PowerPoint Presentation

Facultatea de GeografieMteorologie- HidrologieGrupa 316Barsoianu AndreiBelibou AlexandruBrinzei LoredanaChirila RoxanaCirstea IrinaParcul natural MUNTII MARAMURESULUIConform Ordonantei de Urgenta numarul 236/2000, parcul natural este o arie naturala protejata al carei scop este protectia si conservarea un ansambluri peisagistice in care interactiuna activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creeat o zona distincta cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitatea biologica. Aceeasi ordonanta stabileste si definitia parcului national ca fiind o arie naturala protejata al carei scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspesct fizico-geografic, floristic, faunistis, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice,educative, recreative si turistice. (conform: http://www.adrvest.ro/attach_files/cap%20VII.pdf)Parcul natural Muntii Maramuresului cu o suprafa de 148.850 hectare a fost declaratarie protejatprin Hotrrea de Guvern nr. 2151 din30 noiembrie2004, publicat nMonitorul Oficialal Romniei, nr. 38 din12 ianuarie2005(privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone) i se suprapune situluiNatura 2000Aezare i limiteAezare

Parcul Natural Munii Maramureului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana.Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.

Limite

N grania cu Ucraina, parial traversat de Tisa. S, SV, V - Valea Vieului (acesta strabate strabate limita sudic i estic pn la vrsarea n Tisa), Depresiunea Maramureului i Parcul Naional Munii Rodnei n partea de sud E Obicele Bucovinei

Sursa : Google Maps & prelucrare date GISSursa : Prelucrare date vectoriale GIS

I.Capitalul natural 1.Elemente de geologieSe incadreaza din punct de vedere geologic in trei domenii structurale: Domeniul cristalino-mezozoic care cuprinde masivul cristalin si cuvertura permo-mezozoicaDomeniul flisului, extern fata de masivul cristalin maramuresan si cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austricaDomeniul transcarpatic sau maramuresan panonic, ce corespunde depresiunii Maramures. Majoritatea seriilor depuse in axul geosinclinalului au termeni transgresivi, care marginesc flancul sud-vestic al masivului cristalin maramuresan, formand doua golfuri cu depozite paleogene-neogene: Ruscova si Borsa.

Sursa: Vectorizare GIS de pe harta tectonic a Romniei (V. Mutihac)

Sursa: Seturi vectoriale realizate dup harta geologic a Romniei 1:200.000 2.Caracteristicile generale ale reliefului Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee.

Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu, Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee).

Relieful dezvoltat pe calcare.Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare in baziniil vaii Repedea, la vest de Farcau.

Relieful vulcanic.Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare inaltime din acesti munti. in Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar.

Relieful glaciareste reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu.

Relieful periglaciars-a format in pleistocen, cand teritoriul Romaniei se gasea intr-un climat rece si cand solul se afla pe mari suprafete intr-un regim de inghet permanent (permafrost), in care actioneaza puternic si frecvent procesele de inghet si dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada.

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul Romniei Harta geomorfologic a RomnieiSoft-uri folositeGIMP 2.8, Global Mapper 15, Corel Draw X6Vieu de Sus

Sursa : Prelucrare date GIS de pe DEM-ul RomnieiSoft-uri utilizateGlobal Mapper 15Corel Draw X6

Sursa: Harta gemorfologic a Romniei 1:1000000 Geospaial Seturi de date vectoriale

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul RomnieiCulmea Pop IvanMunii FarcuCulmea Pietrosul MaramureuluiObcinaapului Culmea Cearcnul-ZimbroslaviileCuloarul VieuluiCulmea Toroioaga

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul Romniei

Sursa: Prelucrare date GIS de pe DEM-ul Romniei

Vrful Frcu (Lacul Vinderel)Sursa : http://www.infopensiuni.ro/cazare-repedea/obiective-turistice-repedea/

Poiana cu narcise de sub Vf. Tomnatecul la stnga deCulmea SehleanuSursa : http://raportdetura1.blogspot.ro/2011/06/poiana-cu-narcise-din-parcul-national.html

Bardu Valea VaseruluiSursa: http://www.panoramio.com/photo/33732924

Pe Pietriceaua. In fundal se observa Tomnaticul, Paltinul, Muntele lui Serban si Pop IvanulSursa :http://www.panoramio.com/photo/66346780

3.Caracteristicile climatice

Sub aspect climatic sunt unele lucruri de remarcat. Modul de expunere al versantilor genereaza contraste de peisaj foarte evidente; pe pantele cu expunere nordica si nord-esttica a masivelor inalte si la altitudini mai joase decat in restul Carpatilor apar o serie de circuri glaciare, unele transformate in chiuvete lacustre. La randul lor, versantii sudici sunt impaduriti cu o manta de fagete ce depaseste 1300m, iar molidul ajunge pana la 1800m. Contrastele generate de expozitie sunt si mai mult evidentiate de conditiile climatice, caracterizate prin zapezi de mai scurta durata, precipitatii mai bogate in sud si vest, in timp ce pe culmile inalte pastreaza caracterele climei aspre intalnite pe crestele muntilor Rodnei.(ierni lungi, precipitatii abundente si vanturi puternice)Sursa: Prelucrare dup:http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Harta%20Climei%20Romaniei.png

Munii Maramureului se ncadreaz n sectorul de clim continental moderat, supui permanent influenei adveciei maselor de aer vestice de natur oceanic, ale cror caracteristici se reflect n evoluia tuturor elementelor climatice (Moldovan, 2000). Luna cu cele mai sczute temperaturi medii este ianuarie, cu valori ntre -6C i -10C. Luna iulie are valori medii cuprinse ntre 8C i 12C. Din aceste valori prezentate rezult o amplitudine medie anual ntre 22-24C, valoarea moderat evideniind caracterul de clim continental temperat moderat cu extreme termice puternice ntre var i iarn.

Cel mai ploios anotimp este vara, perioad n care cad 61% din totalul precipitaiilor. Cel mai srac anotimp n precipitaii este iarna, cu doar 17% din totalul precipitaiilor. Numrul anual al zilelor cu precipitaii este de 150-170. Stratul de zpad apare n luna septembrie, iar ultima ninsoare se poate nregistra ca dat medie n ultima decad a lunii martie. Stratul de zpad se menine ntre 120-200 de zile, iar grosimea stratului este cuprins ntre 75 150 cmConform datelor furnizate de Administratia Nationala de Meteorologie n judetul Maramures sunt 5 statii meteorologice: Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Ocna Sugatag, Tg. Lapus si Vf. Iezer.Numarul zilelor cu nghe nsumeaz n medie 135 zile ( 43% din an). Precipitaiile medii anuale sunt n jur de 850 mm. Vnturile se formeaz sub influena circulaiei generale din NV i N precum i a rolului culoarului Iza n orientarea maselor de aer. Nu ntlnim vnturi puternice dect n cazuri foarte rare.Parametrii climaterici caracteristici pentru anul 2010 n cele 5 staii meteorologice sunt: Statia meteo.Baia MareSighetu MarmatieiOcna SugatagTg. LapusVf. IezerTemp. med.an. (C)10.69.78.98.12.3Temp. max. absoluta (C)39.2/an194339.4/ an 199238.5/ an 193936.5/an 199424.2/an 1998Temp. min. absoluta (C)-30/ an 1929-32.2/ an 1964-30.5/ an 1987-32.4/ an 1987-29/ 1965Sursa:http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/04_CAP_I_2010-Profil_de_judet.pdf

Sursa: http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm Sursa : http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm 4.Caracteristicile hidrologicePrincipalele ruri din Munii Maramureului sunt Vieu i Vaser.Vaser este cel mai important afluent al Vieului i are o lungime de aproape 60 de km lungime.Reeaua hidrografic s-a extins i s-a adncit datorit activitii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, i au format n cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumueaua, Bistria, Tibau).Puternica fragmentare a masivului individualizeaz ntre principalii aflueni ai Vieului (Ruscova, Vaser, Tasla i Vieu) apte grupe muntoase: Culmea Pop Ivan, Masivul Farcu, Culmea Pietrosul Maramureului (Bardaului), Culmea Toroioaga-Jupania, Masivul Cearcnul-Prislop, Munii Zambroslavele i Obcina apului.n aceast zon se ntlnesc i dou lacuri glaciare: Lacul Vinderel (situat la o nlime de 1 684 m) i Lacul Bia.

Sursa: Prelucrare de date GIS (Geospatial)

Sursa: Prelucrare dup: http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Harta%20debitelor%20raurilor%20din%20Romania.pngNR. CRT.RAULSTATIA HIDROMETRICAF(kmp)H m(m)C.A. Q CA mc/sC.I. Q CI mc/sC.P.Q CP mc/sH max. istoricQ max. produs (mc/s)"O" MIRACOTA REPER1TISAValea Viseului12651080150 200 260 450 331,14M.N 2VISEUPoiana Borsa13112686018,910042,71507715983,5679,66M.N 3VISEUMoisei280120580125140210220384218177603,50M.N 4VISEUBistra155510202202543004283706125701330359,66M.N 5CISLABaia Borsa6813078035,41306819014015086.0787,42M.N 6VASERViseu de Sus4051077100240150380220710228288477,92M.N 7RUSCOVALuhei18711889025,5140103180181295221586,47M.N 8RUSCOVARuscova4341080140164190299240470250417408,81M.N Sursa : www.rowater.ro - Anexa nr[1]. 04 Statii hidro sistem TisaTABEL - ELEMENTE HIDROLOGICE

Valea VaseruluiSursa : http://www.panoramio.com/photo/24122998

Rul Vieu la Bistrahttp://www.panoramio.com/photo/21548851 3.1. Flora Flora parcului natural este constituit din specii vegetale distribuite etajat, n concordan cu structura geologic, caracteristicile solului i climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori i arbutiPduri de conifere cu speciiarboricole de:brad(Abies alba),molid(Picea Abies),pin(Pinus),larice(Larix decidua),zmbru(Pinus cembra),zad(Larix),tis(Taxus baccata).Pduri de foioasecu arboret de:fag(Fagus sylvatica),gorun(Quercus petraea),stejar(Quercus robur),carpen(Carpinus betulus),paltin de munte (Acer pseudoplatanus),tei(Tilia cordata),frasin (Fraxinus excelsior),jugastru(Acer campestre),mesteacn(Betula pendula),castan slbatic(Aesculus hippocastanum),ulm(Ulmus glabra),arar(Acer platanoides),cire(Prunus avium),plop tremurtor(Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis),arinnegru (Alnus glutinosa),salcie alb (Salix alba), salcie cpreasc (Salix caprea).

3.Caracteristici biopedogeograficeCorn(Cornus mas)Arbuticu specii de:jneapn(Pinus mugo),ienupr (Juniperus communis),pducel(Crataegus monogyna),socnegru (Sambucus nigra),corn(Cornus mas),alun(Corylus avellana),mur(Robus fruticosus),zmeur(Robus idaeus),mce(Rosa canina),afin(Vaccinum myrtillus L.).Jneapn(Pinus mugo)

Zmeur (Robus idaeus)

La nivelul ierburilor sunt ntlnite mai multe rariti floristice de pajite sau de stncrie (relicte glaciare,endemice, vasculare) cuspecii(dintre care unele protejate prin lege) de:floare de col (Leontopodium alpinum Cass),papucul doamnei(Cypripedium calceolus),vrtejul-pmntului(Pedicularis verticillata),ligularia(Ligularia sibirica), firu-de-munte (Poa granitica ssp. disparilis)iarba-gtului(Tozzia carpathica).

Papucul doamnei(Cypripedium calceolus)

Ligularia(Ligularia sibirica)

Floare de col (Leontopodium alpinum Cass) Plante vasculare (carmofite) : glbenu (Crepis jacquinii), frigurele (Cardaminopsis neglecta), dree (Lysimachia nemorum), glbinele (Lysimachia punctata), limba cucului (Botrichium lunaria), iarb-gras (Sedum sexangulare), lopea (Lunaria rediviva), saxifrag (Saxifraga carpatica), clopoei (Symphyandra wanneri), cup (Gentiana kochiana), crbuni (Phyteuma spicatum), ranunculus (Ranunculus thora), bujor de munte (Rhododendron kotschy'), rogoz (Carex strigosa), piu (Festuca stricta), pipirig (Juncus castasneus), scrad (Festuca drymeja).Plantele endemice : bulbuc de munte (Trollius europaeus), brebenei (Dentaria glandulosa), glbinel de munte (Doronicum carpaticum), garofi de munte (Dianthus tenuifolius), coada oricelului (Achillea schurii), omag mov (Aconitum moldavicum), crucea-pmntului (Heracleum carpaticum), vulturic (Hieracium kotschyanum i Hieracium rotundatum), cdelni (Campanula carpatica), clopoel (Campanula serrata), splin (Chrysosplenium alpinum), piciorul cocoului (Ranunculus carpaticus).

Bujor de munte (Rhododendron kotschy)

Coada oricelului (Achillea schurii ) Plante carnivore (insectofage) : roua cerului (Drosera rotundifolia - relict glaciar) i foaie-gras (Pinguicula alpina)

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Foaie-gras (Pinguicula alpina)Alte specii : narcis (Narcissus radiiflorus), ghinur (Gentiana clusii), poic (Nardus stricta), degetru (Soldanella hungarica), unghia-psrii (Viola declinata), plmnric (Pulmonaria officinalis), luceafr (Scorzonera rosea), brndu de toamn (Colchicum autumnale), pti (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), margaret (Leucanthemum vulgare), ovscior argintiu (Trisetum flavescens), creioar (Alchemilla vulgaris), ghiocel (Galanthus nivalis), luc (Leucojum vernum), ciuboica cucului (Primula vernis), coada oricelului (Achillea millefolium), intaur (Centaurium umbellatum)

Ciuboica cucului (Primula vernis)3.2. Solurile Soluri fertile cum ar fi cele din clasa cambisoluri, predominante sunt solurile brune acide i se ntlnesc cu preponderen in Depresiunea Poienile de sub Munte - Soluri mai puin fertile ocup cea mai mare a regiunii, cele mai rspndite sunt cele din clasa spodosoluri, principalel subtipuri fiind urmtoarele: - soluri brune feriiluviale, soluri brune acide i podzoluri

Sursa. Prelucrare dupa Romnia Harta solurilor3.3. Fauna Fauna parcului este una diversificat i bine reprezentat de mai multe specii (unele aflate pe lista roie a IUCN) de mamifere, psri, peti, reptile, amfibieni i insecte. Mamifere : urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), cprioar (Capreolus capreolus), lup cenuiu (Canis lupus), mistre (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), rs (Lynx lynx), nurc european (Mustela lutreola), vidr (Lutra lutra), veveri (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes), dihor (Mustela putorius), crti (Talpa europaea), chican de munte (Sorex alpinus), chican de pdure (Sorex araneus), oarece de cmp (Microtus arvalis), liliacul comun (Myotis myotis), liliac mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoav (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de oarece (Myotis blythii).

Psri:acvil de munte(Aquila chrysaetos),orecar comun(Buteo buteo),coco de munte(Tetrao urogallus),coco de mesteacn(Lyrurus tetrix),uliu porumbar(Accipiter gentilis),uliu psrar(Accipiter nisus),ierunc(Tetrasts bonasia),acvil-iptoare-mic (Aquila pomarina),corb(Corvus corax),mierl de ap(Cinclus cinclus),mierl(Turdus merula),codobatur(Motacilla alba),fluierar-de-munte(Tringa hypoleucos),codobatur-de-munte(Motacilla cinerea)

Coco de munte(Tetrao urogallus)

Reptileiamfibieni:oprla de munte(Lacerta vivipara),arpele lui Esculap(Elaphe longissima),nprc(Anguis fragilis),salamandr (Salamandra salamandra),triton carpatic(Triturus montadoni), broasca-cu-burta-galben (Bombina veriegata) Peti: lostri (Hucho hucho), lipan (Thymallus thymallus), mrean vnt (Barbus meridionalis), porcuorul de vad (Gobio uranoscopus),zglvoc (Cottus gobio)

arpele lui Esculap(Elaphe longissima)

Harta principalelor tipuri de ecosisteme n Parcul Natural Munii Maramureului( http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/flora_map_02.jpg ) Arii naturale protejate incluse n parc

Vrful Farcu - Lacul Vinderelu - Vrful Mihilecu- rezervaie natural (de tip geologic, florisic i peisagistic) ce adpostete rariti floristice, printre care: afin vnt, floare de col, bumbcri sau vulturic.

Cornu Nedeii - Ciungii Blsinii -arie natural (tip faunistic) constituit n scopul protejrii cocoului de mesteacn, o specie de pasre din familia fazanilor.

Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu- rezervaie natural de tip floristic i peisagistic creat n scopul protejrii unei comuniti de narcise din specia Narcissus radiiflorus care vegeteaz la o altitudine de 1600 m, n versantul vrfului Tomnatec.

Stncriile Slhoi Zmbroslavele- arie natural protejat (de tip geologic, botanic i peisagistic) ce adpostete specia floristic Cochelaria pyrineaca var. borzaeana, cunoscut de localnici sub denumirea de lingurea.http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Mun%C8%9Bii_Maramure%C8%99uluiII.Capitalul socio-uman1.Populaia - din datele analizate de pe site-ul recensmantului Romniei a rezultat ca populaia din acest areal este una relativ redus, i anume n jur de 50.000 de locuitori (70.000 incluznd i zonele limitrofe).Pe baza datelor obinute din GIS i a datelor statistice ar rezulta c densitatea populaiei ar avea o valoare sub 5 loc/km.Astfel populaia cea mai numeroas se concentreaz n lungul vilor, mai ales pe Vieu i Ruscova unde deasemnea exist i cea mai mare densitate a aezrilor omeneti. Mobilitatea populaiei este relativ mare, att la nivel regional ct i la nivel transfrontalier (cu precdere Ucraina).Exist minoriti importante precum maghiari i germaniConform datelor obinute de recensminte (1948, 1956, 1966, 1998, 2002 respectiv anul 2011) s-a estimat c populaia din judeul Maramures, implicit cea din zona parcului, a avut o cretere rapid pn n anul 1992, apoi acest indice are o tendin de scdere pn n prezent.

ran autentic Bora anul 1920

http://www.romanianmonasteries.org/rom/images/maramures/lifeandstyle/Maramures-Life&Style24.jpg Port i straie spcifice zonei

Port tradiional pictur n ulei

Copil mbracat n straie popularehttp://upload.wikimedia.org/wikisource/ro/thumb/2/20/Port_maram.jpgg http://api.ning.com/files/yS6w3*1uZ0EhkWyoegjOmULa5NmV9xdEpRklqzmWF70uCj5hcC5Ra5iHU1b8iOJRo2wLIStXx5LzIB84MW*VYENOsWwpla4u/Portmaramuresan1.jpg?width=353&height=600 Romani MaghiariRomiUcraineniGermaniTurciAlte etnii ORAS BORSA276112519735714121171873 ORAS VISEU DE SUS150371277638752816061130 MOISEI92648851-3--409 POIENILE DE SUB MUNTE1007330736*9254*471 REPEDEA471690-164472-135 RUSCOVA5541190518250115148 BISTRA4174443*73543-110TOTAL7641647854785401223826288622Sursa : http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xlsSursa : Extragere valori de pe seturile de date vectoriale geospatiale (localitati.dbf)

2.Aezrile umane Forma - geometric neregulatPoziia - majoritatea se concentreaz n jurul vilor Vieu i Ruscova, ajung la altitudini de pn la 1100 m: Repedea, la 1080 m i Poienile de sub Munte, la 920 mVechimea - majoritatea atest din evul mediuFuncii - silvopastorale i miniere, exist resurse de cupru la Toroioaga i este prelucrat la Baia Bora - fiind situate n parc natural att satele ct i oraele reprezint un interes de tent turistic - exist 10 sate i 2 orae (Vieu de Sus i Bora), ambele sunt situate la limita parcului pe valea Vieului

Centrul Poienilor de sub Munte n vremea primului rzboi mondialVedere sec XX Vieu de Sus

Sursa : Geospatial Seturi de date vectoriale

Oraul Bora vzut de pe PodinocSursa : http://www.panoramio.com/photo/50634056

Vieu de Sus vedere panoramic Sursa : http://www.panoramio.com/photo/8484540

Satul Repedea Car tras de boiSursa : http://www.panoramio.com/photo/53661840

Poienile de sub munte case risipiteSursa : http://www.panoramio.com/photo/539182893.Utilizarea terenurilorRepartitia solurilor pe clase de folosinta (suprafata arabila si cultivata , tipuri de culturi, tipuri ngrasaminte si cantitatea utilizata la hectar, suprafete scoase din circuitul agricol si motivatia scoaterii acestora) se prezinta astfel :

http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP_IV_2010-Utilizarea_terenurilor.pdf

Terenuri agricole retrase din circuitul agricol n anul 2010: 1. Pe parcursul anului 2010 au fost depuse un numar de 60 de solicitari pentru scoaterea din circuitul agricol pentru suprafata de 128.993 mp. din intravilan si 19 solicitari n extravilan pentru suprafata de 92857 mp 2. Suprafata totala scoasa definitiv din circuitul agricol cumuleaza 221.850 mp. Conform surselor DJA Maramures n anul 2010 a ramas necultivata suprafata de 7627 ha teren arabil si peste 2000 ha livezi care sunt n declin.

Sursa: http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP_IV_2010-Utilizarea_terenurilor.pdf

Harta clasificrii i acoperirii terenului n Parcul Natural Munii Maramureului(http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/flora_map_01.jpg )4.EconomiaAgricultura fiind o zon montan principala activitate este creterea animalelor respectiv cu prelucrarea produselor alimentare.Industria ramurile predominante finnd industria extractiv a minereurilor complexe i ulterior industria prelucrrii acestora, astfel aici exist resurse de minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) la Toroioaga i Burloaia i se prelucreaz la Baia Bora, deasemenea exist marmur la Bora i fabrici de mobil i cherestea la Bora i Vieul de sus cea ce nseamn ca industria prelucrrii lemnului este i ea prezent n regiune.Serviciile comerul i turismul reprezint principalele activiti din cadrul acestui sector.Transporturi infrastructura n zon nu este bine pus la punct, principala osea este DN18 paralel cu valea Vieului, drumurile judeene sunt reduse ca numr (cel mai lung leag comuna Ruscova de Poienile de sub Munte) i mai exist un numr mare de drumuri comunale, cele mai multe nu sunt modernizate i sunt greu accesibile datorit fragmentrii reliefului.

Sursa: Prelucrare dup: http://www.geotutorials.ro/Atlas%20Geografic%20al%20Romaniei/Industria%20extractiva%20si%20industria%20energetica%20-%20centre%20si%20resurse.pngBibliografieMohan, G., Ardelean, A., Parcuri i rezervaii naturale din Romnia, Editura Victor B Victor,2006.Sircu I., Geografia fizica a Republicii Socialiste Romania, 1971, Editura Didactica si Pedagogica, BucurestiDEM-ul Romniei Geospatial seturi de date vectorialeHarta geologic a Romniei 1:200.000Harta geomorfologic a Romniei 1:1.000.000Harta tectonic a Romniei i a zonelor adiacente (V.Mutihac)ROMNIA Harta solurilorhttp://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/07_CAP_IV_2010-Utilizarea_terenurilor.pdf http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2010/04_CAP_I_2010-Profil_de_judet.pdf www.turismmaramuresan.ro http://www.infopensiuni.ro/cazare-repedea/obiective-turistice-repedea/rezervatia-naturala-varful-farcau--lacul-vinderel_3992/poza-3992_2.jpg www.panoramio.com http://www.muntiimaramuresului.ro/ http://raportdetura1.blogspot.ro/2011/06/poiana-cu-narcise-din-parcul-national.html http://www.recensamantromania.ro/http://www.rowater.ro http://teofil-ivanciuc.weebly.com/ http://www.tutiempo.net/clima/SIGHETUL_MARMATIEI/150040.htm http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php http://cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/566-parcul-na%C5%A3ional-mun%C5%A3ii-maramure%C5%9Fului#!/catid=undefined http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-maramures http://upload.wikimedia.org/wikisource/ro/thumb/2/20/Port_maram.jpgg http://api.ning.com/files/yS6w3*1uZ0EhkWyoegjOmULa5NmV9xdEpRklqzmWF70uCj5hcC5Ra5iHU1b8iOJRo2wLIStXx5LzIB84MW*VYENOsWwpla4u/Portmaramuresan1.jpg?width=353&height=600