7/28/2019 Paradigmele psihologiei

1/5

Paradigmele psihologiei

Inca din cele mai vechi timpuri,incepand cu primele manifestari aleintelectului,fiinta umana a inceput sa isi gandeasca si sa isi constientizezeexistenta.Astfel,chiar daca la inceputuri,intelectul uman si a sa rationalitate

nu se aflau intr-o forma prea dezvoltata,prin ceata irationalitatii si a

misticismului,acesta a inceput sa caute felurite raspunsuri cu privire laproblemele vietii si ale mediului cu care individul interactiona.

Primii oameni care au facut observatii mai serioase,mai complexe,tragand

concluzii mai solid argumentate asupra psihicului uman,se poate spune ca aufost filozofii si medicii Greciei antice.In acest sens,Platon,filozof celebru al

antichitatii,in a sa lucrare intitulata Despre suflet,defineste spirituluman,remarcand legaturile acestuia cu corpul fizic.(Platon,Despresuflet,pag. 78).De asemenea,analizandu-i opera,remarcam ca un reper solid

al doctrinei sale il constituie dialectica,metoda prin care se vrea a se ajunge

la cunoasterea ideii,obiect al cunoasterii adevarate cu care intelectulopereaza,acesta intervenind si punand la indoiala principiile cunoasterii

definite pana atunci prin metafizica.De asemenea,Aristotel,filozof celebru larandul sau si discipol al lui Platon,in lucrarea sa intitulata

Organon,realizeaza o descriere destul de ampla a legilor gandirii

corecte,punand totodata bazele primelor principii ale logicii.Multe dintre aceste principii sunt valabile si astazi,din aceasta putandu-se

trage astfel concluzia ca omul,desi si-a schimbat de-a lungul timpului

continuturile si modurile gandirii,inca se foloseste de aceleasi rationamentesi principii logice.

Chiar daca,in mod aparent,ideile mentionate mai sus par sa apartina

domeniului filozofiei,practic,ele reprezinta o infatisare a starilor incipienteale definirii si concretizarii psihologiei ca stiinta.

In Evul Mediu,epoca in care rationalitatea umana a suferit o perioada a

decadentei datorita dogmelor religioase,preocuparile legate de natura

sufleteasca ale omului erau privite dintr-o perspectiva incatusata dereligiozitate dogmatica si filozofie mistica.Practic,problemele de naturaspirituala au fost analizate din perspectiva aproape strict teologala,de catre

preotime,acestea fiind excluse analiticii stiintifice bazate pe rationament si

logica.

7/28/2019 Paradigmele psihologiei

2/5

Odata cu Renasterea insa,religiozitatea dogmatica,care,dupa cum afirma

Schopenhauer,a constituit o botnita a ratiunii,a suferit o mult asteptata sibinefacatoare epoca a decadentei,fiinta umana si intelectul acesteia,calitate

ce il ridica pe om deasupra tuturor speciilor,fiind puse la loc de cinste.Odata

cu aceasta,ratiunea umana s-a inaltat spre culmi neexplorate panaatunci,schimband in mod radical conceptiile clasice pe care umanitatea le

avea asupra psihologiei,stiinta inca nedefinita in acele vremuri,si despre carese poate afirma ca apartinea atunci sferei filozofice.

Filozoful francez Rene Descartes se dovedeste astfel un mare preocupat al

problemelor de lamurire a paradoxurilor ce stateau la baza relatiei dintrecorp si latura spirituala a individului.Acesta este intemeietorul unei teorii

foarte bine dezvoltata si in acelasi timp solid argumentata,teorie ce poarte

numele de dualism.Astfel,celebrul filozof,in a sa lucrare intitulata Discursasupra metodei de a utiliza bine ratiunea si de a cauta adevarul in

stiinte,trateaza temeinic corpul uman,definindu-l ca fiind de naturamateriala,oferind explicatii foarte solide pentru acele vremuri despre relatiileacestuia cu sufletul uman,pe care il considera de natura divina.Acesta

remarca legaturi profunde intre intelect,stari de spirit,predispozitie la

anumite manifestari ale corpului determinate de starile sufletesti,etc,prinaceasta,filozoful putand fi considerat un promotor al definirii psihologiei ca

stiinta in acele vremuri.(Rene Descartes,Tratat asupra metodei de a utilizabine ratiunea si de a cauta adevarul in stiinte,pag. 25-102).

Chiar daca ideile definite de celebrul filozof,mentionate mai sus,s-au

consemnat acum mai bine de 350 de ani,facand in prezent o analiza aprincipiilor sale,acum,dupa un urias progres al stiintei inregistrat pe toate

planurile,putem constata ca problematica lamuririi clare a relatiilor dintre

corpul uman si latura spirituala a individului,nu este inca pe deplinrezolvata.

Un alt celebru filozof care s-a ocupat de analiza individului din

perspectiva dualista,definind profund natura umana,a fost germanulImannuel Kant.Acesta,adept fidel al rationalismului,concluzioneaza ca omul

reprezinta o fiinta apartenenta regnului animal,similara oricarei alteia din

punct de vedere a naturii sale fiziologice,dar care,pentru a ajunge la o forma

desavarsita incadrata pe deplin din punct de vedere ontologic in termenul deom,are nevoie de a fi educata.Astfel,acesta acorda un loc de mare importanta

pedagogiei si educatiei aplicate finitei umane,inca de la primele clipe deviata ale acesteia.

Kant face afirmatia ca,omul.pentru a ajunge la forma sadesavarsita,trebuie mai inainte sa fie copil sugar,elev,iar mai apoi

discipol.Analizandu-i conceptele,il putem considera astfel un important

7/28/2019 Paradigmele psihologiei

3/5

concretizator al unor solide principii psihologice.(Imannuel Kant,Despre

pedagogie,pag. 15)Facand un rezumat si tragand o concluzie asupra ideilor mentionate

anterior,putem afirma ca,pana la inceputurile secolului XIX,principalele

preocupari si dezbateri privind psihicul uman aveau un caracter de naturaspeculativa si totodata filozofica,fiind adesea invaluite intr-o profunda ceata

a ambiguitatii.Odata cu intrezarirea zorilor epocii moderne insa,viziunea asupra

viitorului progresului stiintific parea din ce in ce mai promitatoare,lucru

valabil pe toate planurile si ramurile stiintei.Astfel,odata cu uriasul progressstiintific inregistrat,sfera psihologiei face cunostinta cu noile metode

experimentale folosite in studiul fenomenelor psihologice,astfel fiind

profund deschise orizonturile definirii psihologiei ca stiinta.Prin aceastapractic,secolul XIX reprezinta secolul in care psihologia se desprinde total

de filozofie,devenind o stiinta independenta.In acest sens,unul dintre cele mai importante momente,si poate chiar cel

mai reprezentativ pentru formarea psihologiei ca stiinta,il constituie

infintarea primului laborator de psihologie experimentala,la Leipzig,in

Germania,in anul 1879,de catre Wilhem Wundt.Se poate considera astfel caacesta reprezinta momentul in care s-a nascut practic psihologia.

(Francois Parot si Marc Richelle,Introducere in psihologie,pag. 122)Asadar,experimentul si concluziile logice luate de pe baza acestuia

inlocuiesc analiza si dezbaterea conceptuala facuta din perspective

filozofice,psihologia devenind o stiinta relativ exacta,ancorata solid inprincipii rationale.Odata cu aceasta,pe fondul evolutiei exponentiale a

progresului stiintific,psihologia cunoaste un salt urias inainte,astazi fiind una

dintre stiintele bazate pe principii dintre cele mai solid argumentate.In prezent,stiinta face descoperiri din ce in ce mai importante,si se pare ca

toate coincid spre o singura idee,si aceea ca,creierul uman si a sa functionare

se aseamana foarte mult cu cea a unui calculator.Astfel,centrul tuturorstarilor emotionale(spirituale) se afla la nivelul creierului,manifestarea

acestora bazandu-se pe actiunile chimice a unor anumite substante la nivel

cerebral,formarea profilului psihologic al unui individ datorandu-se astfel

factorilor genetici si interactiunii acestuia cu mediul,prin exercitarea functieide relatie(mediul inconjurator,mediul social,educatie,experiente,etc).

Principiul enuntat mai sus,aflat intr-o forma mult sintetizata,constituiebaza unuia dintre cele mai importante ramuri ale stiintei psihologice,si

anume psihologia cognitiva.

7/28/2019 Paradigmele psihologiei

4/5

Pietrele de temelie ale acesteia sunt constituite de doua importante

paradigme,si anume paradigma simbolica clasica,precum si ceaneoconexionista,despre care vom discuta,facandu-le o analiza sumara,in

randurile ce urmeaza.

Paradigma simbolica clasica are la baza principii puternic ancorate infilozofie,mai exact in rationalism(Locke,Descartes),precum si in empirismul

englez(Locke,Hume),sustinand in mod pregnant ideea conceperii gandirii caprecum o operare cu simboluri sau structuri simbolice,similare in principiu

cu acelea cu care opereaza un computer modern,operare realizata pe baza

unor anumite reguli.Astfel,expresiile lingvistice,conceptele, judecaile sauimaginile sunt reprezentari simbolice. Pentru a putea opera cu

cunostinte,calculatorul trebuie sa recurga la codarea lor ntr-un limbaj de

programare.Expresiile rezultate sunt reprezentari simbolice.Astfel,ele denotacunotine si stari de fapt ale lucrurilor dar in acelasi timp pot fi manipulate

de un sistem fizic.Un fenomen similar are loc i n cazul subiectului uman.Pentru a putea opera cu cunostinte,creierul le codeaz in expresii simbolice.In general, un sistem fizic recurge la reprezentarea simbolica a cunostintelor

pentru a putea opera asupra lor.

In acest sens, metafora computer, bazata pe ideea ca atat sistemulcognitiv cat si computerul sunt sisteme fizico-simbolice,a favorizat

simularea pe calculator a multor procese cognitive i construirea sistemelorartificiale inteligente.In concluzie,conform paradigmei simbolice clasice,sistemul cognitiv uman este un sistem fizic,pentru ca are o instantiere

neurobiologic si este symbolic,deoarece,pentru a putea opera cucunostinte,acesta si le reprezint sub forma unor expresii simbolice,pe care

le manipuleaza ulterior dupa anumite reguli.De exemplu, cunostintele pe

care le are despre un anumit obiect si le reprezint lingvistic,iar expresiilelingvistice sunt manipulate pe baza unor reguli sintactice,semantice sau

pragmatice.(Jerry A. Fodor si Zenon W. Pylyshyn,Conexionism si

arhitectura cognitiva:o analiza critica)Deoarece am lamurit in mod sumar principiile pe care se bazeaza

paradigma simbolica clasica a psihologiei cognitive,in randurile urmatoare

vom aborda analiza paradigmei neoconexioniste.Trebuie precizat faptul ca

aceasta notiune este una relative noua,dezvoltata odata cu progresul colossalinregistrat de stiintele medicale in domeniul analizei legaturilor neuronale

ale creierului.Paradigma neoconexionista,care mai e de asemenea cunoscuta si sub

denumirea de Paradigma procesarilor paralele distribuite se bazeaza peideea conform careia,activitatea cognitiva a individului poate fi explicate pe

baza unor modele de inspiratie neuronala.Astfel,s-au realizat tentative de

7/28/2019 Paradigmele psihologiei

5/5

modelare a activitatii neuronale,plin aplicarea unor principii algebrice

booleene,reusindu-se sa se demonstreze prin acestea simplificarea formelorde manifestare a unor anumiti neuroni.Astfel,aceasta idee se reduce la

urmatorul principiu:o retea neuromimetica poate sa realizeze anumite

calcule operand cu rationamente logice.Ulterior,acest principiu a fostcontestat si pus la indoiala,anumiti cercetatori chiar reusind sa il

demoleze,dovedind experimental acest lucru.Aceasta paradigma intra astfelintr-un con de umbra pentru aproape doua decenii,timp in care paradigma

clasica revenit in prim plan in ceea ce priveste studiul psihologiei cognitive.

Astfel,analizand ambele paradigme,putem trage concluzia ca psihologiacognitiva studiaza procesarile la care este supusa informatia in sistemul

cognitive uman,cuprinsa intre perceptia senzoriala a acesteia si reactia

motorie a corpului privita ca efect.Un alt concept demn de analizat din perspectva psihologiei cognitive il

reprezinta behaviorismul.Acesta reprezinta un curent psihologic de origineamericana,prin care se incearca deducerea manifestarilor comportamentaleale individului privite ca actiuni bazate pe principiul reactiei dintre stimul si

raspuns.Primele studii referitoare la behaviorism s-au bazat pe anumite

observatii facute experimental pe animale,fiind consemnate sianalizate,pentru ca mai apoi,datorita caracterului general al orientarii

acestora,behaviorismul sa fie considerat ca fiind orientat spre o psihologieobiectiva.Spre exemplu,un cercetator a inchis o pisica intr-o cusca,punand

in afara acesteia o bucata de hrana.Supunand pisica de mai multe ori la

actiunea de deschidere a custii spre a procura hrana,acesta a observat capisicii ii vine din ce mai usor sa se elibereze pe masura ce repeta aceeasi

actiune de mai multe ori.Din acest experiment s-a tras concluzia

ca,comportamentele urmate de o traire pozitiva tind sa devina repetitivepentru subiect,in timp ce acele actiuni ce se sfarsesc printr-o traire negativa

tind a fi uitate.

Ca o concluzie finala,behaviorismul are la baza ideea conform careia oconexiune neuronala e pasibila de anumite modificari datorata starilor in

urma carora,datorita acesteia,este influentat subiecul.