Parcul Eolian Crucea, România

Rezumat netehnic

Octombrie 2012

3

CUPRINS

1  INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5 

2  LOCALIZARE, CRITERII DE PROIECTARE ŞI FOLOSINŢA TERENULUI .................................. 7 

3  DESCRIEREA PROIECTULUI ....................................................................................................... 11 

4  FORME DE IMPACT SOCIAL ŞI DE MEDIU ŞI MĂSURI DE DIMINUARE ................................. 16 

5  MANAGEMENT ŞI MONITORIZARE ............................................................................................ 31 

4

5

1 INTRODUCERE

Prezentul rezumat netehnic (RNT) ofera o privire de ansamblu asupra constatărilor

Evaluării de Impact Social şi de Mediu (EISM) realizat în vederea construcţiei şi operării

unui parc eolian de 100MW lângă comuna Crucea, judeţul Constanţa, România de

către Generacion Eolica Dacia (GED), care face parte din grupul Enhol Group şi

Gamesa.

Acest RNT a fost elaborat pentru a oferi o scurta privire de ansamblu asupra studiului

de evaluare de impact social şi de mediu. Este un sumar al impacturilor potenţiale pe

care Proiectul le-ar putea avea asupra oamenilor si mediului şi al măsurilor de

management şi monitorizare care vor fi implementate pentru a evita, reduce sau

ameliora impacturile negative ce pot fi generate în timpul construcţiei, operării şi

scoaterii din funcţiune.

Prezentul RNT face parte din pachetul general EISM care cuprinde RNT, Planul de

Implicare a Părţilor Interesate, Evaluarea de Impact de Mediu şi Evaluarea Adecvată

cerute de legislaţia românească, un Studiu de Evaluare a Impacturilor Cumulative

pentru impacturile parcului eolian Crucea in corelatie cu celelalte dezvoltari prevazute

pentru această zonă şi un raport pentru studiile de monitorizare avifaună şi chiroptere

realizate de la data finalizării Evaluării Adecvate.

Pachetul EISM este pus la dispozitia publicului pentru o perioda de 60 de zile înainte

ca Proiectul sa fi fost pus in discuţie pentru finanţare de către Banca Europeană de

Reconstrucţie şi Dezvoltare. (BERD). Exemplare ale pachetului EISM pot fi consultate

în locaţiile listate mai jos, pe pagina de internet a comunei Crucea

(http://www.crucea.judetul-constanta.ro/) şi pe pagina de internet a GED

(www.enhol.ro). În plus, mare parte a documentelor sunt disponibile pe pagina de

internet a BERD (www.ebrd.com). Cea mai mare parte a documentelor sunt in romana

şi în engleză.

6

Liceul Tehnic, Şoseaua Constanţei nr. 44,

Crucea.

Primăria Crucea, 45 Şoseaua Constanţei,

Crucea, Judeţul Constanţa

Şcoala Baltagesti, Strada Siliştei, nr. 49

Băltăgeşti, Crucea

Primăria Horia, Strada Principală, nr. 31

Horia, Judeţul Constanţa

Şcoala Stupina, Strada Şcolii nr.1, Stupina,

Crucea

Biblioteca comunală Crucea, Şoseaua

Constanţei, Crucea, Judeţul Constanţa

Şcoala Crişan, Strada Amurgului nr.1,

Crişan, Crucea

Biblioteca Horia, Şcoala Horia, Strada

Şcolii, Judeţul Constanţa

Şcoala Siriu, Strada Moldovei, nr. 4, Siriu,

Crucea

Reprezentanţa BERD, Metropolis Center,

Bd-ul Iancu de Hunedoara, nr. 56-60, et.3,

Aripa de Vest, Sector 1, Bucureşti

Şcoala Horia, Strada Şcolii, Horia,

Exemplare ale documentelor, în parte sau iîn totalitate, pot fi obţinute în urma unei

solicitări în scris pe adresa de mai jos.

Comentariile vor fi primite până la data de 16 decembrie 2012. Oricine poate să

transmită comentarii pe marginea Proiectului şi toate comentariile vor fi supuse analizei

îinainte ca oricare dintre părţile Proiectului sa fie construită. Comentariile vor fi trimise

către:

Florentina Avram

Generacion Eolica Dacia SRL

Banu Manta nr. 22-29, Et.9, ap 80, Sector 1,

Bucureşti, 010011, Romania

E-mail: favram@enhol.ro

Tel. 0040212220026

7

2 LOCALIZARE, CRITERII DE PROIECTARE ŞI FOLOSINŢA TERENULUI

2.1 Localizarea amplasamentului şi criterii de proiectare

Parcul eolian va fi amplasat în extravilanul comunei Crucea, judeţul Constanţa, la 40km

vest de coasta Mării Negre şi la 36km nord de frontiera cu Bulgaria. Comuna Crucea

este localizată la nord de platoul Dorobanţu, în mijlocul regiunii Dobruja (zona de nord-

vest a judeţului Constanţa).

Parcul va cuprinde 50 de turbine eoliene, conectate prin cabluri subterane de o

substaţie electrică nouă, de 20kV/110kV, localizată pe amplasament (substaţia Crucea)

care, la rândul ei, va fi legată printr-o linie principală de alimentare subterană scurtă

(aproximativ 300m) de o substaţie electrică centrală, localizată în afara

amplasamentului (substaţia Stupina). Vor trebui construiţi aproximativ 3.4km de drum

de acces pentru a ajunge la amplasamente şi 30km de drum deja existent vor fi

modernizaţi şi/sau refăcuţi. Localizarea amplasamentului şi a turbinelor este indicată în

Figura 2-1:

8

Figura 2-1: Localizarea amplasamentului

9

Proiectul va fi dezvoltat în cel mult trei faze de către GED şi Gamesa. Construcţia Fazei

I (turbinele marcate A pe Figura 2-1), cunoscută drept “Crucea I”, va fi pornită la

îinceputul anului 2013 de către Gamesa şi îşi va incepe funcţionarea la începutul anului

2014. Faza II (turbinele marcate C pe Figura 2-1), cunoscută drept “Crucea II” va fi

dezvoltată de GED în aproximativ acelaşi timp cu Faza Crucea I. Staţia Crucea va fi

construită în paralel cu Fazele I şi II. Faza III (turbinele marcate B pe Figura 2-1,

“Crucea III”) ar putea fi dezvoltată de GED în viitor, dar nu s-a ajuns la o decizie finală

în legătură cu dezvoltarea acestei faze.

Parcul Eolian este situat predominant în mediu agricol. Amplasamentul proiectului în

sine va cuprinde Dealul Allah Bair, câmpiile agricole deschise şi colinele joase care îl

înconjoară.

În zona Proiectului nu există aşezări umane. Cele mai apropiate sate din împrejurimile

amplasamentului sunt Crucea, Stupina, Băltăgeşti, Crişan, Siriu, Horia şi Ţichileşti.

Amplasamentul se află în apropierea unul drum judeţean (DJ 224) şi a unui drum

naţional (DN 2A).

Turbinele sunt plasate la o distanţă nu mai mică de 270m unele faţă de altele.

Distanţele aproximative de la casele din cele mai apropiate sate până la cele mai

apropiate turbine sunt indicate în Tabel 2-1 de mai jos:

Tabel 2-1: Distanţe aproximative de la cele mai apropiate case din sate, până la cele mai apropiate turbine

Sat Turbină Fază Distanţa de la cea mai apropiată casă la cea mai apropiată turbină. (în metri)

Baltagesti C14 II 500

Crucea A5 I 800

Stupina C4 II 700

Crisan C1 II 500

Siriu B10 III 500

Horia B1 III Mai mare de 1500

Tichilesti B11 III Mai mare de 2000

Cel mai apropiat corp de apă este un lac la est de turbina A5, în apropierea comunei

Crucea. Acesta pare a fi fost creat artificial, prin bararea cursului de apă local şi se

foloseşte pentru pescuit.

10

Figura 2-2 este o fotografie a unei părţi a amplasamentului

Figura 2-2: Privire spre sud dinspre drumul existent de lângă turbina A5 cu vedere spre Dealul Allah Bair– amplasamentul este desemnat Sit de Interes Comunitar (SCI)

2.2 Folosinţa amplasamentului

În total, turbinele eoliene Crucea I, II şi III sunt răspândite pe o suprafaţă de aproximativ

1300ha. Acest teren, în majoritate, nu va fi afectat şi va rămâne, în continuare, în

folosinţă agricolă. Ocuparea permanentă a terenului, cuprinzând turbinele, staţia

electrică Crucea, drumurile de acces şi zona destinată platformelor pentru macaralele

de montaj va fi de aproximativ 13ha. În plus, în timpul fazei de construcţie, în limitele

amplasamentului destinat parcului eolian, se va clădi un complex temporar care va fi

folosit ca zona de construire a tuturor fazelor Proiectului, conţinând magazii temporare,

birouri şi facilităţi pentru fabricarea componentelor necesare fazelor Proiectului. La

finalul perioadei de construcţie, orice zonă care a fost utilizată în construcţie va fi redată

în circuitul agricol, în conformitate cu un plan de refacere a zonelor afectate ce va fi

agreat ca parte a condiţiilor impuse prin Autorizaţia de Construire a Proiectului.

11

3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Parcul eolian va consta în 50 de turbine GAMESA G 90, fiecare cu o capacitate de

2MW, cu o capacitate electrică totală maximă, pentru întreagul parc eolian, de până la

100MW. Fiecare turbină include, pentru partea de vârf, un turn, cu o carcasă ce conţine

generatorul electric al turbinei, cutia de viteze, transformatorul şi rotorul. Înălţimea totală

a turbinei este de 145m. Axul rotorului este conectat de palele rotorului care au un

diametru de 90m. Fiecare turbină va fi plasată pe o fundaţie mică de ciment, cu

caracter permanent, cu diametru maxim de 16.8m.

Figura 3-1 este fotografia unei turbine tipice. Figura 3-2 este o secţiune în diagramă a

unei turbine:

Figura 3-1: Foto - turbină tipică

12

Figura 3-2: Secţiune: turbină eoliană

Accesul la turbine se va face, pe cât posibil, dinspre căile de acces şi drumurile

existente: aproximativ 30km de drum deja existent vor fi modernizaţi şi/sau refăcuţi

pentru a crea acces la turbine. În plus, aproximativ 3.4km de căi noi de acces vor trebui

construiţi pentru a accesa acele turbine la care nu se poate ajunge de pe drumurile deja

existente. Lungimea totală a noilor drumuri de acces (noi sau restaurate) folosite în

Proiect va fi, aşadar, de 33.4km.

Turbinele vor fi legate la o substaţie electrică nouă 20/110kV (substaţia Crucea) de

aproximativ 83km de linii electrice subterane de medie tensiune (20kV). Terenul de

deasupra acestor linii electrice subterane nu poate fi folosit în viitor, în scopuri agricole,

pentru că aratul poate deteriora cablurile electrice. Cu toate acestea, traseele cablurilor

vor merge, pe cât posibil, pe marginile drumurilor, pentru a minimiza impactul negativ

asupra agriculturii. Acolo unde acest lucru nu este posibil şi cablurile traversează

terenul agricol, traseul lor va fi marcat de indicatoare adecvate.

Substaţia electrica va include trei transformatoare a câte 20/110 kV care vor fi închise

în cutii şi împrejmuite cu gard de siguranţă. Marimea amplasamentului pentru staţia

electrică va fi de aproximativ 5.600m2.

Substaţia Crucea va fi conectată folosindu-se o linie de transmisie scurtă (300m),

subterană, de o nouă substaţie electrică din afara perimetrului amplasamentului

(substaţia Stupina) ce va fi construită de un dezvoltator diferit (SC Elcomex EOL SA)

pentru a conecta un număr de alte ferme eoliene propuse pentru aceeaşi zonă.

13

3.1 Programul de Construire şi Etapele Proiectului

Proiectul va fi executat in 3 faze:

Crucea I: Faza va include 20 de turbine (40 MW) şi va fi dezvoltată de Gamesa

începând cu primele luni ale anului 2013;

Crucea II: Faza II va include 15 turbine (30 MW) şi va fi dezvoltată de GED în

aproximativ acelaşi timp ca şi Crucea I;

Crucea III: Faza III va include 15 turbine (30 MW) şi va fi dezvoltată de GED în

viitor.

Substaţia Crucea şi conexiunea la substaţia centrală Stupina vor fi construite înainte ca

Fazele Crucea I şi Crucea II să intre în funcţiune.

Construcţia fazelor Crucea I şi Crucea II va dura 2 (doi) ani şi va cuprinde urmatoarele

faze cheie care s-ar putea suprapune: lucrări civile (construcţia drumurilor,

modernizarea şi refacerea drumurilor existente, îngroparea liniilor electrice, construcţia

fundaţiilor substaţiilor şi pavarea), livrarea echipamentelor şi materialelor, lucrările

electrice, instalarea turbinelor, punerea în funcţiune şi refacerea zonelor temporare.

Documentaţia aferentă Autorizaţiei de Construire (Proiectul Tehnic, detaliile de execuţie

şi planurile de management) va fi elaborată înainte de începerea construcţiei. Lucrările

de construcţie vor fi verificate de Inspectoratul de Stat în Construcţii – Inspectoratul

Judeţean în Construcţii Constanţa.

3.2 Trafic

Lucrările de construcţie vor fi asociate cu intensificarea traficului, atât cu utilaje grele

(camioane şi utilaje de construcţie), cât şi cu autovehicule destinate transportului de

pasageri pentru deplasarea personalului de construcţie pe amplasament. În perioada

de vârf a construcţiei, s-ar putea ca, zilnic, pe amplasament să existe zeci de deplasări

suplimentare de camioane şi autoturisme, cu poate chiar 10-15 deplasări pe oră în

orele de vârf. Camioanele vor include:

Vehicule cu acces restricţionat (VAR) cu o lungime mai mare de 19 m sau cu un

tonaj mai mare de 42.5 tone, care vor fi folosite pentru transportul

componentelor turbinelor eoliene;

14

Semi-remorci folosite la transportul platformelor instalate, cofraje de fundaţii,

oţel armat pentru fundaţii, transformator pentru substaţia electrică de 100 MW a

Proiectului, varii echipamente necesare substaţiei electrice a Proiectului; şi

Betonieră.

3.3 Personalul de lucru

În timpul construcţiei, în medie, vor fi angajaţi aproximativ 30-50 de oameni, deşi

numărul acestora ar putea să crească până la 200. Între aceste locuri de munca, 20%

vor necesita personal foarte bine pregătit, ceea ce face puţin probabilă identificarea

personalului calificat printre rezidenţii locali şi 80% dintre poziţii vor fi ocupate de

personal semi-calificat sau necalificat. Contractorii vor fi încurajaţi să stabilească ţinte

de angajare a forţei de lucru locale şi să publice local poziţiile neocupate.

3.4 Avize si autorizatii

Construcţia parcului eolian şi a substaţiei electrice Crucea vor presupune obţinerea

unui număr de avize şi autorizaţii. Acestea includ:

Certificatul de Urbanism (CU) şi Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Certificatul de

Urbanism pentru parcul eolian a fost emis de către Primăria comunii Crucea.

Planul Urbanistic Zonal este în curs de avizare;

Acordul de mediu, care a presupus depunerea unei Evaluări de Impact de

Mediu (EIM) şi a unei Evaluări Adecvate (EA). Acordul de mediu a fost emis de

Agenţia de Protecţia Mediului Constanţa în data de 10 iulie 2012;

Autorizaţia de Construire, care nu a fost încă obţinută. Odată eliberată, ea va fi

valabilă doi ani;

Autorizaţia de Funcţionare, pentru care se va depune documentaţia în vederea

obţinerii avizării în momentul finalizării construcţiei; şi

Aviz tehnic de racordare (ATR) pentru liniile electrice, pentru care se va solicita

aprobare în momentul în care se va obţine Autorizaţia de Construire.

3.5 Consultaţii publice

O şedinţă publică în vederea discutării documentaţiei pentru Planul Urbanistic Zonal

(PUZ) a fost susţinută în data de 12.12.2011 la primăria comunii Crucea, pe şoseaua

Constanţei nr.45, judeţul Constanţa. Anunţul privind şedinţa a fost făcut public în ziarul

Cuget Liber şi prin notificăril individuale ce au fost transmise proprietarilor de teren din

vecinătatea fermei eoliene planificate. Perioada necesară, în conformitate cu legislaţia

15

românească, pentru consultarea publică a luat sfârşit în data de 30.12.2011. Nu au fost

ridicate niciun fel de obiecţii în legătură cu dezvoltatea Proiectului.

Şedinţa publică în vederea aprobării Acordului de Mediu a avut loc în data de 6.06.2012

la Primăria Comunei Crucea după ce a fost anunţată în ziarul Cugetul Liber şi prin

notificare publică la avizierul Primăriei Crucea. Nu au fost ridicate niciun fel de obiecţii.

Aşa cum a fost descris în Secţiunea 1, data limită de primire a comentariilor la adresa

pachetului EISM este 16.12.2012.

3.6 Achiziţionarea Terenurilor

Proprietarii de teren sunt remuneraţi pentru dreptul de folosinţă asupra terenurilor

pentru acest Proiect. Achiziţionarea acestor drepturi de folosinţă s-a făcut pe baza

principiului „vânzării colaborative,” GED neavând posibilitatea de a forţa proprietarii de

terenuri să-şi cedeze drepturile. Nimeni nu va trebui să se relocheze, dar va exista o

pierdere limitată de teren destinat agriculturii asociată cu construirea unor noi drumuri

de acces necesare pentru anumite turbine, pentru substaţia electrică „Crucea” şi acolo

unde cablurile electrice îngropate traversează terenul agricol. Toate tranzacţiile au fost

finalizate.

16

4 FORME DE IMPACT SOCIAL ŞI DE MEDIU ŞI MĂSURI DE DIMINUARE

4.1 Introducere

Raportul EIM evaluează formele de impact pentru toate fazele Proiectului Parcul Eolian

Crucea în timpul construcţiei, operării şi scoaterii din funcţiune.

Aceste impacturi sunt rezumate în cele ce urmează. Acolo unde sunt propuse măsuri

de diminuare a impacturilor adverse sau de a evidenţia beneficiile pentru mediu,

acestea sunt menţionate ca puncte cheie.

4.2 Soluri

Solurile aparţinând amplasamentului Proiectului sunt destul de fertile, dar sunt

impactate negativ de eroziunea cauzată de exploatarea agricolă şi de vânt şi

exacerbată de climatul uscat. Nu există nicio dovadă a existenţei vreunei forme de

contaminare a solului pe amplasamentul Proiectului.

Compactarea solului ca urmare a circulaţiei vehiculelor de mare tonaj şi a utilajelor în

timpul perioadei de construcţie va fi diminuată prin implementarea celor mai bune

practici de manipulare a solului, printre care şi segregarea şi reumplerea cu sol vegetal

şi subsol excavat. Un Plan de Prevenire şi Combatere a Poluării Accidentale va fi

implementat pentru a reduce riscurile contaminării solului în timpul etapei de

construcţie, incluzând depozitatea combustibilului în rezervoare şi zone închise şi

securizate, stocarea deşeurilor pe suprafaţe impermeabile şi implementarea unor

proceduri stricte de realimentare cu combustibil.

Eroziunea în timpul construcţiei va fi diminuată prin implementarea unui Plan de

Gospodărire a Apei şi de Control al Eroziunii. Acesta va include depozitarea solului

vegetal pentru folosinţa ulterioară, limitarea zonelor afectate temporar în timpul

construcţiei, instalarea unor măsuri temporare de control a eroziunii pentru a limita

scurgerile de apă (cum ar fi berme şi alte instalaţii pentru reţinerea aluviunilor) şi

refacerea zonelor temporare imediat după finalizarea etapei de construcţie.

Drept urmare, nu se anticipează impacturi semnificative în timpul construcţiei. În timpul

etapei de funcţionare se va realiza mentenanţa echipamentului în concordanţă cu

Planul de Prevenire şi Combatere a Poluării Accidentale ce va fi elaborat în timpul fazei

17

operaţionale. Transformatoarele vor fi poziţionate în başe pentru a controla orice

potenţiale scurgeri sau dispersii.

4.3 Resursele de apă

Un mic lac creat prin îndiguirea unui curs de apă local este localizat la est de Turbina

A5, lângă Crucea. De asemenea, în apropierea turbinelor A16-20, B1-B3 and B6-B10

există câteva cursuri de apă. Apa subterană este estimată la 19 – 25m adâncime, la

o distanţă considerabilă fata de adancimea de 2.5m a fundatiilor turbinelor si

substatiei electrice. Măsuri de control al eroziunii şi alte bune practici vor fi

implementate cu cea mai mare responsabilitate (punerea în siguranţă a

transformatoarelor electrice şi a rezervoarelor de combustibil) pentru a proteja toate

resursele de apă).

Apa îmbuteliată sau depozitată în cisterne va fi folosită pentru a asigura necesarul în

timpul construcţiei. În timpul etapei de funcţionare, parcul eolian nu va avea nevoie de

alimentare cu apă şi nu vor fi înregistrate scurgeri pe amplasament cu excepţia băltirilor

de pe suprafaţa amplasamentului pe zonele pavate (inclusiv de pe drumurile de acces,

de pe platformele macaralelor şi de pe postamentul turbinelor). Acestea sunt de mici

dimensiuni, astfel că nu se vor inregistra impacturi semnificative asupra ratei de

scurgere sau a retelei naturale hidrografice pe perioada de funcţionare a parcului

eolian.

4.4 Biodiversitate

4.4.1 Avifauna

Amplasamentul destinat parcului eolian se află în apropierea părţii de vest a culoarului

de migraţie Via Pontica. Culoarul de migraţie Via Pontica este unul dintre cele mai

semnficative trasee de migraţie din lume, cu un număr foarte mare de păsări, ce se

amplifică pe măsură ce se îndreaptă spre sud, în timpul perioadei de toamnă şi spre

nord, în timpul perioadei de primăvară. În timp ce rutele principale de migraţie sunt

concentrate de-a lungul Dunării şi a coastei Marii Negre, întreaga câmpie Dobrogeană

este de asemenea folosită în acest sens, iar parcul eolian este la doar 3km de Dunăre.

În plus, turbinele A1-A12 (parte din faza Crucea I) sunt situate în interiorul Zonei

Speciale de Protecţie Avifaunistică Allah Bair – Capidava Natura 2000 (SPA). Această

desemnare, atât europeană, cât şi romanească, reflectă importanţa amplasamentului

pentru înmulţirea avifaunistică şi pentru migraţie. Crucea II şi III nu sunt situate în

interiorul zonei SPA (cu excepţia Turbinelor C11 şi C14 care vor fi parte din Crucea II),

dar ar putea îndeplini un rol de sprijin pentru SPA. La aproximativ 1km nord-vest de

18

Turbinele B-B10, care sunt parte din Crucea III mai există o zonă de SPA şi anume

Stepa Saraiu – Horea.

Păsări mari, în special berze, răpitoare (vulturi, şoimi, ulii şi alte păsări de pradă) şi

păsările de baltă sunt cele mai supuse riscurilor prezentate de turbinele eoliene, de

vreme ce le este mai dificil să evite palele în mişcare. Studiile efectuate se

concentrează asupra acestor păsări, înregistrând în acelaşi timp şi alte specii care pot fi

observate.

Studiile avifaunistice au fost realizate prima dată în 2008 şi au continuat după această

dată, iar studiile de teren cele mai recente, din primăvară, vară şi toamnă 2012 au fost

şi cele mai intense. Datele de monitorizare vor fi suplimentate de studii de teren pe

perioadele de migraţie de iarnă, primăvară şi toamnă şi în timpul perioadei de

împerechere. Aceste informaţii vor fi folosite pentru a clarifica importanţa zonei pentru

speciile de păsări şi riscurile potenţiale pentru păsări şi lilieci în timpul fazei de

funcţionare a parcului eolian. Datele preliminare sugerează că un număr mare de

păsări migrează pe suprafaţa amplasamentului, dar această ipoteză trebuie să fie

confirmată de datele obţinute în urma programului mai intens de monitorizare care este

implementat în această perioadă, iar o analiză suplimentară este necesară pentru a

determina posibilitatea ca aceste păsări migratoare să zboare la înălţimi relativ mici

care ar putea să le pună în pericol.

Înaintea punerii în funcţiune a oricărei turbine, datele de monitorizare vor fi evaluate de

un expert ornitolog independent care să determine dacă sunt necesare măsuri

suplimentare de diminuare şi de control a impacturilor. Astfel de măsuri de diminuare ar

putea să includă repoziţionarea turbinelor sau scoaterea temporară din funcţiune în

perioadele de intensă migraţie. Monitorizarea şi evaluarea impacturilor şi măsurile de

diminuare vor continua pe perioada a cel puţin trei ani de funcţionare şi poate continua

şi după această perioadă, dacă se va considera că este necesar. Se aşteaptă ca un

singur program de monitorizare şi evaluare să fie suficient pentru fazele Crucea I, II şi

III.

Monitorizările vor evalua, de asemenea, şi potenţialele impacturi asupra înmulţirii

prigoarelor în apropierea turbinei C1 ce ar putea fi afectate negativ în perioada de

construire a turbinei şi a drumului de acces.

Dacă lucrările de construcţie vor avea loc în sezonul de imperechere, se vor realiza

studii de teren care să identifice şi să marcheze cuiburile de păsări şi niciun fel de

lucrări nu vor fi permise în vecinătatea cuiburilor de păsări protejate sau sensibile până

când puii nu vor fi părăsit cuibul definitiv. În plus, pentru ca lucrările de construcţie să

nu producă un impact negativ asupra păsărilor cuibăritoare pe sol, lucrările de curăţare

19

a amplasamentului se vor realiza în afara perioadei de împerechere a păsărilor (Aprilie-

Iulie inclusiv).

4.4.2 Chiroptere

Amplasamentul fermei eoliene conţine un habitat adecvat pentru lilieci, incluzând teren

forestier şi lac de pescuit. Parte a fermei eoliene se află în apropierea rezervaţiei Recifii

Jurasici Cheia, un Sit de Importanţă Comunitară (SCI) pentru chiroptere, încadrat în

Natura 2000, pentru a fi folosit de liliecii de pe acest sit (situl de importanţă comunitară

este la 10km est de turbinele aparţinând de Faza I, la mai mult de 15km de turbinele

aparţinând Fazei II şi la mai mult de 20km de turbinele Fazei III).

Nu s-au realizat în trecut studii de teren dedicate identificării speciilor de chiroptere.

Pentru a stabili o linie de bază concretă şi solidă şi pentru a permite realizarea unei

evaluări a impacturilor asupra liliecilor, studiile de teren pentru speciile de chiroptere au

început în primăvara lui 2012 pentru întregul proiect, pentru toate cele trei faze ale sale

şi va include şi o monitorizare în timpul sezonului de hibernare, împreună cu

observaţiile asupra activităţilor speciilor de lilieci între Aprilie şi Septembrie, precum şi

studii de teren pentru identificarea adăposturilor în perioada de vară. Datele vor fi

folosite de un expert independent pentru a analiza importanţa zonei pentru speciile de

chiroptere şi pentru a realiza orice măsuri de diminuare a impacturilor, în cazul în care

analiza ar sugera că astfel de măsuri sunt necesare.

Monitorizarea speciilor de lilieci va continua şi în faza operaţională pentru a evalua

nivelul real al impactului asupra liliecilor şi pentru a determina necesitatea implementării

unor măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului asupra speciilor.

4.4.3 Alte elemente de floră şi faună

Parcul eolian este amplasat în apropierea rezervaţiei Allah Bair, care este desemnată

Sit European de Importanţă Comunitară (SCI) datorită speciilor sale de plante (flora).

Cu toate acestea, situl este la peste 600m de cea mai apropiată turbină şi nu sunt

prevăzute impacturi semnificative asupra Sitului de importanţă comunitară.

O serie de studii de ecologie au fost realizate pentru a determina importanţa

amplasamentului pentru floră (plante) şi faună (animale). Acestea arată că parcul eolian

este aşezat preponderent în mediu agricol, deşi rutele de acces ar putea traversa

elemente de frontieră cu habitatul natural mai puţin semnificative. Turbinele nu vor fi

localizate în niciuna din arealele împădurite din zonă şi nu va fi necesară îndepărtarea

niciunui arbore. Lucrările de construcţie vor afecta temporar aceste areale şi vor avea

ca rezultat distrugerea permanentă a unor zone mici de habitat agricol şi de habitat

marginal (pe drumurile de acces şi în apropierea cursurilor de apă), însă acestea au o

20

valoare scăzută în termeni de biodiversitate; nu au fost identificate plante sau habitate

rare.

Studiile de monitorizare a faunei au identificat următoarele specii considerate ca

importante la nivel european: popândăul (Spermophilus citellus); broasca ţestoasă

dobrogeană (Testudo graeca); şopârla de stepă (Podarcis taurica); şi balaurul (Coluber

(Dolichophis) caspius). O serie de alte studii vor fi realizate înainte de începerea

construcţiei pentru a identifica orice elemente de rare de floră şi faună în zonele care

vor fi afectate şi acestea vor fi folosite pentru a planifica măsurile necesare de

diminuare a impacturilor pentru fiecare amplasament în parte. Aceasta ar putea

presupune, spre exemplu, relocarea unor animale sau modificarea uşoară a poziţiei

turbinelor pentru a evita vizuinele existente şi programarea lucrărilor de construcţie în

afara perioadelor de împerecheat/cuibărit, dacă aceste măsuri se vor dovedi necesare

pentru protejarea speciilor importante.

Orice teren care a suferit un impact în timpul lucrărilor temporare de construcţie vor fi

refăcute şi revegetate.

4.5 Elemente Peisagistice şi Impactul Vizual

S-a realizat o evaluare a impactului vizual şi asupra peisajului generat de prezenţa

turbinelor, iar elementele acesteia sunt redate în cele ce urmează. Această evaluare a

fost realizată în conformitate cu cele mai bune practici în materie de evaluare

peisagistică şi a impactului vizual. În genere, evaluarea a generat concluzia conform

căreia impactul asupra aspectelor peisajului şi a percepţiei vizuale va fi scăzut sau

moderat spre scăzut (ceea ce presupune că nu se aşteaptă ca impactul să creeze

efecte adverse semnificative) cu excepţia impactului peisagistic şi vizual generat de

turbinele A1-A12, impactului peisagistic generat de turbinele B11–B15 şi impactului

vizual creat de C3 şi C4.

Dezvoltatorii vor acorda asistenţă în reducerea impactului asupra peisajului şi a

perspectivelor vizuale prin:

Proiectarea unor noi căi de acces care să urmeze, în măsura în care este

posibil, contururile naturale ale terenului;

Reducerea necesarului de vegetaţie îndepărtată şi refacerea imediată a zonelor

temporare de lucru;

Limitarea instalării indicatoarelor pe turbine la cele necesare în scopuri de

protecţia muncii şi plasarea lor pe uşile de acces ale turbinelor. Plasarea de

elemente publicitare şi de logo-uri nu pe turbine va fi admisă;

21

Îndepărtatea turbinelor şi a oricăror structuri supraterane la sfârşitul ciclului

operaţional al fermei eoliene.

Aşa cum s-a solicitat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, turnurile eoliene,

axurile şi palele vor fi vopsite în alb şi turnurile vor fi prevăzute cu lumini exterioare.

4.5.1 Turbinele A1-A12 (Crucea I)

Turbinele vor fi plasate pe un deal care prezintă un amestec de teren agricol (teren

arabil, livezi şi vii), vegetaţie de stepă şi brâuri de arbori.

Figura 4 1: Vedere asupra locaţiilor propuse pentru turbinele A1-A12: turbinele vor fi localizate şi în prim plan şi pe deal

Un lac de pescuit este prezent la 0.65km est de turbina A5, lângă satul Crucea, lac

folosit pentru pescuit şi pentru irigarea livezilor localizate în apropierea turbinelor

Nu există clădiri de importanţă în zonă şi niciun fel de alte intervenţii vizuale artificiale.

Caracterul peisagistic este, prin urmare, considerat a fi de semnificaţie şi sensibilitate

mare, iar impactul turbinelor de la moderat la mare, de vreme ce vor forma trăsătura

verticală dominantă din punct de vedere vizual, acoperind o bună parte a dealului şi

modificându-i profilul.

Turbinele vor putea fi văzute din satul Crucea, cu aproximativ 800m de la cele mai

apropiate turbine (A1 şi A5), care vor fi pe un plan mai înalt decât cel al caselor prin

22

urmare, impacturile vizuale sunt considerate a fi de la moderate la mari, din moment ce

turbinele vor deveni un element distinctiv în perspectiva vizuală a acestor case.

4.5.2 Turbinele C11 şi C14 (Crucea II)

Aceste turbine vor fi situate pe teren arabil plat, în cadrul zonei de protecţie specială

Allah-Bair Capidava, cu doar câteva elemente naturale. Sunt puţine elemente naturale

de valoare şi peisajul este degradat de prezenţa liniilor electrice aeriene de 110kV din

apropierea turbinelor. Prin urmare, caracterul peisagistic este considerat de importanţă

şi sensibilitate scăzute şi impacturile asupra peisajului de asemenea scăzute.

Turbinele vor fi localizate la o distanţă de aproximativ 500m de cele mai apropiate

locuinţe şi vor fi foarte vizibile pentru locuitorii din cel mai apropiat sat (Baltagesti). Cu

toate acestea, aceşti locuitori au vedere şi asupra liniilor electrice aeriene, astfel că

impactul asupra perspectivei vizuale a acestora poate fi evaluat de la moderat la

scăzut.

4.5.3 Turbinele C2, C5 - C13 şi C15 (Crucea II)

Aceste turbine sunt situate pe un teren agricol, în zonă de câmpie, cu prezenţa rară a

unor copaci în apropierea unor stâlpi de înaltă tensiune. Caracterul peisagistic este

considerat de importanţă şi sensibilitate scăzute şi impacturile asupra peisajului de

asemenea scăzute.

Turbinele vor fi vizibile pentru locuitorii satului Băltăgeşti, dar distanţa de la aşezare

până la cea mai apropiată turbină este de aproximativ 1.4km, iar locuitorii au de

asemenea vedere spre liniile electrice aeriene de 110kV, astfel că impactul asupra

perspectivei vizuale a acestora este considerat a fi scăzut.

4.5.4 Turbinele A13 şi A14 (Crucea I)

Turbinele vor fi localizate în zonă de păşune, pe o colină joasă. Caracterul peisagistic

este deja afectat de prezenţa liniilor electrice aeriene situate foarte aproape de locaţiilor

propuse pentru construcţia turbinelor. Caracterul peisagistic este considerat de

importanţă şi sensibilitate scăzute şi impacturile asupra peisajului de asemenea

scăzute.

Aceste două turbine vor fi vizibile de pe drumul judeţean DJ 224. Impactul vizual poate

fi considerat unul scăzut.

4.5.5 Turbina A15 (Crucea I)

Turbina va fi situată într-un câmp arabil, pe o colină joasă şi în apropierea unui curs de

apă, cu direcţia de curgere dinspre nord, spre sud. Caracterul peisagistic este evaluat a

23

fi unul de la o importanţă moderată la scăzută. Caracterul peisagistic este considerat de

importanţă şi sensibilitate de la moderate la scăzute şi impacturile asupra peisajului

scăzute.

Turbina nu va fi vizibilă decât dinspre drumul principal (aproximativ 100m). Locuitorii din

Crucea vor avea doar vedere de la distanţă (aproximativ 1.5km) asupra turbinei.

Impactul este considerat a fi scăzut.

4.5.6 Turbines A16 - A20 (Crucea I) şi statia electrică Crucea (Crucea II)

Aceste turbine vor fi situate în linie, pe partea de vest a unei văi în care se află un curs

de apă şi deopotrivă terenuri arabile şi păşune. Caracterul peisagistic este considerat

de importanţă si sensibilitate moderate, dar impactul este scăzut, din cauza liniilor

electrice aeriene prezente în zonă.

Turbinele vor reprezenta puncte de reper vizibile dinspre drum (aproximativ 300m de la

cel mai apropiat punct) şi dinstre satul Stupina (aproximativ 1.6km distanţă). Cu toate

acestea, liniile electrice aeriene prezente între Stupina şi locaţiilor propuse pentru

construcţia turbinelor reduc impactul vizual, până la unul scăzut.

4.5.7 Turbina C1 (Crucea II)

Această turbină este situată pe un deal în apropiere (aproximativ 500m) de satul Crişan

şi de cimitirul satului. Drept urmare, caracterul peisagistic al amplasării este considerat

a fi de importanţă şi sensibilitate medie, insă impactul unei singure turbine este

considerat a fi scăzut.

Locuitorii satului vor avea o perspectivă vizuală directă, peste o vale, asupra turbinelor,

iar impactul vizuat este considerat a fi unul scăzut.

4.5.8 Turbinele B6 - B10 (Crucea III)

Aceste turbine vor fi situate pe linia de hotar între tren arabil şi lunca destinată

păşinatului. Păşunea se înclină înspre nord, trecând într-o vale umbrită, în care se află

un curs de apă.

24

Figura 4 2: Privire spre zona pentru turbinele B6-B10 propuse.

Caracterul peisagistic este de importanţă şi sensibilitate scăzute, iar impactul este de la

scăzut la moderat.

Turbinele vor fi localizate între 500m – 1km de satul Crişan şi există posibilitatea să fie

vizibile pentru locuitorii din Crişan. Impactul vizual este considerat a fi de la moderat la

scăzut.

4.5.9 Turbinele B1 - B3 (Crucea III)

Turbinele vor fi situate pe linia de hotar dintre teren arabil şi lunca destinată

păşunatului. Păşunea se înclină înspre nord, trecând într-o vale umbrită, în care se află

un curs de apă, iar caracterul peisagistic este considerat a fi de o importanţă şi o

sensibilitate moderate şi impactul de la scăzut la moderat.

Turbinele vor fi vizibile dinspre drum şi perspectiva vizuală asupra turbinelor propuse va

fi restricţionată dinspre satul Horia, din cauza prezenţei unei creste.care se interpune

între turbine şi sat. Cea mai apropiată turbină va fi localizată la o distanţă de

aproximativ 1.6km; drept urmare, impactul este prevăzut a fi scăzut.

4.5.10 Turbinele B4 şi B5 (Crucea III)

Turbinele vor fi situate pe teren arabil. Caracterul peisagistic este prevăzut a fi de

importanţă şi sensibilitate scăzute şi cu un impact scăzut.

25

4.5.11 Turbinele B11 - B15 (Crucea III)

Aceste turbine vor fi situate pe marginea unei creste deluroase. Terenul este un

amestec de păşune, pomi fructiferi şi ocazionale zone împădurite şi este considerat a fi

de o valoare şi importanţă peisagistică de la medii la ridicate, datorită mixturii de

folosinţe ale terenurilor, prezenţei copacilor şi vizibilităţii coastei deluroase. Impactul

turbinelor asupra valorii peisagistice este considerat a fi moderat, de vreme ce acest

peisaj pitoresc va fi afectat semi-permanent de prezenţa turbinelor.

Turbinele vor fi vizibile doar de pe un drum la o depărtare de 1.2km, astfel că impactul

vizual este considerat a fi unul scăzut.

4.5.12 Turbinele C3 şi C4 (Crucea II)

Aceste turbine vor fi situate pe teren arabil. Caracterul peisagistic este considerat a fi

de importanţă şi sensibilitate scăzute, iar impactul peisagistic este prevăzut a fi scăzut.

Cu toate acestea, turbinele vor fi localizate la aproximativ 700km de satul Stupina şi va

fi forte vizibil pentru locuitori, astfel că impactul vizual este considerat a fi moderat.

4.6 Calitatea aerului

Nu vor exista creşteri semnificative ale gradului de poluare a aerului generat în timpul

etapelor de construcţie şi de funcţionare ale Proiectului. Pe parcursul etapei de

construcţie, emisiile în aer vor consta din pulberile generate din activităţile de

construcţie/reabilitare (de exemplu, excavaţii, circulaţia utilajelor de construcţie) şi

emisiile rezultate din arderile de la vehiculele şi utilajele de construcţie de pe

amplasament. În timpul lucrărilor de construcţie/reabilitare, se vor aplica măsuri de

control al pulberilor şi nu se estimează impacturi adverse semnificative generate de

pulberi.

Emisiile generate de utilajele de construcţie şi de vehicule vor fi pe scară redusă şi

temporare şsi vor fi minimizate prin asigurarea adecvării echipamentului. Prin urmare,

nu se estimează impacturi semnificative în acest sens.

În timpul funcţionarii, nu vor exista emisii în aer semnificative, deoarece acestea vor fi

limitate la un trafic ocazional şi la activităţi de mentenanţă.

În plus, fiecare unitate de energie electrică provenita din energia eoliană din cadrul

Proiectului Crucea va înlocui câte o unitate de energie electrică generată prin alte

mijloace, inclusiv de combustibili fosili. Prin urmare, dezvoltarea parcului eolian

contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de alţi poluanţti

generaţi prin producerea energiei provenite din combustibilii fosili convenţionali (în

principal oxizi de sulf şi de azot). Se estimează că functionarea proiectului Crucea I va

26

determina o reducere cu aproape 64 000 de tone a emisiilor de gaze cu efect de seră în

fiecare an, dacă generarea de energie electrică de către parcul eolian este comparată

cu generarea de energie electrică folosind amestecul actual constituit în principal din

combustibili fosili, folosit pentru a genera energie electrica in Romania. Fazele Crucea II

şi III reduc emisiile cu câte aproape 46 000 de tone pe an fiecare.

4.7 Deşeuri

Deşeurile generate în timpul constructiei vor consta, în principal, în subsol, roci şi alte

materiale de constructie inerte, cum ar fi betonul si gunoiul menajer.

Dezvoltatorii proiectului vor reduce generarea de deşeuri şi vor reutiliza, recicla sau

recupera deşeurile pe cat posibil, utilizând instalaţii autorizate de reciclare.

Solul vegetal va fi depozitat şi apoi reutilizat pentru a reface unele zone după finalizarea

activităţilor de construcţie. Subsolul în exces, rocile, alte deşeuri inerte şi deşeurile

menajere solide nereciclabile vor fi depozitate la depozitul municipal de deşeuri

menajere. Cantităţi mici de deşeuri periculoase (vopseluri, uleiuri, etc) vor fi preluate de

o companie autorizată de colectare deşeuri.

Toate activităţile privind deşeurile vor fi efectuate în conformitate cu un Plan de

Gestionare a Deşeurilor şi nu se estimeaza efecte adverse semnificative în acest sens.

Cantitatea de deşeuri generate în timpul funcţionării va fi foarte redusă şi va proveni, în

special, din operaţiunile de mentenanţă.

4.8 Zgomot şi vibraţii

În timpul etapelor de construcţie şi de funcţionare se va genera zgomot. în timpul

construcţiei, zgomotul va fi generat de instalaţii şi de utilaje (excavatoare, buldozere,

macarale, generatoare, etc), precum şi de vehicule (camioane malaxor pentru beton

gata preparat, utilaje de construcţie şi transport marfă, inclusiv utilaje transport greu).

Contractorii vor notifica locuitorii din apropiere şi autorităţile inainte de a desfăşura

activităţi majore de construcţie care ar putea genera niveluri de zgomot deranjante (de

exemplu, construcţia turbinelor din apropiere, în perioadele cu traficul cel mai greu).

Impacturile generate de utlilajele de construcţie şi de echipamentele vor avea un

caracter temporar şi vor fi limitate la zone mici ale amplasamentului în orice moment al

Proiectului. Aşa cum s-a menţionat în Secţiunea 2.1, cele mai apropiate case sunt

localizate la peste 500m de cele mai apropiate turbine, astfel că niciun impact negativ

nu este previzionat. Nu vor avea loc lucrări de construcţie pe timp de noapte, dar se

poate ca, ocazional, să se execute lucrări în weekenduri.

27

Mare parte a traficului generat de lucrările de construcţie ale Proiectului se va realiza pe

drumul naţional DN 2A, care este un drum principal foarte circulat. Zgomotul

suplimentar produs în timpul etapelor de construcţie nu va fi, aşadar, o cauză de

îngrijorare pentru cei care locuiesc de-a lungul drumului.

Zgomotul generat de turbinele eoliene în timpul perioadei de funcţionare, la cele mai

apropiate case a fost analizat în Evaluarea de Impact de Mediu şi în Evaluarea

Impacturilor Cumulative. Evaluarea impacturilor cumulative a concluzionat că nivelurile

de zgomot vor fi in limitele admisibile, dar va fi aproape de limita legală în Băltăgeşti. Se

vor dezvolta măsuri de diminuare a impactului în cazul în care la sau în apropierea

caselor locuite se vor depăşi nivelurile de zgomot definite prin legislaţia romanească

(STAS 10.009/1988 sau Ordinul nr. 1028/2004) sau nivelurile recomandate de

Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS) prin ‘Ghid pentru Zgomotul Comunitar’ şi

‘Orientările privind zgomotul de noapte în Europa’. Măsurile de atenuare ar putea să

includă instalarea unor ecrane/bariere de protecţie, agreate împreună cu localnicii,

reglarea poziţiilor turbinelor şi alte asemenea măsuri. Este important de notat faptul că

vremea şi alte condiţii (precipitaţii, vânt etc) afectează direcţia şi distanţa la care poate fi

auzit zgomotul. În timpul etapei de funcţionare, dezvoltatorii, la cererea localnicilor, vor

măsura nivelurile de zgomot la casele din apropierea turbinelor şi vor implementa

măsuri suplimentare de diminuare, în cazul în care va fi nevoie să se asigure că

zgomotul rămâne în limitele admise de lege.

4.9 Trafic şi transport

Pentru toate fazele proiectului, traficul specific etapei de construcţie se va realiza pe

drumul naţional DN 2A, continuând fie pe un al drum judeţean DJ 224 sau pe nou-

construitele drumuri de acces. În perioadele de vârf ale construcţiei, printr-un singur

punct ar putea să treacă până la 10-15 autovehicule pe oră.

Se va realiza un plan de management al traficului ce va include o evaluare a

impacturilor traficului şi riscurile asupra sănătăţii, împreună cu măsuri adecvate de

diminuare a impacturilor, cum ar fi instalarea de indicatoare şi pază, pentru a se asigura

că există măsuri de control pentru refucerea şi menţinerea riscurilor la un nivel

acceptabil.

Ruta finală va fi discutată şi agreată prin consultare cu Consiliul Judeţean Constanţa şi

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale înainte de începerea lucrărilor

de construcţie.

Proiectul va genera foarte puţin trafic în timpul perioadei de funcţionare, cu impacturi

nesemnificative.

28

4.10 Folosinţa terenului

Aşa cum s-a menţionat în Secţiunea 2.2 de mai sus din întreaga suprafaţă a parcului

eolian (1300ha), aproximativ 13ha nu vor mai putea fi folosite în scop agricol. Restul va

rămâne în circuitul agricol sau, în cazul amplasamentelor temporare, terenul va fi redat

în folosinţă agricolă imediat după construcţie, permitându-le astfel fermierilor să-şi

continue activităţile cu caracter agricol.

Companiile dezvoltatoare au încheiat acorduri cu toţi proprietarii de terenuri pentru

achiziţionarea drepturilor de folosinţă asupra pământului şi de compensaţie pentru

pierderea veniturilor.

4.11 Oportunităţi de angajare şi alte beneficii economice

Aşa cum s-a menţionat în Secţiunea 3.3, în timpul perioadei de construire, se va crea

un număr semnificativ de oportunităţi de angajare temporară. Se va crea de asemenea,

în timpul perioadei de funcţionare, un număr mic de locuri de muncă având un caracter

permanent (probabil mai puţin de 10). Companiile dezvoltatoare vor sprijini acţiunile de

recrutare şi reţinere a forţei de muncă locală în aceste locuri de muncă prin oferirea

unor informaţii realiste asupra oportunităţilor de angajare, făcând cunoscute public

locurile vacante şi punând la dispoziţie cursuri de calificare pentru poziţiile permanente.

Procurarea bunurilor şi serviciilor locale în timpul perioadelor de construcţie şi

funcţionare va avea un impact pozitiv, deşi limitat, asupra economiei locale. În plus,

Gamesa şi GED vor plăti taxele şi impozitele anuale către bugetele locale ale

comunelor pe toată durata de viaţă a Proiectului, care se aşteaptă a fi de cel puţin 30

de ani.

Lucrările de construcţie/reabilitare necesare drumurilor de acces la turbinelor eoliene

vor oferi fermierilor locali acces îmbunătăţit la terenurile lor agricole.

4.12 Impacturi sociale

Se aşteaptă ca impacturile sociale în timpul perioadei de construcţie să fie neglijabile.

Muncitorii locali vor avea deja locuinţă în satele din vecinătate, iar restului lucrătorilor li

se va facilita cazarea în containere – dormitor pe amplasament.

Tuturor lucrătorilor li se va cere să adere la un cod strict de conduită care interzice

deranjarea populaţiei din apropiere. Se vor pune la punct şi se vor implementa

proceduri care vor determina un comportament adecvat al personalului de pază faţă de

ceilalţi membri ai populaţiei locale.

Accesul la şi folosirea lacului de perscuit nu vor fi afectate.

29

4.13 Patrimoniu cultural

În zona de Proiect nu au fost identificate monumente istorice sau situri arheologice.

Drept urmare nu sunt prevăzute impacturi semnificative. Cu toate acestea, se va realiza

şi se va pune în practică o procedură prin care să se gestioneze descoperirile

accidentale, pentru a se asigura că orice descoperire neaşteptată în timpul perioadei de

construcţie este corect identificată, protejată şi evaluată în detaliu.

4.14 Semnale Electromagnetice

Turbinele eoliene au potenţialul de a bruia semnalele electromagnetice folosite de

serviciile de telecomunicaţii, navigaţie şi echipament radar. Pentru aceste situaţii, s-au

contactat toate autorităţile relevante, astfel că nu s-au identificat niciun fel de probleme

în legătură cu funcţionarea parcului eolian.

4.15 Situaţii de urgenţă

Parcurile eoliene care funcţionează în climate reci pot suferi, în anumite condiţii

meteorologice, din cauza îngheţului şi o defecţiune sau o acumulare de gheaţă pe

palele rotorului pot duce la fenomenul de „aruncare” a unei pale a rotorului sau a gheţii

de pe turbina eoliană, fapt ce ar putea afecta siguranţa publică. Palele rotorului unei

turbine eoliene pot suferi, de asemenea, efecte de forfecare din cauza vânturilor

intense.

Companiile dezvoltatoare vor lua măsuri pentru a reduce acest risc prin proiectarea

turbinelor în aşa fel încât să se oprească în mod automat în cazul acumulărilor de

gheaţă sau a vitezei foarte mari a vântului şi prin realizarea unor verificări şi lucrări de

mentenanţă periodice. În plus, nu vor exista lucrările agricole în timpul iernii,

reducându-se astfel riscul unui impact în cazul, puţin probabil, al unui accident.

4.16 Impacturi cumulative

În scopul realizării Evaluării Impacturilor Cumulative, au fost identificate alte asemenea

proiecte pe o suprafaţă de studiu de 40km de la nord la sud şi 29km în lăţime. În

această zonă există 27 de alte proiecte propuse, cuprinzând în totalitate peste 650 de

turbine. Dintre aceste proiecte, unul este localizat la 2km sud de construcţia propusă la

Crucea, cu o capacitate electrică de 40MW. O altă fermă eoliană este localizată la est

de Proiectul Crucea şi are o capacitate de 300MW. Drumul de acces către acest al

doilea parc eolian este, în momentul de faţă, în construcţie. Alte ferme eoliene vor fi

situate în zona dintre Crucea şi Dunărea la vest.

30

Studiul de Evaluare a Impacturilor Colective a condus la concluzia că este mică

probabilitatea unor impacturi semnificative asupra avifaunei, populaţiilor de chiroptere,

faunei şi florei, dar, aşa cum s-a menţionat în Secţiunea 4.4.1, la Crucea se realizează

studii suplimentare pentru evaluarea avifaunei şi chiropterelor pentru a determina dacă

sunt necesare proiectarea şi implementarea altor măsuri de diminuare pentru a se

asigura că nu vor exista efecte negative semnificative. Aşa cum s-a descris în

Secţiunea 4.8, Studiul de Evaluare a Impacturilor Colective a condus la prognoza că

nivelurile de zgomot în timpul perioadei de funcţionare vor fi în limitele legale admise,

dar aproape de pragul legal în zona Băltăgeşti. Drept rezultat al analizei, studii

preliminare de evaluare a nivelurilor de zgomot vor fi realizate înainte de începerea

construcţiei, precum şi o analiză completă şi detaliată. Măsuri de diminuare vor fi

dezvoltate, în cazul în care nivelurile de zgomot la şi în apropierea locuinţelor depăşesc

nivelurile stabilite de legislaţia românească sau nivelurile recomandate de Organizaţia

Mondială a Sănătăţii (OMS). Studiul de Evaluare a Impacturilor Colective a condus de

asemenea la concluzia că impacturi cumulative semnificative vizuale şi peisagistice pot

fi generate în apropiere de Băltăgeşti şi dealul Allah Bair. Măsurile de diminuare a

impacturilor sunt descrise în Secţiunea 4.5. Nu au fost identificate alte potenNu au fost

identificate alte poteniale impacturi semnificative.

31

5 MANAGEMENT ŞI MONITORIZARE

5.1 Management social şi de mediu

Mecanismul cheie pentru managementul social şi de mediu în timpul proiectării

detaliate şi a fazelor de construcţie ale Proictului va consta în obţinerea autorizaţiilor,

avizelor şi acordurilor emise de autorităţile competente româneşti şi aprobarea Planului

de Acţiuni Sociale şi de Mediu de către BERD pentru fiecare Companie. Fiecare Plan

de Acţiune Socială şi de Mediu va fi parte a acordului legal între BERD şi fiecare

Companie şi va stabili măsurile necesare de administrare a impacturilor de mediu şi

sociale ale Proiectului pentru a se asigura confirmitatea cu legislaţia aplicabilă în

România şi în Uniunea Europeană. Aceste măsuri de diminuare a impacturilor,

incluzând studii suplimentare de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi de evaluare a

avifaunei şi chiropterelor, sunt descrise în secţiunile anterioare. Planul de Acţiuni

Sociale şi de Mediu pentru Crucea I este parte din pachetul EISM disponibil pentru

analiză şi comentarii până la data de 16.12.2012 şi Planurile de Acţiuni Sociale şi de

Mediu pentru Crucea II şi III vor fi puse la dispoziţie în momentul în care aceste faze vor

ajunge mai aproape de etapa de dezvoltare.

5.2 Reportarea

Companiile vor realiza şi pune la dispoziţia autorităţilor româneşti rapoartele cerute prin

acordurile, avizele şi autorizaţiile necesare. Acestea vor raporta de asemenea la BERD

statusul îndeplinirii cerinţelor din Planurile de Acţiuni Sociale şi de Mediu la fiecare şase

luni în timpul fazei de construcţie şi anual în timpul perioadei de funcţionare. În plus,

elemente importante ale Proiectului vor fi aduse la cunoştinţa localnicilor şi a altor terţi

în concordanţă cu Planul de Implicare a Părţilor Interesate.