială

2008

6 7 8 189 10 11

Studiul de Impact Ecologic

Excursii de studii

Strategie de Procurare

Managementul Ciclului Proiectului

Instruire pentru întărire instituţională

Sprijin în timpul licitaţiei şi evaluării

Faza 2 - Elaborarea dosarelor complete de licitaţie

Seminarii - Exploatarea Sistemelor de apă-canalizare

Analiza Cost-Beneficiu

PROGRAM DE ACTIVITATE

Contracte de delegare

Elaborarea dosarelor de licitaţie

RAPORT FINAL

A. Contracte de servicii

B. Contracte de lucrări şi procurare bunuri

Mobilizare - logistică

Colectare date, investigaţii pe teren

Master Plan final

Analiza instituţională

Sprijin instituţional pentru beneficiarii finali

Prima vizită la beneficiarii locali

Lansare - întâlnire cu factorii implicaţi

Elaborarea modelului de macro-posibilitate

Strategie nămol

Elaborarea Master Planului (2007 -2037)

Analiza financiară şi economică

JunFeb Apr Mai iulie

Evaluarea situaţiei curente

Elaborarea cererilor de finanţare

OctMar

Identificarea investiţiilor prioritare

PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Oct Nov

Parametri de bază pentru proiectare

Primul seminar cu factorii implicaţi

Faza 1a - Elaborarea cererilor de co-finanţare UE a proiectelor

Jan Mar Apr May Nov Dec Jan Feb June

2009

1 2 3 4 5Aug

14 15 17 22 23 2419 20 21

Începerea Serviciilor ��

Draft Final

până la 11 august '09

= Activitate Proiect

= Stadiu Proiect

= Raport Proiect preliminar/final

= Activitate timp parţial

MPd = Master Plan preliminar

MPf = Master Plan final

IRd = Raport iniţial preliminar

IRf = Raport iniţial final

IWR = Raport apa uzată industrială

CC = Contract concesiune

SS = Strategie nămol

AP = plan acţiune

CFA = Cerere co-finanţare

FEA = Analiza financiară şi economică

AMFA = Aprobare cerere co-finanţare

EIA = Studiu de impact ecologic

EA = Aprobare de mediu pentru planuri şi programe / Acord de mediu

TR = Raport asupra instruirii: d - prima redactare; f - final

FSd = Studiu de fezabilitate - prima redactare

FSf = Studiu de fezabilitate - final

TORd = Teremeni de referinta pentru asisteta tehnica - prima redactare

TORf = Teremeni de referinta pentru asisteta tehnica - final

TD = Documentatie de licitatie: d - prima redactare; f - final


Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pentru finantare UE – Contract 1 MASTER PLAN JUDETUL BRAILA BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252 Anexa nr. 11.2.: Procedura de obtinere a acordului de mediu

1. Procedura completa de obtinere a acordului de mediu


Servicii de consultanta pentru pregatirea proiectului Pe t MASTER PLAN JUDETUL BRAILA

n ru finantare UE – Contract 1 BIRD LOAN 4835 RO-Municipal Proiect de servicii - PO88252


2. Procedura simplificata fara acord de mediu

mp pentru sectorul apa si apa uzata judetul braila vol i

Documents