CURS DE GEOGRAFIE-PEN'PRU

UZIIL INITATIMPNTITLIJI SECONDARIntocmit dupe programele 4n vigoare.

PAMENTUL

G. T. BUZOIANUProfesor de geografie.

A OPTA EDITIUNEAprobata do Minister.

CRAIOVATIPO-LITOGRAFIA NATIONALS RALIAN !GNAT SHIM

1 8 9 2.

DE

BSI

AFRICA

CAP. L

SIT UAT IUNE

Africa este situata intre 37° 20' latitudine deNord si 340 58' latitudine de Sud ; si intre 17°40' longitudine occidental& si 46° longitudineoriental& II.

Lungimea sa de la Nord spre Sud este devre-o 7500 km., cea de la Est spre West devre-o 7,000 km. ; iar suprafaca total& este deaproape 30 inilioane km. p. 429,823,250 km. p.).

1) Calculate, dupe meridianul din Greenwich.

_ 4 _Separata de Asia prin canalul istmului de

Suez, Africa are forma unei insule triunghiu-lare cu verful intors spre Sud. Ea se margi-neste la Nord cu Marea Mediterana, de la ist-mul de Suez pana la stramtoarea Gibraltar, la.West cu oceanul Atlanti, pana la capul Ace-lor, si la Est cu oceanul Indian, pana la stram-toarea Babel-Mandeb si cu Marea Rosie, panala istmul de Suez.

COASTE.

Cele trei laturi ale acestui continent se potimpaqi in cease coaste :

1) Coasta septentrionald, udata de MareaMediteranA, care o separ'a de Europa, este im-partita de capul Bon in doa parti : cea deEst, mai pretutindeni deSarta nisipoasa panala imbucatura Nilului, cea de West, in ge-neral muntoasa puffin favorabila navigatiu-nei. Urmand intreaga coast& de la Est spreWest, intalnim golful Sirta, golful Gabes §igolful Tunis, apoi capurile Bon, Carbon §iCeuta la stramtoarea Gibraltar.

Afara de insula Djerba din golful Gabes,aceasta coasta nu prezinta nici o insula demnade remarcat.

2) Coasta Nord-Esticet este udata de MareaRosie pana la stramtoarea Bab-el-Mandeb, unclese OA insula Perim, ii de golful Aden pana

sfsi

si

-5la capul Guardafui. Aceasta coast& prezintape unele locuri insule de coraliu, care impie-deca mavigatiunea.

31 Coasta de Est este udata de oceanul In-dian de la P apul Guardafui si pana la capulAcelor. Aceasta coasts prezinta mai intal laEst de capul Guardafui, insula Socotora, apoispre Sud insulele Seiple, Amirante, Comore,Mascarine §i in fine marea insuld Madagascar,a carei suprafatI apropie tifra de 600,000 km.p. ; iar pe coastele Zanghebarului, insulelePemba, Zanzibar, Mafia, etc.

Ea prezinta de asemenea golfurile Algoa,Delagoa §i Sofala $i capurile Delgado §i Co-

rientes, situate la cele dos exstremitati alecanalului Mozambic, care se afla restrans in-tre insula Madagascar si continent.

41 Coasta de West tine de la dcapul Acelorsi pang in fundul golfului de Biafra.

Aceasta coast& nu prezinta golfuri de cat lacele doti. extremitati. In partea de Sud se dis-tinge golfurile Sirnonsbay, Tabla §i S-ta Elena,iar de-a lungul coastei. dela Sud spre Nord,sunt capurile Buna-Speranp , Negro, Frio, Lo-pez §i St. Iohn.

In golful de Biafra se AA' patru mari in-sule : Fernando-Po, insula Prin(ului, St. To-mas §i Anabon; iar mai departe in ocean, As-censiunea §i S-ta Elena

-651 Coasta Guinei este udata de golful Gui-

nei panA la capul Palmelor §i de oceanulAtlantic pang la capul Verde. Pe aceasta coastase afla. golful Benin §i alte golfuri mai mici,si archipelagul Bissagos. Se imparte ea insa-si in cease parti : coasta Benin, coasta de aur,coasta de fildeq, coasta grdnelor §i coasta SieraLeone.

6) Coasta de Nord -West se intinde de lacapul Verde rang la capul Spartel.

Aceasta coasta este in general putin favora-bill navigatiunei, mai cu seamy cat tine lito-ralul Saharei. Ea prezinta capurile Mirk, Bran-co, unde se afla si Banca d'Arguin, Barabas,Bojador, Nun .5i Sparta de partea occiden-tal& a strimtoarei Gibraltar.

De-a lungul acestor coastc se did patrugrupuri de insule : Archipelagul, Capul Ver-de, grupul Canarielor cu piscul Tenerifa(3720 m.), grupul Maderelor i acel al Azzo-relor.

DIVIZIUNILE USCATULUI.

Coastele triste $i uniforme pe intregul con-tur al Africei, marginite sand de nisipuri, candde lagune, fara peninsule si mai far& golfuri,ne da o idee despre structura interiorului A-fricei.

Orografia acestui continent, pe uncle locuri

-7Inca necunoscut, se reprezinta printr'un vastplatou triunghiular, care se intinde de la vre-o12° latitudine de Nord si pana la vre-o 28°latitudine de Sud. Acest platou, numit PlatoulAustral al Africei, merge crescand de la Sudspre Nord, unde atinge o inaltime de 1000 m.In desvoltarea sa gigantica, el ofera un aspect neasteptat si niste contraste foarte variate : fluviimari si repezi, lacuri imense, munti lipsiti devegetatiune, oaze acoperite cu o verdeata stra-lucitoare si chiar pustii aride si arzatoare.

El este sustinut mai de toate partile de lan-turi de munti, cari formeaza un litoral malt sidezolat, incepand din Senegambia si urmeazacele doll laturi ale triunghiului pang la ma-rea Rosie.

Partea de Sud este cea mai importanta sicea mai bine cunoscuta. Ea prezinta muntiiKalamba sau Drakenberg cu verfurile Cathkin-Peak (Natal) 3,160 m., si Mauch-Spike (Trans-vaal) 2660 m., cari se Intind prin ColoniaCapo, spre Nord-Est si care se pierd in mareprintr'o serie de platouri si terase, dispuse informa de trepte, pana la capul Acelor Prezintamai multe lanturi secundare ca muntii Karee,Nieuwervild, Zwarte, etc.

La Nord de fluviul Orangele se intinde asanumitul desert Kalahari, care este mai multo steps ierboasa de cat o pustie.

-8In partea de West platoul se sustine printr'o

serie de munti cunoscuti sub numele de Te-rasele oeeidentale, §i care se continua de laimbucatura Orangelui pang la golful de Biafra.Partile joase ale acestor terase sunt mai pre-tutindeui nesanatoase, pe cand platourile, maieu seam' prin Angola, sunt destul de fertile.

Terasele occidentale se terming in partea cleNord prin masivul Kanierun, inalt de 4,190m., de care tine §i insulile din golful Biafra ;iar spre West de acesta se ridica mai multemasivuri, printre cari se distinge muntele Atlan-tica, spre Sud de lacul Tchad.

De-a-lungul coastelor Guinei septentrionalese continua spre West o succesiune de colinemici §i neinsemnate, cari se indrepteaza apoispre Nord sub numele de masivul Fota-Dja-Ion. Acest lank se poate considera ca zidul oc-cidental al marelui platou.

Spre Sud de aceste coline se intinde pan'la mare, campia Guinei septentrionale, careeste joasa,, udata de numeroase cursuri de apa§i terminata prin o multime cle lagune.

In partea de Est marele platou se sustinede Terasele orientale, cari se intind de la gol-ful Delagoa, uncle se terming muntii Kalamba,$i pang in tinutul Somalului. Aceasta regiuneprezinta o lunga gramadire de lanturi mun-toase, printre care se remarea gatul Lupata

-- 9

inconjurat de fluviul Zamhezul si masivul Bis-marck; iar mai spre Nord, intre 1 ° 3° subtecuator, muntii Kilimandjaro, 15703 m.I Kenia,(5500 m.), ale cgror verfuri sunt acoperite intot d'auna cu zgpada.

Marele platou se terming in partea de Nord-Est prin platoul Abisinian, de formatiunea gra-niticA si vulcanicg. Acest platou este brazdatde scobituri adanci, prin care se scurg torenlenumeroase, si care se continua, de-a lungul gol-fului Aden, pang in capul Guardafui. Se gg.-seste verful Bus-Daschan, inalt de 4,620 M.

In fine platoul Abisinian se continua spreNord de-a lungul marei Rosie prin lantul Ara-bic, in care se distinge virful Kamerab.

La Nord de platoul Austral se intinde cam-pia Sadanului. Aceastg regiune este in generalfertilg, mai cu seams pe valea Nigerului. Alti-tudinea terenului nu trece nicaeri peste 800 m.Culturile si stepele alterneaza cu pgdurile desicomori si tamarini. Spre Est de lacul Ciadincepe o pustie, care se leagg cu Sahara; cur-surile de apa incep a fi din ce in ce mai rarisi nu se intalneste oare-care via0, vegetalg decat prin oazele: Uadai, Darfur, Dar-Albu etc.

Pustia Saharei se intinde la Nordul Sudanu-lui si Senegamhiei, de la oceanul Atlantic sipang in valea Nilului, pe o lungime de vre-o

10

5600 km. $i o latime care variaza intre 1500si 2000 km.

Sahara este o pustie in general pas& sipe mai multe punte chiar mai joasa de catnivelul marei. Solul seu este acoperit pe intin-deli imense, dinteun nisip subtire si usor.

Venturi le gonesc nisipul ca i valurile ma-rei si formeaza niste dune, orientate de ordi-nar de la Nord-Est catre Sud -West, &lie& indirectiunea ventului.

Ast-fel s'a format la picioarele capului Bran-co, banca de Arguin.

Aceasta pustie, cea mai mare dupe supra-fata globului, este prcsarata ici si colo cu ce,-te-va platouri, cari, find mai inalte, sunt apa-rate de nisipuri, au o climb.' ceva mai recoritasi prezinta oare-care vegetatiune. Acestea suntOazele: Adrar, Kauar, Asben, Jebel-Hogar,Bilma, Insalah §i altele.

La Est de meridianul Tunisului, solul, faraa inceta de a fi nisipos, se ridia pentru a for-ma vastul platou Hamadan; iar dincolo de a-cost platou se intinde pustia Libiei pana invalea Nilului.

In fine, la Nordul Africei, intre capul Bonsi insulile Canarii, se intinde lantul Atlas, acarui inaltime se urea la 3500 m. (virful Mil-tsin). Partea occidentals a acestui masiv carebrazdeaza Marocul, se numeste Maghreb-el-

11

Aksa; iar cea orientala se desparte in dal ra-muri, dintre care una strebate prin mijloculAlgeriei Tunisului, iar alta margineste lito-ralul Mediteranei.

CURSURI DE APA.

Ape le curgatoare ale Africei se scurg in treibasinuri principale : marea Mediterana, oceanulAtlantic si oceanul "Indian.

Cele cari se scurg in Mediterana sunt de omica importanta, din cauza apropierei munti-lor Atlas de termul marei.

Cele mai principale sunt :Medjerda, care strebate Tunisul de la Sud-

West care Nord-Esl; Cheliful, care strebateAlgeria de la Sud-Est spre Nord-West $i Ten-siftul care trece prin Maroc.

Nici unul din aceste fluvii nu poate fi na-vigabil, pentru ca in timpul iernei ele suntniste torente, iar in timpul verei scad din ca-uza caldurei.

Pe platouri se afla o multime de lacuri, «so-turi», unele uscate altele Aline pe jumetate cuapa. sarata,

Cursurile de apa, ce isvorasc din panta me-ridionala a muntilor Atlas, sunt Inca si maiputin importante, pentru ca se pierd de ordi-nar prin nisipurile Saharei.

Cele care se varsa in oceanul Atlantic sunt:

si

12

Senegalul, (2840 km.) Ese din masivul Fota-Djalon. Curge de la Sud-Est spre Nord-West,separA campia Senegambiei de pustia Sahareisi se varsa in ocean langa orasul St.-Louis.

Gambia (1430 km.). Curge aproape paralelcu eel precedent si se varsa in ocean langaorasul S-ta Maria de Bathurst, formand o largaimbucAtura.

Aceste clod fluvii au dat numirea Orel ceuda.

Guinea septentrionalA este udata de maimulte cursuri de apa. cari nu prezinta o mareimportanta.

Nigerul, (4,800 km.) isvoraste din parteaorientala a masivului Fota Djalon, curge maiintai spre Nord-Est 'Ana', la Timboctu ; aci,oprit de nisipurile Saharei, se indrepteazA spreEst si apoi spre Sud-Est si Sud, in forma unuiarc de cerc, si se varsa in golful de Biafra,formand o mu4ime de lagune.

Cel mai important dintre afluentii sei esteBenue, care ese din spre Sud de lacul Tchad.

Ogue, care curge pe langa ecuator si carenu se cnnoaste in tot cursul seu.

Congo sau Zairo. Ese din interiorul platou-lui austral. Curge mai intai spre Nord subnumele de Lualaba, primind in aceiasi direc-tiune o multime de afluenti ; se indrepteazaapoi spre West si Sud-West, strabatand Tera-

13

seIe occidentale, pe unde formeaza o multimede cascade, si se arunca in ocean printr'o largaimbucatura, dupe un curs de 4200 km.

Cunene, putin important, curge mai la Sudde precedentul $i formeaza limita meridionalaa provinciel Benguela.

Orange le, (1860 km.) Ese din muntii Dra-kenberg. curge de la Est spre West, primestein cursul superior pe Vaal, care inconjura spreNord statul liber de Orange, formeaza, limitaseptentrionala a coloniei Capo $i se varsa inocean subt numele de Kai-Gariep.

Oceanul Indian primeste numai dos fluviiimportante.

Limpopo, (1600 km.) care ese din masivulDrakenberg, it inconjura in partea de Nord,formand un arc de cerc, si se varsa in oceandupe un curs de vre-o 1600 km.

Zambezul, (2660 km.) Ese din centrul ma-relui platou printr'o multime de brate, curgein general de la West spre Est, facand maimulte cotituri, formeaza cascada Victoria inaltade 300 metri, inconjura regiunea muntilor Lu-pata si se varsa in canalul Mozambic, formando mare delta, In cursul interior primeste peChire, prin care comunica cu lacul Nyassa.

Cele-alte cursuri de apa ce se yarsa in acestbasin sunt de o slaba. importanta.

In partea de Est Mediterana primeste apele

14

celui mai important fluviu din Africa. Acestaeste Nilul (6180 km.) El isvora§te din laculAlbert Nianza, subt numele de Kiri, prime§teplusul apelor din lacul Baringo, §i trece maiintai printr'o serie de cascade pans la piciorulteraselor septentrionalo ale marelui platou. Aciintalne§te o regiune joasa, §i mla§tinoasa, care-itrimite toate apele printre care se distinge Ni-lul alb. Ambele intrunite intra in Egipt pe laora§ul Syene §i la Karthum prime§te pe Nilulalbastru, care vine din platoul abisinian, incar-cat de afluenti ; apoi i§i continua calea spreNord, facend mai multe cotituri, pana. la Cairo.Aci incepe delta, rare se compune din maimulte brace, dintre cari doe mai principale:Rozeta spre West §i Damieta spre Est.

Ploile intertropicale, proprii acestor regiuni,umfla apele acestui fluviu ci '1 face sa debor-deze la epoce determinate. Cand se retragapele in matca for, lass in urrna un namol,care ingra§a pamentul ci care a facut din EgiptCara cea mai productive din Africa.

LACURI.

In interiorul Africei se gasesc lacuri de odimensiune considerabila. Aceasta provine dinfaptul ca coastele find mai pretutindeni mun-toase, urmeaza ca interiorul se prezinte depre-

15

siuni cari la epoca ploilor intertropicale, seumple cu apele ce se scurg de prin munO.

Ast-fel in interiorul Sudanului se afla o de-presiune considerabila (42,000 km.1, in care sevarsa mai multe cursuri de apa, pi cari poartanumele de lacul Tchad. Acest lac formeazaunbasin aparte, pentru ca n'are nici o comuni-catiune cu oceanul.

Pe ecuator, la originele Nilului, incepe re-giunea marilor lacuri : Albert Nianza (Mwutan)Victoria, Nicvnza (Ukerewe) pi Baringo. Acestetrei lacuri sunt strebatute de ecuator. Printredensele se afla altele de o importanp inferi-oara pi Inca nu destul de bine cunoscute.

La Sud de acestea se intind lacurile Tan-ganika, Benguelo $i Nyassa, earl se afla si-tuate la Nord de basinul Zambezului.

Lacul Ngami formeaza un basin aparte, fat%a cpmunica cu oceanul, ca pi lacul Tchad.

C L I M A.

Luata in general clima Africei este calda, us-cata pi nesanatoasa. Strabatuta prin mijloc deecuator, Afric,, nu cunoapte de cat caldurileintertropicalp, afara de coastele udate de Me-diterana, unde doming o aim& fericita, Si deregiunea meridionala, situata la Sud de flu-viul Orangele, uncle doming o clima tempe-rata.

16

La nord, regiunea berberiana 9 este favori-zata atAt prin dulceata climelor mediterane, cat

prin prezenta muntilor Atlas.Spre Sud de aceasta zona, se intinde

ara pe o suprafata de peste 7 milioane km. p.In aceasta zona cAldura este cea mai nesu-ferita dupe glob Aceasta regiune nu este 1'6-corita nici de plot, nici de cursul apelor, nicide vegetatiune, (afara de oaze).

De aceasta zona tine si Egiptul, a carui cli-mb, este oare-cum mai modificath prin cursulNilului.

Spre Sud de aceasta regiune se intinde zonaSudanului si a platoului austral, de la 16grade latitudine boreala pana la tropicul Ca.pricornului. Aceasta zona copriade Sudanul-Senegambia, Abisinia $i Soma lul, dimpreung cumarele platou pana la fluviul Orange le. Acidoming cele dog sezoane, ploios secetos.Senegambia de o parte si Abisinia de alta, sebucurA de o clime mai temperate din cauzaprezentei mun(ilor. Somalul este Inca putincunoscut, se §tie insa ca i aci doming o cli-ma foarte calda

Coastele situate intre cele dog tropice po-

1) Prin rPgiunea berheriana se lute lege Marocul, Alge-ria, TL nis si Tripoli, adid. terile locuite de Berberi. Uniigeografi o numesc Barbaria, ceea-ce nu este corect.

So-I

1i

fii

17

sedA clima regiunilor ecuatoriale, cu deosebi-re el vecinatatea marei o tempereaza si prezenta lagunelor o face sA fie mai neSanAtoasti.

Regiunea australa, care se intinde de la flu-viul Orangele si pan& la capul Acelor, posedao climb. mai temperate, care permite crestereaviei si a cerealelor. Este supus& ins6 la marineregularitati in regimul ploilor, $i inecaciunilesunt eke o-data funeste pentru culturi.

CAP. II.

POPULATIUNEA AFRICEI

Tifra populatiunei acestui continent este cle-parte a se cunoaste esact, pentru cA numai printinuturile locuite de Europei s'a putut face oarecart denumerari. Totusi evaluarile facute intr'unmod cu totul aproximativ, ridicA tifra populatiu-nilor africane la 200 milioane suflete, care, inraport cu suprafata teritoriului, se gAseste a Elfoarte rare.

ToatS partea ile Nord a Africei, cu alte vorbe,toatA regiunea mediteranee, este locuita de rasaalbA. Popoarele cele mai vechi erau Mauri, cu-noscuti si sub numele de Berberi. Acestia lo-cuiau in special cele doe versanturi ale Atla-sului. ocupand spre Sud oazele $i drumuriledin Sahara, iar spre Nord, formand cetati in-floritoare pan& la termul Mediteranci.

2

18

Intru cat privete regiunea Nilului, ea eradominata de un numer confus de popoare brune,produs al amestecului rasei albe din Nord §idin Asia cu rasa neagrA de prin Etiopia.

Peste aceste popoare au navalit, la diferiteepoce, altele tot albe, ca Fenicieni, (Cartaginezi),Latini, (Romani), Teutoni, (Vandali), §i Bizantini.Aceia insa cari s'au stabilit definitiv i cari auIntemeiat civilizatia acestei regiuni este popo-rul arab care a ocupat'o prin secolul VII.

Trei tipuri, cari se deosibesc prea putin in-tre ele, doming, oazele din Sahara. Acestea cunt:Mauri, urrnai ai vechilor Berberi, in parteade West; Tuaregi, un tip arab amestecat cu ber-beri prin centru, $i Tibu, un tip brun, produsdirt amestecul tipului berber cu negrii din Su-dan sau Etiopia.

Rasa berber6., necontenit impinsa spre Sudde invaziile europene §i asiatice, a patruns pansin regiunea Sudanului, ocupat de numeroasepopulatiuni negre. Aceasta rasa este reprezin-tata asta-zi in Sudan prin poporvl Felatahilorsau Peulhilor, a caror influents se intindepeste Niger pans dincolo de lacul Ciad.

Toata regiunea, incepand din Sudan §i 'Anala extremitatea sudic6,, este dominata de rasaneagra. Aceasta rasa, cea mai inapoiata pe scaracivilizatiei, este mai deasa prin campiile udate deSenegal, Gambia, Niger, Congo, Orangele, Lim-

19

pogo §i Zambezul, qi mai rara prin pustii §istepe.

Pretutincleni insa Negrii duc o viata aproapes6lbaticA. Ei nu cunosc alt mijloc de a se punein contact unii cu altii de cat re'sboiul, unresboi de exterminare qi care aproape nu ince-teazA. Cand intre doa triburi se intampla unrestimp -de pace, atunci furia unui despotismPara margini, ordonA uciderea a mii de fiinteomene§ti. Pe de altA parte sclavagiul a sece-rat milioane de fiinte, pentru ca sA alimentezecultura noilor colonii din America.

AstA-zi prin locurile pe unde s'au stabilit Eu-ropeii, aceste calamitati au dispArut, cu toateastea trata sclavilor prin regiunea orientalA §iselbatica din interior continua a fi Inca unadin cauzele de mic§orare a populatiunei afri-cane.

AstA-zi trata sclavilor se mai practica aproapenumai prin Sudanul Egiptean.

CAP. III.

FASE ISTORICEIn acest continent, astA-zi atat de inapoiat

pe scara civilizatiunci, a existat o regiune ci-vilizata, a cArei, i$torie a precedat cu mult peaceea a Europei. AceastA regiune este Egiptul.Egiptenii intinsera cuno§tintele for sere Sud

20

pans in Etiopia si numai pustia a putut sa-iopreasca in calea lor. Egiptul cazu mai intai subPersi (525 a. Crist) ; apoi sub Alexandru celmare (323 a. Christ), °and incepu a fi guvernatde catre dinastia Lagizilor; apoi sub Romani inprimul secol al erei crestine si in fine sub Arabi.Asta-zi Egiptul -tine, cel putin cu numele, deimperiul Otoman.

Spre West de Egipt, tot pe litoralul Medite-ranei, Grecii fundara Cyrena si Fenicienii Car-tagena. Aceasta din urma mai eu seamy a ju-cat un mare rol in comercul antic, pans ce fudistrusa de Romani (202).Dupe cb.'derea Romei se forma. in Nordul A-

fricei un imperiu Vandal, care fu distrus decatre Belizariu, generaliil lui Justinian, si panein secolul VII mai tot Nordul Africei remasesub dominatiunea Bizantinilor. In acest secolnavalira Arabii si ocupar5, aceste regiuni pansin timpurile moderne. Astfel Marocul este Incaun stat independent, Algeria fu cucerita, deFrancezi intre atiii 1830-1857, Tunisul in anul1891 Si Tripoli a remas provincie a Turciei.

Pe la finele secolului XV Portugezii desco-perira coastele Africei, remase pan& acum inIntunerec, $i le colonizara. Dupe dansii veniremai intai Olandezii, apoi Francezii si Englezii.

Asti1-zi mai toate coastele sunt stapanite deEuropeni.

21

Interiorul Africei nu se cunoscu in mareparte, de cat in secolul actual. Ast-fel Mungo-Park, Rene Cai lle, Denham si Clapperton asexplorat regiunea Nigerului; Barth si Duvey-rier au explorat Sahara; Bumbaki, d*Abbadie,Burton, Speke si Grant descopereau marile la-curi de la origina Nilului; in fine David Li-vingstone, explora intreaga regiune a Zambe-zului. Camerun si Stanley strnateau Africaecuatoriala de la Zanzibar TATO. la Congo iieel din urma explora cursul fluviului cu ace-Iasi nume.

Relatiunile acestor exploratori ne arata cainteriorul Africei este locuit de o multime detriburi negre, cari traesc Inca si asta-zi maipretutindeni Intr'o stare s6lbatica.

STATELEDin puntul de vedere politic, statele Airi-

cei se impart actualmente in colonii, state in-dependente si state indigene.

1) Coloniile europene in de cinci natiuni :al Colonii franceze: Pe Mediterana, Algeria

cu capitala Alger ; Tunis cu capitala Tunis ;pe oceanul Atlantic, Seuegalul cu capitala St.-Louis, dimpreuna cu stabilimentul Loaugo ceare drept capitall Gabon. In oceanul Indian,Maiota, Madagascar si Reuniunea.

Colonii engleze: Pe oceanul Atlantic, stabi-

22

limentele din Gambia cu capitala S-ta Mariade Bathurst, Siera-Leone, Coasta de a/ur, CapCoast, Lagos, Elmina etc., iar mai sere West,in oceanul Atlantic insulele S-ta Elena §i As-censiunea ; la Sudul Guinei meridionale, baiaWalfish ; la Sudul Africei Colonic Capo cucapitala Capo §i Natalul ; in fine in oceanulIndian, insula Mauriciu, Sei§ele, Amirante §iSocotora, aceasta din urma ocupata in anul1886.

c) Colonii Portugeze : In oceanul AtlanticAzorele §i Maderele, cari fac parte din provin-ciile regatului ; insulele Caput Verde, archipe-lagul Bissagos §i cate-va posesiuni in Sene-gambia; insula Prin(ului §i St. Tomas dingolful Guinei; Angola §i Benguela cu capitalaSan-Paul de Loanda §i San-Filip de Benguela ;iar in oceanul Indian, Mozambicul, peste careautoritatea Portugezilor este neinsemnat6.

d) Colonii Spaniole : In Maroc, Ceuta, Me-lila i Tetuan ; in oceanul Atlantic grupul Ca-narielor; iar in golful Guinei insulele Fernan-do-Po §i Anobon.

e) Colonii germane, imparOte in patru gru-puri. 1) Posesiunile aflate pe coasta Sclavilor,intre Wedah §i Lagos (engleze), i Porto-Nuovo(franeez6.), pe o intindere de vre-o-sufa. leghe;2) Grupul din golful de Biafra, Camerun,, si-tuat la Sud de gurile Nigerului, in f4a in-

23

sulei Fernando-Po; 3) Angra-Pequenna, teritoriu situat intro fluviul Cunene $i Orangele ;4) tinutul Usagara la West de Zanzibar. Acestecolonii, sunt fondate de Germani in timpurilenoastre. .

f) Coloniele italiane, sunt Masauah §i totnutul pans Ia Asab, cu o populatie de 1300suflete ocupate in timpurile din urma.

Statele care in de imperiul Otoman:Egiptul 1) cu capitala Cairo, vilaetul Tripoli cucapitala Tripoli.

2) Statele independents sunt :Marocul cu capitala Fez ; Abisinia cu capi-

tala Gondar; Republica Orangele cu capitalaBlomfontein, Transwaalul cu capitala Preto-ria §i statul liber Congo, cu capitala Congosau San-Salvador.

3) Intru cat priveste statele indigene ale Af-ricei centrale si australe, prea putin merits nu-mele de state; mare parte dinteansele nu suntalt-ceva de cat niste triburi. Sahara este locuitade Mauri spre West, de Tuaregi in centruTibusi spre Est. In Sudan sunt statele Uadai,Borgu, Kanern, Bornu, Hausa etc. In Guineaseptentrionala regatele Achantis §i Dahomey§i republica Liberia 2) . In Guinea meridionala

') AceastA dependinti£ este mai mult2) Fondata In secolul actual pentru a servi drpet patrie

Negrilgr liberati din America.

ti-

gl

si

nominalk.

24

Congo §i in fine in partea de Est Zanzibarulcu espitala Zanzibar.

CAP. III.

AFRICA SEPTENTRIONALA

MAROCULImperiul Marocului se afla situat in partea

de Nord-West a Africei. El se margineste laNord cu marea Mediterana si strimtoarea Gib-raltar; la West cu oceanul Atlantic; la Sud cuSahara si la Est cu Sahara si Algeria.

Suprafata totals este de 812,330 km. p.In vechime aceasta regiune se numia Mau-

ritania tingitana. Ea fu supusa pe rand de Car-taginezi, Vandali, Greci, Bizantini si in fine deArabi, cari domnesc Inca si asta-zi.

Guvernul este despotic. Impe'ratul este sefulcivil $i religios al imperiului.

PopulaOunea totals a Marocului este de6,740,000 locuitori, ceea ce da o densitate deaproape 8 loc. pe km. p.

Marocul este strabatut de lantul Atlas, Ma-ghreb el-Aksa, in directiunea, de la West spreEst, precum si de mai multe cursuri de apapuffin importante, ca Muluia, care surge spreNord si se varsa in Mediterana aproape de

25

frontiera algeriana, apoi Sebu, Rebia, Tensile,etc. can se varsa in oceanul Atlantic.

In reginea Tell, doming o clima frumoasa.Muntii Atlas apara aceasta regiune de vantu-rile Saharine. Partea despre Sud de Atlas su-fera o clima arzatoare ca si aceea a Saharei.

Solul se imparte din puntul de vedere alproductiunei in Tell, sau locuri cultivabile, siSahara sau partea pustie.

Produce in abondenta cereale: mLiu, orez siporumb, insa nu se cultiva cu ingrijire. Pro-duce de asemenea alfa '1, puOn bumbac, tu-tun renumit $i arbori fructiferi, printre cari selisting migdalul, curmalul, maslinul, porto-calul si via.

Din tot pamentul cultivabil numai 1/4 se cul-tiva. Restul solului formeazh pasiuni intinse,cari nutresc numeroase turme de animale. Lanaoilor din Maroc este renumita, iar pielea ca-prelor alimenteaza industria marochinelor, careeste cea mai re'spandita din Maroc. Camilele caiide rasa araba, asinii, catarii, boii, oile si ca-prele mai cu seamy se gasesc in turme nu-meroase.

Poseda mine de cupru, tier, sare si plumb,in mare parte neexploatate.

Industria acestei OH este inapoiata. Se fab-rica la Fez, Rabat si prin alte localitati mai

') 0 specie de planta textila.

26

importante, diferite stofe de matase, postavuri,tapeturi, marochinuri, (aril etc.

Capita la imperiului este Fez, 100,000 locu-itori, situat pe fluviul Sebu ; rwdinCa sulta-nului. Centru eel mai activ al Marocului §i

punctul de plecare al caravanelor care cala-toresc la Meca.

Cele-l-alte centruri mai importante din inte-rior sunt: Marocul (50,000 loc.) situat pe Ten-sift, inconjurat de palmieri ; Mechinez (45,000loc.) situat mai la Sud de Fez, §i Tafilet situatpe limita Saharei, de uncle pleaca caravanelespre Timbuctu.

Principalele porturi maritime sunt :Pe marea Mediterana, Ceuta, Tetuan §i Me-

lila, care sunt ale Spaniolilor PopulaCiuneatotala a acestor a§a numite preziclii se ureala Cifra de 10,000 loc.

Pe oceanul Atlantic: Tanger, (20,000 loc).Primul port al Marocului. Aci se afla re§edinCaconsulilor europeni Casablanca, Mazagan, Ra-bat-Saleh,, Safi §i Mogador, porturi.

Comertul exterior al acestor Geri abia trecepeste cifra de 32 milioane lei pe an.

Anglia is parte cu doa treimi ; apoi vinesuccesiv Franca, Spania, Portugalia, Italia §iBelgia.

27

ALGERIAAlgeria este cea mai importanta din coloni-

ile franceze. Se margineste la Nord cu mareaMediterana ; la Est cu Tunis si Tripoli ; la Sudcu Sahara si la West cu Maroco.

Suprafata total& atinge tifra de 767,065 km.patrati.

In vechime aceasta regiune se numia in par-tea de Est Numidia §i cea de West Mauri-tania cezarianci. Ea recunoscu mai intai supre-matia Cartiginei, apoi fu supusa succesiv deRomani, de Vandali, de Bizantini (evul mediu),de Turci (1516) si in fine de Francezi, call ocucerira intre anii 1833-1857.

Populatia acestei Jeri, compusa din Berberi,Arabi, Francezi si Ebrei, apropie tifra de 4 mi-lioane locuitori, adica o densitate de 6 loc. pekm. p.

Algeria este strabatuta, tot in aceiaci direc-liune ca Marocul (de la West spre Estl, delanlul Atlas. care se divide in doa masivuriparalele : masivul mediteranian si masivulinterior.

Acest lanI formeaza linia de impartire a cursu-rilor de apti. Parte din aceste cursuri se duospre Mediterana : qeliful, Uld-el-Kebir, Uld-el-Berber etc. Cele cari isvorase din masivul in-terior si se indrepteaza spre Sud, se pierd innisipurile Saharei.

28

In interiorul celor dog lanturi se intinde oserie de platouri, prev6zute cu o multime delacuri («§oturi»), cari in timpul ploilor se urn-ple, iar in timpul uscaciunei scad, lasand ast-fel cantitati mari de sare cristalizata.

In aceasta tart domina clima mediteraniana,cu deosebire ca este ceva mai calda de cataceea a Marocului, din cauza venturilor Saha-riane. Este temperate Irish pe platouri maicu seams prin partile inalte ale Atlasului.

Cele doe lanturi ale Atlasului impart so-lul Algeriei in trei regiuni deosebite :

1) Regiunea Tell, care se intinde de la t'6r-mul Mediteranei §i pang la piciorul Atlasuluimediteran. Accasta este regiunea cerealelor. Eacoprinde tocmai a treia parte de terenuri cul-tivabile, din intreaga suprafata.

2) Regiunea Platourilor, care se coprindeintre Atlasul mediteranian §i Atlasul interior.Aceasta este regiunea padurilor a pa§iunilor §ia soturilor.

3) Regiunea pustiei, care se intinde de lapiciorul Atlasului interior spre Sahara fart li-mita determinate. Aceasta este regiunea nisi-purilor Si a oazelor.

Productiunile de capetenie sunt: graul tare,orzul, orezul, etc. ; tutun, bumbac, in, via, Inas-lini, portocali, la'mai, palmieri §i curmali, carise inumera cu miloanele.

si

29

Intinderea padurilor este considerabill Elese exploateaza deja pe o sears destul de in-tin sa.

Livezile naturale, precum si in mica partecele artificiale, nutresc o multime de animaledomestice, printre cari se disting boii, oile, caiide rasa araba, caprele, asinii, catarii si ea-milele.

Productiunea gandacilor de melase este re-marcabila.

Minele sunt abondente. Se gaseste Fier, plumb,cupru, antimoniu, zinc, mercuriu, sare, precumsi numeroase ape termale. La aceasta putemadaoga si pescuitul margeanului dupe coaste.

Industria algeriana este Inca la inceput. To-tusi, favorizata cum este de masinile trancezesi de cantitatea considerabila a combustibiluluivegetal, ea progreseaza pe fie-care zi.

Principalele orase ale Algeriei sunt :Alger (74,000 loc.) capitala Coloiiiei. Este si-

tuat la piciorul micului Atlas, cam la o egaladistanta intre Oran si Bon. Cel d'intai port mi-litar si comercial. Arsenal maritim. Este pusin comunicatiune cu porturile din Sudul Fran-tei, Italiei, Spaniei, Greciei ete.

Medeah 116,000 loc.) si Orleansville suntcentrurile militare si targurile de lanuri si ce-reale cele mai importante din aceasta provincie.

Oran (68,000 loc.) Port situat in partea oc-

30

cidentala Este capitala provincici Oran. Tiem-sen (28,000 loc.), Sidi-Bel-Abbes (22.000 loc.)§i Mascara (15,000 loc.) sunt centruri impor-tante din aceasta provincie.

Constantin (45.000 loc.) esle capitala provin-ciei cu acela§i nume. Ora§ intarit. Philipevil le(22,000 loco §i Bona (33,000 loc.) sunt debu-§eurile acestei provincii.

Comertul exterior, la care is parte mai toateWile din Westul §i Nordul Europei, atingetifra de 400 milioane pe an.

Drumurile de her ocupa deja o intindere de2200 km.

TUNISIASe margine§te la Nord §i Est cu marea Medi-

terana ; la West cu Algeria i la Sud cu Tri-poli.

Suprafata totals este de 116,350 km. p.In vechime Tunisia a suferit soarta Cartaginei,

devenind provincie romans. La inceputul vea-cului de mijloc fu ocupata de Vandali §i maitarziu de Bizantini. In secolul al 7-lea fu ocu-path de Arabi. In anul 1535 fu cucerita un mo-ment de Carol Quintu §i in 1574 deveni tri-butary imperiului Otoman. In fine in 1881 s'apus sabt protectoratul francez.

Populatiunea totall se urea la tifra de 1,500,000locuitori. Ea se compune din Berberi, Mauri,

31

Arabi, Turci, Ebrei fi Negrii. Religiunea do-minana este islamismul.

Tunisia este strahatuta de ultimile ramifica-tiuni ale Atlasului, are o imparte §i pe ea indos regiuni deosebite :

Spre Nord regiunea Tell, prevezuta Cu vb.i

fertile ; iar sere Sud regiunea sabariana, aeo-perita cu nisipurf.

Cursurile de apg sunt putin importante. Singurul demn de observat este .111adjerdah, carese arunca in golful Tunis. Lacurile insa, suntnumeroase $i de o mare intindere, mai cuseams, in partea de Sud-West.

Clima nu difera, intru nimic de aceea a Al-geriei.

Regiunea Tell produce cereale in abondenta.Mai produce de asemenea tutun, maslini, cur-mali, indigo, etc.

Nutre§te un mare num6r de animale domes-tice, printre care se disting oile cu coada groa-sA, caii de rasa araha, camile, boi §i capre.

Cultura gandacilor de m6tase este remarca-bila.

Prin munti se gasesc mine de fier §i deplumb, insa, abia acum au inceput a fi ex-ploatate.

Industria Tunisiei este Inc. in stare primitive.Se fabrics prin ora§ele maxi, arme, pielArii, bur-nuzuri, haine brodate cu our §i argint. Se pre-

32

pars in mica cantitate piei cle marochin, e-sense de roze, iasomie etc.

Capita la regentei este Tanis 1145,000 1oc.1 si-tuat intr'o Laguna in apropriere de ruinele an-ticei Cartagina. Ora industrios primul portal regentei.

Kaintan, (15000, loc.) Situat in interior.Oras slant centru de comert important.

HaAnamet, Sussa §i Sfax sunt trei porturimici, situate spre Sud de Tunis.

Comertul exterior abia trece peste 20 mili-oane lei pe an. El progreseaza in fie-care zi.

Drumurile de fier ocupa deja o intinderode aproape 400 km.

TRIPOLIAceasta provincie se intinde de-a-lungul Me-

diteranei. intre Tunisia, Algeria, Sahara si Egip-tul. Suprafata totals trece cle un milion km. p.

In vechirne acest tinut era impartit intre Car-tagina Cyrena pans and fu cucerit de Ro-mani. Vandalii it subjuga in 455: Bizantinii in534, Arabii in 647 si in fine in 1835 deveniprovincie turceasca.

Populatiunea totals abia trece peste tifra deun milion locuitori, ceea ce da o densitate deabia 1 locuitor pe km. p. Ea se compune dinArabi, Berberi, Mauri, Ebrei si Negri. Religiu-nea dominants este islamismul.

ei

ei

ei

,Si

33

In mare parte pustiu i nisipos, acest tinutnu prezinta oare-care vegetatiune de cat pe ter-mul marei, prin regiunile Fezan Barkah,in special prin oazele Hamadan, Murzuc, Ghat,Ghadames etc.

Clima este arzatoare si bantuita. foarte desde ventul Sirocco.

Graul in mica cantitate, curmalele, smochi-nele, dudul, portocalul, maslinul si via suntprincipalele productiuni vegetale.

Printre animale se disting oile, camileleun mare num& de cai.

Sarea, natronul potassa sunt abundente prinlacurile secate.

Industria este primitive. Ea se margineste infabricarea tapeturilor comune, burnuzuriloraltor producte de prima necesitate.

Capitala provinciei este Tripoli (30,000 loc.)portul principal si intrepozitul marfurilor cesosese prin Ghadames,. Ghat si Murzuc.

In regiunea Barcah 1) se afla orasul Benghazi,port de al doilea ordin, spre Est de acestaorasul Grennah, zidit pe anticele ruine ale Cy-renei.

Comertul exterior s'a evaluat aproximativ lavre-o 13 milioane lei pe an.

1) Vechea Cyrenaicti care se mai numea Libia Pen-tapolictl, pentru ca coprindea 5 orme grecqti, sucursaleale portului Cyrena.

3

§i §i

§i

§i

§i

§i

si

34

EGIPTUL

Egiptul ocuph extremitatea Nord-Estica aAfricei. Se margineste la Nord cu marea Me-diteranh; la Est cu canalul de Suez si mareaRosie; la sud cu parte din Somal $i parte dinSudan si la West cu statul Uadai, pustia Li-biei si Tripoli. Se compune din Egiptul propriuzis si din Sudanul egiptean.

Suprafata totala apropie %lira de trei milioanekm. p., dintre cari 1,021,000 revive Egiptuluipropriu zis.

Aceasth Cara este celebrh in istorie. Civiliza-V unea ei, poate cea mai vechia, dateazh dincea mai adanch vechime. A fost mai hntaiii gu-vernat de 26 dinastii, panh in secolul VI in-ainte de era cresting, cand fu cucerit de Persi.In secolul IV fu cucerit de Alexandru, carefundh orasul Alexandria si care lash domniain mainile Ptolomeilor panh in anul 30 inaintede Christ, child deveni provincie romans. Dela anul 364 dupe Christ Egiptul facu parte dinimperiul Bizantin, pana in secolul VII, cand fucucerit de Arabi.

In anul 1517 fu cucerit de Turci, insa dela inceputul secolului XIX Egiptul se bucurh,de o independenta aproape complecta. Asta-ziel se guverneaza de un vice-rege sau kediv,

35

pus, cel putin cu numele, subt suzeranitateaimperiului Otoman.

Populatiunea total& atinge %ifra aproximativade 17 milioane locuitori, dintre can 7 milioanepentru Egiptul propriu zis.

Mai toata partea de West a Egiptului este opustie acoperit& cu nisipuri, §i prevezuta cucate-va oaze: Sivah') Gazah, Fcvrafra, Baha-rich al etc.

Partea de Est, de-a lungul marei Ro§ie, esteprevezuta cu un lant de munti, de o inaltimemediocra, cunoscut subt numele de lantul Ara-bic, cu virful cel mai inalt Kamerab.

La Sudul Egiptului pe ecuator se Oa regiu-nea marilor lacuri, explorata in a doa jume-tate a secolului actual. Se cunoa§te pang as-tä-zi trei mars lacuri str6,batute de ecuator : Vic-toria Nyanza, eel mai mare, Albert Nyanza §iBaringo.

Din Albert-Nyanza ese cel mai mare fluviual Africei. Acesta este Nilul, 6270 km.

Directiunea generals a acestui fluviu estede la Sud sere Nord. Pan& la Bahr-el-Ghazalprime§te o multime de afluenti pe partea stanga;apoi nu mai prime§te nici unul pang la Kar-turn, uncle se impreuna cu Nilul albastru, carevine din platoul Abisinian incarcat cu afluenti.

9 Unde se afla In vechime templul lui Joe Ammon.9 Numit si oaza cea mica.

36

De la Kartum, Nilul isi formeazg valea, facandmai multe cotituri, printre pustia Libiei si lan-*tul Atlas pang la Cairo. Aci se desparte inmai multe brace legate intre dansele printr'omultime de canaluri naturale, si se varsg inmare prin mai multe guri, can ii formeazgdelta, dintre care asta-zi numai dog prezintaoare-care importanta: Roze. ta §i Damieta.

Clima Egiptului tine de zona saharianb.. LaCairo termometrul se urea vara pang la 400,si iarna scoboarg panO. la 2° sau 3°. In Suda-nul Egiptean caldura este si mai mare. Ploilesunt foarte rani.

Din puntul de vedere politic Egiptul se im-parte in dog marl regiuni : Egiptul propriu-zis cu capitala Cairo §i Sudanul Egiptean cucapitala Kartum.

Egiptul propriu zis, se imparte in: Egiptulde jos §i Egiptul de sus.

Sudanul Egiptean coprinde %inuturile cunos-cute sub numele de Nubia, Sennaar Kordo-fan §i Darfur.

Egiptul a fost in vechime grgnarul Europei.Debordgrile periodice ale Nilului favorizeazgcultura cerealelor, care dau pang la trei recoltepe an 1).

Legumele si orezul crest mai fad. culturg.

1) 12-15 milioane hectolitre.

-37 - --

Garan(a, qofranul §i indigo abunda prin E-giptul de sus.

Cultura bumbacului I) a inului §i a trestieide zahar 2 au luat o desvoltare imensa.

Din animale se pot cita caii, asinii, cami-lele, boii §i oile, cari dau lama neagra pentrulocalitate Si lana alba pentru export. Albinele§i gandacii de matase prospers pe toata intin-derea.

Intru cat prive§te bogOile minerale, carie-rele de porfir, de marmura, natronul, bitumi-nea §i sarea sunt singurele exploatate. PrinSudanul Egiptean insa sa gasesc bogacii mi-nerale Inca necunoseute 3)

Industria manufacturiera este aproape nula.Egiptul nu are nici lemne nici huilie. Fabri-cele de tors §i de esut, stabilite de Mehemet-Ali, sunt parasite. Rafinarile sunt in mare parteproprietatea vice-regelui. Totul se reduce wdar la fabricarea unor obiecte de prima nece-sitate.

Ora§e principale sunt :Cairo (375,000 loc.). Capitala Egiptului, situat

pe Nil, la verful deltei 41. Orwil eel mai po-

1) Recolta medie 80 milioane klgr. pe an.2) Din care se fabrica panel la 20 milioane kg. zandr.8) Provincia Darfur posedd mine de cupru, iar to provin-

cia Fazo se exploateazd terenuri aurifere.4) Vre-o cloa-zeci de kilometri distant&

38

pulat al Africei. Industrie putinA, insb, serv6,ca intrepozit de comert intre Europa, Asia siinteriorul Africei 21.

Tantah (34,000 loc.). Situat spre Nord deCairo. Oras celebru prin tirgurile sale.

Zagazig (20,000 loc.). Situat intre TantahCairo pe canalul dintre Alexandria si Port-Suez. Unul din tirgurile deltei.

Gizeh (11,000 loc.). Situat pe stanga Nilului. ceva mai la Nord de anticul oral Memfis,si in apropiere de Piramide. Fabrics olarii.

Medinet-el-Fayunt 2) (26,000 loc.). in apro-piere de termul stang al Nilului. Cornell activ

loc de intelnire al caravanelor.Siut 8) (32,000 loc.) Pe Vormul sting al Ni-

lului. Fabrice, Una. Mare comer cu provinciaDarfur si loc de intelnire al caravanelor,

Medinet-Abu, situat in mijlocul ruinelor an-ticei Teba.

Kartum (50,000 loc.). Situat la confluen0celor dos _brae principale ale Nilului. Capita laSudanului Egiptean. Intrepozit de tildes, gume,arabica si sclavi, intre Abisinia, Sudan si re-giunea Nilului superior.

Printre cele alte °rase din Sudanul Egipteanputem numera pe El-Obeid. capitala Kordofa-

') Cu care comuniciL prin drumuri de caravane.2) Numit In vechime Crocodilopolis3) Numit in vechime Lycopolis.

si

si

39

nului; Senaar, capitala provinciei cu acelasinume si Kasala in apropiere de frontiera A-bisiniei.

Porturile principale sunt: Alexaudrial) (227,000loc.) pe Mediterana, reunit cu Nilul prin ca-nalul Mahmudieh, cu Cairo §i cu Suez prindrumuri de Fier. Este portul cel mai impor-tant al Africei si debuseu de tranzit intro Eu-ropa, Africa si Asia.

.Rozeta (17,000 loc.) §i Damieta (44,000 loc.),ambele situate pe cate unul din bratele navi-gabile ale deltei, nu mai sunt de cat nisteporturi de cabotagiu.

De-alungul canalului de Suez 2) se Oa:Port-Said (17,000 loc.) pe Mediterana, fundat

de compania de Suez.Port-Suez (11,000 loc.) pe marea Rosie, a

carui importanta, creste pe fie-care zi.

') Fondat de Alexandru cel mare, in secolul III Ina-inte de Christ.

2) Istmul de Suez este o limb de pament nisipos a-coperit cu lacuri grate si bituminoase. El se Intinde peo lungime de 155 km Intre Mediterana si marea Rosie.In 1856 inginerul Ferdinand de Lesseps Incepu construe-Ounea unui canal, care g reuneascl Mediterana cu ma-rea Rosie si 11 termina la 1869. Acest canal are o lun-gime de 160 km. si o adancime de 8 km. Pe fie-care zicircula prin acest canal peste 3,200 vase cu un tonagiude aproape 6 milioane tone.

40

Ismailia, (4000 loc.) pe canal, aproape dePort-Suez.

Pe litoralul m&rei Rosii nu sunt de cat por-turile Koseir §i Suakim, a caror important& nuse datoreazA de cat relatiunilor cu Arabia, maicu seam& cu ocaziunea pelerinagiului la Meca.

Calle de comunicatiune ale Egiptului se re-prezinta prin: fluviul Nilul, care este navigabilpan& la Kondokoro ; apoi prin canalurile deltei;drumul postal, care merge pe Nil sau prinpustie pang la Kartum ; prin drumurile de Fier,care brazdeaza delta Nilului, functionand intreAlexandria si Suez prin Tantah si Zagazig, sise prelungeste prin Cairo pans la Siut, co-prinzand o retea de peste 1700 km., si in fineprin drumurile de caravane, cari pleaca dinpartea oriental& a Suclanului, strelat diferiteleoaze si ajung la Kartum, la Siut, la Cairo saula Alexandria.

Comertul general al Egiptului, afar& de tran-zitul prin Suez, variaza intre 400 si 500 mi-lioane lei pe an, la care is parte Anglia, Franta,Turcia, Africa central& si oriental& si Arabia.

ABISINIAAbisinia se afla situatl la Sud-West de E-

gipt. Ea se margineste la Nord $i West cuEgiptul ; la Est si Sud cu Somalul, tinutulGalasilor si tinutul Kafa.

41

Suprafata totala se poate evalua la tifra de333,280 km. p.

In vechime Abisinia Ikea parte din Etiopia.Cre§tinismul patrunse in secolul VI. In timpu-rile moderne se intari §i sub regele Theodoros(1855). ajunse la apogeul seu. Dupe moarteaacestuia, Abisinia fu impartita in mai multestate.

Populatiunea totala atinge tifra de 8,000,000loc. Ei in de rasa bruna etiopiana, amestecaticu Ebrei, Turci, Arabi §i Galasi. Se practicereligiunea cre§tina, amestecata cu oare careohiceiuri pagane.

Abisinia este o tare muntoasa. Masivul Abi-sinian o brazdeaza cu ramurile sale mai intoate directiunile.

Cursurile de ape sunt mici §i MIA impor-tanta, iar pe platouri se afla cate-va lacuri.

Clima, de §i aproape de ecuator, variazadupe altitudine: pe munti temperate, iar prinlocurile joase arzatoare.

Produce pe inaltimi cereale §i fructe iar prinArai bumhac, cafea, tutun, etc.

Nutre§te cai, asini, camile §i numeroase a-nimale cornute.

Confine mine de aur, fier, pietre pretioase§i huilie.

Industrie putina Se fabrics oare-cari panze-turi, se topesc metale etc.

42

Centrurile de comert ale Abisiniei sunt: A-dua (3000 loc.) la Nord, capitala regatului Ti-gre ; Ankober in regatul Choa §i Gondar(12,000 loc.), in apropiere de lacul Tzana ; Jardebuseul comertului abisinian 1) este portullicasauah, in insula cu acela§i nume.

CAP. IV.

AFRICA CENTRAL A

SAHARAPustia Saharei, sau Marele Desert se intinde

la Sud de Statele berberice. de la Oceanul A-tlantic pana la Egipt. Fara valea Nilului a-ceasta pustie s'ar intinde pana la marea Ro§ie.

Aceasta regiune, care ocupa o suprafata devre-o 6 milioane §i mai bine km. p., este a-coperita cu nisipuri mi§catoare, presarata decoline stancoase, fara ape, lard vegetatiune §idevastate de un soare arzator §i de ventulSimun.

A§ezata in zona torida, Sahara prezinta climacea mai calda dupe glob. S'a constatat ca ziva cal-dura ajunge pang la 70' ; noptile insa sunt re-lativ reci, pentru ca radiarea nopturna nu esteimpedicata nici de nori, nici de ceata. Aceasta

') A carui fifth esact5, nu se eunoaste.

43

repede variatiune de temperature, plus valurilede nisip, purtate de venturi 1) constitue unpericol constant pentru calatorii can o stre-hat.

Prin unele parti, si in special in partea deNord, solul este mai jos (le cat nivelul marei,ceea ce ne conduce a crede ea alta-data sa fiexistat o mare, care s'ar fi retras. Pe alte lo-curi insk prezinta lei si colo niite platouri ri-dicate cu trei, patru sau cinci sute metrii d'a-supra nivelului marei, cari, din cauza altitu-dinei, sunt ferite de nisipuri $i prezinta oarecare vegetatiune. Acestea sunt oazele.

Cele mai principale sunt : Adrar, Tuat, Airsau Azben, Tibesti, Kauar, Bilma etc.

Se poate imparti in trei regiuni deosebile:Sahara occidentals sau regiunea Maurilor,,Sahara centrals sau regiunea Tuaregilor §i

Sahara orientala sau regiunea Tibusilor. Po-pulatiunea totals se crede ca atinge tifra de2,500,000 loc.

Bogatille Saharei sunt: Palmierul de prinoaze, care da locuitorilor pe de o parte cur-malele, alimentul for principal, iar pe de altaapara cerealele de arsita soarelui.

'I Nisipurile duse de venturi In directiunea de la Nord-Est cAtre Sud-West, formeaz( dune. Se citeaza Bancad'Arguin, care constitue un munte de nisip pe tarmuloceanului la Sud de eapul Blanco.

44

Printre animale se distinge : Camilele dro-madare, intrebuinOte la transport, si caprelece past prin oaze ; iar prin pustie se vineazastrucul.

Pe alocurea se gasesce bogate depozite desare, care constitue schimbul eel mai productivcu Sudanul.

SUDANULSudanul, numit si isTigriVa Ora Negrilor),

se intinde la Sud de Sahara, intre Senegambia;Guinea septentrionala, platoul Austral )fare li-mita determinate) si Egiptul. Suprafaca totallse poate evalua la tifra cle 4,386,000 km. p.

Aceasta campie joasa, a] careia sol este fe-cundat cle ploi periodice, este acoperit de opopulatiune numeroasa, mai cu seam& in par-tea occidentals. 1) Spre West se afla muntiiFotta-Djallon, masiv puternic, care '1 despartetie Senegambia, si ale caror ramuri se intindspre Est 'Ana aproape de valea Nigerului ; iarmai departe spre Est se intinde, printre laculCiad si Benue, un lant de coline numit Man-dara.

In partea de West, Sudanul este udat deun mare fluviu, Nigerul. Isvoraste din parteaorientala a muntilor Fotta-Djallon, se indrep-teaza mai intai spre Nord-Est pana la Tim_

') Partea orientalA este mai putin cunoscuta.

-45buctu ; de aci, oprit de nisipurilo Saharei, pleacaspre Est, apoi spre Sud, formand un arc decerc, cu deschizatura spre ocean, intra in Guinea sise pierde in Golful de Biafra, printr'o delta-intinsil mlastinoasa si plina de lagune. Ca si Ni-lul, el se revarsa la epoca ploilor, fertilizandlocurile inundate. Cel mai important dintre a-fluentii siii este Benue.

Cam in centrul Sudanului si mai spre Nordse afla, marele lac Ciad, lung de 320 km, si largde 200 km. Acest lac primeste toate riurile dinaceasta regiune. El nu comunica cu oceanul.

Sudanul este o regiune calcIA. Anotimpulploilor, care incepe in Iunie si dureaza patruluni, este foarte nesanetos pentru Europeni.

Populatiunile Sudanului, nompuse din Negriiindigeni, Tuaregi si Felahi, abut tifra de81.700,000 suflete.

Statele din care se compune intreaga regiunea Sudanului sunt : Uadai, cu capitala Uarahsau Warah ; Kanem, situat la Nordul laculuiCiad, cu capitala Mao; Baghirmi la Sud lalacul Ciad cu capitala Kuca sau Kucaoa 1) ;Sokoto sau imperiul Felahilor, a caror influ-ents pare a predomina peste tot Sudanul, cucapitala Sokoto §i orase principale Katchena,Kano, Yacobo etc. Pe Niger se 06 statul Bunt-

') Ora§ul boababilor.

46 --

bara cu capitala Segu; Borgn cu capitala Ham-dalati §i Masinia ou capitala Timboctu.

Acest tinut este in general fertil, ma cuseams de-a lungul cursurilor de apl. Producedurah, meiu, porumb, grail, orez, diferite planteleguminoase, sezam, arachida si tutun. Printrearbori se disting arbori de bumbac, curmalul,smochinul, tamarinierul, salcamul care dA gomasi arborele care da nuca de guro. Printre ani-malele domestice sunt : Zebrul, capra, oaia, a-sinul si calul; iar printre cele s6lbatice se de-osibesc, elefantii, ipopotamii, rinocerii, leii, pan-terele, girafele si strutul, cari dau comertuluifildes, piel'arii, blanuri $i pene renumite.

Mineralele sunt abundente ; pare a se ex-ploata insa numai our prin Bumbara si tierprin Bornu.

Industria este cu totul primitive; ea se re-zuml in fabricarea cator-va specii de objecteimediat necesarii vietei zilnice.

Orasul Tintbutta cu o populatie de vre-o20,000 suflete, este centrul cel inai importantde populatie. Situat pe Niger, la limita Saha-rei, el este locul de intalnire ale caravanelorcari yin din Sahara sau din Sudan. Cele altecentruri sunt : Sokoto 20,000, Jakobo (170,000loc.) Ilori (70,000 loc.1 Kano 00.000 loc.) etc.

Diferite drumuri de caravane, conduse deTuaregi, Mauri sau Tibusi, pun pe Sudanezi

47

in legatura cu Nordul Africei. Ele pleaca deprin orasele principale ale Sudanului, strebatSahara prin diferite oaze si ajung la porturileMediteranei, sau ale Atlanticei. Tiinboctu estecentrul de oprire al tutulor caravanelor dinSudanul occidental ; acesta este si tergul eelmai renumit de Intreaga regiune.

INTERIORUL AFRICEI

Interiorul Africei nu este Inca nici astazidestul de bine cunoscut, cu toate descoperirilera' cute in a doa jumetate a secolului nostru.Tot ce se poate sti, este ca toga regiunea co-prinsa intre 10° latitudine de Nord si tropiculCapricornului, este locuita de triburi de Negrii,cari due mai pretutindeni o viata aproape sel-batica.

Aceste triburi, unele sedentare, altele nomadesunt expuse la revolutiuni zilnice, rezultanddin emigraOuni, din rezboae, din jafuri etc.

Pretutindeni viata se petrece intr'o barbariegrosier'a si far% nici un amestec de civilizatiune.Religiunea dominants esle fctisismul.

Celebrii exploratori ca Stanley, Camerun,Livingstone, Brazza Schweinfurt, Wiesman, Bin-der si alcii, au descoperit origina unor maricursuri de apb. Congo, Ogue, Zembezuli, pre-cum si existenta unor mari lacuri ca Tan-ganica, Bauguelo, Nyasa, Moero, etc., situate

48

la Nord de fluviul Zambezu, $i lacul Ngamila Sud de Zambezul, care, ca si lacul Ciad,din Sudan, nu comunieb, cu Oceanul.

CAP V.

AFRICA OCCIDENTALA

INSULELE DUPE COASTA ATLANTICEI

Lumea antics nu cunostea de cat Africa sep-tentrionala pans la Sahara. Ptolomeu, eel maimare geograf din vechime, credea ca coastaAfricei nu se ingusteaza, in directiunea capuluide Buna.-speranta, ci din contra, credeau ca a-ceste coaste se largeau. Tocmai in secolul XVPortugezii incepura a descoperi aceasta coastssi gasira drumul la Indii pe apa.

Mai tarziu venird pe rand toate natiunilemaritime ale Europei sa-si dispute fie-care co.mertul acestor regiuni. Praful de aur, fildesul,goma,' semintele oleaginoase si mai cu seam&sclavii, constituiau principalele articole, canse schimbau cu cate-va producte europene. Ni-micirea tranficului cu sclavii in 1815, ruingcea mai mare parte din stabilimcntele portu-geze, can se ocupau numai cu acest comert,si dadu Angliei, Frantei si Statelor-Unite o su-perioritate decisiva.

49

Cele d'antei locuri de oprire pe drumul coa-stei occidentale este Archipelagul Azorelor $iacela al Maderelor.

Archipelagul Azorelor este compus din noinsule 1). In insula Terceire, cea mai impor-tanta, se afla portul Angra, care este si capi-tala intregului grup.

Maderele sunt in num& de dog '). In insulaMadera, se afla portul Funchal. Ambele gru-puri produc porumb, tutun, vinuri §i porto-cale.

A doa sta0une de oprire este grupul Cana-rielor, compus din sapte mari insule 8), prin-tre cari se distinge insula Teneriffc, cu pisculs6u vulcanic $i cu portul s'du Santa-Cruz.

treia st4une este Archipelagul CapulVerde, compus din zece insule 4), printre carise distinge insula San Vincent, cu portul ceare acelasi nume, important ca statiune de o-prire a liniilor de vapoare engleze, destinatepentru America de Sud.

') Numele for sunt : Flores, Corvo, Terceire, San-Ge-orge, Pico, Fuyal, Graciosa, San-Michel $i Santa-Maria.

2) Ele sunt : Porto-Santo fi Madera.3) Acestea sunt : Fortaventura, Gomera, Grande-Canarie,

Hiero (Fer) Lancerote, Palma vi Teneriffe.

9 Saptiage, Fogo, Brava, San-Nicolag. San Antonio,Boavista , Mayo, San-Vincent, Sel f i ,,Santa- Lucia.

4

A

50

SENEGAMBIA

Aceasta regiune constitue partea occidentalsmuntoasA maritima a Sudanului. Se des-parte de Sahara, la Nord, prin Senegal ; laWest se udA. do Atlantica, la Sud se confundacu Guinea septentrionala iar la Est se des-parte de Sudan prin muncii Fotta-Djallon.

Toata coasta occidentalA este joasa, iormatadin aluvioanele fluviilor, intretAiatA de estuanici golfuri mici, acoperita de grupuri de in-sule, printre care se distinge mica insula Go-reea, archipelagul Bissagos ci grupul insulelorLoss.

Partea orientala este brazdatA de ramurilemasivului Fotta-Djallou, cari spre Sud, ajungpans la mare $i in care se remarca virfulTimbo.

Senegalul este fluviul eel mai important, careo uda in partea de word. El isvoraste din par-tea septentrionala a muntilor Fotta-Djallon, cur-ge mai intai spre Nord, apoi, oprit de nisipu-rile Saharei, se indrepteazA spre West pansla imbucAtura sa. Cursul sAu e de 2840 km.

Gambia este mai scurt. El isvoraste mai laSud de precedentul curge direct spre West,formand la imbucatura sa un larg estuar.

Cele alte cursuri de apl suet mai pultin im-

si

si

si

5t

portante : Casamanca, Rio-Nunez, Rio Sierra-Leone etc.

In regiunea maritime clima este toridA, sinesaneloasa 1). Ploile sunt torentiale. In regi-unea muntoasa, clima este mai temperate siiernele relativ destul de reci.

Senegambia coprinde patru diviziuni:11 Stabilimentele franceze, in partea de Nord,

reprezintate prin capitala for Saint-Louis, si-tuat la imbucatura Senegalului si portul Go-reea.

2) Stabilimentele engleze, a cAror capitalaeste Santa Maria de Bathurst la imbucaturaGambiei, dimpreunA cu sucursalele.

3i Stabilimentele portugeze, care se repre-zinta prin dog mici porturi : Chacheo §i Bissao§i archipelagul Bissagos.

4) Mai multe mici state indigene, respanditeprin interiorul regiunei si asupra caror tindea se stabili protectoratul francez.

Populatiunea totall se compune din Maurisi Berberi in partite de Nord ; Negrii indigeniin partea orientala si Europeni prin stahilimen-tele dupe litoral.

Aceasta regiune diferl de pustia Sahareiprintr'o vegetatiune viguroasa, produsA de plo-ile tropicale si de cursul fluviilor. Productiu-

1) Mai cu seamil. din cauza ventului tHarmattan.

52

nile principale sunt: Goma arabica, arachide,diverse plante oleaginoase, piper, tutun, bum-bac, indigo, orez, trestie de zahar etc. Bogatiaprincipalit insa consta in padurile giganticecan produc tarnarinierii, palmierii, arborii cuunt, boababii il salcamii si diferite alte lemnede construciune.

Se gasesc boi, oi, capre si cai degenerati.Albinele dau ceara si mierea. Albinele s'elba-tice abunda.

In minerale Senegambia nu pare a fi bogatl.Se exploateaza cu toate astea aurul si fieruldin Bambuc. Saline le din Gandiola, la Sud deSenegal, sunt importante.

St.-Louis (15,000 loc.) situat intr'o insula aScnegalului, este capitala coloniilor francezesi resedinca guvcrnatorului. Bakel §i Goreeasunt principale sucursale.

S-ta Maria de Bathurst, (8,000 loc.) este ca-pitala Garnbiei si a stabilimentelor engleze,de care sine si sucursalele ; Albreida, Fort-James, Fort-Georges, Europina §i altele.

Zighincor pe Casamanca: Cacheo §i Farirnpe Rio-Cacheo ; Bissao .,i Geba pe Rio-Gebasi insulele Bissagos, sunt stapanite de Portu-gezi. Acestea din urma sunt mai putin impor-tante.

') 0 specie de arbori cari produc uu fel de branza.

- -53GUINEA DE NORD

AceastA regiune se coprinde intre Senegam-bia, Sudan, interiorul Afric6i si Atlantica, panAla golful Corsico.

Colinele eari o brazdeaza sere Nord, sunt ocontinuatiune a masivului Fotta-Djallon. 'nal-timea for este mediocrA. Fluviile ce nasc dinaceste coline sent mici si repezi ; de aceea elenu pot fi navigabile. Ast-fel stint: Kamaranco,Mesurado, Gallinas, Assinia §i Volta, cel maiimportant.

Clima acestei regiuni este foartA calda, ade-sea umedh si nesAneloasa pentru Europeni.Ventul Harmattan, care sufla clespre Nord-Est,usuca vegetatiunea.

Printre productiunile vegetale se poate cita:Graul, porumbul, orzul, Uleiul de Palma, orez,arachide, nuca de coco, trestia de zahlr, ana-nas, ceara galbena, piper si diferite lemne deconstructiune.

Animalele domestice si selbatice sunt aceleasica in Senegambia si Sudan. Se gases° insa ele-fanti, rinoceri si ipopotami cari dau fildesul.

In timp de mai multe secole numai coasteleau fost cercetate de Europeni ; de aci a pro-

') Senegambia se imparte In dob. provincii: Senegalul/ntre fluvial Senegal i Gambia, ocupat de Francezi, qiGambia. la Sud de fluviul Gambia.

54

venit numirile de coasta Sierra Leone, coasta,grdnelor sau a piperului, coasta filde,sului,coasta aurulifi i Qoasta sclavilor, numiri ces'au dat dupe productiunile fie-careia din ele.

Toate stabilimentele comerciale, in§irate peaceste coaste, sunt stapanite de Englezi §i Fran-cezi.

Printre cele stapanite de Englezi, cele maiimportante sunt: Freetown, (4,000 loc.) capi-tala coloniei Sierra-Leone ') Monrovia, capitalarepublicei Liberia 2) j Harper, capitala republi-cei Maryland 8). pe coasta filde§ului; Cap-Coast(8,000 loc.) capitala stabilimentelor engleze dupecoasta de aur, dimpreund cu dependintile A-xim si Elmina. Lagos gi Calabar sunt prin-cipalele debwuri, pe unde se exporta uleiulde palma, arachidele §i orezul.

Stabilimentele franceze sunt: Grand- Bassani,pe coasta filde§ului ; Assinia pe coasta de aur;Uidaelt in statul Dahomey, precum §i Porto-

') Fondata In 1787-1792 de Englezi cu sclavii cum-1)04 de guvern.

2) Fondata In 1822 de o societate de colonizare ame-ricana, In favoarea sclavilor negri liberati. Independentaacestei republici s'a recunoscut In 1847. Populatiuneatotala trece peste 1,000,000 suflete, respandita pe o su-prafata de 37,200 km. p. Se vorbeste limba engleza. Areun pregedinte, un senat, judecatori, scoale, biserici etc.

3) Fondata. In 1835 de dire o companie de Americanidin Baltimore.

55

Nuovo §i alte cate-va stabilimente mici dupegolful de Biafra.

In golful de Biafra se Oa patru insule, din-tre eari dog, Fernando-po gi Anobon, stapanitede Spanioli, sunt cele mai bune sta0uni de o-prire ; iar cele-alte dog, San-Tomas §i InsulaPrintului, stapanite de Portugezi, sunt fertilesi destul de bine populate.

In mijlocul Atlanticei se afla : Insula Ascen-siunea, o stance vulcanica, situate la 1,500km. de continent, stapanite de Englezi ; S-taElena, insula de asemenea vulcanica, celebraprin captivitatea lui Napoleon I, stapanite totde Englezi, $i insulele Tristan de Acunha,muntoase si vulcanite, printre cari una estelocuita de o mica colonie de Englezi.

In interiorul Guinei se gases° mai rnultestate de Negrii: Achantes cu capitala Cuma-sia ; Fantis cu capitala Pang; Axim cu capi.tale Axim; Dahomey cu capitala Abomey, i

Benin cu capitala Benin. Mai toate aceste statesunt puse mai mult sau mai pill/in sub protec,toratul englez.

GUINEA DE SUD

Se intinde la Sud de Guinea de Nord, dela capul Lopez si pang la imbucatura fluviuluiCunene, intre Guinea de Nord, Oceanul Atlan

56

'tic, tam Damarasilor 11 si interiorul Africeifare limitele determinate.

Muntii cunoscuti sub numele Terasele Occi-dentale o brazdeaza de- la Nord spre Sud, in-cepend de la muntele Camerun ai pana laColonia Capo. Coasta e joasa, mai ra'ra golfuri,calda si nesanatoasa. Fluviile cari o uda sunt :

Ogue, (850 km.) care isvoraste din SierraComplida, curge cam de la Est spre West pelanga ecuator.

Congo, 14,200 km.) care isvoraste din regi-unea marilor lacuri, din interiorul Africei, curgemai intai spre Nord sub numele de Lualaba,apoi spre West subt diferitele alte numiri ; infine spre Sud, formand un semi-cerc imens,si se varsa in Atlantica printr'o larga imbuca.-tura, langa orasul Puerta da Lenha. Printreafluentii principali, cunoscuti bine pana asta-zise pot cita pe partea dreapta Ubangi, careconflueaza cu Congo in apropiere de statiuneaLucolela, Uele §i Aruhuirni.

Basinul acestui fluviu ocupa o suprafata depeste 3 milioane km. p.

Cele alte fluvii, ca Cuanza §i Cunene, suntmai putin importante. Cel din urma face li-mita meridionala a Guinei. Clima este in ge-neral calda si nesanetoasa, afara de locurile

1) Tont& regiunea situat& la Sud de Guinea meridio-nal& se numeste Hotentolia.

57

inalte, pe unde, din cauza altitudinei, ea esteceva mai temperata.

Aceasta regiune este populate de triburi ne-gre, cea mai mare parte selbatiee. Numai printinuturile supuse Portugezilor se observa oare-cari progrese.

Intreaga regiune se imparte in modul ur-mhtor :

1) Tinutul Camerun, situat intre Camerun sifiuviul Del Campo, stapinit de Germani.

2) Tinutul de la Nord, sub denumirea ge-nerics de provincia Loango.. Coastele acestuitinut, incepend de la micul fluviul del Campo§i pana la capul Lopez, sunt stapanite de Fran-cezi, sub denumirea de Congo Francez cu ca-pitala Gabon.

3). State Congo, care se intinde in inte-riorul Africei, ocupand cea mai mare partedin basinul fluviului cu acelasi nume, pe ointindere de vre-o 2,674,000 km. p. Popula-tiunea totals s'a evaluat (intr'un mod aproxi-mativ) la tifra de 24,000,000 suflete.

Limitele meridionale se ating de mun(ii Lo-kinga, situati la Nord de Zambez ; cele orien-tale de lacurile Benguelo, Moero, Tanganicasi Nianza, far la Nord se intinde aproape inlinie dreapra pang in Sudan.

Acest stat, s'a fundat klefinitiv in anul 1885,prin conferinta de la Berlin. El este guvernat

- 58

actualmente de o societate internafionald , careInca de la 1876, subt impulsiunea regelui Bel-giei, a inceput a coloniza aceste tinuturi.

Seful nominal al Statului este regele Bel-giei Leopold I.

Comertul este fiber, in Intregul tinut, pen-tru toate popoarele.

Caile de comunicatiune sunt practicate deo cam data intr'un mod primitiv. Transportulmarfurilor din Europa sau pentru Europa seface cu ajutorul vapoarelor cari circula pe flu-viul Congo pana la Stanleypooll.

In timpurile din urrna s'a inceput a se lucrao retea de cai ferate, care va da o impulsiunedecisiva comertului acestui nou stat.

4) Angola, cu eapitala San Paul de Loanda.5) Benguela, cu cap. San Filip de Benguela.

Ambele aceste din urma provincii sunt substapanirea Portugezilor. Populatiunea supusa.Portugezilor se urea la tifra de 600,000 suflete.Guinea de Sud produce orez, bumbac, ulei depalma, tutun, indigo, orseila, guma de copal,cafea, trestie de zahar §i diferite lemne de con-structiune. Animalele sunt acelea§i ca §i inGuinea septentrionala.

Poseda mine de aur, fier, cupru, sulf, pe-troliu §i sare. Filde§ul, salitra §i ceara ar fi pu-tut deveni o ramura de comers importanta,data nu ar ti fost neglijate prin comertul cu

-- 59

sclavii, a carui desfiintare a ruinat coloniileportugeze.

Principalele debuaeuri sunt:In tinutul de la Nord, Gabon, capitala sta-

bilimentelor franceze, Loango, Punta-Negra 0.Cabindo, sunt mai putin importante.

In Statul Congo, distingem mai intai Congosau San-Salvador, care se poate consideradrept capitala statului. Apoi, de-a lungul flu -viului, aunt inairate o multime de stabilimente,fundate in ultimele timpuri §i can prosper&pe fie-care zi mai mult. Cele mai remarca-bile sunt : Stanley-pool, Leopold-ville, Brazza-ville, Boma, Lukolela, Ecuator-ville Stanley-falls, precum ai altele in numer de peste pa-tru-zeci.

In Angola distingem: San-Paul de Loanda,capitala acestei provincii, ai portul Egito.

In Benguela, cele mai importante sunt :San-Filip de Bangueta, Porto-Alexandro §iPinda.

La Sud de Guinea meridionala, intre flu-viille Cunune ai Orangele, se afla o multimede triburi selbatice, cunoscute sub numele ge-neric de Hotentoti, ai printre cari se distinge:la Nord, Damarasii, spre Sud Namaquasii,iar mai spre Est, pe termul drept al Orangelui,se afla Bosjesmanii, populatiunea cea mai sel-batica poate dupe pament. Aceste tinuturi au

60

devenit in timpurile din urfna colonii germane,avand locul for de re§edinta la Angra Pequena.Cam pe la mijlocul costei se afla micul teri-toriu Walfishbay (golful balenelor) stapanit deEnglezi. In acest golf Englezii au un aclapostsigur. Shapmansdorf este singurul stabiliment.

CAP. VI.

AFRICA MERIDIONAL A

COLONIA-CAPO CAFRERIA NATAL

Posesiunile engleze din Africa australa co-prind trei provincii :

1) Colonia-Capo, milrginita la Nord eu fluviulOrangele la Est cu riul Great-Kei; la Sud cuoceanul Indian §i la West cu oceanul Atlantic.

2) Cafreria Engleza, coprinsa intre muntilDrakenberg, provincia Natal, oceanul Indian §iColonia-Capo.

3) Natal, la Nord de precedenta.La acestea se mai adaoga Sud-Africanul En-

glez, coprins intre eolonia Capo, Orangele §iTransvaal, Cara Barotilor, Benguela §i Hotento-Oa. Suprafata totals a posesiunilor Engleze dinSudul Africei este de 1,207000 km. p.

La Nord de provincia Natal se intinde pansla fluviul Limpopo Sara Zulusilor §i Cafreriapropiu zisa.

61

In urma descoperirei drumului pe la Capulde Buna.Speranta. Olandezii fondara Colonia-Capo in anul 1705. Intre anii 1795 1806, eafu cucerita de Englezi, dar nu o ocupara de-finitiv de cat in 1815.

Populatiunea totala este de 2,700,000 loc.Masivul Drakenberg, a carui inaltime trece

peste 3,000 m. ocupa partea oriental& si se in-tinde prin Cafreria si Natal "Ana la fluviulLimpopo. Ramurile sale brazdeaza mai toga,Colonia-Capo. Ele sunt dispuse, in forma detrepte si se continua spre mare. Ast-fel stint :muntii Karee,Nieuwewield, Rogge Wald, Zwarto -Berg, etc. Inaltimile c'ele mai considerabilese ga'sesc in varfurile Cathkin-Peek (3160 m)in Natal si Mauch Spitze (2,660 m..)in Transvaal.

Spre Nord de Orange terenul se scoboara.la un nivel foarte jos si pe o vasty intindere nuse observa de cat o campie intinsa si unity.Aces& este steppa Calahari.

Fluviul Orangele o uda in partea de Nordformandu-i limita. El is na,tere din masivulDrakenberg sub nutnele de Gariep, curge dela Est spre West ii primeste numerosi atluenti.

Cele alte cursuri de apa sunt putin impor-tante : Riul Elefantilor, Great-Berg, tributarioceanului Atlantic, si Breede, Gauritz, Great-Fish. Great-Kei etc., care se varsa in oceanulIndian.

62

Clima prin aceasta regiune este temperate$i destul de sanatoasa, Ploile insa sunt foarterani, din care cauza solul este prin unele partilipsit de vegetatiune. Cu toate astea situatiuneageografica si prezenta muntilor dell pasunifrumoase si un sol care produce in abondent4cerealele Europei, gra,u, orz, §i ovgz, care treepeste trebuin0 consumatiunei. Via, adusa deEuropeni, prospers prin imprejurimile orasuluiConstanta. Se mai produce Inca porumb, bum-bac, arbori fructiferi, trestie de zahar, aloes silemne de constructiune.

Dintre animale, oile (peste 7 milioane de ca-pete) constitue principala boga0e a coloniei.De asemenea se aflb." boi de rasa olandeza, cai,antilope, elefanti ti ipopotami.

Cresterea gandacilor de matase, aceea a al-binelor precum si venatul strutului complecteaza bogaia agricola a acestei colonii.

Din minerale se gAseste cate-va straturi decupru si mai multe mine de huilie si de tier.

Se remarcl mai cu osebire exploatarea dia-mantelor din Ora Giri-Girilor, care se exploa-teazA pana la valoarea de 50 milioane de lei.

Capo, (Captown, 33,200 loc). Situat in fun-dul golfului Tabla, la piciorul muntelui cu a-celasi nume, este capitala Coloniei-Capo. Portimportant si centrul unui comers activ. Cons-tan(a, situat spre Sud de Capo, este celebru

-

63

pentru vinurile ce produce.Sommerset, Gra-hamstorvn si Uitenhagen sunt trei orase im-portante, situate in partea de Est a Coloniei.

Port-Elisabet, (20,000 loc). Situat in golfulde Algoa este marele targ de lanuri si ani-male. East-London in Cafreria britanica, acarui importanta cre§te pe fie care zi Port -Natal, situat la trei chilometre de orasul Urban,capitala provinciei Natal.

Comertul exterior al intregei Colonii apropie-tifra de 400 milioane de lei. Se exports inprimul rang lanurile, apoi diamante, pene destrut, dilerite materii animale, cereale, zahgr,guano, cupru etc. Se import& tesaturi, arme,metale, piei lucrate, uleiuri, cafea etc.

Drumurile de fier ocupa deja o intindere deaproape 3000 km.

CAFRERIA PROPRIU ZISA. REPUBLICA ORAN-GELE. TRANSVAALUL.

La Nord de provincia Natal, intre muntiiDrakenberg si oceanul Indian, se coprinde Cara

Zulusilor si Cafreria, care se intinde de la mi-(nil fluviu Tudela si Ora la fluviul Limpopo.

Aceasta regiune este udatti de mai multemici cursuri de apa, care isvorasc din muntiiDrakenberg $i se versa in oceanul Indian, iarcoasta prezinta o multime de lagune. Ea estelocuitti de o rnultime de triburi de Cafrii Zu-

64

lusi, cari, dupe mai multe lupte cu Englezii,au fost supusi si sara for anexata.

La West de muntii Drakenberg, intre cursul superior al Orangelui si riul Vaal, se aflarepublica Orange Ie. Aceasta republica s'a fon-dat in 1833, de catre Bcerii olandezi, cari fu-geau de dominatiunea engleza. Independentafor a fost recunoscuta do Englezi in anul 1854.

Suprafata acestei republici este de 107,440km. p.

Populatiunea totals atinge astazi tifra de133.500 loc.

Partea orie.ntala este acoperita de ramurilemuntilor Drakenberg; iar cea occidentall esteprevazuta cu campii si vai fertile, udata denumeroase cursuri de apa, alluenti ai fluviu-lui Orangele : Caledon, Moder etc.

Clime este temperata si sanetoasa.Solul pe unele locuri este uscat, arid si ni-

sipos, din cauza lipsei de ploae; totusi pre-zenta muntilor si acea a cursurilor de apa in-lesneste vegetatiunea prin multimea de pasuni,unde crest turme numeroase de boi si mai cuseams 01, cari constitue bogatia principals.

Se cultiva grau, porumb, orz, sorgho, precumsi diferite plante si arbori.

Se gaseste cite -va mine de cupru, fier, hu-

65

ilie si bogate mine de diamant, descoperite intimpurile din urma.

Capita la republicei este Blomfontein (2,500loc.) pe riul Moder.

Comertul exterior se urea la titra de 150milioane lei pe an. Se exports in mare parte,prin Port-Elisabet, lanuri, diamante materiianimale si pene de strut ; se imports diversearticole fabricate si masini din Europa.

Republica Transvaal a Post fundata tot decatre Bcerii olandezi in 1848, cand s'au sepa-rat de conationalii for din republica Orangele.AstAzi aceasta republica esta autonoma. 1)

Ea se margineste la West si Nord cu de-sertul Kalahari, de care se desparte prin flu-viul Limpopo ; la Est cu Cafreria propriu zis6si la Sud cu republica Orangele, de care sedesparte prin riul Vaal.

Populatiunea totals este de 375,000 loc.Supra-fata tctala este de 291,900 km. p.AcoperitA de ramurile septentrionale ale ma .

sivului Drakenberg, Transvaalul este o tartmai mult muntoasa. Fluviul Limpopo, care

') Republica 4Transvaal) fusese anexatl, in 1877 lacoloniile engleze ; dar In urma resculArei colonilor Olan-dezi (Bcerii), toatl tail. s'a desfAcut de posesiunile en-gleze, §i dupti, paces Incheiat5. In 1871 s'a recunoscut au-tonomia acestei republice, remaind Angliei numai drep-tul sA decidl despre afacerile exterioare ale republicei

5

66

formeazg limita spre West si Nord, isvorAstedin partea Nord-Westica a muntilor Draken-berg, ii inconjura, formai-id un arc de cerc peo intindere de 1.600 km. si se varsa in oceanla Nord de golful Delagoa.

Merica pe stanga Si Olifantul pe dreaptacunt afluenli cei mai importanti.

Se cultivA putine cereale, tutun fructe.Boii si mai cu seam 'a oile constitue aci bo-gatia princip

Se gaseste mult aur, argint, cobalt, cupru,plumb, fildes pene de strut.

Capitala este Pretoria (6,000 loc.)

CAP. VII.

AFRICA ORIENTALA

MOZAMBICUL

Se margineste la Nord cu Zanghebarul ; laEst cu canalul Mozambic, format do oceanulIndian ; la Sud cu Cafreria propriu zisA §i laWest cu interiorul Africei, de care se desparteprin linia neregulata a muntilor Lupata. Ocupao suprafata de aproape un milion km. p.

1i

ei

1i

67

Aceasta tara este locuitA de Negrii si Cafriisupusi in parte dominapunei Portugezilor 1)

Populatiunea totalA se poate evalua la 300,000locuitori 2).

Litoralul Mozambicului este pretutindeni jos,mlastinos si foarte patin ospitalier. Spre Westterenul se ridicA cu incetul pans la muntiiLupata, care se indrepteazA de la Sud spreNord, formand o serie de ridicAturi foarte ne-regulate, cunoscute sub numele de teraseleerientale.

Este udat de un mare fluviu, Zambezul,3,500 km., care is nastere din interiorul A-fricei, (lacul Diloloi, curge mai intai spre Sudformeaza cascada Victoria inalta de 400 m.,str6bate muntii Lupata, se indrepteaza spreEst si se arunca in canalul Mozambic. Comu-nica cu lacul Nyassa prin afluentele s6u Chiri.

Clima este in general foarte umedg si peal ocurea nesanAtoasA.

Produce porumb, orez, meiu, nuca de coco,tutun, sezam, bumbac, cafea, etc.

Se vaneaza elefanti si ipopotami pentru fil-des.

1) Dominatiunea Portugezilor peste Mozambic este cu-rat nominall. Mai toate triburile aunt supuse §efilor forparticulari. Numai pe coaste se atilt cite -va stabilimenteportugeze de mica importanta.

2) Conform statisticelor portugeze, negreOt in afar; detriburile nesupu§ilor.

68

In interior se gasesc mine de carbuni, our§i fier.

Ora§ul Mozambic, sttuat intro insula, esteeapitala.Inhambane, Quilimane, §i Sofa la sunttrei porturi maritime de mica importanta.

Comertul exterior sta in mana Portugezilor§i Arabi lor.

ZANGHEBARUL SI SOMALUL

Intre golful Aden §i capul Delgado se in-tinde de a lungul coastei oceanului Indian,ni§te tinuturi cunoscute sub numele de Ajan,Somal §i Zangliebar. Ele sunt locuite de Galasi,Somali, Arabi §i mai multe alte triburi negre,supuse influentei arabe.

Coastele acestor tinuturi sunt in generaljoase, prevezute cu cate-va midi golfuri §i in-sulete, ca Kiloa, Mafia, Zanzibar, Pemba etc.

Interiorul insa, nu destul de bine cunoscut,prezinta o succesiune confusa de inaltimi, prin-tre care se ridica doi din cei mai inalti muntiai Africei: Kilimandjaro, 6000 rn. §i Kenia,5580 m , a§ezat tocmai subt ecuator, Cursurilede apa, Indreptate mai toate de la West spreEst, nu prezinta nici o importanta Cele maibine eunoscute sunt Ruhaha, care se varsa infata insulei Zanzibar, Lufici, Rowuma §i altele.

Suprafata qi populatiunea acestor tinuturinu s'a putut fixa Inca.

69

Clima este arzatoare si aproape insuporta-bill pentru Europeni, afara de insule si coaste.

Se produce boababul, bananierul, cocotierul,tamarinierul, lemnul de copal, lamaiut etc. Sccultiva porumb, orez, meiu, arachide, bumbac,tutun, trestie de zahar.Putine animale, insamulte albine.

Orasul Zanzibar, situat in insula cu acestnume, se poate considera ca capitala Zanghe-barului. El se supune influentei Frnglezilor.De aci pleaca caravanele destinate a exploraregiunea marilor lacuri. Mombas §i Kiloasunt dog porturi fara importanta. Buerbera,targ important pe coasta golfului Aden. Togaaceasta regiune se afla actualmente imparcitain doa grin o linie care merge drept din Vic-toria Nianza la Ormul oceanului Indian. Par-tea despre Sud, care ocupa intreg Zangheba-rul este sub protectia Germanilor, iar cea deNord care ocupa Somalul este supus Englezilor.

Comertul cu interiorul se. afla mai mult inmainile Arabilor. In insula Zanzibar se afla otale ferata',. Anglia, Statele Unite si Frantasunt singurile state cari iau oare-care partela comert.

INSULELE DIN OCEANUL INDIAN

De a-lungul coastei oceanului Indian, de lacapul Guardafui si pang la capul de Buna-

70

Speranta, se afla cate-va grupuri de insule, careservesc drept statiuni de oprire bastimentelor cefac serviciul Africei orientale. Acestea sunt :

1) Socotora, la Est de capul Guardafui ocu-pata de Englezi.

2) Insulele Seiqele, printre care se distingeinsula Mahe.

3) Grupul Amirantelor, ocupate de Englezi.4) Comorele, situate in Madagascar §i Mo-

zambic, printre can se afla Mayota, stapanitade Francezi.

5) Mascarinele, toate muntoase, situate la Estde Madagascar, §i compuse din: Reuniunea,sub stapanirea Francezilor, cu portul St.- Denis ;Mauriciu, posesiune engleza, cu portul Port--Louis ; Rodrigo, tot engleza mai spre Est.

Cele doa d'antai produc trestie de zahar,manioc §i cafea. Cea din urma e mica arida §iiara importanta.

MADAGASCAR

Suprafata acestei insula, despartita de con-tinent prin canalul Mozambic, este de 590,000km. p. Populatiunea, care trece de 4 milioane su-flete, este compusa din mai multe triburi pur-tand numiri deosebite formand trei rasedeosebite 1) ; Saratavii tra§a neagra.), Arabiiantolati (ras4 alba amestecata) ; Hovasii (rasa

Locuitorii Madagascarului sunt denumiti In genere Mal-yard, Macleyaci sau can se subimpart fn 22 triburi.Ilovaiti,

si

')

71

bruna, malaeza). Acectia din urma au ocupatinsula de vre-o cease secole. Ei s'au stabilit incentru ci au intins dominatiunea for asupracelor alte rase.

In timpurile din urma s'a stabilit asupra a-cestei insule protectoratul francez. Coastele saleBunt roditoare, dar pe alocurea nesanatoase. Dela Nord spre Sud un larq de munti o strabate,formand prin centrul s6u un teren arid ci pie-tros. Acecti munti prezinta mai multe varfuria caror inalOme atinge eke o data Ora la2590 m. Pe tarmuri ci prin vai se produc ce-reale, legume, ore; ceara ci pescarii. Culturaorezului mai seams in provincia Imerinci, nu-trecte o populaOune considerabila. Se cultivade asemenea, cu mult succes, bumbac, tutun,trestia de zahar ci ananas; apoi mai multespecii de arbori fructiferi ci pe unele locurichiar via, a carei plantatie dateaza de culla.Se nutresc diferite animal°, mai cu seams boi.Prin paqile muntoase se afla mine de fier,plumb, cupru, manganeza, lignit'a, cariere degips ci de porfir, dar nu se exploateaza de catin mica cantitate.

Insula S-ta Maria, situata pe coasta orientalaa Madagascarului, este de mult sub stapanireaFr an cezilor 1).

') Grandidier : Buletin de la Societe de Geographicde Paris.

ASIACAP. I.

SITUATIUNE

Continentul asiatic este cel mai vast ei celmai populat din toate continentele.

Se margine§te la Nord cu oceanul Glacial,de la imbucatura fluviului Kara si pang la ca-pul Oriental ; la Est cu oceanul Pacific de lacapul Oriental pang la Singapore la Sud cuoceanul Indian Ora la strimtoarea Bab-el Man-deb, §i cu Marea Ro.ie pans la canalul deSuez ; iar la "West cu marea Mediterank Archi-pelagul, marea de Marmara, mareaNeagrk

Caucaz, marea Caspick fluviul muntii U-rali micul fluviu Kara.

Se coprinde intre 26° 180° longitudine ori-entalk intre 1°78 78°10' latitudine de Nord.

Supra-fata totala atinge tifra de 42,700,000km. p.

§i

si

man-tii

si

73

COASTE

Coastele Asiei se pot devide in patru parti,dup. oceanul care le ud5.:

11 Coasta de Nord, este udata de oceanul Gla-cial Arctic.

Aceasta coast& este pretutindeni joasa si mra's-tinoas6. Oceanul formeaza golfurile Kara, Obi,Jenissei, Taimur, Cantaski, Anavraski, Yanaetc., si prezinta capurile : Taimur, Tcheliuskin,eel mai inaintat spre Nord, si capul Oriental.Se distinge archipelagul Franz loseph, la Nordde Noua-Zemblb., si grupul Liacow sau NouaSiberie la Nord de golful Yana, iar mai spreEst insulele Ursilor §i tara Wrangel, despar-lita (le continent prin stramtoarea De Long.

2) Coasta de Est, cea mai mare, este udatade oceanul Pacific. Aceasta: coast6. este maipretudindeni muntoasa sau vulcanica. De-alungul seu se insird de la Nord spre Sud unlan% de insule, de asemenea vulcanice, cariformeaza o regiune maritimg, importanta. A-cestea sunt : Lanturile Aleutinelor §i Kurilelor,insula Tarakai, insulele Japoneze, Liu-Kiu,Formosa §i Hai-nan.

Coasta prezinta peninsula Kamciatca, ter-minate prin capul Lopatca, peninsula Coreea,peninsula Santung, peninsula Indochina, ter-minate prin capul Combodgele §i peninsula 111a-lama.

74

Oceanul formeaza pe aceasta coasta urma-toarele mari secundare:

a) Marea de Baring, legata cu oceanul Gla-cial prin stramtoarea de Behring §i coprinsaintre peninsula Kamciatca, lantul Aleutinelorsi teritoriul Alaska din America de Nord.

b) Marea de Okhotsk, coprinsa intre Kam-ciatca, lantul Kurilelor, insula Yezo, insulaTarakai si coasta Siberiei.

c) Marea Japoniei, coprinsa intre China, Japonia, insula Tarakai si Siberia. Ea se leagacu marea de Okhotsk prin stramtoareaLa Perousedintre Tarakai si Yedo si stramtoarea Tarakaidintre insula Tarakai si Siberia.

dl Marea Galbena, coprinsa intre Coreea SiChina. Ea formeaza golful Petchili.

el Marea Orientalk (albastret ) coprinsa la Sudde precedenta, intre Japonia, lantul insulelorLiu-Kiu, Formosa si China.

f) Marea Cliinei, coprinsa intre grupul Fili-pinelor, Borneo, Indochina si China. Ea se lea-ga cu marea Orientals prin stramtoarea Fukian,dintre Formosa si China. Aceasta mare for-meaza golfurile Tong-King §i Siam.

3) Coasta de Sud este udata de oceanul Indian. Partile ridicate si muntoase alterneazape aceasta coasta cu partile joase, mlastinoasesau nisipoase.

Ea prezinta trei mari peninsule, cari cons-

75

titue trei regiuni, importante fie-care din pun-tul for de vedere : Indochina, cu Malacca, In-dia cu Guzerata §i Arabia. Prezint& de ase-menea cite -va grupuri de insule ; Paulo Pi-nang, archipelagurile Mergui, Nicobar, Anda-man, pe coasta occidental& a Indochinei ; ma-rea insula Ceylan, despartita de India prinstramtoarea Palk ; grupurile madreporice, Mal-dive §i Laquedive la Sud-Westul Indiei ; ar-chipelagul Bahrein, in golful Persic $i insuleleKurian-Murian §i Perim, la Sudul Arabiei.

Oceanul formeaza:a) Golful Bengal, coprins intre Indochina si

India, care formeaza la randul seu golful Mar-taban,, pe coasta occidentals a Indochinei.

b) Marea de Oman, coprinsa intre Arabia .icoasta Somalului din Africa.

0 Marea Ro0e, restransa intre Arabia si E-gipt, care comunica cu golful Aden prin strim-toarea Bab-el Mandeb §i cu marea Mediteranaprin canalul de Suez, unde formeaza golful deAcbasch de partea Arabiei. 1)

d) Coasta de West, este udata succesiv deMediterana, Archipelagul. marea de Marmara,marea Neagra si marea Caspica.

Termii Mediteranei ci ai Archipelagului suntmai pretutindeni final 0 si prevezuti cu micigolfuri : Alexandreta, Tars, Scalanova, Smir-_

1) §i golful de Suez de partea Egiptului.

76

na, etc. Pe coaste se afla mai multe insuleimportante: Cipru, Rodos, Samos, Chio, Me-telin §i altele mai mici. care primesc numelegeneric de Sporadele, §i cari dimpreuna cuCicladele Greciei constitue o trasura de unireintro Grecia si Asia anterioara.

prmii marei de Marmara si a marei Negresunt ridica0, ca mai toti Ormii, Asiei mici.

In marea Caspick care nu are nisi o comu-nicaOune aparenta cu oceanul, precum si inmarea Neagra, afara de insula ,-;erpilor, nu segasesc alte insule.

DIVIZ IUNILE USCATULUI

Sistemul muntos al Asiei se poate consideraca cel mai bogat. .

Din acest punt de vedere Asia se aseamanacu un trunchiu de piramicla, a carui baza esteformats de un platou vast si inalt, asezat incentrul s6u ci sustinut de un alt platou, carese intinde in partea de West.

Platoul Central, a carui suprafapa este devre-o cinci milioane km. p., ocupa tot Iinutulce se intinde intre IIimalaia si Altai. InalOmeasa variaza intre 2,000 $i 4,000 metri.

Lanturfle de muni cari sustin acest platousunt :

1) Ilimalaia, care incepe inteo masa enormade inalOmi, coprinsb. intre Cabul, Cacemir, La-

77

dak si Badachan. Aceste inaltimi se pot con-sidera ca nodul orografic al Intregului sistem.Lantul se indrepteaza de la West spre Est,formAnd un arc de cerc pe o intindere de2,500 km., si prezintand virfurile cele mai inaltedupe supra-fata globului : Everest (8,840 m.)Katchindjinga (8,562 m.), Davalagiri (8,178 m.)1precum si altele in numer de peste doa sateverfuri a cgror inaltime variaz5. intre 8,000si 6,000 metrii.

Himalaia se termina la gatul strAbAtut deBrahmaputra pentru a trece din Tibet in In-dustan. Acest lant formeaza zidul meridionalal miirelui platou.

La Nord de Himalaya si paralel cu acestlant, se alb, munti Karakoram, care, pe o in-tindere scurta, prezinta cate-va verfuri mai totatat de inalte ca si verfurile din Himalaya(Dapsang 8,619 m.).

Lantul Kuen-lun incepe din extremitatea o-rientala a lantului Karacoram, si se indrep-teaza direct spre Est, formand ast-fel o liniedespartitoare intre platoul Tibetului si platoulTurkestanului Chinez.

Din acelasi punt se indrepteaza spre Nordplatoul Pamir, care constitue zidul occidentalal platoului zis Turkestanul Chinez. Acest pla-tou prezinta o lungiine de la Nord la Sud, de

-- 78

300 km. Latimea sa, de la Est la "West estede 500 km.

Pamirul, a carui altitudine variaza intre 4000si 4500 metrii, este brazdat, de la Est spreWest, de numeroase cursuri de apa cari sedue in Amu-daria. Ca relief Pamirul se im-parte in Oriental §i Occidental. Pamirul ori-ental prezinta o altitudine mai mica, el esteprevezut cu campii stepe.

Cel occidental este brazdat cu munti inalti,stancosi repezi.

Pretutindeni vegetatia este foarte saraca.locuitori cari se afla respanditi in special

pe Pamirul oriental, cultiva patine cereale. Cli-ma insa Rind riguroasa vegetatia remane foarterestransa, de si platoul se afla pe aceeasi la-titudine cu Spania de Sud.

Din extremitatea septentrionala a acestui pla-tou se intinde spre Est, paralel cu lantul Ku-en-lun, manta Tian-Chan sau Ceresti ; iar spreNord-Est o serie de munti care se prelungescpans la capul Oriental si peninsula Kamtcha-tka. Acestia sunt : Muntii Alatau, Tarbagatai,Altai, Siansk, Kentei, lablonoi si Stanovoi. Eiconstitue o adev6rata linie de despartire intreAsia campie si Asia muntoasa.

Spre Nord de aceasta linie de munti se in-tinde doa mari campii :

Pu-tinii

si

-791) Siberia, care se inclina pe nesimtite pana

ce se confunda cu nivelul oceanului Glacial.2) Turanul, care este o steps intinsa, pe u-

nele locuri mai joasa de cat nivelul marei §imai pretutindeni goals §i stera.

Platoul Tibetului, coprins intre Himalaya §iKuen-lun, se inchide spre Est prin muntii Tun-la Balm-Kara, din care se detwazb.' muntiiYunnan, Pe-ling §i Nan-ling, pan6 la termulmarei.

Muntii Kuen-lun se prelungesc mai intai spreEst prin lantul Nan-Ching apoi spre Nordprin lantul Ching -than, pana la fluviul Amu-rul. Aceasta este §i lirnita orientala a mareluidesert Gobi, 12,000,000 km. p. supra - fats), carese intinde la Est de platoul Turkestanului chi-nez, 'Ana la muntii Ching -than 1).

La puntul unde Brahmaputra inconjoara ex-tremitatea oriental a lantului Himalaya, incepmuntii Lang-Tang, care une§te Himalaya cu

1) Emersiunea pustiei Gobi, precum aceea a mun-tilor ce '1 thconjurA, a trebuit sä se efectueze Inter) epocAgeologicA foarte vechil, cel putin fn perioda paleo-zoick;prin urmare cu mult Inainte de Sahara. care n'a apArutde cat In perioda tertiar5.. lrneusa suprafatA granitica,gnaisicA §i carboniferl a lui Gobi, Chinei Mandciurieia trebuit sA formeze o mare insula la epoca and Ocerk-nul acoperea o mare parte din Asia, Africa *i Europa.Mongolii, negasind alt termen de comparatie, uumesc a-ceastl pustie cer.

§i

ni

gi

80

platoul Laos. Acest platou acopera mai toat5.regiunea Indochinei trimite o ramura nu-mita Ofir, prin peninsula Malacca pans la Ecuator.

Peninsula Indiei prezintti un vast platou tri-unghiular, Decaiiul, sustinut la Nord de muntiiqaptura. Windia §i Aravali, la Vest de Ga(iioccidentali Si la Est de Gatii orientali.

Platoul Iranului, acoper6 mai toata Asia oc-cidentals spre Sud, acest platou se sustine prinlanturile Mecran Farsistan, unde se aflarenumita vale giraz. Spre Sud-Est arund, spreIndia lantul Soliman, §i la Nord de acest lantse intinde regiunea Atghanistanului.

Spra Est, lantul IIindu-Ku§, care s'ar puteaconsiders ca o ramura a muntilor Kara-Koram,servg de legiitura intre platoul Iranului pla-toul Central.

Spre Nord-Est platoul Iranului trimite lantulKorasan si lantul El -Burt, pans la mareaCaspica.

In partea occidentals, platoui este sustinutde lanturile Lauristan, Aderbeijan, iar spreNord-West de masivul Armenian, care se des-parte de masivul Caucus prin vaile fluvielorKurul Rionul.

Spre West de platoul Iranului se intindeplatoul Asiei anterioare, format din mai multeplatouri secundare, separate intre densele prin

gi

5i

pi

pi

81

stepe intinse, campii fertile bau pustii nisipoase.Ast-fel sunt : platoul Koniech, platoul Ciliciei,platoul Capadociei §i platoul Galatiei. A esteplatouri se continua spre marea Neagra printerase succesive, spre Archipelag prin muntiiTaurul si Anti-Taurul; iar spre Est prin ca-te-va coline cari se pierd in campia Mesopo-tamiei.

Spre Sud-West platoul trimite lanturile Li-banui §i Anti-Libanul, care margineste la Estpustia Siriei si la Nord platoul Palestinei.

In fine. spre Sud, Incepe platoul Arabiei, do-minat in partea de Nord-West prin munteleSinai. Spre 'West si Sud West gasim muntiiYemen 0, Nedjed, iar spre Sud-Est munch O-man, cari formeaza campiile fertile dupe coastasud-estica a Arabiei.

CURSURI DE APAIn conformitate cu structura solului, toate

fluviele Asici pleaca din centru si curg catreextremitati. Ele se pot grupa, dupe basinurilocare le primeste, in modul urmator:

1) Basinul oceanului Glacial primeste:Obi, 14230 m.), care ese din muntii Altai,

curge pe o eampie uniforms pans la imbuca-tura sa, unde formeaza o delta aproape catmarea Adriatic& Primeste de partea stanga peTobol, unit cu Misch, si /schim.

6

82

Yenisei, (5,200 km.), care is nastere din pla-toul Mongoliei, str6bate munii Saiansk, si laimbucatura sa formeaza un estuar mai mic decat acela al lui Obi. Primeste pe dreapta : Tun-gasca superioarci, care comunica cu lacul Co-sobol, Tungusca de mijloc i Tungusca infe-rioarci .

qatung (550 km.); Olonek (1,850 km.) suntputin importante.

Lena, (4,180 m.) isvoraste dintr'un ghetarsituat la West de lacul Baical, curge spreNord-Est si se arunca in ocean prin 19 guri.

Indigirca (1,680 km.) si Colima (1,060 km.)sunt mai putin importante. .

Toate aceste fluvii curg in general de la Sudspre Nord.

2) Basinul oceanului Pacific primeste toatecursurile de apa ce isvoresc din partea orien-talg a platoului central.

Printre fluviile mai importante distingem ur-matoarele :

Anadirul, care ese din ultimile ramificati-uni ale muntilor Stanovoi $i se varsa in gol-ful Anadir, format de marea de Behring.

Anntrul, (Sagalinul, 4,400 km.), se formeazadin doii brate care isvoresc din munOi Kentei ;curge spre Est, filcend intru cate-va limita in-tre Siberia si China, si se varsa in stramtoa-rea Tarakai.

83

Pei-ho, care se varsa in golful Petchili. Comunica printr'un canal cu orasul Peking.

Hoang-ho, (fluviul galben, .,100 km.), ia nas-tere dintr'un lac, situat la picioarele muntilorBaian-Kara. uda China prin mijloc, cam de laWest spre Est si se varsa in partea de Sud agolfului Petchili.

lang-tse-kiang, (fluviul albastru 5,700 km.),ia nastere in Tibet, de partea meridionala amuntilor Kuen-lun ; curge mai intai spre Sud-Est sub numele de Mur-usu, se uneste cu Ya-tu-Kiang, curge apoi spre Est, mai primestepe Har-Kiang, formeaza in cursul inferior maimulte lacuri $i se varsa in marea Galbena prin-tr'o vasty delta.

Si-Kiang ese din muntii Yun-nan, se unestecu Pe-kiang langa orasul Canton si se varsain marea Chinei.

Song-Ka, uda provincia Ton -king, si sevarsa in golful cu acelasi nume, in fata insu-lei Hai-nan.

Me-Kong, (3,500 km.) coboara din Tibet indirectiunea de la Nord spre Sud, tae platoulLaos prin mai multe cataracte si se varsa inmarea Chinei, formand una din cele mai vastedelte din Asia.

Me-nam, (1,500 km.), curge paralel cu pre -ccdentul, uda o campie plina de smarcuri sise varsa in golful Siam.

84

3) Basinul oceanului Indian prime*te urma-toarele fluvii :

Saluenul, (3,400 km.), ese probabil din 'multi'Tibetului, strabate Birmania de la Nord spreSud *i se varsa in golful Martaban.

Irawadi, (1.600 km.), a carui origins nu secunoa*te, curge paralel cu precedentul, formando mare delta.

Braltntaputra, (3,000 km.), is na*tere din ma-sivul Gangri (Himalaya), inconjura lantul Hi-malaya sub numele de Dzang-po. strebate de-fileul dintre muntii Himalaya *i Lang-tan, seindrepteaza spre Sud-West prin provincia A-sam . apoi spre Sud *i se varsa in golful deBengal.

Gangele, (3,000 km.), se formeaza din o multi-me de cursuri ce isvorasc din panta meridional&a muntilor Himalaya, curge de la NordWestcatre Sud-Est *i so varsa in golful Bengalprintr'o mare delta, ale carei brate se confundacu Brahmaputra.

Mahanadi, (850 km.) ; Godavery, (1,300 km.);Krichna, (1,300 km.) *i Cavery sunt cAte vafluvii mai putin importante, cari straat Indiade la West spre Est *i se varsa in golful deBengal.

Tapti §i Earbuda curg paralel de la Estspre West *i se varsa in marea de Oman.

Indul, (3180 km.), a carui origina este in a-

85

propiere de aceea a Brahmaputrei, curge maiintai spre West, steobate Himalaya prin pro-vincia Kafristan, curge apoi spre Sud-West prinPendjab si se varsa in marea de Oman printer)mare deltA.

Basinurile interioare, fArA nici o comunica-%iune cu oceanul, se pot divide in doA gru-puri.

In grupul intai se coprinde o multime delacuri dimpreunA cu cursurile de alp& ale pla-toului central, care nu comunica cu oceanul :Tarim, format din reuniunea a mai multorbrate care se varsa in resturile mla'stinoaseformate de lacul Lob-nor; apoi lacurile Tengri,lei kul, Balcaf in Siberia ; Kucu-nor, Dargra,Jefil-kul etc. in Tibet, precum $i numeroaselelacuri din Mongolia si Dzungaria.

Al doilea grup coprinde :Sir-Daria (2,200 km.), care ese din lacul Isi-

Kul ; Amudaria (2,600 km.), care ese din la-cul Siri-Kul (situat pe platoul Pamir la 5,000m. altitudine I). Ambele se varsA, in marele lacAral, care se afla situat la Est de marea Cas-pica. De acest grup tine $i riul Hilmen, care

1) Lacul Siri-Kul este mai tot d'auna Inghetat, afar&de cate-va luni vara. Acest lac a Post vizitat de Engle-zul Wood, care l'a numit Victoria. In luna Mai el esteInca inghetat.

86

purge prin mijlocul Persiei ci se vars6 in la-cul Ilannun.

Ape le masivului armenian sunt tributare latrei mari :

Kura, ingrosat cu Aras, tributar marei Cas-pice; .Rionul tributar marei Negre; iar sereSud curge Tigrul, care unit cu Eufratul, in-conjura campia Mesopotamiei si so varsa ingolful Persic, sub numele de qat-el-Arab.

In mijlocul masivului se atla lacurile Van.§i Urmiah, ale caror ape sunt pline de smoalai sate.

Platoul Asiei miei trimite pe Kizil- Irmach,(800 km.) si pe Zacaria, in marea Neagra, peMendereh -su, in Archipelag; pe Orontole, careese din muntii Liban in Mediterana, pe Ior-dan, in lacul Asfaltit A) diva ce a strabatut incalea sa lacurile Mega ci Tiberiada.

CLIMAPrin pozitiunea sa geogralicti si prin dispo-

sitiunea inAltimilor sale, Asia dell mai toatevarietAtile de climA.

In partea de Nord, vasta cAmpie a Siberiei,care intrA putin in zona glaciala, prezintA unadin climele cele mai reci dupe suprafata glo-

9 Lacul Asfaltit sau marea Mout/ este situat In Pa-lestina si nivelul sAu este cu 396 metri mai jos de atnivelul Mediteranei.

i

87

bului. Prin aceste locuri iarna dureaza zeceluni, §i prin unele localitati termometrul sescoboara [Ana la 540 sub zero.

Zona platoului central se afla in general peaceemi latitudine cu Sudul Europei ; cu toate as-tea, altitudinea §i departarea de mare da naq-tere unei clime eontinentale, cea mai prontin-tata dupa glob. Pe aci sufla, uragane violence§i iarna dureaza nog luni.

In regiunea maritima a Pacificului, chinavariaza dupe latitudine ; e de observat Ins cacoastete Chinei §i Siberiei sunt relativ mai reci,din cauza curentilor ce vin din oceanul inghe-tat. Din aceasta cauza clime coastelor orientateale Japoniei este mai rece de cat aceea a coas-telor orientate, udate de curentul Cura Sivo.

Prin partea de Sud, afara de terenurile inalte,domina o clima calla, insa re'orita., pana laun oare-care punt, de proximitatea marei. A-cesto coaste sunt bantuite de tifoane §i de yen-turile musone.

In fine, Asia anterioara, thin cauza teTenuri-lor sale accidentate, prezinta o mare varietatede china.; ast -fel, ea este arzatoare prin pustii,placuta prin campii, i mai mult sau mai pu-tin rece pe inaltimi.

- ;18

CAP II.

FASE ISTORICE

Continentul asiatic este cel mai importantprin istoria sa, El pare a Ii locasul eel mai ye-chiu cunoscut. Dintr'ensul au plecat primeleemigratiuni si tot dintr'ensul au exit la luminamarele religiuni : brahmanismul, budhismul,judaismul, christianismul si mahomedanismul.

In vechime, termurile udate de oceanul Pa-cific au v6zut inflorind civilizatiunea chineza,a carei origins nu se cunoaste ; iar cele udatede marea Indiilor, pe cea brahmanica; dar inAsia occidentals Chaldeanii formau in vechi-me un imperiu vast imprejurul fluvielor Ti-grul si Eufratul. Acest imperiu dura 14 secole.i din sfb.'ramkurile sale esi imperiul Ninivei§i al Babilonului, care avu o durata de vre-o250 ani. Apoi venira Persil., sub Ciru eel mare$i fundara regatul Persan, care se intindeapeste mai toata Asia anterioara. Persii trecurain Egipt sub Cambyse, se incereara a trece $iin Europa sub Dariu si Xerxe, insa furs res-pinsi de Greci. Alexandru eel mare, regeleMacedoniei resturna domnia Persilor si fondsin Asia primul imperiu european, care la moar-tea sa se imparti in mai muite regate, printrecare cele mai importante erau : regatul Syriei

89

(sau al Seleucizilor) regatul Partilor.DupaGreci venira Romanii, cari cucerira mai toataAsia mica, formand dintr'insa mai multe pro-vincii. Aceste provincii trecura, dupe desmem-brarea imperiului Roman, la imperiul Bizan-tin. Para in secolul VI, Arabii r6masese stra-ini de revolutiunile Asiei. In acest secol aventullui Mahomed, u scoase din pustiile for cu-cerira pe rand toate provinciile supuse impe-riului Bizanthi, apoi Persia, si ajunsera pansla Turchestan, formand un imperiu formiclahil.care so intindea de la tarmii marilor occiden-tale pans in Yaxarte Indul, si care mai tar-ziu se impa'rti in imperiul Persan imperiulAsiei mici, unde avu loc intalnirile Arabilorcu Cruciferii (1099). In aceasta epoca, hor-dele mongole se pusera in miscare sub con-ducerea lui Gengis-Chan, resturnara regateletartare din Asia centrals, cucerira China, Per-sia, distrusera Califatul din Bagdad, care numai exista de cat cu numele (1258), si patrun-sera chiar in Europa. Imperiul for care a clu-rat peste un secol jumatate, a fost cel maivast din cate cunoaste istoria universals.

Mai tarziu, pe ruinele Califatului Arab, seridica o nos putere, aceea a Turcilor otomanicari la anul 1453 resturnara imperiul Bizan-tin si cucerira Syria, precum si mai toate pro-vinciile acestui imperiu, devenind ast-f el o pu-

si

si

sisi

M

90

tere dominants in Asia ca si in Europa. In se-colul XVI, aparura Europenii prin marile dinSudul Asiei, si in special in Indii. Mai intaivenira Portugezii, a earor dominatiune dura'Ana la 1580, cand venira Olandezii, cari seretrasera in insulele Sondei.In secolul XVII,aparura Englezii. Ei cucerira mai toata Indiain detrimentul Portugezilor, Olandezilor si Fran-cezilor, care Intinsese domina %iunea intreanii 1740-1755. In acelasi timp Rusii cute -_riau Siberia si incepeau a inainta in centrulAsiei, atingandu-se de imperiul Turc, Persan,Chinez si chiar de gel Englez.

ST ATELEAstazi, din puntul de vedere politic, statele

Asiei se impart in dos categorii : Colonii eu-ropene si state independente.

11 Coloniile apartin la cinei natiuni din Eu,ropy :

a) Posesiunile turce,sti, cunoscute mai binesub numele (le Imperil(' Otoman din Asia,si care coprinde : Asia- mica, Armenia, Kur-distanul, Syria, Mesopotamia §i parte din A-rabia.

b) Posesiunile ruse,sti, cari ceprind tot Nor-dul si parte din central Nord-Westic al Asiei :

Turanul, Turkestanul rus §i provin-ciile cari se ating de o parteSiberia,

transcauca,siane,

'1i

9t

cu posesiunile turcesti, iar de alta cu China,Afganistan .si cu imperiul Persan.

c) Posesiunile engleze: India, parte din Bir-mania si o parte din Indochina occidentals,la care se adaoga insulele : Perim, Kurian-Murian, Aden, Ceylan, Paulo Pinang, Singa-pore §i Hong-Kong.

d) Posesiunile franceze, care coprind: Co-chinhina 0 Tonkinul din Indochina, la careputem adaoga Annamul si Cambodgele, carisunt puse sub protectiunea sa ; apoi stabili-mentele Pondichery, Chandernagor, Yanaon,Karikal si Mahe din India.

e) Posesiunile portugeze : Goa, Diu, Da-maun §i allele prea putin importante in India,si .Macao in China,

2) Statele independente sunt:Arabia, (in afara de *tile stapanite de Tur-

ci), cari nu formeaz4 un stat propriu zis, darai carei locuitori recunosc autoritatea a doisultani, unul din Nedjed cu cap. Mecca, 0 al-tul din Oman, cu resedin0 in Mascata.

Persia, cu capitals Teheran.Afgaiiistalual, impartit in trei state: Cabul

Candahar 0 Herat.Belucistanul, locuit de triburi nomade, cu ca-

pitala Kelat.Turkestanul, (in afara de posesiunile ruse)

impartit in mai multe chanaturi.

-- 92

China, a cArei intindere ocupa mai toatti A-sia centrals cu capitala Peking,la care se adaogti. provinciele Mandciuria, cucap. Mukden; Tibetul, cu cap. Lassa; Corea,cu cap. Ran-Yang §i Mongolia, cu cap. Urga.

Japonia, compusa din insulele Yezo, Nippon,Sikoku, Kiu-Siu i altele mai mici, cu capitalaLedo.

Siam, cu capitala Bang -Kok.Birmania, independents, cu cap. _Mandalay.Populatiunea totals, evaluan in mod apro-

ximativ se urea la tifra de 750 milioane lo-cuitori.

CAP. III.

ASIA OCCIDENTALA

TURCIA ASIATICA

Turcia asiatica ocupa o parte considerabiltidin Asia occidentals. Limitele sale sunt : LaNord, marea Neagra; la Nord-Est, Transcau-casia (rustil ; la Est, Persia (Iranull ; la Sud-Est, golful Persic ; la Sud, Arabia ; la Sud-West, marea Rosie; la West, marea Medite-ran& Si Archipelagul, si la Nord-West, mareade Marmara.

orientalA,si

93

Supra-fata totalli se urea la tifra do 1,889,000km p.

Istoria acestor tinuturi dateaza din cea maiaclanca vechime. Aci a fort leagAnul civilizatiunilor Asiriene si Babiloniene. Fu cuceritasuccesiv de Persi in secolul VI, inainte de Christ;de Creel pe timpul lui Alexandru cel mare side Romani. De la imptirtirea imperiului Roman,toate aceste tinuturi r6masera sub stapanireaBizantinilor, pans la secolul VI, rand furl cu-cerite de Arabi atm finele veacului de mij-boo cazura in mainile Turcilor, care le stilpg.-nese Inca si astAzi.

Populatiunea totals trece peste tifra de12,700,000 locuitori. Turcii constitue majorita-tea, apoi yin Grecii, Armenii, Ebreii si alti ELL-ropeni. Densitatea populatiei dii. aproape 7 10-cuitori pe chilometru patrat. Religiunea domi-.nantii este Islamismul.

Se devide in patru regiuni : Anatolia, Ar-menia, Mesopotamia si Syria, la care se maiadaoga Palestina §i provinciile Hedjaz i Yemendin Arabia.

ANATOLIA

Se afla coprinsa Intre Mediterana la Sud,Archipelagul la West, marea de Marmara simarea Neagra la Nord ; iar spre Est se atingede Armenia, Mesopotamia $i Syria. De aceasta

94

regiune tine $i multimea de insule insirate pecoaste: Ciprul), Rhodos, Samos, Kos, Chio,Mythilen etc.

Coastele sunt in general muntoase si taiatede multime de golfuri ari favorizeaza navi-gatiunea.

Interiorul este format dintr'un platou, a carui inaltime variaza foarte mult. Acest platoudetermine lanturile Taurul si Anti- Taurut (3,000m.1, care formeaza un arc de cerc pe litoralulMediteranei, si care se leaga cu masivul Ar-menian. Spre Nord. 'MO., platoul se continuapane la mare, printr'o succesiune de teraso.

Cursurile do apa sunt putin importante. Sedistinge : Yeskhit-Irmak, Kizil-Irmak si Baca-ria, tributari marei Negre : Sarabat si Men-dereh-su, care se varsa in Archipelag si Kara-su in Mediterana. Prin centru se afla cate-valacuri, a caror apa este sarata si neplacuta.

Clima acestei regiuni variaza dupe localitatisi dupe altitudine. Coastele sunt in general cal-de cu toata apropierea marei ; pe tend inalti-mile se bucura de o clima mai temperate.

Populatiunea totals se urea la vre-o 7 mili-oane loc. Ea se compune din Musulmani, Eu-ropeni si Ebrei.

Se produce gran, orz, porumb, meiu, orez,opium, tutun, garanta, sofran, in, canepa, bum.

)) Stapanita de Englezi de la 1878.

,

-- 95

bac etc. Via da vinurile renumite, speciale ininsulele Tenedos, Samos ei Cipru. Se gasescde asemenea multi arbori fructiferi : zmochini,curmali, portocali, larnh.'i etc. Prin munti se ga-sesc multe lemne de constructie, de uncle seestrage valoneea.

Printre animale se disting catttrii, asinii, oile§i caprele de Angora, care au capatat o marereputatiune. Camilele se intrebuinteaza la trans-port; caii §i boii nu stint numero§i.

Mai pretutindeni se practice cre,terea albi-nelor §i a gandacilor de matase.

Se gasecote mine de Fier, huilie, cupru, argint,plumb, sere §i mai multe surse minerale.

Industria este oare-cum desvoltata prin ora-cele mad §i mai cu seams prin porturi. Se fa-brics untul de le:nn, vinuri renumite, tesaturi(matasarii) opium. olarii etc.

Printre ormele principale se pot cita :Brusa (37,000 loc.), in part ea de Nord-West,

Fabrics tesaturi de matase. Cornell intins.Kaisarih, (Caesarea 60,000 loc) pe kizil-

Irmach. Terguri renumite, in special pentrubumbac. Se fabrics tapeturi.Kutayeh (60,000loc.) pe Sacaria. Se fabrica, portelanuri remar-cabile. Comert mare de cereale. Afium Karahiscur, (50,000 locuitori)! Fabrici de tapeturi §iiatagane, §i mare comert de opium.

Amesia (30,000 loc.) §i Tokat (25,000 loc.),

96

ambele situate pe fluviul EskiOrmak, sunt o-rase importante.

Manissa 140,000 loc.), este situat mai la Nordde Smirna. Se numia in vechime Magnesia.

Dc-a lungul coastelor ce udg Asia occiden-talk se afla, o multime de porturi, prin carese inlesnesc schimburile intre indigeni i po-poarele europene. Aceste porturi se numescScale le Levantului. Cele mai principale sunt:

Trebizonda (32,000 pe marea Neagra.Mare le intrepozit al productelor Persiei Ar-meniei, Samsun, Sinope §i Batkum, sunt scalede al doilea ordin. Scutari (100,000 loc ) infata orasului Constantinopol, pe partea opus5.a Bosforului, port important, si Ismidt, seal..de al doilea ordin pe marea de Mai:nara.

Smirm. (150,000 loc.) pe Archipelag. Debu-§eul principal al Anatoliei.Scalanova, 15,000loc.) in fata insulei Nicaria spre Sud de Smirna

Adalia (13,000 loc.) in fundul golfului A-dalia, la piciorul Taurului, sunt scale de aldoilea ordin. Larnaka (6,000 loc.), portul principal al insulei Cipru. Cornell de vinuri, granebumbac matase.

In Anatolia transporturile se fac Inca si as-tA -zi in mare parte cu caravane. Prin sate -vaparti sunt drumuri de cArute. Prin porturiinsa, pe unde circulatia este foarte activl, seafla i sate -va &Ai ferate. Ast-fel sunt liniile

loc.)

Si

.

1i

1i

yi

97

de la Scutari la Ismid ; de la Smirna la Ma-nisa; de la Scala Nova la Aidir-Hissar.

SIRIA

Este o regiune muntoash, coprinsa intre Me-diterana, Arabia $i valea Eufratului.

Coasta Mediteranei este in general dreapta,ridicata i prev6zuta cu cate-va golfuri. De-alungul acestei coaste se intind muntii Libanul§i Antilibanul, a caror inaltime atinge pe unelocuri pans la 3000 metri.

Panta occidentals a acestor munti, care seprelungeste 'Ana la mare, formeaza niste vaide o fertilitate admirabila ; pe cand panta ori-entall se pierde inteo pustie relativ intinsa,pietroasa nisipoasa. Pe aci se afla oazelePahnira, Damascui Haaran.

In partea de Miaza-zi se intinde platoul Pa-1c+stiitei, a carui inaltime se urea pang la 1000metri, si care se confunda cu platoul Arabieipietroase.

Spre Nord Siria este udata de fluviul Oron-tete, care ese din Liban ; prin centru curgefluviul Leontes, care Inconjura Libanul ; iarspre Sud curge fluviul lordanul, care strabatePalestina de la Nord spre Sud, formeaza la-

7

§i

98

curile Niceea §i Tiberiada 1) §i se versa in la-cul Asfaltit.

Clima acestei regiuni este arzatoare la Estde Liban, dulce si putin mai temperate la West.

Populatiunea totals se urea la tifra de 21/2milinane suflete. Ea se compune din Musulmani,Druzi, Maroniti (crestinil, Ebrei si alti Europeni.

Se produce prin vaile Libanului grau, orz,porumb, meiu, bumbac, in, sezam, tutun, in-digo, trestie de zahar, garanta, si multe fructeca portocale, lamai, zmochine etc. Padurile Li-banului sunt renumite Inca din timpul Feni-cienilor. Se nutrecte gandacii de matase.

Printre animale se disting camilele, caii, asinii, catarii, oile si caprele cu perul lung.

Se gaseste fier, huilie, sare si asfalt. Intru 1

cat priveste industria, orasele eel° maxi se bu-curd de o reputatiune meritata.

Printre oracele Siriei se distinge :Damase (150,000 loc.). Se is drept capitala

Siriei. Este centrul unei industrii active sialunui comert Intins, mai cu seams la epoca pe-lerinagielor de la Mecca. Se fabricA arme albe,stofe de mAtase, tapeturi, caluri, etc. Comunicacu Mediterana prin portul Beirut (70,000 loc.),una din principalele scale ale Levantului.

Alep (70,000 loc). Situat intr'o oaza. fertile.

(' Genesareth.

99

Fabrics tutunul, matasea, sapunaria yi altele-Oras intarit, care comunica cu marea prin por-turile Latakieh §i Alexandreta, scale de aldoilea Ordin.

Antakio (18.000 loc.). Situat pe Orontele.Fabrics lAnarii $i marochinuri. Oras Nine in-Wit. Alta data se numia Antiochia.

lerusalimul (34,000 loc.). Vechia capitala aJudeii. Mormentul lui Christ.

Porturile St. Joan de Acra, Caifa, laffa §iGhazza sunt scale de al doilea ordin.

INSULEPrintre insulele care tin de Coasta asiatica,

cele mai importante sunt :pe coasta Siriei, cedata Angliei in

1878 prin tractatul de la Berlin. Este acoperitade munci (Olimpul).

Produce grail, orz, bumbac, garanta, tutun,matase, unt-de-lemn, si in special vinurilemuscade. Capitala insulei este Levcosia (20,000loc.), oras industrios. Larnaka este portulprincipal.

Sporadele din Archipelag, insirate pe coasteleAnatoliei, formeaza un guvernament a parte.

Printre densele distingem :Rodos, insula lunga, muntoasa fertila in

vinuri, roze, mirturi, fructe untrde -lemn.

Ciprul,

sisi

100

Kos, la intrarea golfului cu acest nume. Este-fertile in fructe.

Katimno, renumita pentru mierea sa.Nicaria, Samos, Patmos, Chio, Mete lin, Te-

neclos si altele, sunt toate muntoase si fertilein vinuri, unt-de-lemn, bumbac, diferite fructeetc.

ARMENIAEste o regiune muntoasa, care se coprinde

intre Anatolia, marea Neagra, Transcaucasia,marea Caspica, Persia, de care se despartegrin riul Aras si Kurdistan.

Ramurile masivului Armenian o bra'zdeazamai in toate directiunile. Inaltimea culminantaa acestui masiv o atinge in muntele Ararat(5173 m.). Toate cursurile de apes cari, udaArmenia, sunt niste torente fare nici o impor-tanta. In interiorul masivului se afla lacul Van.13,750 km. p. suprafata), si lacul Urmiah, alecaror ape sunt sarate si zmoloase.

Clima este in general temperate. Ea variazadupe altitudine.

Armenia se imparte in trei regiuni :Armenia ruses, cu capitala Erivan :Armenia persand, cu capit. Aderbeijan ;Armenia turcd, cu, capit. Erzerum.PopulaOunea totals se urea la vre-o patru

milioane suflete

101

Se produce prin vAi patine cereale si fructe;prezintA pasiuni imense, care inlesneste cres-terea vitelor.

PosedA mine de cupru, naftA si sare.Prin orasele mari se practica oare-care in-

dustrie, restul insa se reduce la confectionareaobjectelor de prima necesitate.

Printre orasele mai importante se distinge:Erzerum (60,000 loc.) In central Armeniei.

Ora intArit. Intrepozit de comert cu Trebi-zonda, Tabris Si Tiflis. FabricA arme albe.

Wan (35,000 loc.). Situat pe termul orientalal lacului Wan si Ersingjan, pe cursul supe-rior al Eufratelui, cunt orasele cele mai im-portante ale Armeniei.

MESOPOTAMIA

Aceasta provineie se coprinde intre Armenia,Persia, golful Persic, Arabia $i Anatolia.

Afar& de partea septentrionala care este aco-perita cu cite -va ramuri ale masivului Arme-nian, restul nu este de cat o campie intinsb.',formats de vaile Tigrului §i Eufratului. A-ceste doA fluvii isvorAsc din masivul Armenian,eurg amendoa spre Sud-Est, (Tigrul in parteade Est si Eufratele in partea de West) pan&la oracul Kurna, unde se impreuna sub nu-mele de Sat -el -Arab.

102

Doming clima continentalg, verile sunt arzgtoare, iar iernile sunt riguroase.

Se imparte in dog regiuni :Kurdistanul 1) eu cap. biarbekir §ilrak-Arabi 21, cu cap. Bagdad.Populaciunea totalg, care poate sa, atingg ti-

fra de Arre-o 3 milioane suflete, se compunedin Kurzi spre Nord, Turci prin ora§e *i dino multime de triburi arabe.

Se produc cereale prin Nord §i Est, in, orez,zmochine etc.

Be nutre§te of in mare numer, cai de rasparabg camile.

Se gase§te mine importante de cupru.Industria se practicg puffin prin ora§ele mai

importante, restul populaOunei se ocupg cu a-gricultura sau cu cre§terea vitelor.

Bagdad (100,000 loc.) Pe cele dog ermuriale Tigrului. Industrie desvoltatg: MAtasgrii,bumbacgrii, sapungrii, bijuterii, olgrii etc. Centru de comert important cu Persia, Arabia *iIndia.

Diarbekir (40,000 locuitori), situat pe cursulsuperior al Tigrului. Industrie activa centrude comert intre golful Persic §i Marea Neagrg.

Mosul 140,000 loc.), situat cam la o egalg

I) Vechiul imperiu Asirian.2) Vechia Babilonia.

§i

si

103

distan0 intre cele do5, de mai sus, reprezintavechia si faimoasa Ninive.

AR ABIAPeninsula arabica se Intinde la Sud-Westul

Asiei. Ea constitue partea meridionala a Asieianterioare. Se tnargineste la Nord cu Siria siMesopotamia; la Est cu golful Persic si mareade Oman ; la Sud cu oceanul Indian si la Westcu marea Rosie.

Tipul general al acestei regiuni este acelaal unui platou, a carui ina4ime atinge pe u-nele locuri pAna la 1,300 metri, si taiat de maimulte lanturi, printre care se distinge masivulgranitic Sinai, situat la Nord-West si muntiiHedjaz, Ye&en. Oman etc.

Acesti munti, pe litoralul marei, formeazaniste regiuni fertile si populate, pe child inte-riorul este o pustie nisipoasa ca si Sahara dinAfrica, si acoperita Cu cite -va oaze

Clima este arzAtoare in interior si putin maitemperate pe coaste, din cauza prezentei men-tiler si apropierei de mare.

So imparte in Arabia pustie si Arabia fertile.Cea d'intai este locuita de triburi nomade (Be-duini), iar cea d'a doa formeaza mai multe re-giuni : Hedjaz 0 Yemen, supuse imperiuluiotomanI) ; Hadramaut, Oman §i El-Ahsa.

') Mai mull nominal.

104

Prin regiunile &pa litoral se produce grail,porumb, meiu, durah, orez, orz, diferite legu-me si mai cu seams curmale, trestiede zahar, cafea, tutun, tamale si alte aromate.

Nutreste cei mai buni cai, eamile (droma-dere) asini, boi (zebus) of si capre.

In golful Persic se pescueste margaritarul.Industria este primitive. Ea se margineste in

confecVonarea obiectelor de prima necesitate.Orase le principale sunt :

Mecca (45.0U0 loc.) capitala provinciei Hed-jaz. Patria lui Mahomed si orasul slant al Is-lamismului. Medina (16,000 loc.) mai la Nordde Mecca. Posed'a mormktul lui Mahomed.

Salta, (15,000 loc.) capitala provinciei Yemen.Oras industrios. Exporta cea mai buns cafea.

Djedah, in fata orasului Mecca, port pe ma-rea Rosie.

Aden (30,000 loc.) port-franc, sub steLpanireaEnglezilor.

Mascata (60,0001oc.) Capitala provinciei Oman.Port important.

PERSIA

Se mArgineste la Nord cu Transcaucasia decare se desparte prin riul Aras, marea Cas-pica si Turkestanul; la Est cu Afganistanul siBelucistanul ; la West cu Mesopotamia si la

fructe,

105

Nord-West cu Kurdistanul si Armenia tur-ceasca

Inca din timpurile cele mai vechi, aceastAregiune a servit ca trasura de unire intre 0-rientul si Occidentul antic. Persia este patrialui Zoroastru, care a facut Zend Avesta, a luiCiru, care a iondat monarchia persana, cuce-rind Asia anterioara, si Egiptul, (sub fiul sett'Cambyse), precum si a marilor regi Dariu, Xer-xe etc., cari au amenintat civilisatiunea nas-canda a Grecilor.

Imperiul persan fu cucerit de Alexandru celmare prin secolul IV inainte de Christ ; apoi deArabi in secolul VII. De la caderea Califatuluide Bagdad incepe in Persia o serie de tur-burari si de resbele civile, care au durat pang,in secolul XVIII, cand monarchia se constituidefinitiv.

Populatiunea actual& se urea la tifra de 10milioane suflete.

Intreaga regiune, pe o suprafata de peste1,648,000 km. p., prezintA tipul unui platou,a cArui inaltime variaza intre 1000 $i 2,000metri, deprimat in centru si sustinut pe toatelaturile de lanturi si masivuri muntoase. SpreSud acest platou se sustine de muntii Mecran§i Farsistan, undo se gaseste renumita valeqiraz; spre Est de lantul Nihbandan, care '1

desparte de Belucistan ; spre Nord de lantul

106

Elburz, care se intinde cle -a lungul Ormuluimeridional al Caspicei, prezintand vulcanulDemavend care se leaga cu lantul Aderbei-jan, §i in fine spre West de lantul Intristan0. Kurdistan, care '1 desparte de Mesopotamia.

Cursurile de apa ca Prehstof, Nahend, Seiuretc., cari merg in golful Persic sunt toate mici

fare importanta. Spre Nord insa curg inmarea Caspica &fid-Rud prin provincia Ader-beijan i Atrek, in partea de Est, aproape defrontiera Turkestanului. Kerciah §i Karlin Buntdoi afluenti ai lui Sat-el-Arab.

In partea de West. pe frontiera Belucista-nului, se afla lacul Hamun, in care se varsariul Hilmend. In provincia Aderbeijan se aflamarele lac Urmiali 3840 km. p. suprafata. Nive-lul acestui lac este cu 1300 metrii mai sus decat acela al marei. Ca $i lacul Wan, el esteatat de sarat, in cat nu poate vietui nici unanimal inteiasul. Un alt lac tot atat de saratse afla spre Sud. El se numeste BaGhtegan.

Aceste lacuri, precum altele mai putin im-portante, primesc toate cursurile de apa dininteriorul Persiei.

Clima Persiei este arzkoare nesanatoasaprin pustille din centre, mai temperate printinuturile muntoase.

Populatia Persiei abia se apropie de 7 mi-

ai

si

3i

ci

107 --

lioane locuitori, ceea ce O. o densitate de a-proapo 5 locuitori pe chilometrul patrat.

Prin regiunile fertile situate pe extrernita-tile platoului se produce toate cerealele, ru-barba, tutun, garanca, cofran, indigo, opium,vinuri (Siraz), gandaei de rnatase, roze, din carese fabrics esen1a, etc.

Nutrecte .4:) specie de cai de rasa arab& a-mestecaSi cu rasa tartar* multe of si capre.

Se ga'sesc mine de aur, cupru etc.; iar ingolful Persic (archipelagul Bahrein) se pescu-ecte margaritar si sidef.

Industria este oare-eum inaintata. Se tabricamatasarii, tapeturi, caluri, bumbacarii, bijute-rii, olarii etc.

Oracele mai importante sunt:1) Teheran (210,000 loc.) capitals imperiului.

Este situat la piciorul muntilor Majenderan(Elburz) Fabric& porSelanuri renumite.

2) Tabris (165,000 loc.) situat in provinciaAderbeijan. Industrie activa si centru de co-merS cu Transcaucasia.

3) lspaham, (90,000 loc.) situat in centru.Oras important de comers si industrie.

4) Mesched (70,000 loc I sere Nord-Est. Sta-tiune importante de caravane si centru de co-merS. Fabric& lanarii.

5) Baifruch (50,000 loc.) situat in apropierede Sermul Caspicei. Corners activ cu Rusia.

108

6) qiraz (32,000 loc.) In partea de Sud, pa-tria rozelor. Fabrics mozaicuri, matasarii, stolede bumbac si esenta de roze. Intrepozit decomert Intre Persia §i Jndustan.

Bender-Abas, port mic la stramtoarea deOrmuz ; Urmiah (13,000 loc.) pe tarmul Westical locului Urmiah, inconjuratd e saline ;Kas-win spre Nord de Ispahan ;Asterabadl 15,000loc.) aproape de frontiera Turkestanuluisuntcentruri de populatie mai importante din Persia.

Tifra comertului exterior se urea la 4 mili-oane lei pe an. Rusia, Turcia si Anglia iau ceamai mare parte la acest cornert.

AFGANISTANUL

Se margineste la Nord cu Turkestanul, laEst cu India, la Sud cu Belucistanul si la Westcu Persia.

Afganistanul este o regiune muntoasa, stra-batuta in partea de Nord de lantul Hindu Ku§,masiv puternic, care serve drept legatura in-tre platoul Iranului platoul central ; iar laEst de muntii Soliman, care se pierd in cam-pia Industanului.

Afars de fluviul Bilmend, cele l'alte cursuride apa sunt fare importanta. Clima este ca siaceea a Persiei: calduroasa grin vai, temperate

chiar friguroasa pe inaltimi.

si

si

109

Suprafata totals este de vre-o 721,000 k. p.Populatia nu trece de 4,000,006 locuitori,

ceea ce da o densitate de 51/2 locuitori pe ki-lometre patrat.

Produce porumb, orez, meiu, trestie de za-har, bumbac etc.

Abondenta pasiunilor nutreste multe oi, ca-pre si cai de rasa buns. Se gb.sesc mine deaur, argint, Fier, huilie, antimoniu si nafta.

Industria este inapoiata, totusi se fabrics ma-tase si bumbac. .

Afganistanul se aflA actualmente divizat inmai multe state: Kabul la Nord; Kandahar incentru si la Sud ; Seistan spre Sud-West $iSiwistau spre Nord-Est. Pe langa aceste %inu-turi se mai adaoga provincia Herat, peste caretinde a se intari dominatiunea Rusiei.

Populatiunea totalb. atinge tifra de 4 milioa-ne suflete.

Ca orase principals distingem: Kabul 60,000loc. situat in partea de Nord. Mare corner decai. Statiune de caravane important..

Kandahar (30,000 loc.1 situat in centru Seis drept capitala Afganistanului.

Herat, (50,000 loc.) oral intarit si mare cen-tru de comert. Se fabrics stofe de matase, ar-me albe si esente mirositoare.

Chulum, (60,000 loc.) situat spre Nord. a fostalta-datti capitala unui chanat independent.

110

Balch, (25,000 loc.1 in vechime Bactra, situatspre West de preeedentul, nu departe de Amu-Dania, care curge mai la Nord. Indigenii i-audat titlul de mama oraselor. Se credo ca inacest tinut s'a nascut Zoroastru ai marele Ci-rus.

Mai la Sud de Kabul se afla orasul Ghazna{18,000 loc.) renumit ca patria dinastiei Gaz-nevitilor cari au dominat peste imperiul Arab.

BELUCISTANULSe intinde la bud de Afganistan, intro India,

marea de Oman si Persia.Aeeasta regiune este o prelungire a Persiei,

cu care se aseamana din puntul de vede-re fisic. In centrul regiunei se Oa pustii,iar pe cele patru Iatari lanturi de munti sivai fertile.

Chula nu difera intru nimic de aceea a Per-siei maritime.

Supra-fata totals este de vre-o 276,500 km. p,Tifra populatiunei nu se cunoaste, totusi eanu poate trece peste 500,000 de suflete, ceamai mare parte noma7i si pastori.

Se cultiva bumbacul, indigoul, si trestia dezahar. Se nutrese numeroase turme de oi, ca-pre si eai ; iar prin partite muntoass se gases°mine de aur, argint, fier $i cariere de marmura.

111

Orasul Kelat (14,000 loc.) ; se is drept capi-tala intregei regiuni. Gondova, situatA spre Est.este un punt important de intalnire al cara-v anel or.

INDIA

Imperiul englez din Indii se Inargineste laWest cu marea de Oman, Belucistanul si Af-ganistanul; la Nord cu muntii Himalaya ; laEst cu Indochina si cu golful de Bengal si laSud cu oceanul Indian.

Acest vast teritoriu pe o suprafata de peste3,800,000 km. p., coprinde: Industanul propriuzis, Dekanul, insula Ceylan si grupurile La-quedive si Maldive din marea de Oman.

Partea de Nord a Indiei este strabatutA delantul Himalaya, care-i formeaza si limita cuChina. Acest sistem care constitue nodul oro-grafic al Asiei intregi, prezinta cele mai marlinaltimi dupe glob : Everest (8970 m.), Katchin-djinga (8,582 m.) Davalagiri (8,176 m.). pre-cum si alte 200 virfuri, a caror inaltimi va-riazA intre 6000 si 8000 metri.

Spre Sud de acesti munti se intinde campiaIndustanului, de la muntii Soliman si panA lagolful de Bengal.

Partea meridionala a peninsulei formeazaplatoul triunghiular al Decanului. Trei lanturi

112

de munti ii formeaza cele trei laturi : La Nord,muntii Windia §i qaptura, care se indrepteazade la Est spro West; la Est, Gafii Gorman-delului de o inaltime mediocra si la West,Ga(ii Malabarului, 1) in general foarte apro-piati cle Ormul marei de Oman.

Printre numeroasele cursuri de apa cari udaIndia sunt:

Brahmaputra (3000 km.), care ese din Tibetsub numele de Dzang-bo, strabate gaturile cesepara lantul Himalaya de muntii Lang tan,apoi provincia Assam, pe care o acopere cuinundarile sale, si la imbueatura sa se unestecu bratele Gangelui.

Gangele (3000 km). Isvoraste sub numele deBaghirati, din masivul Harduar (Himalaya),strabate, de la Nord-West dare Sud-Est, cam-pia Ilindustanului, si la imbucatura sa formeazao delta vasta, ale carei brate se confunda cubratele fluviului Brahmaputra.

Acesta este fluviul sacru al Indienilor.Cele alte fluvii tributare golfului de Bengal

sunt: Mahanadi care formeaza o delta larga ;Godavery, fluviu sacru al Decanului; Krish-na begat in diamante pietre pretioase si Ka-very al carui curs este plin de cataracte.

Toate aceste fluvii iau nastere din Gatii oc-

1) sub numele de Gatii occidentali.Cunoseuti

113 --

cidentali i curg paralel de la West spre Est.Marea de Oman prime0e pe Tapty §i Ne-

burdah, care es din muntii Windia §i se varsain golful Cambaya §i pe India (3180 kin.), careisvora§te din platoul Gangri din Tibet, incon-jura muntii Himalaya prin gaturile ce'l separade lantul Hindu-Ku§, uda provincia Pendjab0 se varsa in mare, forrnand o delta larga de180 km.

Clima Indiei este arzatoare §i foarte nesena-toasa pentru Europeni. Prin multe localitatibantue friguri pericoloase. Delta Gangelui parea fi patria cholerei. Prin localitatile muntoasedomina o clime temperate.

Civilizatiunea Indiei se urea la o epoca foartevechia. Popoarele ce au locuit'o au fost gu-vernate de Brahmani pan/ in secolul XVI, candvenire Portugezii. Ace§tia i§i intinse domina-tiunea for pe litoral §i dimpreuna cu Olandcziiau explorat in secolul urmator, toate coastele.Venire mai tarziu Francezii §i Englezii, cariocupara teritorii intinse in detEimentul celorprecedenti. In secolul XVIII Francezii intrarain lupta cu Englezii, §i pierdurh mai toate ti-nuturile ce stapaneau.

Pe aceasta vasta supra-fata, care nutre0e opopulatiune de peste 240 milioane suflete, to-tul este supus Angliei, afar% de coloniile fran-ceze : Pendichery, Chandernagor, Yasaon, Ma-

8

114

he §i Karical (270,000 1oc.1, si de posesiunileportugeze : Diu, Goa i Damaun (530,000 loc.)

Posesiunile engleze sunt de doll, feluri : ime-diate si mediate.

Posesiunile imediate sunt guvernate directde funcionarii englezi.

Acestea sunt :Preseden0a Bengalul cu cap. Calcuta; pre-

seden0 a Bombay cu cap. Bombay ; preseden-Oa Madras cu cap. Madras ; guvernknentulPendjab, cu rap. Lahore ; -- provinciile din Nord-West cu cap. Alahabad ; provincia Audi cucap. Luknow ; provinciile centrale cu cap Nag-pore ; provinciile Curg, Beraar si Adjmir dinDekan ; lnsula Ceylan cu cap. Colombo, lacare se adaoga grupurile Laquedive si Maldive.

Posesiunile mediate se guverneaza in apa-ren(a de rajahi sau sefi indigeni ; platesc ins6.tribut Englezilor $i sunt supraveghiate de gar-nizoane britanice. Aceste sunt : Casemir, Mys-sor, Ladak, Nizam, Bundelkund, Nepol, Radj-putana, Butan.

Din puntul de vedere al productiunilor ve-getale India se imparte in patru regiuni :

1) R.3giunea Indului, care, bucurandu-se deo climb. temperate, produce grail, orz, porumbsi in. In mijlocul muncilor se af1a faimoasa valea Casemirului, care produce eseturi, a caror

115

reputatiune se perpetue inca din vechime. Inpeninsula Guzerata se cultiva, mult bumbac.

2) Regiunea Gangelui, care este partea ceamai fertila a Indiei. Orezul') este cerealul prin-cipal, nu numai in aceasta regiune, dar si intoga India ; el constitue alimentul principal alindigenilor. Dupe orez, cultura cea mai impor-tanta este aceea a ma"ului alb, din care se es-trage opium; apoi vine indigoul, care numaiin Bengal da un venit de aproape 4 milioanelei pe an, Si in fine bumbacui, care de aseme-nea constitue una din boggiile Indiei.

Printre cele alte productiuni se poate cita :rapita, inul, canepa, tutunul, trestia de zahar,ceaiul si dudul care nutreste gandaci de matase.

31 Regiunea Dekanului, care produce orez,bumbac, zahar de palmier, cafea, piper, scor-tisoara. Prin G.aVi Malabarului se gasesc pa-duri cari dau o cantitate considerabila de lemnede constructiune.

Insula Ceylan produce cafea, bumbac, trestiede zahar si cea mai bun scortisoara.

Printre animalele domestice, oile sunt nu-meroase prin pasunile Dekanului ; multime decirezi de boi se nutresc prin livezile Indului$i Gangelui. La piciorul muntilor se gasesterenuinitele capre de Tibet ; in fine calul, ca-

') Care da dog recolte pe an.

116

mila §i elefantii, care pans la oare-care puntse inum6ra printre animalele domestice.

India exploateaza multa huilie, fier, cupru,staniu, our §i pietre pretioase. In golful Mana-ar se peseue§te margaritarul. Se mai gase§tede asemenea salitra §i boraxul.

Industria Indiana is din zi in zi proportiunimai mari. Afara de renumitele tesaturi din Ca-§emir, ea inumara o multime de alte pro-ducte manufaeturate, al caror progres se dato-reaza ma,inelor engleze §i drumurilor de fier,ce se inmultesc pe fie-care zi.

Afara de porturile unde s'a stabilit civiliza-tiunea europeana, cea mai mare parte din o-ra§ele Indiei nu sunt alt-ceva de cat ni§te gra-madiri consiclerabile de locuinte primitive, eariau mai mult aspectul unor sate irnense de catacela al unor orw propriu zise.

Dupe ordinea populatiunei, porturile §i ora-§ele mai importante sunt :

Calcuta (700,000 loc.) Situat pe delta Gan-gelui. Rre§edinta guvernatorului general, cen-trul politic al posesiunilor engleze §i capitalapresidentiei Bengalului. In cuartierul europeanse ga'sese multime de fabrici §i stabilimentede comert. Portul eel mai important al Indiei.Se practica mai cu seama industriele de lux,exercitate parte de Europeni parte de Asiatici.

Bombay (773,000 loc.) Pe coasta Malabarului

117

la Sud de golful Cambaya. Unul din cele maimari terguri ale Indiei. El ocupa extremitateameridionala a unei mici insule si se leaga prin-tr'un pod cu insula Salseta. Comertul si indus-tria se practica cu o mare activitate.

Madras (406,000 loc.). Pe coasta Coroman-delului, pe un teren nisipos si bantuit de ti-foanele oceanului Indian. Port important, careexports toate productiunile acestei coaste.

Lucnov (261,000 loc.) Capita la vechiului re-gat Audi. Fabrics bumbacul, matasea, chartiesi arme.

Putna (171,000 loc.). Situat pe Gauge le. Fa-bricb. tapeturi, tesaturi de matase si de bum-bac. Mare terg de orez, bumbac, opium, sa-MA., etc.

Casemir (250,000 loc.) Situat la 2000 metrialtitudine in muntii Himalay. Da comertuluirenumitcle saluri care-i poart5. numele.

Calitatea si finetea en care sunt lucrate acestesaluri, nu a fost atinsl de nisi o masina eu-ropeana.

_Haiderabad (355,000 loc.). Vechia capitala aregatului Nizam.

Benares (200,000 loc.!. Orasul slant al brah-manismului!Se fabric& diverse tesaturi de me-tase, brodarii cu our etc. Comert important cucereale, cai de Persia, objecte de art6, si altele.

118

Delhi 1173,400 loc.). Vechia resedinta a ma-rilor Mogoli. Celebru prin ruinele sale.

Murchedabat (150.000 loc.) Tesaturi de ma-tase si bumbac.Baroda (102,000 loc.) bogatin bumbac si gandaci de m4tase. Ahmedabat(128,000 loc.) poseda mai multe din cele maifrumoase monumente ale Indiei. Centru de co-mert cu Persia.

Afar& de acestea, India poseda un mare nu-mei- de orase, a caror populatiune trece peste20,000 loc.

Comertul exterior al Indiei este de trei mi-liarde pe an. Import& diferite obiecte manu-facturate, masini, metale fabricate, material dedrum de Fier. Exporta fire textile in cantitaticonsiderabile, opium (China), cereale, semintesi alte coloniale.

Comertul cu Europa se face in mica partepe la capul de Buna-Speranta, restul prin ca-nalul de Suez. Puntele de oprire sunt : Adenpentru vapoarele engleze, $i Pointe des Gal-les pentru cele franceze si engleze.

Caile ferate ocupa deja o intindere de vre-o23,450 km.

INDOCHINA

Sub acest nume se intelege a treia penin-sula din Sudul Asiei, coprinsa intre China la

-- 119

Nord, marea Chinei la Est, strimtoarea Malacca,golful de Bengal si India la West.

Coastele aeestei mari peninsule sunt mai pre-tutindeni joase si inundate, fie de valurile ma-rei fie de deltele fluvielor. Ele suet crestatede trei mari golfuri : Martaban, in partea oc-cidentalg, Siam §i Ton-king in cea orientala.

Intreaga regiune este dominata de vastul pla-tou Laos.

Acest platou se leaga cu sistemul Himalayaprin munti Lang-tang; el este brAzdat in di-reetiunea de la Nord spre Sud, de mai multelanturi de munti granitici, iar printre vaile cesepara acesti munti, curg urmAtoarele fluvii:

Irauadi (1600 km.) care probabil is nasteredin muntii Patkoi, curge de la Nord spreSud, incarcat de afluenti si se varsA in golfulMartaban, formand o delta, care ocupA tot li-toralul golfului, de la Capul Negrais si 'Ana laorasul Rangun.

Saluenul (3,400 km.) care ese din Tibet, stre-bate muntii Lang-tang, formeaza intru cat-valimita intre Birmania si China, si se varsA totin golful Martaban, mai spre Est de Irauadi.

Meinam (1,500 km.) ese din Platoul Laos, sise varsa in golful Siam.

Me-kong (Cambodgele 3,500 km). Isvorastedin muntii platoului tibetan, la Est de Salue-nul, curge, paralel cu acesta, prin provincia

120

Yun-nan, Birmania, Siam, Cambodgele undeprimeste apele Marelui-Lac §i se varsa in ma-rea Chinei, acoperind parte din litoralul Cochin-chinei cu delta sa, una dintre cele mai vaste.

Song-ka (1,400 km1 Ese din muntii Yun-nan, uda provincia Tong-king si se varsa ingolful cu acelasi nume, in faca insulei Hainan.

Indochina se compune din :Birmania $i Siam, independents; Birmania

britanick teritoriale Arakan, Pegu si Tenaserim,stapanite de Englezi; provincille Cochinchinasi Ton-king, stapanite de Francezi ; Cambodgelesi Annamul, puse sub protectoratul francez, sipeninsula Malacca.

BIRMANIASe coprinde intre China, provincia Tong-king

regatul Siam si posesiunile engleze. Acest im-periu, care se intinde pe o supra -fats de vre-o500,000 km. p., este locuit de o populatiunede 5 sau 6 milioano locuitori.

Se produce, grau, tutun, ceaiu, indigo etc.Orezul este cultura principals, ea constitue a-limentul general al populatiunei. Se producede asemenea multe lemne de constructiune.

Animalele domestice sunt putine la numer.Minele sunt bogate, ins'a neesploatate. Industriaeste aproape null.

121 --

Capitala imperiului este Mandalai (100,000loc.) ? situat in apropiere de Irauadi.

Relatiunile comerciale se fat cu China si cuAnglia.

SIAMSe coprinde la Sud de Birmania, intre An-

nam, Cambodgele golful Siam $i teritoriulRangun.

Supra-fata totals este de 726,850 km. p.Este locuit de o populatiune de 5,750,000

suflete.Se cultiva mult orez, trestie de zahar si pi-

per. Parti le muntoase sunt acoperite cu pAduriintinse si pasuni pe unde past turme de ani-male. Se gasesc mine de fier, cupru, plumb sistaniu dar sunt re'u exploatate

Industria este foarte inapoiata.Capitala este Bang-kok (500,000 loc.), situat

pe flu viul Me-nam.Comertul este important. Franca $i China

impartasesc relatiunile comerciale cu Siamul.

POSESIUNILE ENGLEZE

Posesiunile engleze din Indochina formeazAdou1 guvernaminte:

1) Litoralul Indochinei de la gurile Gangeluisi pans in dreptul archipelagului Mergui, $i

122

care coprinde Birmania britanica, teritoriale A-rakan si Pegu, si insulele Andainane,i) Nico-barel si Mergui. Aceste tinuturi ocupa o intin-dere de 65,900 km. p. Populatiunea totala aacestor tinuturi,$) este de vre-o 912,000 suflete.

Se produce mult orez, bumbac mediocru,tutun, trestle de zahar, indigo si piper.

Rangun (108,000 loc.) este capitala acestuiguvernitmant. Mergui, port de comert.

2) Guverntimantul strimtorilor, care formeaza.o colonie deosebita. Ea coprinde insula PauloPinang, teritoriul Wellesley, in peninsula Ma-lacca si insula Singapore, punt important deobservatiune intre oceanul Indian si oceanulPacific.

Wellesley §i Singapore (100,000 loc.) in in-sula cu acelasi nume, sunt do5, punte strate-gics si comerciale de prima ordiiie.

Peninsula Malacca, este o limba' de pament,care se intinde spre Sud de Tenaserim, pinsla insula Singapore. Este strAbgtuta de muntiiOfir §i locuita, in interior, de niste triburide negrii selbateci.

0 Formate din 8 insule muntoase inconjurate de altelemici. Englezii au fundat aci o colonie penitenciarl.

2) Situate spre Sud de Andamanele. Sunt muntoase,acoperite de paduri, qi fertile, IDA bantuite de o climifoarle nesanetoasg.

a) Evaluata in mod aproximativ.

123

Acest tinut este bogat in orez, bumbac, tres-tie de zahar, sagu, piper, cauciuc, etc.

Se gaseste praf de aur, diamante si diferitepietre pretioase.

POSESIUNILE FRANCEZE

Sunt de doa catigorii: mediate §i imediate.Cele mediate, Cambodgele §i Annamul sunt

guvernate de seIii lor, insa puse sub protecto-ratul francez.

Cele imediate, Cochinchina de jos si provin-cia Tong-King, sunt guvernate de functionarieivili si militari francezi.

Cochinchina de jos a fost cucerita de Fran-cezi, in urma unui rezbel cu Anamitii, intreanii 1862-1867.

Cambodgele era alts datA un imperiu puter-nic, insA in urma atacurilor din partea Siami-tilor si Annamitilor, s'a pus Inca din anul 1863sub protectoratul francez.

Regatta Tong-King a fA'cut parte din Chinapans in secolul XVII, apoi a devenit stat in-dependent, si in anul 1884 s'a cucerit de Fran-cezi.

In acelasi an, .Anamul a recunoscut protec-toratul Franciei.

Suprafata totala a acestor tinuturi apropie%ifra de 509,000 km. p.; iar populatiunea to-

124

UFA pare a atinge tifra de 18 milioane suflete.Orezul, bumbacul, porumbul, trestia de za-

hat., tutunul, si pescaria, constitue bogatiaprincipals a acestor tinuturi. Muffle sunt in-tinse si nenumerate.

Se gasesc mine de fier, cupru, plumb; sta-niu, si saline bogate.

Saigon, (70,000 loc.) capitala Cochinhinei,$i principalul debuseu al comertului francezdin Indochina.

Penom-penh, capitala regatului Cambodgele.Rue (50,000 loc.) capitala Annamului.Ha-noi, (150,000 loc.) capitala provinciei

Tong-king. Mai tot comertul sta in mana Fran-cezilor, cari tind a'si intinde dominatiunea pestetoata Indochina.

Insula Paulo-Condora, situata in fata imbu-eaturei fluviului Mekong, este stapanita de Fran-cezi, carora le serva drept penitenciar si puntde oprire.

CHINA

Imperiul Chinez ocupa toata partea orientalaa Asiei.

Se mrgineste la Nord cu Siberia; la -Westcu Turkestanul ; la Sud-Vest cu India, de carese desparte prin lantul Himalaya; la Sud cuBirmania, Ton-king si marea Chinei $i la Estcu marea Galbena $i Marea Japoniei.

--

125

Supra-fata totals atinge tifra de 12 milioanekm. p.

Pe aceasta intindere, cea mai vasta dupaglob, China presinta mai toate varietatile desol.

La Nord de muntii Himalaya se intinde pla-toul Tibetan, partea cea mai inalta 14000 metri)a marelui platou central.

Nordul acestui platou este strabatut de lan-tul Kuen-Ltm, legat cu Himalaia la extremita-tatea occidentals $i din care se detaseaza lan-tul Kara-coram, care trece prin mijlocul pla-toului, prezentand verfuri aproape tot atat deinalte ca si Himalaya.

La Nord de lantul Kuen-Lun se intind mun-tii Tian-Chan (ceresti), cari se pierd in imensapustie Gobi)) Ei formeaza zidul septentrionalal platoului Turkestanul Chinez (inalt de 2000m.) si din care se detaseaza lanturile Ala-Tau§i Tarbagatai.

Pe o a treia linie yin muntii Altai cari secontinua spre Nord-Est prin muntii Saianskci Kentei 'Ana la Kiachta

Aceasta linie de munti, constitue limita in-tre China si Siberia.

In partea de Est lantul Chinghan, leaga inal-timile Siheriei cu sistemul Himalaya ci serva ca

') Vezi pagina 79.

126

limita intre pustia Gobi si campia MandciurieiIn fine spre Sud Est muntii Tung-lan, Baian-

Kara §i Nanchan constitue zidul oriental alTibetului, iar dintr'acesta se detaseaza maimulte secondare, printre cari se disting lan-1116 Pe-ling, Nan-ling, Yun-nan, §i cari seramificA pang la fermul mrtrei.

Printre marile fluvii ale Chinei, cele mai im-portante sunt :

Pei-ho (fluviul alb). Este scurt dar importantpentru ca comunica prin canalul imperial cuorasul Peking. Se varsa in golful Pe-ci-li.

Iloang-ho (fluviul galben, 4100 km). Isvorastedin muntii Baian-Kara, dintr'o vale inaltapresarata cu lacuri. strabate Turchestanul, apoiMongolia, fertilizeaza China propriu zisA, si sevarsa in golful Pe-ci-li 1)

Acest fluviu este foarte periculos prin de-bordarile sale.

Primeste pe dreapta pe Wei-ho.Yang-tse-Kiang (fluviul albastru, 5200 kmi

Este al patrulea fluviu din lume. Ia nasteredintr'o ramura a muntilor Kuen-lun, prin dob,brate: Kin-sa §i Yet-lung, trece pe la Sud demuntii Baian-Kara, strebate provincia Yunnan,unde primeste pe Ya-tu-Kiang, apoi se indrep-teaza spre Est, pAna la versarea sa in marea

') Alta data se versa In marea Galbena.

127

Orientals, lung. ora§ul Telling-Chiang. In cur-sul s'o'u acest fluviu prime§te o multime deafluenti, precum ii apele a mai multor lacuri :Tung-Ting, Po-Yang, Tai-hu etc. La inabuca-tura sa formeaza o delta, al carui aspect sea-mana cu acela al Olandei. Acest fluviu pe careChinezii '1 numesc §i fiul cel mare at mdrei,este navigabil pe o intindere de 2800 km. dela imbucatur& in sus.

Si-Kiang, care isvora§te din muntii Yunnancurge prin China meridionala, §i se intalne§tecu Pe-Kiang lunga ormul Canton. De aci §ipans la mare se intinde o delta, compusa dinmai multe canale; unul dintransele se nume§tecanalul mcirgclritarelor.

Intinderea teritoriului Cbinez, face ca aceastatara O. prezinte toate varietatile climelor tem-perate. Cu cat inainta'm in interior cu atat cli-ma continental& se aecentueaza mai mult. Prinpartile occidental() §i prin Mongolia, iarna estelunga ci friguroasa, pe cand localitatile de prinSud §i Sud-Est sunt favorizate de o chin& 'maidulce.

Din puntul de vedere politic China se im-parte in patru parti :

China propriu zisci, Tibetul, Mongolia, .iMandciwria

Istoria traditional. a Chinei spune ca la in-ceput (?I Chinezii au fost guvernati de zei, iar

128

mai tarziu de niste suverani descendinti dinzei. Aceasta este epoca legendara. Epoca isto-rics incepe cu dinastia Hia, intre anii 22071767 inainte de Christ. Aceasta pare a fi siepoca organizatiei for sociale. Urmeaza apoiturburari si resbele civile 'Ana in secolul IIIinainte de Christ, cand veni la tron dinastiaTsin, care ar II lasat numele de China, §1 laanul 214 se construi la frontiera, zidul cel marepentru a se apara in contra navalirilor barbare.

Cei vechi, si in special Romanii, cunosteauChina sub numele de Serica sau Cara matasei.

In secolul VI inainte de Christ s'a nascutConfucius si tot cam in aceiasi epoca se in-troduse Budhismul.

Prin secolul X, navalir'a Mongoli sub con-ducerea lui Kublai Chan, care funds dinastiamongols, resturnata in secolul XIV de catredinastia Ming.

Chinezii au foarte mare respect pentru mo-ravurile din trecut si nu vor sa introduca niciuna din bine-facerile civilizatiunei Occidentului.In urma victoriei rep artate de flota anglo-fran-ceza in anul 1860, cand flota for combinats aintrat in Peking, Chinezii au deschis care-vaporturi comertului european. Actualmente dom-neste o dinastie mandciurica.

Guvernul chinez este despotic sub forma u-

129

nui guvern patriarhal. Mandarinii ') ocupa toatefuncOunile statului.

Din puntul de vedere politic, China se im-parte tate° mulOme de provincii guvernate device.regi.

Armata WWI se crede ca atinge Ofra de300,000 oameni in timp de pace si un milionin Limp de rezbel.

Supra-fata totals trece de 11,700,000 km. p.Populaa peste 400 milioane suflete.

Din puntul de vedere al bogatiilor agricole,China propriu zisa, se imparte in trei regiuni.

1) China meridionalci, care produce in a-bundenca orez, trestie de zahar plan ta zisaaralia papirifera, numita si hartie de orez, dincauza albetei sale. Pe inalOmi creste arachida,indigoul, camforul, bumbacul si ceaiul, careconstitue una din bogatiile principale ale Chi-nei. Insula Formoza produce mult camfor.

2) China centrals. Este ocupata de valea flu-viului Yang-tse-Kiang. Aeeasta regiune producegrau, ov6z, si dudul care nutre§te gandacii demittase, iarasi una nin principalele bogalii aleChinei. Cele alte culturi sunt : bumbacul, chi-

') Se numesc ast-fel toti cei ce (mug o functiune astatului si In special literatii. Sunt mandarini civili simandariui militari. Vice-regele este eel mai mare mandarin.

9

pi

130

na-grass), tutunul, rubarba, arborele de lustru 2),arborele de cearAl, arborele care da sapunuivegetal, arborele cu seu si dudul, din a cl.rui coaja se fabrica. hartie.

3) China septentrionalci, la care se adaogAMandciuria, §i Coreea, pare produce orz, meiu,diferite legume, bumbac, dudul pentru gandacisi mai toti pomii fructiferi ai Europei.

Se nutresc relativ putine animale ; cu toateacestea se gAsesc bivoli prin pArtile de Sud,multi porci si capre, insa putini cai, pentru casunt inlocuiti cu animalele de rasa bovina.

Pescdria jou/ un rol foarte important.China nu trage de cat o parte mediocra din

imensele sale bogb.'tii minerale, r6spandite prinChina meridionala si mai cu seams prin Tibet.

Se exploateaza putina huilie, fier, staniu, mer-curiu, pietre pretioase, sare si in special Kao-linul, din care se fabrics portelanul.

Industria Chinezilor este foarte variata ; in-trebuinteaza insa putine masini, din care cauzlindustriile mecanice sunt putin desvoltate. Prin-tre industriile chineze se distinge fabricatiuneauleiului si a culorilor si fabricarea licoarei deorez si de sorgho. Printre industriile textile sedistinge fabricarea lanei : postavuri, tapeturi deTibet, catifea de land etc., tesaturi de bumbac,

') Plantg. textilk2) Din care se fabric lacul.2) Acest arbore nutreste un fel de insecta care dg.cearA.

131

eb.nepa si china-gras, si in fine tesaturile deancitase, respandite mai peste tot tinutul. Prin-tre cele alte industrii se poate cita fabricareaolariilor ei in special aceea a portelanului, a-poi fabricarea hArtiei de lux ei in fine fabri-carea mobilelor.

Pana la 1642 Tibetul constituia un stat aparte. Din acest an el face parte din mareleimperiu Chinez. Tibetul este regiunea cea maiinalta dupe glob. Sustinut la Nord de lantulKuen-lun ei Kukunor, el se reazama spre Sudpe inaltimile considerabile ale muntilor Hima-laia, iar lantul nu mai putin important al mun-tilor Kara Koram it strebate drept prin mijloc.

Din aceasta cauza clima acestui tinut estefoarte riguroasa in timpul iernei ei temperatain cele alte anotimpuri.

Cate-va din marile fluvii ale Asiei de Est eide Sud iau nastere din muntii Tibetului. Ast-fel cunt Brahmaputra, Kinea-Kiang ei altele.

Cereale mai nu se cultiva in aceasta larkse gasesc insa imense bogatii forestiere.

In Tibet se afla mine de aur, de argint,mercuriu, cupru, fier, self, plumb ei pietre pre-tioase. Poseda ei ape minerale termale.

Ca animale poseda cerhi, cai selbatici, yacul(un fel de bou cu coada de cal), ei renumitelecapre zise de Tibet, al cAror par fin si mata-sos servesc la fabricarea ealurilor de Caeemir.

132

La Nord de Tibet, de la muntii Kuen-lun $ipang. la muntii Altai se intinde cel alt platounu mai putin important al Asiei, si care poartanumele de Turkestanul kinez. Acest platou estebrazdat prin mijloc de muntii Tian -than.

Printre acestia din urrna si muntii Kuen-lun, s'a format importantul basin al fluviuluiTarim, ale carui ape se pierd in niste baltiimense, c© formau alta data lacul Lob-nor.

Turkestanul chinez coprinde chanaturile KotanYarkand, Ka§gar §i Kuldja cel mai maresi, eel mai muntos din toate.

In aceste tinuturi ca si in restul platouluise intalneste clima cea mai continentals dupeglob: trei luni de zile 25 Mai 25 August, ovara arzatoare, care usuca vegetatiunea, iar res-tul o iarna atat de tare in cat o nimiceste.

Din aceasta cauza productiunea vegetala estemica. Se produce totusi cite -va cereale si incavaile cursurilor de apa sunt chiar destul deroditoare.

Nutreste turme numeroase de oi, cai s6lba-tici, camile si boi. Contine ca si Tibetul mineimportante, dar inca neexploatate.

Intreaga regiune poarta numirea de Buehariaorientalh. Ea constitue o provincie chineza dela 1878 Incoa.

133

Partea de Nord a imperiului Chinez, domi-nata in mare parte de pustia Gobi, este locuitade triburile mongolice §i poarta numirea deMongolia.

UdatA la Nord de cate-va cursuri de apa caSalenga §i Orchon, cari merg in laculprecum §i de cursul superior al fluviului Amu-rul, aceasta regiune nu prezintA de cat o pus-tie intinsa, acoperita cu nisipuri, intrcrupth decate-va lanturi de munti §i presaratA cu cate-va oaze.

Mongolii can rataeesc prin aceste locuri seocupa aproape exclusiv cu crWerea vitelor.

Ei sunt toti pe cand Turkomaniidin Turkestan sunt mahomedani.

Spre Est de Mongolia, dincolo de muntiiChing-han, can marginese pustia Gobi, §i panAla mare, se intinde Mandciuria. Aceasta Ora stra-batutA de mai multe §iruri de rnunti §i udatAla Nord. de fluviul Amoral, care 'i face limitadespre Rusia, iar prin centru de afluentelle sauDzungari, nu produce alt-ceva de cat orez,meiu, rubarba §i alte cate-va vegetale putinintrebuintate.

Mandciurii sunt de neam Tungusi. Ei practicaBudismul. In anul 1644 ei au supus Chinapeste cari domina qi astAzi.

Ora§ele de capetenie ale Chinei sunt:Peking, (1,600,000 loc.). Capitala imperiului.

budisti,

Baikal,

134

Situat pe aceiasi latitudine cu Neapole. Ora-sul coprinde trei parti : orasul imperial, in cen-trul cAruia se dia palatul imparatului ; orasulUttar, sau orasul interior, si orasul chinez, sauexterior. In acesta din urma se practica o in-du stri e con siderabil a .

Tching -tu -fu (800,000 loc). Centrul unui co-merS intins intre Tibet si interiorul Chinei.

Su-ceu-fu (500,000 loc). Alta-data orasul eelmai populat al Asiei. Este traversat de marelecanal.

Tien-tsin (950,000 loc.). Situat pe Pei-ho.Mare centru de corners. Aci s'a inchciat trac-tatul de la 1858 cu Anglo-Francezii si cel din1884 cu Francezii.

Nan-King (1,000,000 loc.). Alta-data capitalaimperiului. Este situat intr'o provincie fertila.Fabrica matasarii, broderii, hartie si diferite alteobiecte de lux.

Fu-teen(600,000 loc) Capitala provinciei Fo-kien, fertila in orez, ceai, fructe si bogata inmine de Fier, cupru, our si argint. Unul dinprincipalele porturi militare si comerciale dinChina. Port deschis comercului european.

Chang-hai (300,000 loc.). Situat la imbued-tura fluviului Yang-tse-Kiang. Debuseul tutulorproductelor dupa basinul acestui fluviu. Portdeschis comerSului european.

135

Amoy (Hia-men) (85,600 loc.). Situat bite()insula din canalul Fo,kien. Centru de emigra-tiune. Exports ceai, zahar, haxtie, camfor, sistofe de bumbac.

Canton (Kuang-tceu), 1,600,000 loc.). Situatin China meridionala, la vre-o 60 kilometre dela mare. Ceaiul §i matasea sunt principalelearticole de export. Cel mai mare port deschiscomertului european.

Hong-Kong (160,400 loc.). Stapanit de En-glezi Inca din 1732. Una din cele mai bunesituatiuni militare.

Macao. Un mic port spre West de Hong-Kong, stapanit de Portugezi.

Mukden (170,000 loc.). Capita la MandciurieiPoseda un palat imperial $i librarii importante.

Lassa (H'Lassa, 40,000 loc.). Capita la Tibe-tului. Fabrics vase de our si stofe de lama.

Urga, a carui populatiune nu se poate fixanu este de cat un sat pierdut in nisipurilepustiei Gobi. Se is drept capitala Mongoliei.

In general tifra populatiunei oraselor Chineinu se cunoaste exact. Ceea ce se §tie positiveste ca. populatiunea Chinei propriu zisa estepoate cea mai deasa dup. intreaga suprafata aglobului. Ultimul recensamant of icial ii da 403milioane locuit. Se stie insa pozitiv ca pe fie-care an emigreaza un numar considerabil defamilii prin provinciile vecine. De alt6 parte

136

respectul traditional al Chinezilor pentru ve-chile institutiuni i-a condus a respinge din toateputerile on -ce inovatiune venith din Occident;aceasta a fost cauza resboaelor ce a sustinutcu Anglia in 1842 si cu Anglia units cu Frantain 1860, cand armata anglo-franceza pktrunsein Peking. In urma acestora, China deschise denevoe cote -va din porturile sale strainilor.

Cele-alte porturi deschise Europenilor, afarade cele citate mai sus sunt : Sua-tao, unul dinVargurile de opium; Takao (235,000 loc.)Tani-sui, (95000 loc.) in insula Formosa ;Ning-po (240000 loc.) ; Hang tceu -fu (1,200,000loc.) pe marele canal, si mare intrepozit intreNord $i Sud; Tching-kiang (135,000 loc,1 sKiu-Kiang, pe Yang- tse-Kiang ; Hang-Keu(750,000 loc.) la imbuca'tura fluviului Yiang-tse-Kiang ; Tche-fu, pe golful Pe ci-li, si Niu-Tchuang, portul cel mai septentrional al i m.periului.

Comertu1 exterior al Chinei atinge tifra cle

1 si jumatate miliarde lei pe fie care an. Cea-iul, matasea, portelanul, camforul, hartia si trestia de zahar aunt principalele obiecte de export

Anglia in primul rang, prin comertul cu o-pium, Statele-Unite in al doilea, apoi Franta,Olanda $i Germania, sunt tarile de la careChina imports inarfuri pariii la tifra de 700 mi-lioane lei pe an.

137

Comercul interior este relativ slab, din cauzalipsei de cai de comunic4e.

In interiorul Chinei se afla putine drumuri;cea mai mare parte dintr'ensele nu sunt alt-ceva de cat niste sosele primitive.

Cea mai mare parte din transporturi se facpe apa. Fluvii, riuri si mulcimea de canaluritransport& marfurile de la un be la altu.De la anul 1876 China posed& o singura taleferata, pe o intindere de la 16 km., intre Shang-hai si Wusung. Actualmente se afla in studiumai multe linii terate.

COREEA

Peninsula Coreea, situata intre China propriuzisa Manciuria, o parte din provincia ruseascaa Amurului, marea Japoniei $i marea Galbena.constitue un regat autonom.

Supra-fata acestui regat atinge 1,ifra de 318000km. p.

Populatia trece de 10,500,000 loc.Este o fail mai mult muntoasa. La Nord

munOi ?angane, o desparte de Manciuria, iarprin mijloc muntii Komsar o brazdeaza de laNord, la Sud pans la mare. Fiind relativ in-gusta in direcciunea celor dos coaste, fluviilesunt mici. Printre cele mai importante este flu-viul Yalu.

138

Coreea se bucura de o china foarte caldavara §i friguroas4 in timpul iernei.

Produce putine cereale, orez, bumbac, tutun§i canepa.

Spre Nord se afla paduri imense.Nutre§te turme numeroase de cai §i vite

cornute.Ca minerale se exploateaza cate-va metale

prOoase, sare §i carbuni.Industria este activa. Se fabrics olaria pe o

scars intinsa .i in special portelanul. Se fa-bric6 de asemenea arme de foc, arme albe,umbrele, palarii etc.

Sen1 (Kiong) 250,000 loc.) situaL pe coastaoccidentals este capitala regatului. Este orasulcel mai industrial si portul cel mai activ alregatului.

Yencivan, Pusan, Yunsan sunt trei porturicari exports productiunile acestei Viri.

JAPONIA

Imperiul japonez se compune din patru maxiinsule: Yezo, Nippon, Sikoku §i Kiu-siu, ju-maate din Kurile, grupul Liu-kiu §i altele maimidi.

Se coprinde intro Coreea, Mandeiuria §i TELrakai spre West, de care se desparte prin ma-

139

rea Japoniei si strimtoarea Perusa, $i Ocea-nul Pacific spre Est.

Suprafata totals tree( peste 384,400 km. p.Insulele japoneze sunt muntoase $i vulcanite_Se disfing vulcanii Syra- yarna, Asama-yama

Fusi-yama etc. Coastele sunt tgiate de golfurinumeroase, can inlesnese navigatiunea.

Riurile sunt scnrte insg formeaza pretutin_deni vai fertile.

Clima este temperatg prin proximitatea ma-rei si prezenta muntilor ; coastele orientale suntmai calde de cat cele occidentale, pentru casunt udate de curentul Kura-Sivo.

Japonia fu cunoscutg Europenilor in secolulXIII. Cgtre secolul XVI jesuitii portugezi par-venirg a se introduce in Japonia si convertirgun mare numer de loeuitori ; dar succesele fordesteptarg teama guvernului, care incepu o per-secutie generalg in contra for si, in 1637, im-peratul ordona ca toti Portugezii sa fie depor-tati la Macao. Olandezii stiurg sg capete afec-tiuriea suveranului, declarandu-se de adversariai jesuitilor s' obtinurg dreptul de a comerciacu Japonia.

In a cloa juinetate a secolului XIX, Japoniaincheia tractate de comers cu Statele-Unite (1852cu Anglia (1854) si cu Franta (1858), deschi-zend ast-fel Europenilor mai multe porturi.

140

Armata totals se urea la tifra de 52,000combatanti.

Populatiunea trece poste cifra de 25 mili-oane locuitori.

Din toate statele Asiei Japonia singura adovenit o monarhie constitutionala. Ea are acumun parlament, care va regula mersul progresival civilizatiunei Japoneze.

De alt-fel, in ultimii ani japonia a realizatprogrese surprinzatoare.

Orase le mari poseda scoli numeroase, iar laYedo se afla universitate.

Sterila in insula Yezo. Japonia produce princele alte insule orez, grau, trestie de zahar siierburile marine din insula Yezo, care constituenutrimentul claselor sarace.

Ca plante industria!e produce bumbacul, du-clul pentru gandacii de m6tase, ceaiul, tutunul,camforul din Kiu-siu, arborele de lustru parti-cular al Japoniei, bumbacul din ale ca'rui firese fabrics hartia japoneza, arborele de ceara etc.

Prin Yezo se afla intinderi imense de .pa-duri.

Animale sunt putine, mai cu seams cai.Pestele si in special morunul constitue una

din alimentatiunile favorite ale populatiunei.Din minerale se esploateaza aur, argint, cel

mai bun cupru din lume, fier, staniu, antimo-

141

niu, mercuriu, sulf, salitrA, sare Kaolinul.Prin Yezo se gasesc depozite de huilie.

Japonezii sunt torte industriosi. Ei fabric&stole de iratase si de bumbac, lacuri por-telanuri frumoase, cliferite obiecte de Fier si cu-pru, hartie si mobile. Imprimeria joacti un rolimportant.

Tokio 1Jeddo) 1,122,000 loc. Capita la Japo-niei. Situat in apropiere de vulcanul Fusiyama.Este despartit in doa ptirti neegale de miculfluviu Samigadava. Orasul cel mai frumos dinJaponia. Port dcschis Europeilor inca de la anul1868. Industrie, variat5, intinsa.

Kioto (246,000 loc,) numit Miaco, in in-sula Nippon. Oras de lux. Fabric5.

Osaka (362,000 loc.) in insula Nippon. Mareoral de comert si industrie. Fabric matas5rii,bumbacarii, bronzuri hartie. Posed multeimprimerii.

Nagasaki (28,000 loc.] Port fundat de Por-tugezi. Se compune din: orasul japonez, ora-sul chinez orasul european.

Kagosima 145,000 loc.) Port important laSudul insulei Kiu-siu.

Hiogo (40,000 loc.) Portul ora,ului Osaka.Yokohama (90,000 loc.) Cel d'ant6i port de

convert cu Europa.Niegata (41,000 loc.) si Hokodade (45,000

loc.) sunt porturi de al doilea ordin.

i i

mAtasArii.

ei

1i

1i

1i

gi

-- 142

Tifra comertului exterior al Japoniei se ureaaa 370 milioane re an, socotindu-se aproape100 milioane pentru metalele pretioase. Sta-tole -Unite ocup& primul rang, in acest comert.apoi vine Anglia, Franta, Olanda si Germania.

Calle de comunicacie sunt bine intrecinute.]Drumurile de Fier °cup& deja o intindere de'vr'o 156 km.

RUSIA AS IA TICA

Aproape jumkate din Asia, coprinsa intreoceanul Glacial de la imbuckura fluviului Karap5,na la capul Oriental, la Nord; intre OceanulPacific, de la capul Oriental pan'a, la imbucti--tura fluviului Amurul, la Est; 'intre China,Turkestanul 11. Afganistanul, Persia si Turciaasiatick la Sud, este sub stapanirea Rusiei.

Acest intins tinut se imparte din puntul dewedere fisic in tr.i maxi regiuni deosebite: Si-beria, Turanul sau Turkestanul si Transcau-,casia.

SIBERIASe miirgineste la Nord cu oceanul Glacial,

la Est cu Oceanul Pacific, la Sud cu China,.de cage se desparte prin fluviul Amurul si.munOi Kentei, Saiansk si Altai, $i cu Turke-

l) Partea Amer'. Ind. necueeritit.

143

stanul iar la West cu Rusia europeana de carese desparte prin marea Caspick fluviul $i mun-tii Urali $i micul fluviu Kara.

Suprafata totals poate se atinga tifra de 15milioane km. p.')

Aceasta vast/ regiune prezinta forma uneicampii intinsa, monotona. Este accidentata nu-mai pe limita occidentala de muntii Uraliaj iarin partea oriental& de muntii Jablonoi §i Sta-novoi. Ace$tia se detmeaza din Altai, $i seindrepteaza de la Sud-West catre Nord Est,de la Kiachta $i pana la capul Oriental de oparte $i va'rful peninsulei Kamciatca de alta.

Coasta septentrionala se confunda cu oceanul,prezintand terenuri mla$tinoase $i baltoase, nu-mite Tundras", cari mai in tot timpul anu-lui nu sunt alt-ceva de cat ni$te imense cam-purl de ghiata. $i zapada

Cea orientall, udata de marea de Behringci de marea de Okhotsk, este ridicata din ca-uza muntilor $i a vulcanilor.

De-a lungul coastei septentrionule, se aflaate va insule pierdute in mijlocul oceanuluisi detoote de continent prin actiunea necon-tenit distructiva a gheturilor. Acestea sunt :Grupul Franz-loseph, la Nord de Noua-Zem-bla ; insula Singura tegei §i insula Taymir, la

1) Adicit aproape o data §i jumetate cat Europa.2) Vezi :;Rusia. pag. 75, In uvragiul Europa.

144

West de capul Tcheliuskin ;archipelagul Lia-cow sau Noua Siberie;insulele Urgi lor,Wrangel, despartita de continent prin stramtoarea De long. Pe coasta oriental& se afla ma-rea insula Tarakai, despartita de continent prinstramtoarea Tarakai.

Siberia este udata de cate-va din cele maimari fluvii din Asia. Cele mai importante prinintinderea for sunt:

Obi (4230 kin). Isvoraste din muntii Altaiprin doa mici cursuri, sari se reunesc la pi-ciorul muntilor ; curge de la Sud spre Nord,invaluind in cursul s6u multime de insule pa-duroase; primeste pe partea stanga pe Irtisch,(3,930 km.) unit cu Tobol Ischim, si se a-runca in Ocean, formand un estuar, a caruisuprafata este tot atilt de mare ca i Adriatica.Uda orasele Tomsk $i Tobolsk.

Yenissei (5,200 km. la nastere dintr'un pla-tou, spre West de lacul Koso-gol, strabatemuntii printr'un gat strimt, i dupa ce primestein partea dreapta pe Tungusca superioarci,care ese din lacul Baical, pe Tungusca demi-lor pe Tungusca inferioarci, iii arunca apelein ocean, formand un estuar mai mic de catacela al lui Obi. Lida orasele KrasnoiarskYeniseisk.

Chatunga (550 km). Anabara (300 km.) $i

Clone( (1850 km.) sunt mai putin importante.

si.

si

si

si

145

Lena (4180 km.) Ia nastere dintr'un ghqarsituat la West de lacul Baical, curge spre NordEst pana la Yakutsk, apoi spre Nord-Westpang, la imbucatura sa, in fatia archipelaguluiLiacow, unde formeaza, o mare delta.

Yana 800 km, lndigirca (1600 km.) si Ko-lima (1,400 km.) sunt iarasi mai puffin impor-tante.

Marea de Behring primeste micul fluviu A-nadir, care se varsa in golful cu acelasi nume.

Marea de Okhostk primeste pe Amund (Sa-galinul, 4,400 km.) Acest fluviu se formeazadin mai mune cursuri de apa, can isvorascparte din murgii Kentei, parte din munOi Kin-gan. Curge de la West spre Est, formand pe oparte din intinderea sa limita intre Siberia siChina, si se varsa in stramtoarea Tarakai, Um-ga orasul Nikolaiewsk. Acesta este singurulfluviu pe care Rusii au stabilit un serviciu devapoare.

Clima Siberiei este foarte riguroasa, attit dincauza latitudinei, cat si din cauza venturilor,la care este expusa de toate paqile. Se pareca imprejurimile capului Taimyr constitue po-lul frigului, in vechiul continent.

La Yakutsk s'a constatat un frig care a atinsal 63-lea grad sub zero. Regiunile zise Tun-dras, sunt niste pustii acoperite pe alocureacu resturi din ocean, si bantuite mai in tot

10

146

cursul anului de venturile glacial©. Prin stepenu creste alts vegetatiune de cat muschiul. Inpartea orientalA exists pitting umiditate, si nu-mai prin Sud clima este ceva mai duke.

Supra-fata Siberiei este de 11,4951110 km. p.Siberia a fost cunoscutA in veohime. Ea a

fost descoperitA si cucerita toomai in secolulXVI si XVII de cAtre Rusi. In secolul XIXRusii au cucerit provincia Amurul, punandast-fel in legAtura Rusia europeanA cu Pacificul.

Siberia a luat numele de la micul oral Sibircare era capitala unui chanat -War, situat pemalurile lui Obi si cucerit de Rusi in 1580.

Populatiunea totalA abia atinge tifra de 4,000,000loc. Ea se compune in mare parte, din triburinomade, care duc Inca o viata. selbatica. SpreSud si Sud-Est dulceata climei si staruinteleguvernului rus ajuta la inflorirea cator-va orase.

Mai toatA Siberia este improprie la on -ceculturg, afarA de pArtile din Sud, unde cresteorzul si ovezul, si in special pe langl orasulOmsk, unde se cultivA si alte cereal©.

Locuitorii din Nord nu cunoso alt animalde cat rena.

La Sud insl si Sud-West se gases° cai, pu-tini boi $i turme nuineroase de oi.

Bogatiile Siberiei constau in venatul anima-lelor selbatice, care dau comertului blandriile§i pieldriile; in pescuitul morunului din marea

147

de Okhotsk. $i in multimea minelor cari pro-

due peste 25 tone de mineral de aur, in va-loare de aproape 80 milioane de lei, peste 18tone de argint, apoi cupru, fier si sare.

Printre orasele principale se disting :Tobolsk (18,000 loc.) situat la confluenta riu

rilor Tobol si Irtici. Centru de comers destulde activ. In apropiere se aflA ruinile orasuluiSibit.

Omsk 18,000 loc). Oras intarit pe Irtici. Sca-unul guvernarnantului Siberiei obcidentale.

Tomsk (2,000 loc).Fabrica pielarii. Face oare-care comert en China prin Kiachta.

Semipalatinsk (6,000 loc). Oras intgrit peIrtici. Cornell activ cu China.

Yeniseisk (6,000 loc.) In apropiere de boga-tele exploatatiuni aurifere. Targ considerabil.

Nicolaiervsk (4,000 loc.) Port principal, inapropiere de imbucatura Amurului.

Alexandrowsk in strimtoarea Tarakai Pe-tropavlowsk in Kamciatca si ifladirvostok pemarea Japoniei, sunt porturi de oare-care im-portanta.

Marfurile Siberiei se transports in Rusia pela Orenburg si pe la Ecaterinenburg; insa dru-mul principal este acela care leag6. Rusia cuoceanul Pacific de o parte si cu China de alta.Orasul Kiachta este puntul de intalnire alacestor dog drumuri.

148

TURANUL SAU TURCHESTANUL

Sub fie-care din aceste denumiri se intelegetinutul coprins intre Persia, Herat, munti Hin-ducus, China. Siberia si marea Caspica.

Aceasta regiune, care ocupa o supra-fata depeste 3 milioane km. p., este dominata de ma-rele platou central, care atinge cea mai mareinaltime in partea de Sud-Est.

Din puntul uncle se impreuna extremitgtilemuntilor Hindu-Kus,r,Himalaya si Kuen-lun, inregiunea Kafristan, se indrepteaza spre Nordplatoul Pamir, un masiv puternic, care separ6.platoul Turkestanului chinez de platoul Tur-kestanului propriu zis.1) Acest platou se reazi-ma spre Sud pe muntii Kuen-lun, Himalayasi Hindu-Ku, ; spre Sud-West pe muntii Ko-rasan; iar spre Nord-West se lass cu incetulformand o depresiune lacul Aral care de-termine campia sau mai bine stepele Turanu-lui, si care se confundA cu marea Caspica sicu Siberia.

Platoul Pamir formeazA intru cat-va si liniade impartire a apelor, care constitue hidrogra-fia acestei regiuni. Din panta occidentals isnastere dos marl fluvii. Acestea sunt:

Sir -Dacia 2) (1,000 km.) care isvoraste din

') Vezi pagina 782) Numit de cei vechi Yaxarte §i de Arabi Sihun.

149

mun %ii Tengrichan, la Sud de lacul IsiKulcurge de la Est spre West, uda orasele Kok-hand si Khodjent si se varsa in partea de Norda lacului Aral.

Amu-Dariall 12,000 km.) care isvoraste dinlacul Siri-Kul, eel mai inalt dupe glob, curgede la Sud-Est catre Nord-West, trece pe langaorasul Kiva $i se varsa in partea de Sud alacului Aral.

Lacul Aral este o vasta intindere de apa,putin sarata, (70,000 km.) al carui nivel estecu 39 metri mai ridicat de cat acela al Caspicei.

Spre West do lacul Aral, se afla lacul Bal-kas, care primeste pe fluviul Ili.

Pretutindeni domina clima cea mai conti-nental/ din lume. Vara este scull& si arzatoare,iarna tine mai adese on no luni, iar prima.-vara $i toamna sunt neeunoscute. Mai tot-d'a-una sufla uragane violent°, care nimiceste ori-ce vegetatiune.

Populatiunea acestui teritoriu, care poate sase urce pans la 10 milioane suflete, se corn-pune dintr'o multime de triburi, parte nomadeparte seclentare. Acestea din urma formeaza,cate va state deosebite, numite Chanaturi. Celemai principale sunt Kiva, Kokhand, Bukara,Kundus etc.

1) Numit de cei vechi Oxus §i de Arabi Djihunul.

150

Cele d'intai formau, inairite de invaziuneaRusilor, provincia Turkestanului propriu zis;actualmente insa sunt aproape toate puse subprotectoratul rus.

Supra fata totals trece de 3 milioane km. p.Aceste locuri au Post in vechime teatrul de

r6sboi intre rasa iraniana cea turanica. Ira-nianii esira invingatori formara satrapieleBactriana Sogdiana. Emigratiunile acestoralasarl pe Turaniani stapani. Ei se Tidicarain evul mediu efectuara cea mai mare in-vaziune din cate cunoaste istoria. Dupa aproapedos secole se retrasera iarasi in tinuturile lor,unde formara mai multe state sau chanate.

Inca din secolul XVI Rusii au inceput aintinde dominatiunea for peste aceste tinuturi.Mai intai furl cuceriti Kirghisii, apoi chanatulKokhand, apoi chanatul Taschend, Kiva etc.,pe cand de alts parte, prin tractatul din 1861.cu China, capita guvernamintele Sir -DaciaAmu-Daria, dimpreuna cu chanatul Kuldjaparte din Dzungaria. Actualmente dominatiu-nea rust se apropie de lantul Hindu-Kus, careeste limita naturals intre posesiunile englezesi ruse.

Populatiunea, evaluata in mod aproximativ,este de 14 milioane suflete.

Solul nu este propriu de cat la viata no-

,vi

sisi

'el

gi

15 t

mad5.. El prezinta mai pretutindeni pustii aride,presarate cu oaze.

Prin aceste oaze §i prin \lite cursuriloi deape se cultiva grail, porumb, orz, mein, pepeni,fructe §i puffin bumbac. Dar principala bogacieconsta in cre§terea vitelor : cai, asini, elmile,of ci capre.

Bogatiile minerale nu sunt Inc exploatate.Industria este cu totul primitive.Bukara (150,000 loc.) este oracul eel mai

important. Mare centru de comer la care ismare parte Rucii.

Sarnarcanda (36,000 loc.) Mult mai impor-tanta in evul mediu.

Asta-zi este renumita prin fabricarea hartieide matase. PosedA scoale musulmane.

Yarkand (50,000 loc.) situat pe un afluental fluviului Tarim. Ora§ comercial ci industries.

Kiva (26,000 loc.) in apropiere de Amu-Da-ria. Fabrics bronzuri elegante. Targ important.

Kaqgar (40,000 loc.). Capitala unei provinciiruse formats din Dzungaria.

Mai tot comercul acestor regiuni stA in mAnaRucilor qi in micA parte a Chinezilor.

Caile de cnmunicgiune sunt inc6 ci asta'zinicte drumuri de caravane; Ru§ii Ina au cons-truit o cale feratl de la Caspica panA la Ss,marcanda.

152

TRANSCAUCASIAAceasta provincie se coprinde intre marea

Neagra, Armenia turca, Persia, de care se des-parte prin riul Aras, marea Caspicti. si muntiiCaucas.

Supra-fata totalg este 248,000 km. p.Este o Iara muntoask dominata la Sud de

masivul Armenian i la Nord de masivul Ca-

ucas, despartite prin vaile fluviului Kura, Ili-

butar mArei Caspice, $i .Rion,u1, tributar mareiNegre.

Cea dIntai incercare de cucerire a RuOlorin aceste tinuturi, s'a Mout sub Pctru eel mare.Caterina II continua opera cu mai mult6. ener-gie ; ins'a, tocmai in 1859 Ru§ii se stabilirtt de-finitiv in aceasta provincie.

Transcaucasia a fost teatrul a mai multorr8sboaie intre Rusi §i Turci. Cel din 1827 adat Rusiei Erivanul cu teritorul Armeniei ruse,si eel din 1878 Carsul Cu teritorul sett.

Populatiunea totals compusa din Georgiani,Cerchezi, Armeni etc., trece de tifra de 4 milioane locuitori. Ei prezinta tipul eel mai fru-mos dupe supra-faIa pamentului. Mare partedintean§ii sunt crestinipeste 2 milioane,iarrestul musulmani.

Ca $i Armenia, aceasta regiune este mun-toasa i prin urmare acoperita cu pasuni, care

153

nutreste turme de oi, capre etc. Prin N.6.ile a-cestor munti se cultivg grau, porumb, tutun,in, canepg, garantg, §ofran etc.

Printre bogatiile minerale se disting boga-tele surse de petroliu dupg tarmii Caspicei.

Industria a luat oare-care desvoltare in urmacrealiunei stabilimentelor ruse.

Tiflis (104,700 loc.) Este capitala provinciei$i scaunul locotenentului general. Oras indus-trios si centrul unui comert activ.

Erivan (14,000 loc). Capita la Armeniei ruse,luatg de la Turci in 1827. Turngtorie de tu-nuri. Oras intgrit.

Petrovsk, Derbent §i Baku sunt porturi int kite pe marea Caspica; Poti §i Batum,-pemarea Neagrg.

Comertul acestei provincii 13ta in mainile Ru.Armenilor Persilor. Drumurile sunt

Inca putin practicabile. ComunicA cu Rusia prin-tr'o cale feratg prin defileul Caucasului. 0 altgcale feratg plena din portul Poti, trece prinTiflis, urmeazg valea fluviului Kara si se ter-ming la termul Caspicei la portul Bacu. De aciurmeazg peste Caspica, pang la termul opus,un serviciu de vapoare, punand ast-fel in co-municatie directg. Rusia europeang cu Turches-tanul, prin calea feratg care merge pang laSamarcand.

ci

OCEANIACAP. I.

SITUATIUNE

Sub acest nume se intelege numeroasele gru-puri de insule respandite in oceanul Pacific,intte Asia, America de Sud §i Oceanul Indian.

Aceasta parte a lumei se afla coprinsa intre109° longitudine occidentals §i 95° longitudineorientala, ci intre 35° latitudine de Nord §i56° latitudine de Sud.

Supra-fata total). se urea la fifra de aproape10,600,000 km. p.

Din puntul de vedere fizic Oceania se im-parte in Malaesia, _Melanesia, Micronesia, ciPolinesia.

MALAESIA 9

Se afla situata in partea de Nord-West §ise compune din urmatoarele grupuri :

1) liumit# ast-fel dupe rasa de oameni care o locueste.

155

1) Grupul Filipinelor, care coprinde archipelagul Luton insulele Mindanao, Palawan etc.

2) Insulele Sondei, cari se intind ca o facielunga in partea de Sud. Acestea sunt Sumatra,Java, Bali, _Lombok, Sumbaya, Sumba, Flores,Timor, dimpreuna cu altele mai mici, presa-rate imprejurul acestora.

3) Borneo 1) o mare insula a§ezatti intre grupul Filipinelor si insulele Sondei.

4) Celebes, la Est de Borneo, are forma u-nui K.

5) Molucele, situate la Est de Celebes si co-prinzand insulele Ceram, Djilolo, Buru, Su la,Ternata, Amboana etc.

Mari le cari le uda" sunt :Marea Chinei, spre Nord-West; marea Son-

dei, intre Java si Borneo; marea de Banda,intre Molucele, Noua Guinea, Timor si Cele-bes ; marea Celebes, intre Celebes, Borneo$i Mindanao ;marea Molucelor, intre Molucelesi Celebes ; marea de Sulu, intre Borneo siFilipinele. Aceste mari sunt legate intre dan-sele printr'o multime de stramtori, printre carise distinge: stramtoarea Karimata, intro Su-matra si Borneo, care leaga marea Chinei cumarea Sondei; stramtorile Sonda, LombokSapi etc., asezate printre insulele Sondei, carileaga marea Sondei cu oceanul Indian ; strain-

1) Cea mai mare insula dupe glob.

156

toarea Mangkasar, Intre Borneo si Celebes,care leagA marea Sondei cu marea Celebes.

Toate aceste insule sunt muntoase si aco-perite cu vulcani, cea mai mare parte in ac-tivitate. Se remarca muntele ludrapura (3,700m.) si Davi) (3,200 m.) in Sumatra ; Dien9,Land etc. in Java ; KudBalu (4,175 m.( in Bor-neo etc.

Coastele sunt intretaiate de numeroase gol-furi. Cele mai principale sunt golfurile Tomi-ni, Tolo §i Boni in insula Celebes.

MELANESIA')

Se coprinde in partea de Sud-West si secompune din :

1) Australia, descoperita de Olandezi, cari onumira Noua-Olanda.

Supra fata total& este de 7'/2 milioane km.p. de si nu e Inca cunoscuta in toata intinde-rea ei. Ca si Africa, acest continent, prezintaaspectul unei mase compacte, farA articulatiunisi prevazut cu putine golfuri : Carpentaria laNord, Ca/m,bridje la Nord-West, golful Austra-lian, Spencer §i St. Vincent la Sud. Pe coastameridionalA si in special in stramtoarea Bass,so gaseste mai multe insule mici, proba evi-

I) Numitii ast-fel spre a denumi culoarea neagra a in-digenilor pacrg viung.

157 --

dents cum ca. Tasmania a fost o data units cuAustralia.

2) Tasmania, numita si tara Van, Diemen,este separate de Australia prin stramtoarea Bass.Are o forma triunghiulara si se terming princapul Sud.

31 Nona-Guinee, numita Inca si Papuasia,este situata la Nordul Australiei, de care sedesparte prin stramtoarea Torres.

41 Archipelagul Nona-Britania, situat la Nord-Est de Noua-Guinee. Este compus el insusi dinmai multe grupuri. Insulele Amiralitatii, Noua -Hanovrd, Noua Irlandei, Tombara §i Birara.

5) Archipelagul Luisiada, compus din doainsule inconjurate de o multime de stanci ma-dreporice, dispuse in forma neregulata.

6) Archipelagul Salomo, la Sud-Est de archi-pelagul Noua-Britanie, compus din mai multeinsule de origina vulcanica.

7) Noile &bride, cari formeaza un lant de in-sule indreptat spre Sud de archipelagul Salomo.

8. Noua-Caledonie, dimpreuna cu grupul Lo-yalti, situate la Sud de cele precedente, d'asu-pra tropicului Capricornul.

9) Insulele Norfolk, la Sud de Noua-Caledonia.10) Grupul Noua-Zelanda, situat la Sud-Est

de Australia si compus din doa insule mari,despartite prin stramtoarea Cook, si altele maimid.

158

11) Insulele Chatam, la Est de Noua Zelanda.Melanesia este udata la Est de oceanul Pa-

cific, pans la capul Sud, §i la West de ocea-nul Indian.

POLINESIAOcupa toata partea de Est a Oceaniei.Se imparte in Micronesia la Nord gi Po line-

sia la Sud 1)-Micronesia se compune din:1) Archipelagul Bonin sau Magellan, situate

spre Sud Est de Japonia.2) Grupul Marianelor, care form eazA un lal4

de insule, indreptat de la Nord spre Sud, in-conjurate de recifuri madreporice.

31 Grupul Carolinelor, in numAr de vre-o 500care se intincle de la West spre Est pe o lun-gime de 2,500 km.

4) Archipelagul Marshall.5) Grupul insulelor Gibert.Polinesia se compune din urmAtoarelegrupuri:1) Insulele Sandwich sau Haway situate pe

drumul dintre Sydney §i Panama2) Insulele Navigatorilor sau Samoa, situate

la Sud de insulele Gilbert.3) Insulele Elice, la West de cele precedente.4) Insulele Viti sau Fidji, la Sud de insulele

Elice.

1) Dupa D'Urmont D'Urville.

159

5) Insulele Tahiti sau SocietMei, la Est deinsulele Navigatoril or.

6) Grupul Nuka-Kiva sau Marquise si insu-lele Joase sau periculoase '), situate la Est decele precedente.

7) Grupul Gambier.8) Grupul Tonga sau Amicilor, la Sud de

Samoa.

CLIMAToate insulele din Malaesia $i Micronesia,

precum si Nordul Australiei, sufera clima in-tertropicall, adica arzatoare si nesuferit5. pentruEuropeni, cu toata proximitatea marei si pre-zenta muntilor.

Restul Australiei si grupurile din Polinesia,aflate spre Sud de tropicul capricornului, su-fera o clim5. temperate; cu deosebirea ca a-cestea din urma, dimpreuna cu coastele Aus-traliei, sufera o climb', maritime, pe °and ininteriorul Australiei domina o china continen-tals.

In Noua-Zelanda clima este mai rece.Insulele Sondei, precum si coastele occiden-

tale ale Australiei sunt adese-ori bantuite detifoanele oceanului Indian.

') Numite *i Tuamatu, sau Pumatu.

160

CAP. II.

FASE ISTORICECei vechi nu cunosteau Oceania. Marco-Polo

a fost primul European care a descoperit Ma-laesia. Potugezii visitara Sumatra. Java Si Bor-neo (1511 1513), si se stabilira in Moluce.Magellan descoperi in 1521 Marianele si Fili-.pinele

Spaniolii si Olandezii continuara opera Por-tugezilor. Acestia din urmA recunoscura in se-colul XVII coastele continentului australian, pecare '1 numira Nona-Olandci. Seria descoperi-rilor se urmA, de Englezi, cari incepura a 'ipopula coastele orientale si meridionale. si prinsecolul XVIII Francezii ocupara cate-va insuledin Polinesia 1.

STATELEColoniile europene sunt aproape singurile

state demne de remarcat.Aceste colonii se impart in modul urmAtor :1) Coloniile olandeze, sau Indiile orientale

') Cei mai mad descoperitori au fost :Magelan (1521); Diego de la Roche, Meneses, Mendana

si Drake (1525 1579); Hernandez de Quiros, Lemaire,Schouten, Tasman, Gambier si Carpentaria (1606 1614) ;Anson, Wallis, Cook, Bass, Bougainville si La Perouse(1700-1785) ; Frycinet, D'Umont D'Urville (1800 1846).

161

cu cap. Batavia, care coprinde : Jaya, partedin Sumatra, Borneo, Celebes, cite -va din Mo-luce, Bali, Lomboc, Sumbava, Flores. parte dinTimor §i parte din 1Voua-Guineeii.

21 Coloniile spaniole situate in Malaesia,Filipinile, cu cap. Manilla, si in MicronesiaMarianele §i Carolinele 2)

3) Coloniile Engleze, care ocupa Australia,impartita in cinci regiuni: Queensland, cu capBrisbane ; Noua-Galie de Sud, cu cap. Sidney ;Victoria cu cap. Melburn ; Australia meridio-nalet, cu cap. Adelaida si Australia occiden-tals, cu cap. Perth. Apoi Tasmania cu cap.Hobartown, si Noua-Zelanda, cu cap. Aukland,la care se poate ad'aloga insulele Norfolk, situatein fags orasului Brisbane, mica insula Labuande langa Borneo $i partea Sud-Estica din insulaNo ua-0 uinee.

4) Coloniile franceze, situate in Melanesia siPolinesia, Noua Caledonia cu cap. Numea siarchipelagul Nuca-Hiya, posesiuni directe ; iarinsulele Tahiti §i Taumatu, puse sub protec-toratul francez.

1) Prin toate aceste regiuni, gall. de Java, Madura.Amboan si Banda, indigenii sunt guvernati de sefii lor, siautoritatea Olandezilor nu se Intinde de cat asupra sta-bilimentelor lor.

2) Asupra acestora din urmii. autoritatea Spanioliloreste aproape nominalA.

11

162

Germanii stapanese: Archipelagul Salomo,compus din insulele Bougainville, Choisseul siIsabela ; archipelagul Bismark, archipelagulMarschal §iteritoriul Wilhelm, situat in parteade Nord-Est a insulei Noua-Guinee.

Portugezii stapanesc parte din insula Timor,§i mica insula Kambing.

Statele-Unite au ocupat insula Brook, la Westde insulele Sandwich.

Japonia posed' archipelagul Bonin.Statele indigene sunt:In Sumatra regatele Achem §i Siak ;In Borneo, principatul Sararvach §i sultania

Borneo.Regatul Havai, compus din cease insule, cu

capitala Honolulu.Regatul Samoa, cu capitala Lenluamrega.Regatul Tonga, cu capitala Nucualofa.Cele-alte parti ale Oceaniei sunt populate cu

triburi selbatice.Populatiunea total' a Oceaniei se poate eva-

lua la tifra de 35 milioane suflete.

CAP. III.

MALAESIAReprezinta forma unui triunghiu, cu verful

spre Nord, si cu baza format' de lantul insu-

163

lelor Sondei. Aceasta regiune se compune dinurmatoarele grupuri:

1). Grupul insulelor Sondei, care pare a nu fide cat o prelungire a Inclochinei. Aceste insulesunt acoperite de vulcani, coa mai mare partein activitate. Ele sunt dispuse in forma unuilar4, indreptat de la Nord-West catre Nord-Est.Toate au forma unui oval prelungit.

Sumatra, cea mare, confine cei mai inaltimunci din Malaesia: Indrapura (3700 m.),Dempo 13200 m.) etc De-a lungul coastei sep-tentrionale se afla insulele Banat, Biliton,Bintang etc; iar pe coasta opusg, Babi, Nias,Batu, etc.

Java, la care putem adAoga insula Madura,se desparte de Sumatra prin stramtorea Son-dei. Este una din insulele cele mai frumoasedupe supra -fats globului. Confine 45 de vul-cani mai toi in activitate, din care cauza cu-tremurile de parnent sunt foarte dese $i peri-culoase. Coasta meridionalA este inalta, sari-coasa si impracticabila, cea de Nord insa estejoas5. mlastinoasA.

La Est de Java se intinde un lant de insulemai mici : Bali, Lombok, Sumbova, Sumba,Flores §i Timor, cari se despart intre danseleprin stramtorile cu acelasi nume.

2). Borneo, situata la Nord de Java $i des-ptirpta grin marea Sondei. Este cea mai mare

164

insula dupe glob (758,000 km. p.) Are formaunui triunghiu cu varful spre Nord. Afar. delatura Nord-Westica, care este dominata de unlan% de munti, restul solului este o campieprea putin accidentata si acoperita cu balti simlastini nesAnatoase. Este udata de fluvii im-portante, cari, la epoca ploilor, ar putea fi na-vigabile.

3). Celebes, este situat la Est de precedentade care se desparte prin stramtoarea Mangka-sar. Coasta de Est prezinta trei magi peninsule,despartite prin golfurile Tontimi, To lo §i Boni.Ca §i insulele Sondei, Celebes este vulcanicamai cu mama', in partea de Nord.

41. 'Glace le, situate la Est de Celebes si se-parate de &insole prin marea Molucelor. Secompune din insulele Ceram, a carui stru-tura seamana cu aceea ainsulei Celebes, Djilolo,Bunk, Su la, Batjan,, Tomato, Amboan, Ban-da, etc.

5). Archipelagul Filipinelor, situat la Nordde Borneo si Celebes, de care se desparte prinmarea Celebes. Se compune din insulele Liu,-con, _Mindanao, Mindoro, Palawan §i maimulte altele midi. *i acestea aunt vulcanite cainsulele Sondei.

Clima Malaesiei este arzatoare si aproape ne-suferita pentru Europeni. In timpul de la Martiesi !Ana la Noembre sufla tifoanele si musoa-

165

nele din oceanul Indian, can aduc uscaiune-iar in timpul de la Noembre papa IA Martiesufla ventul din Nord-Est, care aduce ploaie.Pe inalcimile de 2,000 metrii in sus, clima de-vine mai temperate. Ploi le sunt in genere foarteabondente, din care cauza aceste insule pre-zinta o vegetaiune fara. seaman.

In rezumat, archipelagul Ma laes este unuldintre cele mai remarcabile dupe glob. El poseda dog insule mai man de cat Anglia : Su-matra §i Borneo ; Java, Lucon §i Celebes aufie-care o supra-fa0 cam egala cu aceia a Ro-maniei; alte opt-spre-zece au fie-care o su-pra-faca cat Oltenia ; peste o suta sunt de oIntindere mai mica ; in fine insule4ele suntnenumarate.

Din aceste insule Olandezii stapanesc :- Javacu Madura (19 milioane loc.) ; partea centrals§i meridionaIN din Sumatra, dimpreuna cu in-sulele vecine (2,500,000 loc.) ; o parte din coastele insulei Borneo (2,000,000 loc.) ; cate-va partidin insula Celebes (1,200,000 loc ) insulele Mo-luce (350,000 loc I ; insulele Bali, Loinbok, Flo-res, (900.000 loc). §1 partea occidentals a insu-lei Timor (900,000 loc).

Spaniolii stapanesc toate Filipinele, cu o po-pulatiune de peste 4 milioane loc. cu capitalaManilla.

166

In fine Portugezii stapanesc partea oriental&a insulei Timor, cu portul Dille.

Cel d'intai care a facut cunoscut in Europaexistenta acestor insule, a Post Marco-Pole. Dupadescoperirea drumului pe la capul de Bung-Sporanta, Portugezii le ocupara ; furs insa cu-rand inlocuiti de Olandezi, can le stapanescInca si astazi.

Din puntul de vedere al productiunilor ve-getale si animale Malaesia se imparte in doaregiuni.

Regiunea occidental a sau Asiaticd §i regiu-nea orientald sad Australian& Aceste doa re-giuni sunt despartite printr'o linie, dusa dinoceanul Pacific in oceanul Indian, si trecandprin stramtoarea Lombok.

Trasura caracteristica a acestor doa regiunieste ca flora si fauna regiunei occidentale seasamana cu aceea a Asiei, pe cand in cea orien-tala exists o flora si o fauna deosebita 1).

Malaesia produce toate plantele tropicale sicea mai mare parte din cele temperate ; insaproductiuntle can constitue adev6rata bogatiesunt : Cafeaua, a carei productiune in Java,Sumatra, Borneo si Celebes trece poste 70 mi-lioane kilograme pe an i fre,stia de zandr, ore-zul care da pans la doa si trei recolte pe an ;

1) Wallace.

167

indigoul, piperul, mai cu seama in Sumatra 1),vanilia, tutunul, care constitue adeverata bo-gatie a Filipinelor, scortisoara, canforul, bum-

bacul, ceaiul, cacaos, etc.Arborele de cauciuc si gutaperca sunt abun-

dente prin insulele Sondei, si chinchina s'a ac-limatizat in Java.

Pe inbAimile de la 700 metri in sus, inceperegiunea padurilor, care da o cantitate con-siderabila de lemne de constructiune.

Fauna acestor insule nu este mai putin bo-gata. Bivolul ca si in China este animalul demunea. Java nutreste o specie de cai de statura mica, insa remarcabili prin ardoarea lor.

Pescuitul, paca de asemenea un rol important.Prin grotele sapate de mare se culegc cu

multa greuttite cuiburile unei specii de randu-nica de mare, cari sunt foarte mult cautate deChinezi.

Regnul mineral nu este mai putin bogat.Mine le de stamiu, din Banka dau pang la 60,000quintal° metrice pe an ; metalele pretioase. cu-prul, fierul, sulful, sarea si diamantele, se ga-ses° prin Borneo, Java si Celebes ; huilia seexploateaza prin Borneo $i prin Moluce.

Mara de orascle marl, uncle Europenii $i pfina,

1) S'a calculat a cantitatea de piper ce se produceSumatra este egala cu jumatatea productiunei totale Itglobului.

In

168

la un punt oare-care Chinezii au infiintat cate-va fabrici, industria este in general marginita.

Batavia, (92,000 loc.) situata in Java. Estecapitala colonielor olandeze si portul cel maiimportant din tot archipelagul. Intrepozitul tu-tulor productiunilor Javei si a insulelor de prinprejur, pe care le expediaza prin Singaporesau capul de Buna-Speran0 in Europa, Aus-tralia, America $i China.

Surabaya, (121,000 loc.) si Sam/rang (68,000loc.), suet alte dog centruri importante din Java.

Manilla (182,000 loc.) in insula Lucon estecapitala posesiunilor spaniole. Oras de lux side comert. Intrepozitul producOunilor din Fi-lipine. Exports mult tutun $i de buns calitate.

Mangkasar (50,000 loc). Port principal In in-sula Celebes. Mai tot comequl sau Este in manaChinezilor.

Pontianak, port franc, si Borneo, sunt por-turi principale in insula Borneo.

Palembang (40,000 loc.) in &ca. insulei Banka;Ackim capitala regatului independent cu ace-Iasi nume, $i orasul cel mai industrios din

i) Afars de Java i Madura, In cea mai mare parte dininsulele Sondei dominatiunea olandeza nu se intinde decat asupra stabilimentelor lor. Restul teritoriului se gu-verneaza de §efii lor, asupra carora apasa un fel de tu-telA a Olandezilor.

169

Oceania indigena, $i Benkulen, pe coasta meri-dionala, sunt porturile principale din Sumatra.

Mai tut comertul sta in mainile Olandezilor,inteu cat priveste insulele Sondei $i in aleSpaniolilor intru cat priveste Filipinele.

Un serviciu regulat de vapoare leaga Bataviasi Manila cu Singapore si le pune in comu-nicatiune cu marile Asiei.

Un cablu transatlantic o pune in legaturacu Europa. Insula Java este prev6zuta cu aproape1000 km. cai ferate si alte cai de comunicatiune.

Paul la anul 1867 coloniile au fost supuseunui regim cu totul particular.Cinci parti dinclog-sere -zece erau proprietatea statului, iar res-lul i-se datora cu titlu de claca. Statul arendapamenturile la antreprenori ; statul regula el.insusi genul si modul de cultura. Antrepreno-rii cultivau pamenturile cu ajutorul clacasilor(indigeni) si vindeau recoltele for guvernuluiolandez, cu preturi de mai nainte determinate.

Acest sistem a fost aproape nimicit in 1867si inlocuit prin munca libera §i retribuita.

0 companie de comert fundata in 1867 capataprivilegiul de a cumpara producte dupa pa-menturile guvernului, cu conditiunea de a lele transporta pe navile olandeze. Cu ajutorulacestui mecanism, Olanda conserva cea

colonii,mai

mare parte din comertul acestor (treidin patru parti).

170

MELANESIANumita ast-fel din cauza culoarci negre a in-

digenilor. Se margineste la Sud si West cuoceanul indian ; la Nord cu Malaesia si Mi-

cronesia si la Est cu Polinesia oceanul Pa-cific panA la capul Sud.

Melanesia se compune din:Australia, Tasmania, Noua-Guinee qi archi-

pelagurile Noua-Britanie, Luisiada, Salomo,Noile Hebride, Noua Caledonie, insulele Nor-folk, Noua Zelandei §i insulele Chatarn.

AUSTRALIAAustralia formeaza un continent a parte, ne-

explorat Inca pe toata intinderea sa Are formaunui exagon neregulat, ale carui varfuri suntformate de rapurile York, Sandy, Wilson, Le-man, Nord- W estic si Koburg.

Snprafata totals este de 7t/2 milioanc km. p.

COASTECoastele Australiei sunt putin accidentate.Ele prezinta spre Nord marele golf Carpen-

taria, format de marea de .Harafura §i coprinsintre peninsula York §i teritoriul Norther. Dela capul Arnheim, §i pans la capul Leeurvin,coasta este intretaiatA de o multime de golfurimai mari sau mai mici, presArate cu mici in-

si

171

sule $i peninsule. Coasta meridionala prezintagolful Australian, care are forma unui linensarc de cerc ; golful Spencer §i golful St-Vicentla intrarea caruia se afla marea insula Kangaro.

Coasta orientala, de la Tasmania $i pana lacapul Sandy, prezinta o serie de nenumarategolfuri mici, formate de ultimile rarnificatiuniale muntilor Albastri ; iar de la capul Sandysi pana la capul York, coasta este presarataCu insule madreporice, care a dat numcle ma-rei de Coraliu.

MUNTI, FLUVII SI LACURI

Solul Australiei prezinta aspectul unui pla-tou, intins si de-o inaltime mediocra. El estebrazdat pe cate-va locuri cu lanturi muntoasoa caror inaltime trece foarte rar peste 2,000 m.

In centrul continentului, intre golful Car-pentaria §i golful Spencer, se intinde o cam-pie joasa si arida, care se margineste spre Westcu un lant de munti, dispusi intr'un mod no-regulat, pe o lungime de vre-o 3,000 km., in-cepand de la capul Nortumberland (ceva maila Sud-Est de orasul Adelaida) si terminandu-se la peninsula York. Acesti munti poarta nu-mele generic de Alpii Anstraliani, ,si se sub-impart in urmatoarele catene : Muntii Grampi-ani, lantul Melburn, muntii Albastrii, lantul Li-verpool si lantul Carnarvon. Se deosibesc var-

172

furile : Kosciusko 2187 m., Hotham 1855 m.,Canobolas 1503 m., Lindsay 914 m. etc.

Din cauza ca ramurile acestor munti se in-tind mai pretutindeni pane la mare, cursurilede ape din aceasta regiune sunt in genere scurtesi Para importantrt.

Imediat la Nord de golful Spencer se ridicao alts, catena care se indrepteaz'a spre Nordsub numele de lantul Flinder, prezintand var.-futile : Serle 914 m., Margareta 305 m., si al-tele. Din aceasta catena se desface spre West,pe langa tarmul oceanului, lantul Gawler, cuvarfurile Olinthus 610' m., Hill 457 m., Co-oper, Denthal §i altele mai putin iniportante.

In centrul Australiei se afla o intinsa regi-une muntoasa, formate din mai multe masivuri,dispuse intr'un mod neregulat. Printre cei maiimportanti se pot cita : Muntii Stuart, Hum-phries, Mae Donald, Woodroffe, Ehrenberg, Stan-ley, Hardi, Peter-mann, muntii Distruetiunei etc.

Panta ocidentala a muntilor Alpii Austra-liani trimite nurneroase cursuri de ape, a carordireciune este in general de la Nord-Est spreSud West. Cele mai importante sunt :

Murray, 11,250 km.), care isvoraste din mun-tele Hotham, uda provincia Victoria, prirnestepe Darling, care vine de la Nord-Est incarcatde afluenti, uda provincia Noua-Galie de Sud

173

si se varsa in golful St-Vincent langa orasulAdelaida.

Ali spre Nord si paralel cu Darling, curgefluviul Cooper §i fluviul Warburton. Ambele sepierd in marele lac Eyre. Tot acest lac pri-meste $i un numar important de cursuri deapa ; Mayonba, Lora etc. cari sosesc din spreNord-West. In centrul Australiei, la Nord demuntii Peterman, se formeaza lacul Amadeus,iar in partea de Sud lacurile Eyre, Tornens,island etc.

Tasmania 167,800 km. p.i se afla situata laSud de Australia, de care se desparte prinstramtoarea Bass. Aceasta insula pare a fi ocominuatiune a muntilor Albastrii din Australia.

Noua-Guinee. Este o mare insuld de vre-o600.000 km. p., de forma lungareata, separatade Australia prin stramtoarea de Torres. Lacele don extremitati prezinta peninsulele Pa-puasia §i Luisiada. Aceasta insnla este mun-toasa si vulcanica. Interiorul nu este Inca binecunoscut.

Noua-Britanie. Acest archipelag se intinde laNord-Est de Noua-Guinee. Este compus dinmai multe grupuri vulcanite, Noua Irlandet,Noua Hanovrci, insulele Amiralitci(ei, Tom-bara, Birara etc.

Luisiada, situata la Est de peninsula Luis-ada, (Noua Guineet este compusa din sate -va

174

insule mari, inconjurate de mai multe insulevulcanice si madreporice. Ele sunt locuite deantropofagi.

Salomo, situata la Sud-Est de Noua Britaniesi compus din numeroase insule vulcanice, in-conjurate de recifuri.

Noile Hebride sau insulcle Stintutui spirit,de care tine si archipelagul Vanikoro (S-taCruz), sunt situate spre Sud-Est de Salomo.Este compus din mai multe grupuri, toate vul-canice $i foarte roditoare.

Nona Caledonia, este o insula lunga, straba-tuta de munti si inconjurata de un cerc de re-cifuri madreporice. Spre Est se afla archipela:gul Loyalty.

Insulele Norfolk sunt situate in dreplul orasuluiBrisbane. Mai spre West de acestPa, in drep-tul capului Byron, se afla insulele Lord-Howe.

Nona Zelanda, situata spre Sud-Est de Aus-tralia si compusa din doa insule mari, separateprin stramtoarea Kook §i una mica la Sud.Aceste insule sunt strabatute de un lant demunti vulcanici.

Spre Sud de Noua-Zelanda este insula An-tipodal); iar spre Sud-Est se afla grupul Cha-tham, inconjurat de recifuri.

Clima Australiei este arzatoare pe coasta sep-

') Numitd ast-fel pentru c5. se af15. la antipozii Parisului.

175 --

tentrionala si din ce in ce mai temperate cucat inaintam spre Sud. In interior domingo clime continentals foarle pronuntata. Prininsule doming o clima, maritime, care devinemai rece, cu cat inaintam spre Sud.

In secolul XVII Olandezii recunoscura coas-tele Australiei, careia deters numele de Noua-Olanda, iar coastele` ei primirli numele navi-gatorilor care le explorase.Catre finele seco-lului XVIII Englezii incepura a funda coloniipe coasta orientala. Sydney fu cel d'antaiu sta-biliment, dupe care apoi se colonize Victoria,Australia meridionala $i cea occidentals. NouaGuinee fu descoperita in 1526 de spaniolul Me-neses ;insulele Salomo, in 1525 de spaniolulMondana;Noile Hebride, in 1606 de spanio-lul Hernandez de Quiris.Insulele Amiralit'ateiin 1616 de Lemaire si Schouten ;Tasmaniasi Noua Zelanda, in 1642 de Abel Tasman ;Noua Caledonie in 1774 de James Cook.

Actualmente Englezii, stapanesc toata Aus-tralia, Tasmania, Noua Zelanda, insulele Cha-tham, Norfolk, Lord-Howe si Luisiada.

Francezii stapanesc Noua Caledonie, iar 0-landezii, Papuasia din Noua Guinee.

Din puntul de vedere politic, Australia seimparte in cinci provincii:

11 Queensland (1,700,000 km. p.) cu cap. Bris-bane. Populatiune 218,000 loc.

176

2) Nona Galie de Sud ;799,000 km. p.) cu cap.Sidney. Populatiune 1,042,000 loc.

3) Victoria (259,000 km. p.( cu cap. Melburn.Populatiune 1,036,000.

4) Australia meridionala (135,090 km. p.) cucap. Adelaida. Populatiune 367,000

51 Australia occidentals, (2,500,000 km. p.) cucap. Perth. Populatiune 28,600 loc.

Tasmania (66,300 km. p) formeaza o coloniea parte, cu cap. Hobart-town,. Populatie 142,000loc.

Noua Zelanda, impreuna cu insulele Chatham,171,000 km. p.) cu cap. Aukland, formeazade asemenea o colonie separate.. Populatiune460,000 loc.

Cea mai mare parte din teritoriul Australieieste incult, desert si locuit de rani populatiuniselbatice si incapabile de a disciplina fortelenaturei. Numai 0:dile colonizate de Englezimerits de a 6. mentionate.

Prin provincia Queensland, situate. in mareparte in regiunea tropicalg, se produce cafea,bumbac, trestie de zahar si tutun. Prin campiecreste bananierul. Colonii au introdus culturaporumbului, a cartofilor si a viei.

Principala bogatie a acestui tinut constl incresterea vitelor. Vastele pAsuni, mai cu seamscele din regiunea Darling-downs nutresc peste

'

177

50,000 cai, un milion vite cornute si peste 7milioane oi.

Cele alte patru provincii cad in zona tempe-rata. Se produce o bung cantitate de grau, po-rumb $i cartofi. Via prospers. Pe platouri pa-durile ofera tot felul de arbori. Dar aci ca siin Queensland, principala bogie consta tot inresterea vitelor. In ultimii ani se gaseau peste500,000 cai, 3 milioane vite cornute si peste29 milioane oi, can dau loc unui export de landconsiderabil.

Australia occidentals este mai putin popu-lata. Solul seu este in mare parte arid ; cu toateastea produce cereal° si vie. Si pe aci bogatiaprincipala consta in oi si padurile din interior.

Tasmania prezinta aceleasi bogatii ca si A-ustralia.

Noua Zelanda produce gran, orz, cartofi, meiusi un fel de canepa care a capa'tat renume.

Productiunea minerals prezinta o mare im-portanta. Minele de our din provincia Victoria')au produs, intre anii 1866 1873, o cantitatein valoare de peste un miliard. Minele de argintproduc de la 12 pang la 15 milioane pe an.Minele de cupru, din Australia meridionala siQueensland, rivalizeaza, cu cele din Chile i An-glia ; staniul abunda in Tasmania ; fierul, plum-bul si huilia abunda pe litoral.

1) Descoperite In 1851.12

-178Intr'o taxa unde energia lucratorului gaseste

in agricultura o intrebuintare suficienta a tim-pului, industria pare a ocupa un loc secondar.Cu toate astea, industriile cari sunt strans le-gate cu agricultura, se desvolta pe fie-care zi.Prin orasele mari se glsesc industrii relative,nu numai la primele trebuinte dar si la lux siinteligentl. Australia toarce o mare partedin lana sa; ea 'si hate moneda, in fine nu-merul fabricelor de tot felul se mareste pe fie-care zi.

Melburn (283,000 loc.I. Zidit in 1837 in fun-dul- golfului Port-Philip. Este capitala provin-ciei Victoria. Mare oral european. Exportl multalane aur.

Sidney (224,000 loc.). Fondat in 1788 pe gol-ful Port-Jakson. Este capitala provinciei NouaGalie de Sud. Unul din cele mai mari targuridin Australia.

Brisbane (31,000 loc.). Capitala provincieiQueensland.

Adelaida (38,500 loc.). Capitala provincieiAustralia meridional. Situat pe tdrmul orientalal golfului St-Vicent.

Hobart-town (28,250 loc.) si Lanceston suntcele doa porturi din Tasmania.

Aukland (31,000 loc.). Vechia capitala a gru-pului Noua Zelandl.

'si

$i

179

Dunedin (43,000 loc.). Actuala capitals, si-tuata in bogatul district aurifer Ottago.

Nelson §i Wellington sunt dog porturi im-portante, situate pe strimtoarea Cook.

Comertul esterior al colonielor engleze dinOceania trece peste tifra de 11/2 miliarde leipe an. Anglia absoarbe trei parti din acest co-mert. Restul se imparte intre Statele-Unite, Chi-na, republicele Americei de Sud, California $iposesiunile olandeze si franceze din Oceania.

Drumurile de tier ocupa o intindere de peste12000 km. Ele pun in comunicatie mai toateorasele de oare-care important/.

POLINESIAPolinesia, al cb:rui nume insemneaza «insule

multe» ocupa toat/ partea septentrional/ si ori-ental/ a Oceaniei. Ea se imparte in do/ parti :Micronesia si Polinesia propriu zisa.

Micronesia coprinde :Archipelagul Bonin, situat spre Sud-Est de

Japonia, si archipelagul insulelor Mariane, spreSud de precedentul. Toate aceste insule suntdo fortnatiune vulcanica, inalte, paduroase simarginite cu recifuri madreporice. Apoi lungullant al insulelor Caroline, in numer de pestecinci sutel), dintre cari unele sunt vulcanite,

') Dintre can numai trei-zeci *i doa. locuite.

180

'jar altele sunt formate din ridicaturi vulcaniceacoperite cu recifuri madreporice. Acestea dinurma sunt construite de polipi, cari traesc subscoarta formats prin depozitele calcaroase alepolipilor ce au trait mai nainte ; apoi mor, in-grasind ei insusi depozitele anterioare si suntinlocuiti prin altit, cari, murind la randul lor,ridica ast-fel din generatiune in generatiune,zidul submarin, care este in acelasi timp sileaganul si mormantul lor, pana cand acest zidese d'asupra valurilor marei.

Venturile si paserile continua opera naturei,aducand seminte si ingrasatninte, si dup.' maimulte secole solul se ridica d'asupra valurilormarei, si se acopera de o vegetatiune proprietinuturilor intertropicaleli.

La Est de Carolinele se afla archipelagulMarshall §i Gilbert, formate tot din insule ma-dreporice, insa de o importanta mediocra.

Spre Nord-Est pe tropicul Cancerului, se aflaarchipelagul Sandwich sau Hawai, unul din gru-purile cele mai importante din Polinesia. Acestarchipelag se compune din niste insule cu totulvulcanice si fertile, printre cari se distinge in-sula Hawai, in centrul caruia se afla un platouhalt, acoperit cu munti si vulcani in activitate.

1) Se tie .cli insulele madreporice nu se gases(' de catintre tropice.

181

Cel mai mare dintre acesti vulcani este Chi loa,care intre anii 1840 si 1859 a rant patru-zecisi una de eruptiuni.

Intre Ecuator si tropicul Capricornului, mer-gand de la West spre Est, intalnim in primalinie grupurile Elice si Viti sau Fidji; in a doalinie grupurile Phonix, Uniune, Samoa sau Na-vigatorilor si insulele Tonga sau ale Amicilor ;pe a treia linie archipelagul Tahiti sau Socie-talei. Toate sunt compuse din terenuri vulca-nice, paduroase pe inalOmi si marginite cu re-cifuri mapreporice ; in fine pe a patra linie, ar-chipelagul Marchizele sau Nukahiva si insuleleBase sau periculoase, numite si Tuamatu, lang5,care se adaogb. archipelagul Gambier; iar maispre Est, in apropiere de America, se OA in-sula Paqtelui sau Vaihu, pierduta in imensi-tatea oceanului Pacific.

Mara de insulele Bonin, Polinesia se bucuramai pretutindeni de clima tropicelor, insa, in-conjurate find de apa, temperatura recoritg deo biza constants, devine placuta si vegetaciuneaabondenta.

Para in secolul XVI nu se cunostea exis-tenta acestor insule. In 1521 Magellan desco-peri Marianele; in 1525 Diego de la Roche des-coperi Carolinele; in 1520 Saavedra descoperiarchipelagul Marshal ; in 1566 Mendana des-coperi insulele Marchise; in 1619 Lemaire §i

182

Schouten desconerira insulele Navigatorilor ; in1643 Tasman descoperi insulele Fidji ci insu-lele Amicilor ; in 1769 .Ropgewen descoperiinsulele Samoa, ci Wallis insulele cu acelacinume; in 1774 James Cook descoperi archi-pelagul ce poarta numele insulele Sand-wich, ci in 1819 De Peyter descoperi insuleleElice.

Asta'zi, parte din aceste grupuri sunt supusede popoare europene. Ast-fel :

Spaniolii stapanesc Marianele §i Carolinele.Francezii stapanesc Nuca-Hiva direct; iar

insulele Tuamatu, Gambier §i Wallis sunt pusesub protectoratul lor.

Englezii, stapanesc insulele Fidji.In Polinesia se afla. urmatoarele trei regate

independente intre 154°30 160° longitudineorientala ci 18°50 22°30 latitudine boreala :Regatul Ilavai situat in partea de Nord-Est aOceaniei pe drumul ce conduce de la Sidneyla San-Francisco. Supra-fata celor cease insuledin care se compune, apropie tifra de 17,000km. p. Populatiunea se urea la 80,500 loc., din-tre can peste 17,000 albi ci 17,000 chinezi.

Acest regat este prev6zut cu toate formeleconstitutionale din Europa.

Capitala Honolulu (20,500 loc.) este portulcel mai important din Polinesia.

Comertul total trece de 60 milioane pe an.

ei

183

Marina comerciala inumera deja 51 vase.Posed si M. km. cai ferate, mai muite linii

telegrafice, 2 telefoane precum si un serviciupostal.

2). Regatul Samoa (sau insulele Navigatorilortsituate spre Est de grupul insulelor Fidji, intre169° si 172° longitudine orientala si 13°-15° la-titudine meridionala. Supra-fata insulelor loeuiteeste de 2787 km. p. Populatiunea s6 urea la tifrade 24,000 suflete. Indigenii sunt de rasa neagrasi profeseaza religia crestina. Capitala este Le-ulumoega in insula Opolu.

Tifra comertului se urea la 4,200,000 lei.3). Regatul Tonga, numit si archipelagul Anti-

cilor, situat spre Sud-West de insula Samoa174 1,76° longitudine orientala si 18 ° -22° la-titudine australa. Supra-fata totala 997 km. p.Populatiunea 23,000 loc. Acest grup este cornpus din 32 insule man si peste 150 insulele.Cele d'intai sunt mai Coate vulcanice, iar celealte madreporice, Capitala acestui regat esteNucualofa.

Tifra comertului trece de 2 milioane lei. Ceamai mare parte din aceasta tifra este in manaGermanil or.

Toate insulele Polinesiei find cam de aceasiconstitutiune fisica, mai pretutindeni se observaaceleasi productiuni vegetale. Cele mai impor,tante sunt ; Cocotierul, arborele de hartie, din.

184

care indigenii fabrics un fel de stofa, etc. Semai cultiva si putine cereale, mai cu seamsorezul, care creste prin campfire joase ; apoitrestia de zahar $i altele. In insula Hawai secultiva .eafea si bumbac. Tot in aceste insulese gAsesc aniinale ca : oi, boi, capre si cai.

Pescuitul balenei jowl un rol important.Americanii au monopolizat acest comert.

Din cauza micei intinderi a insulelor Poli-nesiei si a inferioritgtei productiunilor, comertulPolinesiei este putin important : abia se gasescclod porturi, Honolulu in Hawai si Papeiti, inarchipelagul Tahiti, cari sunt mai mult sau maiputin frecuentate.

AMERICA DE NORD

CAP. I.

SITUATIUNE

Continentul Americei de Nord se afla coprinsintre 167°40' longitudine orientala, intre re-giunile polare a caror latitudine nu s'a putut'Inca masura de cat pana la 84°5' aproape la-titudine de Nord.

Acest continent se margineste la Nord cuoceanul Glacial, de la capul Printului de GalesOra la capul Chid ley tLabrador); la Est cuoceanul Atlantic, de la capul Chid ley pana lacapul Sable (peninsula Florida); la Sud-Est cugolful Mexic pang la capul Catoche (Yucatan),

cu marea Antilelor, Ora la istmul de Pa-

si

si

186

nama ; la Sud en istmul de Panama si la Westcu oceanul Pacific, de la istmul de Panama sipana la capul Printului de Galles.

Supra-fata totals se urea 'Ana la tifra de19,829,000 km. p.

COASTE

Coasta de Nord, udata de oceanul Glacial,este mai pretutindeni joasa si acoperita cu lo-curi baltoase si mlastinoase. De la capul Prin-tului de Galles pang, la capul Bathurst, nu pre-zinta alte accidente de cat golrul Kotzebue instrimtoarea de Behring, estuarul fluviului Ma-kenzie si baia Liverpool. De la capul Bathurstsi pana la capul Chidley, coasta devine foarteaccidentata. Ea prezinta baia Franclin, golfulCorona(iunei, marele golf Hudson, golful Un-gava, precum si alte golfuri mai midi. La Nor-dul acestei coaste se intinde regiunea t6rilorpolare arctice, compusa dintr'o multime de in-sule joase $i inghetate, desfa'cute negresit de con-tinent prin influenta destructiva a apelor ocea-nului. Cele mai principale sunt :

Insula Banks §i insula Printului Albert (Vic-toria si Vollaston), despartite de continent prinstrimtoarea Uniunea §i de insula William prinstimtoarea Victoria ;insula Prin(ului de Galles

187

si insula Sommerset, despartite de peninsulaBoot-hia prin strimtorile Franklin §i Be llot;caraBaflin, despartita de insula Sommerset prinstrimtoarea Regentul, de peninsula Boothia pringolful cu acelasi nume, de insula Southamptonprin canalul Fox, de Labrador, prin strimtoareaHudson §i de Groenlanda, prin strimtoareaDawis §i marea de Bafin.La nord de acestetinuturi se af15. archipelagul Parry, despiirtitspre Sud prin strimtorile Banks, .Mellville, Bar-room si Lancaster. In fine, spre Nord de acesteinsule, se intind alte tinuturi cari se pierd inghe!urile oceanului.

Coasta de Est, udata de oceanul Atlantic,prezinta mai intai golful St-Laurent, format deimbuctitura fluviului cu acelasi nume ; apoi gol-furile Maine, Delaware, Chesapeake §i penin-snide Labrador, Noul- Brunsivik, Noua- Sco(ie§i Florida. De-a lungul acestei coaste se af14 in-sulele Terra-Nova, la intrarea golfului St-Lau-rent ; insulele Anticosti §i Prin(ul Eduard inacelasi golf; iar mai departe, in ocean, insuleleBermude §i spre Sud in dreptul peninsuleiFlorida, archipelagul Bahama §i grupul im-portant al Antilelor.

Oceanul Atlantic formeaza pe aceastit coast&golful Mexic, care udb. Mexicul si Statele-Unite$i care prezintA in partea de Sud-West, baiaCampers, intre Mexic si peninsula Yucatan.

188

Golful Mexic se leaga cu marea Antilelor, for-mat& tot de oceanul Atlantic, prin strimtoareaYucatan.

Coasta de West, udata de oceanul Pacific,este pretutitideni muntoasa si °ler% accidentemai putin importante do cat cele alto doa. A.ceasta% coast& prezinta, mergand de la Sud spreNord, golful de _Panama, golful Tehuantepec, inpartea opus& a golfului Camper; golful Cali-fornia, restrins intre peninsula cu acelasi numesi Mexicul, si golful Cook, la Est de peninsulaAlaska. De-a lnngul coastei se an& insuleleMacpelo, Cocos, Bevila-Gigedo, grupul Santa-Barbara, marea Insula Vandiver, archipelagulCharlota si insula Kadiak, la Sud de peninsulaAlaska.

DIVIZIUNILE USCATULUI

Vezuta in genere America de Nord se prezintasub forma unui vast triunghiu. Laturea septeirtrionala se pierde in oceanul Glacial, latureaoriental& se ridica putin d'asupra oceanuluiAtlantic, iar laturea occidental& se ridica petont& intinderea pang la 5000 de metrj si mai bine.

Prin mijlocul continentului, in directiunea dela West spre Est, se ridica un platou, a earuiinaltime ajnnge pentru a putea servi ca liniede impArtiro a apelor.

189

Intregul sistem orografic se reprezinta prinmuntii Stancosi. Acesta este un masiv puternicde munti platouri, can se intinde din pe-ninsula Alaska si pane la istmul de Panama,prezintand o desvoltare de vre-o 8,500 km. p.El se Imparte in doe Ianturi principale : Unulcare formeaza litoralul Pacificului $i care pre-zinta vulcanul St-Elie (Iliamna) 3678 m. mun-tele Fairweather.

Lantul se continua pe litoral prin lantul Cas-cadelor, apoi prin munti Range, can mcrg pa-ralel cu Sierra Nevada si se impreuna cuuna din ramurile catenei principale Sierrade la Sonora, sere a forma peninsula Califor-nia, terminate prin capul San-Lucas.

Cea Yalta ramura, care constitue adev6ratulmasif, incepe de la Ormul oceanului Glacial,strebate teritoriul Hudson, apoi se ridica pre-zintand virfurile Brown, Hooker, Murchison,Fox. Fremont, Pikespeak, etc., a carorme variazil fntre 2000 si 5000 metrii. Ajuns inStatele-Unite, acest lant se bifurca in mai multe-lanturi paralele : Sierra Madre, Siera Blanca,etc.; apoi, pe teritoriul Mexicului, formeaza ziduloriental al platourilor zise Sierra GuadalupeSierra Diabolo, Cohahuila, Potosi etc. In finestrebate republicile Americei centrale, formando regiune vulcanica importanta, $i se uneste

si

si

inalli-

190

la istmul de Panama, cu Anzii Cordilieri dinAmerica de Sud.

De partea oceanului Atlantic se ridica, iarasio regiune muntoasa, mai putin important& decat cea precedent/. Acesta este sistemul Ale-ghanilor, care dimpreuna cu sistemul muntilorLaurentizi, constitue un platou intins si braz-dat in directiunea de la Nord-Est catre Sud-West, de mai multe lanturi muntoase de o inal-time mediocra : muntii Albastrii, muntii Cum-berland, muntii Verzi, etc.

Cele doh sisteme muntoase trimit ramifica-tiunile for prelungite spre interiorul continen-tului, unde formeaza o campie fertila si udatade fluvii importante.

CURSURI DE APA

Pe linia septentrionala a Statelor-Unite se in-tinde in directiunea de la West spre Est, o se-rie de inaltimi mediocre, care serva drept linie

impartire a apelor intre oceanul Glacial sioceanul Atlantic (in special golful Mexic).de Apele care isvorasc din at-este platouri simerg in Oceanul glacial stint :

Machenzie (3700 m.), care se formeaza dinmai multe bratz, strebate lacurile Atabasca,Sclavul §i Ursilor, §i la imbucatura sa for.meaza o mare delta.

191

Churchil (1500 km.), care formeaza in cursulseu mai multe lacuri si se varsa in baia IIudson.

Nelson (2400 km.), care ese din muntii Stan-cosi sub numele de Saskatchewan, udb. laculWinipeg, lacul Split etc. si se varsa spre Sudde Churchil.

Severn, Maine, Whale etc., tributarii gol-fului Hudson, sunt mai putin importante.

Oceanul Atlantic primeste:Laurent fluviu scurt 1000 km. intre -lacul

Ontario si imbucatura sal). Este eel mai largdin lume Are 5 kilometre la origina §i peste70 la imbucatura. .

Cele alte fluvii tributarii acestui basin, careisvorasc din sistemul Aleghanilor, ca St-John,Hudson., Delaware, Potomacul, Savannach etc.,sunt mai putin importante.

Golful Mexic primeste apele fuviului Mi-

sisipi (6,530 km.) si a numerosilor sei afluenti.Acest fluviu isvoraste din lacul Itasca spre Sudde lacul Winipeg ; curge de la Nord spre Sudincarcandu-se de ambele parti cu afluenti, prin.tre cari se deosibeste Misuri, §i se varsa liing5portul Noul-Orleans.

1) Dac5. insa it consider5.m Incepand din lacul Superior,socotind si cotiturile, lungimea cursului set' ar fi de3450 km.

192

Rio-grande-del-Norte 12300 km.) Ese din muntiiStancosi, strabate Sierra Madre, si formeaza intrucat-va limita intre State le-Unite si Mexic.

4) Oceanul Pacific primeste :Colorado (2000 km.) care ese din piscul Fre-

mont, strabate mai multe gaturi si se varsa ingolful Californiei.

Sacramento (670 km.) care descinde din Si-erra Nevada si se varsa in golful San-Francisco.

Oregonul, Columbia (2000 km.), format dindoA brace, strabate muntii Cascadele si se varsalanga portul Astoria.

Fraser (1200 km,. Ese din muntii Stancosi,strabate muntii Cascadele si se varsa in fatainsulei Vancuver.

Yucon (3570 km.) Isvoraste din munti Bold(Nord-Westul Canadei), curge spre Nord panAla orasul Yucon, apoi spre West, strabate te-ritortul Alaska si se varsa in marea de Behring.

LACURITerenul granitic din Canada este presarat ou

lacuri. Cele mai principals sunt: Atabasca18,260 km. p.), marele lac al Sclavului (30,835-km. p.) si lacul Ursului 20,370 km. p.) Acestetrei lacuri constitue o regiune importantA nu-mai din puntul de vedere al intinderei. Spre.Sud se afla lacul Deer, strAbatut de fluviul

193

Churchil ; apoi lacul Winipeg (23,000 km. p.),strAbatut de fluviul Nelson, in fine mai multealtele de o important. mediocra.

La Nordul Statelor-Unite exista un grup delacuri foarte importante. Acestea sunt: laculSuperior 84,000 km. p.), Nichigain (62,870 km. phHuron (52,400 km. p.), legat cu lacul Supeperior prin saltul S-ta Maria f3i cu Michiganprin strimtoarea Machianativ, lacul Erie (25,175km. p.), care se leaga cu Huron prin riul St-Clair §i lacul Ontario (16,500 km. p.), care. co-munica cu Erie prin riul si Cascada 1V iagaracea mai mare eascada din lume.

Toate aceste lacuri comunica cu oceanul.Ele sunt formate din ap5. dulce.

In muntii Stancosi din Statele-Unite se Oalacul Sarat (8,600 km. p.) in apele caruia nupoate teal nici un peste. Acest lac comunicacu un alt lac Utah printr'un curs de apa...

In America centrall se afla de asemenea maimulte lacuri, printre cari cel mai importanteste lacul Nicaragua.

CLIMAClima Americei de Nord ofera toate varieta-

Vle, pentru cä acest continent ocupa toate zo-nele. In partea de Nord doming frigul cel maimare ca prin Nordul Siberiei. Chiar in tim-

13

li

194

pul verei, care este foarte scurtg, rare-ori ter-mometrul se urea la cate-va grade d'asupralui zero.

Coastele oceanului Atlantic sunt in generemai Teti de cat alte localit4 dupa, aceasi lati-tudine.

In interiorul continentului doming o climacontinentala destul de pronuntata.

Coastele meridionale sunt incglzite de soa-rele tropicelor si nesanatoasg din cauza ba101or.

Coastele occidentale variazg si dupe latitu-dine si dupg altitudine. Ele sunt friguroasepe inaltimile muntilor, insg temperate prin apro-pierea marei.

CAP. II.

FASE ISTORICE

Continentul american s'a descoperit de cgtreCristof Columb, in anul 1492. Nu se cunoastebine istoria sa inainte de aceasta, epocg. Na0-unile cari au intreprins cucerirea sa, au ggsit-opopulata de triburi, unele selbatice, allele no-made, iar allele sedentare si pang la un puntoars -care civilizate. La Nord erau Eschimosii,prin centru _Pieile .Rosii, iar prin Anti le erauCaraibii, astazi aproape dispgru0.

Prin evul mediu Danezii furg cei d'intai ina descoperi America. Ei colonizara parte din

195

Groenlanda, si atinserl chiar coasta Labrado-rului. Descoperirea for 'MO. rAmase in intune-ric si, in secolul XV, cand In descoperita Ame-rica, nu se mai gAsi nici o urma, care O. fiatestat prezenta for prin aceste regiuni.

In secolul XVI Spaniolii se stabilira in An-tile si cucerirA Mexicul si California.

In secolul XVII Francezii ocuparA cate-va in-sule mici din Anti le, trecura in Canada, undefondarA orasul Quebek, scoborira spre Sud pevalea fluviului Misissipi, si denumira acest ti-nut Luisiana, in onoarea regelui Ludovic XIV.

In acelasi timp Englezii ocupau coasta ocea-nului Atlantic, in detrimentul Olandezilor, Su-edezilor, Spaniolilor si Francezilor si se intin-sera in interior; dar in secolul XVIII 117861colonii se resculara in contra dominatiunei en-gleze si fondara, sub conducerea lui GeorgeWashington, republica Statelor-truite.

Pe la inceputul secolului XVIII, coloniile spa-niole se resculara de, asemenea si fondarA Me-xicul dimpreuna cu cele cinci republici dinAmerica centralg.

ST ATELEStatele Americei de Nord se impart in state

independente $i colonii.Statele independente aunt :

196

State le-Unite (9,212,260 km. p.) impartite in37 stale, 1 district §i 11 teritorii. Cap. Was-hington. Populatiunea treco peste 50 milioanelocuitori.

Mexicul (1,946,300 km. p.) impartit in 25de state, cu cap. Mexico. Populatiunea trecede 10 milioane locuitori.

Guatemala (121,000 km. p.) cu cap. Noua-Guatemala. Populatiune total-a 1,394,000 loc.

San-Salvador (18,720 km. p.) cu cap. San-Salvador. Populatiune 634,000 loc.

Nicaragua (133,800 km. p.) cu cap. Managua.Populatiune 262,000 loc.

Honduras (120,480 km. pi) cu cap. Comayagna.Populatiune 329,000 loc.

Costa-Rica (51,760 km. p. cu cap. San-Jos4.Populatiune 214,000 loc.

Haiti (28,900 km. p. cu cap. Port-au-Prince.Populatiune 960,000 loc.

San-Domingo (46,000 km. p.) cu cap. San-Do-mingo. Populatiune 136,000 loc.

Coloniile in de urm'aoarele natiuni europene:Posesinnile engleze: Dominionul Canada

(8,822,600 km. p.) cu cap. Ottawa. Populatiuneatrece de 4,320,000 loc. Insulele Prin(ul Edu-ard, Terra-Nova, Bermudele, Bahama, Anti-lele engleze §i teritoriul Honduras britanic, cucap. Balize.

197

Posesiunile franceze: Guadclupa, Dezirada.Maria-Galanta, Sfintele, ..Martinica, St-Pierre,Miquelon, parte din St-Martin si St-Barthe-lemy.

Posesiunile spaniole: Cuba §i Puerto Rico §idog, din insulele Virgine.

Posesiunile olandeze: St-Eusta(iu, Curacao.Sabo §i parte din St-Marlin.

Posesiunile Daneze : S-ta Cruz, San-Thomas§i San -Juan.

CAP. III.

CANADA (Nona Britanie)

Se margiheste la Nord cu oceanul glacial ;la Est cu oceanul Atlantic, la Sud cu Statele-Unite ; -la West cu oceanul Pacific si la Nord-West cu teritoriul Alaska.

Supra-fata totals atinge tifra de 9,212,270km. p.

Coasta de Nord este joasa, acoperita cu «Tun-dras» inghetata si prevazuta cu o multime degolfuri formate prin ruperea pamenturilor arc-lice §i prin influenta gheturilor oceanului.

Aceasta coasts prezinta golful Kotzebue, pestrimtoarea de Behring, estuarul Makenzie, gol-ful Liverpool, Franclin, marele golf Hudson,care formeaza golful James ci golful Ungava.

198

Ea prezinta de asemenea printre altele, doe pe-ninsule marl, Boothia §i Melivile.

La Nord de aceasta coast/ se intinde archi-pelagul terilor arctice, compus din insula Banks,Prin4ului Albert, units cu te'rile Victoria siWollaston, insulele Baring, Me lwila, Som-merset, archipelagul Parry, terile Bafin s,ii al-tele, pe care numeroasele strimtori mai multle impreuna de cat le separa'). Aceste strim-tori constitue trecerea pe la Nord-West2). LaEst de Cara Bafin, qi despartita de densa prinstrimtoarea Dawis, se afla Groenland, din carenu se cunoa§te de cat parte din coastele occi-dentale §i orientale. Supra-fata acestui tinut s'aevaluat, in mod aproximativ, la un milion km. p.

Coasta orientale este preve'zuta cu golful St-Laurent, care prezinta peninsulele Noul Bruns-vik §i /Voua Sco(ie. In fats acestui golf se Oamarea insula Terra-Nova §i insulele Anticosti,Prinful Eduard §i altele mai mici.

Coasta occidentals este pretutindeni inalta,stancoasa §i preva'zuta cu mai multe grupuride insule, printre cari se distinge insula Van-cuver, archipelagul Reginei Carlota §i insulaKadiak, cea mai mare din Aleutine.

1) Inghetate hind mai tot timpul anului.2) Incercatit de toti navigatorii oceanului Glacial.

199

In partea orientala Canada este dominata demuntii Stancosi. Acest lant se intinde spre Sudpang la limita Statelor-Unite.

Ei se compun din dog lanturi paralele.Cel occidental incepe in peninsula Alaska,

si urrneaza litoralul Pacificului pang la muntiiCascadelor, prezintand virfurile St-Elie (5,950m:), Fairweather etc. Lantul oriental, eel prin-cipal, incepe de la termul oceanului si se ridiva treptat prin virfurile Hooker (4905 m.)Brown (4,870 m.) si Fox.

In partea orientala se afla muntii Laurentizicari doming te'rmii golfului St-Laurent.

Interiorul Canadei, intre cele dog masifuri,prezinta aspectul unei campii intinse, strab--tut& de cursuri de apa si acoperita cu o mul-time de lacuri.

Makenzie (3,700 km.) este fluviul principaldin aceasta regiune. El isvorAste din muntiiStancosi sub numele de Atabasca, strabate la-cul Atabasca, (8,260 km.), Sclavul (30,835 km.)si Ursu (2370 km.(. Primeste mai multi aflu-enti si se varsa in ocean, formand o maredelta.

In golful Hudson, cursurile de apa yin des-pre West, Sud si Est.

Churchill (1500 km.). Curge sub diferite nu-miri, strebate mai multe lacuri, printre cari.Deer, si comunica cu Makenzie prin lacul Daim..

200

Nelson (2600 km.) Isvoraste din muntii Stan-cosi, curge paralel cu cel precedent si str--bate de asemenea mai multe lacuri, in speciallacul Winipeg (23,500 km. p.)

Hayes, Severn, Albany, East-Maine etc., suntmai putin importante.

Din lacul Ontario is nastere fluviul St-Lau-rent, eel mai important fluviu din Canada sieel mai larg din lume. El are vre-o 1000 km.(3450 km.) 'I lungime, 5 km. la origin& si (75km. largime la imbucatura.

Clirna Canadei se aseamana foarte mult cuaceea a Siberiei.

Pe coasta septentrionala vara nn are alts in-fluent& de cat 0, rupa. gheturile. In interiordomneste o climb: continentals extrema. CoastaPacificului este ceva mai putin rece de catcea orientala, din cauza curentului Kura-Sivo.

Dup. descoperirea Americei Francezii cLiu-tara a se stabili in Canada. Ei fundara oraseleQuebek si Montreal. Mai tarziu insa ei furA in-locuiti de Englezi, cari luara %ara sub stapa-nirea lor.

Asta-zi Canada formeaza una din coloniileprincipale ale Angliei. Ea este impartita in ur-matoarele guvernaminte: .Noul Brunswick, Aca-dia sau Noua Sco(ie, Insula Prin(ul Eduard,

1) Vezi nota de la pag. 191.

201

Manitoba, Columbia _Englezel §i teritoriile ne-colonizate. La aceste departamente, cari for-meaza colonia federala, nurnita Dominionul Ca-nada, se mai adaog5. guvernamintele Bermu-delor §i acele ale insulei Terra-Nova. Suprafatatota1a trece de 9,244,000 km. p., din cari 422,000pentru Terra-Nova si 50 pentru Bermude.

Populatiunea total apropie %ifra de 5 mi-lioane locuitori, dintre cari peste 421,000 inTerra Nova si 15,000 in Bermude 1).

Solul acestui tinut este in mare parte sterilsi 'rebel la culturile vegetale. Cu toate acesteacerealele crest 'Ana la 56° latitudine. Cartofii,hameiul si diferiti arbori fructiferi se producprin Sud-Est. Se cultiva inul, canepa si altePlante oleanginoase.

PAdurile Canadei n'au rival In America ; iarpasiunile si multimea livezilor naturale, nu-tresc turme de boi, cai si oi, Bari constitueuna din bog'atiile Americei de Nord.

Se exploateaza mine considerabile de huiliesi fier. Aurul se gaseste prin Columbia si Ca-nada de jos si petroliul prin Canada ocei-dentalL

Bogatia principals a Canadei este Pesceiria.

'') Din aceasta populatie peste un milion sunt numaiFrancezi.

.

202

Peste 2,000 de navi cu 50,000 mateloti se in-trebuinteaza la pescuitul morunului pe tArmiiinsulei Terra-Nova.

Industria se desvolta repede. Ea este favo-rizata prin crearea cAilor de comunicatiune §iprin abundenta combustibilului acestei regiuni.

Halifax (40,000 loc.), legat cu Liverpool §iNew-York prin servicii de vapoare engleze.

Montreal (136,000 loc.). Ora§ul eel mai po-pulat, undo esceleaza industria franceza. Intre-pozit de comers al marilor lacuri. Centrul dru-murilor de Fier §i unul din ora§ele cele maimanufacturiere din Canada este primul portmaritim.

Quebek (65,000 loc.) pe St-Laurent. Port intins.Ottawa (35.000 loc.) Capita la Canadei. Acest

ora§ este situat pe dreapta riuletului Ottava,afluente al fluviului St-Laurent. Centru impor-tant de comert §i industrie, §i cap de linie altutulor cailor ferate din Canada. Acest ora§ acApatat o mare influenta. de (And a devenit ca-pitala guvernamantului. Palatul parlamentuluizidit in timpurile din urma trece de edificiuleel mai practic §i in acela§i timp eel mai fru-mos din lume.

Toronto (11,809 loc.) Situat pe termul occi-dental al lacului Ontario intr'o regiune foarteroditoare, este capitala provinciei ce poarta ace-

203

iasi numire (Ontario). Face un comers intinscu lemne, petroleu, cereale, sare si altele.

Hamilton (41,000 loc.) Cava mai la Sud deprecedentul este renumit intre altele pentruimensele sale ateliere de masini pentru caiferate.

Porturile Saint- Johns §i Georgetown, iauparte la navigatiunea generala.

Comequl general apropie %ifra de un mili-ard de lei pe an. Anglia si Statele-Unite ab-soarbe aproape totalitatea schimburilor. Olanda,Franca $i orasele hanseatice figureaza pentru%ifre mai considerabile.

Drumurile de fier prezinta o desvoltare depeste 15,400 km. p.

Linia principals plead: din Halifax si se in-drepteaza spre West, trecand prin : QuebekMontreal, Winipeg si se termina, la Port-Mo-di, in fats insulei Vancuver.

STATELE-UNITESunt situate intre 49°-16° latitudine de Nord

si intre 64°4'-124°4' longitudine occidentals.Se margineste la Nord cu Canada ; la Est

cu oceanul Atlantic ; la Sud cu golful Mexicsi cu Mexicul, $i la West cu oceanul Pacific.

Teritoriul Alaska din Nord-Westul Americeiii aparcine. Supra-fata totals este do 9.212,270km. p.

204

Sistemul orografie al acestui linut se repre-zinta prin muntii Striae° si, cari acoperA cu ra-murile for toata partea occidentals. Aceste ra-muri se indrepteaza de la Nord spre Sud. Celemai importante sunt: Lantul Cascadelor §i ca-tena Range, care mArgineste litoralul, apoi Si-erra-Nevada, paralel cu Catena Range, si infine masivul principal, care prezintA verfurileliremont (4116 m.) Longs peak, Spanish-peahetc.

Panta orientate a acestor munti se prelun-geste prin coline acoperite cu paduri.

De partea Atlanticei terenul se ridica, prin-tr'o altA serie de lanturi paralele si orientate,de la Nord-Est catre Sud-West, pe o lungimede t,000 km. Cele mai principale sunt muntiiCumberland, muntii Albastrii, muntii Albi, etc.denumiti in general sistemul Alegaiiilor.

Pe linia de Nord terenul se ridicA putin sprea forma linia de impArtire a apelor, intre Sta-tele-Unite si Canada.

Intre cele doA sisteme de munti se formeazalarga $i intinsa vale a lui Misisipi, (6,530 km.)care formeaza el singur un intreg sistem hi-drogralic.

Acest fluviu isvoraste aproape de lacul Bas-ka, §i curge pe o cam* acoperita cu livezi,in directiunea de la Nord spre Sud. Primeste

205

In partea stangg pe Wisconsinul, Ilinois §iOhio, iar pe dreapta pe Misuri, care isvorastedin muntii Stancosi, si cu care se intalnestehing'a orasul St-Louis; apoi pe Arkansas, riul.Rosu, etc. De la confluenta lui Misuri, apelesale strabate o campie intinsk pe care o aco-pera cu debordarile sale, apoi se versa In gol-ful Mexic, l'anea orasul Noul-Orleans. Acestfluviu ud'a, orasele St-Louis, Memphis, Wick-sburg etc.

Cele alte fluvii tributare golfului Mexic sunt:Mobile, care isvoraste din Alegani si se varsala Est de Misisipi, Sabine, Brazos, Colorado§i Rio Grande-del-Norte, care formeaza limita,pe o mare intindere, intre Statele-Unite si. Mexic.

Fluviile cari se varsa in Pacific sunt fail im-portantk Cele mai principale sunt :

Mamie Colorado (2000 km.) care isvoraste dinpiscul Fremont, sub numele de riul Verde, pri-meste mai multi afluenti si se varsa in fun-dul golfului California.

Sacramento, care isvoraste din Sierra-Nevadasi care se varsa in golful San-Francisco, l'ang5,orasul cu acelasi nume.

Oregonul (Columbia, 2000 km.), format dindoa brate, care iau nastere dintr'un platou almuntilor Stancosi si se varsa ling. portul Astoria.

206

Fluviile tributarii oceanului Atlantic sunt ingeneral scurte.

. Cele mai principale sunt:Connecticut, eel mai septentrional. StrAbate de

la Nord la Sud provincia Maine, uda orasulHartford si se varsa langa New-Yersey.

Hudson, curge paralel cu precedentul si sevarsa langa New-York.

Delaware (470 km.) fluviu profund, deci fa-vorabil naviggiuni.i. Se varsa langa orasul Fi-ladel fia.

Susquehanna, curge paralel cu Delaw are sise varsa in golful Chesapeak, dupa ce a udatorasul Harisburg.

Potomacul (860 km.) care se varsa tot in golfulChesapeak, langa orasul Washington, formando imensa imbucatura.

James, curge direct de la West spre Est sise varsa in baia Chesapeak, dupa ce a udat ora-sul Richmond.

Tar, Mackoson, Cape-River curg paralelsunt de o mai mica importanta.Savanah, care formeaza o limits intre Geor-

gia si Carolina de Sud, se varsa rang% orasulSav a n ah.

In fundul campiei, la piciorul munOlor La-urentizi, apele s'au gramadit, spre a forma ceamai mare intindere de apa dulce din eke existspe glob. Aceasta masa de apa se imparte in

si

.

207

cinci lacuri : 1) Lacul Superior (84,000 km. p.)de forma ovals, orientate de la West spre Est ;2) Lacul Michigan (68,882 km. p.) aceiasi forma3) Lacul Huron (52,400 km. p.), legat cu laculSuperior prin saltul Santa-Maria E,;i cu Mi-chigan prin strimtoarea Machin= ; 41 LaculErie (25,175 km. p.), legat cu lacul Horon prinriulelul St. Clair ; si 5) Lacul Ontario (16,500km. p.) legat cu lacul Erie prin riuletul si cas-cada Niagara, cea mai mare cascade din lume.Din acest lac is nastere eel mai larg fluviudin lume, Laurent. Spre Est de lacul Onta-rio se afla lacul Champlain care comunicacu Laurenliu prin bratul Richelieu si cu Hud-son printr'un canal.

Clima continentals doming in Statele-Unite.Ea se accentuiaza cu atat mai mult, cu catiriaintam in interior. Coasta oceanului Atlanticsufera o climg mai rece de cat tinuturile dinEuropa dupe aceeasi latitudine, aceasta dincauza ca este udata de curentii reci, ce yindin oceanul Glacial; pe cand coasta oceanuluiPacific, udata de curentul Kura-Sivo, este ro-lativ mai calda.

In fine coastele golfului Mexic sufera climatropicelor.

Pang in secolul XVII teritoriul Statelor-Uniteera locuit de triburi selbatice (Pieile rosii).Primele colonii furs stabilite intre anii 1613

208

si 1654, de eatre Olandezi, care fondar5, por-tul Noul Amsterdam, astazi New-York. Ve-nira apoi Suedezii, cari se stabilit6. in New-York si pe Delaware; apoi Englezii, cari sestabilir6. in Virginia, Masasuset si New-Ham-pshire; apoi Francezii, cari se stabilira in Ma-ine si pe stanga fluviului Misisipi § i Ohio.Spaniolii ocupaser6 deja litoralul golfului Me-xic. Englezii ins& nu intarziar& de a ocupaputin cite putin toate aceste tinuturi in de-trimentul celor-alte natiuni. Ast-fel, prin trac-tatul de la Paris 1663), ei ocupar& tot %inutulpana la Misisipi.In 1765 parlamentul Englezvoind O. rescumpere pagubile suferite cu oca-ziunea resbelului de seapte ani, decreta asu-pra acestor colonii un impozit de timbru, lacare colonii opusera o vie resistenta. Timbrulfu inlocuit cu un impozit asupra hartiei, sti-clei si ceaiului. Atunci colonii se revoltara subconducerea lui George Washington §i, ajutatifind si de Francezi, isi capatara independentape care o proclamarA in 1775, si pe care En-glezii furd nevoid a o recunoaste in 1783.

Coloniile din Statele-Unite fondara o repu-blics federala, cu capitala Washington.

Peninsula Florida fu cumparata de la Spa-nioli in 1820; iar in 1867 Rusia vindu Statelor-Unite teritoriul Alasca.

209

Guvernul central al Statelor-Unite se com-pune din:

1) Un presedinte numit pe patru ani $i nuvice-presedinte care prezideazA senatul si careinlocueste pe presedinte in caz de moarte.

Presedintele este investit cu puterea exe-cutive.

2) Un emigres compus din senat si camera.3) Curtea suprenuZ, compus din judecatori

num4i pe viata.Statele-Unite se compune din 38 state, 10

teritorii si un district federal. 11Armata Statelor-Unite se compune in timp

dc pace, din 27,000 oameni, iar in timp de resbelea se poate urea pana la trei milioane si mai binede combatanO. Marina military se compunedin 118 vase cu 584 tunuri, dintre care 21de cuirasate.

Populatiunea total& trece de 50 milioane lo-cuitori.

Una din principalele bogatii ale Statelor-Unite este cultura cerealelor. In ultima periodaprodusul cerealelor s'a evaluat aproximativ la570 milioane ectolitrii. Grupul din Nord-Estse considers ca granarul Statelor-Unite. Bo-gatia statelor de la Sud consta in cultura ore-

') Un teritoriu devine stat numai atunci ca.nd popula.-tiunea sa, bucurandu-se de drepturi civile qi politice,trece peste tifra de 60,000 locuitori.

14

210

z/u/ui, a bumbacului §i a tutunului, care ajucat un rol atat de important in viata comer-eia1a si politicb. a Statelor-Unite.

In 1771 capitalul culturei bumbacului inState le-Unite de la Sud, reprezinta o valoarede 6 miliarde, iar personalul era de 1,500,000sclavi si 200 mii plantatori liberi. Nimicireasclavagiului a schimbat toate conditiunile mun-cei si intinderea culturei bumbacului in Indii,Egipt si Brazilia a distrus monopolul StatelorUnite. Astazi cele mai bune recolte nu pottrece peste suma de 5,350,000 baluri pe an 1).

"'Muffle care acopera o mare parte din te-ritoriul Statelor-Unite, constitue de asemeneauna din bogatiile acestor state. Ele dau totfelul de lemne de constructiune.

Livezile naturale si artificiale nutresc toaterasele de animale domestice. Cai peste 10,500,000;asini si catari 2,000,000; boi si vaci 36,000,000,of 35,000,000 si porci peste 47,000,000.

Bogatiile minerale din State le-Unite suntimense, chiar lasand la o parte grupa califor-nian6.. Pe platoul Aleghanilor se intinde dosregiuni carbonifere, cu o suprafata de 100,000km. p., a earor productiune trece peste 30milioane tone.

') Fie-care bal cintlre§te 210 kilograme.

211

Sursele de petroleu din Pensilvania au pro-dus in 1874 peste 6,400,000 ectolitre. -Sursebogate de petroleu se mai' gasesc prin Ohio,Kentucky §i Virginia. Aceste surse se exPloa-teaza de 500 §i mai bine de companii.

Productiunea fierului se ridica in 1875 la 4milioane tone.

AfarS, de aceste metale se gase§te : zinc §istaniu, stanci granitice, marmot% §i sere prinregiunile din Nord §i West.

Productiunea aurului §i a argintului dinCalifornia, Colorado ci Montana, se urea in1875 la suma de 450 milioane, dintre cari360 numai pentru California.

Agriculture, exploatatiunea minelor ci comer-tul maritim a absorbit mult timp fortele Sta-telor-Unite. yumai de vre-o 50 ani in urmaindustria a luat o desvoltare serioas6..Abon-dente materielor combustibile, a materielorprime, puterea fortelor motrice ci inlesnireacomunicatiunilor au favorizat cu prisos des-voltarea ei. Pe de alts parte, lipsa de brake adat na§tere la cele mai ingenioase, instrumentemecanice, agricole ci inclustriale.

Principalele industrii cunt: Industriele me-canice, distilerie, manufacturi de bumbac, deland, matdsarii, industrii metalurgice, fabri-carea conservelor, old rii fine precum ci o mul-time de alte industrii marunte.

212

Aceste industrii sunt concentrate mai multin statele de la Nord si West; cele de la Sudsi Est se ocupa aproape numai cu industrieleagricole.

In ceea ce priveste construcfiunile maritimeState le-Unite nu an rival. Pe fie --care an seda comertului peste 2000 tastimente cu o ca-pacitate de 500.000 si mai bine de tone.

Principalele centruri de populatiune sunt :Washington (147,000 loc.) Capitala Statelor-

Unite si in special a statului Columbia. Situatpe fluviul Potomak. Este resedinta presedin-telui republicei si a Congresului. Fundat in1792 si numit ast-fel dupe numele liberatoru-lui Statelor-Unite, Aci este scaunul tutulormarilor autoritati administrative, precutn si astabilimentelor cle instructiune. Arsenal si ma-rina. Fortareta care doming Potomakul. Orasindustrios. Cap de linie mai multor (Jai ferate.

St-Louis (450,000 loc.) Situat pe Misisipi, la20 km., sere Sud cle confluenta sa cu Misuri.Cel mai mare intrepozit din centrul Statelor-Unite. Cap de linie a mai multor ciii ferate.Industrie intins'a.

Cineinatti (300,000 loc.) Situat pe Ohio. Co-n-arnica prin mai multe Iinii ferate cu cele-1-alte centruri. Mare comert de cereale si alteproducte agricole.

-- 213

Cleveland (200,000 loc.) Situat pe lacul Erie.Oras industrios. Comers{ intins si naviggiunspe cele cinci lacuri.

Pittsburg (300,000 loc.) Situat pe Ohio Oraeindustrios, mai cu seamd in ceea ce privesteindustriile metalurgice (arme, cuOtarii etc.) Fa-brica de asemenea land si bumbacul.

Louisville (140,000 loc.) In statul Kentuky.Ace lasi comers ca si Cincinatti.

Buffalo (225,000 loc.) In regiunea marilor la-curi. Industrie activa. Connell $l navigatiunepe cele cinci lacuri.

Chicago (830,000 loc.), pe lacul Michigan.Principalul centru de comers din regiunea marilor lacuri. Export& cereale, carnuri sdrate sidiferite materii animale.

Milirvaukee 1170,000 loc.) Port al statuluiWisconsin. Exports multe grane si lemne.

Porturi principale sunt:Portland (34,000 loc.) Legat cu Liverpool

si Glascow printr'o. linie de vapoare. Port alstatului Maine.

Boston (414,000 loc.) Centrul comercului cuCanada, Indiile orientale si Mediterana. Intre-pozitul principal al statului Masasuset si de-buseul cerealelor din West, al metalelor, etc.Export& mult peste conservat, pieldrii, petro-liu, lemne de constructiune si altele.

214

New-York (1,589,000 loc.) Este situat pe flu-viul Hudson, la 28 km. de ocean. Ora§ indus-trios. Cel mai mare port al Statelor-Unite. Estepus in legatura prin Iinii de vapoare regulatecu toate porturile mari ale lumei. Tifra comer-Vilui sat' se urea la 4 miliarde lei pe fie-carean. Marina comerciala este considerabila.

Filadelfia (1,040,000 loc.) Situat pe Delaware.Portul Pensilvanei. Al doilea ora§ al State lor-Unite si unul din primele orase manufacturieredin lume. Export& cantitgi considerabile delemne, cereale etc.

Baltimore (500,000 loc.) Situat in fundul golfului Chesapeake. Debuseul statului MarylandMare terg de fain& si tutunuri.

Mobile (31,000 loc.) Situat pe golful Mexic,in imbucatura fluviului cu acelasi nume. Unuldin marile targuri de bumbac.

Noul-Orleans (248,000 loc.) Situat in deltamlastinoasa a fluviului Misisipi, la 151 km. dela mare. Metropola comercului regiunei de Sud.Mare tang de. cereale, bumbac, ytun, zahar siorez.

Galveston (22,000 loc.) Debuseul principalal statului Texas.

San-Francisco (300,000 loc.) Principalul portdup6 oceanul Pacific. Este zidit pe o limb& depament care m&rgineste golful San-Francisco.Capul de linie occidental al drumului de fier,

215

care leaga Pacificul cu Atlantica. Comunica prinservicii regulate de vapoare cu Japonia, China,Australia, insulele Sondei cu toga coastaoccidentals a Americei de Sud.

Astoria (15,000 loci Situat la imbucaturaOregonului. Export-A multe lemne de cons-tru ctiune.

Mi§carea Navigafiunei in total atinge tifrade 700,000 navi americans straine, pentrucomertul exterior si 170,000 navi pentru ca-botagiu.

Marina comerciald reprezinta in total tifrade 24,700 navi.

Valoarea comertului total atinge tifra de 8miliarde lei .pe fie-care an. Anglia figureaza inprimul rang cu tifra de aproape 3 miliarde ;apoi yin succesiv Franta, Germania cu oraselehanseatice, Canada, Brazilia, Antilele, China siJaponia.

Comertul cu Romania se urea la tifra de330,000 lei pe an.

Drurnurile de fier ()cup . o intindere tie peste247,770 km.

Ele brazdeaza mai tot teritoriul Statelor-Unitemai cu osebire statele mai populate. Regiuneade West este mai putin favorizata. Linia trans-continentaki leaga Atlantica cu Pacificul, stra-batand Statele-Unite de la Est spry West, peo intindere de 5,200 km. Aceasta linie pleaca.

ci

si

216

de la New-York, §i trece prin orasele : Cinci-nati, St-Louis, St- Joseph, Kairney ; apoi stra.-bate muntii StAncosi pe la Rawlins, Kelton,Virginia §i se termina la San-Francisco, peOrmul Pacificului.

A doua linie care pleaca tot din linia Nero-York, trece prin Filadelfia, Washington, Lynch-burg, Knoxville, Yakson §i se sfarseste la im-bucatura fluviului -Misisipi in portul Rout-Or-leans.

Din Lynchburg pleaca o alt linie paralelgcu cea precedent& si se termin& la Mobile.

Alte linii laterale pune in comunicatie direct&capitala StatelorUnite cu toate orasele de ca-petenie din aceasta regiune. Ast-fel sunt : Was-hington-Chirago, prin Pittsburg §i Cleveland ;Washington-Bufallo;Washington-New-York-Roston-Portand-St-JOhn etc. 0 alta linie pleacade la New-York §i trece in Canada la Montrealprin Albany.

In sfarsit pe termul Atlanticei, calea ferat&urmeaza pan& la Savanach, iar de aci spreWest, trecand peste Misisipi, Oita la Laredo siMalone, la frontiora Mexicului.

Orasul St-Louis se poate considera ca cen-trul tailor ferate din Statele-Unite. Cele maiprincipale sunt urmatoarele: St-Louis, Chicago,Milwaukee, St-Paul si de aci spre West, tre-

217

cand peste Misisipi muntii Stancosi, pans,la Astoria.

Aceasta este linia de Nord a marilor lacuri.Apoi linia St-Louis- Winipeg, unde se Into],neste cu linia trans - continentals din Canada.Aceasta linie urmeaza cursul fluviului Misisipi.

0 alts linie plena din St-Louis se ur-meaza pans la Utah in muntii Stancosi, undese intalneste cu linia principals a Pacificului,iar mai spre Sud paralel cu aceasta mergeo eta linie, care se sfarseste la orasul Los-An-geles (California), de unde se continua pe Or-mul Pacificului pang la San-Francisco.

In sfirsit linia care se lungeste spre Sud decermul lui Misisipi, de la St-Louis pang la NoulOrleans, trecand prin Memphis, Grenada §iJakson.

Acestea sunt liniile ferate prineipale ale Sta-telor-Unite. Dupe cum insa agricultura, corner-

industria si mai cu seam populatiunea,crest intr'un mod simtitor, urmcaza ca si re--ceaua cailor ferate se lateite in raport directcu cele alte bogs ii.

Navigaciunea interioara se poate reduce ladog marl sisteme :

1) Acela al marilor lacuri, pe carorase afla situate centrurile cele mai importantepentru comercul granelor, fainurilor, carnuri-lor etc.

Vermul

si

ei

gi

-2182) Sistemul Misisipi, coprinzand atat fluviul

cat si numerosii sei aflue4. Noul-Orleanseste debuseul principal.

Mai mult de 7000 km. de canaluri complec-teaza acest sistem de navigatiune, care reu-neste Nordul cu Sudul si regiunea marilor la-curi cu Atlantica.

MEXICULSe margineste la Nord cu Statele-Unite; la

Est cu golful Mexic si cu parte din mareaAntilelelor ; la Sud cu Guatemela si la Westcu oceanul Pacific $i cu golful Californiei.

Suprafa0 totals este de 1,946,300 km. p:Coasta orietalh' este joasa, mlastinoasa si

acoperita cu lagune. Aceasta coasts formeazagolful Campes, marginit spre Sud de penin-sula Yucatan. Cea occidentals este mai pre-.tutindeni inalta si formeaza golful Californiei,restrins intre Mexic si peninsula Californiei.Insulele Revilla-Gigedo fac parte din teritoriulmexican.

Solul Mexicului prezinta aspectul unui pla-tou format de ramurile munOlor Stancosi.Acest platou are forma unui triunghiu cubaza spre Nord, 'argil pans la 1,000 km. El estebrazdat prin centru de Sierra Escondido, Ta-rahumare §i Nayarit, iar mai spre Est de Sierra

219

Madre, care prezinta spre Sud virfurile Popocatepel (5420 m.) si Orizaba (5450 m ), vulcaniaproape stinsi.

Toate curs urile de apt care ud5. Mexicul,afarl de Rio-Graude-del-Notre, care-i formeazalimita do partea Statelor-Unite, sunt scurte sinu prezinta nisi o important& din puntul devedere al navigatiunei.

Asa sunt: Tigre, Tompico, Sane-Juan §i alteletributarii golfului Mexic. Cele cari merg in ocea-nul Pacific, ca Rio de Santiago §i Rio de lasBalsas, prezinta o intindere mai mare.

Clima acestei t'ori este aproape unica prinvarietatea sa. Prin locurile joase si pe termulgolfului, clima este arz'atoare §i nesanatoasa; peOrmul Pacificului, ea este mai umeda si tem-perate, iar imediat pe inaltimi ea devine frigu-roasa. De acea Spaniolii au impArtit teritoriulMexican in tevrci caldd , (aril temperate si (arerece.

Descoperirile archeologice din timpurile dinurma arata ca Mexicanii, inainte de venireaSpaniolilor, ar fi atins un grad oare-care decivilizatiune. Se pare ca. Aztequii, un poporbelicos, ar fi n'avEdit asupra populatiunei abo-rigene si ar fi fundat orasul Mexico.

Intre anii 1519 1521 Mexicul fu cucerit deFernand Cortez care '1 supuse coroanei Spaniole.El ri.mase ast-fel pans la 1808 sand se lacu

220

prima incercare de independents, fara reusitkA doua incercare in 1812 si a treia in 1818avura aceiasi soarta. In 1821 Mexicul sap&de sub st'apanirea Spaniei si se transformsintr'un imperiu, care nu dull nici un an. Dinacest moment si pang la 1864 urmeaza o se-rie de certuri intestine si de resbele civile,cari avura: drept resultat trecerea statului Te-xas si California la State le-Unite. In 1864 Me-xicul deveni iarasi imperiu sub Maximiliancare dull pang la 1867, sand acesta din urrnafu omorit.

Astazi Mexicul este o republica, impgrOtrinn 27 de provincii, un teritoriu 1) si un dis-trict federal.

PopulaVunea totals trece de 10,448,000 loc.Ea se compune din Indienir Metisi, Spanioli sial0 Europeni.

Varietatea solului da nastere la o mare va-rietate de productiuni.

Prin locurile joase se cultiva bumbacul, ore -zul trestia de zalt&r,cafeaua, tutunul, cacaos,vanilie si diferite seminte oleaginoase.

Prin locurile temperate crest cerealele, via,arborii fructiferi. imil si diferite plante tnedicinale.

1) California veche.

221

Boii, oile si porcii s'au inmulOt Intr'un modconsiderabil prin vastele pasuni de prin regi-unile inuntoase.

Mine ld aurifere au produs in anii din urmapans la valoarea de 30 milioane lei pe an. Celede argint sunt cele mai bogate din lume ; eleproduc anual 'Dana la 180 milioane lei.

Industrie mexicana, oprita prin turburari in-delungate, luat sborul. Prin orasele marsea se desvolta cu repeziciune.

Mexicul, Mejico, (350,000 loci. Capitala repu-blicei. Oras celebru, situat la o inaltime de2,300 metrii, ceea ce'i procura dulceata uneiprimaveri aproape perpetua. Este dominat (ledoi vulcani, Iztaccihuatul si Popocatepel. Aciin vechime era stabilita capitala Aztequilor. Me-xicul este eel mai important din orasele Ame-ricei spaniole. Este centrul tailor ferate din Cara.Poseda cate-va industrii : bijuterii, argintari, ca-rutarii si tesaturi de bumbac.

Puebla (112,009 loc.) situat intr'un inut fertil,este cel mai vechiu oral spaniol din continentulAmerican. Ca importanta este al treilea. Sediulprincipal al industriei mexicane Confine vre-o60 de manastiri si biserici ornate cu pietrii simetale.

Tlaxala (50,000 loc.) Oras indigen. Situat peun platou de 2000 metrii altitudine. Pe timpullui Cortez, acest oral era capitala unei puter-

'si-a

222 --

nice republice indigena, care a ajutatpe SpanioliO. cucereasca Mexicul.

Queretaro (300,000 loc.) Situat spre word deMexic. Fabric/ bumbacul. Este renumit prinmultimea revoltclor militare (pronunciamentos).

Santa-fe-de-Guanajato (52,000 loc.( Situat spreNord-West de Queretaro. Este capitala unuiadin cele mai roditoare din statele Mexicului.Intreaga regiune este bogata in metale pre0oase.

Vera Cruz (21,000 loc.) Portul cel mai maredin Mexic. Este ridicat pe o campie nisipoasala Vermul mArei, aproape de orasul fundat deFerand Cortez. La epoca ploilor clima devinepericuloasa pentru Europeni. Este cu toateastea un centru important de comert cu Europa.

Guadalajara (95,000 loc.) Situat/ spry Nord-West de Mexic, pe fluviul Santiago. Orasul da-teaza din 1542. Este distins prin frumus*a sa.Bijuteria si argintaria sunt foarte desvoltate.Astazi acest oral este al doilea dupa Mexic.

Canes (16,000 loc.) Port bun in Yucatan.Zacatecas (30,000 loc.) Situat cam in centrul

Republicei. Fondat in 1588. PosedA cele maifrumoase mine de argint din Mexic.

Comertul exterior atinge ifa de 300 mili-oane lei pe an. Anglia, Statete-Unite si Francaiau partea cea mai mare la acest comert.

Drumurile de Fier ocup/ deja o Intinclere de7,500 kilometri.

223

Trei linii principale straat aceastg tara dela Nord spre Sud. Ele sunt in legaturg cu li-niile corespunzatoare din State leUnite.

Cea &Antal incepe la Loredo, trece prin. Mon-terey, Saltelo, St-Louis, Queretaro, Mexic, Ori-zaba si se terming la Vera-Cruz (golful Mexic).

De la Queretaro se desfaco spre West liniacare trece prin Guadalajara §i se terming laSan-Gas lOceanul Pacific).

0 alts linie pleacg din Mesilla si urmeazaparalel cu precedenta pang la Queretaro. Aceastb.linie trece frontiera pe la St-Ygnacio si se ter-ming, pe .cermul californian la Guivas (S-ta Ma-delena).

CAP. IV.

AMERICA CENTRALA

Sub acest nume se intelege partea meridio-nalg. a Americei de Nord, coprinsg intre Me-xic, Marea Antilelor, istmul de Panama §i ocea-nul Pacific.

Suprafata totals este de 445,000 km. p. Coa-tele sunt mai pretutindeni riclicate §i formeazao mulOme de capuri §i mici golfuri.

Solul se ridicg spre a forma un platou foarteaccidentat, care se prelunge§te in terase sprecoasta Atlanticei, §i care se terming brusc pe

224

litoralul Pacificului, prezintand o serie de vul-cani, printre care se disting vulcanii Pacaya,Fuego, Aqua §i altii in numgr de vre o doua-zeci, toti in activitate. In Guatemala masivulprezint& cea mai mare iniitime cei mai multivulcani. De aci spre Sud lantul se ingusteazapan& In istmul de Panama, unde incepe iar ase ridica spre a incepe lantul Cordilerilor dinAmerica de Sud.

Toate cursurile de apa sunt scurte Mr&

important. Ast-fel sunt: Rio Grande din Gu-atemala, Rio Yenta din Honduras, Rio Cocosau Segovia din Nicaragua, tributari toti mareiAntilelor. Se remarca ins& marele lac Nicara-gua, situat in apropiere de litoralul Pacificului

legat cu ambele mari printr'un canal.Clima acestor regiuni este in general calcla,

ca toate climele tropicelor. Ea variaza ins& dupaaltitudine. Se gasesc localitati cu o clim& tem-peratii. In general arsita soarelui este indulcitape coaste, prin apropierea marei.

Inainte de anul 1820, cele cinci republici dinAmerica central& formau o capitanerie generals,supusa Spaniolilor incorporata la Mexic. In1824 aceasta regiune s'a separat de Mexic si aformat o republic& federala, care se disolva in1830 si forma cele cinci republici, in modulcum exist& astazi.

Guvernul fie-carei din aceste republici se

$i

$i

si

$i

225

compune dintr'un presedinte ales, un consiliude stat, o Camera a reprezentanOlor si o Curtesuprema.

GUATEMALA

Este cea mai mare din cele cinci republicidin America centrala.

Se afla coprinsa intre Mexic, la Nord; intreHonduras, la Sud si intre oceanul Pacific laWest.

Supra -faa total& este 221,140 km. p.Populatiunea trece de 1,394,000 loc.Se produce indigo, cosenila, cafea, trestie de

zahar, cacaos, vanilie, tutun $i guma. De curands'a introdus cultura bumbacului, care prospers.

Animalele sunt relativ numeroase, mai cuseama oile. Erin Nord se gasesc cai selbatici.

Productiunea minerala este importanta, darputin exploatata.

Guatemala-Nona (59,000 loc.) este capitala ye-publicei. Poseda o universitate. Fabrica zaharul,bumbacul etc.

Comercul exterior atinge ifra de 16 milioanelei pe an.

Drumurile de fier ocupa deja o intindere de160 kilometri.

10

226

HONDURAS

Se coprinde intre Guatemala la Nord ; gol-ful Honduras si marea Antilelor la Est ; Nica-ragua la Sud si oceanul Pacific la West.

Supra-fata este de 120,480 km. p.Populatiunea atinge tifra de 329,000 loc.Prezinta cam aceleasi productiuni ca Guate-

mala, insa pe o scars mai putin intinsa.Comayagua Mita data Valadolid (Tegucicalpa,

12,000 loc..), este capitala republicei.Trujilo, mic port pe golful Honduras.Comertul exterior apropie tifra de 4 mili-

oane lei pe an.Drumurile de fier in exploatare prezinta o

desvoltare de 111 km.

SAN-SALVADOR

Se coprinde intre Guatemala, la Nord; Hon-duras, la Est; golful Fonseca, format de ocea-nul Pacific, la Sud; oceanul Pacific la West.

Supra-fata este 18,720 km. p.Populatiune 634,000 loc.Cafeaua, bumbacul si indigoul sunt princi-

palele productiuni; in al doilea rang, tutunul,trestia de zahar si cacaos.

San-Salvador (13,000 loc.) este capitala. Ora-sul Libertad ii serveste de port.

227

Comertul exterior trece de 30 milioane leipe an.

Posedg o singurg tale ferata pe o intinderede 46 km.

NICARAGUASe coprinde intre Honduras, la Nord ; marea

Antilelor, la Est ; Costa-Rica la Sud si oceanulPacific la West.

Supra-fata este de 132,000 km. p.Pepulatiune 262,000 loc.Produce cafea, tutun, trestie de zahgr etc.

Poseda mine de aur, cari atrag multa emi-gratiune.

Managua (18,000 loc.) este capitala.San-Juan-del-Norte, port bun, la imbucgtura

fluviului San-Juan.Comequl exterior atinge -tifra de 7 milioane

lei pe an.Posedg trei linii ferate pe o intindere de

142 km.COSTA-RICA

Se mgrgineste la Nord cu Nicaragua si culacul Nicaragua; is Est cu oceanul Atlantic;la Sud cu istmul de Panama si la West cuoceanul Pacific.

Supra-fata este de 51,760 km. p.PopulMiune 214,000 loc. Acesta este statul

eel mai prosper si eel mai bine guvernat.

228

Se produce mult tutun (relativ), cafea etc.Posecla bogate mine de aur, argint, fier, cupru,hulio, dar putin exploatate din cauza lipsei deustensile ci de brate.

San-Jose (13.500 loc.) este capitala..Puerto-Limon, este un port important pe

oceanul Atlantic.Cornertul exterior atinge tifra de 30 mili-

oane anual.Calle ferate in exploatare prezinta o des-

voltare de 282 km.

HONDURAS BRITANIC

De America centrals tine ei Honduras bri-tanic, situat in partea de Sud Est a peninsulei Yukatan.

Supra-fata totals este de yre-o 19,000 km.Populatiunea atinge tifra de 17,000 locui-

tori, cea mai mare parte indigeni i 'negrii..Bogatia acestui tinut, consta mai cu seams

in imensele paduri de acaju.Balize (3,000 loc.) este capitala acestui ti-

nut. Port bun pe marea Antilelor.

ARCHIPELAGUL COLUMBIAN 1)

Lungul lant de insule, ce pare a fi o le-gatur'o.' intre America de Nord §i America de

1) Numit intlide occidentale, spre a se deosebi de in-sulele din Malaesia, care se mid numesc Indiile orientale.

229

Sud, se intinde intre golful Mexic marea An-tilelor 1) si oceanul Atlantic, de la peninsulaYucatan si peninsula Florida pan6, la Vene-zuela (America de Sud).

Clima for reprezinta tipul cel mai pronuntatal climelor maritime intertropicale. In anotim-pul verei Mai - Octombrie, clima este uscata,alduroasa. insa rkorita putin prin apropiereamgrei ; in anotimpul iernei, ele sunt bo,ntuitede ploi torentiale, insotite de uraganele celemai violente 2).

In anul 1492, Cristor Columb descoperi celd'intii aceste insule pe care be numi Antile, §icarora Englezii le detera numele de lndiile oc-cidentale. Ele furs stipanite mai intai de Spa-nioli ; mai tarziu insa Englezii, Olandezii $i Da-nezii ocupara fie-care &ate o parte dintrinsele.

Din puntul de vederc fizic aceste insule seimpart in patru grupuri:

1) Archipelagul Bahama sau Lucayele, situatein partea de Nord si despartite de peninsulaFlorida, prin canalul Florida. Ele sunt in nu-mei- de vre-o 650 de insole, insulete si reci-furi madreporice.

Toate aceste insule sunt joase, acoperite delacuri sarate si cea mai mare parte deiarte.

1) Noma& §i marea Caraibilor.2) Ciclonii.

230

2) Antilele marl, in nu-mer de 4: Cuba ceamai mare, care se desparte de peninsula Yu-catan prin canalul Yucatan; Haiti, sau San-Domingo, Jamaica si Puerto Rico.

Aceste insule sunt muntoase, vulcaniceexpuse la dese cutremure de pament.

3) Antilele mici, in numgr de vre-o 50, se in-tind in forma de arc de cerc, de la Puerto-Rico si pana la gurile Orenocului. Aceste in-sule sunt de asemenea vulcanice, ca $i Anti-lele maxi.

4) Ins-ulele de Sub-vent, numite ast-fel pentruca sunt puse la adapostul venturilor alizee.Aceste insule sunt insirate pe coasta septen-.trionala a Americei de Sud.

Din puntul de vedere politic si economic,Antilele se impart in:

Antilele Spaniole ;Antilele Engleze, la care se adaoga

Arohipelagul Bahama ;Antilele Franceze ;Antilele Olandeze ysiAntilele Daneze.

ANTILELE SPANIOLECuba. Nutreste o populatiune de 1,522,000

loc. dintre cari 800,000 de rasa alba.Boga.Oile acestei insule constau in cultura

trestiei de zahar, a tutunului a bumbacului, a

si

si

231

cafelei, lemne de constructiune, cacaos etc. Ani-malele sunt relativ numeroase, si constitue Incaun element de bogAtie. Se gase§te cate-va minede fier; cupru si saline.

Industria acestei insule se margineste in fa-bricarea tutunului, a zaMrului $i a romului.

Havana, (199,000 loc.) capitala insulei. Por-tul eel mai principal din Anti le.

Matanzas, (88,000 loc.) pe coasta de Nord siSan-Jago de Cuba (71,000 loci pe coasta me-ridionala, sunt doa porturi importante.

Puerto -Rico. Este una din cele mai fertile in-sule din Antilele mari. Are o populaOune devre-o 785,000 loc. Bogtitia principals a acesteiinsula coasta mai cu seams in culture zaha-rului si a cafelei.

San Juan de Puerto-Rico (24,000 loc.) estecapitala insulei.

Mayaguez (26,000 loc.) mare targ de cafea.Comertul exterior at acestor doa insule se

ridica la .ifra de 800,000,000 lei pe an. T6.-

rile cari iau parte la acest comert sunt: Sta-tele-Unite, Spania si Anglia in primul rang; Fran-0 Olanda .i orasele hanseatice, in al doilea.

ANTILELE ENGLEZE

Dintre Antile Englezii poseda :Archipelagul Bahama, situate la Nord de An-

tilele mari, intre peninsula Florida si insula

232

Haiti. Ele sunt in nurr de peste 650. Popu-latiunea 43,580 loc.

Produc bumbac, indigo, fructe lemn deacaju. Pescgriile sunt remarcabile.

Intr'una din aceste insu]eGuanahani, dupaunii, Cat-island, dupti altii,a debarcat Cris-tof Columb, cand a sosit pentru prima °aril. inAmerica.

Nasau (6,000 loc ) situat in insula Noua-providenfd, este capitala grupului.

Dintre Antilele mari :Jamaica, cu o populatiune de peste 500,000

loc, care produce cafea, tutun §i mai cu ose-bire trestia de zandr.

Portul Kingston 135 mii loc.) ii serva de ca-pitalii.

Spanishtown port principal.Dintre Antilele mici Englezii stapanesc : Tri-

nidad, Grenada, San-Vincent, Santa-Lucia,Tabago, Barbada, Dominica, Antigoa, Bar-buda, San- Christof si cate-va din insuleleVirgine.

Populatiunea totals a acestora atinge tifra deb00,000 loc.

Cultura cea mai importamta este aceia a tres-tiei de zahar, care reu§e§te mai grin toate acesteinsule ; apoi vine oafeaua, cacaos, diferite fructe§i plante aromatics, bumbac, indigo lemnede eonstructiune.

si

si

233

Georgetown in Grenada ; Spanistown, in Tri-nidad, sunt porturile principale.

Comercul exterior trece peste tifra de 300milioane lei pe an.

Anglia, Statele-Unite $i Frat-4a iau cea maimare parte la acest comer.

ANTILELE FRANCEZE

Din Antilele mici Fr,ancezii stApanesc : Gua-delupa, Martinica, Desirada, Marie-Galante,

St-Bartelenty §i o parte din St- Martin.Populatiunea totals trece de 300 mii loc.Se cultiva trestia de zahtir, caleaua, bumbacul,

tutunul, cacaos, Plante aromatice etc.Padurile din Martinica sunt remarcabile.Orasul Basse-Terre (8,000 loc.I situat in Gu-

adelupa, este capitala.Pointe-a-Pitre (18,000 loc.) tot in Guadelupa

si Fort-de-France (14,000 loc.) in Martinica suntporturile principale.

ANTILELE OLANDEZE

Olandezii poseda insulele: Curacao, San-E-ustacio, Sabo i imparte cu Frarqa insula San-Martin.

Populatiunea totalti nu trece peste 400,000loc.

Produce tutun, trestie de zahar, vanilie, chin-cafea cacaos.

Sflntele,

china, si

234

Comertul acestor insule atinge tifra de 20milioane lei pe an.

ANTILELE DANEZE

Danezii stapanesc insulele : Santa-Cruza,San-Juan §i San-Tomas.

Populatiunea total& peste 20,000 locuitori.In San-Thomas 5e produce Mult zahiir si

cafea. Santa-Cruz nutreste multe animala. Por-tul Cristianstad (5,000 loc.) este capital..

Comertul acestor insule atinge tifra de 54milioane lei pe an.

HAITI (SAN-DOMINGO).

Aceasta insula este singura independentaprintre Antile.

Ea se imparte in _Republica Haiti, parteafranceza. (28,900 km. suprafata si 960,000 loc.)si Republica, Domenicand, partea spanio16.(45,200 km. suprafata Si 504,000 loci

Prezinta mai aceleasi productiuni ca $i celealte Antile.

Port-au-Prince (61,000 loc.), in republica Ha-iti si San-Domingo, (20,000 loc.), in cea do-minicara, sunt cele clod porturi principale aleacestor insule.

Comertul exterior atinge titra de 36 mili-oane lei pe an.

AMERICA DE SUDCAP. I.

SITUATIUNEAcest continent se margineste la Nord cu

America centrals, cu care se leaga prin istmulde Panama si marea Antilelor; la Sud cuoceanul Atlantic, de la imbucatura Orenoculuipang la capul Horn, si la West cu oceanulPacific, de la capul Horn pang la istmul Pa-nama.

Se coprinde intre 12°20' latitudine borea15.$i 56° latitudine australa; si 81 °40' 35°40'longitudine occidentall.

Suprafiqa totall se urea la 17,752,290 km. p.

COASTEAmerica de Sud are forma unui triunghiu

cu virful intors sere polul Antarctic.

236

Coasta de Nord, care formeaza baza triun-ghiului, este udata de matea Antilclor, de laistmul de Panama $i pana la imbucatura Ore-nocului. Aceasta coasts prezinta o succesiunede locuri joase si inalte. Ea formeaza golfu-rile .Darien, marginit de istmul de Panama ;Venezuela, restelns intre Venezuela si puntaGalinas fi Paria, la intrarea caruia se aflainsula Trinidad.

Intre punta Gallinas si golful Paria se aflAinsulele de Sub-Vent.

De la imbucatura Orenocului $i pang la ca.pul San - Roque, coasta este udata de oceanulAtlantic. Aceasta coasta este putin accidentata,ea nu prezinta de cat golful Santa-Rosa. for-mat de imbucatura Amazonului, estuarul To-cantino §i golful San-Marcos,

Coasta de Est, udata de oceanul Atlantic,este muntoasa Vara la Porto-Alegre; de aciincepe a fi joasa, baltoasa si udata tie nume-roase cursuri de apa, pana la strimtoarea Ma-gellan. Oceanul formeaza pe aceasta coastabaia Santos, marele estuar La Plata i gol-furile Blanca, Sant-Matias qi San-Jorge. Dela Nord spre Sud prezinta capurile Branco,San -Toms, Frio, Corientes qi Virgins, caredomina intrarea in stramtoarea Magellan. SpreNord-Est de acest cap se afla insulele Falcland.Strimtoarea Magellan, separa virful meridio-

237

nal al continentului de marea insula numitaTara de foc, care este terminate prin capulBorn.

Coasta de West, este pretutindeni inaltA. 0mare parte dinteensa este lipsitA de on -ceaccidente fizice; numai in partea de Nordse observA golful de Panama §i goltul Gu-yaquil, in fata caruia, pe ecuator, se aflA

grupul Galapagos. Plecand de la Nord spreSud, ea prezinta capurile Sta-Helena, Agaia,San-Juan etc.

In partea de Sud se observA cate-va grupuride insule, detasate de continent la alte epoce.Cele mai remarcahile sunt : insula Chiloe, insulaWellington, archipelagul Regina Adelaida, Ta-ra dezolaffunei etc.

DIVIZIUNILE USCATULUI

De la istmul de Panama si pang la Tara defoc, se intinde pe litoralul Pacificului un lantde munti, care formeaza un zicl inalt pang la7,000 metri $i lung de vre-o 7.500 km. Acestlant se numeste Anzii Cordileri. Ei prezintavarturile cele mai inalte dupe Himalaya, si omultime de vulcani, dintre care cea mai mareparte in activitate. Acest lant se imparte hit$ease sectiuni :

1) Anzii Patagoniei, din cari s'au rupt in-sulele dupe coasta Patagoniei.

238

2) Anzii din Cili, cari prezinta vraful Aeon-cagud (6,834 m. inaltime).

3) Anzii Boliviei, earl se compun din doslanturi apropiate si paralele, si cari determineplatouri inalte si mai multe varfuri de o inal-time Oa. la 7,000 de metri.

4) Anzii Perului, cari se compun din treilanturi paralele si cari contin inaltele plato-uri din Peru.

5) Anzii Quito, cari contin mai multi vul-cani in activitate.

6) Anzii Columbiei, compusi din trei lanturiprincipale, cari se leaga de o parte cu muntiidin America centrals, prin istmul de Panamaci cari se prelungesc de la West spre Estpans la imbucatura Orenocului.

Spre Sud si Sud-Est de fluviul Orenocul se in-tinde platoul Guianelor ran& fa imbucaturaAmazonului.

Spre Sud de aceste locuri inalte se intindeimensa amine formats de fluviul Amazonuluisi de numerosii sei afluenti.

Apoi, inaintand tot spre Sud terenul se ri-dica din nou, spre a forma vastul platou alBraziliei, marginit in partea de Est cu maimulte lanturi de munti, cari se afla de-a lun-gul litoralului Atlanticei, pAns la imbucAturafluviului La Plata.

In fine, intre nest platou §i lancul Anzilor

239

se intinde imensele savane, lianos sau pampascampii formate din La Plata, cari se intindpans la Tara de foe.

CURSURI DE APA

Apropierea Anzilor de coasta Pacificului de-terming, pe de o parte lipsa complecta de apain basinul Pacificului, iar pe de alta impor-tanta fluviilor tributare oceanului Atlantic.

Cele mai principale sunt:Nagdalena (1,400 km). Isvoraste din Anzii

Columbiei, curge de la Sud spre Nord si sevarsa in marea Antilelor.

Orenocul (2,225 km.) Este format dintr'o mul--time de brake. Unul dintr'acestea Meta, isvo-raste din muntele Ta lima, curge de la Sud-West catre Nord-Est, uda. Venezuela si se varsain oceanul Atlantic, in fata insulei Trinidad,formand o mare delta. Comunica la epoca cres-terei, cu Amazonul printr'unul din afluentii sei.

Amazonul (5,710 km.) Al treilea fluv4u dinlume dupa Misisipil) Isvoraste din Anzii Peru-lui,nodul Cuzco, se indrepteaza mai intai dela Sud spre Nord, apoi spre Est, formeaza ocampie imensa si acoperita cu paduri, strabateBrazilia si se varsa in Ocean, formand un vastestuar. Afluentii principali dupa stanga sunt :

1) Bine Inteles, dace socotim pe Misisipi 1mpreunat cuMisuri.

-240Japura $i Rio Negro ; iar dupe dreapta : ParaMadeira, Tapajos si Tocantinul cu care se con-tuna'. la imbacatura sa.

Spre Sud de Amazonul curg cAte-va micifluvii de o important& secundara. Acestea sunt :Paranahiba (1,380 km. San-Francisco, Riode Janeiro §i altele.

_

La Plata, (3,700 km.) este dupa Amazon celmai important dintre fluviile Americei de Sad.Acest fluviu se formeaza din Parana (3,700km.), care naste din platoul Brazilian ; Para-guay (2,400 km.) care curge direct de la Nordla Sud, si din Pilcomayo, care ese din AnziiBoliviei. Primeste pe dreapta pe yermejo §ipe Salado; iar la imbuchtura sa, de parteastanga, se confanda eu Uruguay. La Plata sevarsa in oceanul Atlantic, formand un estuarlarg de 50 km. si lung de peste 250.

Cele alte fluvii cari se \Tara in ocean, laSud de La Plata, devin din ce in ce mai scurte.Celli mai principale sunt : Colorado, Rio Negro,Rio Desire etc.

LACURIIn platoul Boliviei cursurile de apa ne avand

nici o wire spre oceanul Pacific, debordeazain marele lac Titicaca (8,354 km. p.) situat la3.808 metri altitudine.

Acesta era lacul sacru al Incasilor.Ceva mai spre Sud se afla lacul Aullagas.

241

8. CLIMAAmerica de Nord este strabatutA de ecuator,

deci o mar' parte din teritoriul s6u este do-mfnat de clima tropicelor. Toatl partea de NordpAna in dreptul orasului Rio de Janiero, suferAaceasta climA; dar prezenta muntilor de oparte si apropierea marei do alta, determinhcea mai frumoasa si cea mai uniform& climedin toate tale cinci continente.

Zona temperate se intinde de la tropicul Ca-pricornului panA la 42 grade latitudine aus-tral& AceastA zonA prezintA ierni friguroase peplatourile Anzilor, $i veri arzAtoare prin sava-nele din interior.

Zona meridionalA, intre 42 grade si capulHorn, este expusA sate -o data la o uscaciuneextreme, si mai tot-d'a-una bantuitl de Venturimari. In aceasta zonA coasta orientala se bu-cura de o china maritime, pe cand cea occi-dentalA are o temperaturA mai mult rece.

CAP. II.

FASE ISTORICE

Ca $i America de Nord, istoria Americei deSud nu incepe a se cunoaste bine de cat dela anul 1492, data descoperirei sale de cAtreCristof Columb

16

242

Inainte de aceasta data America a fost lo-'mita de Indieni, pe care 'i putem clasa in dos,familii : familia Ando-Peruvians, care fondaseimperiul incasilor in Peru, si care atinsese unoare-care grad de civilizatiune, si Indienii pam-peani, cari erau respanditi prin eampii.

Spaniolii se stabilira mai intai in golful Da-rian, si de aci isi intinsera cuceririle spre Sud,Ora la Buenos -Ayres de o parte si 'Ana lainsula Chiloe de alta.

In anul 1580, Alvarez Cabral, descopereacoastele Braziliei si mai tarziu Brazilia deve-nea o colonie portugeza.

In secolul XVII Franeezii si Olandezii se sta-bileau in Guiana $i pe la Inceputul secoluluiXIX Englezii se stabilirA in Westul Guianei.

Cam in acelasi timp coloniile spaniole dinAmenica de Sud se revoltau dupe cum facusesi cele din America centrals, ;i -'si capatau in-dependence.. Ele tormara mai intai republicaColumbia, care nu intarzie de a se fracciona in_trei parti : Noua, Grenada, Venezuela §i Ecu-ador ; in centru Peru cu Bolivia $i spre SudCile si cu republica Argentina. Brazilia r6-mese sub Portugezi pana in anul 1822, candse detasa de metropola sa, si forma un imperiuindependent, sub un membru din familia Bra-ganCa.

In Brazilia, populatiunea. civilizata este corn

243

puss din Portugezi, prin cele alte republicisunt Spanioli, afara de cele trei Guiane, undeaunt Englezi, Olandezi Francezi. Apoi vinCreolii, iar majoritatea se compune din Indi-eni, can traesc cea mai mare parte prin pa-durile prin campiile din interior.

STA TELEState le Americei de Sud se impart in state

independente colonii europene.State le independente, toate republici, sunt in

num.& de trei-spre-zece :Brazilia, (8,337,000 km. p.) cu cap. Rio-de-

Janeiro. Populatiunea 14,600,000 loc.Columbia, sau Noa-Grenada (1,118,100 km. p.)

cu cap. S-ta Fe-de-Bogota. PopulaVune 3,920,000locuitori.

Venuzuela, (1,539,400 km. p.) cu cap. Cara-cas. Populatiune 2,200,000 loc.

Ecuador (651,000 km. p.) cu cap. Quito. Po-pulatiune peste 1,504,600 loc.

Peru (1,049,000 km. p.) cu cap. Lima. Po-pulatiune peste 3,000,000 loc.

Bolivia (1,139,255 km. p.) cu cap. Sucre.Populatiune (1,432,000 loc.).

Cile (753,216 km. p.) cu cap. Santyago. Po-pulatiune 2,527,300 loc.

La Plata Argentina, (2,836,000 km. p.cu capitala Buenos - Ayres. Populatiune peste3,895,000 loc.

5i

pi

21

244

Paraguay (238,290 km. p.) cu cap. AsuncionPopulatiune aproape 430,000 loc.

Uruguay (186,920 km. p.) cu cap. Montevi-deo. Populatiune 651,100 loc.

Patagonia, care nu este de cat un tinut lo-cuit de triburi s6lbatice. Suprafata sa se e-valueaza la tifra de aproape un milion km. p.

Coloniile europene sunt :Guiana englezi (221.000 km. p.1 cu cap.

Georgetown. Populatiune 219,000 loc.Insulele ,Falkland, stapanite de Englezi.Guiana olandeza (121,000 km. p.1 cu cap.

Paramaribo. Populatiune 68,000 loc,Guiana franceza (121,000 km. p.) cu cap.

Cayenne. Populatiune 27,000 loc.

CAP. III.

COLUMBIA SAU NOUA GRENADA

Se margineste la Nord cu Costa-Rica, gol-ful Darian si marea Antilelor, pana la puntulGalinas, la Est cu Venezuela ; la Sud cu E-cuador si la West cu oceanul Pacific.

Suprafata este de 1,178,100 km. p.Acest tinut este strabatut in directiunea de

la Nord la Sud de Anzii Columbiei. compusidin trei lanturi principale : Suma-Paz, carese prelungeste sere Est 'Ana la Venezuela;

.--

245

lanlul Quindiu, care se prelungeste spre Sudintre Magdalena si afluentele seu Cauca silanlul Citeco, paralel cu cel precedent, intreCauca, .i litoralul Pacificului. Lan01 Quindiuprezinte vulcanii Purace, (4700 m.) ci Tolima(5,584 m.)

Fluviile care ude Columbia sunt:Magdalena (1,400 km.), care isvoreste din

muntele Purace, curge de la Sud spre Nord,primecte de partea stange pe Cauca si se varsela Est do golful Darian.

Clima Columbiei este calde, afara de locu-rile inalte, unde este mai temperate.

Dupe descoperirea Americei, acest linut alost stepanit de Spanioli, pane. in 1819, c'andci -a capatat independenta, formand o repu-blic& In 1831. se desfecu Venezuela $i Ecuador,can formara de atunci doe state diferite si in1863 se forma confederaliunea Grenadind, corn-pusa din 9 state.

Populqiunea totals este de 3,920,000.Cea mai mare bog'Aie a Columbiei este ad-

mirabila sa situaliune geografice. Stapane peistmul de Panama, care este calea cea maiscurte intre Atlantica si oceanul Pacific, Co-lumbia este in lumea noun ceea ce Egiptuleste in cea veche. 0 data canalizat istmul dePanama, s'ar curma drumul pe la capul Horn,

246

prin aceasta s'ar da comertului internatio-nal o impulsiune mare §i decisiva.

Santa-Fe-de-Bogota (84,000 km. p.) Situata periul cu acest nume, la o altitudine de 2500metrii. Acest oral se bucura de o china ves-nic primAvAratecA. Este capitala republicei. Po-seda o universitate. A fost fundata in 1538.Fabrica, pielarii, postavuri etc. Riuletul Bo-gota formeazA aproape de oral o cascadA re-numita, pentru frumusetea sa.

Cele dd.' porturi de tranzit intre cele doAoceane sunt :

Daspinval {2000 loc,) pe marea Antilelor ininsula Manzanilla.

Panama (25,000 loci. Situat in fundul unuimic golf pe istmul de Panama. Acest portdomina oceanul Pacific prin situatia sa geo-grafid. De aci in secolul XVI Spaniolii iii in-dreptau expeditiunile for in Pacific.

Un drum de fier leagA aceste doh porturistabilcste comunicatiunea intre cele doh oceane.

Santa _Martha Baranquilla, Sabanila si Car-tagena nu servesc de cat comertului mareiAntilelor.

Comertul exterior atinge 1ifra de 100 mili-oane lei pe an.

Drumurile defier ocupA o intindere de 287 km.

si

si

247

VENEZUELA

Se margineste la Nord cu marea Antilelor,la Est cu Guiana engleza, la Sud cu Braziliasi la West cu Columbia.

Suprafata este de 1,539,400 km. p.Coasta de Nord prezinth golful Venezuela

la West si golful Paria la Est De-alungulacestei coaste se afltt lantul insulelor de Sub-Vent, dintre care vre-o &ate va in de Vene-zuela.

In partea de Nord-West, se afla ramurilemuntilor Sauna -Poo, cu virful Caldera, carese pretungeste 'Ana la golful Paria.

Venezuela este udata de fluviul Orenocul12,225 km.) care isvoraste din Anzii Columbiei.Este format din mai multe brate care se reu-nesc pe teritoriul Venezuelei, si se versa inocean printr'o vasta delta care ineepe la ora-sul Barancas, dupe co s'a incarcat pe stangacu Meta qi Apure, iar pe dreapta cu Atalaboprin care comunica cu Amazonul, Caura, Pa-raqua si altele.

Clima este arzatoare, insa indulcita prin a-propierea marei.

Inainte de anul 1819 Venezuela era supusaSpaniolilor. In acest an se incorpora la Colum-bia de care se desfacu, in 1831.

Populatiunea totara atinge 2,200,000 loc.

-- 248.--

Se produce cafeaua, cacaos, zaharul, bumba-cui, tutunul si porumbul, care constitue nutri-mentul claselor sarace.

Caracas (70,000 loc.) este capitala. Orasuleste fondat in 1576, Se bucura de o chola fe-ricita. Poseda o universitate. Industrie progre-siva. La Guayra (14,000 lol.) este portul sat,Caracas este patria lui Bolivar.

Valencia (36,000 loc.) In partea de Nord, peunul din afluencii Orenocului, intr'un i inut bo-gat in cereale trestie de zahar, indigo st bum-bac. Spre Est se afla un lac de o rare frumu-sete care seamana cu lacul de Geneva.

Cumana (12,000). Un mic oral dar impor-tant in Sudul Columbiei. Este situat intr'uninut roditor si bogat in grau,bumbac si indigo.

Barcelona (11,000 loc.), Ciudad Bolivar111,000 loc.), Merida (11,000 loc.), Bela de Coroetc. sunt centruri principale de populaVe.

Paerto-Cabelo, (10,000 loc.) principalul targde cafea si Marakaibo, [32,000 loc.] pe mareaAntilelor sunt porturi principale.

Tifra comertului exterior se urea la sumade 140 milioane.

Statele-Unite, Anglia si Fral4a iau cea maimare parte la acest comer.

Drumurile do Fier ocupa o intindere de 326 km.

249

ECUADOR.

Se coprinde intre Columbia, la Nord ; Bra-zilia, la Est; Peru, la Sud oceanul Pacificla West.

Supra-fata este de 651,000 km. p.Pe cbasta occidentals se formeaza golful Gu-

yaquil, iar mai spre West, pe ecuator, se aflagrupul insulelor Galapagos.

Este stra'bhtut de la Nord spre Sud de AnziiQuito, acoperi %i de vulcani redutabili ca Pichin-cha [4,800 m.], Cotopaxi [5,943 m.], Cimborazo[6,310 m.] etc.

Este udat in partea orientala de mai multecursuri de apa, afluenci ai Amazonului : Gagne-ta, Putumayo etc.

Aceasta Sara este strabatuth de ecuator. Cli-ma ei este foarte calda, mai cu seama in par-tea orientalh. Pe inaltimi insa este aproapevesnic primay.aa.

Republica Ecuador s'a format in 1831 cands'a desfacut de Columbia. Inainte de acest an,ea a suferit soarta Columbiei.

Populatiunea trece peste 1,504,500 loc.Se produce orez, chinchinh, cacaos, vanilie,

indigo, tutun, bumbac, etc. Paduri imense. Senutresc multe animale.

Industria este inapoiata.Quito [80,000 loc.] este capitala. Se afla si-

tuata la o inalcime de 2850 metri, care 'i a-

$i

250

cords acelea§i avantaje ca i la cele alte ()racedin Virile vecine citate, adica o china delicioasg.In adeve'r la Quito §i in toga regiunea inalta,termometrul rare on depa§qte limita dintre11° §i 13° R. In acela§i timp vegetatia este a-bondenta §i mareata. Imprejurul §i aproape deora§ se sill vulcanii Pichincha, Cotopaxi iCimborazo can turburA adese-ori armonia aces-tui tinut prin eruptiunile Ion, In Quito se fa-brics postavuri, bumbAarii etc.

Guyaquil [40,000 loc.] situat la imbuaturafluviufui Guyaaquil, este portul principal. Estesediul unui comert care cre§te zilnic §i re§e-dinta consulilor europeni. Manta §i Esmeraldasunt porturi de al duoilea ordin. Cuenca §iLoja sau Loza, sunt doud ora§ele in Ecua-dorul meridional.

Comertul exterior abia trece de 60 milioanelei pe an.

Ctiile ferate se intind pe o distanta" de 204 km.

PERU.

Se marginate la Nord cu Ecu'ador ; la Estcu Brazilia; la Sud cu Bolivia §i la West cuoceanul Atlantic.

Supra-fata totals este 1,049,270 km. p.Este stabatut de la Nord la Sud de Anzii

Pernlui, care se intind de la nodul Loja, pangla nodul Cuzco.

251

Perul este udat, de cele dog brake principaleale Amazonului: Apuramac §i Maranon, caricurg in directiunea de la Sud spre Nord.

Prin vai clima Perului este arzatoare, pe pla-touri insa devine temperate si constanta, facanddin aceasta tarp una din cele mai frumoasedin lume.

Inainte de sosirea Spaniolilor, Peru era gu-vernat de Incasi, care atinsese un grad oare-care de civilizatiune. Intre anii 1525 1533Pizare $i Almagro cueerira Perul, care r6masesub stapanirea Spaniei. Prima Incercare de a-'sicapata independenta o faeu 14-1 1780, dar farereusita. A doa in 1826,, cand independenta sase recunoscu.

Populatiunea totals este de 3 milioane loc.Coasta oceanului Pacific este mai pretutin-

deni arida $i nisipoasa, dar vAile Anzilor pro -due bumbac, zahar, tutun, struguri, orez, chin -china $i cauciuc. Pe platouri crest cereale sise nutresc numeroase turme de oi.

Peru poseda Inca, mine bogate de our si deargint, apoi mine de cupru, mercuriu, huilie,salitra, borax, nitrat de soda, etc. Prin insuleledupe- coasta Perului s'a exploatat pans mai aniitrecuti cele mai bogate depozite de guano 11din lumea intreaga. Produsul for trecea peste

1) Cel mai bun ingraskment. Asti. -z1 aceste depozitesunt pe sfersit.

252

80 milioane lei. Boga.iile vegetale sunt Inca $imai importance. Se cultiva ast-fel cu succesporumbul, graul, orzul, cafeaua, trestia de za-har, cacao, tutun, bumbac, in $i canepa. Vinu-rile dupe dealurile lui Pisco sunt renumitechiar in Europa. Se mai produce matase, pi-per, vanilie, orseila, o surna de matorii resi-noase, goma si diferite plante medieinale, maicu seams coaja de chinching. Inca o bogatiea Perului sunt imensele paduri de aloes si alteesente.

Lima, [101,500 loc.] situat la 22 km. de ocean,este capitala. A fost fondata de catre Pizarrein anul 1535. Orasul este udat de micul riu-lq Rimac §i acoperit cle o vegetatiune bogata.Poseda o universitate fondata de Carol Quintu.

Lima este unit prin drum de her ca portulCallao.

Callao, [34,000 loc.] Situat imediat spre West,pe litoral serva de port al orasului Lima.

Arequipa [29,000 loc.] Situat in partea cle

Sud, este al treilea oral din Peru. In apropi-ere se afla teribilul vulcan Misti. Islay spreWest 'i serveste drept port.

Cuzco [18,000 loc.] Situat pe versantul ori-ental al Anzilor si anume pe Urubamba, unuldin afluentii Amazohului in special al bratuluiApurimac. Acest oral a fost fondat de catre§eful Incasilor Munco Capac. Inainte de a fl

253

cucerita de Pizarre, ea era capitala imperiuluiIncas. Payta i Trujillo sunt porturi secondare.

Comertul exterior atinge tifra aproximativacle 500 milioane lei.

Anglia, State le-Unite, Franta, Cile, Boliviasi Australia sunt tarile care intretin relatiunicomerciale cu Peru.

Aceasta Cara posed& deja o retea de cai fe-rate pe o intindere de peste 2600 km.

BOLIVIA.

Se margineste la Nord cu Peru si Brazilia,la Est cu Brazilia; la Sud cu republica Argen-tina si cu Cite si la West cu oceanul Pacificsi cu Peru.

Supra-fata este de 1139,250 km. p.Este strabatuta grin centru de Anzii Boliviei,

can prezinta virfurilo cele mai inalte din Ame-rica de Sud, Illimani 7,314 m. $i Sorata6,550 m. Coasta udata cle oceanul Pacific estearida si acoperita de stinci. In partea orientalase afl'a chmpii formate de afluentii Amazonu-lui, $i in mica parte pustii.

Este udata de bratele care formeaza cursu-rile superioare ale riurilor Purul §i Madeira.

In partea occidentals, la limita Perului, seformeaza lacul Titicaca [8,354 km. p.], careeste situat la o inaltime de 3,808 metri, iar maispre Sud lacul Aullagas [3,700 km. p.1

254

Clima Boliviei este arzatoare in partea ori-entala, dulce pe coasta Pacificutui, temperatesi chiar friguroasa pe platouri.

Este in genere foarte sanatoasa $i uniformsca si prin Wile vecine.

Bolivia, numita si Peru de sus, a facut partedin Peru si a suferit destinele acestei tari 'Anala 1825, tend se desfacu si devenit republicl.

Populatiunea abia trece de 1,443,000 loc.Campiile orientale si Valle muntilor sunt a-

coperite cu pAduri intinse, pasuni frumoase silecuri fertile, unde creste trestia de zahar, ca-feaua, bumbacul, cacoas, porumbul, cauciuculsi chinchina. Langa aceasta putem agaoga si-mateul, faimoasa plants a basinului Paragnay,si coca foaia unui arbore, care poseda calitAtinutritive extraordinare. Se nutre,sc multe ani-male. Se gAsesc mine bogate in aur, argint,mercuriu, cupru si staniu.

Sucre [15,000 loc.] Situat in partea de Suda devenit de curAnd capitala republicei. Esteinconjurata de trei munti Imprejurimile suntfoarte roditoare. La Paz [60,000 loc.] Situatspre Nord, in apropiere de Ilimani. A fost akadata capitala Boliviei. Potosi [12,000 boo ] spreSud de Sucre, oras important. Cobija este unmic port fare importantl, pentru ca toate schim-burile se fac prin portul peruvian Arica.

255

Comertul exterior se ridica pang la tifra de50 milioane lei.

C I L E.Se coprinde de-a lungul Pacificului, intre

Bolivia si Argentina.Supra-fata este de 753,216 km. p.Este straatuta. de Anil din Cile, care-i for-

meaza limita spre Est, si cari prezinta varfurileCabal los [5218 m.], Aconcagua [6970 m.]altele.

Cursurile de spa dip Cile nu sunt de catniste torente Para importanta.

Se bucura pretutindeni de o clime tempe-Tata. Pe inaltimi ea devine rece.

Cile scutura jugul Spaniei in anul 1810, darnumai in anul 1844 i se recunoscu indepen-dente.

Populatiunea totals trece peste 2,500.000 loc.Sterile in partea septentrionala, Cile este

fertile in partea de Sud, unde se bucura de oclime temperate. Aci crest cerealele si via. A-nimalele se inmultesc prin pasunile Anzilor.iar flancurile muntilor sunt acoperite cu celemai frumoase paduri. Dar ceea-ce constitue a-devgrata bogatie a acestui tinut sunt minelede cupru, de argint, de huilie si mai cu seamsdepozitele de guano, care se mai exploateazaInca prin insulele dupe coasta Pacificului pi

256

chiar pe stancile dupe litoral. Industria se des-volta pe fie-care zi.

Santiago, [188,000 loc.] Este capitala. Acestoras a lost fundat in 1541 de catre cuceritorulValdivia, pe un munte, in mijlocul unei re-giuni care prezinta o prosperitate generalg.Populatia acestui oras s'a indoit in Limp de 25de ani.

Valparezo. [105,000 loc.] Spre Nord-West,este primul port al republicei si punt de oprireimportant pentru vasele care yin sau cari mergspre capul Horn.

Huasco, Cochimba, Concepcion, Valdiviaetc., sunt toate niste porturi infloritoare.

Comertul exterior se urea pans la tifra de350 milioane lei.

Anglia, Franta .si State le-Unite iau cea maimare parte la acest comers,.

Drumurile de fier ocupA deja o intindere de2963 km.

TRECEREA PE LA SUD

La Sud de Cfle se intinde, prima la extre-mitatea continentului, niste archipelaguri ste-rile. Aceste insule dimpreunii cu Patagonia,care formeaza coltul meridional al Americei doSud, sunt aproape improprii la on ce culturAsi acoperite de o populatiune Inca s6lbatica.

Intre Patagonia si Tara de foe se deschide

257

strimtoarea Magellan, un 'canal lung si cotit,accesibil numai pentru vapoare. Din aceastlcauza navile cu phnza sunt nevoite .s5. incon-jure Tara de foc.

Pe drumul capului Horn se afla un grup deinsule sterile, ,Falkland, stapanite de Englezi.Tot comercul acestor insule consta in pescui-tul balenei.

ARGENTINASe margineste la Nord cu Bolivia si parte

din Brazilia ; la Est cu Paraguay, Brazilia siUruguay ; la Sud-Est cu oceanul Atlantic ; InSud cu Patagonia, si la West cu Cile.

Supra-fata 2,836,000 km. p.Tot teritoriul acestui tinut prezinta aspectul

unei campii, parte acoperita cu o vegetatiuneabondenta, parte cu paduri, parte cu pustii ni-sipoase. Numai partea de West este acoperitade ramurile Anzilor din Cite, cari se pierd incampie.

In partea de Nord, se intinde campia numititmarele qaco, strAb4tut de riurile Vermejo siPilcomayo. Acest tinut a fost revelat stiirqei deexploratorii Crevaux si Thouar.

Este udata de un fluviu important, La Plata(3700 km.) Acest fluviu este format din Para-guay, care is naitere din platoul Brazilian $icare se uneste cu Parana, dupe ce a primit

17

-258 --de partea dreapta pe Pilcomayo §i pe Vermejo.Mai spre Sud, La Plata primeste tot de parteadreapta pe Salado, iar le imbucktura sa seconfunda cu Uruguay, care is nastere din Si-era do Maro (Brazilia).

Clima temperate domina pe toata intinderea.Prin savanele din interior se observe o china'continentals. Ele sunt bantuite adese-ori de ura-gane. Pe litoral insk domneste clima maritime.

Inainte de 1810, acest tinut forma eoloniaBuenos-Ayres, supusa Spaniolilor. In 1811 sca-pa de jugul Spaniel si in 1815 se forma re-publica fe6erala, care exists Inca si astazi.

Populatiunea totals trece de 3,895,000 loc.Emigraciunea jpaca un rot important in creterea populatiei.

P6 coaste se produce fructe si cereale inabondenta Prin munti se gasesc mine de cu-pru argint, iar interiorul este acoperit cubalti sarate, stepe imense Si pasuni intinse, undecrest, sub conducerea selbaticolor, turme nu-meroase de boi, cai of merinos, sari cons-titue adeverata bog4ie a acestui tinut. Indus-tria se desvolta prin orasele marl.

Buenos-Ayres (474,000 loc.) este eapitala. Afost fundat in 1585 de catre Mendoza si maiin urine ruinat de Indieni. Asezat pe Rio dela Plata, la 320 km. distan0 de la mare, elsta in legatura cu Bordeux, Havre, Liverpool,

si

si

259

Hamburg, Anvers etc. Este cel mai mare dindebuseurile Americei de Sud. Afars de aceastagasim urmatoarele orase importante.

Cordova (66,000 loc./ spre Sud-Est de mare-le lac ; Mendoza (20,000 loc.) in partea deSud ;Rosario (51,000 loc.) ; Parana (20,000loc.) (Bajada) port cornercial pe Ormul stangal fluviului La Plata. A Post aka data capitalaUniunei.

Fluviul Rio de La Plata constitue calea na-vigabila a acestui

Comertul exterior atinge tifra de 550 mili-oane lei pe an. Franta si Anglia iau la acestcomer% o parte prepoderenta. Capitalistii Engleziau organizat banci si mai multe companii decAi ferate.

Imigratiunea Europeans si mai cu seams ceagermana, italiana si franceza, stabileste intrestatele de la Plata si Europa legaturi, cari ma-rese prosperitatea comerciala.

Drumurile de her ocupa pest© 6,690 km. In-tindere.

URUGUAY

Se afla coprins intre Brazilia, la Nord ; Ar-gentina, de care se desparte grin raul Urugu-ay, la West; estuarul La Plata la Sud si ocea-nul Atlantic la Est.

Supra-fa0a este de 169,800 km.

260

Intregul teritoriu este compus dintr'o cam-pie, intrerupta cu mici coline §i udata in partea de West de riul Uruguay.

Sub numele de «Banda Orientald», acest%inut facea parte din colonia Buenos-Ayres.Care anul 1825, se incorpora la Brazilia panein anul 1828, cand i§i castiga independenca.

PopulaOunea total& este de 440,000 loc.Singura bogAtie a acestui tinut este cre:Ae-

rea vitelor : oi, boi §i cai, cari se nutresc subpaza Indiehilor prin pampasii din interior.

Monte-video (104,500 loc.) Fondat in 1728de catre o colonie venal din insulele Canarii.Este a§ezat pe Ormul gang ai lui Rio de laPlata, la 185 chilometrii mai jos de Buenos-Ayres. Capitala Republicei. St& in legatura cucate-va porturi europene.

Cele alte ora§e sunt formate de curand. Penaastazi nici unul nu confine o populaOune caresift atinga tifra de 10,000 locuitori.

Printre acestea se pot totu§i cita urmgtoa-rele :

Salto (5000 loc.), in partea de Nord pe flu-viul Uruguay.

Artigas (5000 loc.) In partea orientalk pemicul fluviu Yaguarao, care 'i formeaza

limita despre Brazilia.

1) San Filipe de Montevideo.

pu-tina

261

Mercedes (4000 loc.) pe Rio-Negro, afluenteal fluviului Uruguay.

Maldonado (2000 loc.) Spre Est de Monte-video, port la Atlantica.

Fray- Bentos (1000 loc.) pe delta fluviuluiUruguay. Fondat de un mare industrial dinHamburg, care a infiintat aci o vasty fabricAde estract de came.

Comertul exterior apropie tifra de 200 mi-lioane lei pe an. Franta figureazA in primulrang.

Drumurile de fier ocupA aproape 600 km.

PARAGUAYSe aflA coprins intre Bolivia, la Nord; Bra-

zilia, la Nord, Est §i Sud, §i Argintina la West,de care se desparte prin Pilcomayo §i Para-guay.

Suprafata este de 238,290 km. p.Paraguay este singurul stat din America de

Sud, care nu se atinge de mare.Interiorul formeazg o campie accidentata cu

mici platouri ondulate, acoperite cu paduri §ipA§uni §i udatA de numeroase riulete, lacuri§i bAlti.

Paraguay a fost descoperit in 1526 de catreSebastian Caboto, §i cucerita in 1536 de Al-vara Nunez. Fu ocupat mai intai de Spanioli,apoi cedat Portugezilor in 1750, apoi restituit

262

Spaniolilor in 1787 si in 1809 se rescula,insa numai in 1844 deveni independent.

Populatiunea este de 460,000 loc.Produce porumb, manioc, tutun, ceaiul de

America (mate) etc. Padurile sunt imense. Senutresc multe animale.

Aceste din urma consists aproape esclusivbogatia republicei.

Asuncion (25,000 loc.), asezat la confluentalui Paraguay cu Pilcomayo, este capitala. Ora-sul a fost rezidit de dictatorul Francia. Sta inegatura cu Buenos-Ayres prin fluviul La Plata.

Cele alte orase cari s'au ridicat in urmacari progreseaza zilnic sent: Carapegua (15,000loc.)

San- Pedro (12,000 loc.) Concepcion (11,000loc.) situate pe La Plata, Villa-Rica (10,000loc.), San-Estanislas (7000 loc.) si alte lc ininterior.

Comertul exterior nu trece peste tifra de15 milioane lei pe an.

Drumurile de Fier ocupa o intindere de 75kilometre.

BR AZILIASe margineste la Nord cu Columbia, Vene-

zuela, cele trei Guiane oceanul Atlantic ; laEst cu oceanul Atlantic, la Sud-Est cu Uru-

si

ti

263

guay, Argintina si Paraguay, si la West cuBolivia Peru si Ecuador.

Suprafa0 este de 8,337,200 km. p.In partea de Nord, Brazilia este dominata

de masivul Guianelor; iar pe litoral de un sis-tern complect, format din mai multe lanturineregulate, cari se prelungesc de la capulSan-Roque si pana la Montevideo.

Tinutul coprins intre cele doa masivuri, pre-zing aspectul uilei vaste campii, formata decursul Amazomilui (5710 km.) §i a numerosilorsai afluenci. Acest fluviu isvoraste din nodulCuzco (Anzii Perului) prin dog brake; curgemai intai spre Nord 'Ana ce ese din mun0;apoi se indrepteaza spre Est pana la imbuca.-tura sa. Cursul s6u este de 57108 km. Este eelmai mare fluviu dupe continent. Primeste departea stanga pe Yapura §i pe Rio-Negro;iar de cea dreapta pe Javari, lurua, Purus,Madeira, Tapajos qi Tocantimul, cu care seintalneste la imbucatura.

Cele alte fluvii cari uda Brazilia cunt: Pa-ranahiba, Parahiba si San- Francisco, carese varsa in Atlantica.

Partea de Nord si din centru sufera o climacalda. cea dupe litoral sufera o clirna mari-tima, care se raceste cu cat inaintam spre Sud.

Brazilia a fost descoperita de Alvarez Ca-bral in 1501 si declarata curand in urma ca

264

colonie portugezas pans in anul 1808 canddeveni independent/ sub un membru din fa-milia Braganca, care domnea in Portugalia.

In anul 1890 se isca o revolts in urma ca-ruia Brazilia deveni republics.

Populatiunea total/ este de 14,602,000 su-suflete.

Fecunditatea solului §i varietatea climei ac-cepts toate culturele. Cele mai importante suntCafea, trestle de zahar, cacaos, tutun, vanilla,girofla, indigo, plante medicinal° etc.

Orezul 0 porumbul constitue nutrimentul indigenilor. In partea de Sud se produce gr'aul,ceaiul american (mate), precum §i plantele eu-ropene. Padurile abundeaza in lemne de cons-trucciune, de tinctura, in esenCe r60noase, ca-uciuc, etc-

Cre§terea vitelor se practica pe o scar/ nutocmai intinsa.

Mine le Braziliei sunt de o bogaCie §i ahun-denta cari sfideaza slahele resurse ale exploa-tatiunei. Se exploateaza deja our pentru 15 mi-livane lei; argint pentru 10 milioane : dia-mante pentru 30 milioane. Aceste tifre aproxi-mative variaza cu timpul. Fierul, cupru .imarmura se gases° prin regiunile muntoase.De caci-va ani s'a descoperit mine de huilie,cari vor scuti Brazilia de tributul ce platWela straini. Se gasWe §i platina.

265

Industria este inapoiatA. Mara de cate-va cup-toare unde se topeste fierul mai cu seams, eke-va fabrici pentru bumbac si alte manufacturieari sunt concentrate prin porturile cele mariindustria Braziliei se margineste la fabricareaobiectelor de prima necesitate.

Rio de Janeiro (410,000 loc). Capit al a Brazi-liei. Este un oras european. Port vast si sigurComert intins cu mare parte din porturile mariale Europei. Cele alte porturi sunt:

Bahia (San -Salvador, 140,000 loc.) Fondatin 1549. Este al doilea port al republicei, si-tuat pe un promontoriu, la imbucatura miculuifluviu Paraguassu. Este deja un oras europeancare exports mai toate produsele provineiei.

Pernambuco (130,000 loc.) Fondat in 1532, sisituat ceva mai la Sud de Capul San-Roque. Altreilea port al Braziliei.

San Luiz de Maranhao (35,000 loc.) Port dea treia mans, situat pe litoralul septentrional,la imbucAtura micului fluviu Grahaju.

Para (Belem, 40,000 loc). Situat spre Westde precedentul, pe Ormul (kept al estuaruluiformat de Tocantin.

Porto Alegre (40,000 loc.) si Rio Grande(20,000 loc). sunt cele doA porturi ale provin-ciei Rio Grande do Sul.

In centrul Braziliei, pe partea superioara abasinului Amazonului, se afla o regiune imensa

17*

266

acoperita cu paduri Inca virgine si locuita detriburile indiene, cunoscute sub numele gene-ric de Guarani. Aceasta regiune se numesteMatto Grosso.

La Nord do aceasta se ridica regiunea pro-priu zisa a Amazonalui, joasa, pe alocurea mlas-tinoasa, acoperita cu ierburi, oferind aspectuladev6ratelor pampas si foarte locuita de triburiindiene. Aceasta regiune se intinde pang la picioarele masivului Guianei.

Spre Sud-Est in fine se intinde o regiuneaccidentata, brazdata de numeroase cursuri deapa si bogata atat in vegeta0une cat si mai cuseamy in mine. Din aceasta cauza poarta nu-mele de Minas Geraes.

Comunicaiunile interioare sunt Inca imper-fecte. Amazonul si cu afluencii s6i joaca unrol important in ceea ce priveste transportulde marfuri. Cate-va sutimi de barci si cate-vazecimi de vapoare, calatoresc incarcate sau de-serte, intre portul Belem $i Rio Negro. Afarade astea Brazilia mai poseda pe coaste si vre-o8,500 km. drumuri de fier.

Comertul exterior atinge Iifra de 100 rnili-oane lei pe an.

Anglia, Franta, State le-Unite si Portugaliajoaca un rol principal.

267

GUIANA

Se margineste la Nord cu oceanul Atlantic;la Est $i Sud cu Brazilia si la West cu Ve-nezuela.

Supra-fata totala trece de 460,000 km. p.Este o Sara muntoasg, acoperitg cu platourile

sistemului Parim, inc nu destul de bine cu-noscut.

Este udatg de cate-va fluvii mici fgra im-portanta : E8secuiba, Corentin, Maroni etc.,cari curg de la Sud spre Nord.

Doming clima tropicelor:, adicg; iarna cu ploitoren %iale §i vara cu cglduri arzatoare.

Prin secolul XVII acest tinut se coloniza maiintai de Francezi apoi de Englezi si de Olan-dezi.

Astgzi cele trei natiuni stgpanesc fie-care cgte-o portiune.

1) Guiana Englezg, care ocupg partea occi-dentalg, intro Venezuela si Guiana Olandezg.

Supra-fata este de 221,243 km. p.Populatiunea este de vreo 277,000 loc.Produce trestie de zaha'r, cafea, cacaos, bum-

bac si paduri.Nutreste multe animale.Georgetown (49,000 loc.), oras industrios, este

capitala coloniei. Statiune importanta intreAmerica de Sud si Antile.

li

268

Noul Amsterdam (8,000 loc.) Port secundar.2). Guiana Olandezh, care se coprinde intre

Guiana englezil si cea franceza.Supra-fata este de 119,321 km. p.Populutiunea esta de 741,000 loc.Confine plantatiuni frumoase. Produce cafea,

cacaos, trestie de zahar, bumbac, orez si ba-nani.

Paramaribo (25,000 loc.) este capitala colo-niei. Port bun si oras industrios.

3) Guiana France* care ocupa partea orientalc, si se desparte de Guiana Olandea, prinfluviul Maroni.

Supra-fata este de 121,413 km. p.Populatiunea nu trece peste 27,000 loc. Pro-

duce cafea, trestie de zahar, girofla, cacaos,putin bumbac si diferite plante medicinale. S'adescoperit mine de aur.

Cayenne (8,000 loc). este capitala coloniei. Altadata celebru ca loc de deportatiune.