ECOTURISM- Parcul Natural Comana -

Denumire si categorie sit Denumirea oficială „Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice” la origine a pus accent pe conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede reprezentând habitate pentru păsările acvatice. Cu timpul totuşi Convenţia şi-a lărgit câmpul său de acţiune pentru a acoperi toate aspectele conservării şi utilizării raţionale a zonelor umede. Obiectivele principale ale Convenţiei se referă la păstrarea, conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor umede. Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar) a intrat în vigoare în anul 1975 şi conform ultimelor date semnatare ale Convenţiei, sunt deja 157 de state cu 1702 de zone umede ce ocupă o suprafaţă de 152,98 milioane de hectare, mai mult decât suprafaţa Franţei, Germaniei şi Suediei luate împreună.

Localizare Parcul Natural Comana infiintat prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004 este situat in zona de sud a Romaniei, la distanta aproximativ egala intre Bucuresti si Giurgiu. Aria naturală se află în sud-estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Călugăreni, Colibași,Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni.

Suprafata parcului• 24963 ha, din care: 

   - 8024 ha, fond forestier din care:      - 1204 fond privat,      - 6820 fond forestier de stat  

 - 1206 ha balta Comana - cca 300 ha zone umede mlastinoase

- 15433 ha localitati rurale, drumuri, terenuri agricole, pasuni, islazuri, etc.

Mijloace de acces/intrare Parcul Natural Comana este situat la aproximativ 30 kilometri de Bucuresti, la mijlocul distantei dintre Bucuresti si Giurgiu. Accesul turistilor in zona se poate face pe drumul european E 85,Bucuresti – Giurgiu apoi pe varianta DJ 411 prin localitatea Gradistea sau pe DJ 412 prin localitatea Mihai Bravu.

Circulatia interna

Trasee turistice prin pădure, cicloturism; trasee accesibile şi cu maşina personală; Plimbari cu moto-safari sau ATV-uri doar pe trasee special amenajate

Scurta descriere a resurselor de peisaj

Relieful caracteristic este cel de câmpie plană, cu uşoare denivelări formate în cursul evoluţiei geologice prin săparea albiilor râurilor Argeş, Neajlov, Câlniştea şi Gurban. Parcul Natural Comana se află la limita dintre silvostepă şi stepă, ceea ce conferă parcului particularităţi fitocenologice speciale şi mare variabilitate floristică. Deşi relieful nu este spectaculos, diversitatea biologică este mare. Se poate considera că Situl Natura 2000, respectiv Parcul Natural Comana reprezintă a treia zonă umedă importantă din sudul României, după Delta Dunării şi Balta Mică a Brăilei. Ca şi recunoaştere a acestui statut, începând cu anul 2012, zona a fost recunoscută şi ca Sit Ramsar, declarat în baza documentaţiei întocmite în perioada 2009-2011 de către Administraţia Parcului Natural Coamana. Vechimea formării reliefului şi particularităţile reţelei hidrografice au modelat câmpia preexistentă, conducând la apariţia reliefului actual cu văi relativ largi şi adânci, situate la altitudini de 42-45 de metri, şi câmpie plană, cu altitudinea de 90-95 de metri. Pădurile din cuprinsul Parcului Natural Comana reprezintă o treime din suprafaţa parcului şi constituie rămăşiţe ale Codrilor Vlăsiei, menţinute într-un trup relativ compact. Cele 8023,5 de hectare de pădure au asigurat condiţiile optime menţinerii şi dezvoltării unui număr mare de specii vegetale rare, a unor organisme animale sau habitate caracteristice.

Din punct de vedere geografic, zona aflată în studiu este situată în Câmpia Română, districtul Câmpiei Burnazului (Burnazul estic). Terenul este brăzdat de ape, cu terase ce dispar în zona de divagare a râurilor şi cu interfluvii largi, iar la trecerile dintre terase terenul prezintă puncte de diferite înclinări şi expoziţii. Ca forme negative de relief se întâlnesc valcelele, văi cu mlaştini şi numeroase depresiuni şi microdepresiuni închise, în care, funcţie de întinderea şi adâncimea lor, s-au format soluri ce corespund unor condiţii cu exces de umiditate. Pantele sunt puţin răspândite şi apar ca forme de trecere dintre unităţile geomorfologice (luncile râurilor şi interfluvii) şi ca versanţi ai văilor şi vâlcelelor.

Clima

Temperatura medie multianuală prezintă variaţii relativ mici, cuprinse între 10,8 şi 11,2 grade Celsius. Temperatura medie a lunii ianuarie este de aproximativ -3 grade Celsius. Precipitaţiile medii anuale se situează în jurul valorii de 560 mm. Precipitaţiile sunt repartizate în tot cursul anului, cu unele accente la începutul verii (suma medie a precipitaţiilor lunii iunie ajungând la 76 de milimetri). Diminuarea volumului precipitaţiilor se înregistrează la începutul toamnei şi în timpul iernii (mai ales în luna februarie).Regimul eolian Zona bălţii Comana este expusă în întregime acţunii vânturilor. Vânturile dominante sunt cele din nord-est şi sud-vest, având intensitatea cea mai mare în perioada de iarnă, atingând după scara Beaufort gradul 5 - 7, care corespunde unei viteze de 27 - 54 km/oră. Intensitatea maximă a deplasării maselor de aer se produce pe o durata medie de 10 zile anual, în restul timpului aceasta fiind mai scăzută.

Atractii naturale

Flora A.N.P.Comana, extrem de diversificată este caracterizată prin prezenţa a mai mult de 1250 de specii vegetale (Tarnavschi şi col. 1974), incluse în peste 20 de asociaţii vegetale (Nedelcu, 1967). Flora este în cea mai mare parte alcătuită din specii erbacee, dintre care aproximativ 50% au origine eurasiatică şi europeană şi aproximativ 12% fiind de origine mediteraneană. ANPC este amplasată la limita sudică a speciilor cu areal boreal, la limita estică şi vestică a unor specii asiatice şi la limita nordică a speciilor mediteraneene, fapt care explica bogaţia în taxoni şi diversitatea floristică. În plus, marea varietate a speciilor vegetale se explică şi prin existenţa unor condiţii variate de microrelief, climatice şi hidrologice. Vegetaţia arborescentă este bine reprezentată. Au fost identificaţi 87 de taxoni dintre care 50 sunt specii de arbori şi 36 arbuşti.

Parcul Natural Comana, înfiinţat în 2004, protejază două arii de importanţă floristică deosebită: Rezervaţia Ştiinţifică de Ghimpe (Ruscus aculeatus), Rezervaţia Ştiinţifică de Bujor (Paeonia peregrina) şi una de importanţă avifaunistică: Balta Comana, cu specii de păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni, aflate pe teritoriul ariei protejate. Aici poţi întâlni de la vidre până la pisici sălbatice. În parc sunt incluse rezervațiile naturale Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului.

În Parcul Natural Comana au fost deja identificate :Păsări: 141 specii, din care 71 protejate internaţional, prevazute în anexele Convenţiei de la Berna, iar 15 în Directiva Păsări a Consiliului Europei, nr.79/409Pesti : 13 specii identificate prin studii (date mai recente identifică însă 19 specii), dintre care 5 specii sunt protejate de legislaţia naţională: cleanul (Leuciscus Boristenicus) apare pe lista roşie a speciilor de vertebrate din România, ţigănuşul (Umbra krameri), ţiparul (Misgurnus fossilis) şi două specii de guvizi.Mamifere: 31 de specii, dintre care 5 protejate prin Convenţia de la Berna (vidra şi pisica sălbatică, protejate prin Legea 103/1996)Reptile : 8 specii, din care 2 protejate prin Convenţia  de la Berna (şarpele de apă Natrix tessellata , o sopârlă – napirca , şarpele de sticlă – Anguis fragillis)Amfibieni: 8 specii identificate, dintre care 5 strict protejate (Convenţia  de la Berna)Asociaţii vegetale: peste 20Plante : peste 200 de specii şi subspecii în rezervaţiile de bujor, ghimpe şi mărgăritar, dintre care 70 pe cale de dispariţie şi două strict protejate de legislaţia românească (ghimpele si bujorul); de asemenea, există peste 1250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului.

În Parcul Natural Comana se află mai multe obiective turistice, pe care nu trebuie să le ocoleşti:

Balta Comana, pe care te poţi plimba cu barca închiriată din parc; Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, a fost ridicată pe o insulă a

bălții Comana, dar din cauza fundației precare, în mlaștină, a ajuns ruină în mai puțin de un secol. În 1588, boierul Radu Șerban a început reconstrucția mănăstirii, iar mai târziu, în 1699, Șerban Cantacuzino a avut o contribuție considerabilă la restaurarea monumentului. Singurele elemente care s-au mai păstrat de la construcția inițială sunt chiliile de la nord și vest, restaurate, zidul de la răsărit și fragmentul de zid lipit de turn. Într-unul din beciurile mănăstirii a fost amenajat un mic muzeu, cu câteva

elemente de istorie și obiecte meșteșugărești sau piese vestimentare vechi, păstrate sau descoperite în zona Comanei;

Rezervaţiile de bujor, ghimpe şi mărgăritar (propusă); Arbori seculari - în mare parte stejari - declaraţi monumente ale naturii; Cabana Fântâna cu Nuc, care adăposteşe sediul parcului şi a fost construită în anul

1889 (acces restricţionat); Amenajari lacustre sumare în Balta Comana, precum un observator pentru păsări; Trasee turistice prin pădure, cicloturism; trasee accesibile şi cu maşina personală; Plimbari cu moto-safari sau ATV-uri doar pe trasee special amenajate; Delta Neajlovului, aflată în apropiere.

Atractii de patrimoniu culturalObiectivele turistice din zona parcului sunt reprezentate de balta Comana și rezervaţiile delimitate în parc, peisajul forestier și văile inundabile ale luncilor. Mănăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeș, datează din anul 1462 și reprezintă un punct deosebit de atracţie turistică. Mănăstirea a fost reclădita în sec. al XVI-lea de domnitorul Radu Șerban pe ruinele construcţiei iniţiale. În incinta mănăstirii au fost înmormântaţi Radu Șerban și Nicolae Pătrașcu precum și familia Cantacuzino. Se crede că tot aici ar fi fost înmormântat și Vlad Ţepeș.

Realizarea unor manifestări de tipul sărbătorilor câmpenești cum este „Sărbătoarea Bujorului”, reunesc pe scurte perioade un număr însemnat de personalităţi publice, politicieni, oameni de afaceri, cercetatori, istorici, ziariști.

În localitatea istorică Călugăreni, se găsește Crucea lui Mihai, monument istoric realizat în anul 1913 și restaurat în 1993 cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Românești a domnitorului Mihai Viteazul. În localitatea Gostinari se găsesc ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Șerban. Infrastructura turistică este în prezent slab dezvoltată și este reprezentată în Comana prin pensiunea “Casa Comana”, aflată în circuitul turistic, cabana silvica “Fântâna cu Nuc”, monument istoric, aflată în gestiunea Direcţiei Silvice Giurgiu, în Călugăreni prin pensiunea Hanul Călugărenilor, iar în Greaca prin pensiunea Domeniul Seniorilor.

10. Atractii si facilitati

Tarif vizitare: 3 RONParcare: 15 RONCampare: 15 RON/ziÎnchiriere cort: 13 RON/24 oreÎnchiriere sac de dormit: 15 RON/24 orePlimbare cu barca cu motor (4 locuri): 120 RON/oraÎnchiriere caiac: 60 RON/oraServicii ghidaj turistic: 23 euro/zi/grup de minimum 3 persoaneObservaţii faună: 16 euro/persoană