Parcul Natural „Lunca Joasa a Prutului Inferior”

Râul Prut, cu o lungime de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa în Dunare lânga Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita între România si Republica Moldova. Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu. Pe teritoriul judetului Galati, Prutul curge pe o distanta de 122 de km, constituind poarta de intrare în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, respectiv traseul a trei coridoare majore de migratie a pasarilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei (traseul East Elbic, traseul Carpatic si traseul Pontic). Prin demersurile Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Galati realizate pentru protectia si conservarea biodiversitatii din lunca inundabila a râului Prut s-a constituit Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (cu o suprafata de 8247 ha) prin aparitia H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. Importanta ecologica a acestui parc este recunoscuta la nivel international. Astfel, ca urmare a studiului regional finantat de Biroul RAMSAR, în perioada 1999-2001, Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclusa în programul Coridorul Verde al Dunarii Inferioare desfasurat cu sustinerea WWF. În acest context, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati împreuna cu Universitatea din Bucuresti – Centru de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, Societatea Ornitologica Româna si Directia Silvica Galati va implementa, în perioada noiembrie 2005 - noiembrie 2009, proiectul LIFE - Nature „Restaurarea Ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, cofinantat de Comisia Europeana, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si de Consiliul Judetului Galati.Lunca Prutului Inferior se afla situata în estul judetului Galati, în Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, Euroregiunea Dunarea Inferioara, la granita cu Republica Moldova.

Limitele Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Limita nordica: Limita porneste de la borna topografica 1252, pe râul Prut (XIII – 1), din Cotu Rusului; urca apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de aparare dinspre est al baltii Mata - arie naturala protejata inclusa (2.414 -L5/2000), depasind pozitia bornei topo 1251 de pe Prut, pâna la limita de sud a Baltii Cârja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Baltii Mata, continuând pe tarmul de vest al acestei balti, pâna ce întâlneste regularizarea râului Elan (XIII – 1.22), pe care o urmeaza pe directia nord-vest, cca 1,5 km, înconjurând astfel pintenul Dealului Butesti, aflat la extremitatea sudica a Câmpiei Falciului. Paraseste regularizarea si traverseaza pe directia sud-vest coada Baltii Radeanu, în apropiere de varsarea în balta a pârâului Frasinului, vale ce delimiteaza Dealul Brailei de Podisul Vrabiesei. Limita de nord – destul de sinuoasa – a Parcului se constituie în felul acesta ca hotar, în mare parte (exceptând înconjurul pe la sud al pintenului Dealului Butesti), între judetele Galati si Vaslui, totodata, si ca limita de nord a zonei inundabile a Prutului Inferior aferenta judetului Galati.Limita vestica: De la confluenta pârâului Frasin cu Balta Radeanu, limita urmareste contactul dintre Lunca inundabila a Prutului si baza versantului de est a culmii Dealul Braila, pâna în apropiere de sat Rogojeni, urmând - mai întâi - limita de est a intravilanului Vadeni, apoi, tarmul de vest al Baltilor Teleajen, Broscarului si Leahu si, în cele din urma, hotarul de vest al ariei naturale protejata Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzator bornelor topo, de pe Prut,

1

1262 si 1264). Limita de vest poate fi urmarita apoi pe tarmul de vest al Lacului Brates, în lungime de 5,8 km, plecând din nord-estul municipiului Galati.Limita sudica: Precizam mai întâi ca în Parc este inclus si Ostrovul Prut (Insula Carausului), arie naturala protejata (2.410-L5/2000), la varsarea Prutului în Dunare, care cuprinde parcela silvica 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galati. Zona este o enclava pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudica începe de la confluenta râului Prut cu fluviul Dunarea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvica21, UP V Lunca Prut OS Galati, urmarind malul fluviului Dunarea la nivel mediu multianual, amonte, pâna la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmeaza talvegul Dunarii, pâna în dreptul Milei fluviatile 78.Limita estica: Începe de la confluenta râului Prut cu Dunarea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvica21 si urmareste talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, pâna în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu judetul Vaslui. Este - de fapt - granita naturala dintre România si Republica Moldova.

Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Zonele de conservare speciala ale Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior includ:

lacul Brates, inclusiv pepiniera piscicola si zona de stufaris si vegetatie palustra etc; zona îndiguita a Prutului între Punct Vama Giurgiulesti, (borna topografica 1333 pe

râul Prut si borna silvica 23, OS Galati) si Vladesti (borna topografica 1297 pe râul Prut) care include parcelele si subparcelele forestiere 11 – 81A, inclusiv lacurile, baltile si zona de stufaris;

zona inundabila a râului Prut care include Lacul Pochina – Rogojeni, inclusiv zona aferenta de stufaris si vegetatie palustra si zona Vadeni situata între confluenta pârâul Stâlpului cu râul Prut si hotarul de nord al judetului Galati cu judetul Vaslui;

zona râului Prut între malul apei si talvegul cursului de apa, pe distanta de 122,4 km, dintre confluenta cu fluviul Dunarea din dreptul bornei silvice 21, OS Galati.

Lacul VLASCUT

2

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Lacul POCHINA Zona MATA - RADEANU

Arii Naturale Protejate ale   Parcului Natural „Lunca Joasa a Prutului Inferior”

In anul 2000, conform Legii nr. 5, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III -a zone protejate, au fost desemnate ca rezervatii naturale: Lunca Joasa a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlascuta (41,8ha) si Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, cele patru rezervatii naturale au fost incluse in Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (8247ha).Descrierea rezervatiilor naturale din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior:

1. LUNCA JOASA A PRUTULUI - 81 ha

Localizare: Rezervatia naturala este situata în cuprinsul complexului agro-piscicol Mata - Radeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINESTI, sat VADENI, reprezentând de fapt o suprafata inclusa în Balta Mata, din extremitatea nord-estica a Judetului Galati.Încadrare în Euroregiunea României: Podisul Central MoldovenescSubunitatea: Lunca inundabila a Prutului InferiorCai de acces:- Cu ambarcatiuni usoare, pe cursul râului Prut ;- DN 26, din care, la intrarea dinspre sud în com. Cavadinesti, se desprinde DC8 Cavadinesti-Vadeni

3

2.LAC POCHINA – 75 ha

Localizare: rezervatia naturala se afla pe raza administrativa a comunei SUCEVENI, sat ROGOJENI, din estul intravilanului acestui sat, fiind o balta a râului Prut, respectiv – din nord-estul judetului. Încadrare în Euroregiunea României: Podisul Central al MoldoveiSubunitatea: Lunca Prutului InferiorCai de acces:- DN 26 Galati – Cavadinesti- DJ 242D Suceveni – Rogojeni

3.LACUL VLASCUTA – 42 ha

Localizare: aria naturala protejata este situata pe raza administrativa a comunei MASTACANI, în dreptul satului DRACULESTI, respectiv în zona îndiguita a râului Prut, dintre bornele topo 1284 si 128, sau dintre bornele silvice 157-158 si 143-144.Încadrare în Euroregiunea României: Podisul Central al MoldoveiSubunitatea: Lunca Prutului InferiorCai de acces:- DN 26 Galati – Cavadinesti- DC Soseaua Rusului, dintre Draculesti sat si digul de la Prut

4

 

4.OSTROVUL PRUT - 62 ha (la nivelul cel mai scazut al Dunarii)

Localizare: Rezervatia naturala este situata pe fluviul Dunarea, în dreptul gurii de varsare a Prutului în fluviu, pe raza administrativa a municipiului GALATI. Propriu-zis, despleteste Dunarea în doua brate, cel nordic fiind navigabil.Încadrare în Euroregiunea României: Silvostepa Câmpiei RomânieSubunitatea: albia minora a Fluviului Dunarea.Cai de acces:- Dunarea fluvio-maritima, cu pornire dui punctul Capitania Portului Galati, sau din aval: din punctul Capitania Portului Tulcea. - Din municipiul Galati, se poate ajunge si pe uscat: pe DN2B Galati-Giurgiulesti si din punct Vama, pe jos cca 1Km, traversând apoi Dunarea cu barca.

Flora   Parcului Natural „Lunca Joasa a Prutului Inferior”

Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetari botanice, cele mai multe abordând mai ales terasele, lacurile, mai putin albia râului. Dintre primele studii în aceasta zona amintim: Brandza D., 1879-1883, Grecescu D., 1898, 1909, Borza A., 1958.

5

Din punct de vedere fitogeografic, în mod firesc predomina elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (în ambele cazuri un numar însemnat îl reprezinta cele cu caracter mediteranean si cele continentale). Ca urmare a pozitiei teritoriului apropiat de Marea Neagra sunt bine reprezentate elementele pontice, mai ales daca însumam la aceasta categorie si pe cele ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, ponto-balcanice, ponto-balcano-mediteraneene.

Nufar Polygonum amphibium Spirodella polyrrhiza

Vallisneria spiralis Trapa natans Lemna trisulca

Euph palustris lucida Typha laxmannii Rubus caesius

Xeranthemum annuum Astragalus dasyanthu Carex acutiformis

Salix vitis Iva xanthifolia

6

Peisajele   Parcului Natural „Lunca Joasa a Prutului Inferior” Râul Prut, cu o lungime de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa în Dunare lânga Reni, la est de orasul Galati.

Importanta ecologica a acestui parc este recunoscuta la nivel international. Astfel, ca urmare a studiului regional finantat de Biroul RAMSAR, în perioada 1999-2001, Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclusa în programul Coridorul Verde al Dunarii Inferioare desfasurat cu sustinerea WWF.

Traditiile   Parcului Natural „Lunca Joasa a Prutului Inferior” Localitatile de pe raza Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior au un profil ocupational preponderent agricol si piscicol. În domeniul mestesugurilor, traditiile sunt legate mai ales de confectionarea de obiecte din rachita, papura (se tese la razboiul de rogojini), dar si lâna, in (covoare tesute manual, ii, etc), lemn (decoratiuni diverse, mobilier). Rachita are utilizari diverse, de la stabilizarea versantilor, realizarea gardurilor de delimitare a gospodariilor, pana la confectionarea unor obiecte pentru gospodarie.

7

Regulamentul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior va fi realizat respectând prevederile urmatoarelor texte legislative:

• HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, prin care Lunca Joasă a Prutului este declarată Parc Natural cu o suprafaţă de 8247ha; • OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; • Codul silvic – Legea 46/2008, cu modificarile ulterioare; • O.U.G. 85/2006, privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora; • Legea 31/2000, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile ulterioare; • Legea 289/2002, privind perdelele forestiere de protectie; • H.G. 1076/2009, pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier; • O.U.G. 23/2008, aprobata prin Legea 317/2009, privin pescuitul si acvacultura, cu modificarile ulterioare; • Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, cu modificarile ulterioare; • Legea nr. 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979; • Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992; • Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979; • Ordinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 353/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii; • Ordinul Ministerului Mediului si Padurilor nr. 19/2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor

8

asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; • O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile ulterioare; • Legea Apelor 107/1996, cu modificarile ulterioare; • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; • Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a-III-a Zone Protejate; • Legea nr. 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice(CONVENTIE din 2 februarie 1971 asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice Ramsar, asa cum a fost amendata prin Protocolul de la Paris din data de 3 decembrie 1982); • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare; • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; • H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1338/2008, privind procedura de emitere a avizului Natura 2000; • H.G. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; • Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile ulterioare; • Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificarile ulterioare; • Legea 481/2004, privind protectia civila, republicata in 2008; • H.G nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate; • H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional; • Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora; • O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobata prin Legea 243/2002, cu toate modificarile ulterioare; • O.U.G nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobata prin Legea 81/2002, cu modificarile ulterioare; • H.G. nr. 1635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Padurilor; • H.G. nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediulu, cu modificarile ulterioare; • H.G. 112/2009, privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu, cu modificarile ulterioare;

9

• H.G. nr. 1194/2008 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificarile ulterioare; • H.G. nr. 229/2009, privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare; • H.G. nr. 333/2005 pentru reorganizarea direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare; • O.G Nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea 41/1995, cu modificarile ulterioare; • Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare; • O.U.G. nr. 68/2007, privind răspunderea de mediu cu privire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea 19/2008, cu modificarile ulterioare; • H.G. nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; • O.U.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr. 86/2000, pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998; • Legea nr. 544/ 2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare; • H.G. nr. 878/2005, privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificarile ulterioare;

CALENDAR   EVENIMENTE

Principalele zile de referinta celebrate in cadrul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

DataEvenimentul de

mediuSemnificatia zilei

2 februarieZiua Zonelor

Umede

Marcheazã semnarea la 2 februarie 1971, în orasul Ramsar (Iran), a Conventiei asupra zonelor umede.

15 martie - 15 aprilie

Luna Padurii Luna Padurii se sarbatoreste anual, în perioada 15 martie - 15 aprilie si reprezinta unul din cele mai importante evenimente silvice si ecologice. Aceasta sarbatoare îsi are începuturile înca din anul 1872, când au fost saditi mai multi arbori în Statele Unite ale Americii, ca o consecinta fireasca a accentuarii

10

despaduririlor.În România prima manifestare de acest gen s-a organizat în 1901.

22 martieZiua Mondialã a

Apei

A fost initiatã în anul 1992, la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului Înconjurator de la Rio de Janeiro.

01 Aprilie Ziua Pãsãrilor

Este o sarbatoare româneasca ce îsi are originea între cele doua razboaie, când a fost larg promovata mai ales în scoli. Cu prilejul acestei sarbatori, elevii instalau în copaci cuiburi artificiale si faceau observatii în natura învatând sa se implice în mod concret în actiuni de protejare a pasarilor.Societatea Ornitologica Româna este organizatia care, dupa 1990, a promovat aceasta sarbatoare.

22 aprilieZiua

Pãmântului

Desi proclamatã pentru prima datã la 21 martie 1970 (echinoxul de primavarã) în San Francisco, Ziua Mondialã a Pãmantului se sarbãtoreste pe 22 aprilie, la initiativa senatorului american Gaylord Nelson.

22 maiZiua Mondialã a

Biodiversitãtii

Diversitatea biologicã înseamnã variabilitatea organismelor vii din toate sursele, a ecosistemelor terestre, marine si a altor ecosisteme acvatice si a complexelor ecologice din care acestea fac parte.

24 Mai Ziua Europeanã a Parcurilor

Ziua Europeanã a Parcurilor a fost initiatã de Federatia EUROPARC cu scopul de a îmbunãtãti starea zonelor protejate din Europa si a atrage participarea publicã în administrarea acestor zone. A fost

11

celebratã pentru prima datã în 1999 organizându-se evenimente în toatã Europa în jurul datei de 24 mai, care reprezintã data creãrii primelor 9 parcuri nationale din Europa, în Suedia, pe 24 mai 1909.

5 iunieZiua Mondialã a

Mediului

A fost stabilitã în 1972 de cãtre Adunarea generalã a Natiunilor Unite pentru a marca deschiderea Conferintei asupra mediului înconjurãtor de la Stockholm.

Prima zi de luni din

Octombrie

Ziua Internationalã a

Habitatului

În fiecare an, înca din 1985 (când a fost desemnata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite), Ziua Internationala a Habitatului se sarbatoreste în prima zi de luni a lunii Octombrie. Aceasta zi a fost aleasa de catre Natiunile Unite pentru ca omenirea sa acorde atentie starii asezarilor umane si dreptului fundamental al fiecaruia la un adapost adecvat, si pentru a aminti lumii de responsabilitatea colectiva privind viitorul habitatului uman.

Prima saptamâna din luna octombrie

Saptamâna Parcului

Natural Lunca Joasa a Prutului

Inferior

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, cu o suprafata de 8247 ha, s-a constituit conform H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. Prin semnarea tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, România si-a asumat responsabilitati pentru implementarea legislatiei europene privind protectia mediului înconjurator, în special a directivelor CE 92/43/EEC (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna) si CE 79/409/EEC (privind conservarea speciilor de pasari). În acest context, Agentia Regionala pentru Protectia

12

Mediului Galati împreuna cu Universitatea din Bucuresti – Centru de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, Societatea Ornitologica Româna si Directia Silvica Galati implementeaza, în perioada noiembrie 2005- noiembrie 2009, proiectul LIFE - Nature „Restaurarea Ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, cofinantat de Comisia Europeana, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si de Consiliul Judetului Galati.

Bibliografie:

-http://interferente.ro/Rezervatii-naturale-parcuri-naturale-si-parcuri-nationale-din-Romania.html-http://www.luncaprut.ro/rom/lunca_prut/zone_conservare_speciala.htm-http://www.luncaprut.ro/http://www.luncaprut.ro/comunicate/2010/03_24_10%20IP%20administrarea%20Parcului.pdf

13