UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANĂ

Facultatea de Economie a Turismului Intern si Internaţional

TURISM RURAL

PARCUL NATURAL MUNŢII

MARAMUREŞULUI

Student: Anul II, Frecvenţă redusă.Prof.univ.dr.Dinu.Mihaela

1

CUPRINS

Parcul natural – informaţii generale.................................................pag. 3Parcul Natural Munţii Maramureşului..........................................pag. 4

Aşezare..........................................pag. 4 Harta parcului..........................................pag. 5

Geologia...........................................pag. 6 Clima...........................................pag. 6

Reţeaua hidrografică...........................................pag. 6 Peşteri şi avene...........................................pag. 6

Flora...........................................pag. 7 Fauna...........................................pag. 7

Rezervaţii naturale.........................................pag. 8Obiective turistice.............................................................................pag. 9Obiectivele Parcului Natural Munţii Maramureşului.................pag. 11Efectele negative ale practicării turismului..................................pag. 11Aspecte legate de comunităţiile locale...........................................pag. 12 Rolul comunităţiilor aflate în parc...........................................pag. 13Planul de management al parcului................................................pag. 13Analiza Swot a parcului.................................................................pag. 14Bibliografie......................................................................................pag. 16

PARCUL NATURAL

2

Rezervaţia sau parcul natural este o suprafaţă de teren, mai mică sau mai mare, din teritoriul unui stat sau continent, ce conţine forme variate de relief, cu floră, faună, şi aşezări umane, ocrotite de legi naţionale si internaţionale. Pentru păstrarea acestor valori naţionale sau mondiale se desfaşoară o intensă activitate managerială. O condiţie prioritară a activitaţii de management asupra parcurilor naturale o reprezintă conservarea diversitaţii florei si faunei, utilizarea durabilă a componentelor lor, împărţirea echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor naturale din aceste zone ocrotite.

Parcul are scopul de menţinere a interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Majoritatea statelor lumii şi în special statele europene, manifestă o reală îngrijorare faţă de utilizarea iraţională a componentelor diversităţii biologice, faţă de lipsa generală de informaţii si cunoştinţe despre zonele ocrotite, precum şi insuficienţa unor capacităţi instituţionale, tehnice si ştiinţifice, care să furnizeze baza înţelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental şi naţional.

Există o dependenţă stransă între tradiţiile comunităţilor umane şi habitatele în care trăiesc. Apare necesitatea conservării acestora, astfel încat oamenii din aceste arii, să fie capabili să raspundă nevoilor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare. Această situaţie a determinat organizarea unui sistem unitar de arii protejate la nivel naţional.

Categoria de arie protejată

Frumuseţea peisajului, ca rezultat al îmbinării armonioase ale diversităţii geomorfologice, floristice, faunistice şi hidrologice precum şi prezenţa unui număr mare de plante şi animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate în categoria Parcurilor Naturale.

PARCUL NATURAL MUNŢII MARAMUREŞULUI

3

În noiembrie 2004 s-au înfiinţat, printr-o hotărâre de Guvern, noi rezervaţii, arii protejate şi parcuri naţionale şi naturale, ca răspuns la cerinţa UE (protejarea a 20 % din suprafaţa ţării). Printre noile zone protejate a luat fiinţă şi Parcul Natural Munţii Maramureşului (PNMM). Acesta are o suprafaţă de circa 150.000 de hectare, fiind cea mai mare arie protejată din România după Delta Dunării.Principalele argumente care au stat la baza înfiinţării Parcului Natural Munţii Maramureşului au fost biodiversitatea extrem de ridicată în contextul unei îmbinări fericite a activităţiilor umane tradiţionale cu natura.

Elaborarea documentaţiei ştiinţifice pentru declararea Parcului Natural Munţii Maramureşului s-a facut cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare printr-un proiect de 25.000 $, bani proveniţi de la fondul global pentru mediu. În momentul înfiinţării parcului a început derularea unui proiect mult mai mare: dezvoltarea administraţiei parcului, derularea unor activităţi de instruire, de educaţie ecologică, acţiuni cu comunităţile din zonă,activităţi de ecoturism etc.

Aşezare

Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat în nordul judeţului Maramureş, în zona localităţilor Borşa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova şi Bistra, incluzând masivul Munţilor Maramureşului pâna la frontiera româno-ucraineană. Parcul include şi terenul intravilan al localităţilor de pe raza lui.

Munţii Maramureşului sunt situaţi la graniţa de nord a ţării, între paralele de 47°35'5'" şi 47°58'20" latitudine nordică şi între meridianele de 24°8'12" şi 25°2'38" longitudine vestică. Se întind spre nord de valea Vişeului şi a Bistriţei Aurii pe o lungime de peste 100 km, însumând o suprafaţă de circa 1500 de kilometri pătraţi. Fac parte din Provincia Carpatică, Subprovincia Carpaţii de Sud-Est, Regiunea Carpaţii Orientali, Subregiunea Munţii Cristalino-Sedimentan, Districtul Munţii Maramureşului.

Limitele au fost stabilite şi aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural Munţii Maramureşului include terenuri silvice, pastorale şi cu alte utilizări situate în judeţul Maramureş, respectiv în Ocoalele Silvice Borşa, Vişeu, Ruscova şi Poienile de Sub Munte.  Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita Ocolului Silvic Vişeu pâna la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare, limita nordică este dată de frontiera de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu şi coboară pe pârâul Narita în localitatea Valea Vişeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa.

Limita estică urcă pe pârâul Sesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Banarii pana în Salhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia Stâncăriile Salhoi.

Limita sudică este dată de Valea Vişeului, incluzând perimetrele localităţilor Valea Vişeului, Bistra, Petrova, Leordina, Vişeu de Jos, Vişeu de Sus, Moisei si Borşa pâna în Pasul Prislop (1416 m).

Limita vestică este reprezentată de intersecţia Vişeului cu Tisa, include Defileul Vişeului dintre localităţile Bistra şi Valea Vişeului.

4

Harta Parcului Natural Munţii Maramureşului

5

Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României, punct de convergenţă a mai multor regiuni etnografice (Maramureşul românesc, Zakarpatia, Bucovina de sud şi de nord, Galiţia). Situaţi în partea nordică a Carpaţilor Orientali, munţii Maramureşului se învecinează la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu munţii Rodnei şi depresiunea Maramureşului, iar la nord cu munţii Rahiv, Cernahora şi Civcin (Ucraina).

Geologia.Masivul Munţii Maramureşului este alcătuit în mare parte din roci sedimentare, străpunse în câteva locuri de roci vulcanice. În două zone ale munţiilor există calcare care dau un relief spectaculos, zonă unde există şi peşteri. Substratul geologic variat determină şi o morfologie extrem de variată a zonelor înalte, ceea ce reprezintă un unicat în Carpaţi. 

Clima. Temperat-continentală, cu precipitaţii atmosferice dintre cele mai ridicate din ţară, fiind o zonă rece. Iernile sunt lungi, iar la altitudini mari de peste 800-1000 m zăpada persistă uneori până la începutul lunii mai.

 Reţeaua hidrografică s-a extins si s-a adâncit, datorită activităţii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, şi au format în cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumuseaua, Bistrita, Tibau).Fragmentarea morfologică a masivului este o caracteristică a Munţilor Maramureşului, reţeaua hidrologică determinând o separare şi o fragmentare a zonelor înalte ale masivului.

Peşteri şi avene. Morfologia carstică de adâncime este prezentă prin 32 de peşteri (de dimensiuni relativ mici) şi doua avene, toate cartate. Peşterile se află: în bazinul văii Repedea-Smereceni şi Petriceaua-6, bazinul văii Socolau - Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul văii Tâsla - Cearcanu - 9, bazinul văii Bistriţa Aurie-5. Peşteri izolate mai sunt explorate în vârful Mihăilecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Băitei (Baia Borşa), obârşia văii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului şi Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru. Avenele se află în Muntele Petriceaua şi secţionează calcarele triasice pâna la substratul impermeabil şi respectiv în bazinul văii Bistra. (Dumitru Istvan, manuscris, 1999).

  Flora. În Parcul Natural Munţii Maramureşului avem întregul spectru al plantelor superiore specifice etajului alpin şi subalpin, pădurilor de răşinoase şi de fag din zona climatică temperat-continentală. Cercetările botanice întreprinse pâna în prezent evidenţiază încadrarea acestui teritoriu în complexul general al florei Carpaţilor, având o floră caracteristică Carpaţiior Orientali, cu o biodiversitate ridicată. Dintre caracteristice floristice ale masivului sunt:

- narcisele -Narcissus radiiflorus (N.Stellaris). denumite de localnici aiuţ de munte, ce acoperă poieni întinse în masivele Pop Ivan, Şerbanu, Pecealu, urcând până la golul alpin şi crescând uneori printre jnepeni;

 - păstăiata (Lunaria rediviva) -simbolul distinctiv al păcurarilor ce coboară toamna din munţi, având la pălărie acest simbol al florei montane;

6

Să mai menţionăm că aici vom găsi şi flori care sunt simbolul munţilor în alte zone: bulbucii de munte (Trollius europaeus), care la obârşia V. Tomnatecului coexistă paşnic cu narcisele), smârdarul sau bujorii de munte (Rhododendron myrtifollium), afinul de munte, floarea de colţ (Leontopodium alpinum) sau steluţa după cum e denumită aici, la fel ca în munţii Rodnei şi papucul doamnei, o specie foarte rară prezentă aici.

Floare de colţ

Fauna Munţilor Maramureşului este o faună caracteristică Carpaţiilor Orientali, cu o biodiversitate ridicată datorită factorilor ecologici existenţi. Această biodiversitate variată este îmbogăţită de o serie de specii endemice, rare în România sau în Europa.

Cocoşul de munte

Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului aparţine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacică, ţinutul Carpaţiilor Orientali (Calinescu,1968).

În munţii Maramureşului se atestă existenţa a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de păsări (între care cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocoşul de munte (Tetrao urogallus) o prezenţă agreabilă ce se oferă uneori privirii turiştilor, spre încântarea acestora) şi a 31 specii de mamifere. Aici sunt de remarcat mamiferele mari precum: ursul, lupul, râsul, mistreţul, cerbul şi căpriorul prezente in efective relativ mari datorită faptului că Munţii Maramureşului nu sunt brăzdaţi de trasee turistice iar animalele au liniştea necesară habitatelor lor.

7

Dintre mamifere, două specii sunt periclitate cu dispariţia: nurca (Mustela lutreola) şi râsul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se menţin încă la efective importante, deşi cu excepţia mistreţului şi ursului ele sunt sub 50% faţă de cele din anul 1976.

Rezervaţii naturale. Parcul cuprinde 14 rezervaţii naturale care se întind pe o suprafaţă de 9.050 de hectare şi o zonă de peisaj protejat - stabilite în 2004 prin Hotărâre de Guvern:

Nacladovati - 237 ha Zaslau - Runcu - Hlubochi - 745 ha Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha Farcău - Vinderel - Mihailecu - Petriceaua - Cârligătura - 1920 ha Piatra Socolăului - 613 ha Tarniţa - Bosotin - 890 ha Lutoasa - Pecealu - Băiţa - 930 ha Băiţa - Bardău - Tunel CFF - Terchila - 1095 ha Comanu Mic - 300 ha Izvorul Boului - Jupânia - 265 ha Stancariile Sâlhoi - Zâmbroslavele - 5 ha Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii - 800 ha Vârful Farcău - Lacul Vinderel - Vârful Mihailecu - 100 ha Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu - 100 ha

Zonă peisaj protejat (categoria V IUCN): 139.800 ha

Parcul este împărţit în trei zone: o zonă de protecţie integrală care se întinde pe 15.000 de hectare, o zonă tampon care reprezintă o zonă de management durabil (unde se pot desfăşura activităţi, dar nu se poate schimba destinaţia spaţiului existent) şi o zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane care cuprinde intravilanul localităţilor. Deşi numărul turiştilor interesaţi de această zonă creşte de la an la an, statisticile oficiale înregistrând 6.000 de turişti în 2006 şi 10.000 în 2007, capacităţile de cazare ale zonei rămân la potenţial minim. Tot statisticile oficiale arată că aproximativ 50% dintre turiştii sunt interesaţi de această zonă.

8

OBIECTIVE TURISTICE

Principalul obiectiv turistic rămâne Valea Vaserului, o zonă cu un peisaj de vis. Din anii ’30 aici funcţionează o cale ferată îngustă, cu scop forestier şi turistic, într-o reţea de circa 60 km. Având locomotive cu aburi si vagoane descoperite, trenuleţele care merg pe această cale ferată atrag în fiecare an mii de turişti din întreaga lume. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vişeu fiind la altitudinea de 600 m.

Cascada Moara Şurii şi  Peştera în gheaţă de la Cascada Moara Şurii . Este cea mai mare cascadă din Munţii Maramureşului, fiind formată dintr-o succesiune de cascade şi repezişuri, ce se întind pe aproximativ două sute de metri. Portalul peşterii în gheaţă este lat de 20 de metri şi înalt de 6-7 metri, având pereţii şi bolta din gheaţă - un unicat absolut pentru Maramureş.

9

Lacuri glaciare.Două lacuri glaciare pot fi descoperite în această zonă: Lacul Vinderel, cel mai mare lac glaciar din Carpaţii de Est, situate la o înălţime de 1.684 m, şi Lacul Băiţa. Încă din anul 2000 Lacul Vinderel formează împreuna cu Vârful Farcău o rezervaţie naturală. Lacul Băiţa este interesant şi datorită faptului că în jurul său au supravieţuit mai multe specii de plante unice in zonă.

Lacul Vinderel

Bisericile din lemn. Planimetria, tehnica îmbinărilor din lemn, motivele ornamentale, tehnicile de dăltuire, crestare, traforare precum şi învelişurile din şindrilă sunt emblematice pentru bisericile maramureşene. Exemplu: Biserica Poienile de sub Munte, construită în anul 1788, situată în localitatea cu acelaşi nume.

Biserica Poienile de sub Munte

10

Obiceiuri şi tradiţii. Maramureşul poate fi vizitat în orice perioadă din an, însă cele mai indicate sunt în timpul sărbătorilor, indiferent că este vorba despre cele de iarnă sau altele. Costumele populare, cântecele şi dansurile fac parte din evenimentele locale care au loc an de an şi care îşi păstrează autenticitatea de veacuri întregi. Conservarea artelor şi tradiţiilor populare au făcut renumită zona nu doar în România, ci şi în străinatate, graţie elementelor vechi nealterate.

Parcul Natural Munţii Maramureşului a devenit pentru turiştii românii şi străini unul dintre locurile preferate de vacanţă. Turiştii români, dar şi cei străini preferă Parcul Natural Munţii Maramureşului pentru sălbăticia peisajului, dar şi pentru dificultatea traseelor care ajung la peste 2.000 de metri altitudine. Pe lângă turismul pe munte, turiştii dornici de sporturi extreme practică raftingul şi zborul cu parapanta.

OBIECTIVELE PARCULUI NATURAL MUNŢII MARAMUREŞULUI

-Protecţia peisajului terestru şi acvatic a habitatelor, ecosistemelor şi speciilor de plante şi animale din parc.

-Reglementarea ;i monitorizarea activităţilor tradiţionale de valorificare a resurselor naturale astfel încât să nu fie deteriorat peisajul sau habitatele terestre şi acvatice.

-Promovarea unui turism ecologic şi durabil adecvat ca timp şi intensitate calităţilor esenţiale ale zonei din punct de vedere al protecţiei mediului.

-Implementarea în acţiuni de turism a valorilor arheologice, arhitectonice, etnografice, folclorice, tradiţionale din zonă.

-Sprijinirea stilului de viaţă şi activităţilor economice tradiţionale care sunt în armonie cu natura.

-Stimularea Comunităţilor locale prin facilităţi pentru aprovizionarea cu lemne, produse accesorii ale pădurii sau prestări de servicii.

-Conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru inţelegerea importanţei protecţiei peisajului terestru şi menţinerea interacţiunii armonioase a naturii cu practicile tradiţionale în domeniul social şi economic.

EFECTE NEGATIVE ALE PRACTICĂRII TURISMULUI

Poluarea solului prin diferite activităţi de decopertare, săparea unor gropi, excavaţii, construcţia de imobile cu o densitate ridicată, având ca effect distrugerea stratului vegetal şi a faunei .

Poluarea fizica şi chimica a apelor de suprafata si subterane pana la nivelul panzei freatice prin deversari de ape menajere, abandonarea deseurilor nebiodegradabile; efectele nefaste consta in inrautatiea calitatii apei si a distrugerii biocenozelor caracteristice.

11

Poluarea aerului prin diferite particule de pulberi, aerosoli şi emisii de gaze, atunci când diferite construcţii nu respectă normele elementare impuse de legislaţia în vigoare, poluarea fonică etc.

Toate aceste probleme conduc fără echivoc la diminuarea biodiversităţii, la împingerea forţată a habitatelor şi speciilor incluse în acestea în afara capacităţii lor de suport. Efectele poluării, deşi observate şi tratate sectorial, pe factori de mediu, se manifestă cumulative, la scale şi momente diferite faţă de poluarea iniţială.

Partea estică a parcului, şi anume de la Valea Veserului inclusiv până la limita de est este mai puţin diversă din punct de vedere biologic şi mult mai afectată de activităţi antropice. Deşi aparent Valea Vaserului este o zonă mai sălbatică şi mai naturală datorită accesului limitat, rezultatele preliminare ale cercetărilor au dovedit contrariul. Vaserul ca râu este mai slab populat cu faună decât Ruscova, Frumuşaua sau Bistra, în principal datorită poluării apei cu infiltraţiile haldelor de steril aflate la Macârlău, Catarama şi Gâliu.

Practicarea intensă şi necontrolată a turismului este însoţită de efecte negative, pe termen scurt asupra factorilor de mediu: poluarea solului şi a apelor cu deşeuri menajere şi chiar cu deşeuri toxice; distrugerea deliberată a unor specii de faună şi floră; poluarea aerului etc. De asemenea camparea şi circulaţia turiştilor în zone nepermise duce la perturbarea vieţii animalelor sălbatice.

ASPECTE LEGATE DE COMUNITĂŢILE LOCALE

Deoarece comunităţile locale joacă un rol deosebit în realizarea obiectivelor de management ale Parcului Natural Munţii Maramureşului, este important de stabilit punctele de interacţiune dintre acestea şi Parc.

-Exploatarea şi prelucrarea lemnului. Indiferent de tipul dreptului de proprietate, lemnul trebuie să fie exploatat şi prelucrat în conformitate cu normele în vigoare ale regimului silvic. Este posibil totuşi, ca cei cărora le-au fost retrocedate pădurile, să nu respecte întocmai regimul silvic, prin exploatarea necorespunzătoare a pădurilor, ceea ce ar implica efecte negative asupra biodiversităţii, solului şi peisajului.

Acţiunile de „recoltare” a vegeteţiei lemnoase din zona Borşa au fost semnalate de către cercetători ca fiind extrem de destructive pentru majoritatea speciilor de plante şi animale care se aflau într-un număr important în această zonă. Prin acţiunile de recoltare haotică a materialului lemnos, nu numai că se creează prejudicii uneori greu de calculat, dar o serie de habitate sunt de-a dreptul decimate. În orice caz, semnalul oamenilor de ştiinţă este unul care trebuie să ne încurajeze în idea de a nu ne tăia singuri craca de sub picioare.

-Vânatul şi pescuitul. În parc este permisă vânătoarea, însă numai în afara zonelor de conservare speciale şi doar cu respectarea strictă a legii.

-Valorificarea produselor nelemnoase:- recoltarea şi valorificarea ciupercilor din flora spontană- recoltarea şi valorificarea fructelor de pădure

12

- recoltarea şi valorificarea plantelor medicinale din flora spontană-Păşunatul. În virtutea noilor reglementări în materia ariilor protejate, această

activitate tradiţională se poate desfăşura doar în anumite condiţii, restrictive.- Valorificarea resurselor minerale.- Valorificarea resurselor hidrotehnice.- Comercializarea produselor tradiţionale. Acestea sunt confecţionate

manual: broderii, ţesături, împletituri din nuiele, etc.

Rolul comunităţiilor aflate în parc. Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat pe teritoriul adminstrativ al oraşelor Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Vişeu de Jos, Leordina.

Comunităţile locale din zonă au un rol esenţial în îndeplinirea obiectivelor Parcului Natural Munţii Maramureşului, în special în ceea ce priveşte păstrarea biodiversităţii, conservarea tradiţiilor şi susţinerea economică a zonei prin promovarea unor ocupaţii care să nu dăuneze mediului înconjurător.Este necesară întocmirea şi promovarea unor strategii şi planuri de dezvoltare, care să fie atât în interesul parcului cât şi al comunităilor. În acest mod, impactul negativ asupra zonei Parcului generat de activităţile desfaşurate de comunităţile locale, va fi eliminat sau cel puţin redus. În acelaşi timp, le vor fi oferite surse alternative de venituri, care să ducă la scăderea presiunii asupra resurselor naturale.

PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL MUNŢII MARAMUREŞULUI

Deoarece Parcul Natural Munţii Maramureşului reprezintă o atracţie importantă a ţării noastre, ce va creşte ca valoare pe viitor, este necesar sa fie planificat şi administrat pentru a fi preponderent ecologic şi să reprezinte o forţă pozitivă în dezvoltarea durabilă a capitalului natural şi structurilor socio-economice.

Turismul şi facilităţile turistice intră deseori în conflict cu ţelurile de conservare şi protecţie a habitatelor şi deteriorează peisajele naturale. Presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilităţi sunt deosebit de puternice, deoarece majoritatea proiectanţilor şi investitorilor solicită capacităţi supradimensionate.

Pregătirea şi adoptarea planului de management presupune un proces participativ la toate lucrările premergătoare finalizării acestui plan.

Obiective strategice ale Parcului Natural Munţii Maramureşului

-destinaţie turistică pe plan naţional şi internaţional;-venituri pentru dezvoltarea comunităţilor (infrastructura, administraţie,

tradiţii) localnicilor (investiţii turistice individuale, locuri de munca, valorificarea produselor locale, artizanat).

13

Obiective generale.Unul dintre obiectivele parcului este susţinerea unui model durabil de turism.Din acest punct de vedere parcul se poate baza pe o structură de cabane aparţinând atât localnicilor cât şi Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA.

ANALIZA SWOT

Oportunităţi:- Vizitatorii vor contribui mai mult la finanţarea parcului;- Înfiinţarea centrelor de informare turistică;- Creşterea segmentului de piaţă turistică interesat de ecoturism;- Noi posibilităţi de marketing, în special pe Internet care permite

accesul pe pieţe internaţionale aflate în căutare de noi destinaţii turistice la costuri foarte reduse;

- Rolul parcului în promovarea şi managementul ecoturismului prin activităţi proprii şi prin intermediul parteneriatelor.

Ameninţări:- Creşterea cantităţilor de deşeuri rămase în urma vizitatorilor;- Camparea aleatorie în zone sensibile din punct de vedere al

biodiversităţii; - Apariţia acomodărilor ne-tradiţionale sau defectuos proiectate;- Inabilitatea de a face faţă concurenţei generate de cele 30.000 de arii

protejate existente la nivel mondial;- Eventualul eşec de a aduce infrastructura turistică la nivel european va

duce la pierderea unor pieţe turistice;- Instalarea unui sistem de măsuri prea restrictive privind conservarea

biodiversităţii fără justificarea acestora şi popularizarea lor prin metode specifice.

Puncte tari:- Existenţa reliefului, a peisajelor deosebite, a lacurilor glaciare,

peşterilor;- Parcul poate suporta un număr destul de mare de activităţi în aer liber

cu impact redus asupra mediului, începand cu plimbarile, drumeţiile, alpinismul, ski (telescaun, teleski);

- Atracţiile turistice precum: Valea Vaserului; ansamblul monumental de la Moisei, realizat de sculptorul Vida Gheza; statiunea Borşa; bisericile de lemn; Cimitirul Vesel de la Săpânţa.

- Existenţa traseelor turistice: Cosnea- vf Pietrosul Bardăului- Bardău (Valea Vaserului); Valea Vişeului - Bistra - Valea Tomnatic - canton silvic Repedea; Valea Vaserului şi retur cu mocăniţa.

- Posibilităţi de cazare: cabanele silvice Cosnea, Faina, Poiana Novat, pensiunile şi hotelurile din Vişeul de Sus şi Borşa.

14

Puncte slabe:- Lipsa unor programe turistice mai complexe care să atragă diverse

categorii de vizitatori;- Deşeurile menajere – mentalitatea turiştilor faţă de depozitarea

deşeurilor în locurile special amenajate, din păcate în acest moment este subdezvoltată;

- Numărul redus de locuri de cazare.

Produsul. Un factor cheie în dezvoltarea ecoturismului este realizarea unui program de dezvoltare a produselor tradiţionale, destinat să crească veniturile din comunităţile locale şi să susţină financiar activităţi ale Parcului.

Promovare:- organizare de concursuri;- participare la târguri, expoziţii şi manifestări turistice;- elaborarea unui ghid turistic complet al parcului, ghid care va

cuprinde şi informaţii, imagini privitoare la acomodările locale şi alte servicii locale.

- un rol foarte important în promovarea zonei va fi jucat de centrele de vizitare şi de punctele de informare.

- excursii de familiarizare pentru touroperatori şi pentru mass-media cât şi cadourile (sticle cu bauturi din fructe naturale, produse regionale, artizanale, relatiile publice prin conferinţe de presă, seminarii, mijloace de informare proprii, evenimente speciale etc.)

Urmează sa fie creat un consiliu ştiinţific al parcului, precum şi un consiliu consultativ. Din consiliul consultativ vor face parte reprezentanţii tuturor autorităţilor locale din raza parcului.

15

Bibliografie:

www.muntiimaramuresului.ro – site-ul oficial al Parcului Natural Munţii Maramureşului;

www.apmmm.ro – site-ul Agentiei pentru Protecţia Mediului Maramureş;

www.romanianmonasteries.org/ro/maramures - site ce conţine informaţii despre turismul în Maramureş

www.biodiversity-maramures.ro – informaţii despre Parcul Natural Munţii Maramurşului.

16