pancreas 2012,curs, fiziologie , anul 1

7/29/2019 Pancreas 2012,curs, fiziologie , anul 1

http://slidepdf.com/reader/full/pancreas-2012curs-fiziologie-anul-1 1/64

Pancreasul

• Este o glandă voluminoasă, anexată tubului digestiv,(Duoden)avănd atăt funcţ ie endocrină căt şi funcţ ie exocrină,mixtă.

• Este situat în cavitatea abdominală,L1-L2,mulat pe coloană.

• Este un organ friabil, rupăndu-se

uşor,profund,vecin cu stomacul,RS,splina

• I se descriu pancreasului un cap,

un col, un corp si o coada,într-o zona

La 3cm supraumbilical şi coasta 8,în epi gastru şi coada în hipocondru stăng.

Capul e fixat,ca şi corpul,coada mobilă.



Pancreas

• Organ retroperitoneal cu o greutate de 70-80 gr.după 50ani-

• Glanda compusă, tubuloacinoasă,aşezată în cadrul duodenal.

• Histologic este format din mai multe tipuri de celule ce vor

elabora atat o secreţie endocrină căt şi exocrină.Glandănumită şi salivară abdominală produce granule acinaresecretorii(serozimogen)cu enzime digestive,descărcate prinexocitoză din apexul celulelor în lumenul ductelor.Ducteleconfluează într-un singur canal,numit Wirsung,care se uneşte

cu ductul biliar comun(coledoc) formănd ampula lui Vater ce sedeschide prin papila duodenală(D2)cu orificiul controlat desfincterul Oddi.Poate exista şi un duct accesor Santorini cu

diverse variante anatomice.Are L-15-20cm,6cmH(cap),2cm gros.



http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/TIEU_0442.gif



Pancreasul exocrin• Reprezintă masa principală a glandei,97%-99%.

• Stroma este formată din lobi,lobuli şi acini asemănători cu aiglandelor salivare(parotidă)-sferici,ovoizi cu secreţieseroasă,bicarbonatată cu enzime.Capsula periferică econjunctivă,subţ ire.

• De la acini pleaca ducte colectoare interlobulare si apoiinterlobare care, prin confluare, formeaza ductul principal(Wirsung) si accesor (Santorini);

• Ductul principal Wirsung str ăbate

pancreasul de la cap la coadă(14-20cm) sedeschide, împreună cu canalul coledoc,

în ampula hepatopancreatica (Vater),o

mică dilataţie conoidă ce proemină în D2 la nivelul a ilei duodenale mari.3 sfinctere.



COMPOZITIA SUCULUI PANCREATIC• 97% apa + 3% reziduu uscat (2,5% proteine si 0,5% electroliti).

Debitul / 24h = 1.500 – 4.000 ml incolor, apos, fluid, izoton cuplasma; pH 7 – 9, creşte cu rata secreţ iei prinNaHCO3,alcalin,neutralizant pt. HCL.,

• Sumă de componente 1- hidroelectrolitică+ 2- proteică • compoziţ ia cationică constantă indiferent de rata secreţ iei – >ca

plasma(Na,K,Ca,Mg)• compozitia anionica foarte variabila: repaus 150/10 Cl/HCO3; la

stimulare HCO3 creste la 150, Cl scade la 10.Fosfat,sulfat;• bicarbonatul neutralizeaza aciditatea sucului gastric in duoden

si confera pH-ul duodenal necesar enzimelor,6-7,0,jejun-7,rar>.• compusii organici principali – proteinele: 1 g/l – 30 g/l (vezi

enzimele)peste 20 de proteine;15-100gr in sucul pancreatic.• 99%-componenta Exocrina/1%-Endocrina in pancreas

• 95%-din continutul proteic sunt enzimele.Inhibitorii tripsinei.



• ENZIMELE SUCULUI PANCREATIC



Enzimele proteolitice • Principalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, chimotripsina şi

carboxipeptidaza. Ele sunt secretate sub formă inactivă de:

tripsinogen, chimotripsinogen şi procarboxi-peptidaza. Tripsinogenuleste activat specific de enteropeptidaza (enterokinaza) secretată demucoasa duodenală. – Tripsina rezultată activează tripsinogenul, chimotripsinogenul şi procarboxi-

peptidaza. Tripsina este o endopeptidază ce acţionează în mod specificrupând legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi aciziaminaţi bazici: arginina şi lizina.

– Chimotripsina este o endopeptidază care hidrolizează legăturile peptidicede la nivelul grupărilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului,metioninei. Prezintă şi proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare aacţiunii tripsinei şi chimotripsinei rezultă polipeptide.

– Carboxipeptidaza este o exopeptidază care scurtează polipeptidele cu unaminoacid. Acţionează asupra polipeptidelor cu grupare carboxilicăterminală.

– Elastaza, produsă sub formă de proelastază şi activată de către tripsina şienterokinază, hidrolizează în special legăturile peptidice ale aminoacizilor:alanina, serina, glicina.

– Ribonucleaza şi deoxiribonucleaza acţionează asupra acizilor ribonucleicşi dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester -fosfat, rezultând nucleotide

Enzimele lipolitice



Enzimele lipolitice • 1.Lipaza pancreatică separă prin hidroliză acizii graşi de

glicerol(TG->2MG+FA). Sărurile biliare, prin acţiunea deemulsionare a grăsimilor, măresc suprafaţa de contact

dintre substrat şi enzimă favorizând acţiunealipazei.2.colipaza (din procolipaza)expune sit activ al 1.

• 3Colesterylesterhidrolaza acţionează în prezenţasărurilor biliare scindând colesterolul alimentar (esteri col)

esterificat în colesterol liber şi acid gras. • 4Fosfolipaza A2 descompune fosfolipidele în acizi graşi şilizofosfolipide.Este ca pro-fosfolipaza A2(tripsina+)

deci Lecitina(fosfatidilcolina) in lizolecitina si AG(FA)

5.Lipaza inhibata de sarurile biliare lizeaza esteri decolesterolEnzime glicolitice

• Sucul pancreatic conţine de asemenea o amilază careeste secretată sub formă activă. La fel ca amilaza salivară,hidrolizează moleculele de amidon până la maltoză.(alfa



1.Secreţia componentei proteice: se face în celula acinar ă, enzimele ca la stomac

ca proenzime inactive(pt.evitarea autodigestiei+inhibitori)se activează -la duoden

Modelul sintezei proteice are 6 faze(slide 26,28):1)sinteza la ribozomi->RER.2)canal

proteic în cisterne RER;3)vezicule Golgi cu proteine pe versantul cis al aparatului

Golgi.Veziculele noi trec din cisternă în cisternă prin Golgi pănă la polul trans matu-

r ăndu-se->vacuole concentrate ce conţ in proteine secretorii(faza 4).Faza 5 este

faza granulelor de zimogen şi în faza 6 vin stimulii şi se produce exocitoza(faza 6)

Celulele acinare au receptori pentru secretagogi(slide 32)Ach,CCK,Gastrina,GRP

şi NPY activează IP3 şi Ca2(mesageri secunzi)care cresc secreţ ia.NT ,VIP ,

Secretina şi Noradrenalina(beta Receptori)cresc AMPC şi secreţ ia.Insulina ,CCK

şi secretina stimulează secreţ ia. SS,PYY,EGLU,PP ,Aminoacizii inhibă secreţ ia .

Secreţia componentei apoase:Slide 29,30

Componenta apoasă e produsă de acin dar în principal de celule ductale epiteliale

Sucul pancreatic este aproape izotonic(cu plasma) la orice rată de flux.Natriul si

Potasiul sunt similare în SP cu plasma.HCO3 şi Clorul sunt anionii majori în S.P.

HCO3-ul variază de la 7o mEq/L la rate scăzute pănă la 130 mEq/L la rate mari.

Clorul variază invers.



FAZA ACINARĂ- FLUID IZOTON

Împreună cu proteinele este secretat un fluid izotonic plasma-like,bogat în NaCl

care solvă şi “spală” proteinele bogate acinare.Pasul important este secreţ ia de Cl

la nivel apical(slide 29,30)prin canalele de Clor 6Cl.(AMPC şi Ca- activate).Clorul

face lumenul mai negativ(potenţ ial transepitelial) ceea ce atrage Na şi H2O para-

celular în lumen(6Na+).Se asigur ă izotonia(NaCl).HCO3 trece prin acelaşi canal

anionic apical şi provine din acidul carbonic( CO2 anhidrat de A.C.cu apa).Calea

Paracelular ă este cation- selectivă +apa prin joncţ iuni strînse,însoţ ind Clorul secretat.

Apa trece paracelular dar şi transcelular prin aquaporine -apical şi bazolateral.

La polul bazolateral mecanismele de transport realizează secreţ ia în celulă:

1.Pompa Na/K generează gradient de Natriu care energizeaza triplul cotransport Na+/

K+/Cl care este electroneutral.Intrarea de K+prin ATP-aza Na/K şi 2 - cotransportorul

triplu este reglată de canalele de K+(3.)Cele 3 mecanisme susţ in intrarea bazală deCl

Efectul net al transportului acinar este producţ ia fluidului izotonic NaCl-mult.care este

cam 25% din secreţ ia totală pancreatică.Secreţia acinar ă de fluid ,ca şi proteică-

Slide 29,30,31,32 ,33 este activată de :X,ACH,GASTRIN Ă,CCK,GRP,SECRETINĂ(mai

Redus)NEUROTENSINĂ,INSULINĂ,VIP.Secreţia este inhibată de SS,PYY,NPY,PP,

Glicemia crescută,aminoacizi crescuţi,,Enteroglucagon,pancreastatin.



• FAZA ACINARA - FLUID IZOTON



• SECRETIA ACINARA PROTEICA



• FAZA CANALICULARĂ

Funcţ ia celulelor ductului este de a secreta un fluid bogat în HCO3 care alcalini-

zează şi hidratează secreţ ia primar ă acinar ă(slide 36)Pasul iniţ ial 1-FIG 42-6 este

reprezentat de TAS-schimbul Clor in/HCO3 out.Schimbătorul apar ţ ine unei

familii numite:SLC26 care secreta HCO3 în lumen contra Clor.Clorul sereciclează în spre lumen prin alte 2 canale de clor:CFTR si ORCC.(vezi slide-ul 36 )Sursa ductală de Clor este 1)acinar ă şi 2)reciclarea ductală a Clorului.

HCO3-ul intracelular ductal care iese la schimb cu Clorul provine din 2 surse:

1)Cotransport bazolateral HCO3/Na electrogenic cu raport 2/1;

2)Generarea de HCO3 din acidul carbonic (calea A.C din CO2 şi apă- sau OH-)H+-ul ce se acumulează în celulă este eliminat bazo-lateral tot prin 2 mecanisme:

1)Antiportul H+out/Na in(dublu energizat)

2)Pompa de H+ .Pompa se activează la stimularea neuro-humorala(secretina)

Celulele ductului pancreatic realizeaza 75% din secretia pancreatica.Celulele

ductale au receptori pt: 1)Secretina 2)ACH 3)GRP 4)CCK(?) care stimuleazaS.P.şi substanta P, SS care inhibă secreţ ia.Vezi reglarea S.P.



FAZA INTERDIGESTIVA



FAZA CEFALICĂ

Este precedată de o faza interdigestivă (fasting)=repaos în care nu estealimentaţ ie sau digestie şi secreţ ia pancreatică e ritmată de motilitatea bazală.

Secreţ ia pancreatică e redusă,minimală(ca şi gastrică,biliar ă) mai ales în fazele I(slide 40)In fazele II si III motilitatea creşte ,creşte uşor şi secreţ ia de suc P.şi en-

zime secreţ ia fiind maximală în faza III.(10-20% din nivelul de la stimulare)Faza IVeste ultima de repaos ,de declin.Secretia este reglata de SNPS,CCK ↑ si SNS ↓

Faza cefalică plus gastrică şi intestinală sunt coordonate să maximizeze eficienţ a.

• Ofer ă 25% din SP – reflexă, nervoasă. Are o faza psihică(condiţionată) dată de

miros, văz,auz , gănd ca secreţ ia salivar ă şi gastrică (pranz fictiv),vagală. Alta fază (necondiţionată)prin deglutiţie, masticaţ ie dă stimulare vagala (fibre pancreatice X).Sucul pancreatic este ecbolic, multe enzime (vagotomia aboleste faza),dar cantitativmai redus.(slide 37,42)în faza cefalică.Apare la 2-3 minute de la excitanţi,de apetit.

• Faza cefalică nu depinde de eliberarea gastrinei şi CCK dar este mediată de

stimularea receptorilor muscarinici M3 de la nivel acinar(slide 39 , 42),fiind vagală.

şi de stimularea receptorilor muscarinici M3 ductali(mai puţ ini) –slide 42.Faza cefalică

poate avea o componentă de întreţinere gastrinică,dată tot de nervul vag ,gastrină ce

stimulează acinii pancreatici ecbolic(rec CCK- A)dar şi prin HCl-ul gastric->secretină.

Adică o componentă hidrelatică cu fluid alcalinizant ,apos , dat de fapt de vag.



Clasificarea receptorilor muscarinici parasimpatici



FAZA GASTRICA Alimentele sunt în stomac (dă10%-20% din SP)5 mecanisme neuroumorale.

1)Distensia peretelui gastric –> reflexe X-X si gastropancreatice –>sestimuleaza celule Antrale – se secretă SP, volum mic, enzime multe.(sucecbolic)

2)Peptide specifice,albumoze primare,secundare + AA –> antru –se stimu-

leaza celulele G(open celule) –> gastrina G17 –> celule Acinare (rec. CCK A –> enzime – SP tot ecbolic).Gastrina este din familie cu CCK structural şi fcţ .

3)Vag (NMDX) –> SNEnteric –> celula G antrala (GRP) –> gastrina –> recCCK A.->secreţie enzimatică-ecbolică.

4)Vag – ACH – M3 acin –> suc Pancreatic Ecbolic

5)Vag – ACH – M3 duct –> suc Pancreatic cu NaHCO3+H2O = hidrelaticLa unele specii gastrina/CCKB Receptori nu sunt in celulele acinare P.pot

actiona prin receptori CCKA. Importanţ a gastrinei pt.pancreas la om e ???

Faza gastrică a SP nu e foarte importantă pt. pancreas însă este pt. stomac

foarte importantă.



FAZA INTESTINAL Ă-65% din SP

• Chimul este in regiunea proximala a I.S(duoden);Raspuns major prin 3mecanisme neuroumorale stimulatoare1)Secretina 2)CCK 3)reflexe X-X enteropancreatice.Numai în primii 15 cm duodenul e acid sub pH 5.

• 1)Secretina-are 27aa,preproH;Familia Se-Glucagon-VIP-GIP.Efecte

• HCl (pH < 4,5)acizii biliari,lipide->celule S duod. – > secretina,-> sange – celule duct –> secretie apa si NaHCO3 (efect hidrelatic)->pH duodenal

creste(f.back – de reglaj)Secretina face feedback - ph-ul duodenal.Aşa:• Protejaza Duodenul de HCl(ulcer)şi dă ph pt. enzimele suc P –ph > 7• La stomac stimulează Pepsina şi inhibă HCl şi motilitatea Gastrică.• Scade tonusul S.E.I,şi inhibă eliberarea de Gastrină.• Contractă pilorul,scade evacuarea Gastrică.stimulează mucusul gastric.

• Creşte Fluxul biliar efect coleretic: Flux biliar mare:NaCL,NaHCO3,apă • Inhibă motilitatea intestinului subţ ire dar creşte secreţ ia alcalină a lui.• Scade secreţ ia de glucagon(are 14 aa.comuni din 27 cu Glucagonul)• Stimulează eliberarea de insulină,Potenţ ează efectele CCK.• ;Hcl+NaHCO3=Nacl+H2Co3 .Secretina stimulează redus enzimele SP



FAZA INTESTINALA (2)



FAZA INTESTINALA (2)Mecanismul CCK-PZ(5AA terminali dau efecte)

• CCK-PZ:Celule I din D,J,I şi SNE.Se eliberează la 1)pH>5 şi la

• 2)Aa(met,fen)tripeptide,4pp,polipp,peptone;3)Lipidele: AG cu>10C- 18 C(cu catena lunga-oleic,st,pl)+Monogliceride in D1,2;• Are 33 aa ,este din familia Ga-CCK;CCK-58 si 8 sunt active• CCK stimuleaza celulele acinare sa secrete enzime,adică • creşte secreţ ia ecbolică(tip X) ;dar potenţ ează şi Secretina• CCK are efecte trofice pe pancreas;receptorii :CCKA e >B• creşte motilitatea tractului biliar şi secreţ ia biliar ă,evacuarea ei.• Relaxează sfincterul Oddi şi SEI. Inhibă golirea gastrică. •

Inhibă

secreţ ia acid

ăgastric

ă,cre

şte tonusul piloric;• Stimulează motilitatea Intestinală şi tranzitul intestinal.

• În creier reglează saţ ietatea ,anxietatea,trece în LCR,sănge.• Creşte eliberarea de:INS,SS,GIP,PP,calcitonină.

Sucul pancreatic e inhibat de PYY,SStatina 28,glucagon,PP,NPYadrener ic Pancreostatina un e tid eliberat de ancreas.



Patologii asociate

1. Pancreatita acuta

2. Pancreatita cronica

3. Mucoviscidoza (fibroza chistica a

pancreasului)

4. Tumorile pancreasului exocrin



In case of suspicius:

Simply insert the Mini probe through

the free working channel, to provide

a high resolution Ultrasound image

with additional diagnostic information

beyond the surface.

Endoscopy:

Tumour in the distal

esophagus histologically

adeno carcinoma.

EUS mandatory for

therapeutic decision. EUS

The corresponding 20MHz

image shows the tumour at

10 o clock position,clearly

T1 lesion, neither locoregional

no distal lymphnodes visible.

Surgery decided.

P tit t ti



Pancreatita acuta necrotico-

hemoragica

Ci i i



Citosteatonecroza intr-o pancreatita

acuta

Cit t t i t tit



Citosteatonecroza intr-o pancreatita

acuta



Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului) ducte



Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului), ductedilatate chistic pline cu un material proteinaceu

telescopat

Cancer de pancreas tumora



Cancer de pancreas, tumora

primitiva

Cancer de pancreas metastaze in



Cancer de pancreas, metastaze in

ficat, acelasi caz

Adenocarcinom mucinos pancreatic (coada



Adenocarcinom mucinos pancreatic (coada

pancreasului, metastaze hepatice prezente,

F, 28 ani)



Adenocarcinom pancreatic ductal

pancreas 2012,curs, fiziologie , anul 1

Documents