paisie aghioritul - [cuvinte duhovnicesti] patimi si virtuti (v.1.0)_vol.5.doc

8/17/2019 Paisie Aghioritul - [Cuvinte duhovnicesti] Patimi si virtuti (v.1.0)_Vol.5.doc

http://slidepdf.com/reader/full/paisie-aghioritul-cuvinte-duhovnicesti-patimi-si-virtuti-v10vol5doc 1/268



CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL

CUVINTE DUHOVNICESTI

V

PATIMI si VIRTU IȚ

Traducere din limba greacă deIeroschim Stefan Nutescu

SCHITUL LACUSFÂNTUL MUNTE ATHOS

EDITURA EVANGHELISMOSBUCURESTI-2007



PROLOG Fericitul Staret Paisie ne spusese, la începutul vietii

noastre chinoviale, în 1968: „Una este virtutea: smerenia. Dar fiin c! nu întele"eti aceasta, hai s! v! spun c! este si

ra"ostea. Dar, oare, cel care are smerenie nu are sira"oste#$. %ceste „virtuti înfr!tite$, up! cum caracteri&a

Staretul smerenia si ra"ostea, sunt temelia vietiiuhovnicesti, e vreme ce atra" 'arul lui Dumne&eu si le

nasc pe toate celelalte virtuti. „(ultivati cu simplitate smerenia si ra"ostea, ne spunea el, si, e în at! ce vor creste aceste virtuti, m)n ria si r!utatea vor r!m)neatrofiate, iar patimile vor tra"e s! moar!$.

*n acest al cincilea volum + e itat cu inecuv)ntarea P!storului nostru, Prea Sfintitul -ico im, itropolitul (asan rei + sunt cuprinse înv!t!turi ale Staretului cu privirela patimi si virtuti. %ceste cuvinte nu constituie o înv!t!tur! sistematic!, nici nu se refer! pe lar" la toate patimile si

virtutile, ci ele au fost a unate in r!spunsurile Staretului laîntre !rile le"ate e „ ia"nosticarea$ si vin ecarea patimilor, precum si e lucrarea virtutii. %ceste r!spunsurinu/i privesc numai pe monahi, ci pe fiecare om care are„nelinistea cea un! spre cultivarea virtutii. Staretul, princunoscutul s!u tact pastoral, prin pil ele potrivite si umorul spontan, a uce „însorire$ uhovniceasc!, care a0ut! s! se

eschi ! în sufletul nostru florile poc!intei si astfel s! !m

ro e virtute. -e încura0ea&! s! privim în fat! pe omul nostru cel vechi si astfel s! ne sc)r im e „masca lui ceahi oas!$ si s! o lep! !m. (re em c! vor a simpl! ar luminat! a Staretului ne va a0uta s! ne nevoim si mai mult, pentru a ne slo o&i in ro ia patimilor si a tr!i li ertatea ceaîn 'ristos.

Staretul spunea: „Dumne&eu nu/i ! omului sl! iciuni. ci puteri. *n functie e felul în care omul va folosi aceste puteri,el poate eveni un sau r!u$. % ic! ac! folosim aceste



puteri potrivit voii lui Dumne&eu, ne apropiem e l sievenim asemenea cu l up! har. Dar ac! le folosim

potrivit cu „voile omului celui vechi, evenim ro i ai patimilor si ne în ep!rt!m e Dumne&eu. (a s! evenimoameni noi, tre uie s! i entific!m voia noastr! cu voia lui Dumne&eu, care se escoper! în sfintele lui porunci. „P!&in poruncile lui Dumne&eu, spunea Staretul, lucr!m virtutea si

o )n im s!n!tatea sufletului$.Staretul accentua faptul c! umne&eiescul 'ar încetea&!

s! lucre&e în omul care slu0este patimilor sale. De aceea,

atunci c)n cineva îi spunea c! este st!p)nit e o patim!,o isnuia s! spun!: „2a aminte, c!ci f!c)n astfel alun"i 'arul lui Dumne&eu$. 2ar c)n îl între am cum s! o )n im 'arul lui Dumne&eu sau cum se poate înru i omul cu Dumne&eu, uneori ne spunea c! prin smerenie, alteori prin

ra"oste si no lete uhovniceasc!, alteori prin 0ertf! sim!rinimie, iar alteori accentua c! tre uie s! ne lep! !m e sine. (!ci toate acestea sunt caracteristice „omului celuinou$, ale omului care s/a i& !vit e patimi. „()n spun s! nelep! !m e sine, spunea Staretul, întele" s! ne lep! !m e patimile noastre, s! ne e& r!c!m e omul nostru cel vechi3 Dac! ne vom lep! a e sine si va pleca chiriasul cel r!u,a ic! omul cel vechi, atunci va locui în locul "ol al inimiiomul cel nou al -oului 4estament$,

%cest volum este alc!tuit in ou! unit!ti si fiecare in ele se împarte în patru p!rti. Prima unitate se refer! la patimi,iar a oua la virtuti.

*n prima parte a unit!tii espre patimi se vor este espreiu irea e sine, care este „mama patimilor$, e vreme cetoate patimile + at)t cele trupesti, cum sunt l!comia p)ntecelui, iu irea e pl!ceri si celelalte, c)t si cele sufletesti, precum m)n ria, invi ia etc. 5 „ e la ea pornesc$

*n partea a oua se vor este espre m)n rie, care este„(oman amentul eneral al patimilor$, up! cum ocaracteri&a Staretul. %m putea spune c!, asa cum „virtutea



este una sin"ur!, smerenia$, tot astfel una sin"ur! este si patima, m)n ria, e vreme ce aceasta „ne/a a us in 7ai pe

p!m)nt, iar e aici, e pe p!m)nt, încearc! s! ne trimit! înia $. Partea a treia se refer! la os)n ire, care se naste in

m)n rie si este „plin! e ne reptate$. Darul 0u ec!tii, pecare Dumne&eu l/a at omului ca s! eose easc! inele er!u, este transformat e el în patima os)n irii, patim! ecare Dumne&eu se sc)r este cel mai mult.

*n partea a patra se vor este espre patimile invi iei,

m)n riei si întrist!rii, care constituie la r)n ul lor o pervertire a puterilor sufletului si o rea între uintare aarurilor cu care am fost în&estrati. Puterea orintei, care ne/

a fost at! e Dumne&eu pentru a c!uta inele, o schim !mîn invi ie si &avistie, pe c)n puterea înn!scut! a m)niei, pecare tre uie s! o folosim pentru a ne nevoi cu !r !tieîmpotriva r)ului, noi o întoarcem împotriva aproapelui. *n sf)rsit, patima întrist!rii ne lipseste e posi ilitatea e a ne

ucura e inecuv)nt!rile o"ate ale lui Dumne&eu si ne sl! este uhovniceste. Staretul eose este aceast! întristare

e întristarea cea up! Dumne&eu, care i&vor!ste in poc!int! si umple sufletul e ulce m)n")iere.

Unitatea referitoare la virtuti începe cu smerenia cea„în!lt!toare$. F!r! smerenie virtutile noastre sunt „pline eto ine$. 7! area poate avea în ea c)rtire sau ipocri&ie, simplitatea poate aluneca în o r!&nicie sau viclenie, ucuria poate s! nu fie veselie uhovniceasc!, ci o satisfactielumeasca. „4oti cei care au "!sit calea smeritei cu"et!ri, spunea Staretul, înaintea&! în viata uhovniceasc! repe e, statornic si f!r! osteneal!$. 2ar într/o epistol! e/a sa, scria:„(alea cea mai scurt!, mai si"ur! si mai usoar! c!tre 2erusalimul cel e sus este smerenia$.

Partea a oua se refer! la ra"oste, care tre uie„împ!rtit!$ corect lui Dumne&eu, aproapelui si între"ii &i iri. Dra"ostea fat! e Dumne&eu este le"at! insepara il e



ra"ostea c!tre aproapele si con uce sufletul c!tre iu ireaumne&eiasc!, c!tre ne unia umne&eiasc!, c!tre etia

umne&eiasc!. % ev!rata ra"oste c!tre aproapele este„ ra"ostea uhovniceasc! pretioas!$, pe care o are cel care„îsi scoate propriul eu in ra"ostea sa$, a ic! cel care nu/siurm!reste propriul interes. 2ar ra"ostea c!tre întrea"a &i ireeste rev!rsarea ra"ostei celei „cuprin&!toare$ pe care o areomul uhovnicesc.

*n a treia parte se vor este espre no lete si m!rinimie,care constituie coor onatele principale ale înv!t!turii

Staretului. „-o letea, spunea Staretul, le are pe toate: arem!rinimie, are smerenie si simplitate, are lips! e interes,cinste3 are si cea mai mare ucurie si veselie

uhovniceasc!$. Staretul, f!r! s! iminue&e importantaasce&ei, asa&! no letea sufleteasc! si m!rinimia easupraoric!rei nevointe ascetice, e vreme ce, ac! nu e ist!no lete, toate cele uhovnicesti + asce&!, metanii si celelalte + sunt, asa cum spunea Staretul, „sperietori e ciori$, a ic! pot alun"a oar ciorile, iar nu pe emoni.

*n partea a patra se face referire la simplitate, care este„prima o rasl! a smereniei$, la cre int! si la n! e0 ea *n Dumne&eu, care este „cea mai un! asi"urare pentru om$, lar! are, care „clarific! multe si re&olv! lucrurile

umne&eieste$, la ucuria uhovniceasc!, care vine o at! cu„punerea în un! r)n uial! a vietii l!untrice si ! aripi sufletului$. a sf)rsit Staretul vor este espre iscern!m)nt,„coroana virtutilor$. Discern!m)ntul „nu este simplu ovirtute$, nu este un pas f!cut în sporirea uhovniceasc!, ciurmarea si asi"urarea ei. l este „c)rma care con uce sufletul în si"urant!, ca s! nu se împie ice nici la reapta,nici la st)n"a$, ci s! p!seasc! cu statornicie pe caleaîmp!r!teasc! a virtutilor, evit)n e tremele, care sunt ale

emonilor.(a epilo" al acestei c!rti au fost ase&ate cuvinte ale

Staretului espre nelinistea cea un!, „fr!m)ntarea cea un!



pentru „lupta cea un!$, asa cum o numea el. „-elinisteacea un!, spunea Staretul, este întraripare, !ruieste

sufletului no lete, vioiciune. -u a uce încor are si sup!rare,ci m)n")iere. -u este osteneal!, nu este & ucium sufletesc, cir)vn! pentru nevoint!$.

Fie ca aceast! r)vn! uhovniceasc! s! se aprin ! în noitoti, ca s! ne nevoim pentru a ne e& r!ca e omul nostru cel vechi si a ne îm r!ca cu smerenia, ca s! Se s!l!sluiasc! îninima noastr! Dra"ostea, 'ristos.

26 Septembrie 2006Mutarea Moastelor Sfântului Apostolsi E anghelist Ioan Teologul

Stareta S i!tei Si"#strii$M%!a"ia Fi&%t"eia

si s'r%ri&e (e&e )e&e *! Hrist%s



5 heron a, spuneti/ne ceva înainte e a pleca 5 (e s! v! spun# ;/am spus at)tea3

5 Spuneti/ne ceva, ca s! lucr!m pan! veti veni in nou 5 i, e vreme ce insistati, v! spun3

Una este virtutea: smerenia. Dar fiin c! nu întele"eti aceasta, hai s! v! spun c! este si

ra"ostea. Dar, oare, cel care are smerenie nu are si ra"oste#



UNITATEA +NTÂI!ATIMI"E

< upta împotriva patimilor este o mucenicie continu!, ar ulce, pentru p!&irea poruncilor, pentru ra"ostea lui

'ristos=.

L',ta *(,%tri a ,ati(i&%r

# $heronda% ce anume cerea !roorocul &a id atunci cândspunea'„cu uh st!p)nitor m! înt!reste$ (!salmul )0%*+,- # &a id cerea de la &umne.eu să/i dea harisma de a/i

conduce pe oameni &ar si fiecare om are ne oie de„ uh st!p)nitor$% pentru că trebuie să se conducă pe sine 1nsusi% casă nu/l conducă pe el patimile sale

# e sunt patimile- # Eu ăd patimile ca pe niste puteri ale sufletului

&umne.eu nu dă slăbiciuni% ci puteri*

1 Stareţul exprimă aici într-un mod simpluînvăţătura de credinţă care spune că Dumnezeu„nici n-a făcut, nici n-a creat răul” (Sfântul IoanScărarul, Scara , uvântul !!"I, #artea a II-a, p$%&'$#rin urmare, a a cum spune Sfântul )icodim

*+ ioritul, nici patimi „nu a sădit în fireaomenească, ci din pricina nepăsării noastre auintrat în ea împotriva firii$ ( Noua Scară , d$ S ina,"oios &./0, p$ &/1'$ #atimile, potrivit învăţăturiiSfinţilor #ărinţi, provin din folosirea „împotriva firiia funcţiilor trupului i a puterilor suflete ti$ *tuncicând această folosire „împotriva firii” secronicizează, ea devine o o2i nuinţă rea i este



3nsă atunci când nu alorificăm aceste puteri pentrusă ârsirea binelui% ine aghiută% le e4ploatea.ă si ele de in

patimi% iar apoi cârtim si ne ră. rătim 1mpotri a lui&umne.eu !e când% dacă le/am alorifica 1ntorcându/le1mpotri a răului% ne/ar a5uta 1n ne ointa duho niceascăMânia% de pildă% arată că sufletul are bărbătie% care e de a5utor 1n iata duho nicească Acela care nu este mânios si nu are bărbătie% nu poate cu usurintă să se pună pe sine la punct

mul mânios% dacă/si a folosi 1n iata duho nicească puterea pe care o are% este ca o masină care/o ia pe drumul drept si n/o

mai poate a5unge nimeni &acă 1nsă n/o alorifică si nu sesupra eghea.ă pe sine% seamănă cu o masină care merge cuite.ă e4agerată pe drum neregulat deraind la tot pasul

mul trebuie să cunoască puterile pe care le are si să le1ntoarcă spre bine Astfel% cu a5utorul lui &umne.eu% aa5unge 1ntr/o stare duho nicească bună Egoismul% de pildă%să/l 1ntoarcă 1mpotri a dia olului si să nu se dea bătut atuncicând acesta ine si/l ispiteste 3nclinatia spre orbărie să osfintească culti ând 7ugăciunea lui Iisus Nu este mai bine să

orbească cu 8ristos si să se sfintească% decât să flecărească sisă păcătuiască- Adică% omul poate de eni bun sau rău 1nfunctie de felul 1n care 1si a folosi puterile sufletului

S# !' !e *!.re,t#ti( ,ati(i&e # $heronda% unii consideră că nu au conditii pentru a

duce o iată duho nicească si spun' 9Nu ai ce lua de la celcare nu are: (;e.i "ucian% &ialoguri funebre% &ialogul al II/lea,

# &acă spun că sunt 1ngreunati de patimi mostenite si se1ndreptătesc pe ei 1nsisi% aceasta este si mai gra

# &ar când cine a este 1ngreunat 1ntr/ade ăr de ele- # Ascultă% fiecare om are 1nclinatii mostenite% bune sau

rele Trebuie 1nsă să se lupte pentru a scăpa de propriile

nevoie de multă nevoinţă pentru a o dezrădăcina$



defecte si a culti a ceea ce are bun% ca să de ină un chipade ărat si plin de har al lui &umne.eu

3nclinatiile rele mostenite nu sunt o piedică pentru sporireaduho nicească ăci atunci când cine a se ne oieste% fie chiar si putin% dar cu multă stăruintă% atunci se miscă 1n planulduho nicesc% 1n cel al minunii% 1n care toate 1nclinatiile relemostenite sunt di.ol ate de 8arul lui &umne.eu

&umne.eu se 1nduiosea.ă si a5ută mult un suflet care are1nclinatii rele mostenite dar care se luptă cu râ nă să .boarespre cer cu aripa lui atrofiată% care este mostenirea cea rea

unosc multi care s/au slobo.it de acestea cu putină ostenealădin partea lor si cu mult a5utor de la &umne.eu Acestioameni sunt mari eroi 1n fata lui &umne.eu ăci ceea ce 1l1nduiosea.ă pe &umne.eu este lucrarea pe care o să ârsimasupra omului nostru cel echi

# $heronda% <ote.ul nu sterge 1nclinatiile rele mostenite- # <ote.ul ne i.bă este de blestemul păcatului strămosesc

si de toate păcatele ând omul se botea.ă% el se 1mbracă 1n8ristos% se i.bă este de păcatul strămosesc si ine asupra lui8arul dumne.eiesc% 1nsă 1nclinatiile rele mostenite rămân

are &umne.eu nu ar fi putut să le steargă si pe ele prinSfântul <ote.- "e lasă 1nsă pentru a ne lupta% a birui si a ne1ncununa

# Eu% atunci când cad mereu 1ntr/o patimă% 1mi spun' 9Asam/am născut% asta sunt eu:

# Asta mai lipsea% să ne spui că părintii tăi ti/au dat toatedefectele pe care le ai &in mosi strămosi s/au adunat la tinetoate defectele% iar harismele la ceilalti-= Nu cum a te iei laceartă si cu &umne.eu- el care spune' 9Eu am acestcaracter% asa m/am născut% am mostenit 1nclinatii rele% 1naceste conditii am crescut% prin urmare nu pot să mă1ndrept=: este ca si cum ar spune' 9;ino at este nu numaitatăl si mama mea% ci si &umne.eu>: Stiti cât mă mâhnesccând aud unele ca acestea- 3n felul acesta 1i 5ignesti si pe părinti si pe &umne.eu 8arul lui &umne.eu 1ncetea.ă să



lucre.e 1n tine din clipa 1n care 1ncepi să gândesti astfel # $heronda% spun unii că slăbiciunile nu se pot corecta%

când se află 1n firea omului # Stii ce se 1ntâmplă- ?nora le con ine să spună că undefect oarecare se datorea.ă firii lor% fiindcă asa se1ndreptătesc pe ei 1nsisi si nu fac niciun efort ca să scape de el9Mie% spun ei% &umne.eu nu mi/a dat daruri> u ce sunt eu de

ină- &e ce 1mi cer lucruri mai presus de puterile mele-:> Siapoi se culcă pe/o ureche Se 1ndreptătesc pe ei 1nsisi% 1siodihnesc gândul si/o tin tot pe/a lor um ne om 1ndrepta

dacă spunem' 9Acestea sunt 1nclinatii mostenite% celelalte sunt1n caracterul meu:- Acest fel de a edea lucrurile alungiiite5ia duho nicească # &a% $heronda% dar= # Iarăsi 9dar:- e/i cu tine% măi copilă- Aluneci ca

broasca testoasă Te 1ndreptătesti mereu # $heronda% o fac 1nadins- # Nu spun că o faci 1nadins% dar de reme ce ti/a dăruit

&umne.eu atâta minte si esti brici% foarte desteaptă% nu1ntelegi cât de rea este 1ndreptătirea- ?n căpsor atât de mic săaibă atâta minte si să nu 1nteleagă>

Am obser at că unii% desi sunt destepti si 1nteleg ceea ceeste corect% sustin ceea ce este gresit% deoarece aceasta lecon ine Si astfel 1si 1ndreptătesc patimile Altii nu se1ndreptătesc pe ei 1nsisi% dar cad 1n de.năde5de ia gândul căe4istă 1n caracterul lor ce a de ne1ndreptat Asa face dia olul' pe unul 1l 1mpiedică de la sporirea duho nicească prin1ndreptătirea de sine% pe altul 1l prinde cu sensibilitateae4agerată si/l aruncă 1n de.năde5de

!entru a fi tăiată o patimă% trebuie ca omul să nu se1ndreptătească pe sine 1nsusi% ci să se smerească &e pildă%dacă spune' 9Eu nu am dragoste 1n firea mea% 1n timp ce altulare: si nu se ne oieste să o dobândească% cum a spori- Nusporesti fără luptă Nu ati citit 1n cărtile patristice câteslăbiciuni a eau unii !ărinti si la ce 1năltimi duho nicesti au



a5uns- I/au 1ntrecut chiar si pe cei care a eau multe irtutiIată la ce măsură a a5uns A a Moise Egipteanul% el care a fost

un tâlhar atât de mare> ;edeti ce face 8arul lui &umne.eu-&upă mine% cel care are 1nclinatii rele mostenite si se luptăca să dobândească irtuti% a a ea mai multă răsplată decât celcare a mostenit de la părintii săi irtuti si nu trebuie să se lupteca să le dobândească !entru că unul le/a găsit pe toate de/agata pe când celălalt s/a luptat aspru ca să le dobândească;e.i% si oamenii 1i aprecia.ă mai mult pe acei copii care augăsit datorii lăsate de părintii lor si s/au ostenit din greu nu

numai să le achite% ci să câstige si a ere% decât pe cei care aumostenit a erea lăsată de părintii lor si au păstrat/o

Descoperirea patimilor # $heronda% mă chinuie propriile mele patimi # 3ti dai seama că 1năuntrul tău e4istă patimi- # ?neori 1mi dau seama # Asta/i bine ând omul recunoaste că are patimi% se

smereste si atunci ine 8arul lui &umne.eu # Mă mâhnesc 1nsă pentru faptul că gresesc mereu # Să te bucuri că gresesti mereu% pentru că esti mândră si

1n felul acesta te smeresti 9&umne.eul meu% să spui% aceastasunt eu> A5ută/mă> Nimic nu pot să fac dacă nu mă a5uti Tu:Să nu de.nădă5duiesti> ând gresim% ni se descoperă sineleade ărat% 1l cunoastem si 1ncercăm să ne 1ndreptăm 3n felulacesta 1naintăm pe calea cea bună si nu trăim cu sentimentulfals că mergem bine Eu mă bucur atunci când reo neputintăde/a mea se manifestă% când 1mi ies patimile la i eală &acănu ar iesi Ia i eală% as crede că m/am sfintit% când de faptsemintele patimilor ar rămâne 1n inima mea "a fel si tu% cândte mânii sau ca.i 1n osândire% e firesc să te mâhnesti% pentru căai că.ut% dar trebuie să te si bucuri pentru că ti s/a de. ăluitneputinta Atunci te ei lupta ca să te i.bă esti de ea

# $heronda% când o patimă nu se manifestă un timp1nseamnă că nu mai e4istă 1nlăuntrul meu-



# &acă reo patimă e4istă 1nlăuntrul tău% ea se amanifesta la un moment dat &e aceea% când stii că 1nlăuntrul

tău se ascunde o patimă% trebuie să fii atentă ând stii% de pildă% că afară de chilia ta se ascunde un sarpe% dacă iesi afară%ei arunca o pri ire 1ntr/acolo si ei fi atentă ca nu cum a să

te muste Nu esti 1n pericol când stii că sarpele se află acolo siesti atentă când iese ca să/l omori% ci esti 1n pericol atuncicând nu stii că se află acolo si% păsind tu fără gri5ă% el poate

eni să te muste ;reau să spun că este un lucru prime5dios caomul să nu se supra eghe.e pe sine si să nu/si cunoască

patimile ând cine a 1si cunoaste patimile si luptă 1mpotri alor% atunci 1l a5ută si 8ristos la de.rădăcinarea lor # $heronda% nu cum a trebuie să mă ne oiesc fără să mă

preocupe faptul dacă m/am 1ndreptat sau nu- Nu cum a% a mă1ndrepta tine de &umne.eu-

# &a% să te ne oiesti si să le lasi pe toate 1n seama lui&umne.eu% dar să te cercete.i si pe tine 1nsuti ca să e.i undete afli% ce faci ;e.i% medicul caută mai 1ntâi să afle cau.a dela care pro ine febra si apoi ce medicament să/i dea bolna ului% ca să/i scadă febra Adică% din clipa 1n care omul1ncepe să/si adă slăbiciunile% trebuie să intre 1nlăuntrul săunelinistea cea bună% ca să se lupte să le corecte.e Eu măcercete. pe mine 1nsumi si ăd că am aceste slăbiciuni 3miurme. ne ointa si mă cercete. iarăsi pe mine 1nsumi' 9!ânăieri a eam slăbiciunile cutare si cutare Am tăiat reuna dinele- ?nde mă aflu 1n ce pri este acea patimă-: Iar apoi 3ispun lui &umne.eu' 9&umne.eul meu% fac ce pot% dar a5ută/mi Tu ca să mă 1ndrept% căci singur nu pot@ # Se poate ca un om să nu aibă puterea de a/si edea patimile-

# ând omul este sensibil% &umne.eu nu 1ngăduie ca elsă/si cunoască patimile dintr/odată ăci pe cel sensibil 1lispiteste si dia olul si/l aruncă 1n de.năde5de' 9&e ce să aiaceastă patimă- 1i spune &e ce ai făcut lucrul ăsta- Si cum l/ai făcut pe acela- &eci nu te ei mântui: Si asa poate sfârsi la



psihiatrie

Sprijin patimilor este mândria # $heronda% ce se 1ntâmplă atunci când un suflet se

ne oieste ani de .ile% dar nu ede nicio sporire- # ând nu edem reo sporire 1n ne ointa noastră%

1nseamnă că fie nu a em tre. ie% fie &umne.eu nu 1ngăduie să1naintăm mai mult% ca să nu ne mândrim si astfel să ne

ătămăm # $heronda% după cum mă ăd pe mine 1nsămi% de in pe

.i ce trece tot mai rea e se a 1ntâmpla cu mine- # Ascultă% binecu ântato% e4istă trei stadii 3n primulstadiu% &umne.eu dă bomboane si ciocolate% fiindcă edene oia si neputinta sufletului 3n al doilea% El 1si retrage putin8arul Său pentru a ne 1ntelepti% pentru a 1ntelege omul că fărăa5utorul Său nu poate face nici cel mai mic lucru% pentru a sesmeri si a simti ne oia să caute scăparea la El Al treileastadiu este o stare duho nicească bună% permanentă si

statornică Tu te afli 1ntre al doilea si al treilea stadiu 3nainte.i putin% apoi uiti de neputinta ta% 8ristos 1si retrage 8arul Său%te de.golesti de 8arul dumne.eiesc% 1ti e.i din nou neputintasi 1ti re ii &acă mi/ai fi spus că pe măsură ce 1nainte.i estimai bine% m/as fi temut% căci as fi ă.ut că ai mândrie Acum1nsă% când spui că te e.i pe tine 1nsăti tot mai rea% eu mă bucur% pentru că ăd că esti bine Nu te teme> u cât1naintea.ă cine a% cu atât 1si ede mai mult lipsurile sinedesă ârsirile sale Iar aceasta 1nseamnă sporire

# Se poate ca &umne.eu să nu mă asculte atunci când 1icer să mă a5ute să mă i.bă esc de o patimă-

# are &umne.eul nostru este <aal (;e.i III 1mpărati * %26,- &umne.eu aude si ne a5ută Se poate să nu/l simtia5utorul &ar cau.a nu este &umne.eu% ci tu 1nsăti% ca una carealungi a5utorul "ui cu mândria ta

&acă nu ar e4ista pericolul de/a ne/o lua 1n cap si a nemândri% e cu neputintă ca &umne.eu să nu a5ute <unul



&umne.eu rea să ne i.bă im de patimile noastre% 1nsă nu nea5ută să ne i.bă im dacă a em mândrie sau predispo.itie spre

mândrie% căci altfel am crede că am reusit fără a5utorul "ui&e aceea% atunci când 3l rugăm pe &umne.eu cu toatăinima noastră să ne a5ute să ne i.bă im de o patimă% iar El nune a5ută% trebuie să 1ntelegem 1ndată că 1n spatele acestei patimi se ascunde o alta mai mare% care este mândria &ar fiindcă nu edem mândria% &umne.eu lasă să rămână acea patimă care se ede% cum ar fi de pildă lăcomia pântecelui%flecăreala% mânia si celelalte% ca să ne smerim Iar când ne

scârbim de patimile noastre din pricina căderilor continue%când ne cunoastem neputinta si ne smerim% atunci &umne.eune a5ută si urcăm treptele duho nicesti câte două odată

Patimile se dezrădăcinează usor cât sunt „fragede” # $heronda% ăd că am patimi multe # &a% ai multe patimi% dar esti si tânără si ai si bărbătie% si

de aceea poti lucra ca să scoti din grădina ta spinii si să

plante.i crini% .ambile% trandafiri si să te eselesti apoi stând1n ea Acum cât esti tânără% patimile sunt 9fragede: si sede.rădăcinea.ă usor ;e.i% si buruienile sălbatice% chiar sispini să fie% se de.rădăcinea.ă usor cât sunt fragedeB 1n remece% atunci când cresc% se 1ntăresc si cu greu le poti prinde ca săle de.rădăcine.i Si ur.ica% când scoate primele frun.e% nu sedeosebeste 1n finete de busuiocB poti să o apuci si să o mirosi% pentru că este fragedă &e aceea să te străduiesti să/tide.rădăcine.i patimile cât esti tânără% căci altfel% dacă le eilăsa% sufletul tău a fi robit de felurite dorinte si 1ti a fi greusă te elibere.i de ele

Aceia care nu 1si de.rădăcinea.ă patimile de tineri suferămult la bătrânete% deoarece 1mbătrânesc 1mpreună cu patimile%care de in 9rele echi:% greu de indecat mul cu cât1naintea.ă 1n ârstă% 1ncepe să/si iubească patimile A5unge la

ârsta dragostei% a afectiunii si de ine si mai 1ngâduitor fatăde sine 1nsusi Slăbeste si ointa% iar lupta 1mpotri a patimilor



de ine si mai dificilă Tânărul are ioiciuneB dacă alorificăaceastă ioiciune spre de.rădăcinarea patimilor% sporeste

Cum să ne iz ă!im de patimi" # $heronda% de ce cad mereu 1n lăcomia pântecelui- # Ciindcă ai slăbiciunea asta &ia olul dă atacul asupra

metere.ului care este slabB nu le lo este pe celelalte care sunt bine fortificate 9&acă ocup acest metere.% 1si spune el% cuusurintă le oi ocupa si pe celelalte: &e aceea metere.ul slabtrebuie fortificat bine

# Mă descumpănesc când 1mi ăd patimile # Să nu te descumpănesti% nici să fii lasă% ci cu cura5 să/ti prin.i patimile una câte una% 1ncepând de la cea mai mare "a1nceput% 1ti e de a5utor să nu te ocupi de patimile mai mici% cisă le lo esti si să le de.rădăcine.i pe cele mai mari pe care le

e.i Si pe măsura ce se slăbesc rădăcinile patimilor mari% seor usca si rădăcinile subtiri ale patimilor mai mici !rin

urmare% atunci când de.rădăcine.i o patimă mare% 1mpreună

cu aceasta se de.rădăcinea.ă si altele mai mici # &e ce% desi iau de multe ori hotărârea să mă lupt curâ nă 1mpotri a patimilor mele% 1n cele din urmă nu o1nfăptuiesc-

# Ciindcă iei multe hotărâri odată !atimile% precum siirtutile% constituie un lant patimă este legată de alta si oirtute este legată de altă irtute% asa cum agoanele unui tren

sunt legate 1ntre ele si toate/l urmea.ă pe primul Asadar% dacăte hotărăsti să te ne oiesti mai mult timp% ca să tai o patimăanume si să culti i irtutea opusă ei% ei reusi Si 1mpreună cuaceastă patimă pe care o ei tăia% te ei i.bă i si de alte patimisi se or de. olta irtutile corespun.ătoare Să presupunem căin idie.i' dacă te lupti ca să nu in idie.i% ei culti adragostea% bunătatea si 1n acelasi timp te ei i.bă i de mânie%de osândire% de răutate% de 1ntristare

# $heronda% o patimă sau o obisnuintă rea este mai binesă o tai dintr/odată sau 1ncet/1ncet-



# &acă poti să o tai dintr/odată% este mai bine% căci altfellasă= rămăsite Nu trebuie să 1ntâr.ii Atunci când cine a

tra ersea.ă un râu% mai ales pe timp de iarnă% 1ncearcă să/ltreacă cât se poate de repede% ca nu cum a să 1nghete &acă 1ltra ersea.ă repede% până să 1nghete% se a 1ncăl.i din nou;e.i% si caii% atunci când 1i leagă% dacă or să se slobo.ească%rup funia dintr/odată "a fel si cu ispita% trebuie tăiată funiadintr/odată

# Sfântul Isaac Sirul scrie' 9Nepătimire nu 1nseamnă a nusimti cine a patimile% ci a nu le primi: (Sfântul Isaac Sirul%

u inte ascetice% u ântul "DDDI, are si cel nepătimas poate primi atacul patimilor- # &a% se poate &ar orice i/ar arunca dia olul% este ars de

flacăra dumne.eiască pe care a aprins/o 1nlăuntrul său&ia olul nu 1ncetea.ă să/l atace pe om% dar când omul nu primeste pro ocările ră5masului% inima lui se curăteste si Sesălăsluieste 1n ea 8ristos Inima lui se preface 3n cuptor% 1n9rug aprins: (;e.i Iesire % 2/ ,% si orice cade apoi 1n ea% estears

#ai ine să murim eroic$ decât să fim iruiti de patimi

# $heronda% recunostinta fată de &umne.eu estesuficientă pentru a ne 1ndemna la lupta 1mpotri a patimilor-

# Numai recunostinta fata de &umne.eu nu a5ungeB estene oie si de intentie bună% de recunoasterea păcătoseniei si de

asce.ă făcută cu mărinimie # !omenirea mortii a5ută la lucrarea lăuntrică- # &a% a5ută mult &acă ne aducem aminte de moarte cu

năde5de 1n &umne.eu% om cunoaste desertăciunea acesteilumi si om fi a5utati duho niceste &e aceea să aducem 1nmintea noastră Fudecata lui &umne.eu si să nu uităm că omfi 5udecati pentru păcatele pe care le/am făcut si de care nu ne/am pocăit Să mă gândesc' 9 e fac- um de trăiesc cu atâta



nepăsare- ?nde mă oi duce dacă mor 1n clipa asta- are amfăcut reun contract cu moartea- Mor si mici si mari: &acă

mă gândesc că &umne.eu poate să mă ia peste putin% atuncinu oi păcătuia să moară patimile% trebuie să cugetăm la moarte% la

Fudecata iitoare% si să pătimim si noi din mărinimie pentru8ristos% are atât de multe a pătimit ca să ne mântuiască"upta 1mpotri a patimilor este o mucenicie continuă% dar dulce% pentru pă.irea poruncilor% pentru dragostea lui 8ristosMai bine să murim eroic% decât să fim biruiti de patimi si să/"

rănim pe 8ristos # $heronda% mă simt strâmtorată 1n ne ointa pe care/ofac

# &acă te doare când scoti un spin din deget% cu cât maimult când de.rădăcine.i din lăuntrul tău o patimă> Apoi sămai stii că atunci când omul se străduieste să taie o patimă%ispititorul pune piedici% iar omul se simte strâmtorat% asa cumse simte strâmtorat demoni.atul când i se citesc e4orcisme%fiindcă se dă o luptă% se ră.boieste cu dia olulB apoi 1nsă esteslobo.it

urătirea lăuntrică nu se face fără osteneală% apăsând pe butoane !atimile nu se taie dintr/o dată% asa cum trunchiulcopacului nu se taie cu o singură fierăstruire Cierăstrăul taiemult timp până ce trunchiul este tăiat dintr/o parte 1n alta Sitreaba nu se termină aici !entru ca trunchiul să de inămobilă% de câtă osteneală nu este ne oie> Trebuie să fie cioplitmai 1ntâi% să fie făcut scânduri% pe care să le ia apoi tâmplarulca să le facă mobilă folositoare # Si dacă nu 1nteleg că această trudă este necesară-

# Atunci ei rămâne buturugă si ei fi aruncată 1n foc

%re uie să semănăm$ ca să dea Dumnezeu # $heronda% 1n fiecare .i spun' 9&e mâine oi lua aminte%

mă oi 1ndrepta:% dar apoi cad iarăsi 1n aceleasi greseli # Să/" pui pe &umne.eu 1nainte Să spui' 9 u puterea lui



&umne.eu oi 1ncerca să mă 1ndrept:% ca să te a5ute&umne.eu Captul că rei să te 1ndrepti 1nseamnă că accepti

a5utorul eri asadar de la &umne.eu să te a5ute% iar El 1siaruncă pri irea asupra ta Adaugi si de la tine putină strădaniesi 1nainte.i ine% când ede un copilas care 1ncearcă sărostogolească un pietroi cu mânutele% nu a alerga ca să/la5ute% pentru a nu/i edea chinuindu/se- "a fel face si&umne.eu% când ede putina ta strădanie% te a a5uta să biruiesti

?nii% desi nu depun niciun efort pentru a se 1ndrepta% spun'

98ristoase al meu% am aceste patimi> Tu poti să mă i.bă estiAsadar% i.bă este/mă>: Ei% cum să a5ute atunci &umne.eu-!entru ca să a5ute &umne.eu% omul trebuie să se străduiască pe cât 1i stă 1n putintă Adică sunt lucruri pe care trebuie să lefacă omul 1nsusi% ca să a5ute apoi &umne.eu 3n niciun ca. nu poate fi a5utat% dacă el 1nsusi nu rea să se a5ute pe sine

?neori noi căutăm să dobândim 8arul si harismele lui&umne.eu 1ntr/un mod magic redem că putem să dobândimfără osteneală o irtute sau chiar să ne sfintim &ar pentru ca&umne.eu să dea% trebuie ca noi să semănăm um să ne dea&umne.eu fără ca noi să lucrăm e spune troparul-„-ero irea pustiului o ai lucrat$ (&in troparul de obste al

uriosilor'„(u cur"erile lacrimilor tale$, &umne.eu trimite ploaie% 1nmoaie pământul% dar si noi trebuie să ne 9arăm:ogorul !ământul este gata% dar trebuie să băgăm plugul 1nogor si să/l semănăm Si ceea ce semănăm% aceea om secera&ar cum om semăna dacă nu arăm- Si ce om secera% dacănu semănăm-&e aceea să nu 1ntrebati numai ce poate &umne.eu să facă%ci să ă 1ntrebati si pe oi 1nsi ă ce puteti face <anca lui8ristos dă o dobândă foarte mare &ar cum om ridica bani%dacă nu am depus nimic la bancă-



PARTEA INTAI



IUBIREA DE SINE



MAMA TUTUROR PATIMILOR „(el ce are iu ire e sine nu poate avea o ihn!, pace

sufleteasc!, fiin c! nu este li er l!untric.



CAPITOLUL /

&u irea de sine si urmările ei

Din iu irea de sine se nasc toate patimile # $heronda% ce este iubirea de sine- # A face pe plac omului tău celui echi% adică pe omul tău

cel echi Si lăcomia pântecelui si egoismul si 1ncăpătânarea

si in idia se trag din iubirea de sine Si% e.i% unul din iubirede sine caută confortul% tihna personală% fără a tine cont denimeni Altul se 1ngri5este cu meticulo.itate de mâncarea sa%de somnul său% ca nu cum a să pătească ce a cu sănătateaAltul caută să fie luat 1n seamă% să fie apreciat de ceilalti' putin să nu/i dai importantă sau să nu/i faci oia% căreactionea.ă imediat' 9&e ce nu m/au băgat 1n seamă- 1tispune Am să le arăt eu lor>: Măi% măi% 1nfricosător lucru esteiubirea de sine>

# $heronda% cum poate spune cine a'„Pentru 4ine suntem omor)ti în toate &ilele$ (!salmul + 2 ,-

# &acă/si 5ertfeste oia sa de dragul celuilalt ;oia proprieare 1n ea sinele nostru% are iubire de sine el care nucercetea.ă dacă ceea ce/l odihneste pe el 1l odihneste si pecelălalt si 1ncepe cu tot felul de pretentii' 9 reau asta% reaucealaltă: sau 9de ce nu mi/ai făcut aia% de ce nu mi/ai datasta-:% unuia ca acesta 1n cele din urmă 1i tine dia olul isonul

# $heronda% unii% dacă nu li se face oia% nu/si găsesclinistea

# um să se linistească% de reme ce nu oiesc decât propria lor satisfacere- &acă omul amestecă egoismul său 1ntot ceea ce rea% cum să/" mai aibă si pe 8ristos- &ar dacă 1siiasă la o parte sinele său ca să aibă ceea ce este mai important%adică pe 8ristos% atunci le are pe toate ând nu/" are pe8ristos% nu are nimic &acă omul 1si leapădă sinele%



&umne.eu i le dă pe toate 1ntr/un chip minunat # $heronda% când ne orbiti de lepădarea sinelui nostru%

eu simt o teamă% gândindu/mă că poate nu re.ist # Ei% asta/i bună> Este ca si cum ai spune' 9&acă mălepăd de patimi% ce/mi mai rămâne după aceea-: ăci% atuncicând spun să ne lepădăm sinele% 1nteleg să scăpăm de patimi%să ne de.brăcăm de omul nostru cel echi ?nui om matur care are minte 1i este putintel greu să .ică' 9Nu pot să mălepăd de sine: &acă altii 1ti spun' 9Ia barosul si dărâmă .idulacesta>:% iar tu esti 1n ătată cu penita% esti 1ndreptătită să spui'

9Nu pot: &ar pentru a ne de.brăca de omul nostru cel echinu este ne oie de puteri trupesti% ci de smerenie

Din mâncarea fără gust să'L gustati pe (ristosIubire de sine este si dorinta de a mânca sau a se odihni

cine a mai mult decât 1i este necesar 3n mod normal% trupuluitrebuie să/i dăm numai ceea ce are ne oie ?n lucru estedorinta si alt lucru este ne oia ?n lucru este să reau să

multumesc trupul si alt lucru este să/i dau trupului ceea ce arene oie Să presupunem că am 1naintea mea două mâncăruri cuaceleasi itamine% dar una din ele este mai gustoasă decâtcealaltă &acă o prefer pe cea mai gustoasă% asta arată iubireade sine &acă 1nsă nu am poftă de mâncare% deoarece sunt bolnă icios% si o prefer pe cea mai gustoasă ca să o pot mânca%acest lucru 1nseamnă discernământ

Trupul% 9 amesul cel rău: (;e.i !aladie% EpiscopulElembpolului% Istoria "ausiacă,% asa cum spune A a Macarie% poate cere mai mult% căci organismul este asa cum 1lobisnuiesti ând omul are stomacul micsorat% atunci se poate1nfrâna cu usurintă Altminteri% de ine rob stomacului% căci siacesta% mărindu/se% simte ne oia să se umple &e pildă% unulcare este foarte grasB acesta% cu 9maga.ia: pe care si/a făcut/o%simte ne oia să mănânce cel putin o 5umătate de miel ca să sesature% iar apoi să bea si două bidoane cu apă

# 3n trecut% $heronda% oamenii a eau organismul mai



puternic sau se sileau pe ei 1nsisi- # A eau% desigur% un organism putin mai puternic% dar se

sileau si pe ei 1nsisi 8agi/$heorghe dădea 1n fiecare .icălugărilor săi putină miere si nucă2

Si erau copii de cincispre.ece ani% aflati 1n perioada decrestere% dar a eau si cresterea duho nicească Astă.i pătrunde 1n minte o logică lumească' 9Să nu postească copiii%ca să nu se 1mbolnă eascâ Să nu le lipsească copiilor nimic%ca să nu le fie greu: Si 1n cele din urmă duc o iată nefericită%dorindu/si mereu fripturi &ar nici aceasta nu le a5ută la nimic

&acă te bucuri când nu mănânci pentru dragostea lui8ristos% atunci te hrănesti &acă pentru dragostea lui 8ristos preferi mâncarea lipsită de gust 1n locul celei gustoase% atuncidin mâncarea fără gust 1l gusti pe 8ristos

&u irea de sine iruieste dragostea pentru aproapelenostru

# $heronda% un bătrânel se chinuia astă.i să urce scările bisericii% si% desi treceau multi pe acolo% nimeni nu se duceasă/l a5ute

# „Un preot v!&)n u/l a trecut pe al!turi3 asemenea siun levit v!&)n u/l a trecut pe al!turi$ (;e.i "uca *0% */ 2,Au dreptate= Nu stiu= nu au au.it niciodată E angheliaSamarineanului milosti >= e să spun- Ne iubim pe noi1nsine% si nu/i iubim pe ceilalti Iubirea de sine biruiestedragostea pentru aproapele nostru% de aceea ne purtăm asa3nsă cel care se iubeste pe sine mai mult decât pe ceilalti% nutrăieste potri it cu duhul E angheliei Si 8ristos% dacă se

2 32 tea Stareţului 4a+i-5 eor+ e avea rânduialapostului neîncetat$ ("ezi uviosul #aisie *+ ioritul,6ătrânul 4a+i-5 eor+ e, d$ van+ elismos 1770'$



gândea la Sine 1nsusi% ar fi rămas 1n erB nu ar fi enit pe pământ să sufere% să fie răstignit% ca să ne mântuiască

Astă.i% mai mult sau mai putin% la cei mai multi oamenie4istă iubire de sine% nu au duh de 5ertfă A pătruns duhul lui'9Să nu pătesc eu ce a rău: Stiti cât mă doare când ăd celume e4istă astă.i>= ând eram internat 1n spital (3n *G HStaretul a fost supus unei operatii de hernie,% 1ntr/o .i a trebuitsă fie ridicat un bolna tintuit la pat% pentru a fi mutat 1ntr/unalt salon Era acolo un infirmier care% desi aceasta era treabalui% nu a mers să a5ute deloc 9Nu pot% mă doare mi5locul:% a

spus el cu nepăsare Mâi% măi% e.i ce om neom> Si să e.i% oinfirmieră% care a ea doi copilasi si astepta pe al treilea% s/achinuit sărmana 1mpreună cu alta si l/au ridicat Nu s/a gânditdeloc la sine A uitat 1n ce stare se afla si a alergat să/l a5ute pecel bolna > ând ăd un om că o duce greu% că nu are putere%dar se 5ertfeste pentru a/i slu5i pe ceilalti% stiti câtă bucurie 1miaduce> % mare bucurie> Inima 1mi tresaltă Simt că sunt1nrudit cu el% pentru că si el este 1nrudit cu &umne.eu

„Să se aleagă praful de ceilalti)” # $heronda% astă.i% 1n timp ce multă lume astepta ca să ă

adă% un oarecare tânăr nu a asteptat ca să/i ină rândul% ci aintrat 1naintea tuturor

# &a% a enit si mi/a spus' 9Trebuie să te ăd Am mers 1nSfântul Munte% dar nu te/am găsit si am enit aici: 9<ine% 1ispun% nu e.i câtă lume asteaptă- Să se oprească toti% ca să măocup acum cu tine-: 9&a% !ărinte:% 1mi spune Au.i orbă> Siceilalti să stea pe scări 1n picioare% 1nghesuiti% oameni 1n

ârstă% femei cu copii mici= iar el insista Si nici măcar nua ea reo problemă serioasă% niste ba.aconii roia să/mispună Ai 1nteles- 9Să se aleagă praful de ceilalti>:

$ânditi/ ă% in unii si/mi spun' 9!ărinte% astă.i să te roginumai pentru mine% si pentru nimeni altul>: Au.i pretentie laei> Este ca si cum ar spune' 9 u acest tren oi călători numaieu> Să nu intre nimeni altul>: &acă tot merge trenul% de ce să



nu intre si ceilalti 1năuntru- # $heronda% ce 1nteles au cu intele lui 8ristos'„(ine va

voi s!/si scape sufletul, îl va pier e$ (Matei *6%2),- # Ele 1nseamnă că omul trebuie să/si 9piardă: iata sa% 1n1ntelesul cel bun Să nu/si pretuiască iata% să/si 5ertfească

iata pentru celălalt„-imeni s! nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui$ (I orinteni *0% 2+,% spune Apostolul!a el Toată temelia ietii duho nicesti aceasta este' să uit demine 1n 1ntelesul cel bun si să mă gândesc la celălalt% să particip la durerea% la greutatea celuilalt Să nu mă 1ngri5esc

cum să scap de greutate% ci cum să/l a5ut pe celălalt% cum să/lodihnesc # um 1mi oi da seama% $heronda% ce anume 1l

odihneste pe celălalt% ca să trec la faptă- # &acă te pui 1n situatia celuilalt% atunci ei 1ntelege ce 1l

odihneste pe celălalt &acă 1nsă rămâi 1nchisă 1n carapacea ta%cum să 1ti dai seama ce 1l odihneste pe celălalt-

3n remea noastră% cei mai multi caută cum să ia loculceluilalt% iar nu cum să se pună 1n locul celuilalt% ca să/l1nteleagă ?neori obser că unii% chiar si atunci când se duc săse 1mpărtăsească% nu/si asteaptă rândul Ciecare 1si spune' 9Euam treabă si mă grăbesc: si nu se gândeste' 9Sunt oare

rednic să mă 1mpărtăsesc-: sau 9Nu cum a celălalt este maigrăbit decât mine-: Nimic> Se 1mpărtăsesc si pleacă !e cândar trebui să te bucuri chiar si atunci când te lipsesti de Sfânta3mpărtăsanie de dragul celuilalt Iar dacă preotul are o singură părticică din Sfântul Trup si se găseste un bolna pe moartecare trebuie 1mpărtăsit% trebuie să te bucuri că nu te ei1mpărtăsi tu ca să se 1mpărtăsească bolna ul Asta rea8ristos Asa ine 8ristos 1n inimă si o umple de bucurie

C*inul comoditătii # $heronda% o soră 1mi face greutăti # Stii ce se 1ntâmplă- Multi ăd ce greutăti le fac ceilalti%

iar nu cu ce 1i 1ngreuia.ă ei pe altii Au pretentii numai de la



ceilalti% nu si de la ei 1nsisi 3nsă logica ietii duho nicesti estesă cercete.i cu ce anume 1i 1ngreuie.i tu pe ceilalti si nu cu ce

te 1ngreuia.ă altii pe tineB să e.i ce anume 1l odihneste pecelălalt% iar nu ce te odihneste pe tine are pentru odihnă amenit 1n această iată- !entru iată comodă- Nu am enit 1n

această lume ca să petrecem bine% ci ca să scuturăm de pe noitina păcatului si să ne pregătim pentru cealaltă iată

&acă ne gândim numai la noi 1nsine si facem doar ceea cene odihneste pe noi% după aceea dorim ca ceilalti să segândească la noi% rem ca toti să ne slu5ească% rem ca toti să

ne a5ute= adică mereu 9 rem: ce a si a5ungem la sfârsit sătrăim 1n comoditate 9Mie 1mi con ine astfel:% spune unul%9Mie 1mi con ine altfel:% spune altul% si 1n cele din urmăfiecare se odihneste 1n ceea ce 1i con ine% dar odihnă nu află%fiindcă ade ărata odihnă ine din odihna celuilalt

3n timpul ocupatiei germane% 1n *G+*% deoarece germaniiintrau prin sate% dădeau foc si ucideau% plecaserăm din onitasi urcaserăm 1n munti 3n .iua când germanii au intrat 1n

onita% cei doi frati ai mei se duseseră de dimineată la câmp%unde a eam porumb% ca să prăsească &e 1ndată ce am au.it căau a5uns germanii% i/am spus mamei mele' 9Mă oi duce lacâmp ca să le dau de stire: Ea 1nsă nu mă lăsa% deoarece toti 1ispuneau' 9 ricum ceilalti sunt pierduti Nu/l lăsa si pe acestasă se ducă% fiindcă se a prăpădi si el>: &ar eu cum puteam săo ascult- 3ncalt opincile si alerg la câmp &in pricina grabei1nsă nu le/am legat bine si% cum alergam pe un câmp plin deapă% s/au lipit opincile 1n noroi "e las atunci si alerg descult pe malul râului care era plin de mărăcini Timp de aproape ooră% 1n acea căldură de ară% am alergat descult pe spini% dar nici nu/mi dădeam seama de reo durere A5ung la ogorulnostru% mă duc acolo unde prăseau fratii mei si le spun' 9Au

enit germanii> Să mergem să ne ascundem>: 3nsă chiar atunci 1i edem pe nemti enind 1narmati 9 ontinuati să prăsiti cu sapele% le/am spus% iar eu mă oi preface că răresc porumbul si smulg buruienile: Nemtii au trecut fără să ne



facă sau să ne spună ce a &upă aceea am ă.ut că picioarelemele se făcuseră tot o rană din pricina spinilor !ână atunci nu

simtisem nimic% deoarece alergasem cu bucurie> Era bucuria 5ertfei !uteam% oare% să/i las pe fratii mei- &acă nu as fialergat% iar ei ar fi pătit ce a% toată iata mea ar fi fost dupăaceea un chin Si inconstient dacă eram 1n momentul acela% m/ar fi chinuit apoi gândul de a fi ales comoditatea

&u irea de sine ne lipseste de pace si de ucurie # &in ce cau.ă% $heronda% nu/mi găsesc 1ntotdeauna

pacea- # Nu te/ai eliberat 1ncă de sinele tău% ci esti scla a omuluitău celui echi aută să/ti arunci sinele% căci altfel te aarunca el pe tine el care are iubire de sine nu poate a eaodihnă% pace sufletească% fiindcă nu este liber lăuntric Este ca broasca testoasă% si păseste la fel ca ea are broasca testoasă1si scoate liber capul- Mai tot timpul rămâne 1nchisă 1ncarapacea ei

# $heronda% teoretic 1mi dau seama cum trebuie să fiu% 1n practică 1nsă= # !unerea 1n practică este dificilă fiindcă prin asta 1l

constrângi pe omul cel echi &ar dacă nu/l constrângem cusârguintă pe omul nostru cel echi% el ne a arunca 1n aer .idirea duho nicească

# $heronda% cum este iadul- # Am să/ti po estesc o 1ntâmplare pe care am au.it/o

dată% un om simplu 3l ruga pe &umne.eu să/i arate cum este7aiul si iadul Asadar 1ntr/o noapte a au.it o oce 1n somnspunându/i' 9;ino să/ti arăt iadul>: Si 1ndată s/a aflat 1ntr/o1ncăpere 1n care multi oameni stăteau 1n 5urul unei mese% iar 1nmi5loc era o oală plină cu mâncare 3nsă toti acei oameni erau1nfometati% pentru că nu puteau mânca ineau 1n mână câte/oȚlingură foarte lungă "uau mâncarea din oală% dar nu puteauaduce lingura la gură &e aceea unii bombăneau% alti strigau%altii plângeau= Apoi a au.it aceeasi oce spunându/i' 9;ino



acum să/ti arăt si 7aiul>: Si 1ndată s/a aflat 1ntr/o altă1ncăpere% unde multi oameni stăteau 1n 5urul unei mese

asemănătoare cu cea dintâi% iar 1n mi5locul ei era tot o oală cumâncare% iar ei a eau aceleasi linguri lungi 3nsă toti erau sătuisi bucurosi% pentru că fiecare lua cu lingura sa mâncare dinoală si/l hrănea pe celălalt Ai 1nteles acum cum poti să trăiesti7aiul 1ncă din această iată-

el care să ârseste binele se bucură% deoarece este răsplătitcu mângâiere dumne.eiască el care să ârseste răul suferă siface din raiul pământesc un iad pământesc Ai dragoste%

bunătate- Esti 1nger si% oriunde mergi sau te opresti% transmiti7aiul Ai patimi% răutate- Ai 1nlăuntrul tău pe dia olul si%oriunde mergi sau te opresti% transmiti iadul 3ncă de aici1ncepem să trăim 7aiul sau iadul



CAPITOLUL 2

+li erarea din scla!ia iu irii de sine

Scopul ascezei, dez răcarea de omul nostru cel !ec*i

# $heronda% cum pot scăpa de iubirea de sine- !uterilemele trupesti sunt putine si 1mi ine greu să mă lepăd de mine1nsămi si să mă 5ertfesc # 9Fertfa lui &umne.eu duhul umilitB inima 1nfrântă sismerită &umne.eu nu o a urgisi: (!salmul )0% *G, Nu biruiesti iubirea de sine ridicând traista grea a celuilalt J nuasta a cere &umne.eu de la tine% de reme ce nu ai puteritrupesti ci dacă te smeresti si rab.i o orbă grea% o nedreptateSi dacă adaugi si putină osteneală trupească% făcută dindragoste si bunătate% stii cum a5ută apoi &umne.eu-

# $heronda% ce legătură au osteneala trupească si asce.acu tăierea patimilor- # steneala trupească supune trupul duhului Si postul si

pri egherea si orice asce.ă% dimpreună cu ne ointa pentrutăierea patimilor sufletesti sunt de a5utor atunci când suntfăcute pentru dragostea lui 8ristos ăci dacă nu se ne oiestecine a pentru a/si de.rădăcina patimile sufletesti% mândria%in idia% mania% ci face numai o asce.ă trupească seacă% 1si ahrăni patimile cu mândria !atimile sufletesti ne pricinuiescun rău mai mare decât grăsimea trupului $răsimea este otumoare benignă% pe când patimile sufletesti sunt o tumoaremalignă Nu spun să nu facă cine a asce.ă% ci să pătrundă1ntelesul asce.ei% al cărei scop este de.brăcarea de omulnostru cel echi

# $heronda% cum trebuie să se ne oiască cine a 1n1nfrânare-

# Ne ointa trebuie să se facă după cum urmea.ă' să/i dai



organismului tot ce are ne oie% anume somn% mâncare etcApoi să tintesti spre tăierea patimilor sufletesti' poftele%

egoismul% in idia si celelalte Si apoi să te 1nfrâne.i de lamâncare si somn Atunci a a ea sens asce.a trupească # um poti discerne până unde a5ung limitele re.istentei

tale si de unde 1ncepe iubirea de sine- # Trebuie să te supra eghe.i pe tine si să cercete.i

ercetând% 1ti ei afla măsurile Si băcanul care estenee4perimentat la 1nceput% atunci când cântăreste% odată punemult% altădată putin &upă ce dobândeste e4perientă% pune cât

trebuie 3n tot ca.ul% atunci când cine a este tânăr% se poatene oi mai mult u cât 1naintea.ă 1n ârstă% 1i slăbesc puterilesi nu se mai poate sili pe sine insusi &acă se sileste mai multdecât trebuie% 1si poate ătăma chiar si sănătatea &e aceea%din când 1n când trebuie să/si recercete.e puterile si să seconforme.e noii situatii

# ?neori% $heronda% când mă simt epui.ată% mă1mputine. cu sufletul si nu mai pot face nimic Nu cum aaceasta este iubire de sine-

# Atunci când te simti epui.ată% să cercete.i dacă nucum a este din pricina reunei boli &acă nu este din pricina

reunei boli% e.i dacă nu cum a 1ti lipseste somnul sau aine oie să mănânci sau să te odihnesti mai mult &acă nimicdin acestea nu se 1ntâmplă% atunci este de la ispititorul 7idică/te% 1ncepe/ti treaba ta si asa 1n ingi ispita>

# ât trebuie să stăruiesc% $heronda% 1n osteneală- Nucum a alung 8arul lui &umne.eu prin faptul că mă crut pemine 1nsămi- # Nu% binecu ântato> Trebuie să iei aminte si să te opresti1nainte de/a a5unge 1n situatia să nu mai poti

# Simt 1nsă că nu am 1mplinit niciodată ceea ce spun!ărintii' 9&ă sânge% ca să primesti &uh: (;e.i !atericulegiptean% A a "onghin% pf 6,

# e sânge să dai tu% de reme ce 1ti lipseste sângele- Tuai ne oie să ti se dea sânge= Să fii atentă la patimile



sufletesti>

Să nu ne -nc*inăm la odi*nă # $heronda% atunci când spun' 9Atât pot să lucre.% atât

re.ist eu>:% o spun din iubire de sine- # u cât stai mai mult% cu atât te 1nmoi mai tareB cu cât

lucre.i% cu atât te 1ntăresti !e lângă faptul că alungămuce.eala cu osteneala% este a5utat si duho niceste

Scopul este ca omul să a5ungă să se bucure mai mult dereaua/pătimire decât de traiul cel bun &acă ati sti cum trăiescunu bătrânei acolo 1n Sfântul Munte si ce bucurie simt ei> Iată%un bătrânel care locuia singur% la un Kilometru mai 1ncolo de

oliba mea Stiti câtă lepădare de sine a ea- oliba lui se aflala 1năltime% 1ntr/un loc foarte abrupt si cobora pe cărare 1n patru labe ca ursul% sărmanul% ca să meargă la un alt bătrânelde mai 5os% când a ea ne oie de ce a Au rut unii să/l ia casă/l 1ngri5ească la bătrânete% dar el nu a primit Apoi totispuneau' 9Este 1nselat:% fiindcă stătea acolo singur 3ntr/o .i a

enit la olibă si mi/a spus pricina pentru care nu a rut să plece de acolo' atunci când trăia staretul său% coliba lor nua ea bisericută% iar el 1l ruga pe staret să construiască una' 9Săridicăm o bisericută% i/a spus 1n cele din urmă staretul% dar după aceea să nu mai pleci niciodată de aici% fiindcă arămâne Sfântul 3nger 1n Sfântul Altar si nu se cade să/l lasisingur: Atunci el i/a făgăduit că a rămâne pentru totdeaunala acea colibă% si astfel au făcut bisericuta 3n cele din urmă% is/a dărâmat si chilia si locuia 1n bisericutăB dormea 1ntr/ostrană astfel de lepădare de sine a ea> M/am 1ngri5it să/iduc câte a haine% ca să aibă cel putin cu ce să se schimbe%când suferea de colici intestinali 3ntr/o .i am trimis uncunoscut de/al meu% care era medic% să/l adă A mers1mpreună cu un altul% au bătut 1n usă de mai multe ori% dar nimic ând au deschis% l/au găsit mort 1n strana 1n careobisnuia să stea% acoperit cu o pătură Acolo s/a odihnit 1n&omnul>



3n iata noastră% traiul aspru pentru dragostea lui 8ristosaduce 1n inimă gingăsia lui 8ristos &esfătările dumne.eiesti

se nasc din durerile trupesti !ărintii au dat sânge si au primitduh u sudoare si osteneală au primit 8arul Si/au lepădatsinele si l/au găsit 1n mâinile lui &umne.eu

M/au emotionat mult ietile Sfintilor ne oitori de la Sinaiinci mii de ne oitori au trăit 1n Sinai si câti altii 1n Sfântul

Munte> Timp de o mie de ani% câti !ărinti s/au sfintit> &ar siMărturisitorii si Mucenicii% câte au pătimit> Iar noi cârtimchiar si pentru cel mai mic neca. ăutăm să dobândim

sfintenia fără osteneală "epădarea de sine este floare rară Nici chiar noi% monahii% n/am 1nteles că 9cele bune cuosteneală se dobândesc: (&icton antic ;e.i si olitfelnic,Slu0 a 4un erii în Schima cea are, si de aceea suntem1ngăduitori cu noi 1nsineB ne 1ndreptătim si găsim circumstanteatenuante pentru orice &e acolo 1ncepe râul Si dia olulgăseste 1ndreptătiri pentru fiecare om% dar anii trec

&e aceea să nu uităm de noi% ci să ne amintim putin si defaptul că e4istă si moarte &e reme ce om muri% să nu/i dămtrupului atât de multă atentie Nu spun să nu/i dăm atentie sisă pătim ce a rău% ci să nu ne 1nchinăm odihnei

De ce te păstrezi pe tine -nsăti pentru tine -nsăti" # $heronda% 1mi spune gândul că obosesc repede nu din

cau.a putinei mele re.istente% ci din altă pricină # &a% dacă e4ista 1nlăuntrul tău focul cel dumne.eiesc%

altfel ar fi stat lucrurile # $heronda% cum oi dobândi acest foc dumne.eiesc- # ?itând de tine 1nsăti si gândindu/te la ceilalti # Mi se pare greu să fac acest lucru 1ntotdeauna # el putin 1ncearcă să te gândesti si să te 1ngri5esti de

ceilalti asa cum te gândesti si te 1ngri5esti de tine 1nsăti Astfel%1ncet/1ncet ei a5unge să nu te mai interese.e propria persoană% 1n 1ntelesul cel bun% si să te gândesti 1ntotdeauna laceilalti Si atunci% desigur% se a gândi si &umne.eu la tine% se



or gândi si ceilalti Numai să nu faci acest lucru pentru ca săse gândească ceilalti la tine=

# !rin urmare% $heronda% ceea ce mă chinuieste estesinele meu # &a% măi copilă% leapădă/ti sinele> &acă/ti arunci sinele%

apoi ei .bura &e ce te păstre.i pe tine 1nsăti pentru tine1nsăti- !artea de dragoste pe care o tii pentru tine% o iei dindragostea cuprin.ătoare pe care trebuie să o ai pentru ceilalti

# $heronda% cum să/mi arunc sinele- # !e cât poti% să te scoti pe tine din actiunile tale si să/i

ase.i pe ceilalti 1nlăuntrul tău Străduieste/te ca lucrul pe care1l rei pentru tine să/l dai celorlalti Să dai si iar sa dai% fără săte pui la socoteală pe tine 1nsăti u cât ei da mai mult% cuatât ei primi mai mult% căci &umne.eu 1ti a da din belsug8arul si dragostea Sa Te a iubi mult% la fel cum si tu 3l eiiubi mult% fiindcă ei 1nceta să/ti iubesti propriul sine% care 1ticere să te hrănesti din egoism si mândrie% iar nu din 8arul lui&umne.eu% care dă sufletului toate itaminele si aduce 1n trupdumne.eiasca schimbare% făcându/l pe om să strălucească Mă

oi ruga ca să simti toate acestea foarte curând% ca să tei.bă esti de chinul iubirii de sine

# $heronda% mă pot lupta să mă i.bă esc de iubirea desine si totusi sinele meu să fie pre.ent 1n ceea ce fac-

# um te lupti- Te lepe.i de sine- Ciecare aruncă ceea ceeste de.gustător Trebuie 1nsă să 1ntelegi că este de.gustător&acă nu te scârbesti de acel lucru% nu/l arunci ;reau să spuncă% pentru a/l arunca pe omul tău cel echi% trebuie să tescârbesti de el u picioare 1ntepenite nu mergi mai departe

Când e.istă lepădare de sine$ Dumnezeu dă (arul Său

# $heronda% mă mustră constiinta atunci când mă crut pemine 1nsămi% căci 1mi spun' 9 are Sfintii cum se sileau pe ei1nsisi-:



# ând omul 1si depăseste limitele re.istentei sale%ne oindu/se cu smerenie% cu mărinimie% atunci ine la el

puterea dumne.eiască% cea mai presus de fire # $heronda% A a ;arsanufie spune' 9Nu căuta odihnatrupească% dacă nu ti/o a da tie &omnul: (Sfintii ;arsanufiesi Ioan% 1ntrebarea *0G, e rea să spună aici-

# ;rea să spună să nu cauti o iată de hu.ur% o iatăcomodă Mai 1ntâi este ne oie de lepădare de sine% si apoi in puterile dumne.eiesti cele multe% căci dacă e4istă lepădare desine% atunci &umne.eu 1i dă omului 8arul Său

&acă omul are duhul de 5ertfă% atunci primeste a5utoruldumne.eiesc ?nuia ca acesta 1i poartă de gri5ă &umne.eu !emăsura 5ertfei si a rugăciunii făcute de cine a pentru semenulsău% este si a5utorul pe care 1l primeste de la &umne.eu

dată% pe când mă 1ntorceam seara târ.iu de la MănăstireaSta ronichita la oliba !ărintelui Tihon J o aran5am pe atunci(3n anul *G6 ,% ca să locuiesc 1ntr/1nsa m/a oprit pe calecine a care a ea multe probleme 3l ascultam stând 1n picioaresi a ând 1n spate traista 1ncărcată cu lucruri Mai si burnita% pedeasupra Se 1nnoptase% dar el continua să orbească Si cumtot burnita% ne făcurăm leoarcă "a un moment dat mi/a enitgândul' 9 um oi găsi oliba- Noapte% noroi% cărarea greu destrăbătut% nu am nici lanternă= &ar cum să/l 1ntrerup-: ândl/am 1ntrebat unde a ea să rămână% el mi/a spus că la o chiliedin apropiere Si asa am stat acolo până la mie.ul noptii &e1ndată ce ne/am despărtit si am luat/o pe cărare% am alunecatsi am că.ut 1n mărăcini !antofii mi/au iesit din picioarealunecând mai 5os% traista a rămas agătată 1n crengi% iar dulama mi s/a strâns 1n 5urul gâtului Nu edeam nimicAtunci mi/am spus' 9Mai bine să rămân aici si să 1ncep!a ecernita ;oi face si Mie.onoptica 1mpreună cu ?trenia%după care se a lumina si/mi oi găsi hilia &ar% oare% acestsărman 1si a găsi calea sa-: &e 1ndată 1nsă ce am a5uns la9Miluieste/mă% &umne.eule% după mare mila Ta=:% deodatăo lumină ca aceea a unui reflector a luminat toată alea



aliagrei Mi/am găsit pantofii si am pornit spre olibă Toatăcărarea era luminată de acea lumină ând am a5uns la olibă%

am găsit până si cheia de la .ă or% care era atât de mică si pecare o pusesem 1ntr/un loc 1n care% chiar si .iuă de ar fi fost%cu greu as fi găsit/o Am intrat 1năuntru% am aprins candeleledin bisericută si abia atunci a dispărut acea lumină Nu maiera ne oie de ea>=



PARTEA A DOUA



MÂNDRIA$ R D CINA R ULUI<(el m)n ru este esp!rtit e Dumne&eu, fiin c! m)n ria

este un r!u con uctor> este un i&olator care nu las! 'arul lui Dumne&eu s! treac! si ne esparte e Dumne&eu=.



CAPITOLUL /

#ândria$ Comandamentul General al patimilor # $heronda% sunt in idioasă% tin minte răul% osândesc% mă

mânii= # In idia% osândirea% mânia% tinerea de minte a răului si

celelalte% toate pornesc de la mândrie Mândria esteomandamentul $eneral al tuturor patimilor Asadar% dacă

lo esti mândria% lo esti toate patimile si ine apoi 1nlăuntrultău smerenia si dragostea &e aceea% cred că este de a5uns să teocupi sau mai degrabă să deschi.i front de luptă 1mpotri amândrieiB să 1ndrepti toate atacurile 1nspre cetatea mândriei%care ne desparte de &umne.eu ;e.i% când dusmanulră.boieste o tară% cele mai multe forte le a trimite să lo eascăcapitala singură bombă dacă aruncă 1n capitală si/odistruge% s/a terminat% a distrus 1ntreaga tară

# $heronda% cu cine se 1nrudeste cel mândru- # u ducă/se pe pustii% cu dia olul= u toate că până si

dia olul cedea.ă mai usor decât cel mândru ăci pe demon 1lrăpui% dacă te smeresti% 1n timp ce pe cel mândru% chiar dacă tesmeresti si 1i ceri iertare% nu poti să/l 1ndupleci% ci 1ti a spune'9Te prefaci>:

el care are mai multă smerenie% are mai mult mie.duho nicesc el mândru nu are mie. lăuntric Este ca sispicul necopt care stă drept% 1n timp ce spicul copt 1si pleacăcăpsorul Si% pe lângă faptul că este 1ntunecat% este si nelinistitlăuntric% iar 1n afară este tulburat si gălăgios ăci% atunci cânde4istă mândrie% tot ceea ce face omul este ca un balon pe care1l umflă dia olul% si pe care/l găureste apoi cu un ac% pocnestesi se sparge

M1!.ria este lucru de necinste% este lucru 1nfricosător% dereme ce si ,e *! eri i-a #)'t .e(%!i3 Ea ne/a adus din 7ai

pe pământ% iar acum 1ncearcă să ne trimită de pe pământ 1n



iad

Când nu ne dăm seama de mândrie # Eu% $heronda% nu/mi dau seama dacă mă mândresc

pentru ce a anume # Atunci 1nseamnă că e4ista 1nlăuntrul tău o mândrie

generală &e multe ori% dia olul 1ti pre.intă lucrurilecamuflate% iar omul nu prinde de stire atunci când actionea.ăcu mândrie &acă 1nsă se supra eghea.ă si se cercetea.ă pesine% 1ntelege unde anume a actionat cu mândrie Se poate sănu/si simtă toată mândria pe care o are% dar putin 1si a daseama de ea ;a edea că simte 1nlăuntrul său o satisfactieegoistă% o superioritate fată de ceilalti

# $heronda% dar atunci când cine a nu poate deloc să/sidea seama că are mândrie% ce se 1ntâmplă-

# Atunci actionea.ă legile duho nicesti Se mândreste%cade si se smereste Se mândreste din nou% iarăsi cade% iarăsise smereste Si se continuă această stare 1n toată iata sa%

mândrie/smerenie% mândrie/smerenie Această smerenie nueste irtute% ci este re.ultatul legilor duho nicesti careactionea.ă Adică omul se smereste fără să rea si fără reunre.ultat A5unge atunci la o stagnare I se dă doar prile5ul să1nteleagă că nu merge bine 3i spun% de pildă% unei maici'9Această icoană ai pictat/o bine: &acă se a mândri% când aface o altă icoană% a spune' 9Această icoană o oi face mai bună decât cea de dinainte ca să/mi spună iarăsi părinteleLbra o : Si e.i% pe urmă face o caricatură Eu o corecte.%dar fiindcă spune din nou 1n sinea ei' 9Acum o oi face e4actasa cum mi/a spus $heronda% ca să/mi spună Lbra o :% aface iarăsi o caricatură

# E posibil 1nsă ca ea 1nsăsi să o considere bună- # um să nu- aricatura o poate considera capodoperă si

ine apoi bucuroasă să/mi spună' 9 um i se pare% $heronda%acum- Este bună-: Eu 1i oi do edi că este o caricatură siatunci a 1ntelege



# Si dacă nu 1ntelege- # Atunci 1nseamnă că mândria ei 9a prins coa5ă: si ea a

continua să facă aceleasi greseli rice 1i ei spune% nu o eiscoate dintr/ale ei # $heronda% ce să fac atunci când cu mintea 1mi dau

seama de mândrie% dar inima 1mi rămâne 1mpietrită- # &e acolo să 1ncepi si 1ncet/1ncet a eni si indecarea

Medicul pune 1ntâi diagnosticul si după aceea purcede latratament

#ândria se -nfiltrează peste tot # $heronda% când 1mi 1mplinesc 1ndatoririle meleduho nicesti% mă a5ută mai mult dacă 1ntâmpin putinăgreutate E posibil ca si 1n acest lucru să e4iste mândrie-

# Ei% dacă nu esti atentă% chiar si culcată să stai si să nufaci nimic% iarăsi te poti mândri Trenul deraia.ă si 1n stânga si1n dreapta &ia olul ne prinde si dintr/o parte si dintr/alta?nii mă 1ntreabă' 9"a ce să iau aminte% ca să nu cad 1n

mândrie-: Este ca si cum ar spune' 9!e unde sunt 1n pericolsă cad- !e aici sau pe acolo-: !oti să ca.i si pe aici si peacolo% si pe stânga si pe dreapta% si de pe scară si de pe scaunsi de pe scăunel 3n fiecare clipă si 1n fiecare situatie estene oie de atentie% fiindcă mândria se infiltrea.ă peste tot

# Se poate ca cine a să nu aibă nimic si să semândrească-

# ?neori se poate ca unul ca acesta să aibă mai multămândrie ând eram la Mănăstirea Stomiu (Staretul a ietuit1n Sfânta Mănăstire Stomiu din *G) până 1n *G62,% 1n Epir%aflasem despre un cioban bătrân că era părăsit cu totul Nu/si1ntemeiase familie si umbla de ici/colo 3n cele din urmă l/astrâns de pe drumuri un alt cioban si l/a ase.at 1ntr/o colibă%unde tinea crengile pentru capre Nu/l lăsa nici să aprindăfocul ca să se 1ncăl.ească% temându/se ca nu cum a să ia foccrengile Si/n coliba aceea rece% a ea 1ntr/un colt ca asternutdouă scânduri si o saltea ând am aflat% am mers să/l ăd



culti i ne1ncetat gânduri smerite J ca să prin.i ite.ă Numai gândurile smerite aduc smerenia si numai cu

smerenie fuge mândria dată% un părinte predicator mi/a spuscă a pregătit o predică frumoasă A urcat 1n am on si orbeafoarte frumos "a un moment dat 1nsă i/a enit un gând demândrie si s/a 1ncurcat A i.bucnit atunci 1ntr/un plâns ner ossi a coborât de la am on rusinat Apoi nu a mai putut predicamulta reme Se netrebnicise cu totul 9Ascultă% 1i spun% dinmândrie ai pătit asta Ciindcă te/ai mândrit% s/a 1ndepărtat8arul lui &umne.eu Acum să 1ncepi smerit ând a eni

clipa să urci la am on% să spuiB L&acă mă 1ncurc% 1nseamnă cămerit să mă fac de rusine% căci asta mă a a5utaduho niceste Si dacă te apucă iarăsi plânsul% oamenii or crede că te/ai emotionat% asa că nu se or sminti% ci se or folosi Nu te teme>: Si 1ntr/ade ăr% a pornit smerit% asteptândsă se facă de rusine% si a 1nceput iarăsi să predice



CAPITOLUL 2

#ândria are multe c*ipuri

#ândria ascunsă # Mi/ati spus% $heronda% că am mândrie ascunsă are

este mândria ascunsă- # Este mândria lăuntrică Iar mândria lăuntrică este cu

mult mai rea decât mândria e4terioară # e diferentă e4istă 1ntre mândria e4terioară si cealăuntrică-

# Mândria e4terioară se ede si se indecă usor mulcare are mândrie e4terioară se cunoaste si după hainele pecare le poartă% după felul cum păseste% după cum orbeste siastfel 1i poate face cine a reo obser atie care să/i fie dea5utor 3n schimb% mândria ascunsă este foarte icleană si deaceea te indeci greu de ea Se ascunde% si ceilalti nu o ădBnumai unul e4perimentat o poate descoperi &e obicei%mândria ascunsă e4istă la oamenii duho nicesti Acestia% desila e4terior se poartă smerit% e la ios% 1nlăuntrul lor ascundmândria de pe lume> ;e.i% aghiută se 1mbracă 1n .drente=

# $heronda% omul care are mândrie ascunsă 1si dă seamade ea-

# &a &acă se supra eghea.ă pe sine # $heronda% 1mi spune gândul că acela care are mândrie

ascunsă nu simte 1nlăuntrul său odihnă # Nu simte odihnă dumne.eiască si nici nu a cunoscut/o

reodată% ci 1si odihneste propriul gând # u ce mi/e de a5utor să 1nteleg că am mândrie ascunsă

si să mă lupt să o alung- # &acă% de pildă% te ne oiesti duho niceste si 1ti spune

gândul că faci un lucru deosebit% că esti irtuoasă etc usigurantă e4istă 1nlăuntrul tău mândrie% dar o ascun.i &ar



dacă pri esti cu atentie% ei edea că simti o satisfactie falsăa să fugă mândria ascunsă% trebuie să te scârbesti de această

falsitate si s/o lepe.i &e cei care au mândrie e4terioară sescârbesc ceilalti si astfel ei se pot 1ndrepta !e când% cei careau mândrie lăuntrică ascunsă% ca să se i.bă ească de ea%trebuie ca ei 1nsisi să se scârbească de sine 3ti a fi de a5utor si dacă le 1ngădui celorlalti să/ti facă obser atii% pentru căastfel mândria ascunsă a iesi afară% se a ădi si 1ncet/1ncet

a pleca

+goismul este copilul răz!rătit al mândriei # $heronda% una/i patima mândriei si alta/i egoismul- # Mândria% egoismul% sla a desartă etc % 1n afară de trufie

care este un grad luciferic% sunt aceeasi patimă cu micidiferente si gradatii

Egoismul este copilul ră. rătit al mândrieiB nu se dă bătut%ci insistă &ar precum copacii care nu se pleacă sunt frânti de

ânt 1n cele din urmă% asa si omul care are egoism% fiindcă nu

se pleacă% 1si sparge 1n cele din urmă capul Mare rău esteegoismul> &esi nici odihnă n/are cel egoist% el tot insistă> Nue.i ce a făcut Arie- ând mama lui i/a spus' 9<ine% 1ti spun

atâtia că gresesti &e ce nu 1ntelegi-:% el i/a răspuns' 9&a% stiu%dar cum să mă supun lor-: Egoismul nu/l lăsa să/sirecunoască greseala

# Si nu/i păsa de faptul că atrăsese atâta lume 1n ere.ie- # Nu% nu/i păsa 9&acă recunosc că gresesc% spunea el%

adeptii mei mă or edea ca pe un nimeni: Si cu cât 1si dădeaseama că greseste% cu atât mai mult se silea să/i con ingă căa ea dreptate 3nfricosător lucru este egoismul>

# u ce se deosebeste egoistul de cel mândru- # Egoistul are oie proprie% 1ncăpătânare% pe când cel

mândru poate să nu aibă nici oie proprie% nici 1ncăpătânareSă/ti dau un e4emplu 3n biserică ă 1nchinati la icoane 1ntr/oanumită ordineB fiecare 1si stie rândul &acă o soră are egoismsi 1i ia alta rândul% se a bosumfla si poate nici nu se mai duce



să se 1nchine 9Nu mă mai duc să mă 1nchin% a .ice ea% dupăce s/a 1nchinat aia 1naintea mea: !e când% dacă are mândrie%

iarăsi se a supăra% dar nu a reactiona asa% ci le a spune poate celorlalte% chipurile din politete' 9!oftiti> Treci si tu%treci si tul:

# e să fac atunci când 1mi este rănit egoismul- # ând 1ti este rănit egoismul% să nu/l oblo5esti% ci lasă/l

să moară &acă egoismul tău a muri% sufletul tău a 1n ia # Si cum moare egoismul- # Trebuie să ne 1ngropăm propriul eu% să putre.ească si să

de ină gunoi% ca să se de. olte smerenia si dragostea Părerea -naltă despre noi -nsine

# $heronda% de ce mă mândresc asa de usor- # Captul că te mândresti cu usurintă arată că ai o părere

1naltă despre tine 1nsăti re.i că esti cine a Nu te potimândri dacă nu cre.i că esti cine a re.ând deci că estideosebită% te mândresti apoi pentru orice lucru ne1nsemnat%

1ntocmai ca hipertensi ii care% numai ce se supără putin% că lesi creste tensiunea # Iarăsi mi s/a făcut inima de gheată &e ce a5ung 1n

această stare- # !entru că lasi supapa de la cap deschisă si de aceea

mintea ta prinde aer 3i pun eu un dop% 1l 1nsurube.% dar tu 1larunci Acum trebuie să punem un dop mare si să/l strângemtare de tot Stii câte ti/ar fi dat 8ristos dacă nu a eai aceastăslăbiciune- ând nu suntem atenti% ine dia olul cu iclenie%ne găureste capul cu sula lui% care este trufia% ni/l umflă ca pe/un balon si ne ridică 1n aer

# $heronda% pentru unul care are părere 1naltă despre sinenu este usor să adă binele pe care 1l are altul

# Asa este Acela care are părere 1naltă despre sinerămâne 1n ceata mândriei si nu are nici sănătateduho nicească% nici i.ibilitate% de aceea nu poate edeadarurile celuilalt &ar de ce să aibă cine a o părere 1naltă



despre sine- um să ină la el ideile dumne.eiesti dacă nu/sia arunca ideea 1naltă despre sine- &e a lua 8ristos

surubelnita si a răsuci putin surubul% numai neghiobii omorbi &eci% ce părere să mai ai despre tine 1nsăti-el care are o părere 1naltă despre sine 1si iese din sine 3si

iese din minti a să se regăsească pe sine trebuie să totcoboare% să 9ateri.e.e:B altminteri a rătăci prin nori si aconsuma ben.ina 1n aer

/ncrederea -n sine

# $heronda% ce 1nseamnă' 9&e n/ar .idi &omnul casa% 1n.adar s/ar osteni cei ce o .idesc: (!salmul *26% *,- # Aceasta se referă la 1ncrederea 1n sine a omului ;e.i% si

1n slu5ba Tunderii 1n Schima Mare% 1ntrebat fiind candidatul lacălugărie' 9!e toate acestea le ei răbda-:% el răspunde' 9Asa%cu a5utorul lui &umne.eu: (;e.i olitfelnicul cel are, 7)n uiala 4un erii în Schima are, Nu spune' 9&a% le oirăbda eu singur: ând omul nu pune pe &umne.eu 1nainte 1n

toate% ci spune' 9 oi face lucrul ăsta de unul singur% eu cu puterile mele oi face lucrul acela:% atunci si capul si/l spargesi nici nu i.buteste ce a

# $heronda% le supăr mult pe maici Ele 1mi spun să facuna% eu fac alta

# !ătesti acest lucru din pricina 1ncrederii 1n sine Tu cre.ică prin.i păsările 1n .bor% dar de fapt prin.i aer> 7idici mâna sicre.i că ai prins o pasăre 9Am prins/o>:% spui% dar mâna taeste goală 7idici cealaltă mână si .ici' 9Am prins/o>:% dar iarăsi esti cu mâna goală Să te uiti mai 1ntâi daca mâna ta este plină si abia după aceea să spui' 9Am prins/o>:

# Maicile 1mi spun că le este greu cu mine% deoareceinsist 1n părerea mea% 1nsă eu nu/mi dau seama 1ntotdeauna delucrul acesta

# Stii ce se 1ntâmplă cu tine- ând 1ti forme.i o păreredespre ce a% nu spui' 9Mi/a enit gândul ăsta% dar nu stiu dacăeste corect:% ci cre.i că părerea ta este 1ntotdeauna corectă si



insisti asupra ei Caci ca gospodina aceea căreia i/a cumpărat bărbatul o caracatită (1n greceste caracatită octopod 9cu opt

picioare:,% ca s/o gătească dar 1i lipsea un tentacul 9Ai gătitcaracatita (octopodul,-: 1i .ice bărbatul 9 are octopod (opt picioare,- .ice ea !oate rei să .ici eptapodul (eptapod sapte picioare,: <a că/i octopod% ba că/i eptapod% până laurmă bărbatul s/a ener at din cau.a 1ncăpătânării ei si aaruncat/o 1n fântână &ar si de acolo ea 1i arăta cu degetele9sapte% sapte% sapte: Asadar% să/ti spui gândul% dar să nuinsisti

# &e multe ori 1nsă ăd că părerea mea este mai bunădecât părerea maicilor cu care lucre. # &in cau.a 1ncrederii 1n sine e.i astfel lucrurile Să iei

bine aminte% căci cel care are multă logică si 5udecată cuegoism si 1ncredere 1n sine% poate a5unge să nu mai accepte penimeni

# Si cum mă oi i.bă i de 1ncrederea 1n sine- # &acă te cunosti pe tine 1nsăti% ei edea că nu ai nimic

al tău si că nimic nu poti face fără a5utorul lui &umne.euAsadar% dacă 1ntelegi că orice lucru bun pe care 1l faci este dela &umne.eu si că ale tale sunt toate neghiobiile pe care lefaci% atunci ei 1nceta să/ti pui năde5dea 1n tine 1nsăti si te eii.bă i de 1ncrederea 3n sine

Lăudărosenia # $heronda% cel care are mândrie spune 1ntotdeauna

binele pe care/l face- # Si dacă/l spune si dacă nu/l spune% se laudă cu el 1n

ascuns Iată% a enit cine a să mă adă .ilele acestea 3miorbea mereu despre sine si tot adăuga mereu' 9Spre sla a lui

&umne.eu spun astea: Si tot .icea= 9Spre sla a lui&umne.eu spun astea>:% l/am spus atunci cu delicatete' 9Nucum a intră putin aici si sla a ta-: 9A% nu% 1mi spune el% toatespre sla a lui &umne.eu=: 3n cele din urmă am ă.ut că nu

enise să/mi spună ce a care 1l preocupa% ci ca să/mi



po estească ispră ile lui cele 9spre sla a lui &umne.eu=: 3nrealitate 1nsă% pe toate le spunea spre sla a proprie

3n tot ca.ul% când omul trâmbitea.ă binele pe care 1l face sise mândreste% 1l pierde 1ntotdeauna Atunci se si oboseste fărărost si se osândeste ?nul care trebuia să de ină preot s/a dusla o mănăstire retrasă% ca să rămână acolo 1nainte dehirotonirea sa timp de patru.eci de .ile 3nsă% 1n cea de/atrei.eci si opta .i s/a i it o ne oie si a trebuit să plece 1n lumeApoi a făcut tot posibilul să se 1ntoarcă% ca să rămână 1nmănăstire 1ncă două .ile% căci altfel cum ar fi putut spune că a

stat patru.eci de .ile 1n pustie 1nainte de hirotonia sa- ;e.i% siMoise a stat patru.eci de .ile pe muntele Sinai 1nainte de a primi cele .ece porunci (;e.i Iesire +% 2 ,>= Apoi spunea peste tot' 9Eu% 1nainte de hirotonia mea% am stat 1n linistire patru.eci de .ile: &ar% oare% 1n felul acesta ine 8arul- Maimult 8ar ar fi primit dacă stătea de mii de ori câte două.eci de.ile sau cincispre.ece sau nicio .i% dar să nu se laude că a stat patru.eci de .ile

# $heronda Apostolul !a el spune' 9 el ce se laudă%1ntru &omnul să se laude: ( 2 (orinteni *% * ;e.i si 7omani)%**B Filipeni % , Această laudă poate fi din mândrie-

# Nu% cum să fie din mândrie- Este o laudă de slă ire% omultumire către &umne.eu &acă considerăm o mare cinste sio binefacere faptul că <unul &umne.eu a rânduit să fimcrestini% această laudă nu este din mândrie Să presupunem căcine a consideră o binecu ântare si se bucură că &umne.eu arânduit ca el să aibă părinti buni si e la iosi% aceasta nu1nseamnă că se laudă lumeste% ci că are recunostintă fată de&umne.eu

Dorinta de a plăcea oamenilor # $heronda% adesea mă cuprinde o nemultumire # e nemultumire ai- # Iată% spun' 9&e ce nu mi/au apreciat osteneala si s/au

purtat asa cu mine-:



# ând cine a face ce a cu smerenie si cu dragoste si nu ise aprecia.ă acest lucru% se poate să fie cuprins de onemultumire E omeneste J desigur% nu pentru că ar fi corectacest lucru% dar atunci e4istă si unele circumstante atenuante$ra este 1nsă atunci când pretinde recunoastereaB căci acestlucru are 1n el egoism% atribuirea unui drept% dorintă de a plăcea oamenilor

!e cât poti% să umbli smerit Tot ceea ce faci% să faci cusârguintă% pentru 8ristos% iar nu pentru a plăcea oamenilor sau

din sla ă desartă% ca să au.i 9bra o: de la oameni ând omulnu acceptă laudele oamenilor% ci lucrea.ă numai pentru&umne.eu% atunci este răsplătit de &umne.eu 1n această iatăcu 8arul Său 1mbelsugat% iar 1n cealaltă cu bunătătile 7aiului

# Se poate ca 1n sârguintă să e4iste dorinta de a plăceaoamenilor-

# &ia olul% care pe toate rea să le 1ntine.e% poate să fure putina sârguintă prin dorinta de a plăcea oamenilor Adică areomul putină sârguintă% dar dacă nu/i atent% intră la mi5locdorinta de a plăcea oamenilor% iar apoi orice ar face% face 1n.adar Este ca si cum ar scoate apă cu o găleată spartă &acă1nsă 1ntelege că tot ceea ce face din dorinta de a plăceaoamenilor se 1ntinea.ă% nu a mai a ea apoi poftă să facă ce a pentru a iesi 1n e identăB nu a a ea ochi să adă dacă 1l laudăceilalti% nici urechi să asculte ce spun despre el

# $heronda% eu nu pot să/mi dau seama dacă fac ce a dinrâ nă curată sau din dorinta de a plăcea oamenilor

# eea ce este curat se ede ând actione.i cu râ năcurată% primesti 1ncredintare lăuntrică% adică simti 1nlăuntrul

3 uvântul „drept” în viaţa mona ală exprimăinclinaţia mona ului de a se îndreptăţi pe sine ipretenţia de a- i satisface orice dorinţă e+oistă a sa$



tău odihnă si pace% pe când dorinta de a plăcea oamenilor aduce neliniste si tulburare

# $heronda% 1mi spune gândul că eu cad 1n ispite%deoarece inima mea nu este dăruită 1n 1ntregime lui&umne.eu

# &a% este furată de dorinta de a plăcea oamenilorStrăduieste/te ca 1n fiecare actiune osârduitoare ce/o faci să nuse furise.e dorinta de/a plăcea oamenilor% ca să ai răsplatăcurată J fără ca aghiută să/ti răpească ce a din ea J dar si maimultă pace lăuntrică Să cercete.i intentiile cu care actione.i

si de 1ndată ce obser ă că esti miscată de dorinta de/a plăceaoamenilor% 1ndată s/o lo esti &acă duci această„lupt! un!$(I Timotei 6% *2,% te ei de.into4ica de orice intentielumească% care are drept centru propriu eu Atunci toate or de eni bune si nu ei a ea ispite nici din afară% nici dinlăuntru% ci ei a ea pace sufletească

# $heronda% mă mâhnesc pentru că bat pasul pe loc Asrea ca 1n fiecare .i să sporesc duho niceste # Stii ce se 1ntâmplă uneori- ;rem poate să ne i.bă im de

patimile noastre si să de enim mai buni% dar nu ca să fim bineplăcuti lui &umne.eu% ci ca să plăcem celorlalti Să presupunem că si tu rei să de ii mai bună% să sporestiduho niceste Ai cercetat 1nsă de ce rei acest lucru- 3l rei pentru a te apropia mai mult de &umne.eu sau pentru a păreamai bună decât celelalte maici- Te grăbesti% de pildă% să mergila biserică &e ce faci asta- a să fii la slu5bă de la 1nceput%fiindcă asa este corect% sau pentru ca să a5ungi prima si săspună maicile cu inte bune despre tine- mul duho nicesceste interesat să placă lui &umne.eu% iar nu oamenilor„Dac!as fi vrui s! plac oamenilor, nu as fi fost ro al lui 'ristos$(;e.i $alateni *% *0,

# $heronda% am mereu o teamă de a nu scădea 1n ochiicelorlalti% fără să mă gândesc cum mă ede &umne.eu um

a spori 1n mine frica de &umne.eu- # Este ne oie de tre. ie 3n fiecare actiune a ta% chiar si 1n



cea mai mică miscare a ta% &umne.eu să fie centrul 3ndreaptăcătre &umne.eu 1ntreaga ta fiintă

&acă 1l iubesti pe &umne.eu% mintea ta a căuta continuucum să/" multumească% cum să/I placă "ui% iar nu cum să placă oamenilor Aceasta te a a5uta mult să te slobo.esti dinlanturile grele ale dorintei de a plăcea oamenilor% care 1ti esteo piedică pentru iata mai 1naltă Iar când te ei bucura că aiscă.ut 1n ochii oamenilor% atunci ei fi 1ndulcită lăuntric de&ulcele Iisus

Caramela laudei # $heronda% am au.it niste laude si= # Ei% si ce s/a 1ntâmplat- Esti complet găunoasă% măi

copilă- e trebuie să ne interese.e pe noi- um ne ăd ceilaltisau cum ne ede 8ristos- Corta motrice pentru noi or ficeilalti sau 8ristos- Tu esti maică serioasă% nu fi usoară laminte Mie de multe ori 1mi spun cu inte de laudă chiar sioameni seriosi% dar mie 1mi ine să omit 7âd 1n sinea mea si

le arunc cât colo Că si tu la fel% lucrurile astea să le arunciimediat Sunt niste lucruri de nimic> e câstigăm dacă nelaudă ceilalti- a să ne laude poimâine demonii- el care se bucură când 1l laudă oamenii este bat5ocorit de demoni

"audele% fie lumesti% fie duho nicesti% fie se referă la trup%fie la suflet% atămă când omul este ătămat% adică atunci cândare mândrie sau predispo.itie spre mândrie &e aceea să fimatenti să nu/l lăudăm cu usurintă pe celălalt% căci se atămădacă este cum a slăbit duho nicesteB se poate distruge

"audele sunt precum drogurile Să presupunem că un1ncepător 1ntr/ale predicii% după prima predică% 1ntreabă dacă afost bună% dacă trebuie să fie atent la ce a anume% ca să nufacă râu lumii Atunci celălalt a să/l 1ncura5e.e 3i spune'9Ai orbit bine &oar că trebuia să fii atent putin 1n punctulcutare: &ar apoi &acă are putină predispo.itie spre mândrie% poate a5unge să 1ntrebe dacă a fost bună predica numai sinumai ca să audă că a fost bună si să simtă satisfactie Si se



bucură dacă 1i spun' 9A fost foarte bună: 9A% oamenii spuncu inte frumoase despre mine:% se gândeste el si se umflă 1n

pene &ar dacă/i spun' 9Nu a fost bună:% se mâhneste ;edeticum 1l 1nsală aghiută cu o caramelă de laudă- "a 1nceput1ntreabă cu gând bun% ca să se corecte.e si apoi 1ntreabă ca săaudă laude si să se bucure

&acă ă bucurati si simtiti satisfactie atunci când ă laudă%dar ă mâhniti si ă posomorâti atunci când ă fac reoobser atie sau ă spun că nu ati făcut bine o treabă% să stiti căaceasta este o stare lumească Si mâhnirea este lumească si

bucuria este lumească ?nul care are sănătate duho nicească%chiar dacă/i spui' 9Nu ai făcut bine asta:% se bucură% pentru căl/ai a5utat să/si adă greseala hiar crede că nu a făcut bineacel lucru si de aceea 1l luminea.ă &umne.eu% iar data iitoare1l a face foarte bine &ar si atunci tot lui &umne.eu 1iatribuie reusita 9 e as fi făcut eu de unul singur- spune el Asfi făcut neghiobii dacă nu m/ar fi a5utat &umne.eu: Adică petoate le pune corect la locul lor

# $heronda% cum am putea să simtim acelasi lucru si cândne laudă% si când ne 5ignesc-

# &acă urâti dorinta de a ă arăta lumii% atunci etiaccepta cu aceeasi dispo.itie si lauda si 5ignirea

Sla!a desartă # $heronda% de ce simt 1nlăuntrul meu un gol- # Este din pricina sla ei desarte ând urmărim să

crestem 1n ochii oamenilor% atunci simtim 1nlăuntrul nostru ungol J rodul sla ei desarte J% fiindcă 8ristos nu ine 1ntr/oinimă goală% ci 1n inima omului celui nou &in nefericire% demulte ori oamenii duho nicesti or irtutea% dar or si ce acare să le hrănească mândria% adică recunoastere din partealumii% 1ntâietate etc % si astfel rămân cu un gol 1n sufletul lor%cu golul sla ei desarte Nu e4istă plinătatea% 1ntraripareainimii Si cu cât se măreste sla a lor cea desartă% cu atât crestesi golul din lăuntrul lor si suferă si mai mult



# $heronda% de ce simt greutate 1n ne ointa mea- # Nu te ne oiesti smerit el care se ne oieste smerit nu

1ntâmpină greutate 1n ne ointa lui &ar când urmăresti unlucru duho nicesc% hrănit fiind de sla ă desartă% atuncisufletul simte greutate 1n ne ointa sa elelalte patimi nu ne1mpiedică atât de mult 1n urcusul duho nicesc% dacă cerem cusmerenie mila lui &umne.eu 3nsă% când aghiută ne fură cusla a desartă% ne leagă la ochi si ne conduce pe cărarea lui ceaane oioasă Atunci 1ntâmpinăm mari greutăti% fiindcă ne aflăm pe terenul dia olului

&ar iata duho nicească nu este ca iata lumească Acolo%de pildă% ca să meargă bine o afacere% trebuie să se facăreclamă% să se 1mprăstie foi olante% să cauti cum a să iesi 1ne identă 3n iata duho nicească 1nsă% numai dacă urăstidorinta cea lumească de a iesi 1n e identă% de a te arăta% amerge bine lucrarea duho nicească

# $heronda% cum oi alunga gândurile de sla ă desartă- # Să te bucuri nu de cele pe care le urmăresc oamenii

lumesti% ci de cele potri nice acestora Numai cu cele potri nice aspiratiilor lumesti te ei putea misca 1n spatiulduho nicesc ;rei afectiune- Să te bucuri atunci când nu ti sedă importantă auti tron- Asea.ă/te pe un scăunel autilaude- Iubeste defăimarea% ca să simti dragostea lui Iisus

elui defăimat auti sla ă- Iubeste necinstirea% ca să simtisla a lui &umne.eu Iar când ei simti sla a lui &umne.eu% te

ei simti fericit si ei a ea 1nlăuntrul tău cea mai mare bucuriedintre toate bucuriile lumii



CAPITOLUL 4

Consecintele mândriei

#ândria ne izolează de Dumnezeu # $heronda% ăd că nu merg bine # Ai găsit pricina- ând am enit data trecută% am ă.ut

că gândeai corect si actionai cu 1ntelepciune% si pentru aceasta

te a5uta si 8ristos Nu cum a te/ai mândrit pentru asta siatunci 8ristos Si/a retras 8arul Său de la tine- # &a% $heronda% asa este # Atunci când nu 1ntelegem că prin a5utorul lui

&umne.eu sporim si ne mândrim cre.ând că reusim de uniisinguri% &umne.eu 1si ia 8arul Său% ca să 1ntelegem că alenoastre sunt numai ointa si strădaniaB puterea si roadele suntde la &umne.eu &e 1ndată ce recunoastem că spoream pentrucă ne a5uta &umne.eu% ni se deschid ochii% ne smerim% plângem pentru căderea noastră% Se milosti este &umne.eu denoi% ne dă din nou 8arul Său si astfel sporim

# $heronda% atunci când un om se mândreste%dumne.eiescul 8ar 1l părăseste 1ndată-

# Cireste> re.i tu că au trebuit să treacă ore pentru ca"ucifer din 1nger să de ină dia ol- 3n câte a secunde s/a petrecut totul !utin să primească omul gândul cum că estece a% că 1ndată pleacă 8arul lui &umne.eu ăci ce treabă are8arul lui &umne.eu cu mândria- &umne.eu este smerenieIar atunci când pleacă 8arul lui &umne.eu% ine dia olul si/lameteste pe om &upă aceea 1nlăuntrul omului se face1ntuneric duho nicesc

el mândru nu are 8arul lui &umne.eu% de aceea e4istă prime5dia să se prăbusească J ferească &umne.eu> # să cadăcu 9cădere mare: ?nul ca acesta este despărtit de &umne.eu%fiindcă mândria este un rău conductorB este un i.olator care nu



lasă 8arul lui &umne.eu să treacă si ne desparte de&umne.eu

0tunci când primim un gând de mândrie$ le zăpăcim pe toate

# $heronda% sunt foarte neatentăB fac numai pagube # Se ede că e4istă 1nlăuntrul tău mândrie ascunsă

&eoarece &umne.eu te iubeste% face să actione.e legileduho nicesti+' faci o pagubă si 1n felul acesta te smeresti

„(el ce se înalt! pe sine, se va smeri$ ("uca *+% **, # $heronda% fiindcă am ars rasa cui a% mă tem să maicalc haine

# Să/ti faci cruce si să continui să calci # Nu cum a a fost o ispită- # Arareori o pagubă se 1ntâmplă din in idia dia oluluiB de

obicei asta se 1ntâmplă din pricina unui gând de mândrieAtunci când primim un gând de mândrie% le .ăpăcim pe toate

Se ede că si tu ai primit un gând de mândrie # &e ce s/a ars rasa si nu am pătimit eu ce a râu- # Ciindcă rasa a fost trimisă proprietarului% s/a făcut

cunoscută paguba% si astfel te/ai făcut de rusine si te/ai smerit!e când dacă ai fi pătimit tu ce a% nu te/ai fi făcut de rusine&e ce ne mărturisim- !entru ca păcatul să fie scos la edereBasa crapă dia olul

# $heronda% atunci când cine a se apucă de un lucru% dar 1n cele din urmă se produce o pagubă% ce se 1ntâmplă- Nu alucrat corect- Nu a a ut intentie curată-4 Stareţul adeseori se referea la le+ile du ovnice ti,despre care a scris mai pe lar+ în cartea Stareţul

Hagi Gheorghe Athonitul , p$ 8%, d$ van+ elismos1770 (vezi i uviosul #aisie *+ ioritul,Cuvinteduhovniceşti , tomul I", Viaţa de familie , d$

van+ elismos, 1779, p$ 101'



# &in mai multe pricini Trebuie să cercete.e de unde a pornit

# Se poate ca cine a să facă greseli din neatentie- # e 1nseamnă neatentie- &acă cercete.i% ei edea că decele mai multe ori pagubele in din pricina mândriei &acăunei gospodine 1i trece prin minte gândul că nicio altăgospodină nu spală asele atât de bine ca ea% e posibil ca sărăstoarne 1ntreg dulapul cu farfurii si să se spargă toate dată%o femeie% care lucra la un maga.in de articole din sticlă% s/agânditB e usor cobor cutiile cu pahare>: &e 1ndată ce a a ut

acest gând% a scăpat din mână cutiile si s/au spart toate paharele Sau să presupunem că un sofer ede un bătrânelneputincios si 1l ia 1n masină ca să/l ducă la destinatie &acă 1itrece prin cap gândul' 9;e.i% care altui ar fi făcut aceasta- ecu inte frumoase a spune acum bătrânelul despre mine>:% 1l

a părăsi 8arul lui &umne.eu si se poate să se i.bească de unstâlp sau să urce pe trotuar si să lo ească pe care a>

Cel mândru nu are z oruri du*o!nicesti$ ci căderi # $heronda% mi/a scă.ut temperatura # Mă bucur mult că a scă.ut J sla ă &omnului> căci mult

te chinuia red că acum o să se regle.e si temperaturaduho nicească% dacă/ti ei da seama de mândria din care pro ine ăci este ade ărat că mândria poate pricinui nunumai o simplă răceală duho nicească% ci chiar si o marefebră duho nicească 3n functie de cum creste mândria% crestesi temperatura duho nicească% care actionea.ă si asupratrupului% făcând să crească si temperatura trupului% deoarecesufletul si trupul conlucrea.ă

Mândria este cea mai mare boală duho nicească Asa cumlipitoarea 1ti suge sângele atunci când se lipeste de tine% totastfel si mândria absoarbe toată se a duho nicească a omului!ricinuieste chiar si asfi4iere duho nicească% deoarececonsumă tot o4igenul duho nicesc al sufletului

# $heronda% am obser at că de 1ndată ce pun o rânduială



1n ne ointa mea% toate de in= # Se ede că spui 1n sinea ta' 9Merg bine: &e aceea ai

apoi căderi el mândru nu are .boruri duho nicesti% ci căderi # $heronda% ăd că orice as face sau as spune% măcuprinde mândria

# Tot ceea ce faci% să faci cu gând smerit% căci altfel 1l bagi pe dia ol chiar si 1n faptele tale cele bune &e pildă% dacăcine a spune cu mândrie' 9;oi merge să fac o faptă bună:% 1l bagă si pe dia ol 1năuntru si poate să 1ntâlnească apoi omultime de piedici si 1n cele din urmă să nu o poată 1mplini

&ar dacă se duce să facă o faptă bună fără .gomot% atunci nuintră dia olul # $heronda% cum să să ârsim corect 1n noi 1nsine lucrarea

duho nicească- # Tainic si tăcut "ucrarea duho nicească este foarte fină

si este ne oie de multă atentie la fiecare actiune a noastrăSpun Sfintii !ărinti că iata duho nicească este 9stiintastiintelor: &e câtă tre. ie este ne oie> ?rcusul 1n iataduho nicească este precum urcusul pe o scară 1n spirală carenu are balustradă &acă urcă cine a fără să adă pe unde păseste si spune' 9 % cât de sus am urcat> Si unde oi a5unge1ncă>:% a păsi pe/alături si a cădea

# &e ce scara nu are balustradă- # Ciindcă omul este liber si trebuie să folosească mintea

pe care i/a dat/o &umne.eu &acă nu o folosesti corect% ce să/ifacă &umne.eu-

# $heronda% se poate ca o stare de uscăciuneduho nicească să aibă ca pricină mândria- # &a% dacă e4istă mândrie% &umne.eu 1ngăduie ca omulsă rămână 1ntr/o stare de trândă ie% acedie si răcealăsufletească% căci% dacă 1l a a5uta si 1i a da să guste ce aceresc% atunci 1ncet/1ncet se a mândri si a crede că asta sedatorea.ă propriei ne ointe 9Ne oiti/ ă>% a spune apoi sicelorlalti Eu m/am ne oit si iată ce m/am 1n rednicit sătrăiesc>: Si astfel a ătăma suflete &e aceea &umne.eu 1l



lasă să se lo ească atât cât trebuie% ca să piară dintr/1nsul părerea 1naltă pe care o are despre sine Să se de.nădă5duiască

de sine 1nsusi 1n sensul cel bun si să simtă că„F!r! ine nu puteti face nimic$ (Ioan *)% ),

#ândria -l face de râs pe om # $heronda% ce ne face să rem ca lumea să cunoască

faptele noastre cele bune% pe când a trăi si a lucra 1n ascuns 1tiaduce atâta dulceată si atâta usurare-

# "ucrul cel mai important este că% atunci când omul arelucrare lăuntrică si se străduieste să nu trâmbite.e binele pecare 1l să ârseste% ceilalti simt aceastaB si astfel toti 1l au lae la ie si 1l iubesc% fără ca el să/si dea seama

ât de plăcut este omul smerit si cât de respingător este celmândru> !e cei mândru nimeni nu/l iubesteB până si&umne.eu 1si 1ntoarce fata de la el ;e.i% si copiii mici% atuncicând ăd un copil putin mândru% 1si bat 5oc de el% 1n timp ce peun copii tăcut si cuminte 1l respectă atât de mult> Sau dacă ăd

pe cine a păsind tantos% 1l simt si 1si bat 5oc de el 3miamintesc de cine a din onita care% desi era muritor de foame% purta 1n fiecare .i costum% cra ată si pălărie si umbla tantos prin piată opilasii% de 1ndată ce 1l edeau% mergeau 1n urmalui si 1l luau 1n râs% imitându/i mersul Si erau doar nistecopilasi> u cât mai mult cei mari 1l simt pe omul mândru> Nute uita că nu orbesc% ca să nu 1l facă de râs% căci 1n sinea lor se scârbesc de el

el care rea să se scoată pe sine 1n e identă% 1n cele dinurmă se face de bat5ocură 3mi amintesc că atunci când eramla Sinai (Staretul a sihăstrit la Muntele Sinai 1ntre anii *G62/*G6+,% enise acolo un ieromonah pe nume Sa a Acesta a ea putină sla ă desartă% o părere 1naltă despre sine 3ntr/o .i beduinii urcau la mănăstire un obiect greu cu un troliu 3ntimp ce/l ridicau% strigau ca să se sincroni.e.e' 9saua% saua>:%adică 9toti odată: ând părintele Sa a a au.it% a alergat 1ndatăafară 9<re% nici nu am a5uns bine si toti strigă LSa a > !ână



si aici toti au aflat de mine>: redea că beduinii strigau9Sa a% Sa a>: &e 1ndată ce l/am au.it% m/a apucat râsul

!uteai să nu râ.i- mul le interpretea.ă pe toate după cum 1ilucrea.ă mintea= &acă omul este putin fante.ist% leinterpretea.ă pe toate fante.ist

# $heronda% face asta din mândrie- # Este rob al sla ei desarte% 1l fură si imaginatia si a5unge

apoi= 3mi spunea un monah că% pe când era mirean% dădusecui a un pardesiu bun 3ntr/o .i% cum se aflau amândoi la o petrecere% acela 1l purta% iar la un moment dat spune' 9Stiti de

unde am acest palton- &e la !aris> &acă ati sti cu cât l/amcumpărat>: Si era acolo de fată si cel care i/l dăduse de binecu ântare>

# <ine% $heronda% dar era neghiob- # &ar oare e4istă om mai neghiob decât cel mândru- 3n

cele din urmă mândria 1l face de râs pe om



CAPITOLUL 5

Să lo!im mândria

Să rămâi -n luptă si să te lupti corect # $heronda% 1mi spune gândul că dacă mi se a da altă

ascultare 1n locul aceleia de a cânta si de a picta% nici nu o sămă mai mândresc% nici n/o să mai cad mereu 1n ispite

# hiar dacă fugi de cântarea la strană sau de pictură%dacă nu te scârbesti de sla a desartă% ei face si mai multegafe &ar chiar si această fugă ascunde 1n ea mândrie% si chiar mai multă% pentru că 1n realitate rei să fugi de aceste ascultărica să nu/ti fie rănit egoismul

# $heronda% atunci când fac o treabă si ăd că mămândresc% nu este mai bine să nu o fac-

# &acă 1ti spun să faci o treabă% să o faci% dar să iei amintesă nu ca.i Iar dacă aluneci si ca.i% să te ridici Să 1ntelegi căai alunecat fiindcă nu ai luat aminte Iar altă dată% dacă 1tispun să te duci din nou% să iei aminte să nu aluneci iarăsi Nucum a să nu te mai duci pe moti că ai că.ut data trecută>Altce a este să/ti spună' 9&e reme ce data trecută ai că.ut% sănu te mai duci: Atunci să nu te duci iarăsi Ai 1nteles- &acă1ti or spune să faci o treabă% să o faci% dar să te străduiesti săo faci corect si cu smerenie Să nu faci nimic% ca să nu temândresti% asta/i si mai rău Este ca si cum ai fugi de luptă% casi cum nu te/ai lupta ca să nu fii rănită Scopul este să rămâi 1nluptă% dar să iei aminte să te lupti corect Altfel% ei fi onetrebnică

#ândria o zdro esti cu ajutorul fratelui # $heronda% mă mâhnesc atunci când maicile 1mi fac o

obser atie # Ai mândrie% de aceea te mâhnesti Mândria o .drobesti



cu a5utorul fratelui% atunci când 1i dai dreptul să/ti facăobser atie si accepti iertarea lui 3n felul acesta se curătă

sufletul&eoarece cugetarea semeată cu ane oie o obser ă omul deunul singur% el trebuie să/i socotească pe ceilalti ca pe doctoriilui si să primească toate leacurile ce i le dau% ca să sei.bă ească de ea Toti oamenii au 1n bu.unarul lor leacuri pentru ceilalti' cei buni sfătuiesc cu durere si dragoste pe cel bolna % cei răi 1l mustră cu răutate si patimă Acestia din urmăde in de multe ori chirurgi mai buni decât primii% fiindcă bagă

bisturiul mai adânc # Eu% $heronda% sunt proastă si de multe ori nu 1mi dauseama pentru ce mi se face obser atie

# Mai bine spune' 9Sunt foarte desteaptă% dar nu amsmerenie: Tu% desi gresesti si 1ti fac celelalte obser atie% cautisă te 1ndreptătesti um să mai a5ungi la măsura de a luaasupra ta greseala% atunci când te acu.ă pe nedrept- mul carese 1ndreptăteste pe sine atunci când i se face obser atie alungăsmerenia de la el !e când omul care aruncă asupra lui toatăgreutatea pentru o oarecare greseală de/a sa se smereste si estescăldat de 8arul lui &umne.eu

# $heronda% eu consider că nu 1ncerc să do edesc că amdreptate% ci să e4plic că e orba de o ne1ntelegere

# Am ă.ut că ai o mândrie ascunsă care se manifestă prin 1ndreptătire Să te străduiesti să nu te mai 1ndreptătesti%orice ti s/ar spune Să faci sorei o metanie cu sinceritate si estede a5uns Mândria se taie spunând cu pocăintă sincerăcu ântul 9Iertati>: # $heronda% astă.i la arhondaric un copilas a făcut oneorânduială Mama lui 1i spunea' 9 ere iertare>:% iar elrăspundea' 9Mă dor oasele:% dar iertare nu/si cerea &e ceunor oameni le ine atât de greu să spună 9iertati:-

# Mândria nu/l lasă pe om să spună 9iertati:



Dezintegrarea du*o!nicească a1 indi!idualistului 2

# $heronda% cum să scap de părerea 1naltă ce o am despremine-

# &acă te 1ntorci către sine si a5ungi să te cunosti% eiedea atât de multă urâtenie% 1ncât tu singură să te scârbesti

de tine&acă omul nu se cunoaste pe sine 1nsusi% ca să se

smerească 1n mod firesc% smerenia nu/i poate de eni o stare permanentă% ca să rămână 8arul lui &umne.eu 1nlăuntrul său&acă se tot 1n ârte 1n 5urul co.ii% atunci dia olul este 1n staresă/i mănânce toti anii ietii% chiar de i/ar da &umne.eu aniilui Matusalem Adică o dată 1i aduce dia olul gândul cum căeste cine a% altă dată omului 1i ine gândul smerit că nu estenimic dată dia olul% altă dată omulB o dată a câstiga unul%altă dată celălalt Si astfel or cânta la nesfârsit acelasi refren

# ;ăd% $heronda% că toate maicile m/au 1ntrecut 1nirtute% chiar si cele mai tinere # &e reme ce nu te/ai smerit singură% ai fost smerită de

5 :n +reacă, cuvântul το άτομο (to ătomo' înseamnăindivid in! dar în acela i timp are i sensul de atom,adică acea particulă infimă a unui element c imic$#ornind de la noţiunea de dezinte+rare a atomuluidin fizică$ Stareţul ţinte te să indice, printr-un ;oc decuvinte, traseul pe care omul este c emat să apuce

pentru a se eli2era de povara e+oismului$ :n acestcontext, în cazurile în care cuvântul individ desemnează pe omul care se preocupă în modexclusiv de propria persoană, i+norându-i peceilalţi, credem că poate fi perceput mai 2ine dacă-lvom înlocui cu individuali!t $ (n$tr'



altii Stii ce fac specialistii atunci când or să trimită o rachetă1n spatiul cosmic- 3ncep numărătoarea in ersă de la numerele

mai mari la cele mai mici' 9Oece% nouă% opt% sapte= unu%.ero>: &e 1ndată ce a5ung la .ero% se lansea.ă racheta Totastfel si tu% acum că ai a5uns la .ero% te ei lansa si ei .bura la1năltime Ai 1n ătat la scoală fi.ica-

# &a% $heronda # Asadar acum este timpul să 1n eti fi.ica metafi.icii si

să cunosti cum se a face de.integrarea duho nicească aindi idualistei din tine

# Si cum se a face asta% $heronda- # ând te ei ocupa de persoana ta si te ei cunoaste petine 1nsăti% te ei smeri si atunci a a ea loc de.integrareaindi idualistei din tine% a iesi energia duho nicească si ei.bura 1n= spatiu Numai asa ei putea intra pe traiectoriaduho nicească Altfel ei rămâne pe traiectoria lumească

Nu foloseste la nimic să cercete.e cine a 1ntreaga lume%dacă nu a cercetat mai 1ntâi lumea sa lăuntrică &acă/sicunoaste mai 1ntâi lumea sa lăuntrică% adică sinele său% persoana sa% a cunoaste apoi cu usurintă nu numai pământul%ci si spatiul ând omul 1si cunoaste propria persoană% atunciautomat are loc de.integrarea propriului indi idualism si semiscă pe traiectoria duho nicească% 1n afara atractiei pământului% 1n afara atractiei lumii &esi trăieste pe pământ caun om% trăieste fără să fie atras de păcat si% 1n general% dedorintele lumesti

# $heronda% atunci când% desi te lupti% mândria nucedea.ă% 1nseamnă că nu te cunosti cu ade ărat pe tine 1nsuti- # &a% nu a a ut loc 1ncă de.integrarea duho nicească a propriului indi idualism Ai 1nteles-

# Adică tot la smerenie ne 1ntoarcem # Sigur că da> mul care are mândrie nu s/a cunoscut pe

sine &acă se cunoaste pe sine% mândria a pleca Totul este săte cunosti pe tine 1nsuti &e aceea lipseste smerenia% pentru călipseste cunoasterea de sine Iar când omul se cunoaste pe sine



cu smerenie% a fi cinstit de către oameni # $heronda% si dacă e4istă cunoastere de sine% dar nu

e4istă smerenie- # Atunci 1nseamnă că nu e4istă intentie bună% lipsesterâ na cea bună

Pozitie -naltă si cugetare smerită # $heronda% credeti că am mândrie- # Ei% e4istă si putină mândrie el putin să a em mândria

9normală:% atât cât pre ede legea= # E4istă si mândrie 9normală:- # Ascultă% dacă cine a are anumite 1nclinatii% cunostinte%

daruri etc % chiar dacă se mândreste putin% are circumstanteatenuante Nu spun că ar fi bună această mândrie% ci că se poate 1ndreptăti oarecum% 1nsă unul care nu are nici 1nclinatii%nici cunostinte% nu este 1ndreptătit să se mândrească% ci seimpune să fie smerit &acă se mândreste% este cu desă ârsire pierdut ;e.i% o infirmieră care/i face unui bolna o in5ectie cu

penicilină si 1i scade temperatura% se poate să aibă un gând demândrie% 1n timp ce Cleming% cel care a descoperit penicilinasi a a5utat atâta lume% câtă smerenie a ea> Acesta% dupădescoperirea penicilinei% a mers 1n America Si acolo% 1n timpce 1l aplaudau ceilalti% aplauda si el "a un moment dat a1ntrebat' 9 e se 1ntâmplă- !e cine aplaudă-: 9!e tine teaplaudă: Atunci s/a pierdut cu firea Nu/si dăduse seama pecine aplaudau> ;reau să spun că acela care a descoperit penicilina nu s/a mândrit% dar infirmiera care face unui bolnain5ectia si 1i scade temperatura se mândreste &e aceea ;asilecel Mare spune' 9"ucrul cel mai important este să aibă omul po.itie 1naltă si cugetare smerită: Acest lucru are mare

aloare si este răsplătit de &umne.eu;ăd smerenia pe care o au unii ofiteri cu grade 1nalte si

mândria pe care o au niste simpli politisti dată a enit laolibă un subofiter de 5andarmi cu un aer de superioritate si

spunea% spunea= 9Sunt sergent de politie% sunt asa% sunt pe



dincolo>: omandant de !olitie să fi fost si nu ar fi orbitastfel 3nfricosător> Iar altii cu bogătii% cu po.itii 1nalte% cu

aptitudini% au o smerenie si o simplitate>= Se simt ca si cumnu ar a ea nimic Sunt ofiteri superiori care nu 1si poartăuniforma ca să nu fie cinstiti 3mi amintesc de un general carea ea multe decoratii de ră.boi ând trebuia să meargă la reo paradă militară% spunea' 9 e greu 1mi este să mă 1ncarc acumcu decoratii=: Iar un altul% care primise un singur galon% 1si purta mereu uniforma ca să/l arate 3si pusese chiar si o tresămai groasă% atât cât să nu/l areste.e% căci e4istă regulament

care pre ede cât de lată trebuie să fie tresa Sărmanii oameni> # $heronda% adică atunci când cine a are o po.itiene1nsemnată si se mândreste% ce arată prin aceasta- ă esteneghiob-

# Numai o dată- &e multe ori>

Să nu'ti atri ui ceea ce

ti'a dat Dumnezeu) # $heronda% mă mândresc pentru calitătile trupesti si pentru harismele pe care cred că le am

# &e ce să te mândresti- Tu„ai f!cut cerul si p!m)ntul$(I; 1mpărati *G *)B Neemia G 6B Estem + *HB Isaia H *6Bleremia G% *H ,- Ia aminte să nu/ti atribui ceea ce ti/a dat&umne.eu% si nu 1ncerca să arăti că ai a ea ceea ce de fapt nuai Să spui 1n sinea ta' 9&eoarece eram neputincioasă%

&umne.eu mi/a dat unele daruri% căci altfel m/as fi mâhnit sias fi fost o nefericită eea ce trebuie să fac acum este să lealorific% ca să mă 1mbogătesc duho niceste Sla ă ie%Ț

&umne.eul meu> 1ti multumesc că Te/ai milosti it spre minesi m/ai a5utat>: Tu consideri că sunt ale tale toate harismele pe care le ai Sunt 1nsă ale tale-„Si ce ai pe care s! nu/l fi primit#$ (I orinteni +% H, Aici este ne oie de istetime%trebuie să/ti lucre.e mintea si să 1ntelegi că toate darurile suntde la &umne.eu Numai putin dacă ne părăseste 8arul lui



&umne.eu% si nu om mai putea face nimic "ucrurile suntsimple Să presupunem că cine a are niste calităti si se

mândreste Trebuie să se gândească' ?nde le/a găsit- I le/a dat&umne.eu El insusi ce/a făcut- Nimic &umne.eurânduieste% de pildă% să/i meargă cui a mintea la afaceri si să/si poată deschide o 1ntreprindere Să se mândrească acum pentru faptul că reuseste 1n iată- !utin de/l a părăsi&umne.eu% poate să dea faliment si să a5ungă si la 1nchisoare

3n tot ca.ul% cel care are daruri% dar nu are smerenie si/lrăneste pe aproapele cu purtarea sa pro ocatoare% 1l sileste pe

8ristos să ia putin surubelnita si să/i slăbească un piculetsurubul% ca să se smerească de ne oie Să presupunem căcine a rea să scoată din munte un bolo an si se chinuieste pentru că nu are destulă minte ca să găsească un mod de a/lurni Atunci se apropie de el un altul care este putin maidestept si 1i spune' 9<re nerodule% nu te duce mintea-: Si1ndată ia o rangă% o face pârghie si scoate bolo anul cuusurintă Ei% de reme ce se poartă astfel% nu este cu dreptateca &umne.eu să ia surubelnita si să/i desurube.e putinmintea-

?nii% care sunt mari oratori% au câte un lapsus asa de marecă a5ung 1n situatia de a nu mai putea spune nici măcar uncu ânt 3n felul acesta se smeresc &acă &umne.eu ar lăsa pecine a să fie un mare orator% iar acela s/ar mândri% ce s/ar 1ntâmpla- &umne.eu 1i pune fiecăruia frână 1ntr/un anume fel%ca să nu se păgubească

Trebuie să luăm foarte bine aminte să nu ne atribuimharismele pe care ni le/a dat &umne.eu% ci să/l multumim sisă ne 1ngri5im ca nu cum a să ne arătăm ne rednici de eleTotodată% să ne doară pentru ceilalti care nu s/au 1n rednicit să primească de la &umne.eu astfel de harisme si să ne rugăm pentru ei Iar când edem pe reun om a ând unele lipsuri% săspunem 1n sinea noastră' 9&acă acesta ar fi a ut harismele pecare mi le/a dat &umne.eu% ar fi a5uns acum sfânt% pe când eunu le/am pus 1n aloare% si pe deasupra 1l mai si nedreptătesc



pe &umne.eu% punând pe seama mea harismele pe care mi le/a dat: &esigur% &umne.eu nu Se mâhneste când omul 1si

1nsuseste harismele pe care i le dă% 1nsă nu poate să/i mai deaaltele% ca să nu 1i facă rău &ar dacă cine a se miscă cusimplitate si cu smerenie% recunoscând că harismele pe care leare sunt de la &umne.eu% atunci &umne.eu 1i a da si altele

!rin mândrie ne facem pe noi 1nsine nefericiti% deoarece nelipsim de harismele pe care ni le dă &umne.eu% 1l mai mâhnimsi pe &umne.eu% are suferă pentru că ne ede nefericiti

ăci% desi are să ne dăruiască bogătii 1mbelsugate% nu ni le dă%

ca să nu ne atăme ăci ce se 1ntâmplă- &acă ne dă oanumită harismă% 1i edem pe ceilalti ca pe niste furnici si 1irănim cu purtarea noastră trufasă &acă nu ne dă% cădem 1nde.năde5de Atunci si &umne.eu spune' 9&acă le dau oharismă% se mândresc% se atămă pe ei 1nsisi si se poartă cunerusinare fată de ceilalti &acă nu le dau% se mâhnesc% sechinuie Nici Eu nu stiu ce să fac:

Să/l multumim lui &umne.eu nu numai pentru harismele pe care ni le/a dat% ci si pentru faptul că ne/a făcut oameni%căci% ca un Stăpân ce este% ar fi putut să ne facă serpi%scorpioni% broaste testoase% catâri sau măgari Să spunem'9&umne.eu putea să mă facă catâr si să fi că.ut pe mâinileunor oameni nemilosti i care să mă 1ncarce cu *)0 deKilograme si să mă lo ească% dar nu m/a făcut !utea să măfacă sarpe sau scorpion% dar nu m/a făcut !utea să mă facă broască testoasă% porc% broască% tântar% muscă etc % dar nu m/afăcut e m/a făcut- M/a făcut om are eu m/am arătat

rednic de toate cele pe care mi le/a dat- Nu: &acă omul nucercetea.ă lucrurile 1n felul acesta% desi 1n ochii oamenilor pare drept% 1n realitate este cel mai nedrept om din lume%fiindcă nu nedreptăteste pe oameni% ci pe &umne.eu% are i/adat atâtea daruri 3nsă atunci când le cercetea.ă 1n acest fel%chiar dacă a a5unge la măsuri duho nicesti 1nalte si asă ârsi mii de minuni 1n fiecare .i% tot nu/i a spune gândulcum că face ce a% fiindcă le atribuie pe toate lui &umne.eu%



iar el se mustră continuu pe sine Nu cum a să nu se fi arătatrednic de toate câte i le/a dat &umne.eu Si atunci 1ncepe

1ncă din această iată să primească har peste har% de enindastfel om plin de 8ar% deoarece smerenia a de enit pentru el ostare firească Iar atunci când le a atribui pe toate lui&umne.eu% de enind robul Său recunoscător% a au.i 1ncealaltă iată'„?ine, slu"! un! si cre incioas! Peste putineai fost cre incioas!, peste multe te voi pune$ (Matei 2)% 2* si2)% 2 ,



OSÂNDIREA



MAREA NEDREPTATE<-umai Dumne&eu 0u ec! rept, fiin c! numai l

cunoaste inimile oamenilor. -oi, eoarece nu cunoastem 0u ecata reapt! a lui Dumne&eu, 0u ec!m „ up!înf!tisare$, in afar!, si e aceea "resim în 0u ecata noastr! si/l ne rept!tim pe cel!lalt=.



CAPITOLUL /

„3u judecati$ ca să nu fiti judecati)”

4#atei 5$ 67

Osândirea este plină de nedreptate # $heronda% 5udec si osândesc cu usurintă # !uterea de a 5udeca pe care o ai este un dar pe care ti l/a

dat &umne.eu% dar 1l e4ploatea.ă si aghiută ca să te facă să 5udeci si să păcătuiesti &e aceea% până nu ti se curătă 5udecatasi până nu ine dumne.eiasca luminare% să nu te 1ncre.i 1n eaAtunci când cine a se ocupă de ceilalti si 1i 5udecă% fără a/si ficurătat propria 5udecată% cade ne1ncetat 1n osândire

# Si cum mi se a curăti 5udecata- # Trebuie să o purifici !oate că 1nlăuntrul tău ai intentie

bună si o anumită putere de a 5udeca% si cre.i că 5udeci1ntotdeauna corect 3nsă 5udecata ta este omenească% lumeascăStrăduieste/te să te elibere.i de ceea ce este omenesc% să de iide.interesată% ca să ină dumne.eiasca luminare si 5udecata tasă d ină duho niceasca% dumne.eiască Atunci 5udecata ta afi după dreptatea lui &umne.eu si nu după dreptateaomenească% după dragostea si milosti irea lui &umne.eu si nudupă logica omenească

Numai &umne.eu 5udecă drept% fiindcă numai El cunoasteinimile oamenilor Noi% deoarece nu cunoastem 5udecatadreaptă a lui &umne.eu% 5udecăm 9după 1nfătisare:% din afară%si de aceea gresim 1n 5udecata noastră si/l nedreptătim pecelălalt Fudecata noastră omenească este o mare nedreptateAi ă.ut ce a spus 8ristos-„-u 0u ecati up! înf!tisare, ci 0u ecati 0u ecat! reapt!$ (Ioan H% 2+,

Este ne oie de multă atentie% fiindcă niciodată nu putem stie4act cum stau lucrurile u multi ani 1n urmă% la o mănăstire



din Sfântul Munte era un diacon foarte e la ios dată 1nsă s/a 1mbrăcat cu haine mirenesti si s/a 1ntors 1n tinutul săuAtunci multi părinti au spus diferite lucruri 1mpotri a lui &ar ce se 1ntâmplase- ine a 1i scrisese că surorile lui rămăseseră1ncă necăpătuite si% fiindcă s/a temut ca ele să nu o apuce pe ocale rea% a mers ca să le a5ute A găsit de lucru la o fabrică sitrăia mai călugăreste decât 1nainte &e 1ndată ce si/a căpătuitsurorile% si/a lăsat lucrul si s/a dus să rămână 1n mănăstireEgumenul% când a ă.ut că le stie pe toate% tipic% ascultări etc %

l/a 1ntrebat unde le/a 1n ătat% iar acela si/a deschis inima si i/adestăinuit totul Atunci egumenul l/a 1nstiintat pe episcop% iar acesta l/a hirotonit 1ndată preot Apoi s/a dus la o mănăstire1ndepărtată si ducea acolo o iată foarte duho nicească% cumultă ne ointă A a5uns la măsura sfinteniei si a a5utatduho niceste multi oameni ?nii% care nu stiu ce s/a 1ntâmplatcu el% poate că/l osândesc si acum6

ât de mult trebuie să luăm aminte la osândire> ât demult 1l nedreptătim pe aproapele nostru atunci când 1losândim> &e fapt% prin osândire ne nedreptătim pe noi 1nsine%iar nu pe ceilalti% deoarece &umne.eu 3si 1ntoarce fata de lanoi &e nimic altce a nu Se scârbeste atât de mult &umne.euca de osândire% fiindcă &umne.eu este drept% iar osândireaeste plină de nedreptate

6

*cest exemplu se referă la o faptă care, potrivitcanoanelor 6isericii i rânduielii 2iserice ti, nupoate fi considerată corectă$ :nsă Stareţul a dataceastă pildă pentru a accentua faptul că ;udecata„după înfăţi are”, oricât de corectă ar părea, poatesă-l nedreptăţească pe celălalt$



a pus să o osândesti% dar si să te răcesti fată de ea Iar aceea%deoarece nu stie că tu ai fost pricina neatentiei ei% a a ea

mustrări de constiintă pentru faptul că te/a smintit si a cădea1n 1ntristare ;edeti cu ce iclenie lucrea.ă aghiută% iar noiascultăm de el-

&e aceea străduiti/ ă să nu 5udecati pe nimeni% ci numai pedemoni care% desi au fost 1ngeri% au a5uns dia oli si 1n loc să se pocăiască% de in tot mai icleni si mai răi% pornindu/se cumânie să distrugă făpturile lui &umne.eu Adică cel iclean 1i1ndeamnă pe oameni să facă ciudătenii si neorânduieli si tot el

aduce altor oameni gânduri de 5udecată si de osândire 3n felulacesta el 1i biruieste si pe unii% si pe altii &ar cei care sunt biruiti si fac neorânduieli% 1si simt apoi ino ătia si se pocăiesc% pe când ceilalti% cei ce osândesc% se 1ndreptătesc peei 1nsisi% se trufesc si a5ung să cadă 1n păcatul 1n care a că.ut sicel iclean% 1n mândrie

Osândirea alungă

(arul lui Dumnezeu # $heronda% ori de câte ori 1mi ine un gând 1mpotri a

cui a% aceasta 1nseamnă 1ntotdeauna că osândesc- # Nu 1ti dai seama 1n acel moment- # ?neori nu/mi dau seama imediat # aută să/ti dai seama cât mai repede de căderea ta si să/

ti ceri iertare atât de la maica pe care ai osândit/o% cât si de la

&umne.eu% căci aceasta se face piedică la rugăciunesândirea alungă 1ndată 8arul lui &umne.eu si aduce răceală1n comunicarea ta cu &umne.eu !e urmă cum să te mai rogi-Inima se face gheată% marmură

sândirea si cle etirea sunt cele mai mari păcate care1ndepărtea.ă 8arul lui &umne.eu mai mult decât orice alt păcat 9Asa cum apa stinge focul% spune Sfântul Ioan Scărarul%tot astfel si osândirea stinge 8arul lui &umne.eu: (;e.iSfântul Ioan Scărarul%Scara% u ântul D% pf ,



# $heronda Tare mai motăiesc la slu5ba de dimineată # Nu cum a ai osândit reo maică- Tu e.i lucrurile după

aspectul e4terior si osândesti% de aceea motăiesti apoi 1ntimpul slu5bei Adică din clipa 1n care cine a osândeste si nu1nfruntă lucrurile duho niceste% 1ncepe a se răci duho nicestesi 1i slăbesc puterile Si atunci fie motăieste% fie are insomnie

# $heronda% cad adeseori si 1n lăcomia pântecelui # Ascultă% lucrul la care trebuie să iei bine aminte acum

este osândirea &acă nu ei tăia osândirea% nu te ei puteai.bă i nici de lăcomia pântecelui mul care osândeste%

deoarece alungă 8arul lui &umne.eu% rămâne nea5utorat si nu poate să/si corecte.e defectele Iar dacă nu/si dă seama degreseala lui% pentru a se smeri% a a ea mereu căderi &acă1nsă 1ntelege si cere a5utorul lui &umne.eu% atunci a eni dinnou 8arul lui &umne.eu

Cel care fi osândeste pe ceilalti cade -n aceleasi greseli

# $heronda% cum se face că% atunci când 5udec o maică pentru o oarecare greseală de/a ei% peste putin timp fac si euaceeasi greseală-

# &acă cine a osândeste pe un altul pentru o greseală pecare o face si nu 1si dă seama de căderea sa% ca să se pocăiască% de obicei cade 1n aceeasi greseală% ca să/si1nteleagă greseala Adică &umne.eu% din dragoste% 1ngăduie cael să a5ungă 1n starea celui pe care l/a osândit &acă spui% de

pildă% că cine a este a ar si nu/ti dai seama că ai osândit%&umne.eu 3si retrage 8arul Său si 1ngăduie să ca.i si tu 1na aritieB si atunci te pui si tu pe adunat !ână 1ti ei da seamade căderea ta si ei cere iertare de la &umne.eu% or actionalegile duho nicesti

a să te a5ut% 1ti oi spune ce a despre mine ând eram laSfânta Mănăstire Stomiu% am aflat despre o colegă de/a meadin scoala primară că apucase pe o cale gresită si făcea multe



suflete să păcătuiascâ 1n onita Am 1nceput asadar să mă rogsă o lumine.e &umne.eu si să/i dea 1n gând să urce lamănăstire% ca să/i orbesc Am pregătit si câte a pasa5e despre pocăintă din Sfânta Scriptură si din scrierile !ărintilor 3ntr/o.i a enit 1mpreună cu alte două femei I/am orbit% si părea căa 1nteles A continuat apoi să ină adeseori 1mpreună cucopilul ei si aducea lumânări% untdelemn% tămâie pentru biserică dată niste cunoscuti de/ai mei% 1nchinători din

onita% mi/au spus' 9!ărinte% femeia asta se preface Aici

aduce lumânări si tămâie% iar acolo 5os continuă să păcătuiascâcu ofiterii: ând aceea a enit din nou% am găsit/o 1n bisericăsărutând icoanele Atunci am 1nceput să strig la ea' 9!leacă deaici> i/am spus Ai pângărit tot tinutul>=: Ea% sărmana% a plecat plângând Nu a trecut mult timp si am 1nceput să simtun mare ră.boi trupesc 9 e este asta- mi/am spus Niciodatănu am a ut o astfel de ispită e se 1ntâmplă-: Nu puteam să

găsesc pricina Am făcut rugăciune Nimic Atunci am luat/ola deal spre ămilaH9Mai bine să mă mănânce ursii:% mi/am spus Si am

1naintat destul 1n munte% dar ră.boiul nu mă slăbea Am scos osecure mică pe care o a eam agătată la brâu si mi/am lo it detrei ori piciorul% cre.ând că prin durere a fugi ispita !antofuls/a umplut de sânge &ar nimic> &eodată mi/a enit 1n minteacea femeie si cu intele pe care i le spusesem 9&umne.eulmeu% am spus atunci% eu am trăit acest iad numai pentru putinsi nu/l pot 1ndura% dar această femeie% sărmana% trăiestecontinuu acest iad= Iartă/mă că am osândit/o>: Si 1ndată am7 * a se nume te un vârf de munte din munţii#indului, care arc forma asemănătoare unei cămile$



simtit o răcorire dumne.eiască si ră.boiul trupesc a dispărut;e.i ce face osândirea - 1ndepărtea.ă de om 3n niciun ca. elnu ar fi recomandat cui a o astfel de abordare a unei ispitetrupesti

Dacă trecem cu !ederea greselile celorlalti$ atunci si Dumnezeu le !a trece cu !ederea pe ale noastre

# $heronda% astă.i% la alesul măslinelor% 5udecam pe unelemaici% deoarece edeam că nu/si făceau treaba cu atentie

# aută să lasi deoparte 5udecările si osândirile% căci apoite a 5udeca si pe tine &umne.eu Tu nu pui la un loc cu cele bune nici măcar o măslină putin stricată-

# Nu% $heronda% sunt atentă ca să nu pun # &acă si 8ristos ne a alege astfel la Fudecată% suntem

pierduti> &ar dacă trecem acum cu ederea greselile celorlaltisi nu 1i osândim% 1i om putea spune lui 8ristos' 98ristoase almeu% pune/mă si pe mine 1ntr/un colt de 7ai>: ;ă amintiti ce

scrie 1n !ateric despre acel monah nepăsător care s/a mântuit pentru că nu osândea pe nimeni- ând a sosit ceasul mortii%era foarte bucuros si 1mpăcat Atunci Staretul său% ca să se8 Stareţul, povestind această întâmplare, dezvăluietotodată i spiritul său martiric, care izvora dindra+ostea lui pentru 4ristos *ceastă dra+oste ardeaîn inima sa i-l îndemna să se nevoiască i să sufere

mai presus de puterea sa$ *dică nu ura faţă de trupa fost mo2ilul pentru care a înfruntat în acest felaceastă ispită, ci dra+ostea lui pentru 4ristos$( xemple asemănătoare întâlnim i în VieţileSfinţilor $ "ezi viaţa Sfântului <artinian, &9fe2ruarie'$ Stareţul a povestit această întâmplare casă scoată în evidenţă că prin osândire 4arul luiDumnezeu se



folosească părintii ce se adunaseră de la chiliile de primpre5ur%l/a 1ntrebat' 9Crate% cum de nu te temi de moarte% de reme ce

ai trăit 1n nepăsare-: Iar fratele i/a răspuns' 9Este ade ărat căam trăit 1n nepăsare% 1nsă de atunci de când am de enitmonah% m/am străduit să nu osândesc pe nimeni &e aceea 3i

oi spune acum lui 8ristos' L8ristoase al meu% sunt un ticălos%dar cel putin am pă.it porunca Ta<-u 0u ecati, ca s! nu fiti 0u ecati =: 9Cericit esti% frate% i/a spus atunci Staretul% căci te/ai mântuit fără osteneală>: (;e.i Patericul cel are% oi I%cap % pf )* Ed Sihăstriei 9Nasterea Maicii &omnului:%

!anorama/Tesalonic% *GG+% p ++, # $heronda% unii oameni duho nicesti% atunci când ăd pe cine a trăind 1n păcat% spun' 9A% acesta% după cum merge%este pentru iad>:

# Ah% dacă oamenii lumesti or merge 1n iad din pricinaietii lor ne1nfrănate% oamenii duho nicesti din pricina

osândirii= Nu putem spune despre nimeni că a merge 1n iad Nu stim cum lucrea.ă &umne.eu Adâncuri de nea5uns sunt 5udecătile lui &umne.eu Să nu osândim pe nimeni% căci altfelluăm 5udecata din mâinile lui &umne.eu si ne facem pe noi1nsine dumne.ei &acă ne 1ntreabă 8ristos 1n Oiua Fudecătiiatunci să ne spunem părerea=



CAPITOLUL 2

Lupta -mpotri!a osândirii

Dacă ne !om -ntoarce către noi -nsine$ nu !om mai osândi pe ceilalti

# $heronda% atunci când ăd o oarecare neorânduială laascultare% osândesc 1n sinea mea

# Tu să cauti la buna ta rânduială% iar nu la neorânduielilecelorlalti Să fii aspră cu tine 1nsăti si nu cu ceilalti e treabăai făcut astă.i-

# Am sters praful # Ai sters praful de pe ceilalti sau de pe tine 1nsăti- # &in păcate% l/am sters de pe ceilalti # Ascultă% ei 1ncepe să faci treabă 1n tine 1nsăti când ei

1nceta să te preocupi de ceea ce fac cei din 5urul tău &acă te

ocupi de tine 1nsăti si 1ncete.i să te ocupi de ceilalti% ei edeanumai greselile tale% iar la ceilalti nu ei edea nicio gresealăAtunci te ei de.nădă5dui% 1n sensul cel bun% de tine 1nsăti si te

ei osândi numai pe tine 1nsăti 3ti ei simti păcătosenia si teei ne oi să te i.bă esti de propriile slăbiciuni Apoi% când eiedea la ceilalti reo slăbiciune% ei spune 1n sinea ta' 9 are

eu mi/am biruit slăbiciunile- Asadar% cum să am o asemenea pretentie de la ceilalti-: &e aceea să te cercete.i si să eghe.i pururea asupra ta ca să te i.bă esti de mândria ascunsă% dar săai si prihănire de sine cu discernământ% ca să nu 1i osândesti 1nsinea ta pe ceilalti 3n felul acesta te ei 1ndrepta

# $heronda% Sfântul Isaac Sirul scrie' 9&acă iubesticurătia% intră si lucrea.ă 1n ia inimii tale% de.rădăcinea.ă dinsufletul tău patimile% străduieste/te să nu cunosti răutateaomului: (;e.i Sfântul Isaac Sirul%(uvinte ascetice% EpistolaI;% pf + , e rea să spună-

# ;rea să spună că trebuie să te 1ntorci către sine si să



lucre.i asupra propriei persoane um s/au sfintit Sfintii- S/au1ntors către ei 1nsisi si 1si edeau numai patimile lor !rin

prihănirea de sine pe care o a eau% au făcut să cadă sol.ii de pe ochii sufletului lor si au a5uns să adă limpede si adânc Seedeau pe ei 1nsisi mai pre5os decât toti oamenii si 1i

considerau pe toti mai buni decât ei $reselile lor le edeaumari% iar ale celorlalti foarte mici% deoarece edeau cu ochiisufletului% iar nu cu ochii pământesti Asa se e4plică faptul căspuneau' 9Eu sunt mai rău decât toti oamenii: 3si curătiserăochii sufletului% care de eniseră telescoapeB de aceea 1si

edeau micile greseli J paiele J ca pe niste bârne Noi 1nsă% nuedem greselile noastre% desi sunt bârne sau le edem ca peniste paie (;e.i Matei H% , 3i pri im pe ceilalti cumicroscopul si edem păcatele lor ca fiind mari% pe când peale noastre nu le edem% fiindcă ochii sufletului nostru nu s/aucurătit

Totul este să se curătească ochii sufletului ând 8ristos l/a 1ntrebat pe orb' 9 um 1i e.i pe oameni-:% acela I/a răspuns'9 a pe niste copaci:% fiindcă nu/si dobândise 1ncă cudesă ârsire lumina ochilor A putut să adă limpede abia cândsi/a căpătat cu desă ârsire ederea ;reau să spun că omul%atunci când a5unge 1ntr/o stare duho nicească bună% pe toate le

ede curate% iar greselile celorlalti le 1ndreptăteste% 1n sensulcel bun% fiindcă le ede cu ochi dumne.eiesc% si nu cu ochiomenesc

Dacă -i !om -ndreptăti pe ceilalti$ nu'i !om mai osândi

# $heronda% când 1mi in gânduri de mândrie si deosândire% 1ncerc să/i 1ndreptătesc pe ceilalti Aceasta 1nseamnăcădere sau luptă-

# E luptă &acă cine a stă si cască gura si intră o muscă1n ea% o a scuipa &ar mai bine este să fie atent să nu/i intremusca 1n gură



3n felul acesta ei fi miscat sufleteste de darurile pe care ti le/a dat &umne.eu% 3l ei slă i si te ei smeri% deoarece nu te/ai

arătat rednic de ele Totodată ei simti dragoste si durere pentru fratele care nu a a ut a anta5ele tale si ei face pentruel o rugăciune din inimă

E4istă oameni care să ârsesc crime gro.a e% dar au multecircumstante atenuante ine stie cum sunt acesti oameni1naintea lui &umne.eu- &acă nu ne/ar fi a5utat &umne.eu% poate că si noi am fi a5uns niste tâlhari &e pildă% un ucigas afăcut două.eci de crime% iar eu 1l osândesc% dar nu mă gândesc

ce trecut a a ut ine stie câte crime a făcut tatăl său- âtefurturi l/au pus să facă de mic= &upă aceea% când a fosttânăr% câti ani o fi trăit 1n puscării si câte ticălosii o fi 1n ătatde la alti puscăriasi mai e4perimentati Se poate ca el să fia ut oca.ia să să ârsească nu două.eci de crime% ci patru.eci%dar s/a abtinut !e când eu% cu ereditatea si cu educatia pe carele am% ar trebui să fac acum minuni Am făcut- Nu !rinurmare% nu am cu ânt de apărare &ar chiar de să ârseamdouă.eci de minuni J 1nsă puteam face patru.eci J tot n/asa ea cu ânt de apărare u aceste gânduri alungăm osândireasi ne 1nmuiem inima cea 1mpietrită

Să nu tragem usor concluzii # $heronda% ce anume mă a a5uta să nu osândesc- # are 1ntotdeauna toate sunt asa cum le gândesti tu- # Nu # Ei% atunci să spui' 9Nu gândesc 1ntotdeauna corectB de

multe ori gresesc Iată 3n ca.ul acesta am gândit asa% dar s/ado edit că nu a eam dreptate 3n ca.ul celălalt am 5udecat1ntr/un fel% dar m/am 1nselat% si astfel l/am nedreptătit pecelălalt Asadar nu trebuie să ascult de gândul meu: Ciecaredintre noi% mai mult sau mai putin% a a ut ca.uri când s/a1nselat 1n 5udecata sa &acă/si aduce aminte de ca.urile când a 5udecat si s/a 1nselat% atunci a e ita să osândească &ar chiar dacă nu s/a 1nselat niciodată% ci a a ut dreptate% de unde stie



intentiile celuilalt- Stie cum s/a petrecut un lucru sau altul- Sănu tragem usor conclu.ii

Si eu% când eram tânăr% osândeam la tot pasul !entru cătrăiam cu putină luare/aminte si a eam o falsă e la ie% 5udecam tot ceea ce mi se părea a fi gresit ăci% atunci cândcine a trăieste 1n lume putin mai duho niceste% poate edeamulte cusururi la ceilalti% si mai deloc irtutile !e cei careculti ă irtutea nu/i poate edea% deoarece trăiesc 1n ascuns%dar 1i ede pe cei care fac neorânduieli si 1i osândeste 9Pstaface asa% ăla păseste asa% celălalt pri este asa=:

Stiti ce am pătit odată- Am plecat cu un cunoscut de/almeu ca să participăm la Sfânta "iturghie la o mănăstire de laMonodendri% aflată la nouă ore distantă de onita ând amintrat 1n biserică% cunoscutul meu s/a dus la strană ca să cânte%iar eu am intrat 1n streina din spatele psaltuluiB urmăream deacolo slu5ba si psalmodiam 1ncet "a un moment dat a enit ofemeie destul de tânără 1mbrăcată 1n negru% s/a ase.at lângămine si mă pri ea continuu Mă pri ea si 1si făcea cruce Mă pri ea si 1si făcea cruce= 3ncepusem să mă tulbur 9Măi%spuneam 1n sinea mea% ce soi de om o fi si femeia asta- &e cemă pri este cu atâta nerusinare tocmai 1n biserică-: Eu nici pe surorile mele nu le edeam când treceau pe lângă mine pedrum Se duceau apoi si se plângeau mamei mele' 9M/am1ntâlnit cu ArsenieG% spuneau ele% dar nu mi/a orbit>:

9<ine% 1mi spunea mama% te 1ntâlnesti pe drum cu suroriletale si nu le orbesti-: 9 are eu mă uit să ăd dacă cea caretrece pe lângă mine este sora mea- i/am spus eu A em omultime de rude*0 N/am altă treabă de făcut-:

9 )umele de 2otez al Stareţului$10 Stareţul avea apte fraţi$ :n acea vreme cele treisurori mai mari ale lui î i întemeiaseră de;a familie$



;reau să spun că la astfel de e4treme a5ungeam Să treacă pe lângă tine sora ta si să nu/i orbesti> 1n sfârsit=: &e

1ndată ce s/a terminat Sfânta "iturghie% femeia aceasta 1nnegru s/a dus si l/a rugat pe preot să/mi spună să merg acasăla ea% deoarece semănăm mult cu fiul ei care fusese ucis 1nră.boi ând am a5uns la casa femeii% am ă.ut fotografiafiului ei 3ntr/ade ăr% semănam de parcă am fi fost fratiSărmana femeie mă pri ea 1n biserică si 1si făcea cruce ca sicum l/ar fi ă.ut pe fiul ei Iar eu 1mi spuneam' 9&e ce mă pri este femeia asta astfel tocmai 1n biserică% fără nicio frică

de &umne.eu-: 3nsă după aceea stiti cât de mult m/aschimbat lăuntric această 1ntâmplare- 9Ia te uită% mi/am spus%tu să ai astfel de gânduri cum că cine stie ce fel de femeie estede nu se rusinea.ă deloc 1n biserică= iar ea% sărmana% 1si pierduse copilul si era 1ndurerată>:

Altă dată l/am 5udecat pe fratele meu care pe atunci eramilitar Curierul unitătii 1mi trimisese un mesa5' 9I/am datfratelui tău două bidoane cu untdelemn e s/a 1ntâmplat cuele-: 9&ar el Am spus 1n sinea mea% aducea acasă soldati si/igă.duiam um de/a făcut asta acum% să ia untdelemn de laarmată-: Si 1ndată% plin fiind de indignare% i/am scris frateluimeu o scrisoare Iar el mi/a răspuns' 9<idoanele să Ie ceri dela paracliserul bisericii din ale>: Acesta trimiseseuntdelemnul 1n onita la biserica din ale% fiindcă era săracă9<ra o% !aisie> mi/am spus atunci ealaltă dată ai 5udecat/o pe acea sărmană% iar acum pe fratele tău Altă dată să nu mai 5udeci pe nimeni>: ;reau să spun că atunci când edeam cămă 1nselam 1n 5udecata mea% mă cercetam pe mine 1nsumi' 93ncutare situatie am spus despre celălalt că a actionat 1ntr/un fel%dar lucrurile stăteau altfel Altă dată am tras o conclu.ie% dar era gresită: 3n felul acesta m/am pus pe mine 1nsumi la punct9Altă dată% mi/am spus% nu ei mai 5udeca deloc> S/aterminat> Ai mintea strâmbă si pe toate le e.i anapoda autăsă de ii un om corect>: &upă aceea% când mi se părea ce a



strâmb% 1mi spuneam' 9 red că altfel stau lucrurile aici% dar eusunt cel care nu 1nteleg bine ri de câte ori am pus gândul

de/a stânga% m/am 1nselat: Am a5uns să/i 1ndreptătesc pe totiabia când am 1nceput să mă scârbesc de mine 1nsumiB pentruceilalti găseam 1ntotdeauna circumstante atenuante si numai pe mine mă 5udecam &ar dacă omul nu se supra eghea.ă pesine% pe toate le tratea.ă cu nepăsare% iar apoi la Fudecată nu

a a ea cu ânt de 1ndreptătireEste ne oie de bărbătie ca să tai obiceiul de a osândi**

Asadar'

!une 1nceput bun> ST !ST ! gândurilor de 5udecată> Amin3ti doresc o bună curătire a mintii si a inimii

Amin

11 Stareţul a scris aceste cuvinte su2 forma uneitele+rame către o soră începătoare$



PARTEA A PATRA



ODRASLE ALE IUBIRII DE SINE SI ALEMÂNDRIEI I! i.ia 6 M1!ia 6 *!tristarea<()n omul a0un"e s! se ucure e sporirea celorlalti,

atunci 'ristos îi va a tui toat! sporirea acelora, iar el se vaucura c)t se vor ucura toti ceilalti la un loc.Si atunci, fireste, mult! va fi si sporirea si ucuria lui=.



CAPITOLUL /

Otra!a in!idiei

&n!idia este una dintre cele mai mari patimi # $heronda% in idie. o maica # Stiu pe care maică o in idie.i= Am aflat 1nsă că si ea

te in idia.ă pe tine Eu mă oi ruga ca amândouă să/l in idiati

pe râ nitorul Ilie% iar acela să ă alunge in idia si să ă deadin râ na sa cea dumne.eiască Amin # $heronda% atunci când in idie.% 1ncerc să mă 5ustific

rational # Nu este mai bine dacă te străduiesti de la 1nceput să nu

in idie.i- In idia este un lucru de râs Trebuie să/ti pui putinmintea la treabă ca să poti scăpa de in idieB nu este ne oie pentru asta să faci ne ointe mari si multă asce.ă% fiindcăin idia este o patimă sufletească% ia aminte ca să nu lasi să te biruiască patima in idiei% căci ea este una dintre cele mai mari patimi Stii unde poate a5unge omul de la in idie- "a pi.mă sicle etire Iar cle etirea plină de .a istie face mult mai multrâu decât pi.ma

# e are 1n ea in idia- # &ar ce nu are- Are mândrie% egoism% iubire de sine Nu

are dragoste si% fireste% nici smerenie # Adică este cu neputintă ca omul in idios să aibă

dragoste- # Cireste că este cu neputintă> Nu poate un om să aibă

in idie si 1n acelasi timp să aibă si dragoste Si chiar dacă are putină dragoste% aceasta nu este curată% deoarece asa cum este pe dinăuntru% tot astfel iubeste si 1n afară In idia 1ntinea.ădragostea si bunătatea% asa cum soarecele mort 1ntinea.ă totuntdelemnul% atunci când cade 1n chiup

# $heronda% eu cred că in idie. deoarece nu mă simt



1mplinită lăuntric # um să te simti 1mplinită lăuntric% când rei să se facă

toate oile tale- # &ar atunci când doresc ce a care i se dă unei altemaici-

# &e reme ce &umne.eu a spus'„S! nu oresti nimicin c)te are aproapele t!u $(;e.i Iesire 20%*HB &euteronom

)% 2*,% cum să dorim ce a ce este al altuia- Nici măcar celemai 1nsemnate porunci să nu le pă.im- &upă aceea iatanoastră de ine iad„Fiecare este ispitit e pofta sa$ (Iaco *%

*+,% spune Sfântul Iaco % ruda &omnului Aceste dorinte or chinui sufletul si 1n iad Iar dacă &umne.eu ne a lua 1n 7ai%fără să ne fi i.bă it de in idie% nici acolo nu om găsi odihnă%fiindcă om a ea aceleasi dorinte irationale

&n!idia otră!este dragostea cea multă a femeii # $heronda% de ce patima in idiei e4istă la femei 1ntr/o

măsură mai mare decât la bărbati-

# &eoarece femeia are sădită 1n firea ei multă bunătate sidragoste% dia olul o ră.boieste mult' 1i aruncă in idia ceaotră itoare si 1i otră este dragostea Iar când dragostea ei esteotră ită si de ine răutate% atunci femeia din albină de ine

iespe si 1l 1ntrece pe bărbat 1n duritate Si e.i% 1n timp ceunui bărbat 1i este de a5uns să plece de lângă el persoananedorită% ca să n/o mai adă 1n fata ochilor% femeia% care a fostdăruită de &umne.eu prin creatie cu multă afectiune% nu semultumeste cu faptul de a dispărea persoana pe care oin idia.ă si de a nu o mai a ea 1n fata ochilor% ci ar dori ca easă si moară Adică= solutii sigure>

M/am temut 1ntotdeauna de răutate% căci% atunci când eaeste 1mpletită cu in idia si cu 1ncăpătânarea% poate duce la ostare demonică &upă aceea omul nu mai tine cont nici de&umne.eu si de ine demon 1n toată regula 3i chinuieste si pealtii% se chinuieste si el si se a chinui esnic J ferească&umne.eu> J% dacă nu leapădă in idia



Cemeia trebuie să fie foarte atentă la patima in idiei Seimpune să golească dragostea ei de orice urmă de egoism%

pentru ca dragostea cea multă pe care o are să rămână curată # Si cum se poate a5unge la asta- # &acă/si a depăsi micimile de suflet si a culti a

bărbătia si nobletea duho nicească% 5ertfa Nobletea esteantidotul in idiei &ar% din păcate% putini sunt cei care aunoblete

&n!idia ne slă este puterile

# $heronda% nu am deloc cura5 # Nu ai cura5 pentru că esti in idioasă ând cine ain idia.ă% se mâhneste% nu mai poate nici să mănânce% siatunci slăbeste si 1si pierde cura5ulB iar ceilalti a5ung să creadădespre ei că este un mare ascet

# Mă simt neputincioasă si foarte săracă duho niceste # Tu ai multe puteri% dar le irosesti cu in idia asta

prosteasca si% desi esti fiică de nobil% te ăicăresti ca o

tigăncusă nefericită Ai spori mult 1n iata duho nicească%dacă nu te/ai 1mpiedica 1n in idie Ia aminte că in idia 1tisecătuieste toate puterile sufletesti si trupesti pe care le/ai putea aduce 5ertfa lui &umne.eu &acă ai alunga in idia%rugăciunea ta ar a ea putere

In idia 1l slăbeste duho niceste pe om &e ce credeti căApostolii nu au putut să scoată demonul din copilul 1ndrăcit(;e.i Matei *H% *6B Marcu G% * B "uca G% +0,% desi primiserăde la 8ristos această putere si scoseseră si altă dată demoni-&eoarece i/au in idiat pe cei trei ?cenici% pe !etru% pe Iacosi pe Ioan (;e.i Matei *H% *B Marcu G% 2B "uca G% 2 , pe care8ristos 1i luase pe munte la Schimbarea la Cată 8ristos ar fi putut să/i ia pe toti ?cenicii% dar nu toti erau 1n stare săcuprindă taina aceasta &e aceea i/a luat pe cei care puteau săo cuprindă redeti că nu/i iubea si pe ceilalti ?cenici- Sau 1liubea pe Ioan mai mult decât pe ceilalti- Nu% dar Ioan 3l iubea pe 8ristos mai mult decât ceilalti ?cenici si de aceea putea



1ntelege mai bine dragostea lui 8ristos A ea 9capacitate:mareB bateria lui era mare ;edeti cum in idia a 1ndepărtat

8arul lui &umne.eu de la ceilalti Apostoli si astfel nu l/au putut tămădui pe copilul demoni.at- &e aceea 8ristos a spus'„@, neam necre incios si esfr)nat P)n! c)n voi fi cu voi# P)n! c)n v! voi r! a#$ (Matei *H% *HB ;e.i si Marcu G% *GB"uca G% +*,

Cel care'si -ngroapă darurile in!idiază darurilecelorlalti

# um a putea cine a care in idia.ă să biruiascăin idia-

# &e cunoaste darurile cu care l/a 1n.estrat &umne.eu sile pune 1n aloare% nu a mai in idia% iar iata lui a de eni7ai Multi nu/si ăd darurile pe care le/au primit de la&umne.eu% ci ăd numai darurile celorlalti si 1i cuprindein idia Se socotesc nedreptătiti% 1n5ositi% si astfel se chinuiescsi 1si fac iata amară 9&e ce acesta să aibă aceste daruri% iar eu să nu le am- Q% spun ei &ar tu ai niste daruri% iar acela arealtele ;ă amintiti de ain si de Abel- ain nu s/a uitat ladarurile lui% ci la darurile lui Abel Asa a 1nceput să crească 1nel in idia fată de fratele său% după care s/a ră. rătit 1mpotri alui &umne.eu 3n cele din urmă% de la in idie a a5uns laucidere (;e.i Cacere +% / , Si poate că el a ea daruri maimulte si mai mari decât Abel

# &ar cum se poate ca cine a% când ede darurile

celorlalti% să nu/i in idie.e% ci să se bucure- # &acă/si pune 1n aloare darurile si nu le 1ngroapă%atunci se a bucura de darurile celorlalti

Sunt câti a ani de când ăd aici o maică care% desi are ooce frumoasă si multă e la ie% nu merge să cânte Si fiindcă

1si 1ngroapă darul si nu cântă% se ofileste de in idie atuncicând o aude cântând pe cealaltă% care nici măcar nu are o oceatât de bună Nu se gândeste că ei i/a dat &umne.eu o oce



mai bună% dar nu o culti ă&e aceea spun că fiecare trebuie să caute să adă dacă nu

cum a darul pe care 1l ede la altul si pentru care 1l in idia.ă1l are si el% dar nu/l culti ă Sau poate că &umne.eu i/a dat unalt dar ăci &umne.eu nu nedreptăteste pe nimeni' fiecăruiai/a dat un dar deosebit care să/l a5ute 1n sporirea luiduho nicească

Asa cum un om nu seamănă cu celălalt% tot astfel si darulunuia nu seamănă cu darul celuilalt Ati obser at reodatăma.ărea sălbatică pe care o a eti acolo 5os lângă gard- Toate

re5urile pornesc dintr/o singură rădăcină% dar au culoridiferite% unul fiind mai frumos decât celălalt u toate acesteanu se in idia.ă unul pe altul% ci fiecare se bucură de culoarea pe care o are ;edeti si păsările- Ciecare are darul ei% ciripitulei

Să/si găsească% asadar% fiecare darurile pe care i le/a dat<unul &umne.eu si să/" slă ească% nu 1n mod egoist% fariseic%ci smerit% recunoscând faptul că nu s/a arătat rednic dedarurile lui &umne.eu% iar pe iitor să le pună 1n aloare

# $heronda% eu le in idie. pe unele maici% pentru că audaruri pe care eu nu le am

# i/a dat si tie &umne.eu atâtea daruri% iar tu in idie.iȚdarurile celorlalti- 1mi amintesti de fata unui cofetar din

onita Tatăl ei 1i dădea 1n fiecare .i o bucătică de pră5itură%ca să nu mănânce dintr/o bucată mai mare% dar ea 1i edea pecopiii de la scoală mâncând câte o bucată mare de turtă demălai si 1i in idia 9 e bucată mare mănâncă ăstia> Mie tatălmeu 1mi dă doar o bucătică: !oftea turta pe care o mâncauceilalti copii% 1n timp ce ea a ea acasă o 1ntreagă cofetărie simânca pră5ituri> ;reau să spun că nici tu nu pretuiesti mariledaruri pe care ti le/a dat &umne.eu% ci e.i numai darurilecelorlalti si 1i in idie.i

Să nu fim nemultumitori fată de &umne.eu% !ărintelenostru cel <un% are a 1n.estrat toate făpturile Sale cu diferitedaruri% căci el stie de ce anume are trebuintă fiecare% ca să nu



se atăme 3nsă noi de multe ori facem ca si copiii mici si ne plângem că nu ne/a dat si nouă !ărintele un franc sau doi% asacum a dat fratilor nostri% 1n timp ce nouă ne/a dat o bancnotade o sută Ne gândim că ceea ce ne/a dat nouă este un nimic%fiindcă luăm bancnota drept o simplă hârtie si ne lăsămimpresionati de bănutul de un franc sau de doi franci pe carel/a dat fratilor nostri Si astfel 1ncepem să plângem si să nearătăm indignati fată de <unul nostru !ărinte*2

&n!idia cea ună # $heronda% o in idie. pe o maică% deoarece ăd că are

smerenie% simplitate% e la ie # să mă rog ca să moară ;rei să moară- # Nu% $heronda> E ade ărat că in idie. binele celuilalt%

dar nici prin minte nu/mi trece să/i doresc răul Nu/mi dorescca celălalt să nu aibă irtuti% ci as rea să am si eu ce a bun

# Ei% atunci să 1mpărtim binele ăsta frătesteB tu să ai 5umătate si sora 5umătate> Nu te mâhni> Este bună in idia pecare o aiB râ nesti„cele mai une$ (;e.i I orinteni *2% *,=

# Adică e4istă si in idie bună- # &a% când cine a in idia.ă binele altuia si 1n acelasi timp

se bucură de sporirea lui% atunci această in idie este bună&acă 1nsă se mâhneste când 1l ede pe celălalt că sporeste sause bucură cu iclenie de neca.ul aceluia% această in idie este

rea Să presupunem că in idie.i o maică% deoarece are oce bună si cântă frumos &acă au.i că a răgusit si nu poate cânta%iar tu te bucuri% aceasta 1nseamnă că in idia ta are răutate% areotra ă &acă te mâhnesti% aceasta arată că in idia ta nu arerăutate% ci pur si simplu ai rea si tu să cânti bine

# um se poate dobândi in idia cea bună-12 =ra+ment dintr-o epistola a Stareţului către omona ie, scrisă în &.0>



A ea atât de multă e la ie% 1ncât si părintii mai bătrâni seridicau 1n picioare din respect atunci când el trecea prin fata

lor Mai mult m/am folosit de acest frate% decât de toate cărtile pe care le citisem până atunci% căci era o pildă ie dată mădurea inima S/a 1ntâmplat atunci să treacă pe la chilia meaacest frate si i/am spus să facă rugăciune pentru mine Nu aapucat bine să se 1ndepărte.e% că 1ndată mi/a trecut durereaAltă dată a enit la mănăstire un demoni.at si cerea părintilor să/l tămăduiască Atunci egumenul a spus acestui frate' 98ai%mergi si fa reo rugăciune ca să plece demonul de la omul

acesta chinuit>: 9 u rugăciunile Sfintiei ;oastre% a răspunsacela% să i.gonească 8ristos demonul>: Si de 1ndată ce s/a1ndepărtat fratele% demonul a fugit astfel de 1ndră.nire a ea1naintea lui &umne.eu> "a asa o măsură duho niceascăa5unsese>

3l rugam% asadar% pe &umne.eu ca acest frate să a5ungă lamăsura Sfântului al cărui nume 1l purta% iar eu să a5ung lamăsura lui Tot asa să faci si tu% si ei edea cu ochii tăilucrarea lui &umne.eu

ând omul a5unge să se bucure de sporirea celorlaltiatunci 8ristos 1i a da lui toată sporirea acelora% iar el se a bucura cât se or bucura toti ceilalti la un loc Si atunci%fireste% multă a fi si sporirea si bucuria lui



CAPITOLUL 2

#ânia$ !răjmasul păcii lui Dumnezeu

Să -ntoarcem mânia -mpotri!a patimilor # $heronda% reau să mă i.bă esc de mânie ;ăd că este

nepotri it pentru un monah să se mânie # Mânia% mânia cea curată% este o putere a sufletului

&acă cel blând din fire este a5utat să sporească duho nicestede blândetea pe care o are% cel mânios este a5utat si mai multde această putere a sufletului care este mâniaB este de a5uns ca puterea aceasta a mâniei să o 1ndrepte 1mpotri a patimilor salesi a celui iclean &acă n/o pune 1n aloare 1n această directie%

a profita dia olul de ea el blând din fire% dacă nu se luptăsă dobândească bărbătie% nu poate face salturi !e când celmânios% dacă ia o hotărâre plină de bărbătie si/si 1ndreaptămânia 1mpotri a răului% se 1naltă de 1ndată &e aceea salturile1n iata duho nicească le fac cei care au putină nebunie

# &eci% dacă 1nteleg eu bine% ar trebui să mă mânii pedia ol si nu pe maici

# "a 1nceput te mânii pe ceilaltiB după aceea% dacă tene oiesti% te ei mânia pe aghiută% iar la sfârsit ei a5unge săte mânii numai pe omul tău cel echi% pe patimile taleStrăduieste/te% asadar% să te mânii numai pe aghiută si pe patimile tale% iar nu pe maici

# Mânia si 1ncăpătânarea pe care le am sunt patimicopilăresti-

# Nu% binecu ântato> ?n copil mic este 1ndreptătit să semânie% să bată din picioare% să strige' 9Nu reau% nu reau>:3nsă% atunci când creste% trebuie să le lepede pe acestea si să păstre.e doar simplitatea copilăreasca% ne ino ătia% dar să nu păstre.e si nebuniile copilăresti Si e.i după aceea undea5ung unii>= Atunci când se mânie% se dau cu capul de pereti



&in fericire% &umne.eu S/a 1ngri5it să/l facă pe om cu capultare% si asa nu păteste nimic Altii 1si sfâsie hainele> Era cine a

care din pricina mâniei 1si sfâsia 1n fiecare .i cămasa făcea bucăti Se descărca pe cămasă ca să nu se descarce pe altii # Adică mânia este o răbufnire- # &a% dar nu este mai bine ca omul să răbufnească asupra

omului său celui echi% decât asupra celorlalti-

De ce ne mâniem" # $heronda% eu nu consider că mă mânii% ci pur si simplu

doar mă ener e. # um se poate asta% măi copilă- &acă te ener e.i%trebuie să te cercete.i să e.i dacă nu cum a ai patima mânieiAltce a este dacă se ener ea.ă cine a si scapă reun cu ânt% pentru că este obosit sau are reo problemă% reo durere etcAtunci% dacă celalalt 1i spune 9<ună .iua>:% el poate să/irăspundă' 9Mai lasă/mă 1n pace si tu>: <ine% dar i/a spus9bună .iua:% nu i/a spus ce a rău El 1nsă este obosit% are

durerea lui% de aceea reactionea.ă astfel ;e.i% chiar si cel mairăbdător măgărus% atunci când 1l 1ncarci peste măsură% dă cucopita

# $heronda% atunci când nu sunt 1mpăcată cu mine 1nsămimă ener e. din orice si reactione. urât

# &acă nu esti 1mpăcată cu tine 1nsăti 1nseamnă că ai oindispo.itie sufletească si este firesc după aceea să reactione.iurât &upă cum% când cine a este bolna trupeste% 1si pierdeuneori răbdarea si oboseste% de pildă% să/i mai asculte peceilalti orbind% tot astfel si atunci când nu se află 1ntr/o stareduho nicească bună% 1i lipseste tre. ia% răbdarea% 1ngăduinta

# $heronda% cine/i de ină că mă mânii chiar si pentru celmai mic lucru-

# E de ină faptul că cre.i că 1ntotdeauna gresesc ceilalti"a tine% mânia se trage de la gândurile de/a stânga pe care leai fată de ceilalti &acă pui gânduri de/a dreapta% nu eicerceta ce ti/au spus sau cum ti/au spus% ci ei lua greutatea



asupra ta si nu te ei mai mânia # 3nsă nu pot să cred că 1ntotdeauna gresesc eu

# Se ede că ai 1nlăuntrul tău o mândrie ascunsă Să fiiatentă% căci mânia are 1n ea 1ndreptătire% mândrie% lipsă derăbdare% nerusinare

# &e ce astă.i oamenii se ener ea.ă atât de usor- # Acum si mustele se ener ea.ă> Sunt 1ncăpătânate inȚ

la oia lor>= Mai demult fugeau dacă le alungai &ar acuminsistă= Este 1nsă ade ărat că unele profesii din .ilele noastrenu numai că nu a5ută la dobândirea linistii sufletesti% ci chiar

si pe omul linistit din fire 1l pot face ner os # $heronda% eu% atunci când eram 1n lume% mă mâniammult Aici% la mănăstire% de ce nu mă mânii-

# &e multe ori omul se re oltă si răbufneste din pricinaunor cau.e e4terioare% pentru că nu/si găseste odihna 1n ceeace face% ci rea altce a &ar aceste reactii e4terioare sunt ca o pulbere care se scutură când omul găseste ceea ce 1l odihneste

„#âniati'!ă si nu păcătuiti” (!salmul +% +,

# $heronda% indignarea ine din egoism- # Nu 1ntotdeauna E4istă si o indignare dreaptă%

dumne.eiasca !roorocul Moise tinea 1n mâini lespe.ile de piatră cu poruncile si% când i/a ă.ut pe israeliti 5ertfind

itelului de aur% le/a aruncat 5os si le/a spart (;e.i Iesire 2% */2+,% miscat fiind de sfântă indignare 3nainte de a urca peMuntele 8oreb*+% ca să primească poruncile% le spusese cetrebuie să facă până se a 1ntoarce

Apoi ei 1nsisi au ă.ut fulgerele pe 8oreb% dar fiindcăMoise 1ntâr.ia să se 1ntoarcă% au 1nceput să caute undumne.eu (căruia să i se 1nchine, Au mers% asadar% la Aaron14 Denumire dată <untelui Sinai, întâlnită în "ec iul?estament



si i/au spus' 9Nu stim ce se 1ntâmplă cu Moise ine ne a po ătui acum- Scoală/te si fa/ne dumne.ei care să neconducă>: "a 1nceput Aaron s/a 1mpotri it% dar apoi a cedat&eci s/au trudit de au făcut un cuptor% au aruncat 1ntr/1nsultoate obiectele de aur pe care le primiseră de la egipteni1nainte de plecarea din Egipt:*)% si au făcut un itel de aur

"/au ase.at pe o piatră si au 1nceput să bea si să petreacă9Psta ne a conduce:% spuneau ei Atunci &umne.eu i/a spuslui Moise' 9 oboară repede% căci poporul s/a lepădat de&umne.eu: !e când cobora Moise din Sinai% a au.it strigăteIsus al lui Na i% care 1l astepta putin mai 5os% l/a 1ntrebat' 9 ese 1ntâmplă- Ne/au atacat dusmanii-: 9Aceste strigăte nusunt de ră.boi% ci de petrecere:% i/a spus Moise ând s/auapropiat% ce să adă- Israelitii petreceau si se bucurau că

itelul a ea să/i conducă 1n !ământul Căgăduintei> ;e.i% erade aur>= Atunci Moise s/a mâniat si a aruncat 5os tablele cu poruncile si le/a spart

Se poate ca un om duho nicesc să se ener e.e% să seindigne.e si să strige% dar pentru probleme serioase siduho nicesti Nu are 1nsă răutate 1nlăuntrul său si nici nu/iface rău celuilalt are nu spune &a id' 9Mâniati/ ă si nu păcătuiti: (!salmul +% +,-

15 "ezi Ie ire &&, &-9 i &1, 90-98$ Israeliţii, cu puţin

înainte de ie irea din +ipt, au împrumutat de lae+ipteni, potrivit poruncii lui Dumnezeu, vase dear+int i de aur i îm2răcăminte$ )u au mai înapoiataceste o2iecte, fiindcă între timp au murit toţi ceiîntâi născuţi ai e+iptenilor, iar =araon s-a înfrico at

i i-a alun+at îndată pe evrei din +ipt$



„Gătitu'm'am si nu m'am tul urat” (!salmul ** % 60,

# $heronda% cum să scap de mânie- # Scopul este să nu a5ungi la mânie Si laptele% dacă nu

apuci să/l dai 5os de pe foc atunci când se umflă% se arsă # Si cum să fac să nu a5ung să mă mânii- # Este ne oie de tre. ie Să te supra eghe.i pe tine 1nsăti

si să/ti stăpânesti mânia% ca să nu se 1nrădăcine.e 1nlăuntrultău patima% căci după aceea% chiar si cu securea de rei să otai% ea a da mereu lăstari Să/ti aduci aminte de ceea ce aspus &a id'„ !titu/m/am si nu m/am tul urat$ (!salmul** % 60,- Ai ă.ut ce făcea acel monah- &e 1ndată ce ieseadin chilia sa% 1si făcea cruce si spunea' 9&umne.eul meu% pă.este/mă de ispite>: si era gata să 1nfrunte ispita a si cumar fi fost 1ntr/un post de obser atie din care pri ea să adă deunde a ea să/i ină ispita% ca să se apere &acă reun frate se purta urât cu el% era gata să/i răspundă cu blândete sismerenie "a fel să faci si tu

# $heronda% uneori% când apare o ispită% 1mi spun 1n sineamea' 9N/o să scot o orbă:% dar până la urmă tot i.bucnesc # e 1nseamnă că i.bucnesti- Si după ce i.bucnesti% ce se

1ntâmplă- Iei foc- Se pare că nu ai prea multă răbdare% deaceea rab.i până la un punct% după care răbufnesti Mai aine oie de 1ncă putină răbdare= 1nainte de a orbi% să .ici dedouă/trei ori 7ugăciunea lui Iisus% ca să primesti putinălumină Era o femeie care atunci când se mânia spunea

9 re.ul: si abia după aceea orbea ;e.i ce ne ointa fac uniioameni din lume> # e să fac când reactione. la purtarea urâtă a unei

surori- # S/o pri esti pe soră cu bunătate Să te străduiesti să o

1ndreptătesti cu dragoste Aceasta te a a5uta să dobândesti 1nchip firesc o stare duho nicească bună si statornică Iar dacă

a eni patima mâniei% a găsi ocupat locul inimii tale de cătredragoste si nu a mai putea rămâne% ci a pleca



Cu smerenia si tăcerea potolim mânia # $heronda% cum poate cine a să/si potolească mânia- # Mânia o potolim cu smerenia si cu tăcerea &e ce

spunem că sarpele este 1ntelept- &esi are o armă puternică%otra a% cu care poate să ne facă mult rău% totusi atunci cândaude un .gomot cât de usor% 1ndată pleacăB n/o 1nfruntă fătis%ci se retrage din fata mâniei Tot astfel si tu% dacă cine a 1tispune reun cu ânt si te 5igneste% să nu/i răspun.i &acă taci%1l de.arme.i pe celălalt dată la olibă% &iKas% motanul celmare% a ă.ut o broscută si s/a dus să o lo ească% aceea 1nsănu s/a miscat deloc Atunci &iKas a lăsat/o si a plecat<roscuta cu tăcerea si cu= smerenia ei l/a biruit &acă s/ar fimiscat putin% &iKas ar fi sărit asupra ei si ar fi dat 1n ea ca 1ntr/o tobă

# Atunci când eu si o altă maică nu cădem de acord 1ntr/oanumită pri intă si fiecare tine la părerea ei% a5ungem la impassi mă ener e.

# Ascultă% una din oi trebuie să se smerească si să

cede.eB altfel nu se poate &acă doi oameni or să treacă unlemn lung printr/o usă mică% trebuie ca unul să dea 1napoi% casă intre mai 1ntâi celălalt Altminteri% nu or putea să treacă

ând fiecare insistă 1n părerea sa este ca si cum s/ar lo icremenea de piatră si ar sări scântei Carasiotii*6% când cine ainsista 1n părerea lui% spuneau' 98aide% să fie capra a ta sitapul al meu:*H

Si astfel e itau cearta 3n tot ca.ul% cel care cedea.ă%16 @ocuitorii din ţinutul =arasa din apadocia, loculde unde Stareţul #aisie era ori+inar$17 Din cauză că este productivă, capra valorează maimult decât ţapul$



câstigă% deoarece se "ipseste de ce a% face o 5ertfa% iar asta 1iaduce bucurie si pace

# um stau lucrurile atunci când cine a se poartă corect1n afară si cedea.ă 1n fata celuilalt% dar 1nlăuntrul său se1mpotri este-

# Aceasta 1nseamnă că 1nlăuntrul său mai trăieste 1ncăomul cel echi si se luptă cu el

# &e ce 1nsă% $heronda% desi se poartă corect% nu are pace1nlăuntrul său-

# um să ai pace- a să aibă omul pace% si lăuntric

trebuie să aibă o ase.are duho nicească bună Atunci pleacămânia% nelinistea si ine 1n om pacea lui &umne.eu Iar atuncicând ine pacea 1n sufletul său% face să dispară fumul mâniei%se curătesc ochii sufletului si ede limpede &e aceea 8ristosnumai despre cei„f!c!tori e pace$ spune că „fiii lui Dumne&eu se vor chema$ (Matei )% G,



CAPITOLUL 4

/ntristarea cea stricătoare de suflet

8ucuria este de la (ristos$ -ntristarea este de ladia!ol

# $heronda% sunt foarte mâhnită 1n ultima reme # &e ce te mâhnesti- i s/au 1necat corăbiile- ?nde le/aiȚ

dus de s/au scufundat- 3n Atlantic- <ine% dar corăbiile nu sescot 1n larg pe un astfel de timp âte s/au scufundat- # S/au scufundat toate # Ei% atunci ai rămas fără agoniseală si poti de eni o

monahie bună> &e ce nu/" slă esti ne1ncetat pe &umne.eu-e 1ti lipseste- 3nteleg să fie 1ntristat un om care se află

departe de 8ristos% dar să fie 3ntristat un om care este lângă8ristos% asta n/o mai 1nteleg% căci chiar si o durere de ar a ea%

aceasta este 1ndulcită de 8ristos&upă cum am 1nteles eu% 1n om nu e4istă otra ă% căci dacăomul atinge otra a de 8ristos% aceasta se a preface 1n siropdulce &acă cine a are 1nlăuntrul lui otra ă 1nseamnă că nu/sirea.emă problemele de 8ristos

<ucuria este de la 8ristos% tristetea este de la dia ol Stiticât mă mâhnesc când ăd reun monah care arată ca un băcan păgubit- Altce a este 1ntristarea cea după &umne.eu%tânguirea cea 1mpletită cu eselie Atunci omul se eselesteTăcerea si străpungerea pe care le are picură miere 1n inimalui ând ăd un astfel de om% sunt gata să/i sărut picioarele

# um 1si poate da seama cine a dacă 1ntristarea lui estecu ade ărat după &umne.eu-

# Să presupunem că omul face un păcat si se 1ntristea.ă&acă se 1ntristea.ă cu mărime de suflet pentru căderea lui%adică pentru faptul că "/a mâhnit pe 8ristos% simte 1nlăuntrulsău o durere dulce% fiindcă &umne.eu 1i presară 1n suflet



dulceată si mângâiere dumne.eiască Această 1ntristare estedupă &umne.eu 3nsă% când omul simte o continuă 1ntristare

amestecată cu neliniste si de.năde5de% trebuie să 1nteleagă căaceastă 1ntristare nu este după &umne.eu 3ntristarea cea după&umne.eu este bucurie duho nicească si aduce 1n sufletmângâiere% pe când 1ntristarea care nu este după &umne.euaduce neliniste si ne duce 1n impas

# e se 1ntâmplă 1n ca.ul 1n care un om duho nicesc semâhneste pentru că un eretic se foloseste de numele lui si facerău oamenilor * -

# Această mâhnire este 1ndreptătită si omul trebuie să semâhnească% fiindcă se atămă multi &ar si 1n acest ca.%trebuie să 1nfrunte problema 1ntr/un mod duho nicesc &acăse smereste si spune' 9&umne.eul meu% nu reau ca oameniisă pătimească ce a rău> "uminea.ă/i ca să 1nteleagăade ărul>:% a simti odihnă &ar dacă 1ncepe să senelinistească si să spună' 9 e/i de făcut- Se folosesc denumele meu si se distrug suflete:% nu a a ea odihnă 3n tot

ca.ul% dacă nu a gresit si are constiinta 1mpăcată% atunci% chiar dacă altii 1l rănesc% el simte 1nlăuntrul său o mare mângâiere

+goismul aduce -ntotdeauna -ntristare si neliniste # $heronda% mă gândesc mereu la greseala mea care /a

mâhnit si mă cuprinde 1ntristarea # &acă tot a trecut nu te mai gândi la ea% pentru că gândul

acesta doar tristete 1ti a aduce si nu te a a5uta cu nimic 3nsă

1ti a fi de folos să fii atentă pe iitor ontinuă/ti cu sârguintă18 <ona ia care a pus între2area îi avea în vederepe acei oameni care foloseau numele Stareţului casă slu;ească intereselor lor sau ca să convin+ă lumeasă primească în elările lor$



ne ointa u totii facem greseli din neatentie% dar <unul&umne.eu ne ocroteste ca un Tată &e aceea 1i are pe Sfintii

Săi% de aceea a si pus lângă fiecare om câte un 1nger ca să/locrotească% de aceea rânduieste să e4iste si oameniduho nicesti% tot spre a/i a5uta pe oameni

# $heronda% 1ntristarea pentru căderile mele mă 1nco oaiesi obosesc 1n ne ointa mea

# &in pricina egoismului pătimesti asta Ciindcă nu te91nco oi:% de aceea te isto esti apoi Nu e4istă smerenie% pocăintă% .drobire de inimă% ci egoism% iar egoismul

1ntotdeauna aduce 1ntristare si neliniste ând omul nu are pocăintă% ci se mâhneste din egoism% din dorinta de a plăceaoamenilor% fiindcă a scă.ut 1n ochii celorlalti% atunci e4istă1nlăuntrul său neliniste% otra ă% durere

# Adică atunci când cine a se 1ntristea.ă mult pentru ocădere a sa Aceasta pro ine 1ntotdeauna din egoism-

# Nu 1ntotdeauna% ci poate pro eni si din mărinimie Iar când 1ntristarea este multă si pro ine din mărinimie curată%atunci si mângâierea dumne.eiască ine din belsug si cu putere si 1ntăreste nu numai sufletul% ci si trupul

# Si cum 1mi oi da seama dacă mă 1ntriste. dinmărinimie sau din alt moti -

# el care se 1ntristea.ă din mărinimie ia sarcina asuprasaB pe când cel ce se mâhneste din egoism aruncă sarcinaasupra altora% spunând că e nedreptătit Se simte atins 1negoismul lui si 1si bagă nasul 1n pământ% nu orbeste= Iată%astă.i două maici au făcut o pagubă "e/am făcut obser atieamândurora Amândouă s/au 1ntristat si au plecat capul 3nsăuna s/a 1ntristat din mărinimie% fiindcă m/a mâhnit pentru paguba pe care a făcut/o% pe când cealaltă s/a 1ntristat din pricina egoismului !rima se rusina chiar si să mă pri ească

ealaltă 1nsă% ca să nu/si piardă reputatia% a căutat 1ndată să se1ndreptătească% fără să cercete.e cât de mare a fost paguba S/a gândit 1n sinea ei' 9Am scă.ut 1n ochii celorlalti% nu or maia ea 1ncredere 1n mine um să/mi 5ustific acum greseala pe



care am făcut/o% ca să nu/mi pierd reputatia-: &acă/sirecunostea greseala si lua sarcina asupra ei% ar fi simtit

mângâiere &ar ea a 1ncercat să se 1ndreptătească% de aceea nusimtea 1nlăuntrul ei mângâiere ăci atunci când ne1ndreptătim% cedăm teren dia olului% iar acesta ine% face olucrare fină 1n noi si ne 1ntristea.ă 3nsă când luăm sarcinaasupra noastră% atunci si &umne.eu ne ridică toată greutateaAcum depinde de noi pe care dintre cele două le om alege'smerenia care dă odihnă sau egoismul care aduce mâhnire%neliniste si tulburare-

Cel nemultumitor este -ntotdeauna -ntristat # $heronda% de ce multi oameni% desi au de toate% simt

neliniste si 1ntristare- # ând edeti un om foarte nelinistit% 1ntristat si mâhnit%

desi nu/i lipseste nimic% să stiti că aceluia 1i lipseste&umne.eu el care le are pe toate% si bunuri materiale sisănătate% dar 1n loc să fie recunoscător lui &umne.eu% are pretentii nesăbuite si cârteste% unul ca acesta se a duce 1n iadcu papuci cu tot 3nsă% cel care are recunostintă este multumitde toate Se gândeste la cele pe care i le dă &umne.eu 1nfiecare .i si se bucură de toate &ar atunci când estenerecunoscător% nu este multumit de nimic% ci cârteste si estechinuit de toate &acă% de pildă% nu pretuieste lumina soarelui%ci cârteste% ine apoi ;ardarul*G si/l 1ngheată=

Nu rea căldura soarelui% ci tremuratul pe care/l pro oacă;ardarul

19 "ardarul A vânt foarte puternic i rece, care suflădin partea nord-vestici a ora ului ?esalonic, de-alun+ul râului *xios$



# e reti să spuneti cu asta- # ;reau să spun că% de nu suntem recunoscători pentru

binecu ântările pe care ni le dă &umne.eu% ci cârtim% in apoi1ncercările care ne fac să ne strângem ghem Ade ărat ăspun% cel care este obisnuit să cârtească a primi o pălmută dela &umne.eu% ca să achite măcar putin 1n această iată Iar dacă nu a primi o pălmută% a fi si mai rău% căci atunci le a plăti pe toate o dată 1n cealaltă iată

# Adică cârtirea poate de eni obisnuintă- # &a% poate a5unge obisnuintă% căci cârtirea aduce după ea

altă cârtire si nefericirea altă nefericire el care seamănănenorocire seceră nenorociri si adună neliniste 3n reme ceacela care seamănă do4ologie primeste bucuria dumne.eiascăsi binecu ântarea esnică el care e cârtitor% oricâte binecu ântări i/ar da &umne.eu% nu le recunoaste &e aceease 1ndepărtea.ă de el 8arul lui &umne.eu si se apropieispititorul 3l ânea.ă continuu ispititorul si/l bagă 1n tot felulde 1ncurcături% 1n reme ce pe cel recunoscător 1l ânea.ă&umne.eu cu binecu ântările Sale

Nerecunostinta este un mare păcat% care a fost 1nfierat de8ristos' „%u nu &ece s/au cur!tit# Dar cei nou! un e sunt#$%l/a 1ntrebat pe leprosul care se 1ntorsese ca să/l multumească8ristos nu pentru Sine a cerut recunostinta de la cei .eceleprosi% ci pentru ei 1nsisi% căci recunostinta le/ar fi fost lor defolos

0g*iută !rea să ne !adă -ntristati # $heronda% de ce trec dintr/o dată de la bucurie la

1ntristare- # Trecerea bruscă de la bucurie la 1ntristare de cele mai

multe ori este de la ispititor Aghiută cu răutatea lui 1lră.boieste mult pe om% mai ales pe cel sensibil si esel dinfire% care caută să trăiască o iată duho nicească Aceasta estetreaba lui' rea să ne adă 1ntristati si să se bucure &ar de cesă/l lăsăm pe aghiută să/si facă treaba- Nu este mai bună



bucuria decât 1ntristarea- Nu este mai bună dragostea decâtrăutatea-

# ?neori cad 1n 1ntristare% fără să/mi dau seama din cecau.ă # Aghiută nu rea ca cine a să se bucure El găseste

moduri să/i 1ntriste.e si pe cei care au moti să se 1ntriste.e si pe cei care nu au Iar ceea ce ăd la tine este că el caută o pricină ca să te arunce 1n de.năde5de Te 1ncurcă din ce 1n cemai mult cu niste ite fine As .ice că ai a ea moti să te1ntriste.i dacă te/ar 1ncurca cu o sfoară% dar tu te 1ntriste.i că

te leagă cu niste ite fine pe care le e.i ca pe niste sforigroase Nu te chinui fără moti % căci asa 1i faci bucurie luiaghiută si/" mâhnesti pe 8ristos ;rei să/" mâhnesti pe8ristos-

# Nu% $heronda% dar= # S/a terminat> 9Iadul s/a amărât>: (Sfântul Ioan $ură de

Aur%(uv)nt e înv!t!tur! in noaptea Sfintelor Pasti%!enticostar, Spune' 9S/a amărât>

# 9S/a amărât>:

/ntristarea ne isto!este puterile sufletesti si trupesti # $heronda% adeseori mă doare stomacul si 1mi ine greu

să/mi 1mplinesc 1ndatoririle duho nicesti # Tu stai la discutie cu gândurile tale% le e.i pe toate

negre si te chinuiesti fără moti Si astfel te .drobestisufleteste si trupeste Apoi% după un asemenea .bucium% tedoare si stomacul um să mai găsesti atunci dispo.itie pentrucele duho nicesti- !oti lua ce a ca să/ti treacă durerea destomac% dar dacă nu dispare 1ntristarea% iarăsi te a durea Sănu primesti gândurile care te aruncă 1n de.năde5de% ca să nufaci nelucrătoare darurile pe care ti le/a dat &umne.eu u cât

ei a ea o atitudine mai corectă% cu atât ei fi mai 1mpăcată site ei linisti% iar sănătatea ta se a 1mbunătăti si nu ei maia ea ne oie de medicamente

3ntristarea 1l de.armea.ă pe om 3i lăguieste toate puterile



sale trupesti si sufletesti si nu/l lasă să facă nimic 3i otră estesufletul si 1i pro oacă diferite anomalii 1n organism Atacă

părtile cele mai sensibile ale trupului si a isto este pe om prinnelinistea pe care i/o pro oacă tră irea pricinuită deamărăciune poate răpune cu desă ârsire nu numai unorganism sensibil% ci si pe unul puternic Stiti ce puteri are omaică de aici- !oate face o lucrare duho nicească foarte bună%iar la treabă este spirt !oate pune pe picioare toatămănăstirea% dar fiindcă este .drobită de mâhnire% nu mai poateface nimicB 1si risipeste toate puterile Si asa e scoasă din

functiune o masină puternică 0lungati nefericirea prin !itejie du*o!nicească

# $heronda% când 1n ne ointa mea sunt coplesită degreutăti% cârtesc si mă cuprinde 1ntristarea

# Ei% 1n clipele de cumpănă se ede puterea omului Nu teteme% nu intra 1n panică când 1ntâmpini o greutate Să ceri dela &umne.eu să/ti dea bărbătie duho nicească% ca să poti

1nfrunta greutătile cu cura5 1n ne ointa duho nicească si să telupti cu ite5ie # 3ntristarea pe care o simt 1n această perioadă pentru

starea mea duho nicească 5alnică mă parali.ea.ă sufleteste # ricum% nu mai esti acolo unde te aflai J sla ă lui

&umne.eu> #% dar nici nu te afli acolo unde trebuia să fiired 1nsă că 1n curând ei da do ada de ite5ie si te ei elibera

din ultimele laturi ale nefericirii% pe care ie ei putea tăia cua5utorul 8arului lui &umne.eu% asa cum leul rupe pân.a de păian5en Astept% 1mi doresc si nădă5duiesc să ăd si să mă bucur mult de sporirea ta

# Atunci când 1mi negli5e. 1ndatoririle duho nicesti% măcuprinde 1ntristarea

# 3ntristarea pentru ceea ce am negli5at să facem sau bucuria pentru ceea ce am făcut este ce a firesc% dar se poatestrecura aici si egoismul &e aceea să fii atentă Să pui acum1nceput bun si un program 1n ne ointa ta si 1ncet/1ncet ei



1nainta Asa ei stabili.a situatia si or 1nceta urcusurile sicoborâsurile pe care le pro oacă ră5masul camuflat &acă 1n

iata călugărească 1ti pui 1n aloare puterile cu ite5ieduho nicească% ei spori mult &acă 1nsă te lasi pradădescura5ării% tu ei boci% iar ră5masul a bate din palme

# $heronda% 1mi lipseste silirea de sine- # &e atac este ne oie% măi copilă> # Si cum se dă atacul- # u ite5ie> Eu nu reau maici nefericite% ci reau maici

ite.e la suflet% care să/l ră.boiască pe aghiută cu ite5ie

duho nicească% slă ind pe &umne.eu 0ntidotul -ntristării este sla!oslo!irea lui Dumnezeu # $heronda% când ăd 1nlăuntrul meu rămăsitele unei

patimi% mă 1ntriste. # Să spui' 9Sla ă ie% &umne.eule% că a plecat cea maiȚ

mare parte din ea>: &acă as fi 1n locul tău% as lua aminte ladarurile cele mari si ădite ale lui &umne.eu si 9din stra5a

diminetii până 1n noapte: as spune 9Sla ă ie% &umne.eule>:Ț&acă rei să trăiesti 7aiul 1ncă din această iată% pri este maiales la binefacerile si ia darurile bogate pe care ti le dă&umne.eu si 1ncepe să spui 9Sla ă ie% &oamne>: Să/"Țslă iti pe &umne.eu că /a a5utat să sporiti duho niceste câtde putin% fie că /ati ostenit oi 1nsi ă% fie că /au a5utat altii

ând omul spune 9Sla ă ie% &umne.eule>: si &umne.euȚa5ută% pentru că recunostinta 1mpreunată cu cugetarea smerităsi cu ne ointa făcută cu mărime de suflet atrag ne1ncetat puteri ceresti si binecu ântări dumne.eiesti

# &ar dacă stiu că oi cădea din nou- # Nu stii% ci gândesti asa de frică Să nu ă stăpânească

teama cum că eti cădea 1n aceeasi greseală% căci asa i se.druncină credinta 1n &umne.eu Nu mai scormoniti lucrurileatâta> ând ă spune gândul că nu/i chip să ă 1ndreptati si ătopiti de 1ntristare% trebuie să ă faceti cum a singure cura5'9Sla ă ie% &umne.eule% astă.i sunt mai bine decât ieri> Sla ăȚ



ie% &umne.eule de mii de ori>=: &esi pare falsă aceastăȚ1ncura5are% 1nlăuntrul ei 1nsă ascunde o mare putere' năde5dea

1n &umne.eu Năde5dea 1n &umne.eu este pârghia carerăstoarnă de.năde5dea% slobo.este sufletul de 1ntristare si deneliniste si 1ntăreste 1ncet/1ncet puterile duho nicesti cu

ioiciunea dumne.eiască pe care o dă # $heronda% mă mâhnesc fiindcă am multe probleme de

sănătate # !e toate să le primesti ca pe niste mari daruri de la

&umne.eu &umne.eu nu este nedrept 3n er te ei desfăta

de multeB ei a ea 9pensie: mare% dacă nu o micsore.i tusingură prin cârtire # Si cum a fi asta% dacă nu simt acum 1nlăuntrul meu

erul- # Nu simti erul pentru că nu/" sla oslo esti pe

&umne.eu ând omul se miscă 1n spatiul do4ologiei% se bucură de toate Sunt oameni din lume care ne or 5udeca penoi% monahii Să edeti beduinii cât de greu o duc% si totusi 1i

multumesc lui &umne.eu si sunt bucurosi20

$râul nu/l curătă% ca să aleagă piatra% ci 1l macină asa cumeste% si pâinea lor este plină de piatră Iar alimentele lor se

ede că nu au substantele hrănitoare necesare% calciu etc Si deaceea dintii li se strică de tot Si e.i beduini cu câte un singur dinte% dar bucurându/se de parcă ar fi dintele de mărgăritar Iar la noi% 1i lipseste unuia un dinte si se simte comple4at Toateacestea pe care le au.iti să ă facă să ă miscati mereu 1n

spatiul do4ologiei% să/" slă iti .i si noapte pe &umne.eu pentru binefacerile "ui?n episcop oarecare 1mi spunea că 1ntr/o biserică% 1n ceasul

1n care diaconul citea E anghelia tămăduirii demoni.atilor din20 Stareţul se referă la perioada când locuia la Sinai(&.01-&.0%'$



tinutul gadarenilor (Matei % 2 / +,% un om foarte simplustătea 1n spatele stranii arhieresti si .icea 1ncontinuu' 9Sla ă

ie% &umne.eule>: &iaconul 1ncepe'Ț „*n vremea aceeavenin 2isus în tinutul "a arenilor$% 9Sla ă ie%Ț&umne.eule>:% .ice acela%„ /au înt!mpinat pe l oi

emoni&ati: 9Sla ă ie% &umne.eule>:%Ț „foarte cumpliti$%9Sla ă ie% &umne.eule>:%Ț „Si iat!, toat! turma s/a aruncat

e pe t!rm în mare3$% 9Sla ă ie% &umne.eule>: 9AtunciȚam 1nteles% 1mi spunea episcopul% că acel om simplu a eamultă dreptate să spună LSla ă ie% &umne.eule> % fiindcăȚ

LSla ă ie% &umne.eule> 1i aruncă pe demoni 1n mare: SiȚoi să spuneti 1ntotdeauna 9Sla ă ie% &umne.eule> Sla ăȚie% &umne.eule>:% până ce turma a sări 1n mare=Ț

&o4ologia le sfinteste pe toate !rin do4ologie omul setopeste de recunostintă% 1nnebuneste 1n sensul cel bun% toatede in sărbătoare pentru el Iar când omul 1i multumeste lui&umne.eu% chiar si pentru cele putine% ine apoi binecu ântarea lui &umne.eu atât de 1mbelsugată% 1ncât nu o poate suporta Atunci nici dia olul nu mai poate sta acolo% ci pleacă



UNITATEA A DOUA



VIRTU ILEȚ<%cela care are frumusetea uhovniceasc! pe care o !

virtutea str!luceste e umne&eiescul 'ar. (!ci omul, cu cat o )n este virtuti, se în umne&eieste si este firesc s! str!luceasc!, fiin c! este „tr! at$ eumne&eiescul 'ar=.

Culti!area !irtutilor # $heronda% când a5unge omul la 1ndumne.eire- # Atunci când ine 1nlăuntrul său 8arul dumne.eiesc # Atunci are bucurie 1nlăuntrul său- # Are 1nlăuntrul său nu numai bucurie% ci si multă

dragoste% smerenie% mângâiere% sigurantă Are 1nsusirile lui&umne.eu si de aceea ine 1nlăuntrul său 8arul lui&umne.eu

# $heronda% ce 1nseamnă„Dumne&eul umne&eilor$(!salmul +G% *,-

# Nu spune &a id„Dumne&ei sunteti si toti fii ai (elui Prea *nalt$ (!salmul *% 6,- mul este plăsmuit„ up!chipul$ lui &umne.eu% deci &umne.eu este &umne.euldumne.eilor% adică al oamenilor mul trebuie să se1ndumne.eiască Toti oamenii suntem 9după chipul: lui&umne.eu% dar câti ne aflăm pe calea ce duce către starea cea„ up! asem!nare$- u cât ne 1ndepărtăm de &umne.eu% cuatât nu mai semănăm cu &umne.eu% adică cu atât ne1ndepărtăm de starea cea„ up! asem!nare$

!entru ca omul să se asemene lui &umne.eu% trebuie sătrăiască potri it poruncilor lui &umne.eu% să ârsind lucrareacea lăuntrică 3n felul acesta se curătă de patimi si dobândeste

irtuti% si atunci nu este doar„ up! chipul$ lui &umne.eu% citrece la starea cea„ up! asem!nare$% pentru că lucrea.ă 1ntr/1nsul 8arul lui &umne.eu



„Lucrarea !irtutii este păzirea poruncilor lui Dumnezeu”

(;e.i Sfântul Isaac Sirul%(uvinte ascetice% u ântulDDD;II,

# $heronda% as rea să/l ăd pe Sfântul meu ocrotitor # Eu as rea să te străduiesti să legi prietenie cu

&umne.eu # Si cum oi reusi lucrul acesta- # „Prin ce îsi va în repta t)n!rul calea sa# Prin p!&irea

cuvintelor 4ale$ (!salmul ** % G, &acă trăiesti potri it poruncilor lui &umne.eu% te ei 1mprieteni cu &umne.eu

&acă suntem copii ai lui &umne.eu% se cu ine să pă.im poruncile "ui ând iudeii au spus 9noi a em tată peA raam:% 8ristos le/a spus' 9Nu a eti părinte pe A raam% ci pe satana% căci dacă ati fi fost fiii lui A raam% ati fi făcutfaptele lui A raam: (;e.i Ioan % G si % ++,

# $heronda% ce 1ntelege Sfântul Isaac Sirul atunci cândspune că 8ristos nu cere pă.irea poruncilor% ci 1ndreptareasufletului (;e.i Sfântul Isaac Sirul% u inte ascetice% u ântulDDD;II,-

# &in ce moti a dat &umne.eu poruncile- are nu pentru 1ndreptarea noastră- !ă.ind poruncile lui &umne.eu%lucrăm irtutea si dobândim sănătatea sufletului 9"ucrarea

irtutii% spune Sfântul Isaac% este pă.irea poruncilor lui&umne.eu: ( p it,

# A a Isaia spune' 9 mul are ne oie de o inimă itea.ă

si mare% ca să se 1ngri5ească de pă.irea poruncilor &omnului:(A a Isaia% u ântul DD;I, # Asa este !entru a pă.i cu scumpătate poruncile lui

&umne.eu% este ne oie de bărbătie% de ite5ie si de tre. ie &eaceea caută să afli ce anume 1ti lipseste si ce rea &umne.eude la tineB să cercete.i ce ai făcut si ce trebuia să faci% dar nuai făcut Să spui 1n sinea ta' 9<ine% pe mine mă odihneste ceeace fac% dar oare pe 8ristos 1l odihneste-: si să te lupti să faci



oia lui &umne.eu 9!entru cu intele bu.elor Tale eu am pă.it căi aspre: (!salmul *6% +,% spune 1n Sfânta Scriptură

;aloare are irtutea pe care o dobândesti 1n libertate% fărăconstrângere mul trebuie să simtă irtutea ca pe onecesitate% iar apoi să lucre.e ca să o dobândească Nu că&umne.eu are ne oie ca noi să să ârsim oia "ui% ci noi a emne oie să facem oia "ui% ca să ne eliberăm de omul nostrucel echi

Toată ne ointa credinciosului trebuie să aibă drept tintă pă.irea cu scumpătate a poruncilor lui &umne.eu ăutând

omul să 1mplinească oia lui &umne.eu% se apropie de El% siatunci% fără ca s/o ceară% primeste 8arul dumne.eiesc% adică iaapă direct de la i. or

%oate !irtutile se culti!ă # $heronda% poate fi cine a irtuos din fire- # ine a poate fi din fire simplu% iubitor de liniste% blând

Acestea 1nsă sunt daruri firesti pe care i le/a dat &umne.eu si

pe care el trebuie să le culti e% pentru a le 1nmulti !rinne ointa pe care o a face% a primi darurile duho nicesti%harismele Sfântului &uh

# 3ntelepciunea este un dar de la &umne.eu sau irtutecare se dobândeste 1ncet/1ncet prin lucrarea duho nicească pecare o face cine a-

# Ascultă% 1ntelepciunea este dar Să spunem că tu nu aiacest dar% 1nsă ai altul ulti ând darul pe care 1l ai% culti iodată cu el si 1ntelepciunea 1mpreună cu alte irtuti%completând astfel irtutile care 1ti lipsesc &e pildă% cândcine a se ne oieste cu 1nfrânarea% culti ă totodată si tăcerea%tre. ia% rugăciunea% 1ntelepciunea etc

Toate irtutile si toate patimile se culti ă% depinde 1nsă delucrarea pe care o face omul &acă a culti a irtutile% se or de. olta irtutile% iar patimile or fi 1năbusite &acă a culti a patimile% ele se or de. olta si irtutile or fi 1năbusite &acăle culti ă pe amândouă% se or de. olta amândouă si a iesi



ce a amestecat a să 1ntelegeti aceasta% gânditi/ ă la ogrădină care are si flori si buruieni &acă sunt culti ate

buruienile% acestea or creste% iar florile or fi 1năbusite &acăsunt culti ate florile% ele or creste si or 1năbusi buruienile&acă sunt culti ate toate 1mpreună% nu ei putea deosebiflorile de buruieni

!entru ca omul să sporească% trebuie să cunoască ce patimiare si să se străduiască să le taie &e asemenea% trebuie săcunoască darurile pe care &umne.eu i le/a dat si să le culti e&acă le culti ă cu smerenie% repede se a 1mbogăti

duho niceste &acă cine a lucrea.ă duho niceste% de ine bun%dacă rămâne nepăsător% de ine răuAni ă.ut suflete care% desi a eau un ogor roditor% fiindcă

l/au lăsat neculti at% s/a umplut de tufe si mărăcini Iar altesuflete% al căror ogor era plin de tufe si mărăcini% l/audestelenit si l/au săpat% si s/a făcut roditor "a ce folos dacă&umne.eu ne/a dat un ogor bun% iar noi l/am lăsat să de ină pădure deasă- e să ne facă &umne.eu dacă 1n ogorul nostruar putea rodi trestia de .ahăr% iar noi suntem multumiti cutrestia de baltă si nu ne 1ngri5im să o de.rădăcinăm si săculti ăm trestia de .ahăr- &in trestiile de baltă poti să facinumai cosuri% nu să scoti si .ahăr=

&umne.eu a cere socoteală de la fiecare dintre noi% dacă a1nmultit sau nu darul pe care i l/a dat &acă cui a i/a dat cincidaruri% acela trebuie să le facă .eceB nu este de/a5uns să le facănouă &e aceea% pe cât poate cine a% să se ne oiască cusmerenie si cu discernământ ca să ia notă ma4imă% căci&umne.eu a cere socoteală dacă a dublat talantul pe care l/a primit% dacă pe cei doi i/a făcut patru% dacă pe cei cinci i/afăcut .ece !rin urmare% orice talant care este dublat esterăsplătit de &umne.eu cu nota ma4imă Iar dacă cine a% dinmultă râ nă% si nu din egoism% dintr/un talant a face .ece%acest fapt 1l a 1nduiosa nu numai pe &umne.eu% ci si peoamenii cu inima de granit



9irtutea celorlalti ne umple de mireasmă si pe noi # e anume a5ută% $heronda% la dobândirea unei irtuti- # 3nsotirea cu cel care are acea irtute ăci asa cum%

1nsotindu/te cu cel care are e la ie% ei putea 1ncet/1ncet sădobândesti si tu e la ia% acelasi lucru se 1ntâmplă si cu toate

irtutile% pentru că irtutea celorlalti ne umple si pe noi demireasmă

ând ne oglindim 1n irtutile celorlalti si 1ncercăm să ledobândim% ne .idim sufleteste &ar când ne oglindim 1ndefectele lor% iarăsi ne este de folos% pentru că defectele lor nea5ută să le edem pe ale noastre !e de o parte% si darulceluilalt mă 1ndeamnă să mă ne oiesc ca să/l dobândesc% iar pe de altă parte% si defectul lui mă face să mă gândesc dacă nucum a 1l am si eu% si 1n ce măsură/l am% ca să mă ne oiesc să/ltai ;ăd% de pildă% pe cine a că este harnic Mă bucur de astasi 1ncerc să/i urme. pilda ;ăd pe altul că este sucit Nu/l 5udec pe acel frate% ci caut să ăd dacă nu cum a sunt si eusucit Si dacă ăd că sunt% mă străduiesc să mă corecte. 3nsă

dacă ăd numai irtutile mele si defectele celorlalti% iar defectele mele le trec cu ederea sau le 1ndreptătesc si spun'9Sunt mai bun si decât acesta si decât celălalt:% s/a terminat%m/am scufundat

glinda noastră sunt ceilalti 3n ei ne oglindim si ne edem pe noi 1nsine% iar ei ăd murdăriile noastre si noi ne spălăm prin pilda lor

Retetele Sfintilor pentru lucrarea !irtutii # $heronda% care sunt 1nsusirile Sfintilor- # &ragostea cu smerenia% simplitatea cu discernământul

sunt 1nsusirile Sfintilor &acă omul se sileste pe sine cudiscernământ să urme.e ietuirea Sfintilor% se sfinteste si el

;om fi a5utati mult 1n lucrarea pentru dobândirea irtutilor dacă 1i luăm drept pildă pe Sfinti omparându/ne pe noi1nsine cu Sfintii% ne edem propriile patimi% ne mustrăm pe



noi 1nsine% ne smerim si ne ne oim cu mărime de suflet si curâ nă dumne.eiască să le urmăm pilda Nu a em nicio

1ndreptătire să nu sporim% atâta reme cât a em reteteleSfintilor si iata lor% pilda lor cea sfântă Toti Sfintii sunt copiiai lui &umne.eu si ne a5ută pe noi% copiii sărmani ai lui&umne.eu% arătându/ne chipul 1n care ne putem i.bă i demestesugirile celui iclean

!rin cercetarea ;ietilor Sfintilor sufletul nostru se1nflăcărea.ă si este 1ndemnat să le urme.e pilda si să 1nainte.ecu ite5ie 1n lupta pentru dobândirea irtutilor Aceeasi

nebunie duho nicească poate fi ă.ută la toti Sfintii% doar căla fiecare apare sub alt chip ;ede dragostea pe care o a eau pentru &umne.eu si astfel se aprinde 1nlăuntrul luidumne.eiasca râ nă de a/i imita

# $heronda% câti ani trebuie să citească cine a Sina4arul.ilei-

# ontinuu% toată iata 3nsă% oricât de multe s/ar fi scris1n Sina4are% 1n realitate sunt putine% pentru

*)H că de la Sfinti nu ne/a rămas po estită toată iata lori doar o re ărsare din preaplinul ei Ar fi fost fără de minte

Sfintii% dacă ar fi arătat cele pe care le/au trăit 1n ascuns Suntde a5uns 1nsă si putinele lucruri pe care le cunoastem din iatalor% ca să ne fie de a5utor% cu conditia ca acestea să nestrăpungă inima% pentru a le pune 1n practică

# $heronda% mi se pare greu să fac ceea ce făceau Sfintii&e pildă% Sfânta Singlitichia (!omenirea ei se să ârseste la )ianuarie,% ce asce.ă a făcut până la sfârsitul ietii ei% desisuferea de o boală cumplită> Si u iosul ;arsanufie(!omenirea lui se să ârseste la 6 februarie,% câti ani a păstrat otăcere desă ârsită>

# 3n regulă &acă rei să/l urme.i pe u iosul ;arsanufie%1ncearcă cel putin să nu orbesti atunci când ti se face oobser atie ât despre asce.a Sfintei Singlitichia% ăd si eu cănu poti să te ne oiesti trupeste atât de mult% fiindcă nu re.isti&ar cred că poti să/i urme.i ne ointa lăuntricăB si la capitolul



ăsta ai mult de lucru Mă rog ca Sfânta să/ti dea putine dinmultele irtuti pe care ea 1nsăsi le a ea

Să curătim !irtutea noastră # $heronda% orbiti uneori despre 9 irtute into4icată:

ând anume o irtute este 9into4icată:- # ;irtute into4icată este% de pildă% bunătatea aceea care

rea să placă oamenilor sau dragostea care are un interesând pornirile noastre nu sunt curate si punem 1n centrulirtutii eul propriu% atunci falsificăm irtutea Atunci irtutea

noastră este ca un fruct necopt% care are putine itamine% dar totodată 1si păstrea.ă si acreala # Se poate ca eu să nu am irtuti% iar altii să mă considere

irtuoasă- # 7ău este atunci când tu 1nsăti te socotesti irtuoasă # $heronda% se poate să nu/mi dau seama de ade ărata

mea stare duho nicească si să cred că sunt irtuoasă- # Se poate% dar dacă esti atentă% ei edea că nu ai

dulceată lăuntrică si astfel 1ti ei da seama care e starea taduho nicească ?neori se poate ca cine a să creadă că are oirtute% deoarece a aflat% pur si simplu% despre anumite

trăsături e4terioare ale ei si le imită ca să pară irtuos Aceasta1nsă nu este si nici nu a fi reodată o irtute ade ăratăB a fitrecută prin sită si când a realitatea a iesi la i eală Altce aeste% de pildă% când cine a se ne oieste să nu orbească ca sănu/i rănească pe ceilalti si să dobândească 1ncet/1ncet irtuteatăcerii% si altce a este să nu orbească pentru a lăsa impresiacă are irtutea tăcerii Atunci se poate să rămână tăcut 1nafară% dar cu gândurile să flecărească continuu% iar 1nlăuntrulsău să aibă o multime de patimi &upă purtarea din afară ai.ice că este un Sfânt perfect% dar când se descoperă omullăuntric% el este=

# $heronda% mă de.amăgeste ade ărata mea stareduho nicească hiar si cele bune pe care credeam că le am s/au do edit a fi nefolositoare



# are anume- # Iată% sârguintă pe care credeam că o am s/a do edit 1n

cele din urmă a fi egoism # Nu este asa% binecu ântato> rocă are 1năuntru diferitemetale !oate a ea mult nisip% dar si cupru% fier si putin aur=dacă a fi băgată 1n topitoare% aurul se a separa„(a aurul întopitoare$ (;e.i 1ntelepciunea lui Solomon % 6,% nu spune-

:ur al !irtutilor este mândria # $heronda% mă fură propriile mele patimi ?neori mă

fură iubirea de sine% alteori răspândirea 1n cele din afară= # &acă 1i lasă cine a pe hoti să/l fure% se mai 1mbogătestereodată- "a fel si tu% dacă te lasi furată de patimi% oare mai

poti spori- ;ei fi 1ntotdeauna săracă% căci ei pierde tot ceaduni Mă mir cum de te fură aghiută% 1n timp ce tu ai putea săfuri 7aiul>

# &e ce% desi am dispo.itia să mă ne oiesc pentru oirtute% totusi stau pe loc- are este pricina-

# &e multe ori nu a em maturitatea trebuincioasă pentruacea irtute ;ăd 1nsă că tu ai 1nceput să te maturi.e.iduho niceste &e aceea să iei aminte ca acum când ine arasi agurida se face 1ncet/1ncet miere% să pă.esti bine struguriide ciori% adică de demoni% trăind cu smerenie si 1n ascuns

# $heronda% dacă fac un bine% 1n cele din urmă 1l pierd%fiindcă imediat mă mândresc

# Stii ce faci tu- Caci miere% iar apoi 1l lasi pe aghiută săti/o fure si astfel rămâi cu osteneala Asa cum prisăcarulameteste albinele cu fum si ia mierea% tot astfel si pe tine teameteste aghiută cu fumul mândriei% 1ti fură miereaduho nicească pe care ai făcut/o si apoi 1si freacă mâinile de bucurie Adică 1ti fură darurile pretioase primite de la&umne.eu% iar apoi se bucură Tu esti isteată% cum de nu 3tidai seama de aceasta- &e ce nu/l prin.i pe hot% pe cel iclean%care te fură-

# $heronda% dacă cine a simte că un dar pe care 1l are



este de la &umne.eu% cum este cu putintă să fie furat deispititor-

# Este furat% fiindcă nu ia aminte &umne.eu 1i1n.estrea.ă pe fiecare om cu multe daruri% dar omul% desi ar trebui să/l fie recunoscător lui &umne.eu pentru ele% de multeori nu ia aminte si 1si atribuie darurile pe care i le/a dat&umne.eu si se laudă cu ele 1n sinea lui Atunci dia olul cel

iclean% ca un hot ce este% merge si 1i fură darurile% le otră estesi astfel le face nefolositoare

:rumusetea du*o!nicească # $heronda% cum pot dobândi frumusetea duho nicească- # &acă te ei ne oi cu râ nă dumne.eiască să dobândesti

irtuti% ei dobândi frumusetea duho nicească Maica&omnului a ea si frumusetea e4terioară si pe cea lăuntricăBcel care o edea se schimba lăuntric Acea delicateteduho nicească pe care o răspândea tămăduia suflete Stiti câtămisiune făcea ea cu frumusetea ei lăuntrică si cu puterea

8arului- "a fel si oricare om% dacă lucrea.ă duho niceste si1si slefuieste caracterul% a primi 8ar% iar sufletul său se a1nfrumuseta

# $heronda% omul care are 8arul dumne.eiesc% 1si dăseama de asta-

# 3ntelege anumite lucrări ale 8arului # el care 1l ede 1si poate da seama că el are 8arul

dumne.eiesc- # &a% 1si dă seama de asta% fiindcă acela este 9trădat de

8arul dumne.eiesc ;e.i% irtutea nu se poate ascunde% oricâtar oi cine a să o tăinuiască% asa cum nici soarele nu poate fiascuns cu o sită% deoarece trec destule ra.e prin găurile ei

Acela care are frumusetea duho nicească pe care o dăirtutea străluceste de dumne.eiescul 8ar ăci omul% cu cât

dobândeste irtuti% se 1ndumne.eieste si este firesc săstrălucească% fiindcă este 9trădat: de dumne.eiescul 8ar Siatunci se arată oamenilor fără să rea si fără să/si dea seama



de aceasta% fiind slă it 1n felul acesta &umne.eu&e.into4icarea de patimi si curătirea sufletului se răsfrâng

si asupra trupului% care se curătă si el% căci curătirea pornestede la inimă !rin circulatia sângelui% inima transmite starea eiduho nicească si trupului% si astfel se sfinteste omul 1n1ntregime



PARTEA +NTÂI



UNA ESTE VIRTUTEA SMERENIA<Smerenia eschi e portile(erului si vine în om 'arul lui Dumne&eu=.



CAPITOLUL /

„Dumnezeu celor smeriti le dă (ar”

4laco! ;$ <= & Petru 2$ 2> 9ezi si Pilde ?$ ?;7

Cel smerit are toate !irtutile # $heronda% spuneti/ne ce a 1nainte de a pleca2*> # e să ă spun- ;/am spus atâtea= # Spuneti/ne ce a% ca să lucrăm până eti eni din nou> # Ei% de reme ce insistati% ă spun= ?na este irtutea'

smerenia &ar fiindcă nu 1ntelegeti aceasta% hai să ă spun căeste si dragostea &ar% oare% cel care are smerenie nu are sidragoste-

# $heronda% Sfântul Isaac Sirul spune' 9 eea ce estesarea pentru mâncare este smerenia pentru irtute: (;e.iSfântul Isaac Sirul%(uvinte ascetice% u ântul DDID, # Adică fără smerenie nu se pot mânca= irtutile>Sfântul rea să arate cât de necesară este smerenia pentrulucrarea irtutilor

# $heronda% 1n alt loc Sfântul Isaac spune că smereniaine atunci când omul dobândeste irtuti

21

*ceastă discuţie a avut loc la Si ăstria de la Surotiîn fe2ruarie &.0> cu primele surori ale acestuia ezământ$ Stareţul avea să plece a doua zi înSfântul <unte, după ce stătuse ia Si ăstrie douăluni, pentru a pune temeliile vieţii du ovnice ti ic inoviale$



# !oate nu ai 1nteles bine &acă omul nu are smerenie%nicio irtute nu se poate apropia de el22

# Adică cel care are smerenie are toate irtutile- # &esigur el smerit are toate aromele duho nicesti'

simplitate% blândete% dragoste fără margini% bunătate%nerăutate% 5ertfa% ascultare si celelalte El are toată bogătiaduho nicească tocmai pentru că are sărăcia duho nicească(;e.i Matei )% ' 9Cericiti cei săraci cu duhul: Totodată estee la ios si tăcut% si de aceea se 1nrudeste cu ea plină de 8ar%cu Născătoarea de &umne.eu Maria% care a ea multă

smerenie &esi a ea 1nlăuntrul ei 1ntreg pe &umne.eu1ntrupat% ea nu a orbit deloc până ce a orbit 8ristos când aa5uns la ârsta de trei.eci de ani "a salutul 1ngerului% ea arăspuns'„2at! roa a Domnului Fie mie up! cuv)ntul t!u $("uca *% , Nu a spus' 9Eu oi de eni Maica Ciului lui&umne.eu:

Maica &omnului% pentru smerenia ei% este cinstită ca adoua 1n rednicie după Sfânta Treime 9<ucură/te% ceea ce esti

dumne.eu după &umne.eu% a doua după Sfânta Treime:(Sfântul Andrei riteanul% stihiră a gl ; (4heotoAarion% editat pentru prima oară de Sfântul Nicodim Aghioritul,% spuneSfântul Andrei riteanul Să fie roabă% dar să fie si Mireasă alui &umne.eu> Să fie fecioară% dar să fie si maică> Să fie

22 :n textul la care se referă mona ia, Sfântul IsaacSirul vor2e te despre smerenie ca despre o stare

desăvâr ită, pe când Stareţul se referă la smerita-cu+etare care este necesară în nevoinţa pentrucultivarea virtuţilor$ („Smerenia este o puteretainică, pe care Sfinţii desăvâr iţi o primesc dupăsăvâr irea între+ii petreceri virtuoase”, SfântulIsaac Sirul, Cuvinte a!cetice , uvântul !!'$



făptură a lui &umne.eu% dar să fie si Maică a Căcătorului>Acestea sunt taine mari% mai presus de fire% care nu se pot

e4plica% ci doar se trăiesc> # are icoană a Maicii &omnului ă place mai mult- # Mie 1mi plac toate icoanele Maicii &omnului &oar

numele dacă i/l ăd scris unde a% 1l sărut de multe ori cue la ie% iar inima 1mi tresaltă de bucurie

Este 1nfricosător% când stai să te gândesti> Era numai ofetită când a spus'„ !reste sufletul meu pe Domnul, c! ac!utat spre smerenia roa ei Sale$ ("uca *% +6/+ , 3n câte a

cu inte atât de multe 1ntelesuri> !rimesti mult a5utor% dacă teadâncesti 1n aceste cu inte putine% dar puternice &acă lecercete.i% ei iubi smerenia% iar dacă te smeresti% 1l ei edea pe &umne.eu sălăsluindu/se 1nlăuntrul tău si făcând din inimata Ieslea <etleemului

/n cel smerit se odi*neste

Du*ul lui Dumnezeu # $heronda% ce irtuti trebuie să aibă omul ca să fieadumbrit de 8arul lui &umne.eu-

# hiar si singură smerenia este de a5uns Adeseori uniimă 1ntreabă' 9&e cât timp este ne oie ca să dobândeascăcine a 8arul dumne.eiesc-: Se poate ca unii să trăiască toată

iata lor% chipurile% duho niceste% să facă asce.ă etc % dar săcreadă că sunt ce a si de aceea să nu primească 8arul lui

&umne.eu Iar altii primesc 8arul 1n scurt timp% fiindcă sesmeresc&acă omul se smereste% se poate ca 1ntr/un minut să fie

scăldat de 8arul dumne.eiesc% să de ină 1nger si să se afle 1n7ai &ar dacă se mândreste% poate de eni 1ntr/un minut demonsi să a5ungă 1n iad Adică omul% dacă rea% poate de eni miel&ar poate de eni si capră Sărmanele capre% chiar daca or% nu pot de eni miei% 1nsă &umne.eu i/a dat omului posibilitateadin capră să se facă mielB e de a5uns doar să rea



8arul lui &umne.eu se sălăsluieste numai 1n omul smeritsi blând &oar acolo se odihneste &uhul lui &umne.eu Ai

ă.ut ce spune !roorocul Isaia-„Spre cine voi c!uta, f!r!numai spre cel smerit si l)n #$ (Isaia 66% 2,&umne.eu rea să a em putină smerenie% ca să ne 1nrudim

cu El% iar apoi toate darurile Sale in cu 1mbelsugare unuldupă altul 3ntr/un oarecare fel &umne.eu 1i datorea.ă omuluismerit mult 8ar% pe care i/l dă 1n dar% fără ca el să/l cearăAceasta este lege duho nicească Nu spune Scriptura'„Dumne&eu celor m)n ri le st! împotriv!, iar celor smeriti le

! 'ar$ (Iaco +% 6B I !etru )% ) ;e.i si !ilde % ,- Asa le/arânduit &umne.eu 9Sunt smerit: 1nseamnă 9Am 8aruldumne.eiesc: el foarte smerit primeste mult 8ar de la&umne.eu% fiindcă este ca un burete care absoarbe 8aruldumne.eiesc

el care se pleacă cu smerenie si primeste lo iturilecelorlalti% scapă de propriile umflături% se 1nfrumusetea.ăduho niceste ca un 1nger si astfel poate să intre pe poarta ceastrâmtă a 7aiului Nimeni nu urcă 1n er prin urcusul lumesc%ci prin coborâsul duho nicesc

Smerenia deschide portile erului si ine 1n om 8arul lui&umne.euB pe când mândria le 1nchide !ărintele Tihonspunea' 9?n om smerit are mai mult 8ar decât multi oamenila un loc 3n fiecare dimineată% &umne.eu binecu ântea.ălumea cu o singură mână% dar când ede un om smerit 1l binecu ântea.ă cu amândouă mâinile el mai mare dintre totieste acela care are mai multă smerenie>: (;e.i u iosul !aisieAghioritul% !ărinti aghioriti J Clori din $rădina Maicii&omnului% Ed E anghelismos% 200+% p *,

Toate depind de cugetarea smerită ând e4istă 1n omcugetare smerită% atunci se 1ntâlnesc 1n el 1n mod firesc pământul si erul amenii prin smerenie au găsit butonulBapasă pe el si urcă la„al treilea (er$ (;e.i II orinteni *2% 2,cu ascensorul duho nicesc al dragostei Si/i mau au.i pe uniispunând' 9Si de ce &umne.eu rea să ne smerim-: Au.i



orbă> &ar dacă omul nu se smereste% nu 1ncape 1n 7ai si nici1n această iată nu/si găseste odihnă e a spus 8ristos-

„*nv!tati e la ine c! sunt l)n si smerit cu inima si vetiafla o ihn! sufletelor voastre$ (Matei **% 2G,?n gând smerit face ca 8arul lui &umne.eu să lucre.e de

1ndatăAm rămas impresionat cum un gând smerit face ca 8arul

lui &umne.eu să actione.e de 1ndată A enit odată la olibă o pisică străină Sărmana% cred că mâncase ce a care i/a făcutrău si cerea a5utor Se . ârcolea de durere si sărea precumcaracatita când este lo ită2 =

Mi/era milă că o edeam 1n starea asta% dar nu puteam săfac nimic 1nsemnam cu semnul Sfintei ruci% dar nimicB o1nsemnam din nou% tot nimic 9<re% netrebnicule% mi/am spusatunci 1n sinea mea ;e.i 1n ce hal esti- &e atâtia ani esticălugăr si nicio pisică nu poti să a5uti>: &e 1ndată ce m/am prihănit pe mine 1nsumi% de unde pisica trăgea să moară% dintr/odată si/a re enit A enit lângă mine si a 1nceput să/mi lingă picioarele si să facă bucuroasă niste tumbe frumoase= e putere are smerenia> &e aceea spune'„*ntru smerenianoastr!, ne/a pomenit pe noi Domnul$ (!salmul * )% 2 ,

Am obser at că un gând smerit 1l face pe om săstrălucească ând omul 1si ia greseala 1n 1ntregime asupra sa%este scăldat de 8arul lui &umne.eu Oilele trecute a enit la

olibă un medic cu multi copii care mi/a spus' 9!ărinte% suntfoarte mândru si aceasta se face pricină ca si copiii mei să

facă neorânduieli: Si aceasta o spunea 1n fata copiilor săi siochii lui erau scăldati 1n lacrimi% dar chipul 1i străluceaAcelasi lucru l/am obser at acum câte a .ile si aici Au enitcâte a surori să discutăm Am discutat diferite lucruri si amfost ne oit să le mustru cu asprime ?na dintre ele nu s/afolosit delocB rece a enit% rece a plecat Spunea cu de/23 #entru a se fră+ezi, caracatiţa tre2uie lovită demai multe ori de piatră înainte de a fi pusă la fiert



amănuntul toate cusururile celorlalti ;e.i% cine nu lucrea.ăasupra lui 1nsusi are această= 9harismă:> !e cealaltă atât de

mult au miscat/o cu intele mele% 1ncât a 1nceput să plângă S/asmerit% dar apoi chipul ei strălucea ;edeti ce face un gândsmerit cu .drobire de inimă- Toate cusururile dispar 1ndată%omul se pune 1n rânduială si chipul său strălucesteB 1n timp ceun gând de mândrie sau de hulă% 1l 1ntunecă

?n gând smerit pe care si/l aduce omul pentru o clipă 1i1naltă duho niceste sufletul mai mult decât ani de .ile dene ointe mai presus de fire

# $heronda% dacă cine a este mândru si a pune un gândsmerit% &umne.eu 1l a a5uta- # &acă a pune un gând smerit% atunci omul nu a mai fi

mândru% ci a fi smerit si &umne.eu 1l a a5uta mul esteschimbător% si după gândul pe care 1l are este când mândru%când smerit el mândru% dacă a pune un gând smerit% a primi a5utor Si cel smerit% dacă a primi un gând de mândrie%1ncetea.ă să fie smerit Se află cine a 1ntr/o stareduho nicească bună- &acă se mândreste% 1l părăseste 8arullui &umne.eu% iar el a a5unge 1ntr/o stare duho nicească proastă Se află% de pildă% cine a 1ntr/o stare duho nicească proastă% din cau.ă că a făcut o oarecare greseală- &acă 1si ada seama de greseala sa si se a pocăi cu sinceritate% inesmerenia si a5unge 1ntr/o stare duho nicească bună% căcismerenia aduce 8arul lui &umne.eu &ar pentru ca smereniasă de ină o stare permanentă 1n om% 1ncât 8arul lui &umne.eusă rămână 1nlăuntrul său% este ne oie de lucrareduho nicească



CAPITOLUL 2

Lucrarea pentru do ândirea Smereniei

Cum se culti!ă smerenia # $heronda% 1n ce fel se culti ă smerenia- # Smerenia se culti ă si cu sârguintă% dar si pe gunoiul

căderilor &epinde ?n om mărinimos pune pe seama lui

&umne.eu tot ceea ce face bun ;ede binefacerile lui&umne.eu cele multe si 1si dă seama că nu s/a arătat rednicde ele% se smereste si 3l slă este ne1ncetat pe &umne.eu Si cucât se smereste si/" slă este pe &umne.eu% cu atât se re arsă peste el 8arul dumne.eiesc Aceasta este smerirea cea de

oie !e când smerenia pe care o aduc căderile repetate estesmerirea cea fără de oie

Cireste% smerirea cea de oie are mult mai multă aloaredecât cea fără de oie Ea seamănă cu ogorul care are pământ bun si 1n care rodesc pomii% fără 1ngrăsământ sau gunoi si alecăror roade sunt gustoase Smerirea cea fără de oie seamănăcu ogorul care are pământ slab si 1n care% pentru a da roade%trebuie să/i pui 1ngrăsământ si gunoi &ar nici atunci roadelelui nu or fi atât de dulci

# $heronda% mă costă mult atunci când din pricina uneicomportări urâte de/a mea scad 1n ochii celorlalti si măsmeresc fără de oie

# !rin smerirea cea fără de oie 1ti achiti putin si dindatoria păcatelor tale Trebuie 1nsă să 1ncepi să te smeresti de bună oie

# $heronda% am a5uns 1ntr/o stare foarte grea Am gânduridesfrânate si cad 1n 1ntristare Mă tem că niciodată n/o să potiesi din această stare

# Să ai cura5% copila mea cea bună% si 8ristos a birui 1ncele din urmă Să cânti' 9&in tineretile mele ră5masul mă



ispiteste si cu desfătări mă aprinde% dar eu nădă5duind spreTine% &oamne% 1l biruiesc pe el: (Antifonul 1ntâi al gl ;III,

3n realitate% nu este de ină prea mult sărmanul trup% cimândria Este ade ărat că ai multe daruri firesti% pe carefireste că &umne.eu ti le/a dat% dar fiindcă esti putinnepăsătoare si nu bagi de seamă% ră5masul găseste prile5 să lee4ploate.e si te aruncă 1n mândrie Si% 1n reme ce ar trebuisă/ti speli fata cu lacrimi de bucurie si de recunostintă fată de&umne.eu% tu o speli cu lacrimile amare ale durerii si ale1ntristării A5ungem la următoarea conclu.ie' dacă nu ne

smerim de bună oie% ne om smeri fără de oie Si aceasta pentru că <unul &umne.eu ne iubeste Asadar% cura5% copilamea% si 8ristos a birui„(! e v! veti înt!ri iar!si, iar!siveti fi iruiti, c!ci cu noi este Dumne&eu$ ( easlo %!a ecernita Mare, Este o i5elie% care 1nsă a trece si multfolos a aduce Te ei cunoaste mult mai bine% te ei smeri dene oie si% potri it legilor duho nicesti% a eni si la tine 8arullui &umne.eu% care mai 1nainte era 1mpiedicat de mândrie

3ncă nu ne/am cunoscut pe noi 1nsine &acă ne omcunoaste% atunci sufletul nostru se a bucura si a cere cusmerenie mila lui &umne.eu unoasterea de sine nastesmerenia ăci cu cât se cunoaste mai mult omul pe sine% cuatât mai mult se deschid ochii sufletului său si/si ede mailimpede slăbiciunea lui cea mare 3si cunoaste starea nefericităsi nerecunostinta% precum si marea noblete si milosti ire a lui&umne.eu Atunci dobândeste .drobire de inimă% se smerestemult si/" iubeste mult pe &umne.eu

Smerenia inimii este totul # $heronda% se poate să se smerească cine a cu mintea%

fără să se smerească cu inima- # Mai demult mănăstirile si casele a eau usi foarte

scunde si% ca să intre cine a% trebuia să/si plece capulB dacă nuse pleca% se lo ea la cap 3n felul ăsta 1si pleca putin gruma.ulsi se 1n ăta minte ca altă dată să fie atent să nu se mai



lo ească si să se facă de râs u această pildă reau să spun căsmerirea cu mintea este măsura cea mai de 5os% care este

necesară pentru ca să n/a5ungă cine a să/si spargă capul siastfel să/si piardă reputatiaIată% .ilele trecute a enit o maică si mi/a spus' 9$heronda%

mi/a spus stareta că la cântare mă mândresc cu ocea mea% side atunci iau aminte la aceasta si mă străduiesc să cânt maismerit: 9Ai 1nteles ceea ce ti/a spus stareta- am 1ntrebat/o euE ne oie să/ti dai seama de această neputintă a ta si să rei săscapi de ea ăci dacă strădania ta de a nu te lăuda cu ocea ta

este numai una e4terioară% doar ca să nu/ti mai facă obser atiestareta% atunci poti a5unge să te lau.i cu toate ale tale:% # $heronda% desi pun gânduri smerite 1nlăuntrul meu% 1n

adânc e4istă totusi o pretuire de sine um se 1mpacă acestea- # Tu doar aduci gânduri smerite 1n mintea ta% dar aceste

gânduri nu/ti ating inima &acă ti/ar atinge inima% te/ar schimba lăuntric% 1n sensul cel bun% si ai fi ca un 1ngerSmerenia inimii este totul e spune Sfântul Isaac Sirul- 9 elcu ade ărat smerit nu caută cu mintea sa chipuri de a se smeri%ci este cu ade ărat smerit cu inima: (;e.i Sfântul Isaac Sirul%(uvinte ascetice% u ântul DD,

Smerenie -n faptă$ nu numai -n cu!inte # $heronda% dacă cine a se smereste singur si se

prihăneste pe sine .icând' 9Sunt un neghiob% un om pierdutetc :% aceasta 1l a5ută să dobândească smerenie-

# E usor să te 1n ino ătesti pe tine 1nsăti% dar e greu săaccepti 1n inuirile altora !oti spune de unul singur' 9Sunt

rednic de plâns% sunt cel mai păcătos% cel mai rău dintre toti:%dar să nu poti suporta un cu ânt de la altul ;e.i% când cine acade singur si se lo este% poate să/l doară% dar nu dă multăimportantă Sau când 1l lo este unul pe care/l iubeste% spune'9Ei% nu contea.ă: &ar dacă 1l .gârie sau 1l 1mpinge putin unul pe care nu/l simpati.ea.ă% atunci să e.i> ;a 1ncepe să tipe Săse prefacă că/l doare% că nu poate păsi



!e când eram la Sinai% se afla acolo si un mirean J penume E stratie care% dacă 1l strigai 9&omnule E stratie>:% 1ti

spunea' 9E stratie păcătosul să spui% E stratie păcătosul: Toti.iceau' 9 ât de smerit este>: 3ntr/o dimineată l/a furat somnulsi nu a mai coborât la biserică S/a dus asadar cine a ca să/ltre.ească 9E stratie% 1ncă mai dormi- S/au terminat si !salmii?treniei Nu ii la biserică-: Atunci acela a 1nceput să tipe=9Eu am mai multă e la ie decât tine si ai enit tu ca să/mispui să cobor la biserică-: Căcea ca un nebun= !ână acolo aa5uns% 1ncât a luat cheia de la usă J era o cheie din acelea mari

J ca să/l lo ească% fiindcă s/a simtit 5ignit eilalti care l/auau.it strigând asa% au rămas 1ncremeniti% căci 1l a eau drept pildă% socotindu/l foarte smerit Si astfel s/a făcut de râs Ai

ă.ut- El singur spunea că este păcătos% dar de 1ndată ce a fostrănit 1n egoismul său% a de enit ca o fiară

?n altul reparase o biserică 1n Epir si singur spunea despresine că nu a făcut nimic deosebit &ar când i/am spus' 9Nu echiar nimic e a tot ai făcut:% stiti cum s/a mâniat- 9Tu ai fireparat biserica mai bine- m/a 1ntrebat el Eu mă pricep laconstructii% nu sunt tâmplar ca tine> Tatăl meu a a ut firmă deconstructii>: ;reau să spun că e usor să te arăti smerit% dar aceasta nu 1nseamnă că 1n realitate ai smerenie

# $heronda% dar care este smerenia autentică- # Ai smerenie ade ărată când te smereste celălalt iar tu

primesti% căci smerenia ade ărată este smerenia 1n faptă% nucea 1n cu inte Sfântul osma Etolianul i/a 1ntrebat odată peoamenii care se adunaseră 1n 5urul său' 9 ine dintre oi nu aremândrie-: 9Eu:% răspunde unul 9;ino aici% tu ăla care nu aimândrie> Taieti 5umătate din mustată si du/te 1n piată>: Ei%asta nu pot s/o fac>:% i/a răspuns acela 9Ei% atunci nu aismerenie: (;e.i ;iata Sfântului osma Etolianul,% i/a spusSfântul Adică oia să spună că este ne oie de smerenie 1nfaptă

# Eu% când ceilalti mă necă5esc% riposte. # 7iposte.i pentru că nu ai smerenie Ai ă.ut câtă



smerenie a ea A a Moise Etiopianul- Atunci când l/au făcut preot% arhiepiscopul a rut să/l 1ncerce si de aceea le/a spus

preotilor' 9 ând A a Moise a intra 1n Altar% să/l alungati% iar apoi să mergeti 1n urma lui să au.iti ce spune: Asadar% de1ndată ce A a Moise a intrat 1n Altar% l/au alungat spunând'9Arapule% ce cauti aici-: 9Au dreptate% si/a spus el e treabăam eu aici% 1ntunecatul- Acestia sunt 1ngeri: (;e.i !atericulegiptean% ARa Moise% pf +, Nu s/a tulburat si nu s/a supărat

# $heronda% se poate ca cine a să fie blând si să nuriposte.e când 1l ocărăsc altii% dar să nu aibă smerenie-

# mul smerit este si blând Aceasta 1nsă nu 1nseamnă cătoti cei blân.i sunt si smeriti <lândetea trebuie să aibă sismerenie% căci dacă nu are% se poate ca din afară să parăcine a blând% dar 1nlăuntrul său să fie plin de mândrie si săspună' 9Pstia sunt bolna i la cap> "asă/i să orbească>:3ntocmai ca acel monah pe care !ărintii 1l edeau că nuriposta deloc când 1i făceau obser atii sau 1l mustrau% dar% cutoate acestea% iata lui 1n ansamblu nu 1i con ingea &e aceeaodată l/au 1ntrebat' 9Atunci când te certăm% ce gând pui 1nmintea ta de nu orbesti-: Iar el le/a răspuns' 9Oic 1n sineamea' L"asă/i 1n pace> Sunt niste prosti> : Adică 1i dispretuia

Când cerem de la Dumnezeu smerenie$ să primim si smeririle

# $heronda% ce m/ar putea a5uta să dobândesc smerenie- # um poate dobândi smerenie cine a- Atunci când i se

spune o orbă% el să răspundă cu două- Să nu suporte să/itreacă prin fată nici măcar o muscă- <inecu ântato% când ti sedă prile5ul să te smeresti% să primesti smerirea 3n felul acestase dobândeste smerenia

&acă rei să te slobo.esti de patimi% leacul care/ti trebuieeste să te misti cu simplitate% cu smerenie% să primesti% precum pământul% si ploaia% si grindina% si gunoaiele% si scuipărileSmeririle enite din afară% dacă le primesti% te a5ută să te



slobo.esti foarte repede de omul cel echi # Eu am ne oie de multă smerenie

# Să mergi să cumperi Sunt multi oameni care ândsmerenie% si dau si pe gratis% e de a5uns doar să rei= # are sunt acestia% $heronda- # Sunt oamenii care% atunci când nu au o stare

duho nicească bună% se poartă fără discernământ si nesmeresc pe noi prin comportarea lor

Smerenia nu se cumpără de la băcănie% precum mărfurileând spunem' 9&ă/mi% &umne.eul meu% smerenie>:%

&umne.eu nu a lua lopătica si a 1ncepe' 9Tu ia un Kilogramde smerenie% iar tu 5umătate de Kilogram>:% ci a 1ngădui săină% de pildă% un om fără discernământ si să se poarte cu noi

urât sau a lua 8arul Său de la altul si a eni acela să ne1n5ure 3n felul acesta om fi pusi la 1ncercare si om lucra%dacă rem să dobândim smerenia Noi 1nsă nu ne gândim că&umne.eu% pentru a ne a5uta% 1ngăduie ca fratele nostru să se poarte urât% si atunci ne supărăm pe aproapele Si desi ceremde la &umne.eu smerenie% cu toate astea nu primim prile5urile pe care El ni le trimite ca să ne smerim% ci ne ră. rătim 3nmod normal ar trebui să fim recunoscători celui care nesmereste% căci el este cel mai mare binefăcător al nostru elcare cere 1n rugăciunea lui smerenie de la &umne.eu% dar nu primeste pe omul care i/l trimite &umne.eu ca să/l smerească%nu stie ce cere

ând eram la Mănăstirea Stomiu% era un preot 1n onitacare mă iubea mult% 1ncă de când eram mirean% 1ntr/o&uminică am coborât 1n onita ca să particip la Sfânta"iturghie <iserica era plină de lume 3n clipa când am intrat1n Sfântul Altar% asa cum obisnuiam% am spus 1n sinea mea'9&umne.eul meu% bagă/i pe toti acesti credinciosi 1n 7ai% si%dacă rei% pune/mă si pe mine 1ntr/un coltisor>: ând s/aapropiat momentul 1mpărtăsirii% desi acest preot 1ntotdeaunamă 1mpărtăsea 1n Altar% s/a 1ntors către mine si mi/a strigat cu putere' 9Iesi din Sfântul Altar si te 1mpărtăsesti 1n fata



Altarului ultimul% fiindcă esti ne rednic>: Eu am iesit afară%fără să spun nimic M/am dus la strană si am 1nceput să citesc

7ânduiala Sfintei 1mpărtăsiri% 1n timp ce mergeam să mă1mpărtăsesc ultimul% mi/am spus 1n sinea mea' 9!reotul a fostluminat de &umne.eu si mi/a descoperit cine sunt &oamneIisuse 8ristoase Miluieste/mă pe mine% dobitocul>: 3ndată cem/am 1mpărtăsit% am simtit 1nlăuntrul meu multă dulceată

ând Sfânta "iturghie s/a terminat% preotul s/a apropiat demine cu multă .drobire de inimă si mi/a spus' 9Iartă/mă> umde/am făcut aceasta- Nici pe copiii mei% nici pe preoteasă% nici

chiar pe mine 1nsumi nu mă puneam 1naintea ta e mi/a enitsă fac asta-: 3mi făcea metanie% 1mi cerea iertare% 1ncerca să/mi sărute mâinile 9!ărintele meu% nu te mâhni> Nu esti tu de

ină% ci eu &umne.eu te/a folosit 1n acea clipă ca să mă1ncerce pe mine: 3nsă preotul nu putea să 1nteleagă ce/ispuneam si se pare că până la urmă nu l/am putut con ingeToate acestea s/au petrecut din pricina rugăciunii pe care ofăcusem

Tot asa si oi% când o edeti pe o soră că se poartă siorbeste urât% să stiti că de cele mai multe ori pricina este

rugăciunea pe care o faceti Adică fiindcă cereti de la&umne.eu să ă dea smerenie% dragoste etc % El 1si retrage putin 8arul Său de la acea soră si atunci ea ă umileste si ăsupără 3n felul acesta i se dă prile5ul să dati e4amene lasmerenie si la dragoste &acă ă smeriti% ă eti folosi âtdespre sora aceea% ea a primi 1ndoit 8arul lui &umne.eu% atât pentru faptul că &umne.eu si/a retras 8arul Său% ca să ă1ncerce pe oi% cât si pentru faptul că a fost umilită pringreseala ei si si/a cerut iertare de la &umne.eu Asadar% si oilucrati la smerenie% si aceea de ine mai bună

„#icsorează'te pe tine -ntru toate” (Sfântul Isaac Sirul% u inte ascetice% u ântul ;,

# $heronda% când fac o greseală si ăd că ceilalti m/ar fi putut opri de la să ârsirea ei% le cer socoteală



# hiar si atunci când rei să te 1ndrepti% trebuie să ai pretentii numai de la tine 1nsăti &ar tu faci ca si copiii mici%

care au numai pretentii # &ar% oare% când oi creste% $heronda- ând oi 1ntelegecă am si 1ndatoriri-

# ând te ei= micsora> Adică atunci când ei culti asmerenia si dragostea

# $heronda% Sfântul Isaac Sirul spune' 9Micsorea.ă/te petine 1ntru toate fată de toti oamenii: ( p cit , um se poateface aceasta-

# !rin purtarea smerită 3ntr/o familie% 1ntr/o mănăstireetc % atunci când e4istă duh de ne ointa pentru culti areaduho nicească si se smereste unul fată de celălalt% aceasta 1ia5ută pe toti% precum 1n <iserica primară% unde se făceaspo edanie publică si toti se a5utau 1ntreolaltă el care sesmereste primeste 8ar de la &umne.eu% iar apoi 1i a5ută si peceilalti !urtarea smerită niciodată nu/l răneste pe celălalt%fiindcă cel smerit are 1ntotdeauna si dragoste

# $heronda% ce anume mă poate a5uta să simt că sunt mai pre5os decât toate surorile-

# a să te simti mai pre5os decât toate surorile% trebuie săte gândesti la nenumăratele daruri pe care &umne.eu ti le/adat si pe care tu nu le/ai 1nmultit

Să/ti spui 1n sinea ta' 9Am 1n ătat să bat 1n toacă2+% dar n/am i.butit inc să/mi 1nmultesc talantii: (Matei 2)% *+/ 0,

ând omul se ede pe sine mai pre5os decât toti% 5os de tot%de acolo se ridicâ sus 1n er &ar noi ce facem- Ne comparăm pe noi 1nsine cu ceilalti si tragem conclu.ia că suntem mai presus decât ei 9Si decât acela sunt mai bun% spunem noi% sidecât celălalt= Nu sunt ca si acesta=: 3nsă din clipa când

24 *ici Stareţul face un ;oc de cuvinte, căci în lim2a+reacă la toacă i se spune BC EFGH (tălando'$



primim gândul că celălalt este mai pre5os decât noi% nu mai putem fi a5utati

# 7ecunoasterea irtutii celuilalt este o do adă desmerenie- # &esigur% atunci când 1l ai la e la ie si 1l iubesti pe cel

care are irtute% aceasta arată că ai smerenie si iubesti cuade ărat irtutea ?n semn al sporirii duho nicesti este siacesta' să nu socotesti important lucrul bun pe care/l faci% iar cel mai mic bine al celuilalt să/l e.i mult mai mare decât altăuB adică 1ntotdeauna pretuiesti ceea ce au altii bun Atunci

8arul lui &umne.eu se pogoară din belsug &e aceea cel carecrede că ceilalti sunt mai presus decât el% de fapt este el 1nsusimai presus decât toti% fiindcă are 8arul lui &umne.eu

Toti oamenii au slăbiciuni% au 1nsă si lucruri bune% pe carefie că le/au mostenit de la părintii lor% fie le/au dobândit prinne ointă ?nul *0 % altul 0 % altul 60 % altul G0 !rinurmare% fiecare dintre noi putem lua ce a bun de la celălalt%spre a ne folosi si spre a folosi &e altfel% acesta este duhulortodo4 Eu mă folosesc chiar si de la copiii mici% chiar dacănu o arăt% pentru ca ei să nu se mândrească si să se atăme

„#ai prejos decât toată zidirea” (!atericul egiptean% A a Sisoe% pf * , # $heronda% care este cea mai 1naltă lucrare

duho nicească pentru monah- # Nu/ti amintesti ce i/a răspuns A a Sisoe acelui monah

care i/a spus că mintea lui se află ne1ncetat la &umne.eu-9Acesta nu este un lucru mare% ci lucru mare este să te ai petine mai pre5os decât toată .idirea: ( p cit ,

# um poate% $heronda% cine a să se simtă 9mai pre5osdecât toată .idirea:-



# 3ntr/o .i% cercetându/mă pe mine 1nsumi% 1ncercam săgăsesc un animal cu care să mă pot compara si am a5uns lascarabeu2)

3nsă atunci când am obser at ce face% am ă.ut că sunt mairău decât el Stii ce face scarabeul- Taie 1n bucătele bălegarul pe care 1l găseste pe drum% 1l face mingiute% le rostogoleste 1nafară si astfel curătă drumul ;ă.ând asadar lucrarea lui% mi/am spus 1n sinea mea' 9Esti mai rău chiar si decât scarabeul% pentru că acesta% o insectă atât de mică% curătă drumul degunoi% pe când tu% om făcut de &umne.eu% cu păcatele taleaduni bălegar 1n LTemplul lui &umne.eu (;e.i I orinteni %*6B II orinteni 6% *6,: ;reau să spun că u cât omul cugetămai mult la binefacerile lui &umne.eu si ede că nu se face

rednic de ele% se simte tot mai ino at si mai rău decât totioamenii% mai rău decât toate animalele% mai rău chiar si decâtdia olul ăci 1si spune 1n sinea sa' 9&ia olul a păcătuit cugândul o singură dată% pe când eu păcătuiesc 1n fiecare .i Atâtcu gândul% cât si cu simturile &eci sunt mai rău decât el:

# $heronda% nu este periculos să cugete cine a că estemai rău decât dia olul- # Este periculos numai pentru omul care nu are ite5ie

duho nicească si se de.nădă5duieste usor ?nul ca acestatrebuie să/i spună dia olului' 9 ricum as fi% sunt mai bundecât tine !rin urmare% nu mă a lăsa 8ristos% ci nădă5duiesccă mă a mântui:% 1nsă unul care are ite5ie poate spune'9&ia olul face bine cu lucrarea lui% dar eu ce fac-:

25 5en de insectă din ordinul coleopterelor, cucorpul ne+ru, lat i turtit, cu capul i picioareledinţate, care se răne te cu excremente$ *ceastăinsectă, pentru ca ouăle ei să scoată larvă, le pune înni te 2aloane mici făcute din excrementeleanimalelor, pe care le rosto+ole te cu picioarele i lea ază într-un loc si+ur$



CAPITOLUL 4

Smerenia$ puterea cea mare a !ietii du*o!nicesti

0colo unde e.istă smerenie$ dia!olul nu are loc # $heronda% 1n cartea P!rinti a"hioriti ati scris că

demonii l/au bătut pe <ătrânul E loghie (;e.i u iosul !aisieAghioritul% !ărinti aghioriti J Clori din $radina Maicii

&omnului% Ed E anghelismos% 200+% p +2, um de a1ngăduit &umne.eu acest lucru- # ine a mâncat bătaie- # <ătrânul E loghie # Nu% demonii au mâncat bătaie> Si 1n ca.ul 1n care

&umne.eu 1ngăduie ca un om să/l bată pe un altul% iar acela primeste cu smerenie% cel care se schilodeste 1n cele din urmăe acela care bate Ia spune/mi% dia olul de ce se teme maimult-

# &e smerenie% $heronda # Iar eu credeam că se teme mai mult de mândrie% fiindcă

se simte comple4at 9Mândru si eu% .ice% mândru si el ?ndea5ungem-: &a% măi copile% asa este% de smerenie se temedia olulB asta/l schilodeste &ia olul nu poate sta acolo undee4istă smerenie

Smerenia 1l luminea.ă pe om si asa nu se 1mpiedicăniciodată 1n calea sa duho nicească% ci depăseste toate piedicile pe care i le pune ispititorul ;ă amintiti de Antoniecel Mare care a ă.ut cursele dia olului 1ntinse peste tot pământul- 9 ine poate să scape de ele-: a strigat el Si 1ndatăa au.it o oce spunându/i' 9Smerita cugetare: (;e.i Patericul e"iptean% A a Antonie% pf H,

"a Sinai% la Sihăstria Sfintei Epistimia% unde locuiam% seafla acolo o ca.emată% care a ea o bisericută si o chilioară&easupra lor se afla muntele% iar 1n partea de 5os un .id 1nalt



de reo patru/cinci metri Acolo% 1ntr/o margine% pusesem unlemn si pe el rindeluiam bucătile de scândură pentru iconitelesculptate pe care le făceam 3ntr/o .i% pe când rindeluiamacolo rostind 7ugăciunea lui Iisus% am au.it deodată o ocespunându/mi' 9!oti să te arunci 5os peste .id si să nu pătestinimic>: Mă 1ntorc si ăd o umbră neagră cu un cap mare9Măi% si aghiută ăsta>:% .ic &ar eu n/am dat importantă% 1nsăel continua să stea acolo si nu oia să plece 9!oti să te arunci 5os si să nu pătesti nimic:% .icea el Eu 1nsă mă făceam că nu

aud Timp de un sfert de oră a repetat acelasi lucru Marecomedie> "a un moment dat 1i spun' 98ai% o să arunc o piatră>: 9"a aceasta nici 8ristos nu S/a gândit>:26% mi/a spusel

Ei% atunci m/am indignat 98ristos era &umne.eu% 1i spun%nu era un caraghios ca mine% care stau si casc gura la tine 8ai% pleacă de aici>: Atâta i/a fost Si 1ndată a dispărut

&ia olul nu poate dobor1 un suflet acolo unde e4istăsmerenie el smerit nu cade% fiindcă păseste pe pământ Stitice a pătit <ătrânul A acum când se ne oia 1n pustia ;iglei2H-

3ntr/o .i% pe când se ruga cu metaniile pe o stâncă% 1i aparedeodată dia olul ca un 91nger de lumină: (;e.i II orinteni26 Se referă la răspunsul "Să nu i!#iteşti #e $omnul

$umne%eul tău&' ("ezi <atei %, 0-8'$ #e care 4ristos l-

a dat diavolului, când acesta i-a spus să Se arunce depe ?emplul lui Solomon$

27 "i+la A zonă pustnicească din Sfântul <unte,aflată pe teritoriul <arii @avre$



**% *+, 9A acume% 1i spune% m/a trimis &umne.eu să te iau 1n7ai% căci ai de enit de5a 1nger ;ino să .burăm>: 9&ar tu ai

aripi% 1i spune <ătrânul A acum% eu 1nsă cum oi .bura-: Si părutul 1nger 1i spune' 9Si tu ai aripi% dar nu le e.i: Atunci<ătrânul A acum si/a făcut cruce si a spus' 9Maica &omnului%cine sunt eu ca să .bor-: Si 1ndată părutul 1nger s/atransformat 1ntr/o capră neagră cu aripi de liliac si a dispărut

;edeti cum prin smerenie putem pricepe curseledia olului-

Sporire du*o!nicească e.istă acolo unde e.istăsmerenie multă # $heronda% cum se face că un om se schimbă 1ntr/o lună%

iar altul se ne oieste ani de .ile si tot nu sporeste- # ;oi ce spuneti- um de se 1ntâmplă aceasta- # Mie 1mi spune gândul că% dacă omul se smereste si cere

mila lui &umne.eu% El 1l a5ută si asa sporeste # Asa este Este ne oie de smerenie Sporire

duho nicească e4istă acolo unde e4istă si multă smerenieToti cei care au găsit calea smeritei cugetări 1naintea.ă 1niata duho nicească repede% statornic si fără osteneală 3ncă

nu am 1nteles ce este această putere mare care e smerenia> 3nea stă toată sporirea duho nicească u cât se smerestecine a% cu atât primeste mai mult 8ar de la &umne.eu si cuatât sporeste mai mult âtă putere are smerenia% si cu toateacestea oamenii nu o pun 1n aloare>

# $heronda% un suflet smerit duce o luptă duho niceascămai usoară- # &esigur% căci% dacă/l 1mboldesti putin pe cel smerit%

aleargă mult Ia o bilă si arunc/o 1ntr/o parte% si se arostogoliB arunc/o 1n cealaltă parte si iarăsi se a rostogoliCiindcă este netedă% ea nu se 1mpiedică de nimic

# $heronda% este posibil ca% străduindu/se cine a săculti e smerenia% să se umilească ne1ncetat pe sine si astfel să



cadă 1n de.năde5de- # Nu% căci smerenia ade ărată aduce năde5de% iar nu

de.năde5de Egoismul aduce de.năde5de% fiindcă cel egoist se1ncrede 1n el 1nsusi% pe când cel smerit nădă5duieste 1n mila lui&umne.eu &in .drobirea smereniei creste 1ncet/1ncet omulduho nicesc Iar apoi toată iata omului este o mare ne ointă plină de mărinimie u toate acestea% el 1naintea.ă mereu cumultă năde5de 1n &umne.eu si fiind de.nădă5duit de sinelesău% 1n 1ntelesul cel bun% adică de.nădă5duit de propriul eu

# ?n om care nu are o stare duho nicească bună simte si

el năde5dea 1n mila lui &umne.eu- # Si de unde stie cine a dacă are stare duho nicească bună- ?n singur lucru poate sti omul' că nu are stareduho nicească bună Si s/o aibă% tot nu o ede% căci atunci 1si

ede propria păcătosenie ăci cel care se ne oieste pentrusporirea duho nicească nu ede niciodată că a sporit% ci/si

ede numai căderile sale

Cei smeriti -si păstrează ogătia lor du*o!nicească-n !istieria lui Dumnezeu

# $heronda% ăd că nu/mi place să mă ne oiesc 1nascuns Nu cum a de aceea simt 1nlâuntrul meu un gol-

# Tu numai de nebună (pentru 8ristos nu esti bună>="ucrul acesta cere multă smerenie Ascultă% dacă rei săiubesti ne ointa 1n ascuns% citeste iata u ioasei Isidora2 % ca28

uvioasa Isidora a trăit în <ănăstirea?a2enisioţuor, pe care a întemeiat-o uviosul#a omie la începutul secolului al I"-lea$ a sesmerea, se în;osea pe sine i se prefăcea a fi ne2ună„pentru 4ristos” <er+ea întotdeauna desculţă, iarpe cap purta o cârpă, pe când celelalte mona iipurtau camilafcă$ De i a primit de multe ori ocări ilovituri, nu a cârtit niciodată$ Sfinţenia vieţii ei a



să cunosti ce galbeni a ea Sfânta% ce irtuti a ea% si să arunci banii tăi falsi% ăia de aramă% iar de acum 1ncolo să adunigalbeni de aur si să/i ascun.i 1n inima ta si să/i .ă orăsti bine%ca să nu/i fure aghiută

Nebunii pentru 8ristos nu sunt goi pe dinăuntru% ci re arsădin preaplinul dragostei cu care i/a umplut &umne.eu MariSfinti sunt acestia Ei par că spun neghiobii% dar 1n realitatedau sfaturi 1ntelepte% care au multă profun.ime Smerenia lor efoarte mare si nu se socotesc deloc pe ei 1nsisi &e aceea si&umne.eu 1i 1n redniceste să cunoască tainele dumne.eiestisi să dobândească multe harisme

# $heronda% cum de unii farasioti% desi 1l edeau peSfântul Arsenie făcând atâtea minuni% nu/l 1ntelegeau% ci 1l 5udecau gresit-

# Sfintii mai mult se ne oiau să/si ascundă bogătiaduho nicească decât să o dobândească Sfântul Arsenie 1siascundea si el irtutile sub diferite co5oace% si era firesc caoamenii superficiali să nu/l 9 adă: si să/l 5udece după

co5oacele din afară% adică după ciudăteniile prefăcute pe carele edeau la el Adică Sfântul% rând să fugă de admiratiaoamenilor% se străduia 1ntotdeauna să le arate opusul fiecăreiadintre irtutile pe care le a ea Cireste% câti a eau irtutiascunse 1ntelegeau ce comoară ascundea Sfântul

Eroii cei smeriti si ascunsi ai lui 8ristos se arată a fi ceimai 1ntelepti din lume% căci reusesc să/si păstre.e comoaraduho nicească 1n istieria lui &umne.eu &e aceea să simtim

multă bucurie când trăim 1n ascuns% căci atunci om edeafata lui &umne.eu 1n iata iitoare% simtind pre.enta "ui

fost descoperită în vedenie marelui ascet #itirun,care mai apoi a vizitat mănăstirea i a descoperitînaintea între+ii o2 ti că Isidora, pe care oconsiderau ne2ună, devenise *mma, adică maicădu ovnicească$



lângă noi 1ncă din această iată



PARTEA A DOUA



DRAGOSTE DUHOVNICEASC<@mul uhovnicesc îsi !ruieste ra"ostea mai înt)i lui

Dumne&eu, apoi oamenilor, iar preaplinul ra"ostei lui îl !ruieste animalelor si între"ii &i iri=.



CAPITOLUL /

Dragostea nesecată a lui Dumnezeu si dragosteanoastră către Dumnezeu

Dumnezeu ne „ om ardează” cu dragostea Sa # $heronda% uneori simt cu tărie dragostea lui &umne.eu

si sufăr când ăd cât sunt de nerecunoscătoare # 3ti doresc să te arăti rednică de binefacerile cele multe

ale lui &umne.eu Spunea &a idB„ ila 4a, Doamne, m! vaurma întru toate &ilele vietii mele$ (!rochimenul ;ecerniei demarti seara ;e.i si !salmul 22% 6, Să spui si tu la fel% fiindcăeste ade ărat că asta ti se 1ntâmplă si tie "a fel cum totade ărat este si faptul că recunosti lucrul acesta si/lmultumesti% si/" slă esti pe &umne.eu

ând omul mărturiseste dragostea lui &umne.eu% atunci si

&umne.eu 1l= 9bombardea.ă: cu dragostea Sa !oate ăsurprinde cu ântul 9bombardea.ă:% dar pentru a di.ol atartrul sau granitul dimpre5urul inimii noastre% este ne oie de bombe dumne.eiesti al căror material e4plo.ibil să fiedragostea lui &umne.eu ând această coa5ă groasă a fidi.ol ată atunci inima de ine sensibilă si omul se 1nduiosea.ăchiar si 1naintea celor mai mici binefaceri ale lui &umne.euSe simte foarte 1ndatorat fată de &umne.eu si este continuu

coplesit% căci% 1n timp ce el se gândeste cum să/si achitedatoria% &umne.eu 1i dă tot mai multe binecu ântări% până cesufletu/i mărinimos se topeste de dragostea "ui

# &e ce ne iubeste atât de mult &umne.eu- # !entru că suntem copiii "ui Mai mult nu pot să ă

spun # $heronda% dacă cine a care se ne oieste are mereu

aceleasi căderi% nu/" supără si/" de.amăgeste pe &umne.eu- # are &umne.eu asteaptă reun a anta5 de la noi- Nu



Suntem 1nsă copiii "ui si El ne iubeste pe toti la fel Am ă.utodată un tată care a ea si un copilas putin cam nătâng căruia 1i

curgea nasul% iar el si/l stergea cu mâneca% dar 1l strângea 1n brate si pe acesta% si/l săruta si/l mângâia ca si pe ceilalti Totastfel si &umne.eu% ca un !ărinte <un ce este% nu/Si iubestenumai copiii plini de har% ci si pe cei slabi duho niceste% pentru care/" doare 1ndeosebi si de care se 1ngri5este maimult

Nimeni nu poate cuprinde cu mintea cât de mult 1l iubeste&umne.eu pe om> &ragostea "ui nu poate fi asemănată cu

nimic% nu are hotare Este atât de mare% 1ncât% dacă omul simtecât de putin această dragoste% inima lui cea de lut nu ar puteare.ista% ci s/ar topi% fiindcă este lut

&umne.eu 1ngăduie de multe ori ca dragostea "ui să sere erse cu 1mbelsugare peste făpturile "ui si atunci sufletulnostru se 1n ăpăia.ă ;edem că dumne.eiasca dragoste esteatât de dulce% atât de mare% 1ncât nu o putem suporta sia5ungem să spunem' 9&umne.eul meu% a5unge> Stă ileste putin dragostea Ta% căci nu o pot indura>: 3n acest fel%&umne.eu rea să ne arate că El are toată bună ointa să nedea din belsug dragostea Sa% dar nu o face pentru că baterianoastră e de capacitate mică Este ne oie deci să o mărim pentru a 1ncăpea 1n ea mai multă dragoste dumne.eiască%deoarece energia di ină a dragostei lui &umne.eu ine la noi1n functie de capacitatea pe care o a em

# um se poate mări această 9capacitate:- # u cât se a curăti inima noastră% cu atât 1i a creste

capacitatea si om primi dragostea dumne.eiască ceanemărginită% necuprinsă si nesecată

8una -mpărtire a dragostei # $heronda% se poate ca dragostea mea fată de un Sfânt

să/mi 1mputine.e dragostea pentru &umne.eu- # Nu% căci 1n multa e la ie si iubire pe care o are cine a

pentru un Sfânt se ascunde marea dragoste si e la ie fată de



&umne.eu el 1n Treime si fată de Maica &omnuluiCără 1ndoială că acela care/i cinsteste pe Sfinti o cinsteste

cu mult mai mult pe Maica &omnului "a fel cum cel care ocinsteste mult pe !reasfânta Născătoare de &umne.eu firestecă cinsteste inc mai mult pe !reasfânta Treime Si% e.i tu% pentru Sfântul cu care tii legătura si pentru care simti multărecunostintă% ai putea chiar să te 5ertfesti &ar daca pentru unSfânt te/ai 5ertfi% oare nu te/ai 5ertfi pentru &umne.eu-

Mare lucru 1nseamnă dragostea pentru 8ristos% pentruMaica &omnului% pentru Sfinti Este o dragoste care nu se

compară cu nicio altă dragoste Este sigură' ti se răspunde laea 1ntotdeauna # Se poate ca cine a să/" iubească pe &umne.eu si să nu/

i iubească pe oameni- # Nu% căci dacă 3l iubesti pe &umne.eu% este cu neputintă

să nu iubesti chipul lui &umne.eu% care este omul &ragosteanoastră către &umne.eu aduce cu ea dragostea cătreaproapele% căci acela care se apropie de &umne.eu se faceaproapele tuturor oamenilor% precum Sfintii Iar 1n dragosteanoastră către aproapele se ascunde marea noastră dragostecătre &umne.eu

ând cine a 1si dăruieste inima lui &umne.eu% iubestetoată .idirea' nu numai pe toti oamenii% ci si păsările sicopacii% chiar si serpii Atunci se 1nchină cu e la ie nu numailui &umne.eu si Sfintilor% ci si icoanelor lui &umne.eu% adicăoamenilor Si toate creaturile% mici si mari% lemnisoare si pietricele pretioase sau ne1nsemnate% le ia cu e la ie si lesărută ca pe o binecu ântare de la Căcătorul său% asa cumsărută un obiect mic sau mare pe care II primeste ca binecu ântare de la o persoană dragă lui

Suirea la Ceruri # $heronda% cum a5unge omul la &umne.eu- # Sunt două căi pe care poate urca cine a acolo sus la

&umne.eu ca să/" 1nduplece să coboare si să rămână cu el



!rima cale este pocăinta sinceră pe care o fac cei foarte păcătosi ând acestia 1si dau seama de marile lor căderi si se

smeresc mult% &umne.eu pentru multa lor smerenie 1i iubestemult si 1i 1naltă până la eruri„ are ucurie se face în(eruri pentru un om care se poc!ieste$ (;e.i "uca *)% H,%spune E anghelia E firesc atunci ca si păcătosii să/" iubeascămult pe &umne.eu% fiindcă le/a sters o datorie mare A douacale este atunci când omul se păstrea.ă curat de păcatele demoarte Se cu ine atunci ca el să/l multumească <unului&umne.eu pentru că l/a pă.it 1ncă de mic copil si nu l/a lăsat

să/si 1ntine.e haina sufletului Si pe tine% dacă nu te/ar fi pă.it8ristos de mică ca pe un pui de closcă sub aripile Sale% poatecă astă.i erai cea mai păcătoasă din lume &e aceea să/"slă esti .i si noapte pe <unul &umne.eu pentru acest maredar al Său si să ersi lacrimi de bucurie si de recunostintă fatăde El Aceste lacrimi au aceeasi putere J sau poate chiar unamai mare J ca si lacrimile pocăintei Atunci omul se 1naltă la

eruri% a5unge la &umne.eu si 1l slă este ne1ncetat% precum1ngerii Si% desi trăieste pe pământ% e ca si cum ar trăi 1n erAtunci toată iata lui este o do4ologie% iar moartea o asteaptăslă ind pe &umne.eu% pentru că se gândeste că a merge pentru totdeauna lângă &umne.eu% are este destinatia luiAtunci i.bucneste 1n do4ologia cea mai 1naltă'„Slav! ie,Ț (elui ce ne/ai ar!tat nou! lumina3$

Să'i dăruim dragostea noastră lui (ristos # $heronda% ce să fac ca să a5ung să/" iubesc pe

&umne.eu- # a să/" iubesti pe &umne.eu% trebuie să pornesti de la

5ertfă ând omul nu se socoteste pe sine si se 5ertfeste% atuncilucrurile decurg firesc' 1l iubeste pe aproapele său% 1l iubeste si pe &umne.eu Toti cei care spun că/" iubesc pe &umne.eu%dar nu se 5ertfesc pentru aproapele lor%„ /au iu it pe Dumne&eu cu "ura lor, ar cu lim a lor /au mintit pe l$(!salmul HH% +0,



# $heronda% cum se poate 1nmulti dragostea fată de&umne.eu-

# Să/" a eti pururea pe &umne.eu 1n mintea oastră% săcugetati la &umne.eu% să rostiti 7ugăciunea lui Iisus% săorbiti cu &umne.eu Căcând omul această lucrare% simte

dragostea lui &umne.eu la 1nceput putin% iar mai târ.iu% pemăsură ce 1naintea.ă% o simte tot mai mult Mintea si/o tine deacum permanent la &umne.eu si nu/l mai atrage nimic dincele pământesti si desarte &ragostea către &umne.eu se1nflăcărea.ă 1n inima lui% i/o umple% iar el nu rea să mai

cugete la nimic altce a decât la &umne.eu Nimic din cele alelumii nu/l mai interesea.ă si se gândeste ne1ncetat la !ărinteleeresc ;e.i% stiinta 1i capti ea.ă pe cei preocupati de

descoperiri &ar oare de ce nu suntem noi absorbiti de8ristos-

# e ne opreste% $heronda% să/" căutăm pe 8ristos cu oastfel de râ nă-

# Nimic nu ne opreste Minte a em% maturi suntem Noi1nsine suntem piedica

# &acă nu ne lepădăm de noi 1nsine% cum să intre 8ristos1nlăuntrul nostru- &acă ne lepădăm de noi 1nsine si pleacă dinnoi chiriasul cel rău% adică omul cel echi% atunci a locui 1nlocul gol al inimii omul cel nou al Noului Testament% umplândde dragoste templul fiintei noastre si 1ntreaga noastrăe4istentă% pentru că a gă.dui 1nlăuntrul nostru &ragostea%8ristos Atunci inima omului de ine clopot si sună mereu cu

eselie si atât de tare% 1ncât sunt gata să i se spargă doagele%adică coastele% care sunt tencuite cu lut% lut ce a de enit trup la porunca lui &umne.eu Iar dacă te afli 1n pustie si nu e4istăacolo biserică% atunci trupul tău a de eni biserică% iar inimata clopot

ând omul 1si dăruieste inima lui &umne.eu% atuncimintea 1i este răpită si ea de dragostea lui &umne.eu% iar inima lui saltă ne1ncetatB 1si simte capul usor% iar trupul ca unfulg Iar când dragostea lui &umne.eu este mai multă decât



poate inima să cuprindă% atunci bătaia inimii este au.ită si decei din 5urul său% căci la această stare participă si trupul

inimă atât de mică să poată iubi atât de mult> Si dacădragostea omului pentru &umne.eu este atât de mare% gânditi/ă cum este dragostea lui &umne.eu> ;orbesc de cantitate%

căci 1n ceea ce pri este calitatea% dragostea lui &umne.eu esteaceeasi cu dragostea noastră% atunci când si a noastră esteduho nicească

ât de mare este răul pe care/l facem cei mai multi dintrenoi când nu oim să/l dăruim lui 8ristos dragostea noastră% ci

o irosim 1n lucruri pământesti% ieftine si desarte> hiar si oiată de o mie de ani si o mie de inimi să/i dea cine a lui8ristos nu sunt de a5uns pentru marea dragoste pe care ne/aarătat/o si pe care ne/o arată 1n continuare' ne iartă% ne rabdăsi ne curăteste cu dumne.eiescul Său Sânge sufletele noastrecele murdare

:lacăra dragostei lui Dumnezeu

# $heronda% de ce nu/" iubesc pe &umne.eu asa cumiubesc o persoană dragă lângă care doresc să fiu- # Asta ine 1ncet/1ncet după multă ne ointa% căci altfel

oamenii ar lua foc si ar arde de dragostea lui &umne.eu &esiar fi frig 1n 5urul lor% ar simti că iau foc si multi si/ar luacâmpii dată% un soldat% 1n timp de ră.boi% si/a lăsat unitateasi a plecat 1n munte Se aprinsese 1n inima lui o asa flacără%1ncât nimic nu/l mai putea retineB oia să meargă să se roage Nu a tinut cont de nimic S/a dus% a găsit o pesteră% a intrat 1nea si se ruga ând ceilalti soldati au plecat 1n incursiune% l/augăsit si l/au prins 9Asta e un de.ertor:% au spus ei &upăaceea comandantul l/a chemat la interogatoriu 9&e ce ai făcutasta-: 9Ard% domnule comandant% ard pentru 8ristos> Stiti ce1nseamnă să ar.i-: 9<ine% dar eu nu ard-:% 1i spunecomandantul 9Eu ard% domnule comandant> 1ntelegeti-: a



&u irea dumnezeiască?@

# $heronda% iubirea dumne.eiască este dragostea pentru&umne.eu-

# &umne.eiasca iubire este ce a mai presus decâtdragostea pentru &umne.eu' este nebunie "egătura dintredragoste% iubire si nebunie este 1ntocmai cu cea dintre in idie%ură si ucidere &ragostea scumpă pentru &umne.eudimpreună cu 5ertfele ei fierbe usor inima% iar iubireadumne.eiască i.bucneste 1n afară% ca aburul ce nu poate fistăpânit% si se uneste cu &umne.eu

Iubirea dumne.eiască 1nmoaie oasele tari si le face atât demoi% 1ncât omul nu se mai poate tine pe picioare% ci cade&e ine ca lumânarea% care% stând 1ntr/un loc cald si neputândrămâne dreaptă% se 1ndoaie când 1ntr/o parte% când 1ntr/alta 1ndrepti% dar iarăsi se 1ndoaie% iarăsi cade% fiindcă 1ncăpereaeste caldă% foarte caldă= ând se află cine a 1n această staresi trebuie să meargă unde a sau să lucre.e ce a% nu reusesteBse luptă% 1ncearcă să iasă din această stare=

# $heronda% dacă pe cine a cuprins de iubireadumne.eiască% 1l doare ce a% simte durerea- # 3n această stare% durerea% dacă este foarte puternică% se

micsorea.ă si de ine suportabilă% iar dacă este mică% disparecu totul ;e.i% cei 1ndrăgostiti sunt ca si răpiti% nici somnul nu/i prinde 3mi spunea un monah' 9$heronda% fratele meu s/a1ndrăgostit de o tigancă si nici să doarmă nu mai poate Spune

30

xpresia JKHL MNHL (t ios eros' A eros divin a fosttradusă$ :n acest su2capitol, prin iu2iredumnezeiască, iar termenul COCPQ (a+api' prindra+oste$ rosul divin este iu2irea înflăcărată,extatică, a persoanei umane care î i iese din sine ise une te tainic cu Dumnezeu, (n$tr$'



continuu' L!araschi a mea% !araschi a mea> Să/i fi făcutră5i- Nu stiu Eu sunt de atâtia ani călugăr si nu o iubesc pe

Maica &omnului nici măcar cât o iubeste fratele meu petiganca asta> Să nu/mi tresalte inima deloc>:&in nefericire% sunt oameni duho nicesti care se smintesc

atunci când aud cu ântul 9iubire dumne.eiască: Nu au1nteles ce 1nseamnă iubirea dumne.eiască si de aceea or săscoată acest cu ânt din ineie si din @ctoih% spunând căsminteste ?nde am a5uns> &impotri ă% cei din lume% care autrăit iubirea Ueros, lumească% dacă le orbesti despre iubirea

dumne.eiască% 1ndată or spune' 9Aceasta trebuie să fie ce asuperior: &acă ati sti pe câti tineri% care au cunoscutdragostea lumească% 1i 1ntorc la &umne.eu când le orbesc deiubirea dumne.eiască> 9;oi ati că.ut reodată din pricinadragostei pe care o simteati- 1i 1ntreb Ati simtit reodată cănu ă puteti misca% că nu puteti face nimic-: Atunci ei 1si dauseama 1ndată că este orba de ce a mai 1nalt si astfel ne1ntelegem 9&acă noi% spun ei% simtim ce a din aceastădragoste lumească% 1nchipuie/ti cum este cea cerească>:

3e unia dumnezeiască # um poti să 1nnebunesti% $heronda% de dragostea lui

&umne.eu- # Să te 1nsotesti cu= nebuni% ca să te molipsesti si tu de

nebunia lor duho nicească> Mă oi ruga ca să te ad=nebună de legat> Amin

Am si eu o mică e4perientă de nebunie duho nicească%care ine din iubirea dumne.eiască Atunci omul a5unge lasfintita 9distragere: Ue absent fată de cele petrecute 3n 5urullui si nu mai rea să cugete la nimic altce a decât la&umne.eu% la cele dumne.eiesti% la cele duho nicesti% la celeceresti Ciind 1ndrăgostit dumne.eieste% este mistuit lăuntric deo flacără dulce si răbufneste 1n afară% nebuneste% 1n spatiuldumne.eiesc al cucerniciei% slă ind .i si noapte ca un 1nger pe&umne.eul si Oiditorul său



# Acesta este e4ta.- # &a% atunci omul se află 1n afară de sine% 1n sensul cel

bun Aceasta este„2esi in sine, înfricos)n u/te, (erule$ (&inirmosul cântării a noua a canonului din Sâmbăta Mare, Nebunia dumne.eiască 1l scoate pe om 1n afara atractiei

pământuluiB 1l urcă la tronul lui &umne.eu% iar omul se simte pe sine ca un cătelus la picioarele stăpânului său% căruia 1ilinge picioarele cu bucurie si credinciosie

8etia dumnezeiască

# $heronda% mă tem că nu o să mă mântuiese # Nu te teme> ;om merge 1mpreună acolo sus> Numai să/i spui staretei să ne dea două sticle mari pentru drum Iaaminte 1nsă să fie de plastic% nu din sticlă% ca să nu se spargă pe drum= "e om umple cu apă si% până să a5ungem la er% o

om bea din pricina ostenelii> ;om lăsa numai trei degete deapă si 1l om ruga pe 8ristos să o binecu ânte.e% să o facă

in% după care 1l om bea si ne om 1mbăta duho niceste

lângă 8ristos # are este această apă- # Este dragostea către 8ristos si către frati # Iar betia- # Este betia care ine de la &uhul Sfânt ei care se

1mbată de la &uhul Sfânt se eselesc continuu de dragostea lui&umne.eu% !ărintele lor

&acă omul se 1mbată duho niceste cu inul ceresc% iatalui pământească de ine mucenicească% 1nsă 1n 1ntelesul cel bun &e ine nefolositor pentru lume si nimic din cele pământesti nu/l mai atrage%„socotin u/le "unoaie$ (;e.iCilipeni % , pe toate ;e.i% celor care beau mult si se 1mbatănu le mai pasă apoi de nimic 9<ădie Tănase% 1ti arde coliba>:%strigau la un bătrânel căruia 1i luase foc coliba 9"as/o săardă>: spunea el% fiindcă băuse si se 1mbătase

<ună este cealaltă betie% cea cerească% dar trebuie să fii permanent acolo% la 9butoiul: ceresc cel nesecat



;ă doresc să găsiti caneaua cea dumne.eiască si să beti sisă ă 1mbătati mereu de inul 7aiului> Amin



CAPITOLUL 2

Dragostea către aproapele

Dragostea si smerenia$ cele două !irtuti -nfrătite # $heronda% cum mă oi mântui cu atâtea patimi ce am- # u dragostea si cu smerenia &e 1ndată ce or creste

aceste două irtuti% mândria si răutatea or rămâne atrofiate%

iar patimile or trage să moară 3n felul acesta% 1ncet/1ncet% or dispărea toate patimile% iar toate celelalte irtuti or eni de lasine &e aceea 1ndreaptă/ti toate puterile spre dobândireadragostei si a smereniei

Ade ărata dragoste se 1mbrătisea.ă cu smerenia ca doifrati gemeni% care se iubesc foarte mult &ragostea nu sedesparte de smerenie 3n dragoste găsesti smerenia% iar 1nsmerenie găsesti dragostea

!entru mine% temelia ietii duho nicesti este dragostea sismerenia ?nde e4istă dragoste% acolo locuieste 8ristos%Iubirea% iar 8arul lui &umne.eu nu mai rea să plece de acolounde e4istă smerenie Atunci &umne.eu 1mpârăteste pretutindeni% iar pământul se transformă 1n 7ai 3nsă acolounde lipseste dragostea si smerenia% acolo locuieste aghiută%

ră5masul% iar oamenii trăiesc 1ncă de aici iadul 1mpreună cuel% 1nrăutătindu/si si mai mult starea lor 1n cealaltă iată

alea cea mai usoară pentru a ne mântui este dragostea sismereniaB pentru acestea om fi 5udecati Aceste două irtuti 1l1nduiosea.ă si/" 1nduplecă pe &umne.eu% iar pe om% făpturamâinilor Sale% 1l urcă la er &upă aceste 1nsusiri% smerenia sidragostea% 1i deosebesc Sfintii 1ngeri pe copiii lui &umne.eu%1i iau cu dragoste% 1i trec fără frică prin ămile ă.duhului(;e.i Monahul $rigorie% ucenicul Sfântului ;asile cel Nou%;!mile v!& uhului, si 1i urcă la &umne.eu% !ărintele celiubitor



Dragostea cea pretioasă si ade!ărată&upă mine% dragostea este de trei feluri' dragostea

trupească% care este plină de microbi spirituali% dragostealumească% care este de suprafată% formală% ipocrită% fără profun.ime si dragostea duho nicească% care este ceaade ărată% cea curată% cea scumpă Aceasta/i dragostea ceafără de moarte care rămâne 1n 9 ecii ecilor:

# $heronda% si cum 1mi oi da seama dacă am dragosteade ărată-

# a să/ti dai seama% trebuie să cercete.i dacă 1i iubesti petoti deopotri ă si dacă 1i consideri pe toti oamenii mai bunidecât tine

# Mi s/a răcit dragostea pentru &umne.eu si pentruaproapele

# Seamănă putina dragoste care ti/a rămas% pentru ca easă 1ncoltească% să crească% să rodească si să seceri dragosteApoi dragostea 1nmultită pe care o ei secera o semeni dinnou si% 1ncet/1ncet% 1ti ei umple hambarul% 1ncât nu ei a ea

unde s/o pui% căci% cu cât semeni mai multă dragoste% cu atâtse 1nmulteste mai mult Să spunem că un tăran are un săculetde sământă% pe care o seamănă Apoi adună rodul si umple unsăculet mai mare Semănând apoi sământa din acest săculet%

a umple un sac 1ntreg Iar când adună multă sământă si oseamănă% a umple un hambar !e când% dacă păstrea.ăsământa 1n săculet si nu o seamănă% sământa a face iermiTrebuie să arunce sământa 1n pământ ca să 1ncoltească% să

crească si să facă rodTot astfel se 1ntâmplă si cu dragostea &ragostea% ca să se1nmultească% trebuie să o dăruiesti 3nsă cel care nu dă chiar si putina dragoste pe care o are% seamănă cu cel care are un pumn de sământă% dar o păstrea.ă si nu o seamănă Acestaeste robul cel iclean% care a ascuns talantul (;e.i Matei 2)%2),

;ei primi dragoste potri it cu dragostea pe care o ei dărui&acă nu dăruiesti dragoste% nu ei primi dragoste ;e.i% mama



dăruieste continuu copiilor ei% dar si primeste continuu de laei% dragostea ei crescând mereu 3nsă dacă cerem dragostea

celorlalti numai pentru noi 1nsine si rem ca toti să ne dea% iar când facem un bine ne gândim la răsplată% atunci nu a em odragoste pretioasă% ci una ieftină Atunci ne 1nstrăinăm de&umne.eu si nu primim dragoste nici de la &umne.eu% nici dela oameni

ei cu dragoste lumească se ceartă care dintre ei să 1nhatemai multă dragoste pentru sine âti 1nsă au dragostea cea pretioasă% cea duho nicească% se ceartă care dintre ei să

dăruiască celuilalt mai multă dragoste Ei iubesc fără să segândească dacă sunt sau nu iubiti de ceilalti% nici nu cer celorlalti să/i iubească ;or doar să dăruiască si să sedăruiască% fără a rea să li se dea ce a sau să li se dăruiascăcine a amenii acestia sunt iubiti de toti% dar cel mai mult de&umne.eu% cu are se si 1nrudesc

&ragoste fără a lua ce a 1n schimb> Să nu facem fapte bune ca să primim binecu ântări Să culti ăm dragostea ceanobilă% cea pretioasă% pe care o are &umne.eu% iar nudragostea cea lumească si ieftină% cea plină de toată neputintaomenească

# $heronda% 1mi este greu să/mi dăruiesc dragostea acolounde stiu că nu o or pretui

# 3ti ine greu fiindcă nu ai dragoste ade ărată !e celcare are dragoste ade ărată nu 1l preocupă dacă dragostea luieste pretuită sau nu Nici măcar nu/si aminteste de 5ertfa pecare o face pentru aproapele său% deoarece o face din dragostecurată # &ar cum pot să uit binele pe care/l fac-

# Aruncă/l 1n mare= Asa o să/l uiti &ar să uiti si răul pecare ti/l fac altii Si astfel ei aduna o bogătie duho niceascăchiar fără să/ti dai seama

Să -ndepărtăm propriul eu din dragostea noastră # $heronda are este măsura dragostei-



# „S! v! iu iti unii pe altii, precum si u v/am iu it pevoi$ (;e.i Ioan * % + si *) *2, !rin aceasta 8ristos rea să

spună că trebuie 1ntotdeauna să ne 5ertfim pentru ceilalti% precum si El S/a 5ertfit pentru noi # Se poate ca 1n 5ertfa să e4iste oie proprie- # &a% se poate 3mi amintesc că% pe când eram 1ncă

mirean% un om din onita% 1ndată după slu5ba de 1n iere%spunea 1n au.ul tuturor' 9;oi merge sus la mănăstire% să/iaprind Maicii &omnului candelele: 3nsă după felul cum ospunea% puteai să/ti dai seama că are mândrie% oie proprie=

Se ducea% deci% noaptea% sus la mănăstire ca să aprindăcandelele% două ore dus si două ore 1ntors Si pe ce drum răumergea> Iar acolo la bisericută erau toate părăsite% aruncate peici/colo &e unde să găsesti plută de candelă si fitil- Si elfăcea toată această osteneală% dar până la urmă 1n .adar &acă1i spuneai' 9 ând te ei duce acum acasă% aprinde candela>:% poate că n/o aprindea> &acă oia 1ntr/ade ăr să facă o 5ertfatrebuia să meargă si să aprindă candelele la mănăstire simplu%fără .gomot

# &eci se poate ca cine a să facă o 5ertfă din mândrie- # um să nu- 3si poate 5ertfi chiar si iata% precum spune

Apostolul !a el% dar dragoste să nu aibă (;e.i orinteni * %, # Această 5ertfă are aloare- # Nu/ti amintesti ce spune Apostolul !a el-„Dac!

ra"oste nu am, nimic nu sunt$ (;e.i I orinteni * % 2,Fertfa% ca să fie plăcuta lui &umne.eu% nu trebuie să aibăelemente omenesti% interes% mândrie etc ând cine a se 5ertfeste cu smerenie% atunci are dragoste si 3l 1nduiosea.ă pe&umne.eu ând orbesc despre dragoste% orbesc despredragostea ade ărată% autentică% care are noblete ăci te poti1mpăca la gândul că ai dragoste pentru că dai totul% si cu toateacestea dragoste să nu ai% din cau.ă că prin această dragoste

rei să iesi 1n e identă% adică urmăresti interesul tău personal!entru ca dragostea noastră să fie autentică% trebuie să o



purificăm% să 1ndepărtăm propriul eu din dragostea noastră Iar când toti 1si 1ndepărtea.ă propriul eu din dragostea lor% atunci

unul este 1n celălalt si toti sunt unul% fiind de acum 1nainteuniti de dragostea cea una a lui 8ristos Si 1n 8ristos toate problemele sunt re.ol ate% fiindcă dragostea lui 8ristosde.leagă toate problemele

Dragoste de mamă pentru toti # $heronda% cum poate cine a să strângă 1ntreaga lume 1n

inima lui- # um poate 1mbrătisa toată lumea% când mâinile lui suntmici- !entru a strânge cine a toată lumea 1n inima lui% trebuie

să/si lărgească inima # Si cum se face lucrul acesta- # u dragostea &ar nici aceasta nu a5unge Este ne oie

de dragoste de mamă Mama 1si iubeste copiii mai mult decât pe ea 1nsăsi ine dobândeste această dragoste 1i iubeste nunumai pe cei care 1l iubesc% ci si pe cei care 1l atămă ăci

asa cum mama le 5ustifică pe toate% tot astfel si el găseste1ntotdeauna circumstante atenuante pentru ceilalti si ia sarcinaasupra sa hiar si atunci când i se fură ce a% tot el simtemustrări de constiintă ca nu cum a hotul să fie prins si băgat1n 1nchisoare 3si spune 1n sinea sa' 9&in cau.a mea a fost băgat 1n temnită &acă găseam un mod de a/i da banii de carea ea ne oie% nu ar fi furat si nu ar fi fost acum 1n 1nchisoare:

&ragostea de mamă pe toate le acoperă% pe toate le sterge&acă un copil face o pagubă sau se poartă urât% mama lui 1liartă 1ndată% fiindcă este copilul ei Asa si tu% când 1ti iubestiaproapele cu iubire de mamă% 1i 5ustifici slăbiciunile si nu/i

e.i greselileB si% chiar dacă le e.i% le ierti Atunci inima ti seumple de dragoste% fiindcă de ii următor al lui 8ristos% arene rabdă pe toti

# $heronda% pe toate le trate. cu o anumită 1ngustime%strângere de inimă Nu cum a nu am inimă-

# Tu nu ai inimă- Stii ce inimă ai- &ar 1ti lasi 1ngustimea



mintii să o 1năbuse% iar apoi te chinuiesti el care are inimălargă% pe toate le rabdăB pe când cel cu inima 1ngustă% dintr/o

obser atie sau dintr/o 1ntâmplare neplăcută% se mâhneste multsi nu poate răbda # &e ce% $heronda- # Ciindcă atât suportă bateria lui # e să fac% ca să/mi re.iste bateria mai mult- # Să cauti 1ndreptătire pentru neorânduielile si lipsurile

celorlalti Să 1nfrunti totul duho niceste% cu credintă si1ncredere 1n &umne.eu Să te gândesti că te afli 1n mâinile lui

&umne.eu% si% dacă nu se face ce a asa cum rei si cumdoresti tu% să accepti lucrul ăsta cu bucurie # um mi se a lărgi inima- # !entru ca să ti se lărgească inima% trebuie să scoti ce a

dinlăuntrul ei' să/ti arunci afară iubirea de sine &acă se ausca iedera iubirii de sine si a logicii strâmte care te 1năbusă%arborele tău duho nicesc se a de. olta liber Mă oi ruga cainima ta să se slobo.ească repede% 1n chip desă ârsit% ca să sede. olte si să se lărgească Amin

Stiti ce simt eu acum- Simt o asa dragoste de mamă% o asaafectiune si gingăsie% pe care n/o a eam 1nainte*

Toată lumea 1ncape 1nlăuntrul meu ;reau să/i 1mbrătise.31 Stareţul spusese în &.>&R „ ste cu putinţă ca omulsă ai2ă întotdeauna înlăuntrul său flacăra dra+osteidumnezeie ti$ u aveam încontinuu această

dulceaţă cerească$ *rdeam în între+ime i oaselemele se făceau ca ni te lumânări aprinse$ ândtre2uia să fac ceva sau să mer+ undeva, mă sileampe mine însumi să ies din această stare$ De multeori, cădeam ;os din pricina acestei dulceţi cere ti$*cum ea s-a transformat în durere pentru lume$Sufăr pentru lume i pe zi ce trece, această durerecre te$ <ă topesc pur i simplu”$



pe toti oamenii% ca să/i a5ut ăci dragostea nu poate rămâne1nchisă 1n inimă !recum curge si se arsă laptele unei mame

al cărei copilas a murit% tot astfel si dragostea rea să sedăruiască

&nima nu -m ătrâneste niciodată # $heronda A a !am o spune' 9&acă ai inimă% poti să

te mântuiesti: ( Patericul e"iptean% A a !am o% pf G, e1ntelege prin 9a a ea inimă:-

# !oate 1ntelege multe Mai 1ntâi% 9a a ea inimă: este egalcu 9a iubi pe &umne.eu: 3n al doilea rând% 9a a ea inimă:este egal cu 9a a ea sensibilitate: 3n al treilea rând% 9a a eainimă: este egal cu 9a a ea bunătate: 3n al patrulea rând% aa ea inimă: este egal cu 9a a ea 1ngăduintă: 3n al cincilearând% 9a a ea inimă: este egal cu 9a a ea ite5ie: ândspunem 9inimă:% nu 1ntelegem o bucată de came% ci râ nă pentru 5ertfa% dragoste nobilă

Mare lucru este puterea inimii> Inima este ca o baterie care

se 1ncarcă continuu Nu oboseste% nici nu 1mbătrânesteB puterea ei nu se isto este niciodată &ar pentru aceasta trebuiesă ne punem inima să lucre.e ăci si eu am inimă% si tu aiinimă% dar ce să faci cu ea dacă nu o punem la lucru- &acăcine a nu/si pune inima să lucre.e% poate să fie un urias si sănu aibă cura5 să facă nimic Iar altul poate să fie atâtica demic% si să nu obosească deloc% pentru că toate câte face le facedin inimă Iată% ăd si aici o maică care nu are re.istentă% dar fiindcă pune inimă 1n tot ceea ce face% nu simte oboseală Nucaută să fugă de treabă% ci cum să/l odihnească pe celălaltCace cu dragoste orice lucru% pentru că o doare pentru celălaltSi aceasta nu ca să o adă ceilalti si să/i spună 9bra o: Nuare iubire de sine% dorintă de a plăcea oamenilor% ci se miscă1n ascuns si astfel primeste 8arul dumne.eiesc si &umne.eu oa5ută

ând un om este bolnă icios sau a 1mbătrânit% iar trupulsău nu se poate osteni% dacă s/a 1n ătat să lucre.e cu inima%



aceasta 1mboldeste si trupul ca să lucre.e Este ca o masinăeche cu rotile de.umflate% cu osiile stricate% al cărei motor

1nsă este puternic si o 1mpinge% si porneste !e când un omtânăr si sănătos% dacă nu lucrea.ă cu inima% este ca o masinănouă care nu are motor puternic si de aceea nu poate 1nainta

ea mai mică osteneală este pentru el ca si cum ar răsturnamuntii ?neori la olibă se 1ntâmplă ca reun bătrânel să uiteo umbrelă sau o geantă si atunci spun câte unui tânăr' 98ai%

oinicule% aleargă putin ca să/l prin.i din urmă pe bătrânel>:&ar el% 1ndată ce aude% oftea.ă 9Nu se a 1ntoarce 1napoi

!ărinte-: mă 1ntreabă 98ai% măi oinice% 1i spun din nou%arată putină dragoste si du/te>: El oftea.ă din nou Acesta%numai ce a au.it 9aleagă putin:% a si obosit% cu atât mai multdacă s/ar fi dus

&acă omul nu/si pune inima să lucre.e% nu seamănă nicimăcar cu un animalB de ine stană de piatră Inima lui nu este bună de nimic

/mpreună'lucrarea mintii si a inimii # $heronda% uneori 1nteleg cu mintea că trebuie să/l

iubesc pe celălalt% dar nu simt 1nlăuntrul meu dragoste # 3ncet/1ncet% din minte se a duce si 1n inimă si atunci

ei simti dragostea a să/l iubesti pe celălalt% trebuie sălucre.e si inima% nu este de a5uns doar mintea &acă lucre.inumai cu mintea% poti a5unge să spui' 9Acum trebuie să/l rabd pe acesta: sau' 9Trebuie să iau aminte să nu/i spun asta% să nu/i fac cealaltă: etc Asta 1nseamnă că nu/l iubesti pe celălalt 3l

e.i ca pe un străin% nu/l e.i ca pe un frate pentru care să tedoară si să/ti tresalte inima

# $heronda% când e4istă o depărtare 1ntre minte si inimă%dacă iau o atitudine ratională% inima a urma mintea-

# ât de departe este inima de minte- &e ce să e4istedepărtare-

# !entru că% desi cu mintea iau o po.itie corectă% inima nuo poate urma% fiindcă este stăpânită de patimi



# Este bun diagnosticul pe care 1l dai% dar nu e de a5unsBeste ne oie si de strădanie pentru a te indeca Toată lucrareaduho nicească o face mintea 1mpreună cu inima Mintea esteemitătorul% iar inima receptorul !e oricare frec entă 1ntorciemitătorul% pe aceeasi frec entă a lucra si receptorul &acămintea lucrea.ă lumeste% trimite inimii semnale lumestiB dacălucrea.ă duho niceste% inima se 1nduiosea.ă si suferăduho niceste &e pildă% cum poti să mănânci mult% când tegândesti că 1n altă parte oamenii mor de foame sau că beduinii

mănâncă bălegarul de la cămile-2

# Am obser at că eu nu iubesc cu inima% ci cu minteaum a putea inima să lucre.e- # Nu stii- Medicii de astă.i% ca să facă inima să lucre.e%

găuresc pieptul si pun 1năuntru o= baterie Si noi trebuie sălucrăm cu mintea noastră% astfel 1ncât ea să găurească inima pentru ca s/o ia din loc si să 1nceapă să lucre.e

# um se poate face aceasta% $heronda-

# &upă mine% aceasta se face 1n trei moduri' fie simtimultă recunostintă pentru binefacerile lui &umne.eu% 1ncât sede.gheată si/i dă sla ă lui &umne.eu% fie 1ti simti greutatea păcatelor tale si ceri cu durere iertare de la &umne.eu% fie te pui 1n situatia celuilalt aflat la ananghie si suferi pentru el

# $heronda% eu am un comportament spontan Mă portasa cum simt Este bine acest lucru-

# Ascultă% când 1n inimă e4istă dragoste curată si deplinăcătre &umne.eu% atunci orice manifestare spontană a inimiieste curată ând 1nsă nu e4istă 1n inimă dragoste curată%atunci spontaneitatea trebuie frânată% căci această manifestarespontană este plină de to4ine lumesti

# e mă a a5uta să/mi tempere. spontaneitatea- # Tu nu ai condus masina- Nu a ea frână- Asadar% ia

32 Stareţul se referă la perioada anilor 07, vreme încare a vieţuit la Sinai



spune/mi ce trebuie să faci acum când ai rămas fără= frâne- # Trebuie să pun frână inimii

# &a% trebuie ca mintea să frâne.e inima% pentru că% atuncicând inima o ia 1nainte% se iroseste fără rost ie &umne.eu ti/Ța dat si multă minte si multă inimă% dar nu/ti folosesti mintea pentru a frâna inima si de aceea o irosesti Să te gândesti bine1nainte de fiecare actiune% ca să pui corect la lucru inima pecare ti/a dat/o &umne.eu% cu simplitate si mărinimie

„Din sărăcia ei1”

("uca 2*% +, # $heronda% Apostolul !a el spune'„Pe !t!torul eun!voie îl iu este Dumne&eu$ (II orinteni G% H, Eu cu de/a

sila dăruiesc sau fac reun lucru bun # Suntem copiii lui &umne.eu si este de datoria noastră să

să ârsim binele% fiindcă &umne.eu este numai dragoste Aiă.ut ădu a care l/a gă.duit pe !roorocul Ilie-Era 1nchinătoare la idoli% dar ce dragoste a ea 1nlăuntrul ei>

ând !roorocul a mers să/i ceară pâine% ea i/a răspuns' 9A em putin untdelemn si o mână de faină Acestea le oi mânca1mpreună cu copiii mei% iar apoi om muri: Nu i/a spus' 9Nua em să/ti dăm: Iar când !roorocul a rut să/i 1ncerce bună ointa si i/a cerut să facă pâine mai 1ntâi pentru el si dupăaceea pentru copiii ei% ea% sărmana% i/a făcut 1ndată (;e.i III1mpărati *H% *2/* , &acă nu ar fi a ut 1nlăuntrul ei dragoste%s/ar fi gândit' 9Nu/i este de a5uns că i/am spus că a em putin%

ci mai si cere să fac mai 1ntâi pentru el o turtă: Aici s/a făcutarătată intentia ei cea bună ca să ne fie spre pildă &ar noi%care citim Sfânta Scriptură si atâtea cărti% ce facem-

33 #roorocul Ilie, din pricina secetei, se refu+iase larâul erit$ De îndată ce s-a uscat i acest râu,Dumnezeu l-a trimis la Sarepta Sidonului, ca să-l

rănească o văduvă$ ("ezi III împăraţi &8, &-1%'$



3mi amintesc că la Sinai copiii beduinilor +% care nu stiaunimic din E anghelie% dacă le dădeai ce a% chiar si foarte putin să fi fost% 1mpărteau 1ntre ei si fiecare lua câte putin

Iar dacă pentru ultimul nu rămânea nimic% 1i dădeau ceilaltidintr/al lor

Toate acestea să le luati drept pildă si să ă cercetati pe oi1nsi ă ca să edeti unde ă aflati &acă lucrea.ă cine a astfel% primeste folos nu numai de la Sfinti si de la ne oitori% ci de latoti oamenii ?nul ca acesta se gândeste' 9 are eu am o astfelde mărinimie- um oi fi 5udecat-: !entru că fiecare dintrenoi a fi 5udecat de cel mai bun decât el;aloare are faptul de a da din sărăcia noastră% fie că este

orba de ce a duho nicesc% fie de ce a material Să presupunem că am trei perne &acă dau pe cea care 1mi prisoseste% această faptă nu are aloare% pe când dacă o dau pecea de sub cap% aceasta are aloare% fiindcă e făcută cu 5ertfa&e aceea si 8ristos a spus despre ădu ă' 9 %ceast! v! uv! s!rac! a aruncat mai mult ec)t toti$ ("uca 2*% ,

0runcati catastiful cel !ec*i -n focul dragostei # $heronda% nu pot să/i iert usor pe ceilalti # Tu nu rei să te ierte 8ristos- # um să nu reau- # Atunci de ce nu/i ierti si tu pe ceilalti- Să iei bine

aminte la asta% căci este ce a pentru care 8ristos se mâhnestemult Este ca si cum El ti/ar ierta o datorie de *0 000 detalanti% iar tu nu rei să/i ierti celuilalt *00 de dinari)

34 Stareţul se referă la perioada când vieţuia la Sinai(&.01-&.0%'$35 "ezi <atei &>, 19-9/$ "aloarea celor &7$777 detalanţi era de 8$777 de ori mai mare decât cea acelor &77 de dinari$



Să spui 1n gândul tău' 9 um de 8ristos% are este fără de păcat% mă rabdă mereu si iartă miliarde de oameni% iar eu să nu

iert nici măcar o soră-:3ntr/o .i a enit la olibă un tânăr despre care stiam căa usese o ne1ntelegere cu cine a si% desi acela 1i cerea să/lierte% el nu/l ierta "a un moment dat 1mi spuse' 9$heronda%roagă/te ca să mă ierte &umne.eu>: 9Mă oi ruga% 1i spun asă nu te ierte &umne.eu: &ar el mi/a repetat' 9$heronda%

reau să mă ierte &umne.eu: Si atunci i/am spus' 9&acă tu% binecu ântatule% nu/i ierti pe ceilalti% cum să te ierte pe tine

&umne.eu-:&reptatea lui &umne.eu este dragostea% 1ndelunga/răbdareBnu are nicio legătură cu dreptatea omenească Această dreptatea lui &umne.eu trebuie să o dobândim si noi 3ntr/o noapte%un om s/a dus la chilia !ărintelui Tihon ca să/l 5efuiască&upă ce l/a chinuit destul pe Staret J 1l strângea de gât cu ofunie a ă.ut că nu are bani si a dat să plece Si 1n clipa 1n care pleca% !ărintele Tihon i/a spus' 9&umne.eu să te ierte% copilulmeu>: Acest răufăcător s/a dus apoi să 5efuiască si pe un altcălugăr% dar acolo l/a prins politia si a mărturisit singur căfusese si la !ărintele Tihon Atunci politistul a trimis pe 5andarm să/l aducă pe !ărintele Tihon la interogatoriu% dar Staretul nu oia să meargă 9Eu% copilul meu% l/am iertat pehot din toată inima mea: Fandarmul 1nsă nu dădea delocimportantă cu intelor lui 98ai repede% !ărinte> 1i spunea elAici nu merge cu Liertati si cu Lbinecu ântati : !ână laurmă% fiindcă Staretul plângea ca un copil mic% comandantuluii s/a făcut milă de el si l/a lăsat să se 1ntoarcă la chilia lui Maitâr.iu% când Staretul Tihon 1si amintea de această 1ntâmplare%nu/i enea să creadă' 9Măi% mâi% măi% copile% spunea el%oamenii din lume au alt tipic Nu/l au pe Liertati si peL&umne.eu să te ierte >:

# $heronda% ce este tinerea de minte a răului- Să/tiamintesti răul pe care ti l/a făcut cine a sau să simti răutate pentru cel care ti l/a făcut-



# &acă 1ti amintesti râul si te 1ntriste.i când acela care til/a făcut o duce bine sau te bucuri când nu o duce bine%

1nseamnă că ai tinere de minte a răului &acă 1nsă% 1n ciudarăului pe care ti i/a făcut celălalt% te bucuri de sporirea lui%aceasta 1nseamnă că nu ai tinere de minte a răului Acesteasunt criteriile după care te poti cerceta pe tine 1nsăti 1n această pri intă

3n tot ca.ul% orice rău mi/ar face altul% eu 1l uit Arunccatastiful cel echi 1n focul dragostei si/l ard !e remealuptelor de parti.ani din *G++% 1ntr/o .i au enit parti.anii 1n

satul nostru Afară era foarte frig Atunci mi/am spus 1n sineamea' 9 e/or fi a ând să mănânce- r fi flămân.i Să le duc putină pâine: ând le/am dus/o% ei m/au luat drept iscoadă%1nsă mie nici prin gând nu mi/a trecut că acolo% prin munti% ei poate că 1i fugăreau pe fratii mei e a spus 8ristos-„S!/iiu iti pe vr!0masii vostri si s! faceti ine celor ce v! ur!sc$(;e.i Matei )% ++B "uca 6% 2H,

Dragoste cu durere # âte greutăti 1ntâmpinati la olibă% $heronda> ;in

acolo bolna i psihic% consumatori de droguri= # Aici se ede dacă a em dragoste ade ărată 3n persoana

fratelui nostru 1l edem pe 8ristos ăci tot ce facem ca să/lodihnim pe fratele nostru este ca si cum o facem pentru 1nsusi8ristos „*ntruc)t ati f!cut unuia intre acesti frati ai ei, prea mici, ie i/ati f!cut$ (Matei 2)% +0,

3ntr/o .i a enit la olibă un copil 1ndrăcit 1mpreună cutatăl său 3n acel moment a enit si un cunoscut de/al meu% iar eu l/am luat pe tatăl copilului deoparte ca să/i spun câte alucruri% căci din cau.a lui se 1ndrăcise copilul <ietul de el era1ntr/o stare 5alnică &itamai flăcăul si/i curgeau mucii= ândcunoscutul meu l/a ă.ut% s/a apropiat de el% si/a scos batista%i/a sters nasul si a băgat/o iarăsi 1n bu.unar Si/a scos apoicrucea de aur de la gât si a pus/o la gâtul copilului &ar nulucrul acesta era atât de important% cât să fi ă.ut cu câtă



dragoste% cu câtă afectiune a sters nasul copilului J de/ati fiă.ut 1n ce hal era> Am rămas impresionat "/a durut pentru el

ca pentru un frate &acă nu/l simtea ca pe un frate% ar fi făcutaceasta- &acă 1l iubesti pe celălalt ca pe un frate% 1i sterginasul cu propria batistă si o pui iarăsi 1n bu.unar> &ar dacănu/l simti ca pe un frate% este ca un corp străin' putin să teatingă% imediat sari 1n susB putin scuipat să cadă pe tine% teduci repede să te speli

&e reme ce <unul &umne.eu ne/a dat daruri din belsug sin/a 1ngăduit să ină reo nenorocire peste noi% trebuie să ne

doară pentru aproapele nostru care se chinuieste ;edem% de pildă% un infirm &acă ne gândim' 9 um m/as simti eu dacă asfi infirm si nu as putea să merg-:% ne a durea pentru el Sau%dacă cine a care are probleme ne cere a5utorul% imediattrebuie să ne gândim' 9&acă a eam eu problemele lui% nu

oiam% oare% să fiu a5utat-:% si asa ne a durea pentru el Si prin 1ncercări de trece cine a% dacă are dragoste ade ărată% cudurere% 1si uită propria durere si suferă pentru celălalt Eu%când celălalt 1mi orbeste despre durerea lui% chiar si pecioburi de sticlă să stau sau pe spini să păsesc% nu simt nimic

# $heronda% Sfântul Marcu Ascetul scrie' 9 singură patimă ne 1mpiedică să să ârsim binele după putere%nepăsarea !atima aceasta se indecă prin rugăciune similostenie: (;e.i u iosul Marcu Ascetul%(ele BCC ecapete espre le"ea uhovniceasc!% pf 6+, &e ce pomenesteaici de milostenie-

# Ciindcă milostenia% bunătatea 1nmoaie inima siactionea.ă precum uleiul 1n broasca ruginită Inima 1mpietrităse 1nmoaie lângă sufletele rănite si de ine sensibilă si smerită&umne.eu nu l/a făcut pe om 1n ârtosat si nemilosti % cioamenii sunt cei care nu culti ă milosti irea pe care le/a dat/o&umne.euB nu suferă pentru aproapele lor si astfel% din pricinanepăsării% de in 1ncet/1ncet 1n ârtosati

# $heronda% ce ne a5ută să ni se 1nmoaie inima- # !entru ca să ni se 1nmoaie inima% trebuie să ne punem



nu numai 1n situatia celorlalti oameni% ci si a animalelor% chiar si a sarpelui Să ne gândim' 9Mi/ar place să fiu sarpe% să ies

putin la soare ca să mă 1ncăl.esc si să ină altul să mălo ească% să/mi .drobească capul- Nu: Atunci ni se a facemilă si om iubi chiar si serpii &acă omul nu se pune 1nsituatia celuilalt% chiar si a animalelor si a insectelor% nude ine 9om:

3nlăuntrul durerii se ascunde mai multă dragoste decât 1ndragostea firească ăci% dacă suferi pentru celălalt% 1l iubesti putin mai mult &ragoste cu durere 1nseamnă să strângi 1n

brate pe un frate de/al tău care are demon% iar demonul să plece Ciindcă dragostea care 1mbrătisea.ă% dragosteaduho nicească cu durere% dăruieste făpturilor lui &umne.eumângâiere dumne.eiască% 1i 1neacă pe demoni% slobo.estcsuflete si indecă răni cu balsamul dragostei lui 8ristos pecare A arsă

mul duho nicesc este tot o durere Se topeste de durere pentru ceilalti% se roagă% mângâie Si% luând asupra lui durereacelorlalti% este 1ntotdeauna bucuros% căci 8ristos 1i ia durereasi 1i dăruieste mângâiere duho nicească

Dragostea -ncredintează lăuntric # $heronda% cum pot să arăt dragoste- # Să arăt dragoste- Nu 1nteleg Asta este ce a fals%

prefăcut Să e4iste 1nlăuntrul nostru dragoste si ea să ne dea 1nileag% asta% da% o 1nteleg &ragostea ade ărată 1l 1ncredintea.ă

lăuntric pe celălalt fără manifestări e4terioare &ragoste1nseamnă să asculti cu durere mâhnirea celuilalt &ragoste1nseamnă si o pri ire 1ndurerată si un cu ânt pe care 0 eispune cu durere celuilalt când el se confruntă cu o greutate&ragoste 1nseamnă să participi la durerea lui% să/l odihnesti 1nneca.ul lui &ragoste 1nseamnă să rab.i un cu ânt greu pecare ti/l a spune Toate acestea a5ută mai mult decât cu intelemulte si decât manifestările e4terioare

ând suferi lăuntric pentru celălalt% &umne.eu 1l



1ncredintea.ă lăuntric de dragostea ta si atunci el o simte chiar si fără manifestări e4terioare Tot asa se 1ntâmplă si când nu se

e4teriori.ea.ă răutatea pe care o a em 1n lăuntrul nostruB si 1nacest ca. celălalt tot o simte ;e.i% si dia olul% când se arată caun „în"er e lumin!$ (;e.i II orinteni **% *+,% aducetulburare% pe când 1ngerul ade ărat aduce o bucurie negrăită

# $heronda% de ce nu sunt 1ncredintată lăuntric dedragostea celorlalti-

# Nu cum a nu ai culti at dragostea- el care iubeste se1ncredintea.ă de dragostea celuilalt% dar si el 1l 1ncredintea.ă

lăuntric pe celălalt de dragostea luielălalt simte dacă 1l iubesti cu ade ărat sau te prefaci%fiindcă dragostea se transmite ca o telegramă &acă facem% de pildă% o i.ită la un orfelinat% copiii simt 1ndată cu cedispo.itie lăuntrică ne/am dus la ei dată au enit la olibăca să/mi ceară părerea unii care oiau să 1nfiinte.e unase.ământ pentru copiii părăsiti 9 el mai important lucrudintre toate% le/am spus% este să ă doară pentru acesti copii ca pentru copiii ostri si chiar mai mult Numai asa copiii or fi1ncredintati de dragostea oastră &acă nu ă doare pentru ei%mai bine nu mai faceti nimic@ Atunci un medic% foartee la ios% mi/a spus' 9Ai dreptate% !ărinte ând a am mers să

i.ite. pentru prima oară un orfelinat 1mpreună cu mai multe persoane opiii simteau starea lăuntrică a fiecăruia dintrenoi L&omnul cutare este doar 1n trecere% domnul cutare a

enit la noi ca să nu stea degeaba% domnul cutare ne iubeste cuade ărat : ;edeti cum dragostea esteste lăuntric-

Dragostea anulează distantele # $heronda% cum comunică oamenii duho niceste de

departe- # Scriu reo scrisoare% fie prin telegraf% fie prin semnale

morse # um adică-



# !entru ca să e4iste comunicare duho nicească 1ntreoameni% trebuie ca ei să lucre.e pe aceeasi frec entă Acestlucru nu pot să/l prindă oamenii de stiintă 3ti amintesti deacea 1ntâmplare pe care o po estesc 3n P!rinti a"hioriti (;e.i

u iosul !aisie Aghioritul% P!rinti a"hioriti + Flori inr! ina aicii Domnului% Ed E anghelismos% 200+% p G/

*0,- 1ntr/o .i un monah urma să meargă 1n i.ită la un părintedin apsala6 si se gândea' 9 e să/i duc% oare% de binecu ântare-:

A făcut rost% asadar% de doi pesti si i/a curătat ca să i/i ducă3ntre timp% celălalt primise 1nstiintare de la &umne.eu desprei.ita lui si se gândea' 9Acum că a eni% cu ce să/l

omenesc-: Si% pe când fratele curăta pestele% a enit deodatăun corb% i/a luat un peste si l/a dus la celălalt călugăr din

apsala% care se afla la o distantă de cinci ore si 5umătate demers 3ntelegeti- ?nul se gândea cum să/l odihnească pecelălalt si atunci corbul a făcut pe intermediarul

ând omul are &ragostea% pe 8ristos% chiar si mut să fie% se poate 1ntelege cu milioane de oameni% de orice neam si ârstă%căci fiecare ârstă 1si are limba ei !une doi oameni care nu audragoste 1ntre ei să stea unul lângă celălalt si să nu orbească!une si alti doi care au dragoste 1ntre ei să stea unul lângăcelălalt si să nu orbească nici ei um se or simti unii sicum se or simti ceilalti- Nici primii să nu orbească% niciceilalti 3nsă acestia din urmă or orbi cu 9tăcerea:% fiindcă

a e4ista comunicare 1ntre ei &impotri ă% ceilalti nu or putea comunica% fiindcă 1ntre ei a e4ista 9i.olatie: ând nue4istă dragoste% se poate ca doi oameni să se afle aproape unulde celălalt% dar totusi să fie depărtati

# $heronda% mă mâhnesc că a enit .iua să plecati iarăsi

36 Te+iune si ăstrească din Sfântul <unte$



dintre noi # 3n iata duho nicească nu e4istă 9aproape: si

9departe: &ragostea lui 8ristos nu este despărtită de distante%căci 8ristos cu dragostea Sa anulea.ă distantele !rin urmare%omul% atunci când este aproape de 8ristos si se leagă frătestede celălalt cu dragostea lui 8ristos% fie că se află aproape% fiedeparte% 1l simte pe celălalt 1ntotdeauna aproape

&au sla ă lui &umne.eu că dragostea mea este de asanatură% duho nicească% 1ngerească% 1ncât distantele suntanulate% iar eu oi tine legătura cu oi de departe% atât 1n

această iată% cât si 1n cea iitoare% care este si mai1ndepărtată !entru că si acea distantă a fi foarte apropiată%de reme ce ne uneste &ragostea% 8ristos



CAPITOLUL 4

Dragoste pentru -ntreaga zidire

Legătura omului cu animalele$ -nainte si dupăcădere

# 3ti doresc ca 8ristos si Maica &omnului să te aibă lângăEi% precum l/au a ut pe mieluselul de lângă iesle red că adus/o bine% la fel ca itelusul si măgărusul care "/au 1ncăl.it pe 8ristos 1n iesle=„(unoscut/a oul pe st!p)nul si asinul ieslea omnului s!u$ (Isaia *% ,% spune !roorocul Isaia Aucunoscut ine se afla 1n iesle si de aceea "/au 1ncăl.it cunările lor "/au simtit pe reatorul lor> &ar si măgărusul% decâtă cinste s/a 1n rednicit să/" ducă pe 8ristos 1n Egipt><oierii a eau trăsuri brodate cu aur% dar 8ristos ce a folosit-

e bine era dacă as fi fost eu acest măgărus>

3n 7ai animalele simteau mireasma 8arului si 1lrecunosteau pe Adam ca stăpân al lor (;e.i Cacere *% 2 ,&upă călcarea poruncii 1nsă% au iesit si ele din 7ai% fără să fiede ină% si nu l/au mai recunoscut pe Adam ca stăpân al lor% cise repe.eau ca să/l sfâsie Era ca si cum i/ar spune' 9Esti rău Nu esti stăpânul nostru:

Acum% când omul prin păsirea poruncilor se apropie iarăside &umne.eu% se 1mbracă cu 8arul dumne.eiesc si astfelre ine la starea de dinainte de cădere Atunci animalele 1irecunosc iarăsi ca stăpân al lor% iar el se miscă fără frică printre animalele sălbatice% care 1ncetea.ă să mai fie sălbatice% pentru că stăpânul lor s/a 1mblân.it

0nimalele simt dragostea omului # $heronda% Sfântul Isaac Sirul spune' 9Inima milosti ă

este o inimă care arde pentru 1ntreaga .idire=: (Sfântul Isaac



Sirul% u inte ascetice% u ântul "DDDl, # &a% asa este' 9o inimă care arde: si pentru animale%

chiar si pentru demoni mul duho nicesc 1si dăruiestedragostea mai 1ntâi lui &umne.eu% apoi oamenilor% iar preaplinul dragostei lui 1l dăruieste animalelor si 1ntregii.idiri Această dragoste dumne.eiască Ie 1nstiintea.ă si peanimale% care 1l simt pe omul care le iubeste si suferă pentruele Atunci ele se apropie de om fără să se teamă hiar sianimalele sălbatice pot deosebi pe un om care le iubeste de un

ânător care rea să le omoare &e ânător fug% iar de omul

care le iubeste se apropie Nu credeam că se poate 1ntâmplaacelasi lucru si cu serpii% pentru că stiam că sarpele estesingurul animal care nu este iubit de oameni Am obser at1nsă mai târ.iu că si serpii simt dragostea omului si se1mprietenesc cu el &acă omul se pune 1n situatia sarpelui sisuferă pentru el% acesta simte 1ndată si se apropie de om ca deun prieten Este ca si cum ar spune' 9Sla ă ie% &umne.eule%Țam găsit si eu 1n cele din urmă un prieten>:

# Acesta este instinctul pe care 1l au- # &umne.eu le/a dat si lor ceea ce le este necesar pentru

a supra ietuiB le/a dat intuitia &upă cădere omul s/a lipsit decele mai presus de fire% dar i/a rămas mintea% ratiunea &e pildă% acolo unde ăd platani% oamenii 1si dau seama că e4istăsi apăB o caută si o găsesc !e când animalele sunt 1nstiintatedespre asta de parcă ar a ea radar ămila% când se află 1ndesert si 1nsetea.ă% aleargă singură către locul unde e4istă apă%iar cămilarul o urmea.ă Este ca si cum ar primi o telegramă

0nimalele cer ajutor de la omSărmanele animale 1l au pe om ca dumne.eu al lor Asa

cum noi cerem a5utor de la &umne.eu% tot astfel si acestea cer a5utor de la om

3n Sfântul Munte% au.eam de <ătrânul Teofilact de la NoulSchit că a ea o mare prietenie cu animalele sălbatice Acestea1i simteau dragostea si mergeau la oliba lui atunci când



a eau reo ne oie căprioară care 1si rupsese piciorul aenit odată lângă chilie si gemea de durere ând Staretul a

iesit afară% a ă.ut/o cum 1si 1ntindea piciorusul rupt de parcăar fi rut să i/l arate si atunci el i/a dat putin posmag sămănânce si a luat două lemnisoare cu care i/a legat piciorulApoi a spus căprioarei' 9Mergi acum cu bine si după osăptămână să treci din nou ca să/l ăd: <unul Staret s/a1nteles cu animalul precum medicul cu omul 1ndurerat% fiindcăde enise om al lui &umne.eu

# $heronda% m/a impresionat faptul că Sfântul $herasim

nu s/a temut deloc de leul care s/a apropiat de el ca să/i scoatăspinul H

# Ei% el era Sfânt% dar nici animalele% când sunt lastrâmtoare% niciodată nu fac rău omului dată% pe remeacând a eam hernie (3n *G H,% niste muncitori cărau lemne cucatârii 1n prea5ma olibei &eodată am ă.ut cum un catâr%sărmanul% a că.ut% iar samarul cu lemne a enit peste el!icioarele se 1ndoiseră sub el si nu putea să le 1ndrepte Atunci

am uitat de hernie% am uitat că 1mi enea greu chiar si să păsesc Am alergat acolo% am aruncat lemnele si am 1ncercatsă ridic samarul% dar nu reuseam Atunci m/am fortat% am trasfrânghiile si am eliberat animalul ?n părinte care se aflaacolo alături mi/a strigat' 9Cii atent% căci ai hernie> Să nu

37 :n viaţa uviosului 5 erasim se vor2e te de unleu care a apărut înaintea Sfântului, ce se afla pe

malul râului Iordan, i a început să urle de durere,fiindcă îi intrase în picior o trestie ascuţită$uviosului i s-a făcut milă de animal i i-a scos

trestia$ De atunci leul l-a urmat pe uvios ca un„ucenic adevărat” al său ("ezi Ioan <os u, (ivadaduhovnicea!că '$



pătesti ce a rău>: Abia atunci mi/am amintit că a eam hernie9<ine% eu am hernie &ar tu% care nu ai hernie% de ce nu ai

alergat ca să a5uti-: 9M/am temut ca nu cum a să mălo ească cu copita:% 1mi răspunde el 9<inecu ântatule%animalul% chiar si lup să fie% când se află bietul la strâmtoare%cere a5utor si nu face rău omului:

&ar si atunci când flămân.esc sau 1nsetea.ă% animalele totla om caută scăpare% pentru că omul este stăpânul lor 3miamintesc că 1ntr/o ară% pe când mă aflam la oliba Sfintei

ruci (3ntre anii *G6 /*GHG,% o iperă a coborât de pe

acoperisul de tablă si s/a făcut colac 1naintea mea 3si ridicacapul% scotea limba si suiera Era foarte 1nsetată din pricinaarsitei si de aceea mă ameninta erea apă% dar pe un 9ton: poruncitor% de parcă eram obligat să/i aduc apă 9<re% 1i spun%asa cum procede.i% tu nu/l 1nduiose.i pe celălalt>: &ar apoi i/am pus apă si a băut Mă 1nduiosea.ă mult sacalii% pentru căatunci când flămân.esc plâng ca niste prunci mici Să edetice am pătit la olibă ("a oliba 9!anaguda:, cu pisicile Auobser at că% de fiecare dată când suna clopotelul% ieseam afarăsi le aruncam din când 1n când câte ce a să mănânce Acum%când le este foame% trag de sfoară si sună clopotelul Atunciies afară si ă.ându/le că sună clopotelul% le dau de mâncare

um le/a făcut &umne.eu pe toate> # $heronda% in animale la oliba Sfintiei ;oastre- # um să nu> ;in sacali% porci sălbatici= &in când 1n

când ine si o ulpe mică ând pleacă pisicile% ine ulpita!orcii sălbatici nu in ara% deoarece se tem de ânătoriBatunci in numai serpii% pentru că oamenii se tem de ei;in si stoluri 1ntregi de păsări si mici si mari "e pun posmag 1nmuiat si mănâncă Nuca de cocos de la rahat o păstre. deosebi pentru niste păsări care aduc primă araSărmanele ciripesc a primă ară 1ncă de la sfârsitul iernii% când1ncă mai sunt .ăpe.i Iar asta aduce mângâiere Si sunt moartedupă nuca de cocos>

# $heronda% la Sinai% acolo unde stăteati% erau animale-



# "a Sinai% fiindcă era desert% se apropiau mai multanimalele sălbatice% precum si păsările Erau acolo si

potârnichi% si prepelite% ca acelea pe care le mâncau e reii 1n pustie (;e.i Iesire *6% * B si Numeri **% */ 2, Mai erau siniste soareci frumosi% ca niste broaste testoase mici% fărăcoadă% care a eau pe spinarea lor părul ca o perie "e hrăneam pe toate' prepelite% potârnichi% soareci !uneam ce a eam peniste pietre% dar separat% fiindcă se certau Mergea păsărică sămănânce% mergea si soarecele ând enea soarecele% păsărică pleca

riunde mergeam% păsările mă urmau ând urcam pestânci si 1ncepeam să cânt% ele se adunau acolo% si la sfârsit learuncam putin ore. &acă oiam liniste% nu trebuia să cântdeloc% pentru că se adunau toate 1n 5urul meu 3mi amintesc căodată% când mă durea mi5locul% am rămas câte a .ile 1ntins la pat păsărică% sărmana% a intrat 1n chilia mea si mi s/a ase.at pe piept Mă pri ea drept 1n fată si ciripea dulce% ore 1ntregiM/a impresionat mult

Să luăm e.emplu de la animale # $heronda% ce/i uietul ăsta care se aude- # ?n roi de albine s/a instalat la fereastra mea% iar acum

lucrea.ă de .or&acă ati sti ce pătesc seara cu .um.ăitul lor> ;eniti să ă

arăt stupul meu Să edeti ce arhitectonică folosesc albinele%desi nu au nici arhitect% nici antreprenor ;ă doresc să lucrati

si oi corect% duho niceste% să faceti stup duho nicesc% săscoateti miere duho nicească% ca să ină mirenii să mănânce

38 Toiul intrase prin +ăurile o2lonului i î i făcusestupul între o2lonul înc is i +eam$ Stareţul ţineamereu înc isă această fereastră a c iliei i perdeauatrasă$ (=aptul s-a petrecut la Si ăstria de la Suroti îniunie &..9'



si să se 1ndulcească duho niceste # e 1nseamnă% $heronda% ceea ce spune !salmistul'

„@ameni si o itoace vei m)ntui, Doamne$ (!salmul )% 6,- # 3ntelege prin aceasta că &umne.eu le a5ută si peanimale âti Sfinti nu sunt ocrotitori ai animalelor> &ar siele% sărmanele% ce trag> Noi nici măcar o săptămână nu am putea să facem ascultarea pe care ele o fac fată de om &acă ledau de mâncare% bine% dacă nu% rămân flămânde &acă nu facceea ce le spune stăpânul lor% sunt lo ite Si câtă osteneală fac%fără să astepte reo răsplată> !e când noi putem câstiga 7aiul

doar si cu un singur 9&oamne miluieste: are putin lucrueste ăsta- Asadar% ne/au 1ntrecut si 1n neagoniseală si 1nrăbdare si 1n ascultare

Să luati aminte la animale% fiindcă asta ă este de a5utorbser cu câtă sârguintă lucrea.ă furnicile% fără să aibă

supra eghetor Eu nu am găsit la niciun om finetea pe care amă.ut/o la furnici ele tinere se duc si cară 1n musuroi

lemnisoare si o multime de alte lucruri nefolositoare% deoarece1ncă nu stiu ce trebuie să aducă ele bătrâne le lasă să careorice% fără să le taie râ na% iar apoi scot afară din musuroi totce aduc nefolositor Apoi cele tinere% 1ncet/1ncet% ăd ce carăcele bătrâne si asa 1n ată ce trebuie să aducă &acă eram noi%am fi spus' 9Ia ino/ncoace> e cari tu aici- Aruncă/le repedeafară>:

&umne.eu a făcut animalele ca să se slu5ească omul de ele%dar si ca să ia e4emplu de la ele mul% dacă este om% de toatese foloseste



Olet$ pasărea cea mărinimoasă3n ultima oastră scrisoareG 1mi trimiseseră/ti o imagine cu

Adam si cu animalele 1n 7ai M/am gândit% asadar% să ătrimit si eu la rândul meu o pasăre desenată% căci dacă ătrimiteam un sarpe desenat% cred că ă cuprindea fricaAceastă pasăre pe care /am desenat/o este prietenul meu celmai apropiat Am numit/o let% care 1n arabă 1nseamnă9copil:+0 "ocuieste pe un deal aflat la o depărtare de )00 demetri de oliba mea ( oliba institei ruci,

3n fiecare .i la amia.ă merg si 1l trate. cu dulciuri ând 1idau ce a să mănânce% ciuguleste putin si apoi pleacă Eu 1lstrig să ină &ar el pleacă si după putin ine pe furis% pe laspate si se ascunde sub esta mea ând dau să plec% mă petrece pe o distantă de aproape *00 de metri% iar eu% ca să nu

ină 1n urma mea si să obosească% 1i las niste fărâmituri% ca săaibă o ocupatie% si plec repede ca să/mi piardă urma

3n ultimul timp s/a lăsat de asce.ă si caută traiul bun= Numai mănâncă nici ore. măcinat% nici posmag muiat% ci numaiiermisori% pe care rea să/i pun 1n= 9farfurie:% adică 1n palma mea% si să/i mănânce de acolo <oierie% nu glumă>

Oile 1ntregi pră.nuiesc cu let si cu prietenii lui !oate căcine a mă a 1ntre ba' 9&e ce faci e4ceptie cu let- &e ce nufaci acelasi lucru si cu celelalte păsări-: Si răspund' ând 1lstrig pe let% aduce 1mpreună cu el si alte păsări% prieteni de/ailui% care aleargă 1ndată la mâncare% 1n timp ce let ine din

39 Surorile Si ăstriei îi trimiseseră Stareţuluiscrisoarea în primăvara anului &.8/$

40 #asărea era o pri+oare (măcăleandru'$



ascultare si din dragoste hiar si atunci când este flămând%stă destulă reme 1mpreună cu mine si uită mâncareaB trebuie

să/i amintesc eu de ea hiar si acum când s/a 1ncăl.it timpulsi găseste insecte să mănânce% când 1l strig% el tot ine% dinascultare% desi este sătul si nu/l sileste foamea Ei% cum să nute bucuri de această păsărică mărinimoasă mai mult decât decelelalte păsări-

&e multe ori 1mi ine% din dragostea cea multă pe care osimt pentru el% să/i strâng 1n palmă% dar mă tem ca nu cum asă fac precum maimuta% care din prea multă dragoste 1si

strânge atât de tare puii 1ncât 1n cele din urmă 1i sufocă &eaceea 1mi 1nfrâne. sentimentele si mă bucur de el de departe%ca să nu/l atăm+*

3ntr/o .i am a5uns mai târ.iu pe deal% iar let% deoareceântul sufla foarte tare% s/a culcat de reme I/am lăsat

mâncarea si am plecat fără să/l ăd A doua .i am pornit foartede reme să/l caut% fiindcă mă cuprinsese nelinistea si mătemeam ca nu cum a să/l fi mâncat reun soim El% când a

ă.ut dimineată mâncarea care i/am lăsat/o de cu seară% 9l/amustrat cugetul: si a coborât la 5umătatea drumului si măastepta ând m/a ă.ut% făcea ca un nebun de bucurie Eu 1idădeam să mănânce% dar el căuta mai mult compania mea%decât mâncarea Mă minune. de asce.a% dragostea sirecunostinta pe care le are 7ugati/ ă să dobândesc si eu

irtutile lui> Nădă5duiesc să nu ă plângeti de ce aB i le/am spus pe

toate% fără să/i cer lui let consimtământul red că nici el n/osă se supere% de reme ce nici oi n/o să mai spuneti altora=;ă transmit multe salutări de la el si de la mine

41 #urtarea Stareţului cu animalele nu era o simplamanifestare a ata amentului său faţă de animale, ciexpresia inimii sale milostive, a cărei dra+oste serevărsa asupra între+ii zidiri$



"a oliba mea in nu numai păsările cele .burătoare% ci sialte animale' sacali% iepuri% e erite% broaste testoase% sopârle%

serpi Toate se satură de re ărsarea dragostei mele si mă satur si eu când se satură ele Si astfel% toti 1mpreună%„fiarele sitoate o itoacele, t)r)toarele si p!s!rile cele & ur!toare$(!salmul *+ % *0,%„l!u !m, inecuv)nt!m si ne închin!m Domnului$ (&in cântarea a /a ( ântarea celor Trei Tineri,;e.i @ctoihul mic



PARTEA A TREIA

3O8L+ + S& #AR&3&#&+ Ț <%colo un e e ist! no lete, lucrarea nu se face cu &"omot,

nu se face la ve ere. De aceea acolo Se o ihneste 'ristos si acolo este inecuv)ntarea lui 'ristos=.



CAPITOLUL /

3o letea$ măretia lui Dumnezeu

Ce este no letea # $heronda% la ce să luăm aminte mai mult 1n !ostul

Mare- # "a noblete% la nobletea duho nicească

# $heronda% !ostul Mare nu este mai mult o perioadă de pocăintă- # Noblete% noblete% ca să fiti prinsi 1n mrea5a lui 8ristos

Altfel nu/i chip să sporiti &acă ati sti ce aduce nobletea% atiâna/o .i si noapteB nici n/ati mai dormi &acă cercete.i cu

de/amănuntul nobletea duho nicească% ei edea ascunsă 1nea măretia lui &umne.eu

# $heronda% ce este nobletea mai e4act- # Nobletea duho nicească este superioritatea

duho nicească% este 5ertfa ?n suflet nobil are pretentii numaide la sine 1nsusi% iar nu de la ceilalti Se 5ertfeste pentruceilalti% fără să astepte răsplată ?ită tot ce dă% dar 1siaminteste până si cel mai mic lucru care i se dă Aremărinimie% are smerenie si simplitate% arc lipsă de interes%cinste= le are pe toate Are cea mai mare bucurie si eselieduho nicească

Nobletea duho nicească are 8arul lui &umne.eu% este J cum să spun- J o 1nsusire dumne.eiască Acolo unde e4istănoblete% lucrarea nu se face cu .gomot% nu se face la edere&e aceea acolo Se odihneste 8ristos si acolo este binecu ântarea lui 8ristos



3o letea du*o!nicească este dreptatedu*o!nicească

# $heronda% nobletea duho nicească este mai presus dedreptatea duho nicească-

# Nobletea duho nicească are dreptate duho nicească% iar dreptatea duho nicească are noblete duho nicească sau% mai bine spus% nobletea este dreptate duho nicească &e aceeaomul care are noblete duho nicească nu este supus legii J „le"ea nu este pus! pentru cel rept$ (;e.i I Timotei *%G, ?nastfel de om preferă să fie ucis decât să ucidă

# $heronda% când mi se cere să fac un lucru% 1ndată măgândesc că am si alte treburi de făcut si mă 1mpotri esc

# &acă dobândesti noblete% le depăsesti pe toate acestea Nu folosi logica% fiindcă nobletea este 1n afara logicii ;oi

reti să aran5ati lucrurile cu logica omenească% cu dreptatealumească ?nde este dreptatea duho nicească- Nu am spus căomul% cu cât este mai duho nicesc% cu atât are mai putinedrepturi 1n această iată- mul duho nicesc doar dăruieste siniciodată nu caută să primească-

# &ar de ce 1n E anghelie se spune'„@ricine cere ia sicel ce caut! "!seste$ (Matei H% B "uca ** *0,-

# Asta/i altce a ând ceri de la &umne.eu pentru tine1nsuti un lucru din care lipseste dragostea pentru aproapele1nseamnă că tot de interesul tău te 1ngri5esti !e când% de pildă%atunci când o mamă cere de la &umne.eu să i se facă binecopilul sau să meargă lucrurile bine 1n familie% aceasta nu este

pentru ea 1nsăsi% ci pentru binele casei Iată% femeiacananeiancă despre care orbeste E anghelia (;e.i Matei *)%2*/2 B Marcu H% 2+/ 0, nu cerea nimic pentru ea Alerga 1nurma lui 8ristos si 1l ruga să o a5ute pe fiica ei care a eademon Atunci Apostolii s/au apropiat de 8ristos si I/au spus'„F! ceea ce îti cere ca s! nu aler"e în urma noastr! si s! stri"e $ &ar El le/a răspuns'„-u sunt trimis ec)t c!tre oilecele pier ute ale casei lui 2srail$ (Matei *)% 2+, ananeianca



1nsă a continuat să ceară a5utor Atunci 8ristos S/a 1ntors spreea si i/a spus'„-u este ine s! iei p)inea fiilor si s! o arunci

c)inilor$ (Matei *)% 26, &ar aceea I/a răspuns'„Da, Doamne, ar si c)inii m!n)nc! in f!r)miturile ce ca e lamasa st!p)nilor lor$ Atunci 8ristos i/a spus'„Pentrucuv)ntul acesta al t!u, fiica ta s/a t!m! uit$ (;e.i Matei *)%2H/2 B Marcu H% 2 /2G, Ati ă.ut ce credintă a ea% cesmerenie% ce noblete% ce superioritate- &acă ar fi a ut egoism%I/ar fi spus lui 8ristos' 9Nu mă asteptam de la Tine să mă facisi câine> M/ai de.amăgit>: si ar fi plecat re oltată Ar fi a ut

si cugetul 1mpăcat că s/a purtat foarte corect% foarte drept <a1ncă l/ar mai fi spus' 9Mă mir cum de stă atâta lume si 3lascultă>:=

# $heronda% credinta ei a a5utat/o- # Nobletea ei a fost cea care a a5utat/o să aibă o asa

credintă Nu a ea niciun pic de părere de sine si nici reo pretentie A ea si gândul cel bun' 9&e reme ce &umne.eu aspus asta despre poporul lui Israil% 1nseamnă că stie El ce a Noi apartinem unui alt neam:

Cum se do ândeste no letea # $heronda% cum pot să dobândesc nobletea- # Să te misti smerit% cu râ nă curată si 1ntotdeauna să te

5ertfesti Să culti i sensibilitatea duho nicească Să rămâinetulburată când altul te deran5ea.ă si să te bucuri că estideran5ată si că nu deran5e.i ăci sunt unii cărora nu le pasădacă 1i deran5ea.ă pe altii% ci 1i preocupă numai să nu fie eideran5ati Altii nu or nici să deran5e.e pe altii% dar nici să fiederan5ati Iar altii spun' 9Sunt sensibil% nu pot suporta nicimăcar o orbă: &ar ei 1i 5ignesc pe altii e fel desensibilitate este aceasta- Ade ărata sensibilitate are noblete

# $heronda% dacă cine a are defecte% dar se luptă sădobândească nobletea% a fi a5utat-

# Nobletea a alunga defectele # $heronda% libertatea duho nicească 1nseamnă



slobo.irea de patimi- # "ibertatea duho nicească este nobletea despre care ă

spun că trebuie să o a eti Si pentru ca omul să aibă noblete%trebuie să nu e4iste 1nlăuntrul său patimi 5osnice% micimesufletească etc &umne.eu nu stă acolo unde este micimesufletească% fiindcă &umne.eu este din fire bun

# !entru ca să iubesc reaua/pătimire% tot la noblete trebuiesă lucre.-

# Ah% 1ncă nu ati 1nteles ce 1nseamnă noblete> Nobleteaare 1n ea si ite5ie% căci atunci lucrea.ă inima a să 1ntelegeti

ce 1nseamnă noblete% gânditi/ ă la 8ristos e a păstrat8ristos pentru El 1nsusi- Nimic A dat totul S/a 5ertfit si Se 5ertfeste mereu pentru noi toti Ne dă dragostea Sa si ia păcatele noastre Noi 1nsă% dimpotri ă% rem doar să primimdragoste $ânditi/ ă si la ceea ce fac părintii' se 5ertfescmereu pentru copiii lor% cu toate că se poate ca mai târ.iu să primească si lo ituri de la ei Si chiar dacă stiu ce 1i asteaptă%ei tot se 5ertfesc Acelasi lucru 1l fac si animalele si păsările7ândunica se 1ngri5este de puii ei% iar ei la rândul lor se or 1ngri5i% când or creste% de puii lor Asa a rânduit dragosteanobilă a lui &umne.eu

Prin no lete omul intră -n legătură cu Dumnezeu # um se 1nrudeste omul cu &umne.eu% $heronda- # Totul este ca omul să dobândească nobletea

duho nicească Atunci se 1nrudeste cu &umne.eu # $heronda% se poate ca o maică să/si facă la chilie

1ndatoririle ei duho nicesti% iar apoi să nu se mai 1ncumete săa5ute la o ascultare de obste-

# e fel de 1ndatoriri duho nicesti+2-42 #rin îndatoriri du ovnice ti se înţele+e lucrareadu ovnicească pe care o face mona ul la c ilia sa$(Tu+ăciunea lui Iisus, metanii, studiu du ovnicesc,etc$'



3n dauna celorlalti- Adică celălalt să se ostenească% iar eusă 1mplinesc 1ndatoriri duho nicesti- Asta nu 1nseamnă

1ndatorire duho nicească% mai ales pentru un tânăr Tânărultrebuie să caute cum să a5ute un bătrân Adică tânărul să1mplinească asa/.ise 1ndatoriri duho nicesti% iar un bătrân săse chinuie să scoată la capăt o treabă are aceasta poate fisocotită 5ertfă sau noblete- Să studie.% să/mi fac 1ndatoririlemele duho nicesti% iar treburile să le las pentru ceilalti- Astea/s lucruri găunoase> Multe suflete nu au sesi.at 1ncă sensul

ietii duho nicesti Nu au gustat schimbarea adusă de nobleteB

se gândesc la ei 1nsisi3n 1ncercări omul dă e4amene 3mi amintesc că odată% pecând mă aflam 1n iata de obste+ % părintii 1mi spuseseră sărămân la chilie si să nu fac niciun efort% fiindcă ărsăm mereusânge

"a un moment dat 1l ăd pe fereastră pe un bătrânel% pe portar% cum se chinuia să despice cu securea o buturugă% ca săo ardă 1n cămin Acest bătrânel a ea probleme cu intestinele si

din pricina ne1ncetatelor hemoragii era foarte slăbit $ânditi/ă că dormea 1ncăltat cu papucii% fiindcă nu a ea putere să/ilege si să/i de.lege Sar atunci din pat% apuc securea% lo esc dedouă/trei ori buturuga si o despic &ar 1ndată m/a podiditsângele pe gură Ai 1nteles- Nici măcar nu m/am gândit lastarea mea% nici n/am mai tinut seama de mine 1nsumi

Noblete duho nicească> Nimic altce a nu/" 1nduiosea.ăatât de mult pe &umne.eu ca nobletea Ea este receptorul

8arului dumne.eiesc ât de simple si de usoare sunt lucrurilesi cât de grele le facem noi> 3n toate este ne oie de nobleteduho nicească &acă cine a nu a 1ntelege lucrul acesta% chiar de a face trei pri egheri pe săptămână sau de a tine de treiori pe lună post negru de trei .ile sau se a ruga ore 1ntregi%chiar de 1si a păstra si curătia trupească% toate acestea nu/i43 Stareţul s-a nevoit în <ănăstirea sfi+menu(Sfântul <unte *t os' între anii &./9-&.//$



or fi de niciun folos Nu spun că nu trebuie să le facă cine asi pe acestea% dar să se 1ngri5ească să dobândească lucrul cel

mai important dintre toate' nobletea duho nicească% care estecurătia sufletească Să nu e4iste 1nlăuntrul lui interes propriu%oie proprie% egoism% dorintă de a plăcea oamenilor si

celelalte% pentru a se face plăcut lui &umne.eu ând nue4istă toate aceste patimi% atunci% chiar si fără să se roage%omul are curătie sufletească si se 1nrudeste cu &umne.eu% seuneste cu El

Numai prin noblete omul reuseste să intre pe aceeasi

frec entă cu &umne.eu si să aibă legătură cu El% să lucre.e pefrec enta lui &umne.eu Altminteri% butonul este 1ntors pe oaltă frec entă &e aceea căutati să schimbati antena= E4istăantene erticale si ori.ontale ele erticale se 9spri5ină: peele 1nsele si nu fac bine contactul% pierd usor semnalul !ecând cele ori.ontale se e4tind si de aceea au o ra.ă mare dereceptie% 1ncât reusesc să perceapă chiar si semnalele slabe;reau să spun că cel care se spri5ină pe sine 1nsusi nu s/aeliberat de propriul eu% nu are noblete &e aceea nu are nici8arul lui &umne.eu% nici luminare dumne.eiască

Omul fie de!ine un mic no il$

fie rămâne un nefericit # $heronda% in idie.% mă cert si mă port fără

discernământ

# E firesc să te certi din moment ce 1ti lipseste nobletea părintească% duho nicească a să dobândesti discernământ%caută să dobândesti nobletea cea duho nicească &ar% iaspune/mi% ce gânduri ti/au trecut prin minte când nu ti/amtrimis si tie o iconită% precum celorlalte maici% si ce ai gânditcând data următoare ai primit/o pe cea mai mare- Că si osocoteală duho nicească% ca să arunc si eu o pri ire peste easi% dacă este corectă% 1ti oi face o sculptură cu Sfântul Muntesi ti/o oi trimite din Sfântul Munte% 1ncepusem să fac una cu



mănăstirile% cu pietrele% drumurile% caldarâmurile= A eaapro4imati 20 de centimetri si era pe 5umătate terminată% dar

mi/au luat/o niste copii ;oiau s/o aibă de binecu ântare si deaceea au insistat să le/o dau # $heronda% copiii ăstia trebuie să fi fost foarte buni= # &acă erau copii foarte buni% ar fi a ut noblete si nu ar fi

cerut/o asa de insistent Eu le/am spus' 9Să o termin mai 1ntâium să /o dau pe 5umătate făcută-: 3nsă ei insistau' 9Nu%

dă/ne/o asa> &e ce să te chinuiesti s/o mai termini-: Ai1nteles- Mă usurau% chipurile e lume e4istă astă.i>=

$ânditi/ ă% cine a mi/a cerut de binecu ântare ochiul # ;orbiti serios% $heronda- # &a% foarte serios> Să/i dau ochiul de binecu ântare> Era

unul de reo trei.eci de ani% 1si pierduse lumina ochilor sitrebuia să facă o operatie 3l aduseseră la olibă Mi s/a făcutmilă si m/a durut atât de mult pentru el% 1ncât i/am spus'9Ascultă% nu te mâhni> &acă cum a operatia nu reuseste% 1ti

oi da ochiul meu Mie 1mi a5unge unul cu care să mă pot slu5isingur: A enit apoi după putin timp bucuros% deoareceoperatia reusise si edea bine cu amândoi ochii ;ine% asadar%si/mi spune' 9Am enit ca să/mi dai ochiul>: 9<ine% dar de

reme ce e.i acum=: 9Nu% 1l reau de binecu ântare:% 1mispune M/a durut iarăsi pentru el% dar de data aceasta l/amcompătimit că nu a ea nicio urmă de noblete Asta e altădurere=

# $heronda% am obser at că% atunci când fac un lucru pecare ceilalti 1l or aprecia% 1l fac cu mai multă poftă

# Stii de ce/mi aduci aminte acum- &e o fetita amărâtă% pe nume Spiridula ?n fierar a pus/o odată să sufle 1n cărbunicu foalele si 1i spunea continuuB 9Suflă% Spiridula% suflă si amsă/ti iau o fustită nouă: Iar aceea% biata de ea% fiindcă 1ifăgăduise o fustă nouă% 1i dădea .orB 1si ridica mânutele sisufla 1n cărbuni cu foalele Ai 1nteles- &acă nu ei dobândinoblete% ei fi ca Spiridula mul fie de ine odraslă de nobil%fie rămâne un nefericit



# $heronda% 1mi spune gândul că nu mă a5utati ca pecelelalte maici

# &esi ti/am dăruit multe% atât de departe% cât si deaproape% de fiecare dată când eneam de la Sfântul Munte% seede că nu le/ai păstrat% ci le/ai risipit Iar acum esti ca o

cersetoare de.nădă5duită% care a pierdut tot ce a adunat e să/ti fac- Mă oi ruga ca să de ii bogată 1n 8ristos a să plecidin cocioaba cu tinichele si să fii de acum fiică nobilă a lui8ristos

Mă 1nduiosea.ă mult oamenii care au noblete el care are

noblete intră singur% fără să mă 1ntrebe J nici eu nu/l 1ntreb J 1nlăuntrul meu si se sălăsluieste 1n inima mea% iar eu 1l port cumine si mă bucur de el de aproape% oricât de departe s/ar aflacu trupul



CAPITOLUL 2

#ărinimia$ dragostea cea mult recunoscătoare

Cei mărinimosi sunt suflete no ile # $heronda% ce este mărinimia- # e spune dictionarul- u ântul 9mărinimie:

++Ufilotimie greu se traduce 1ntr/o altă limbă

;e.i% au grecii cusururile lor% dar au si două daruri de la&umne.eu' mărinimia si ite5ia cu care pe toate le pră.nuiesc

&ar să ă spun ce scrie 1n dictionarul meu' mărinimia esteesenta plină de e la ie a bunătătiiB dragostea cea multrecunoscătoare% care este numai bunătate si smerenie Estedragostea curătită a omului smerit% care nu pune deloc egoism1n ceea ce face si a cărui inimă este plină de fineteduho nicească% sensibilitate si recunostintă către &umne.eu si

către chipurile lui &umne.eu% semenii săiei mărinimosi se topesc lăuntric de recunostintă fată de&umne.eu% pe care si/o manifestă duho niceste 1n orice fel%ca niste copii ai lui &umne.eu &eoarece acestia se miscă 1nspatiul ceresc al do4ologiei% primesc cu bucurie si 1ncercârile3l slă esc pe &umne.eu pentru ele% ca si pentru binecu ântări%si primesc continuu binecu ântarea lui &umne.eu

44

*ici Stareţul folose te cuvântul UV WBVXH(filotimo', a cărui 2o+ăţie semantică pune înainteatraducătorului o varietate de termeni A mărinimie,mărime de suflet, sâr+uinYă, râvnă, osârdie A,fiecare dintre ace tia neputând să acopere de unulsin+ur sensul termenului +recesc$ Zn cazasemănător avem atunci când vrem să traducemcuvântul românesc dor într-o lim2i străină, (n$tr$'



ei mărinimosi sunt suflete nobile Sunt miscati de oricegest de bunătate din partea celorlalti% fie cât de mic% si se

străduiesc să/l răsplătească &ar orice ar face% au simtământulcă nu l/ar putea răsplăti reodată si niciodată nu 1l uită # $heronda% cel care 1l iubeste cu ade ărat pe

binefăcătorul său 1si ădeste 1n felul acesta mărinimia- # el care 3l iubeste numai pe binefăcătorul său nimic nu

face &ar% din nefericire% astă.i nici această mărinimie nu maie4istăB rar găsesti un om care să aibă recunostintă emărinimie a eau oamenii mai demult> 3mi spuneau părintii

mei că un industrias austriac% stabilit 1n Adana% l/a scăpat petatăl meu de la turci Apoi a dat faliment sărmanul siconsidera o 5ignire faptul de a mai rămâne 1n Adana% dar nicinu oia să se 1ntoarcă 1n Austria Atunci tatăl meu% care nuuitase niciodată ca 1i sal ase iata% l/a luat la casa lui dinCarasa si l/a 1ngri5it la bătrânete

# Mărinimia are reo limită- # Nu are limită Este o mare si continuă nebunie=

nebunie duho nicească> # $heronda% are mărinimia ne oie de discernământ- # Mărinimia are si discernământ si sensibilitate si

noblete= !e toate le are= el mărinimos nu este prostB poatesă fie nedreptătit% dar 1l are pe 8ristos 1nlăuntrul său% căci elmai nedreptătit este 8ristos

(ristos Se ucură de ne!ointa noastră cea făcutăcu mărinimie

# $heronda% spuneti/mi ce a despre cum să mă ne oiesc # ;ite5ie% noblete% mărinimie> Să lucre.i pentru 8ristos cu

mărinimie Iar 1n sufletul care are intentie bună% duh dene ointă si mărinimie% 8ristos lucrea.ă fără .gomot

# $heronda% de ce nu mă umplu de rugăciune% desi mă1ngri5esc să fiu constiincioasă 1n 1ndeplinirea 1ndatoririlor mele duho nicesti-



# Ei% si cum să te umpli- are asa te ei umple- Trebuiesucit butonul 1n altă parte ercetea.ă să e.i cât lucre.i 1n

iata duho nicească cu ratiunea si cât cu inimaB cât estimiscată de consec enta de tip european si cât de mărinimiaortodo4ă eea ce noi numim 9consec enta: este uneoriegoism si ne fură Să par consec ent% ca să arăt celorlalti căsunt 1n regulă cu toate 3nsă atunci iata mea intră 1ntr/o mareneorânduială sufletească Să te misti peste tot cu mărinimie%căci pe această frec entă lucrea.ă 8ristos% Maica &omnului%Sfintii= 8arul dumne.eiesc nu ine fără mărinimie

# $heronda% oboseste tre. ia permanentă- # boseste dacă intră la mi5loc egoismul% căci atunciomul se constrânge pe sine 1nsusi &ar când intră la mi5locmărinimia% ne ointa se face cu inima% si atunci tre. ia nuoboseste% căci este 1ndulcită de mărinimie Eu cred că tu tecam că.nesti 1n ne ointa ta% fiindcă 1ti impui cu o oarecaredisciplină să faci cutare sau cutare lucru Si% fără să/ti daiseama% intră si egoismul' 9Să fac asta% ca să mă sfintesc: Să/ti1mplinesti ne ointa% nu ca să te sfintesti% ci ca să Se bucure8ristos &acă ai lucra ca să Se bucure 8ristos% ne ointa ta ar fi usoară si ai a ea 1nlâuntrul tău mângâiere dumne.eiascăAcum ai o ne ointă aspră si fără mângâiere 8ristos este!ărinte iubitor% iar nu tiran 8ristos se bucură de ne ointanoastră cea făcută cu mărinimie

ând omul se ne oieste duho niceste cu mărinimie% simteo eselie lăuntrică% fiindcă &umne.eu 1i dă multumireduho nicească &esigur% cel mărinimos niciodată nu sene oieste ca să afle odihnă sau ca să primească reomultumire Si chiar dacă &umne.eu nu/i a da 7aiul% el nu se

a mâhni% căci nu se ne oieste cu gândul' 9Să mă ne oiesc casă merg 1n 7ai% ca să o duc bine si să nu sufăr 1n iad:% ci nu păcătuieste din mărinimie% deoarece nu rea să meargă 1n iadsi astfel să/" rănească pe 8ristos% <inefăcătorul Său Iar dacă8ristos 1i a spune că si 1n 7ai a a ea parte de suferintemucenicesti etc % el tot acolo a oi să meargă din dragoste



pentru 8ristos

Dusmanul mărinimiei este iu irea de sine # $heronda% omul mărinimos are 1ntotdeauna si lepădarea

de sine- # &acă mărinimia lui este curată% atunci are si lepădarea

de sine u cât omul scoate egoismul din dragostea lui% cu atâtmai multă mărinimie dobândeste Acolo unde e4istă iubire desine% nu e4istă mărinimie% căci dusmanul mărinimiei esteiubirea de sine

# $heronda% cu toate că lucre. cu mărinimie dacă estene oie chiar si douăspre.ece/treispre.ece ore pe .i% dacă mi secere să fac un lucru pe care nu l/am programat% mă1mpotri esc

# Să nu numesti asta mărinimie> el care are mărinimienu se 1mpotri este atunci când i se cere a5utorul% nici nu spunecâte ore lucrea.ă ând eram 1n iata de obste% cel care lucracel mai mult se ascundea &e pildă% un frate aduna doi saci de

măsline si spunea că a adunat un cosulet si că altul a adunatmulti saci Aceasta 1nseamnă dragoste Aici dacă 1ntrebi'9 are soră a adunat măslinele-:% 9Eu:% 1ti a răspunde cutaremaică Ei% mai bine de nu le/ar fi adunat &acă ati pornit spremonahism ca să primiti laude% atunci păcat de banii cheltuiti pentru drum

# $heronda% când ăd că a em multă treabă% pe mine măcuprinde panica si mă strese.

# &acă as fi 1n locul tău% m/as sili să termin si treabaceleilalte maici !e când 1n ătam tâmplăria% mesterul luase caa5utor si pe un alt băiat care era mai mare decât mine si mai plinut% dar era cam lenes Mesterul ne dădea de lucru% iar elstătea= e% să/l 1mbogătesc eu pe mester-:% spunea el si nufăcea nimic> 9Ascultă 3i spuneam% dacă rei să 1n eti meserie%trebuie să lucre.i>: "ui 1nsă nu/i păsa de nimic Si asa făceamsi treaba lui 9 el putin stai pe banc ca să tii scândurile% iar eusă le despic% deoarece pierd timpul tot strângându/le cu presa



si iarăsi desfăcându/le: !uteam să spun' 9Mi/am terminattreaba mea% sunt 1n regulă: si să ină mesterul si să/i spună'

9Tu ce/ai făcut- um de acesta care este mai slab decât tine aispră it atâta treabă-: &ar nu m/as fi mâhnit eu dacă l/ar ficertat- Să mă fi mândrit că mă lăuda pe mine% iar pe el 1ldo5enea- M/ar fi a5utat acest lucru- 1n cele din urmă a luat ce/a meritat% fiindcă nu a 1n ătat meserie si lucra apoi la ca.ma

mul mărinimos se a pricopsi oriunde s/ar afla% pentru că alucra cu mărinimie !e când omul care nu culti ă mărinimia pe care i/a dat/o &umne.eu% orice ar face% tot nepricopsit a fi

dinioară edeam acelasi lucru si la bietele animale% si la boi si la cai ând erau la 5ug unul se opintea cu mult .el% iar celălalt nu trăgea deloc el mai .elos se silea si/l trăgea si pecelălalt Si 1n cele din urmă animalul care nu trăgea cu .elsfârsea la măcelar Stiti cât m/a durut pentru un bi ol-3n5ugam trei animale 1mpreună% iar acela% sărmanul% cu toatecă nu era atât de puternic% se silea să 1nainte.e si le trăgea si pe celelalte două u cât se silea mai mult% cu atât asuda maitare e/i om răspunde lui 8ristos dacă ne arată un astfel deanimal si ne .ice' 9?itati/ ă la el cum le trăgea si pe celelaltedouă> ;oi ce ati făcut-: Ah% măi copii% luati lucrurile 1n serios>;iata duho nicească este ite5ie ;i se oferă atâtea posibilităti>

Cei mărinimosi au constiinta delicată

si sunt ajutati de Dumnezeu # $heronda% cel mărinimos 1si dă seama de faptul că este

mărinimos- # Tu esti- <inecu ântato% lucrul ăsta se ede> Ciecare 1si

dă seama mai mult sau mai putin de starea 1n care se află% primeste o 1ncredintare lăuntrica% fiindcă simte odihnălăuntrică si pace &ar nici cel mărinimos nu se laudă% nuspune' 9Eu sunt mărinimos:% căci se gândeste 1ntotdeauna'9Trebuie să mă misc cu mai multă mărinimie:



mul mărinimos este sincer% se nesocoteste pe sine% estesimplu% are smerenie Toate acestea nu numai că/i aduc odihnă

lui 1nsusi% ci se fac simtite si celuilalt omunică lăuntric cucelălalt si 1l 1ntelege Si dacă% pentru a nu/l mâhni% 1i spui 1ntimp ce suferi' 9Mă simt foarte bine:% acela 1si dă seama căsuferi si 1ncearcă să nu te obosească Iar altul% desi te ededescura5at si ametit% pentru că rea să te mai retină% 1ti spune'9Te ăd% $heronda% mai bine ca niciodată% te ăd foartesănătos: Si ar fi oarecum 1ndreptătit% dacă ar a ea măcar reo problemă serioasă el mărinimos% dimpotri ă% si să aibă

ne oie% spune' 9$heronda% doar o binecu ântare reau să/midai> Nu reau să te retin: !e unul ca acesta din urmă 1l opresclângă mine% si ochii i se umplu de lacrimi Iar el .ice'9$heronda% mai bine să plec% căci te ăd obosit: Ei% cum sănu primească a5utor dumne.eiesc unul ca acesta-

E4istă oameni care% din mărinimia lor% 1si dau imediatseama ce anume 1i este de a5utor si/l multumeste pe celălalt% 1nsensul cel bun% fiindcă se gândesc mereu la celălalt% iar nu laei 1nsisi ?nii% desi nu mă cunosc% 1si dau seama de ce anumeam ne oie' 1mi trimit câte un pachetel si găsesc 1n el e4act ce/mi trebuie &in pachetul lor A5ungi să le 1ntelegi 1ntreagalume lăuntrică "e e.i finetea constiintei lor oglindindu/se 1norice lucru

# "a oliba Sfintiei ;oastre% reusesc uneori să ă adăaceia care sunt mai obra.nici si insistă

# &a% dar răsplătiti sunt cei mărinimosi care din delicatetenu or să/mi strice linistea ând am enit data cealaltă% atrecut pe/aici ca să mă adă un tată 1mpreună cu familia luiAm stat de orbă cu el si separat% am orbit cu el si 1mpreunăcu femeia si copiii lui &upă două/trei .ile a enit din nou 3nacel ceas orbeam cu cine a% iar afară astepta o fată care

enise de la Atena cu a ionul ca să mă 1ntrebe despre ochestiune care o preocupa 9!ot să/l retin pe Staret cinciminute-: i/a spus el% iar ea i/a cedat rândul Si a asteptat fata ooră si 5umătate ca să iasă domnul care 1i ceruse să/i cede.e



rândul doar pentru= cinci minute ând el a iesit% enise de5atimpul ca ea să plece la aeroport Atunci sărmana a enit si

mi/a spus' 9!ărinte% dati/mi binecu ântarea Sfintiei ;oastre>Am enit din Atena ca să ă cer sfatul 1ntr/o problemă de/amea% dar acum nu mai apuc M/am 1n oit de la ser iciu pentrucâte a ore% si acum trebuie să plec ca să nu pierd a ionul: Ei%cum pot să uit acest suflet- 1n cele din urmă omul este a5utatde &umne.eu numai atunci când are noblete sufletească

# $heronda% omul mărinimos nu se chinuieste cândtrăieste lângă oameni dificili-

# Scopul este să/si arate mărinimia către oamenii sucitiE anghelia spune' 9&acă iubiti pe cei ce ă iubesc% ce răsplată puteti a ea-: ("uca 6% 2,

ei mărinimosi si sensibili se lasă nedreptătiti de bunăoie% fie datorită renuntărilor pe care le fac din dragoste

pentru altii% fie din pricina icleniei celorlalti% 1nsă niciodatănu asteaptă si nu urmăresc să li se facă dreptate 1n iataaceasta desartă ei mărinimosi le plătesc pe toate 1n această

iată% dar primesc si a5utorul lui &umne.eu% iar 1n cealaltăiată or a ea multă răsplată



PARTEA A PATRA

9LAS%0R+ 0L+ DR0GOS%+& S& S#+R+3&+& Simplitate si urătie

redintă si Năde5de7ăbdare J <ucurie J &iscernământ

<-umai l)n"! 'ristos "!sesti ucuria a ev!rat!, curat!,c!ci numai 'ristos !ruieste ucurie

si m)n")iere a ev!rat!=.



CAPITOLUL /

Simplitatea si curătia

Simplitatea$ primul !lăstar al smereniei!rimul lăstar al smereniei este simplitatea Iar când 1n om

e4istă simplitate% e4istă si dragoste% 5ertfă% bunătate%mărinimie% e la ie mul simplu are curătie sufletească si o

1ncredere neiscoditoare 1n &umne.eu Simplitatea a fost starealui Adam dinainte de cădere% când le edea pe toate curate%deoarece era 1mbrăcat 1n 8arul lui &umne.eu

# $heronda% atunci când se spune' 98arul se află 1nsimplitate:% se referă la 8arul dumne.eiesc-

# Cireste mul simplu si fără de iclesug% deoarece aresmerenie% primeste 8arul de la &umne.eu% are este simplu sidin fire bun

# $heronda% se poate să umble cine a cu simplitate si săaibă mândrie-

# Asta nu se poate Nu e4istă mândrie 1n omul care aresimplitate ade ărată

# E posibil ca să imite cine a unele manifestări aleomului simplu% fără ca să aibă simplitate ade ărată-

# &a% se poate ca prefăcându/se a fi simplu% să reuseascăceea ce urmăreste 3nlăuntrul simplitătii celui care 5oacă rolulomului simplu pentru a/si atinge un scop e4istă cea maigrosolană iclenie Este ca si cum un bătrân ar purta sosete decopil mic% ca să i se facă si lui hatârurile ce i se fac unui copilmic !e când cel care are ade ărată simplitate are si onestitatesi discernământ



Bna este simplitatea

si alta este o răznicia # $heronda% uneori consider că mă port cu simplitate%

1nsă mi se spune că m/am purtat cu obră.nicie um oideosebi simplitatea de obră.nicie-

# ?na este simplitatea si alta este obră.nicia bră.nicia1l satisface pe om lumeste Adică te porti obra.nic si/tisatisfaci egoismul 3ti spui' 9"/am pus la punct pe celălalt:Acest lucru 1ti aduce o satisfactie lumească% care/n realitatenu/l multumeste pe om !e când simplitatea odihnesteduho niceste si lasă 1n inimă o usurare

# $heronda% mi se spune că mă port cu superficialitate%1nsă eu cred că mă port cu simplitate

# Ascultă' când spunem 9simplitate:% nu 1ntelegem să se poarte cine a cu neghiobie Tu 1ncurci lucrurile ;orbesti fărăsă gândesti si cre.i că te porti cu simplitate Ai putinăsimplitate din fire% dar 1ti lipseste 1ntelepciunea Si% desi nuesti copil la minte% te comporti ca un copil &in fericire%maicile te cunosc si nu te interpretea.ă gresit

# Se poate ca un om să fie cu ade ărat simplu si totusicomportamentul lui să/i deran5e.e pe ceilalti-

# &acă cine a spune sau face ce a cu simplitateade ărată% chiar dacă ar putea fi interpretat gresit% celălalt nu/linterpretea.ă gresit% fiindcă cel simplu are 8arul lui&umne.eu si nu pricinuieste sminteala !e când cel care nu

are simplitate si 1ti orbeste cu o politete lumească te scoatedin sărite

„:aceti'!ă ca pruncii” (;e.i Matei * % ,

# $heronda% care este simplitatea firească- # Simplitatea firească este cea pe care o are un copil mic

!e copil% când face o neorânduială% 1l certi si el plânge &acă 1i



dai apoi o masinută% uită totul Nu cercetea.ă să adă de cemai 1nainte l/ai certat% iar apoi i/ai dat masinuta% deoarece

copilul lucrea.ă cu inima% pe când cel mare lucrea.ă curatiunea # E4istă si oameni mari care au 1n firea lor o oarecare

simplitate Este aceasta irtute- # &a% dar simplitatea firească% ca de altfel toate irtutile

firesti% are ne oie de curătire mul care este simplu din fireare nerăutate% bunătate etc % dar are si iclesugurile copilăresti!oate% de pildă% să nu gândească ce a rău despre aproapele

său% dar dacă trebuie să aleagă 1ntre două lucruri% 1l a lua pecel mai bun pentru sine si/l a lăsa pe cel mai rău pentrucelălalt Este ca o bucată de aur care contine 1ntr/un procentmau mic si alte alia5e si de aceea trebuie să fie trecut printopitoare% pentru a rămâne aur curat Adică trebuie ca inima săse curătească de orice iclesug% de orice interes personal si demulte alte patimi% pentru a a5unge la starea desă ârsiteisimplităti

3n dragostea cea ade ărată a lui 8ristos% 1n acea stare asimplitătii si a curătiei% se de. oltă ne ino ătia copilăriei% pecare 8ristos o cere de la noi când .ice'„faceti/v! ca pruncii$3n remea noastră 1nsă% cu cât se răspândeste politetealumească% cu atâta se pierde simplitatea% bucuria ade ărată si.âmbetul firesc

3mi amintesc de un bătrânel de la Schitul I ironului%!ărintele !ahomie ricât de mare ar fi fost supărarea pe careo a eai% numai ce/l edeai% si 1ntristarea pleca de la sine Iar dacă te duceai cu scopul de a/i spune multe% le uitai pe toate%1ti treceau toate A ea niste obra5i rosii si râdea ca un copilasEra un bătrân cu o fată de copil mic hiar de s/ar fi prăpăditlumea% el râdea ade ărată bucurie> Nu stia nici carte% nicimu.ică psaltică% 1n afară de 98ristos a 1n iat>:% pe care 1l cântala !asti ând enea la biserica Schitului 1n sărbători%niciodată nu se ase.a 1n strană% ci 1ntotdeauna stătea 1n picioare% chiar si la pri egherile de toată noaptea% si rostea



7ugăciunea lui Iisus A ea duh de ne ointa si multămărinimie &acă 1l 1ntrebai' 9!ărinte !ahomie% la ce moment

se află Slu5ba-:% el 1ti răspundea' 9!salmi% !ărintii cântă!salmi: El le spunea la toate !salmiAcest bătrânel era foarte simplu si plin de 8ar Se

slobo.ise de patimi si de aceea era ca un copil fără de răutate&acă omul nu/si leapădă de mic egoismul copilăresc% mândriacopilărească% 1ncăpătânarea copilărească si rămâne 1ntr/o starede prunc% a5unge ca la bătrânete să aibă pretentiile unui copilmic &e aceea Apostolul !a el spune'„-u fiti prunci cu

mintea, ci fiti prunci cu r!utatea$ (I orinteni *+% 20,Omul simplu are numai gânduri une

mul simplu este fără de răutate si fără de iclenie Eltransformă 1n bine si răul si urâtul Are 1ntotdeauna gânduri bune pentru ceilalti Nu este prost% dar consideră că asa cumgândeste el% tot astfel gândesc si ceilalti

# $heronda% dati/ne un e4emplu>

# Nu /am po estit despre acel !ărinte 8aralambie care atrăit mai demult la Mănăstirea utlumus (;e.i u iosul!aisie Aghioritul% !ărinti aghioriti% p *0/**- Cusese bibliotecar% dar 1n cele din urmă l/au scos din această slu5ire%fiindcă niciodată nu 1ncuia usa la bibliotecă 9&e ce a etine oie de chei la usi- spunea el "ăsati oamenii să citeascăcărtile>: A ea o asemenea simplitate si curătie% 1ncât nu/itrecea prin minte că e4istă si oameni care fură cărti

mul simplu% fiindcă are 1ntotdeauna gânduri bune despreceilalti% 1i ede pe toti buni 3mi amintesc si de un alt bătrânel%de părintele Teoctist de la Mănăstirea &ionisiu âtăsimplitate a ea> 3ntr/o seară rămăsese 1mpreună cu un monahla arVes% la conacul mănăstirii Noaptea târ.iu cine a a bătutla usă si bătrânul Teoctist a alergat să deschidă 9"asă/l% 1ispune monahul% nu/i deschide la ora asta a să ne putemlinisti>: 9Si de unde stii cine este- !oate să fie chiar 8ristos>Să/i deschidem>: Si s/a dus de a deschis usa ;edeti% omul



simplu pune gândul cel bun 1nainte si 1ntotdeauna ceea ce este bun asteaptă

Simplitatea odi*neste # $heronda% cred că simplitatea 1nseamnă să se poarte

cine a asa cum simte lăuntric Asa este- # &epinde de locul 1n care trăieste !entru ca omul să se

poarte cu simplitate% trebuie să găsească un mediu potri it 3nlume% mai ales 1n cea de astă.i% trebuie să fii atent cum te porti 3nsă 1ntr/o mănăstire sau 1ntr/o familie nu ai 5ustificaresă nu te porti cu simplitate Este foarte obositor atunci când nue4istă simplitate si 1ncredere> 3n acest ca.% ca să/i spui o orbăceluilalt% ai ne oie de prolog% de epilog% de e4plicatii= 3nfelul acesta iata de ine o cor oadă% o ade ărată mucenicie!e când% acolo unde e4istă simplitate% 1i spui celuilalt 9asea.ă/te acum: si el se asa.ă% 9Acum nu este ne oie de tine% pleacă>: si pleacă% fără să te temi că te poate răstălmăciSimplitatea odihneste% 1n timp ce lipsa simplitătii oboseste

# $heronda% ce 1nseamnă' 9&obândeste libertate 1n petrecerea 1mpreună cu ceilalti% ca să te slobo.esti detulburare: (Sfântul Isaac Sirul%(uvinte ascetice% u ântulDDIII,-

# Să dobândesti simplitate 1n relatia ta cu ceilalti% ca să nute .ăpăcească gândurile si să te 1ncurci ând e4primi cusimplitate ceea ce simti% si tu te elibere.i si pe ceilalti 1i a5uti

dată coboram spre Atena cu masina unui cunoscut de/almeu pentru a re.ol a o problemă% 1mpreună cu noi aflându/sesi un alt domn !entru că mie mi se face rău 1n masină% soferula deschis un geam% st 1năuntru 1ncepea să se răcorească 9Nucum a ă este frig-: i/am 1ntrebat 9Nu% nu:% mi/au răspunsei !este putin 1nsă l/am ă.ut pe unul dintre ei că se strângede frig si 1si ia sacoul pe el Atunci le/am spus' 9să spuneti cusimplitate dacă ă este frig% ca nu cum a să se 1mbolnă eascăcine a dintre oi% iar eu ă oi spune când mă simt rău: Siastfel nimeni nu a simtit drumul ca pe o po ară &acă eu mă



simteam rău si nu orbeam% iar celuilalt 1i era frig si nuspunea% poate că unul dintre noi a5ungea bolna la Atena &e

aceea si i oi să ă purtati cu simplitate% căci altfel eti fimereu nelinistite ca nu cum a celălalt să se supere sau să sesmintească &e fapt 1n felul acesta se supără omul si nu/sigăseste linistea% iar purtarea sa de ine nefirească

# $heronda% eu 1naintea altora nu pot face nici lucrul celmai simplu Aceasta este sfială sau mândrie-

# ?neori &umne.eu 1i dă omului o sfială e4agerată caresă/l frâne.e si să nu pătească ce a rău ăci% nu se stie cât de

mult ar putea de ia de la calea cea dreaptă dacă nu ar a eaaceastă sfială- eea ce trebuie să faci tu acum este să fii putinatentă si să te 1ncredinte.i pe tine cu tărie 1n mâinile lui&umne.eu Să nu te 1nchi.i 1n tine si să te chinui 1n modomenesc% căci 1nlăuntrul acestei 1ncătusări omenesti seascunde egoismul Nu mă e.i pe mine cum mă port defireste% fără să depun reo strădanie% când ca un bunic% când caun tată ând ca un frate mai mare si când ca un copil-

# $heronda Eu mă gândesc la felul cum a interpretacelălalt ceea ce 1i oi spune si mă tem ca nu cum a să mărăstălmăcească

# Tu te scurtcircuite.i% deoarece nu ai simplitate Ascultă'să dobândesti simplitatea inimii% ca să te de. oltiduho niceste Să primesti cu simplitate obser atiile care ti sefac si să te străduiesti să te 1ndrepti% cerând totodată si a5utorullui &umne.eu Se poate să ti se spună că 1n cutare situatie te/ai purtat fără 1ntelepciune Altă dată% 1ntr/o situatieasemănătoare% trebuie să te gândesti' 9Atunci mi/au spus căm/am purtat fără 1ntelepciune Acum trebuie să iau aminte sămă port 1ntelept: 3n felul acesta dobândesti 1ncet/1ncete4perientă% te 1ndrepti% 1nainte.i si sporesti duho niceste "afel si celălalt 1n ată din purtarea ta si &umne.eu 1ti edelucrarea% iar tu te 1ncredinte.i lăuntric si de ii pasnică

Simplitatea dimpreună cu ne ointa osârduitoare si cu1ncrederea 1n &umne.eu aduc pace si bucurie lăuntrică si



umplu sufletul de năde5de si mângâiere

Prin sfânta simplitate omul cunoaste tainele lui Dumnezeu # $heronda% studiul cărtilor si cunoasterea 1l a5ută pe om

să/" cunoască pe &umne.eu- # Ascultă la mine' atunci când cine a lucrea.ă

duho niceste si a5unge la o stare duho nicească bună% edefoarte limpede anumite lucruri prin dumne.eiasca luminare%fără să le fi cunoscut mai dinainte din cărti Si% mai ades% le

ede mai limpede decât altii care au citit toate cărtile de pelume !rin curătia lui lăuntrică ede limpede foarte departe sifoarte adânc% fiindcă a iesit de pe traiectoria lumească si semiscă de acum pe cea duho nicească% 1n spatiul tainelor Toticei care au dobândit simplitatea si curătia lăuntrică ădlucrurile suprafiresti ca fiind foarte simple% ca fiind firesti%căci la &umne.eu toate sunt simple% asa cum si El 1nsusi estefoarte simplu si cum ne/a arătat/o si Ciul Său pe pământ prinsfânta "ui simplitate Si nu foloseste o putere mai mare pentrulucrurile mai presus de fire si alta mai mică pentru cele firesti%ci aceeasi putere pentru toate

# Adică un om poate să cunoască tainele lui &umne.euchiar si fără mult studiu-

# &a% dacă are sfânta simplitate% el poate nu numai săcunoască tainele lui &umne.eu% ci si să le trăiască ;ă amintitide acel monah foarte simplu care s/a 1n rednicit să mănânce

1mpreună cu 8ristos- Acesta% 1nainte de a de eni monah% eracioban si singurul lucru care 1l preocupa era cum să semântuiască dată% prin părtile unde locuia% a trecut un pustnic si i/a spus' 9&aca rei să te mântuiesti% să mergi pecalea cea dreaptă: El 1nsă a luat cu ântul ăsta după literă Aapucat% asadar% pe un drum si a mers trei .ile doar drept1nainte% până ce 1n cele din urmă a a5uns la o mănăstire Acoloegumenul% când i/a ă.ut dorul lui de mântuire% l/a făcut



1ndată monah si l/a pus să slu5ească 1n biserică 3ntr/o .i% 1ntimp ce făcea curătenie 1n biserică% egumenul a trecut pe acolo

si l/a sfătuit să/si facă treaba bine Acela% după ce a ascultatsfaturile% l/a 1ntrebat pe egumen arătând spre Mântuitorul7ăstignit' 9$heronda% cine este el are stă acolo atârnat-Sunt aici de atâtea .ile% dar nu "/am ă.ut să coboare ca sămănânce sau să bea ce a: ând a au.it acestea% egumenul s/aminunat de simplitatea lui si 1i spune' 9Eu "/am pedepsit săstea acolo sus% fiindcă nu/Si făcea bine treaba: Monahul l/aascultat fără să spună nimic Seara si/a luat portia de mâncare

si s/a 1ncuiat 1n biserică S/a oprit la picioarele elui 7ăstignitsi I/a spus cu durere' 9 oboară% frate% ca să mâncăm1mpreună>: Atunci 8ristos a coborât si a mâncat 1mpreună cumonahul cel simplu% după care i/a făgăduit că 1l a lua 1n asaTatălui Său% ca să se desfăte.e esnic Si 1ntr/ade ăr% dupăcâte a .ile acest monah simplu a adormit 1n pace ;edeti% a eao desă ârsită nestiintă% dar ce s/a 1n rednicit să trăiască%datorită multei simplităti si curătiei pe care le a ea>

!entru ca 8arul lui &umne.eu să se sălăsluiască 1n om%trebuie să e4iste 1nlăuntrul său această lipsă de iclesug%această curătie &umne.eu Se dăruieste celor care au osimplitate curătită ând omul 1naintea.ă 1n simplitate sicurătie% 1mpreunată cu credintă fierbinte si cu e la ie% a5ungemai apoi să se 1n rednicească de e4periente dumne.eiesti si săcunoască tainele lui &umne.eu% fără să aibă cunostinte ăciatunci Se sălăsluieste 1ntr/1nsul Sfânta Treime si% cudumne.eiasca luminare pe care o are% găseste cu usurintăcheile 1ntelesurilor dumne.eiesti si tâlcuieste 1n &uhul lui&umne.eu% 1n mod simplu si firesc% fără durerea de cap aintelectualului

Atunci când ne om curăti inima cea icleană%„ intrucare ies toate r!ut!tile$ (;e.i Matei *) * /*GB MarcuH% 2*/2 ,% om de eni ase curate si smerite ale 8aruluidumne.eiesc si Se a odihni 1nlăuntrul nostru Sfânta TreimeMă oi ruga si eu pentru oi% precum si oi să ă rugati pentru



mine% ca 8ristos si Maica &omnului să curătească inimilenoastre% ca să/" edem pe &umne.eu„Fericiti cei curati cu

inima, c! aceia vor ve ea pe Dumne&eu$(Matei )% , Amin



CAPITOLUL 2

Credinta si nădejdea -n Dumnezeu

0stăzi tot răul !ine de la necredintă # $heronda% ăd că unii oameni care nu cred 1n

&umne.eu sunt stăpâniti de o dorintă puternică de a cunoastelumea% de a călători% de a se distra

# ând omul nu crede 1n iata de apoi% caută să cunoascălumea% să se bucure 1n această iată ba de una% ba de alta Si 1ncele din urmă ce alege- Are continuu 1nlăuntrul său un gol !ecând% dacă are credintă 1n &umne.eu% 1l cunoaste pe&umne.eu% este cunoscut de &umne.eu+)% si atunci se simte1mplinit sufleteste

# $heronda% dacă oamenii s/ar gândi că această iată estetrecătoare% oare nu s/ar schimba-

# &epinde &acă% de pildă% spunem' 9acum lumea sesfârseste:% unul care nu crede a de eni si mai nerusinat si se

a năpusti să să ârsească răul% să păcătuiascâ si mai mult 3nsăunul care crede se a frâna pe sine 1nsusi 9&e ce să/micheltuiesc remea cu lucruri pier.ătoare- 1si a spune el Mai bine să mă 1ngri5esc de suflet% să trăiesc duho niceste% să fac

reo milostenie:Astă.i tot răul ine de la necredintă dinioară lumea

credea hiar si cel mai indiferent om a ea putină credintă1nlăuntrul său !oate că oamenii erau simpli% poate că nu

45 "ezi Sfântul *ntonie cel <are )oveţe #entru viaţamorală a oamenilor şi de!#re #etrecerea cea *ună , pf$&0%R „ unoa te pe Dumnezeu i este cunoscut deDumnezeu, omul care totdeauna se sâr+uie te să fienedespărţit de Dumnezeu”$



1ntelegeau nimic din cele pe care le au.eau 1n biserică ?nii nustiau nici că E angheliile sunt patru la numărB credeau că sunt

douăspre.ece &ar ce credintă si ce e la ie a eau> &e ce cura5erau 1n stare si infirmierele> âte din ele nu mergeauoluntare 1n ră.boi> A eau credintă si duh de 5ertfă si a5utau

foarte mult Astă.i mi/a spus cine a că un bolna spunea9 re.ul:% iar infirmiera 1l lo ea% căci credea că 1i făcea ră5i>Să nu stie nici măcar Simbolul redintei> ?nde am a5uns> 3i1ntrebi pe unii tineri' 9Tu 1n ce cre.i-: 9Nu stiu% 1ti răspund%1ncă nu am a5uns la o conclu.ie: 9 e credintă are mama ta%

tatăl tău-: 9Nu stiu% nu i/am 1ntrebat: Nu l/a interesat să aflece credintă au părintii lui> um să fie cine a a5utat când eleste atât de nepăsător-

# $heronda% 1n statele care au a ut sistem totalitar%situatia este 1ncă grea

# &a% dar câti mucenici or iesi din cei care si/au păstratcredinta 1n sistemele totalitariste> ?n rus% care s/a 1ntors 1n7usia după mai multi ani% 1mi spunea' 9S/a apropiat de mine o bătrânică care mă cunostea de demult si m/a 1ntrebat' L u paltonul ăsta mergi la Sfântul Munte- # L&a% cu ăsta % i/amrăspuns 3ndată ochii i s/au umplut de lacrimi% a luat paltonulsi/l săruta% sărmana% ca să ia binecu ântare: ;e.i% credinta% cucât este mai asuprită% cu atât se 1ntăreste Este ca un arc pecare% cu cât 1l prese.i mai mult% cu atât a sări cu mai multă putere "a un moment dat cel care 1l strânge oboseste% 1i dădrumul si el sare 1n sus

Când credinta se zdruncină # $heronda% de ce multi oameni% desi la 1nceput credeau%

si/au pierdut credinta- # &acă nu dai atentie chestiunilor de credintă si laudei lui

&umne.eu% 1ncet/1ncet uiti de ele si poti a5unge insensibil până la punctul de a nu mai crede nimic

# $heronda% unii spun că li se .druncină credinta atuncicând ăd că si oamenii buni suferă



# hiar dacă i/ar arde &umne.eu pe toti cei buni% nutrebuie să gândesti ce a rău despre El% ci să cugeti că

&umne.eu face din dragoste tot ceea ce face Stie &umne.eucum lucrea.ă a El să 1ngăduie să se 1ntâmple reun rău%1nseamnă că un lucru mai bun a iesi din asta

# $heronda% astă.i chiar si copiii credinciosi se clatină 1ncredintă% deoarece 1n scoli e4istă profesori care 1n atăateismul

# &e ce să se clatine 1n credintă- Sfânta Ecaterina era denouăspre.ece ani si a astupat gura a două sute de filosofi cu

a5utorul cunoasterii celei după &umne.eu si a 1ntelepciunii eihiar si protestantii o au ca pe protectoarea stiintelor3n chestiunile de credintă si de apărare a patriei nu sunt

1ngăduite concesiile% ci trebuie să fim neclintiti si statornici # $heronda% odinioară mă rugam lui &umne.eu cu

credintă si primeam tot ce li ceream Acum 1nsă nu mai amaceastă credintă ărui fapt se datorea.ă asta-

# "ogicii lumesti pe care o ai "ogica lumeasca .druncinăcredinta „Dac! veti avea cre int! si nu v! veti în oi(Matei2*% 2*, , toate c)te le veti cere în ru"!ciune cu cre int!, le veti primi$ (Matei 2*% 22,% a spus &omnul Aceasta este temelia3n iata duho nicească ne miscăm 1n spatiul minunii ?nu plus doi nu fac 1ntotdeauna treiB fac si cinci mii% si chiar unmilion>

Este ne oie de intentie bună si mărinimie ăci omul nu1ntelege nimic dacă nu are intentie bună Iată% atâtea amănunteau spus !roorocii despre 7ăstignirea &omnului J până si ce

or face cu cămasa "ui (;e.i !salmul 2*% *G,% ce or face cu banii trădării% cum că or cumpăra cu ei arina larului% caȚsă/i 1ngroape pe străini (;e.i Matei 2H% H/GB Ieremia * % 2 si

G% G, /% dar e reii tot nu au 1nteles„Dar 2u a cel f!r! ele"e nu a vrut s! întelea"!$ (&in Antifonul al /lea al?treniei ;inerii celei Mari (Slu5ba Sfintelor !atimi,=



3e-ncrederea si putina credintă # $heronda% de ce Moise pentru o greseală foarte mică n/

a intrat 1n !ământul Căgăduintei (;e.i Numeri 20% */* B&euteronom 2 + /)2,-

# Nu a fost o greseală micăB a fost ne1ncredere&umne.eu 1i trecuse pe israeliti prin Marea 7osie (;e.i Iesire*+% */ *,% le i. orâse apă la Muntele Sinai (;e.i Iesire *)% 22/2) si *H% */H,% 1i hrănise cu mană (;e.i Iesire *6% */ 6,% atâtealucruri minunate le arătase% iar ei au cârtit când le/a lipsitiarăsi apa hiar si Moise% atunci când &umne.eu i/a spus sălo ească stânca ca să iasă apă% s/a 1ndoit„@are poate iesiap! in aceast! st)nc!#$ a spus el (;e.i Numeri 20% */* ,&e aceea &umne.eu i/a dat mai apoi acest canon'„Drept pe eaps!, i/a spus, vei ve ea P!m)ntul F!"! uintei numai e

eparte$ (;e.i &euteronom 2% + /)2, &acă &umne.eu nule/ar fi scos si altă dată apă 1n chip minunat% Moise ar fi a utoarecare circumstante atenuante% acum 1nsă era lipsit de1ndreptătire pentru 1ndoiala sa &e aceea &umne.eu nu i/a

1ngăduit să intre 1n !ământul Căgăduintei # $heronda% eu consider că mă corecte. numai prinefortul meu personal si de aceea nu 1nainte.

# e poti să faci tu de una singură- Atât timp cât te agătide tine 1nsăti% 1mpiedici mila lui &umne.eu si rămâi 1n urmă%nu 1nainte.i &acă ai a ea putină credintă% s/ar schimbaaproape toate% si dacă ai a ea si putină smerenie% ai a ea 8arullui &umne.eu Toate sunt din pricina faptului că schiopăte.i

1n credintă si 1n smerenie 3n felul acesta &umne.eu este9legat: si nu te poate a5uta% fiindcă El respectă libertateaointei Să ceri credintă de la 8ristos J 9adaugă/ne credintă:

("uca *H% ), J si să culti i smerenia &acă esti mândru%credinta ta rămâne nelucrătoare chiar si atunci când cre.i

Ati ă.ut sutasul despre care pomeneste E anghelia- Nua ea niciun gând de mândrie% dar si ce credintă a ea> 9 -u sunt vre nic% i/a spus el lui 8ristos% s! intri în casa mea.Spune numai un cuv)nt si ro ul meu se va face ine:% si nu "/



a lăsat să Se apropie de casa lui &e aceea 8ristos i/a spus'9Nici 1n Israil nu am găsit atâta credintă: (;e.i Matei % )/*0B

"uca H% */*0, # $heronda% bunicii nostri spuneau că a eni timpulcând om a ea toate bunătătile% dar nu om putea mâncaAstă.i oamenii pun sub semnul 1ntrebării ma5oritateaalimentelor

# e să facem- Au poluat tot mediul 1ncon5urător Să nuă cuprindă 1nsă frica Să ă faceti cruce si să nu ă temeti Si

am 1n edere pe unii oameni care 1si fac iata un martiriu%

fiindcă se tem de toate desi sunt crestini% sunt bote.ati% miruiti%se 1mpărtăsesc% citesc E anghelia% au 1n ătat/o pe de rostare nu ăd ce putere are 8arul lui &umne.eu-„(hiar e

veti ea ceva a uc!tor e moarte, nu v! va v!t!ma$ (;e.iMarcu *6% * ,% a spus 8ristos Si'„v! au putere s! c!lcati peste serpi si peste scorpii, f!r! s! p!timiti ceva r!u: (;e.i"uca *0% *G,

&acă omul are 8arul lui &umne.eu% nu se teme de nimic&e aceea să cerem 1ntotdeauna 8arul lui &umne.eu% făcându/ne semnul Sfintei ruci ;ă amintiti de 1ntâmplarea aceea din avsaicon- ?n monah s/a dus să ia apă din fântână si%deoarece a ă.ut 1n ea o aspidă+6% a plecat 1nfricosat% fără să iaapă

9A a% suntem pierduti% i/a spus el staretului 3n fântânăeste o aspidă>: 9<ine% 1i spune staretul% dacă 1n toate fântânile

or intra serpi eninosi% ce ei face- ;ei muri de sete-: Si

staretul ducându/se% a 1nsemnat fântâna cu semnul Sfinteiruci% a luat apă si a băut 9Acolo unde se pogoară puterearucii% răutatea satanei nu are putere: # $heronda% am 1n mine o frică # Crica asta este binecu ântare de la &umne.euB este o

rânduială a lui &umne.eu% ca să scapi 1ntotdeauna la El prinrugăciune Te a a5uta să te prin.i de &umne.eu ;e.i pe46 *spida este o specie de arpe veninos



copilul mic% nu/l poti cuminti dacă nu/l 1nfricose.i Să tene oiesti cu râ nă si năde5de 1n &umne.eu si atunci nu te ei

teme de nimic Nu cântăm oare la !a ecernita Mare' 9&e fricaoastră nu ne om teme% nici ne om tulbura% căci cu noi este&umne.eu (;e.i easlo % e.i si Isaia *2,-

„9ăzut'am mai -nainte pe Domnul -naintea mea pururea”

Psa&('& /8$ 9: # $heronda% ce fel de frică era aceea pe care a simtit/o

!roorocul &aniil atunci când a ă.ut 3ngerul (&aniil *0 /*2,-

# Era o sfiiciune% o teamă sfântă &aniil s/a aruncat la pământ ca să se 1nchine 1ngerului% dar acela i/a spus'„7i icate, Daniile, si nu te teme Dumne&eu a au&it ru"!ciunea ta$( p cit ,

Crica de &umne.eu este respect co ârsitor% este e la ia%sfiala duho nicească care se naste din dragostea multă către&umne.eu Asa cum cine a simte o sfială 1naintea unei persoane enerabile% tot astfel simte si omul care are frică de&umne.eu% oriunde s/ar afla% căci simte pre.enta "ui pretutindeni Nu spune' 98eru imii cu frică stau 1nainte:-Această sfială si frică au 1n ele pace si bucurieB nu/l chinuiesc pe om 9Slu5iti &omnului cu frică si ă bucurati "ui cucutremur: (!salmul 2% *0,% spune !salmistul

# $heronda% ce legătură este 1ntre constiinta linistită sifrica de &umne.eu- # &ar ce constiintă a a ea omul dacă nu are frică de

&umne.eu- Cără frică de &umne.eu omul 1si poate călca cuusurintă pe constiintă si atunci 1ncetea.ă de a mai fi om

# $heronda% când simt recunostintă pentru un om% pot săfac orice 1mi cere 3nsă mă 1ngri5orea.ă faptul că nu se1ntâmplă acelasi lucru si fată de &umne.eu Nu cum a nu am



recunostinta cu enită pentru binefacerile "ui- # E4istă 1nlăuntrul tău recunostinta fată de &umne.eu%

dar nu e4istă această 1ntraripare 7ecunostinta fată de un om osimti mai mult% deoarece 1i simti pre.enta Trebuie să ailucrare duho nicească ca să simti cu intensitate pre.enta lui&umne.eu &acă simti pre.enta lui &umne.eu% atunci eisimti si o mare recunostintă fată de &umne.eu Acum spui9Tatăl nostru=: si nu simti nimic &acă 1nsă ai simti cuade ărat că &umne.eu este Tatăl tău% nu ai putea suportaaceste cu inte

mul trebuie să aibă continuu simtământul pre.entei lui&umne.eu Iar când omul simte pre.enta lui &umne.eu% a1ngerilor si a Sfintilor% aceasta este o frână puternică 1mpotri aoricărei de ieri 9;ă.ut/am mai 1nainte pe &omnul 1nainteamea pururea% că de/a dreapta mea este ca să nu mă clatin:(;e.i !salmul *)% ,% spune &a id &acă actionăm cu gândulcă &umne.eu ne ede% ne urmăreste% tot ceea ce facem a filucru sigur

# $heronda% cum poate simtirea ratională a lui &umne.eusă de ină o simtire a inimii% astfel 1ncât să/" cunoastem pe&umne.eu-

# Trebuie să ne curătim inima &acă inima se urâteste%&umne.eu ine 1ntr/1nsa si/" om cunoaste Adică ne ointasârguitoare% confruntarea si atitudinea râ nitoare premerg% iar apoi% ca re.ultat% ine simtirea cu inima a lui &umne.eu

3ădejdea si -ncrederea -n Dumnezeu sunt cea mai ună asigurare

# $heronda% 1ncă mai 1nfrunt lucrurile omeneste% iar nuduho niceste% si de aceea simt o frământare sufletească

# Tu pui planurile proprii 1naintea planurilor lui&umne.eu si de aceea te .buciumi Toate problemele sere.ol ă prin 1ncrederea 1n &umne.eu si prin smerenie Tu săfaci ceea ce poti% iar apoi să te 1ncredinte.i proniei



dumne.eiesti% oii dumne.eiesti Năde5dea 1n &umne.eu1nseamnă credintă 1ntărită% care este cea mai bună asigurare

pentru omare este putin lucru să/" ai pe &umne.eu aliat- 3miamintesc că 1nainte de a merge 1n armată mă rugam Sfintei;ar ara ca să mă a5ute J simteam e la ie pentru ea% deoarece1ncă de mic mergeam la biserica si mă rugam 9Să/mi fie prime5duită chiar si iata 1n ră.boi% numai om să nu ucid: Sicum le/a rânduit bunul &umne.eu> ând au anuntatre.ultatele% 1n timp ce pe altii care a eau studii i/au trimis 1n

prima linie ca simpli soldati infanteristi% pe mine careterminasem doar scoala primară m/au trimis la Transmisiuni>eilalti 1mi spuneau' 9Ai pile puternice: 9 e pilă să am- Nu

cunosc pe nimeni: 9 e- 3ti bati 5oc de noi- 1mi spuneau ei!e cine ai la Statul Ma5or-: &ar pentru că insistau% le/amspus si eu' 9"a Statul Ma5or 3l am pe 8ristos: Si asa nu amfolosit niciodată pusca

# $heronda% cum creste re.istenta sufletească- # u năde5dea si 1ncrederea 1n &umne.eu% care dau multe

puteri Trebuie să ne lăsăm pe noi 1nsine 1n mâinile lui&umne.eu cu 1ncredere desă ârsită si să edem fiecare1ncercare ca pe un dar trimis de dragostea lui &umne.eu

mul care are multă 1ncredere 1n &umne.eu se bucură detoate Cie că este bolna % fie că rămâne flămând% fie că 1lnedreptătesc oamenii% fie că pătimeste altce a% el crede că&umne.eu le/a 1ngăduit pe toate% nădă5duieste 1n &umne.eu si1ntotdeauna se află 1n sigurantă la limanul năde5dii 1n&umne.eu

Dragoste ade!ărată are acela care are credintădreaptă

# $heronda% ne/ati spus că mai 1ntâi este credinta si apoiine dragostea pentru &umne.eu # Ascultă% ca să/" iubesti pe &umne.eu% trebuie să cre.i



1n El !e măsura credintei noastre ine si dragostea pentru&umne.eu 3mi spune 1nsă gândul că la un om mărinimos

dragostea pentru &umne.eu merge 1naintea credintei Este unlucru ieftin ca să ceară cine a să i Se descopere mai 1ntâi&umne.eu% ca să creadă 1n El si apoi să/" iubească 3l iubesccu mărinimie pe &umne.eu si după aceea lucrea.ă&umne.eu Si cu cât ăd binefacerile lui &umne.eu% cu atâtcreste si credinta mea si dragostea mea către &umne.eu si 1iiubesc pe toti oamenii% pentru că sunt chipuri ale lui&umne.eu Iubesc si animalele si păsările si 1ntreaga .idire%

căci sunt creatii ale lui &umne.eu # $heronda% poate cine a să aibă dragoste fără să aibăcredintă dreaptă-

# !oate crede că are dragoste% dar 1n realitate să nu aibă&ragostea ade ărată o găsesti 1n dogma cea dreaptă% ceaortodo4ă dată au enit la olibă doi catolici ?nul era.iarist% iar celălalt secretar la ;atican 9Mai 1ntâi să spunemLTatăl nostru :% mi/au spus ei 9 a să spunem LTatăl nostru %le spun eu% trebuie să fim de acord si asupra dogmei% dar 1ntrenoi si oi este o prăpastie mare: 9<ine% 1mi spune unul%numai ortodocsii se or mântui- &umne.eu este cu toatălumea: 9&a% 1i spun% dar tu poti să/mi spui câtă lume este cu&umne.eu-: 9Să arătăm dragoste:% 1mi spun ei apoi 9Si păcatul Udragostea pătimasă, a de enit modă:% le .ic 9Siacesta este cuprins 1n dragoste:% 1mi spun ei 9Toti orbescdespre dragoste% pace si bună/1ntelegere% le/am spus la sfârsit%dar toti acestia sunt de.binati atât 1n ei 1nsisi% cât si ei 1ntre ei&e aceea pregătesc bombe tot mai mari:Multi dintre cei care orbesc despre dragoste si unitate nusunt uniti ei 1nsisi cu &umne.eu% deoarece nu "/au iubit sinici nu au dragoste ade ărată &ragoste ade ărată are cel careare credintă dreaptă% care trăieste lângă &umne.eu% iar atunci&umne.eu Se .ugră este pe chipul lui si ceilalti ăd pe&umne.eu pe chipul lui

Cie ca &umne.eu să/i lumine.e pe toti oamenii% cu care



suntem frati după trup J de la Adam si E a să ină 9lacunoasterea ade ărului: (Timotei 2% +,% ca să de ină si frati ai

nostri duho nicesti> Amin



CAPITOLUL 4

Ră darea cea mântuitoare

„:ericit ăr atul care ra dă ispita” (Iaco *% *2,

# $heronda% ce să facem când trecem printr/o ispită sau printr/o 1ncercare mare-

# e să faceti- Să a eti răbdare 7ăbdarea este leacul celmai puternic care ne a5ută să trecem prin 1ncercările grele si1ndelungate ele mai multe 1ncercări le treci numai curăbdarea 3ndelunga/răbdare clarifică multe si re.ol ălucrurile dumne.eieste &e acolo de unde nu astepti solutia% dă&umne.eu cea mai bună solutie

Să stiti că se face plăcut lui &umne.eu omul care trece prin1ncercări si rabdă fără să cârtească% slă ind numele "ui celSfânt „Fericit !r atul care ra ! ispita$% spune SfântulIaco &e aceea să ne rugăm să ne dea <unul &umne.eurăbdare% ca să le răbdăm pe toate fără cârtire si dându/l sla ă

;iata noastră 1n această lume este o asce.ă continuă sifiecare dintre noi se ne oieste 1ntr/un chip diferit $ânditi/ ăcâte a trebuit să pătimească 8ristos 1n acei ani grei> âte probleme 1i creau e reii% iar El nu scotea un cu ânt= &ar siApostolul !a el% câtă răbdare a a ut> u toate că primise

1nstiintare de la &umne.eu că a merge la 7oma (;e.i CapteleApostolilor 2 % **,% a rămas 1n 1nchisoare timp de doi ani%fiindcă ighemonul 1ntâr.ia 5udecata+H

47 "ezi =aptele *postolilor 1%, 18$ *postolul #avel arămas întemniţat în ezareea timp de doi ani,deoarece i+ emonul roman =elix i-a amânat ;udecata în speranţa că va primi mită$ :n



Si Sfântul Ioan Teologul% ce/a mai suferit> !entru putinăcârtire a trecut prin naufragiu+ =

;edeti% &umne.eu 1ngăduie ca Sfintii să se chinuiască pentru greseli mici% ca să a em noi pildă% si astfel să 1nfruntămispitele cu răbdare% cu rugăciune% dar si cu bucurie

Ca să'l ra zi pe celălalt$ tre uie să'l iu esti # $heronda% cum se dobândeste răbdarea- # 7ăbdarea are ca temelie dragostea 9&ragostea pe toate

le rabdă: ( orinteni * % H,% spune Apostolul a să/l rab.i pecelălalt% trebuie să/l iubesti% să te doară pentru el &acă nu tedoare pentru el% 1l simti ca pe o po ară

# $heronda Să orbesc despre o greutate pe care o1ntâmpin sau să tac-

# &acă nu orbesti despre greutatea ta din dragoste% pentru a nu/i 1ngreuia pe ceilalti% 1ti ei păstra pacea lăuntricăAceastă greutate 1ti a aduce binecu ântarea lui &umne.euMai bine să te 1mpo ăre.i tu% decât să fie 1mpo ărat celălalt

continuare, =estus, succesorul lui =elix, l-a trimis săfie ;udecat la Toma, fiindcă *postolul, 2azându-sepe în tiinţarea pe care o primise de la Dumnezeu, ainvocat la dreptul de cetăţean roman i a cerut să fie ;udecat la Toma$

48

Sfântul Ioan ?eolo+ul, pe când tre2uia să mear+ăsă propovăduiască van+ elia în *sia <ică, i-apierdut cura;ul i a cârtit, deoarece acel ţinut eracufundat în în elarea idolească$ #entru aceastăcârtire a sa, Dumnezeu a în+ăduit ca el să cadă :nispită$ [i astfel, în timp ce plutea spre *sia <ică, asuferit un naufra+iu, i a fost iz2ăvit după ce a-aluptat patruzeci de zile cu valurile$



din pricina ta dată m/am 1ntors seara târ.iu de la procesiunea de la Mănăstirea utlumus Eram foarte obosit si

a eam niste dureri puternice% pentru că a eam probleme cumi5locul ând am a5uns la olibă% am ă.ut că mă asteptaafară un bătrânel de opt.eci si cinci de ani% care oia sărămână peste noapte la olibă 3si lăsase ali.a putin maideparte% fiindcă nu putea să o ridice &upă ce i/am e4plicat cănu putea să 1nnopte.e la mine% i/am luat ali.a pe umăr si l/am dus la casa de oaspeti% aflată la o distantă de o 5umătate deoră de urcat I/am dat si )00 de drahme de cheltuială Am

răbdat putin% dar apoi am simtit odihnă% pentru că si celălalt 1sigăsise odihna # $heronda% când maica cu care lucre. este agitată% o

compătimesc si am răbdare cu ea Această purtare are 1n eadragoste-

# Si de unde stii că nu esti tu pricina pentru care ea esteagitată si că nu te rabdă ea pe tine- &acă tu cre.i că esti 1ntr/ostare duho nicească mai bună si că o rab.i pe ea% atuncitrebuie să te compătimesti pe tine 1nsuti ând e4istă dragosteade ărată si răbdare% atunci 1l 1ndreptătesti pe celălalt si teacu.i doar pe tine 1nsăti &umne.eul meu% eu sunt ino ată> Nu mă lua 1n seamă pe mine> Aruncă/mă la o parte si a5ută/l pe celălalt>: Aceasta este atitudinea corectă% cea plină desmerenie% si 1n urma căreia omul primeste din belsug 8arul lui&umne.eu Mă oi ruga să de ii duho niceste ca un pui deleu% ca leii de bron.% care spri5ină cu spinarea lor sfesnicele bisericii si care nici nu se tulbură% nici nu aud% nici nu orbesc%ci ridică greutatea pe spinarea lor Amin

(ristos a atârnat mântuirea oamenilor de ră dare3n clipele grele% dacă omul a arăta putină răbdare% poate

dobândi 8arul dumne.eiesc 8ristos nu ne/a arătat altă cale demântuire% decât cea a răbdării Mântuirea oamenilor a atârnat/o de răbdare ;e.i ce a spus-„(el ce va r! a p)n! la sf)rsit,acela se va m)ntui$ (Matei *0% 22 si 2+% * B Marcu * % * ,



Nu a spus 9cel ce a răbda până la= prăsit>: ăci este usor să rab.i până ara la prăsit% dar până la sfârsit-= Să luăm

aminte să nu ne pierdem răbdarea% ca să nu ne pierdem 1n celedin urmă sufletul 3ntru răbdarea oastră eti dobândi sufleteleoastre: ("uca 2*% *G,% spune E anghelia

Am au.it despre răbdarea ce/o a ea o femeie% care% 1n afarăde răsplata cerească pe care o a primi% a primit de la&umne.eu răsplată 1nsutită (;e.i Matei *G% 2GB Marcu *0% 0,si 1n această iată A ea trei copii si bărbatul ei era medic amedic era foarte bun% dar ca om nu% căci din nefericire era

biruit de patimi trupesti si crea probleme si 1n alte familii "uala cabinetul lui si fete tinere ca să/l a5ute% chipurile% caasistente medicale ?na dintre aceste asistente s/a 1nfipt ca oaschie 1ntre cei doi soti si a reusit să o alunge pe sotie cu ceitrei copii ai ei si să trăiască 1mpreună cu el 1n păcat 1n casa luiMama% 1mpreună cu copilasii% a fost ne oită să meargă la casaei părintească si să lucre.e% ca să se poată 1ntretine Se rugamult si răbda mult Medicul a dobândit alti trei copii de lafemeia cea fărădelege 3nsă ce s/a 1ntâmplat- &e 1ndată ce s/anăscut al treilea copil% doctorului i/a sucit mintile o fată desaispre.ece ani% pe care o luase la cabinetul său ca să/l a5ute sia alungat/o pe concubină cu cei trei copii ai ei ;edeti cum aulucrat legile duho nicesti% pentru ca ea să/si plăteascăgreseala% dar si pentru ca să 1nteleagă durerea ade ăratei sotii&upă putin timp medicul s/a 1mbolnă it si .ăcea acasă la pat?ltima ibo nică a rămas cu el atât timp cât a a ut bani% dar ducea o iată destrăbălată 3si aduna prietenii 1n casa lui% căcinu putea umbla aiurea% deoarece% chipurile% 1l 1ngri5ea 3nsăiata de petreceri pe care/o ducea 1l rănea continuu% fiindcăera gelos pe ea 3n cele din urmă% după ce i/a mâncat toti baniice 1i a ea pusi deoparte% l/a părăsit Ade ărata lui sotie% când aaflat că se afla 1n stare 5alnică% s/a dus la el si a 1nceput să/l1ngri5ească urăta% aran5a casa si/l 1ntretinea din economiile pe care le adunase din munca ei si din banii copiilor ei% carecrescuseră si de5a munceau Cemeia nelegitimă de mai 1nainte%



care fusese i.gonită% nu numai că nu a enit ca să/l a5ute si să/l 1ngri5ească cât de putin% dar nici nu oia să audă de el

Numai femeia cu care era cununat i/a stat alături% l/a 1ngri5it sil/a a5utat duho niceste 3n cele din urmă% medicul a cerut să sespo edească si a 1nceput să trăiască 1n pocăintă ;ă.ând<unul &umne.eu toată această strădanie bună a sotiei celei bune J aceea de a răbda ani de .ile% de a trăi cinstit si de alucra din greu pentru a/l 1ntretine si pe bărbatul ei% desi acelase purtase cu ea atât de dur si de barbar J a răsplătit/o e s/a1ntâmplat% asadar- rudă bogată de/a sotului ei a murit 1n

America% si astfel au mostenit o a ere mare "a sfârsit toatăa erea a rămas sotiei si mamei celei bune% care si/a a5utat sicopiii să se pună pe picioare% a a5utat si pe alti săraci% si si/atrăit restul ietii ei departe de sărăcie &esi% chiar si atuncicând trăia sărăcăcios% tot bogată era% căci era bogată 1nsimtăminte% care este lucrul cel mai important

&arna a!em ră dare -n nădejdea !enirii primă!erii

# $heronda% obser că nu 1nainte. duho niceste% lucrucare mă mâhneste # dată cine a a sădit o ită de ie si% desi aceasta nu

prinsese 1ncă rădăcini% a ea pretentia ca ea să scoată struguri%să facă in din belsug% ca să bea% să se desfăte.e si să se1mbete Tot astfel faci si tu Ai sădit un lăstar si rei 1ndată să bei in Asa ce a nu e cu putintă Nu sădesti astă.i ită de ieca să bei in mâine 3ntr/un an de .ile poate ai să mănâncicâti a ciorchini !este doi ani ei mânca un cos de struguri%iar peste cinci ani ei bea si in Să te ne oiesti% asadar% si săai răbdare% dacă rei să te desfăte.i de roade duho nicesti

# $heronda% nu sunt obisnuită să astept si de aceea 1mi pierd usor răbdarea

# Ai ne oie de răbdare si de 1ntelepciune ;e.i cum% demulte ori% omul asteaptă o oră/două ca să se găteascămâncarea% dar nu poate astepta două minute ca să se răcească%



si fără să gândească% o mănâncă si se frige ând mă oi1ntoarce 1n Sfântul Munte am să/ti trimit o icoană a SfinteiIpomoni+G

Mi/au trimis două icoane ale unor u iosi si una a SfinteiIpomoni ele două ale u iosilor le/am dat de binecu ântare% 1nsă pe cea a Sfintei Ipomoni am păstrat/o=

# $heronda% când ati enit de data asta nu mi/ati adusreo 9plantă de leac: din Sfântul Munte-)0

# 3n anotimpul ăsta nu e4istă 9plante de leac: 1n $rădinaMaicii &omnului= Trebuie să ină primă ara &ar pentru casă ină primă ara% trebuie să ai putină răbdare să treacă iarna!rin urmare% pentru tine acum cea mai potri ită si maifolositoare 9plantă: este răbdarea

# $heronda% simt că mă aflu 1n inima iernii celeiduho nicesti

# &acă rei să se schimbe remea si să se facă cald% ca să1nfloresti si să rodesti si să produci roade de irtute% trebuie săte bucuri si de 1nghet si de remea 1nsorită% căci toate a5utăspre bine Iarna duho nicească o trecem cu răbdare% iar răbdarea ne/o dă năde5dea enirii primă erii celeiduho nicesti Mai târ.iu% ara% recunoastem binele pe care l/aadus iarna% care a umplut ba.inele cu apă si a omorât microbiicu 1nghetul ei49 :n lim2a +reacă cuvântul \PHXHF] (ipomoni'înseamnă ră2dare, iar Sfânta cu acest nume este

prăznuită la &9 martie$50 *ici mona ia cere o „plantă de leac”, adică cuvântdu ovnicesc, având în vedere epistola numită„#lante du ovnice ti”, pe care Stareţul a trimis-oSi ăstriei la &9$7&$&.8& ("ezi uviosul #aisie*+ ioritul, pistole, d$ van+ elismos, 177/, p$ &/8-&0.'$



<unul &umne.eu le/a rânduit pe toate cu 1ntelepciune pentru mântuirea noastră si ne a5uta ca un !ărinte bun &e la

noi se cere doar putină răbdare



CAPITOLUL 5

8ucuria du*o!nicească

#aica Domnului a adus -n lume ucuria # $heronda% puteti să ne cântati cântarea de laudă pe care

ati scris/o pentru !rea Sfânta Născătoare)*- # 8ai să o cântăm 1mpreună 9Ai aflat mult 8ar 1naintea

lui &umne.eu% Maică a Stăpânului% eea ce esti plină de 8ar%asa cum $a riil a strigat% 1mpărăteasă a 1ngerilor% apără perobii tăi: Să/ti spun acum si o cântare dogmatică' Maica&omnului era Ciică si Maică% 7oabă si 3mpărăteasă%3mpărăteasă a 1ntregii lumi !oate mintea omului să cuprindăaceasta- Si <una ;estire a Născătoarei de &umne.eu estece a mai presus de fire% mai presus de logică 3ti doresc caMaica &omnului să/ti dăruiască bucuria <unei/;estiri% iar

1ngerul să te binecu ânte.e% ca să 1nainte.i duho niceste>Amin # $heronda% 1n tropar spune' 9<ucură/te a E ei bucurie%urată% ea care prin nasterea ta 1ntristarea aceleia o ai

1ncetat:)2 # rice lucru bun găseste omul să spună despre Maica

&omnului nu a putea să e4prime măretia Ei !rin ascultareaei% Maica &omnului ne/a deschis nouă iarăsi 7aiul% pe care 1l

51 Stareţul a scris această cântare de laudă i atrimis-o la săr2ătorirea unei mona ii ce purtanumele <aicii Domnului, ca să o cânte în c ilia ei$52 Din troparul )ăscătoarei de Dumnezeu al cântării& din canonul al doilea$ @unea din Săptămâna atreia a ?riodului$



1nchisese neascultarea E ei E a a rupt eriga care ne unea cu&umne.eu si a adus 1n lume 1ntristare si durere (;e.i Cacere

% *6, Maica &omnului a unit iarăsi eriga si a adus 1n lume bucuria 7aiului Ne/a unit cu &umne.eu% de reme ce 8ristoseste &umne.eul/ m

Arhanghelul $a riil a adus 1n lume estea cea plină de bucurie% că oamenii datorită Maicii &omnului au aflat 9har 1naintea lui &umne.eu: Maica &omnului se bucură% fiindcăS/a 1ntrupat u ântul lui &umne.eu si ne/a i.bă it de păcat Ne bucurăm si noi% pentru că Maica &omnului ne/a scos cu

9obra.ul curat: &e aceea cântăm la Nasterea &omnului'9!ustia aduce lui 8ristos ieslea% iar noi% oamenii% aducem peMaica "ui% pe !reasfânta Născătoare de &umne.eu: (;e.istihira a patra de la ;ecernia Nasterii &omnului,

Bnde este (ristos$ acolo este ucurie ade!ărată # $heronda% uneori nu mă pot bucura% si atunci mă

gândesc că poate bucuria nu este pentru mine

# e spui- <ucuria nu este pentru tine- &ar atunci pentrucine este- !entru aghiută- i/ai pierdut mintile- <ucuria esteȚ pentru om &umne.eu nu a dat 1ntristarea% ci numai bucuria

# Atunci de ce nu am 1ntotdeauna 1nlâuntrul meu bucurie- # um să simti bucuria dumne.eiască% când mintea ta nu

este la &umne.eu- 3l uiti pe 8ristos% iar mintea ta se gândestemereu la treburi si la aparaturi% si astfel masinăria taduho nicească se opreste Asadar să 1ncepi să rostesti7ugăciunea lui Iisus si să psalmodie.i 1ncet% si asa ei alergasi te ei 1n ârti ca o sfârlea.ă 1n 5urul lui 8ristos

Numai lângă 8ristos găsesti ade ărata bucurie% curată% căcinumai 8ristos dăruieste bucurie si mângâiere ade ărată ?ndeeste 8ristos% acolo este bucurie ade ărată si eselie paradisiacă Toti cei care sunt departe de 8ristos% nu au bucurie ade ărată !ot să/si facă ise' 9;oi face asta% oi facecealaltă% oi merge aici% oi merge dincolo:% pot să se bucurede cinstiri sau să alerge la distractii si să se eselească% dar



bucuria pe care o simt nu le poate umple sufletul Această bucurie este materialnică% lumească% dar sufletul nu se simte

1mplinit cu bucurii lumesti si omul rămâne cu un gol 1n inimasa Ai ă.ut ce spune Solomon- 9 %m &i it case, am s! it vii,am f!cut "r! ini, am a unat aur, am o )n it tot ce a poftit inima mea, ar la sf)rsit am înteles c! toate acestea sunt

esarte$ (;e.i Ecclesiastul 2%**,<ucuria lumească dăruieste ce a remelnic% ce a pentru

clipa aceea% nu dă ceea ce dăruieste bucuria duho nicească<ucuria duho nicească este iată paradisiacă Toti câti au

trecut mai 1ntâi prin 7ăstignire si au 1n iat duho nicestetrăiesc bucuria pascală 9!astile &omnului% !astile: (&inirmosul cântării I a anonului 1n ierii,> Iar apoi ine

inci.ecimea>= Iar când a5ung la inci.ecime si primesclimba de foc% Sfântul &uh% atunci toate se termină)

8ucuria du*o!niceasca !ine odată cu lucrarea

du*o!nicească # $heronda% spuneti/ne ce a despre bucuriile ceresti # Si 1n această iată e4istă bucurii si desfătări ceresti% iar

cel care le simte se 1ntreabă dacă 1n cealaltă iată e4istă ce amai presus decât ceea ce trăiesti aici Aceste bucurii nu se pote4prima% ci doar se trăiesc

# $heronda% cum poti a5unge la această stare- # a să a5ungi la starea 1n care să nu poti cuprinde 1n tine

bucuria% nici să o poti e4prima% trebuie să iei aminte la trei53 *ceste cuvinte ale Stareţului arată scopul final alnevoinţei du ovnice ti a fiecărui credincios, careeste do2ândirea Sfântului Du $ ând omul devinepărta al 4arului îndumnezeitor al Sfântului Duatunci a;un+e la starea îndumnezeiţii, la„desăvâr irea (încă' nedesăvâr ită”$



lucruri' să te misti cu simplitate% să nu te preocupe ceilalti% sărostesti 7ugăciunea lui Iisus

&acă le faci pe acestea% a eni timpul când ei simti atâta bucurie% 1ncat 1mi ei spune' 9$heronda% am 1nnebunit> Nucum a am luat/o ra.na- e este ceea ce simt-: astfel de bucurie nebuna ei a ea>

# $heronda% ca să aibă cine a bucurie duho nicească%trebuie să fie 1ntr/o stare duho nicească bună-

# Tu ce spui- ând poate a ea cine a bucurieduho nicească- ând este nestatornic- <ucuria lăuntrică ine

odată cu punerea 1n bună rânduială a ietii lăuntrice si dă aripisufletului &acă sufletul nu se 1ncăl.este cu lucrarea lăuntrică%atunci seamănă cu o masină al cărei motor este 1nghetat% sitrebuie 1mpinsă% ca să 1nainte.e !e când lucrarea lăuntrică J tre. ia 1mpreună cu supra egherea de sine% cu studiul si cu7ugăciunea J 1ncăl.este sufletul% iar motorul porneste si1ncepe să alerge Atunci omul le nesocoteste pe toate cele dinafară si face salturi duho nicesti

# $heronda% dar nu este influentat dacă se află 1ntr/unmediu neprielnic-

# Nu% nu este influentat% fiindcă se miscă 1ntr/o altăatmosferăB se află 1n afara acestui mediu Si fiindcă se miscă1ntr/o altă atmosferă% acest mediu nu/l deran5ea.ă Este ca sicum ar orbi altă limbă% pe care el n/o cunoaste% si de aceeanu 1ntelege ce spun ceilalti Si e mai bine că nu 1ntelege% căcidacă ar 1ntelege% fie si cât de putin% atentia i/ar fi atrasă 1ntr/acolo Acum 1nsă este de otat limbii pe care o cunoasteAstfel 1ncepe 1ntrariparea lăuntrică Stiti ce este 1ntrariparealăuntrică- are eată 1ngerească are aripi- 8eru imii sauSerafimii- ele„Sase aripi$ (Isaia 6% 2,% despre care orbeste!roorocul Isaia% care eată le are-

# Serafimii% $heronda # Stiti cum fac Serafimii- <at din aripi 1ntr/un ritm= Tot

astfel bate si inima% 1n ritm% când e4istă 1ntraripare lăuntricăAtunci iata este o pră.nuire ;oi 1nsă sunteti 1ncă legate de



sinele ostruB nu /ati de.legat de oi 1nsi ă si de aceea inimanu s/a eliberat% pentru a a5unge la starea acea de a tresălta de

bucurie Ia gustati% măi copii% mai 1ntâi din aceasta bucurie sidupă aceea eniti să mai discutăm>

8ucuria dumnezeiască !ine prin a da # $heronda% tot omul care trăieste după &umne.eu se

bucură duho niceste- # &esigur !entru ca cine a să se bucure cu ade ărat%

duho niceste% trebuie să iubească% iar ca să iubească% trebuiesă creadă amenii nu cred si de aceea nu iubesc% nu se 5ertfesc si nu se bucură &acă ar crede% ar iubi% s/ar 5ertfi si s/ar bucura &in 5ertfă iese bucuria cea mai mare

# $heronda% te bucuri când iubesti # Nu% ai spus/o anapoda> ând iubesti% te bucuri Iar când

dragostea sporeste% atunci omul nu mai caută bucuria pentrusine% ci rea ca ceilalti să se bucure

# Adică bucuria i. orăste de unde a% 1n timp ce dragostea

e4istă de la sine- # Asa esteB dragostea e4istă de la sine% pe când bucuriai. orăste din dragoste ând dăruiesti dragoste% atunci ine bucuria mul dăruieste dragoste si primeste bucurie% adicăeste răsplătit cu bucuria pe care o simte ;e.i% primesti unlucru care ti se dă si te bucuri de el Altul dă tot si se bucură pentru tot <ucuria pe care o simte omul atunci când primesteeste bucurie omenească% 1n reme ce bucuria pe care o simtecând dăruieste este dumne.eiască <ucuria dumne.eiască ineatunci când dăruiesti

8ucuriile du*o!nicesti sunt daruri ale lui Dumnezeu

# $heronda% cum te 1ncredinte.i de faptul că esti 1mpăcatcu &umne.eu-

# <ucuria lăuntrică% mângâierea dumne.eiască% pe care o



simti 1nlăuntrul tău este o 1ncredintare că esti 1mpăcat cu&umne.eu

# Este posibil ca omul să se simtă 1mpăcat cu &umne.eu%dar să nu simtă bucurie si mângâiere dumne.eiască- # Nu se poate% ce a tot simte !oate c/a simtit o dată o

mângâiere puternică% iar apoi mângâierea pe care o simte semicsorea.ă si din această cau.ă crede că nu simte mângâieredumne.eiască

# um se face că uneori% aflându/te 1ntr/o stareduho nicească bună si bucurându/te% deodată pier.i această

bucurie- # &umne.eu 1ti trimite bucurii duho nicesti si te bucuri&upă aceea le ia% iar tu 1ncepi să le cauti si te ne oiesti maimult si 1nainte.i duho niceste si mau mult

# $heronda% ce bucurie este aceasta pe care o simt- Nucum a nu am simtământul păcătoseniei mele-

# Nu% fiica mea> &umne.eu 1ti dă câte o ciocolată% ca săte bucuri Acum ciocolată% meu târ.iu in% ca acela de care se bea 1n 7ai Stii ce dulce este inul care se bea acolo- !utinămărinimie să adă &umne.eu% putină intentie bună% sidăruieste 1mbelsugat 8arul Său si te 1mbată 1ncă din această

iată Schimbarea duho nicească prin care trece omul si bucuria ce o simte 1n inima sa când 1l cercetea.ă 8arul lui&umne.eu nu le poate oferi nici cel mai bun cardiolog din"ume ând simti această bucurie% 1ncearcă să o păstre.i cât poti de mult

# $heronda% să cerem de la &umne.eu să ne dea bucuriiduho nicesti- # Este un lucru ieftin să cerem bucurii duho nicesti Ele

in singure atunci când e4istă conditiile necesare &acă reisă fii 1ntotdeauna bucuroasă% aceasta 1nseamnă că ai iubire desine 8ristos a enit 1n lume ca să Se răstignească dindragoste' mai 1ntâi S/a răstignit si apoi a 1n iat

opiii lui &umne.eu nu lucrea.ă nici pentru răsplatăcerească% nici pentru a primi bucurii duho nicesti 1n această



iată ăci copiii nu sunt plătiti de Tatăl lor% de reme ce toatăa erea Tatălui lor le apartine Altce a sunt darurile

dumne.eiesti pe care le a dărui &umne.eu ca un !ărinte bunatât 1n această iată% cât si 1n cea esnică

Durerea du*o!nicească este ucurie du*o!nicească # $heronda% cum poate cine a să păstre.e 1nlăuntrul său

bucuria- # &acă 1nfruntă totul duho niceste Atunci bucuria nu i/o

pot lua nici bolile si nici 1ncercările # !entru a 1nfrunta duho niceste 1ncercările% oare nutrebuie ca omul să se fi i.bă it de propriile patimi- # !oti fi bucuros când treci prin 1ncercări si neca.uri chiar

si dacă nu te/ai i.bă it de propriile patimi &acă te gândesti căaceste neca.uri sunt leacuri pentru patimile tale% atunci le primesti cu bucurie% precum cel bolna primestemedicamentul amar cu năde5dea că se a face bine

# $heronda% cum se 1mpletesc bucuria cu durerea-

# 3n iata duho nicească se 1ntâmplă ce a parado4al'când omul rabdă pentru dragostea lui 8ristos% până lamucenicie chiar% inima i se umple de desfătare dumne.eiascăAcelasi lucru se petrece si atunci când se face părtas !atimilor &omnului Adică 1n măsura 1n care gândesti si suferi pentrufaptul că 8ristos S/a răstignit pentru păcatele noastre% cu atâtesti răsplătit cu bucurie dumne.eiască Suferi J te bucuri%suferi J te bucuri Si cu cât suferi mai mult% cu atât te bucurimai mult Simte ca si cum 1l mângâie 8ristos si/i spune'9 opilul Meu% nu te necă5i pentru Mine>:

soră spunea' 9Nu reau bucurie% ci reau să mă 1ntriste. pentru 8ristos um să mă bucur de reme ce 8ristos S/arăstignit pentru mine- &e ce 1mi dă 8ristos bucurie-: Trăiaanumite stări duho nicesti si cu cât participa la !atimile lui8ristos si se 1ntrista din mărinimie% cu atât 8ristos 1i dădeamai multă bucurie 1nnebunise cu ade ărat>

7ăstignirea merge 1ntotdeauna 1naintea 1n ierii si aduce



CAPITOLUL 8

Discernământul$ cununa !irtutilor

#ăsura discernământului pe care'l a!em este datăde starea noastră du*o!nicească

# $heronda% de ce !ărintii spun că irtuteadiscernământului este 9mai mare decât toate irtutile:)+-

# &iscernământul nu este simplu o irtuteB este coroana%

cununa irtutilorA em discernământ 1n functie de starea noastră

duho niceasca% 1n functie de calitatea irtutilor noastre &acăirtutile noastre sunt de hârtie% de hârtie a fi si cununa lor%

adică discernământul pe care/l a em &acă irtutile noastresunt de aramă% de aramă a fi si cununa lor &aca sunt de aur%de aur a fi si cununa lor &acă irtutile noastre au diamante%diamante a a ea si cununa lor% discernământul

# e este discernământul- # &iscernământul este ederea duho niceasca Iar edere

duho nicească are acela care are mintea purificatăB pentruaceea are limpe.ime duho nicească si luminaredumne.eiască

# $heronda% Sfântul Ioan Scărarul spune' 9 u cei doi

ochi edem trupeste% iar cu discernământul edemduho niceste: (;e.i Sfântul Ioan Scărarul%Scara% u ântulDD;I% partea a II/a% pf H0,

# Asa este ;e.i% dacă ochii nostri sunt sănătosi% edem bine% pe când dacă a em reo afectiune la ochi% nu edem

54 "ezi Sfântul Ioan Damasc in, =ilocalia, vol$ I",uvânt minunat i de suflet folositor, d$ 4arisma,

6ucure ti, &..%, p$ 1&1$



bine ;ederea noastră este pe măsura sănătătii ochilor nostriAcelasi lucru se 1ntâmplă si 1n iata duho nicească !otri it

cu sănătatea noastră duho nicească este si ederea noastrăduho nicească% discernământul nostru # um se deschid ochii sufletului- # Nu cu tină a deschis 8ristos ochii orbului (;e.i Ioan G%

6,- &ar pentru ca ochii sufletului nostru să se deschidă%trebuie să aruncăm de pe noi noroiul păcatului Nu spune9scuturând tina de pe ochii mintii: (&in irmosul canonului adoilea al ântării I &uminica in.ecimii,- &acă nu ne

lepădăm propriul eu si nu ne slobo.im de omul nostru celechi% ci e4istă 1nlăuntrul nostru iubire de sine% egoism%dorintă de a plăcea oamenilor% nu putem a ea limpe.imeduho nicească

u cât omul 1naintea.ă 1n iata duho nicească% cu atât maimult i se deschid ochii sufletului I se limpe.este mintea% 1si

ede mai bine propriile greseli si binefacerile cele multe alelui &umne.eu% se smereste% dobândeste .drobire de inimă% iar 8arul lui &umne.eu ine 1n chip firesc 1mpreuna cudumne.eiasca luminare% iar omul dobândeste discernământ?nul ca acesta ede limpede 1n orice situatie care este oia lui&umne.eu si nu se poticneste pe calea lui duho nicească

ăci discernământul este cârma care 1l conduce pe om 1nsigurantă% ca să nu se abată de la calea cea dreaptă si să nucadă nici la dreaptă% nici la stânga

# $heronda% când cine a porneste cu o intentie bună sprea face un bine% dar 1n cele din urmă cade 1n e4treme si lucrulsău se face rău% 1nseamnă că lipseste discernământul- # Se poate să 1nceapă bine% dar dacă nu/i atent% intră lami5loc egoismul si se abate de la calea cea dreaptă ând 1nactiunile noastre intră propriul eu% se creea.ă 1mpătimiri siapoi dia olul cutreieră liber pe ogorul nostru &e aceea să ăstrăduiti să trăiti lăuntric% smerit% să lucrati 1n ascuns% ca sădobânditi luminarea dumne.eiască el care trăieste lăuntric%smerit% depăseste 5osniciile omenesti% fanatismele etc Si



de ine .elot 1n sensul cel bun # $heronda% 1mi ine greu să deslusesc ce este corect 1n

fiecare situatie # a să dobândesti limpe.imea duho nicească ai ne oiede curătire Să citesti avsaiconul % imonariul, 2storiaiu itoare e Dumne&eu si pe %vva ;arsanufie si să teoglindesti pe tine 1nsăti 1n aceste cărti ca să dobândesti simtduho nicesc Atunci ei putea deosebi aurul de aramă si eide eni aurar duho nicesc

:iecare !irtute are ne!oie de discernământ # $heronda% Sfântul Isaac Sirul scrie' 9&umne.eu ia 1nconsiderare irtutea după discernământul cu care estesă ârsită: (Sfântul Isaac Sirul% u inte ascetice u ântul";III,

# Asa este Ciecare faptă a noastră% pentru a fi plăcută lui&umne.eu% si fiecare irtute% pentru a fi cu ade ărat irtute%are ne oie de discernământ &iscernământul este sarea

irtutilor &e aceea si 8ristos ne spune 1n E anghelie'„@rice 0ertf! va fi s!rat! cu sare$ (Marcu G% +G, Să ne gândim% de pildă% de cât discernământ are ne oie asce.a> mul trebuie săaibă 1n edere puterile pe care le are% si starea luiduho nicească etc ăci% dacă 1ntreci măsura% ei a5unge să numai poti face nimic% iar acest lucru a fi spre paguba 1ntregiitale ieti duho nicesti &e aceea !ărintii spun că tot ce este

peste măsură este de la dia ol ( Patericul e"iptean% A a!imen% pf *2G, !entru u iosul !aisie cel Mare% de pildă%care putea să postească chiar si două.eci de .ile% nu era oe4agerare când tinea adesea post negru de trei .ile 3nsă unulcăruia 1i tremură picioarele si nu poate posti cele trei .ile)) nici

55 Se referă la primele trei zile din #ostul <are, cândnu mănâncă i nu se 2ea nimic$



măcar o dată pe an% dacă ar oi să tină mereu post negru%aceasta ar fi o e4agerare% adică de la dia ol

# 3nteleg că pentru asce.ă este ne oie de discernământ%1nsă mi/e greu să concep acelasi lucru pentru celelalte irtuti Ne/ati putea da un e4emplu-

# Să te luăm pe tine ca e4emplu Tu ai o inimă de mamăsi= Să spun mai departe-

# &a% $heronda # Si purtare de= mamă itregă Ai atâta 5ertfire de sine%

atâta lepădare de sine% atâta bunătate% dar nu ai discernământ

Nu esti atentă să e.i cine este cel care 1ti orbeste si ceanume rea' nu te gândesti cum trebuie să te porti cu el% ci 1lrepe.i Iar acela se mâhneste% căci el nu ede inima ta% ci purtarea ta

# Asadar% ce trebuie să fac- # Să/" rogi pe &umne.eu să te lumine.e% ca să le 1nfrunti

pe toate cu discernământ 3narmea.ă/te acum cu răbdare sirugăciune si 1ncet/1ncet ei dobândi si discernământ

Si dragostea are ne!oie de discernământ # $heronda% A a !imen spune' 9Află ce oieste fratele

si/l odihneste pe el: (;e.i Patericul e"iptean% A a !imen,e rea să spună e4act- # ;rea să spună că trebuie să afli ce ne oie are fratele tău%

aproapele tău% si să i/o satisfaci% 1n sensul cel bun ăci sidragostea are ne oie de discernământ &acă cine a% de pildă%

este lacom la mâncare% nu trebuie să/i dai mereu mâncărurigustoase% căci aceasta 1l a ătăma ;ei face mâncare gustoasă pentru unul care nu are poftă de mâncare% ca să o poatămânca Sau% este do adă de dragoste a/i dai dulciuri unuidiabetic-

# um poate cine a să/i iubească pe toti oameniideopotri ă si să facă acest lucru cu discernământ-

# 3i iubeste pe toti la fel% dar nu/si manifestă dragostea la



fel fată de toti !e unul 1l iubeste de departe% fiindcă trebuie să1l tină la distantă% pe altul de aproape% 1n functie de ceea ce/i

este fiecăruia de folos ?nuia nu trebuie să/i orbească deloc%altuia trebuie să/i spună două cu inte% altuia ce a mai multe # E posibil ca manifestarea dragostei mele să/l atăme pe

celălalt- # &acă celălalt este mărinimos si tu 1i arăti multă

dragoste% atunci se schimbă 1n sensul cel bun si se străduiestecu orice chip să te multumească% să nu te 1ntriste.e &acă 1nsă1i arăti dragoste multă celui obra.nic% el de ine si mai

obra.nic% fiindcă dragostea cea multă pe cei mărinimosi 1i facesi mai mărinimosi% iar pe cei obra.nici 1i face si mai obra.niciAsadar% când e.i că nu a5uti cu dragostea ta% o micsore.i cudiscernământB făcând lucrul acesta tot din dragoste

# Este posibil ca% făcând o 5ertfa dintr/un imbold curat% săa5ung la e4asperare-

# &a% de aceea 5ertfa trebuie făcută cu discernământ Săiei aminte să nu/ti depăsesti propria re.istentă% fiindcă si puterile tale trupesti au o limită ând 1ti depăsesti limitare.istentei trupesti% dacă cine a 1ti a spuneB 9Nu ai făcutnimic de dimineată până acum:% se poate să spui 1n sinea ta'9 e om nerecunoscător> Eu de dimineată m/am omorât cumunca% iar el 1mi spune că n/am făcut nimic>: Si asa totefortul a rămas .adarnic

# $heronda% dar dacă pe moment mă indigne. 1n sineamea% dar 1ndată mă gândesc că ceea ce s/a 1ntâmplat a fost dincau.a intentiilor mele necurate% strădania mea este .adarnicasi 1n acest ca.- # 3n acest ca. aghiută 1ti dă un brânci% iar tu 1i dai o palmă puternică Si atunci aghiută 1ncasea.ă palma si pleacă

Discernământul nu are limite si reguli # $heronda% are discernământul reo măsură- # Nu% discernământul nu are reo măsurăB nu are limite si

reguli 3l are si pe 9nu:% 1l are si pe 9da:B 1l are si pe 9putin:% 1l



are si pe 9mult: ?nei maici care are discernământ% nu estene oie să/i spui ce să facă si cum să orbească Ea actionea.ă

1ntotdeauna corect% fiindcă gândeste 1ntotdeaunaduho niceste Are luminare dumne.eiască si simtireduho nicească

# $heronda% mi/ati spus odată că sunt 1ngustă la minte"a ce ă refereati e4act-

# ;e.i lucrurile 1ngustB esti atentă doar la ceea ce trebuiefăcut si nu/ti pasă de om &e pildă% spui la slu5bă' 9Maicacutare trebuie să stea la locul cutare si să cânte asta: Nu

cercete.i dacă ea are cura5ul să stea acolo si să cânte aceacântare Să e.i mai 1ntâi când si cum se cu ine să fie aplicatacel 9trebuie: si numai după aceea să ceri 1ndeplinirea Nu aidiscernământ si de aceea le 1nfrunti pe toate sec% formalist

!entru a aplica corect regulile <isericii si pentru a fi defolos oamenilor% trebuie să ai o 1năltime duho nicească% pentru a a ea si discernământ duho nicesc ăci altfel rămâila litera "egiiB 1nsă litera "egii 9ucide (;e.i II orinteni % 6,

3ti spune unul' 91n !idalion)6 asa scrie:% si le aplică asa cumle găseste scrise% după literă% 1n timp ce ar trebui să cercete.efiecare ca. 1n parte

&upă cum am ă.ut% 1n spatele unui ca. se pot ascunde miide alte moti atii Epitimia% de pildă% trebuie aplicată 1n functiede om% de starea 1n care se află% de greseala pe care a făcut/o%de pocăinta pe care a arătat/o si de atâtea alteleB nu e4istă oretetă si o regulă pentru toti

3n orice situatie% totul este să ai discernământ% luminare

56 ule+ere de anoane ale 6isericii 3rtodoxe, careconţine Sfintele anoane ale Sinoadelor cumenice,

anoanele *postolice, precum i anoanele Sfinţilor#ărinţi ai 6isericii, cu o scurtă tâlcuire$ ule+erea afost alcătuită :n anul &8.9 de către Sfântul )icodim*+ ioritul i de mona ul *+apie$



dumne.eiască &e aceea mă rog mereu ca &umne.eu sădăruiască lumii luminare 98ristoase al meu% spun% ne/am

pierdut si casa si calea care duce la ea "uminea.ă/ne ca să negăsim casa% pe !ărintele nostru &ăruieste/ne cunoastereadumne.eiască>:



NELINISTEA CEA BUN<()n nu uit!m c! menirea noastr! aici, pe p!m)nt, este

o )n irea împ!r!tiei tui Dumne&eu, atunci p!trun e în noinelinistea cea un!. ai evreme sau mai t)r&iu aceast!neliniste ne va str!muta sufletul în spatiul uhovnicesc, un eva "!si o i"en in elsu", va prin e viat! si va & ura laîn!ltime=.

Ne&i!istea )ea ;'!#$ r#(1!tarea )ea ;'!# ,e!tr'<&',ta )ea ;'!#=

(I Timotei 6% *2, # $heronda% ce este nelinistea cea bună- # Nelinistea cea bună este acea frământare bună de a duce

„lupta cea un!$. Te frământi% te supra eghe.i pe tine 1nsuti%descoperi ce anume 1mpiedică sporirea ta duho nicească% 1ti

pui problema si ceri a5utor dacă este ne oie% si să ârsestiastfel lucrarea cea duho nicească ;e.i% de pildă% că 1n cutare1mpre5urare te/ai purtat cu mândrie si imediat te gândesti'9 um poate fi lo ită mândria- u smerenia Asadar'smerenie: Tac/tac% lo este mândria cu securea 3n putinecu inte% cauti sporirea duho nicească să ârsind astfel lucrareduho nicească ;e.i% ele ul termină prima clasă primară%merge 1ntr/a doua% apoi termină scoala primară% merge lagimna.iu% ia liceu etc &acă nu este un ele bun% a cerea5utor Sau a lua meditatii pentru a intra la ?ni ersitateApoi% citeste intensi ca să/si ia diploma 3n continuare poateface studii postuni ersitare% apoi doctoratB poate merge si 1nstrăinătate ca să studie.e mai mult

Si face toate acestea ca să progrese.e 1ntr/o stiintă u câtmai mult trebuie să te frământe sporirea ta sufletească 1n iataduho nicească% care este stiinta duho nicească>

Nelinistea cea bună este 1ntraripare &ă sufletului noblete%



belsug% a prinde iată si a .bura la 1năltime&umne.eu nu i/a dat omului mintea ca să se preocupe

mereu de cum să găsească un mi5loc mai rapid de a mergedintr/o tară 1n alta% ci ca să se preocupe mai 1ntâi de lucrul celmai important% si anume cum să poată a5unge la destinatia sa%lângă &umne.eu% 1n tara cea ade ărată% 1n 7ai

„Dă prilej celui -ntelept$ si mai -ntelept !a fi” (!ilde G%G,

# $heronda% ce/l poate 1mboldi pe un om nepăsător să1nceapă să trăiască duho niceste- # 3l pot 1mboldi multe% când si el 1nsusi rea să 1nainte.e&ar dacă el 1nsusi nu rea să 1nainte.e% se a umple doar derăni de pe urma 91mboldirii:% precum unii boi pe care 1i1mpungi cu tepusa ca să meargă mai repede% dar care nu1naintea.ă% ci numai capătă răni de la tepusă si treabă tot nufac

# &acă cine a e bine intentionat si/l 1mboldesti% oare nu

a a5uta si &umne.eu% 1ncât să facă ce a- # &a% a a5uta si &umne.eu% dar cu o 1mboldire trebuie săalerge Altfel% se osteneste 1n .adar si cel care 1l 1mboldesteEste foarte obositor pentru cel care se străduieste să a5ute pecine a% când acela se 1mpiedică mereu de aceleasi lucruri% pentru că nu rea să se 1ndrepte

&acă nu intră 1n om nelinistea cea bună% ca să pornească sisă lucre.e duho niceste% nu poate spori duho niceste% cirămâne ca o roată pătrată la care trebuie să 1mpingi mereu 1mpingi putin% se opreste% o 1mpingi iarăsi% se opreste din nou

um să pornească 1n felul ăsta- &acă are de făcut un drumlung% o poti aduce la capăt 1mpingându/o astfel- Iar caleaduho nicească este lungă' nu are *00 sau 200 de metri% ca să/l1mpingi si să 1nainte.e

# um poti tre.i 1n tine nelinistea cea bună- # Să presupunem că citesc o carte duho nicească si

rămân impresionat de ce a anume Mă opresc acolo si studie.%



ca si cum as afla o piatră pretioasă si as dori să ăd ce esteMă oglindesc pe mine 1nsumi 1n acel te4t% cercete. apoi dacă

am 1nteles corect si mă străduiesc să pun 1n lucrare 3ncontinuare cercete. dacă l/am pus corect 1n lucrare Si astfel%1ncet/1ncet% 1n ăt să 1nainte. corect 1n iata duho nicească

ine mi/a orbit mie despre Sfântul Isaac Sirul- ?n băcan mi/a 1mpachetat odată o scrumbie 1ntr/o pagină din re ista<ibliotecă athonită ând am despachetat/o% pri irea mi/acă.ut pe un te4t care era scris pe hârtie Era de la Sfântul IsaacSirul "/am luat% l/am uscat la soare% l/am citit si m/a topit cu

totul Mi/am petrecut un an cu această lectură 3l citeam% 1lreciteam% si astfel l/am iubit pe Sfântul Isaac Mă 1ntrebamdacă e4istă reo carte de/a lui Am căutat si m/am chinuitmult până am a ut cartea 1n mâinile mele Iar oi cititi atâteasi atâtea Nu ă impresionea.ă nimic- Să copiati te4tul care ăimpresionea.ă &acă 1l copiati si i/l readuceti adesea 1nmemorie% nu/l eti uita cu usurintă si/l eti pune 3n lucrare

?nora le spun un cu ânt/două si 1ndată li se 1nlăcrimea.ăochii "e 1nsemnea.ă pe o hârtie atâtica% le pun 1n lucrare si1naintea.ă mai departe Nu spune Solomon'„D! înteleptului prile0, si mai întelept va fi$(!ilde G% G,- Iar altii% desi au au.ito multime de cu inte care i/au a5utat mult% nu fac nimic%fiindcă nu a intrat 1nlăuntrul lor nelinistea cea bună ;in si/mifac doar o pre.entare a stării lor Cără să aibă nelinistea cea bună de a se lupta 3nsă aceasta este o stare superficială Mămir cum de nu/si fac probleme 1n ceea ce pri este iataduho niceasca- Nu/si pun 1ntrebări-

&in clipa când intră 1n om nelinistea cea bună% el obser ăce anume 1i lipseste% 1ntreabă cum poate dobândi ceea ce/ilipseste si se foloseste um a afla cine a% dacă nu 1ntreabă-

ălătoream odată cu doi soti% care a eau 1mpreună cu ei si pe copilasul lor !e tot parcursul călătoriei copilasul nu/l lăsadeloc 1n pace pe tatăl său% ci/l sâcâia cu 1ntrebările lui9Tăticule% ce este aceea- &ar aceea de ce este asa-:93ncetea.ă% că l/ai ametit pe taicătu>: 1i spune mama 9"asă



copilul> 1i spune el um a 1n ăta dacă nu 1ntreabă-: Tot asaeste si 1n cele duho nicesti

a să 1ntelegeti mai bine cum lucrea.ă duho niceste celcare are nelinistea cea bună% ar trebui să ă spun ce anume o preocupă pe o maică de aici ăd si mă bucur "a fiecare1ntrebare pe care mi/o pune% 1ndemnată de nelinistea cea bună%iar nu ca să ne aflăm 1n orbă% trebuie să scriu un caiet 1ntreg%ca să/i răspund Are o mare neliniste% 1ntelege multe% sene oieste mult% de aceea si primeste mult 8ar ând omulcaută să afle 1n ce anume nu merge bine si se străduieste să se

1ndrepte% se smereste% ine 8arul lui &umne.eu si de aici1ncolo 1naintea.ă normal

3elinistea cea ună nu se sfârseste niciodată # $heronda% oare nu cum a nu mă ne oiesc corect si de

aceea sunt nelinistită- # Esti 1ncordată- # Nu% dar de ce am această neliniste-

# <inecu ântato% e4istă nelinistea linistită si linisteanelinistită Nelinistea cea bună trebuie să e4iste 1ntotdeauna 1nnoiB 1ncordare să nu e4iste Acela care se ne oieste corect%niciodată nu este multumit de sine 1nsusi% ci are mereu1nlăuntrul său o neliniste care pro ine din strădania plină demărinimie cu care lucrea.ă

# $heronda% omul care se ne oieste a5unge reodată să numai aibă ne oie de nelinistea cea bună-

# Nu% fiindcă nelinistea cea bună nu 1ncetea.ă niciodată1n această iată„%sa s! aler"ati, ca s! luati premiul$( orinteni G% 2+,% spune Apostolul !a el Aleargă omul câttrăieste% ca să/" găsească pe 8ristos% fără să se oprească

reodată Aleargă si nu simte osteneală% ci bucuriea să 1ntelegeti% ă dau o pildă' un câine de ânătoare bun%

de 1ndată ce adulmecă iepurele% nu rămâne lângă ânător% ci1ncepe să caute% ca să găsească iepurele Aleargă% se opreste putin% adulmecă 1n stânga si 1n dreapta% 1ncepe din nou să



alergeB nu stă 1n loc Mai multă bucurie are când aleargă% decâtatunci când stă Alergarea si căutarea 1i dau iată

Tot astfel si noi% trebuie să a em această tre. ie Minteanoastră să fie ne1ncetat la 8ristos% de reme ce El este tintanoastră 3nsă noi% desi am găsit urmele si stim pe unde trebuiesă mergem ca să a5ungem la 8ristos% de multe ori stăm pe locBnu 1naintăm &acă nu cunosteam calea% am fi 1ndreptătiti să neoprim

3mi amintesc că tatăl meu a ea 1n onita doi câini deânătoare foarte bine dresati <ătrânul !rodromos ortinoglu%

cântăretul Sfântului Arsenie% i/a cerut odată un cătel bun dinaceeasi rasă% ca să/i pă.ească animalele% adică să latre când s/ar apropia lupul Tatăl meu i/a dat unul 3ntr/o .i un ecin de/ai lui ortinoglu% căruia 1i plăcea mult ânătoarea% era foartemâhnit% fiindcă i se 1mbolnă ise un câine de/al său si nu semai putea duce să âne.e Si au.ind asta bătrânul !rodromos%i/a spus' 9Nu te mâhni% 1ti oi da eu câinele meu Este din rasa

E.nepidis:)H

Atunci ecinul bucuros% a luat câinele si a pornit laânătoare ând a a5uns 1n pădure% a făcut semn cu mâna% asa

cum obisnuiesc ânătorii% ca să alerge câinele de ânătoare%dar acesta% 1n loc să alerge% se 1n ârtea 1n 5urul lui% 1i lingea picioarele si se uita la mâinile lui să adă dacă nu cum a a ea pâine> ;edeti% era un câine bun% de rasă% dar nu fusese dresatca să prindă iepurele% de aceea se tot 1n ârtea 1n 5urul

ânătoruluired 1nsă că oi% de reme ce ati găsit urmele lui 8ristos%

eti alerga mereu ca să/" găsiti pe 8ristos% ca să i se umpleinima cu 8ristos atât de mult% 1ncât să nu puteti să/" 1ncăpetisi să spuneti' 9A5unge% &umne.eul meu> Nu mai re.ist>:

/8 )umele de familie al StareYului



;e.i si cuprinsul detaliat ?;I S?" !AISIE A$8I 7IT?"

?;INTE &?8 ;NI ESTI; P%42 2 S2 ;274U 2 Ț !7 " $

?NITATEA 3NTWI!ATIMI"E

!A7TEA INTAI

I?<I7EA &E SINEMAMA T?T?7 7 !ATIMI" 7

A!IT "?" *Iubirea de sine si urmările ei

A!IT "?" 2Eliberarea din scla ia iubirii de sine

!A7TEA A & ?A

MWN&7IA 7P&P INA 7P?"?IA!IT "?" *Mândria% omandamentul $eneral al patimilor

A!IT "?" 2Mândria are multe chipuri

A!IT "?" onsecintele mândriei

A!IT "?" +Să lo im mândria

!A7TEA A T7EIASWN&I7EA

MA7EA NE&7E!TATEA!IT "?" *9 Nu 5udecati% ca să nu fiti 5udecati>:(Matei H% *,



A!IT "?" 2"upta 1mpotri a osândirii

!A7TEA A !AT7A&7AS"E A"E I?<I7II &E SINE SI A"E MWN&7IEI

In idia J Mânia J 1ntristareaA!IT "?" *

tra a in idieiA!IT "?" 2Mânia% ră5masul păcii lui &umne.eu

A!IT "?" 3ntristarea cea stricătoare de suflet

?NITATEA A & ?A;I7T? I"EȚ

ulti area irtutilor !A7TEA 3NTWI?NA ESTE ;I7T?TEA SME7ENIA

A!IT "?" *9 &umne.eu celor smeriti le dă 8ar:(laco +% 6B I !etru )% ) ;e.i si !ilde % +,

A!IT "?" 2"ucrarea pentru dobândirea Smereniei

A!IT "?" Smerenia% puterea cea mare a ietii duho nicesti

!A7TEA A & ?A&7A$ STE &?8 ;NI EAS P

A!IT "?" *&ragostea nesecată a lui &umne.eu si dragostea noastră

către &umne.euA!IT "?" 2&ragostea către aproapele

A!IT "?"



&ragoste pentru 1ntreaga .idire!A7TEA A T7EIA

N <"E E SI MP7INIMIEȚA!IT "?" * Nobletea% măretia lui &umne.euA!IT "?" 2Mărinimia% dragostea cea mult recunoscătoare

!A7TEA A !AT7A;"PSTA7E A"E &7A$ STEI SI SME7ENIEI

A!IT "?" *Simplitatea si curătia

A!IT "?" 2redinta si năde5dea 1n &umne.eu

A!IT "?" 7ăbdarea cea mântuitoare

A!IT "?" +

<ucuria duho niceascăA!IT "?" )&iscernământul% cununa irtutilor

NE"INISTEA EA <?NP



?;I S?" !AISIE A$8I 7IT?"?;INTE &?8 ;NI ESTI

; P%42 2 S2 ;274U 2 Ț !7 " $

?NITATEA 3NTWI!ATIMI"E

"upta 1mpotri a patimilor Să nu ne 1ndreptătim patimile

Descoperirea patimilor Spri0in patimilor este m)n ria Patimile se e&r! !cinea&! usor c)t sunt „fra"e e$(um s! ne i& !vim e patimi# ai ine s! murim eroic, ec)t s! fim iruiti e

patimi4re uie s! sem!n!m, ca s! ea Dumne&eu

!A7TEA INTAII?<I7EA &E SINEMAMA T?T?7 7 !ATIMI" 7

A!IT "?" *Iubirea de sine si urmările ei

Din iu irea e sine se nasc toate patimile Din m)ncarea f!r! "ust s!/ "ustati pe 'ristos 2u irea e sine iruieste ra"ostea pentru aproapele

nostru„ S! se alea"! praful e ceilalti $(hinul como it!tii 2u irea e sine ne lipseste e pace si e ucurie

A!IT "?" 2Eliberarea din scla ia iubirii de sine

Scopul asce&ei: e& r!carea e omul nostru cel vechi



S! nu ne închin!m la o ihn! De ce te p!stre&i pe tine îns!ti pentru tine îns!ti#()n e ist! lep! are e sine, Dumne&eu ! 'arul

S!u!A7TEA A & ?AMWN&7IA 7P&P INA 7P?"?I

A!IT "?" *Mândria% omandamentul $eneral al patimilor

()n nu ne !m seama e m)n rie

)n ria se înfiltrea&! peste tot )n urile e m)n rie

A!IT "?" 2Mândria are multe chipuri

)n ria ascuns! "oismul este copilul r!&vr!tit al m)n riei P!rerea înalt! espre noi însine

*ncre erea în sine !u !rosenia Dorinta e a pl!cea oamenilor (aramela lau eiSlava esart!

A!IT "?" onsecintele mândriei )n ria ne i&olea&! e Dumne&eu %tunci c)n primim un ")n e m)n rie, le &!p!cim

pe toate(el m)n ru nu are & oruri uhovnicesti, ci c! eri )n ria îl face e r)s pe om

A!IT "?" +Să lo im mândria

S! r!m)i în lupt! si s! te lupti corect



)n ria o & ro esti cu a0utorul fratelui De&inte"rarea uhovniceasc! a3 in ivi ualistului Po&itie înalt! si cu"etare smerit!S! nu/ti atri ui ceea ceti/a at Dumne&eu

!A7TEA A T7EIASWN&I7EA

MA7EA NE&7E!TATEA!IT "?" *

9 Nu 5udecati% ca să nu fiti 5udecati>:(Matei H% *,

@s)n irea este plin! e ne reptate(um a0un"em la os)n ire@s)n irea alun"! 'arul lui Dumne&eu(el care fi os)n este pe ceilalti ca e în aceleasi

"reseli Dac! trecem cu ve erea "reselile celorlalti, atunci si Dumne&eu le va trece cu ve erea pe ale noastreA!IT "?" 2"upta 1mpotri a osândirii

Dac! ne vom întoarce c!tre noi însine, nu vom maios)n i pe ceilalti

Dac! îi vom în rept!ti pe ceilalti, nu/i vom maios)n i

S! nu tra"em usor conclu&ii!A7TEA A !AT7A

&7AS"E A"E I?<I7II &E SINE SI A"E MWN&7IEIIn idia J Mânia J 1ntristarea

A!IT "?" *tra a in idiei



2nvi ia este una intre cele mai mari patimi 2nvi ia otr!veste ra"ostea cea mult! a femeii 2nvi ia ne sl! este puterile(el care/si în"roap! arurile invi ia&! arurile

celorlalti 2nvi ia cea un!

A!IT "?" 2Mânia% ră5masul păcii lui &umne.eu

S! întoarcem m)nia împotriva patimilor

De ce ne m)niem#„ )niati/v! si nu p!c!tuiti$„ !titu/m/am si nu m/am tul urat$(u smerenia si t!cerea potolim m)nia

A!IT "?" 3ntristarea cea stricătoare de suflet

?ucuria este e la 'ristos, întristarea este e la

iavol "oismul a uce întot eauna întristare si neliniste(el nemultumitor este întot eauna întristat %"hiut! vrea s! ne va ! întristati *ntristarea ne istoveste puterile sufletesti si trupesti %lun"ati nefericirea prin vite0ie uhovniceasc! %nti otul întrist!rii este slavoslovirea lui Dumne&eu

?NITATEA A & ?A;I7T? I"EȚ

ulti area irtutilor „ ucrarea virtutii este p!&irea poruncilor lui

Dumne&eu$4oate virtutile se cultiv!;irtutea celorlalti ne umple e mireasm! si pe noi 7etetele Sfintilor pentru lucrarea virtutii



S! cur!tim virtutea noastr! Fur al virtutilor este m)n ria Frumusetea uhovniceasc!

!A7TEA 3NTWI?NA ESTE ;I7T?TEA SME7ENIA

A!IT "?" *9 &umne.eu celor smeriti le dă 8ar:(laco +% 6B I !etru )% ) ;e.i si !ilde % +,

(el smerit are toate virtutile

*n cel smerit se o ihneste Duhul lui Dumne&eu

A!IT "?" 2"ucrarea pentru dobândirea Smereniei

(um se cultiv! smereniaSmerenia inimii este totul Smerenie în fapt!, nu numai în cuvinte

()n cerem e la Dumne&eu smerenie, s! primim si smeririle„ icsorea&!/te pe tine întru toate$„ ai pre0os ec)t toat! &i irea$

A!IT "?" Smerenia% puterea cea mare a ietii duho nicesti

%colo un e e ist! smerenie, iavolul nu are locSporire uhovniceasc! e ist! acolo un e e ist!

smerenie mult!(ei smeriti îsi p!strea&! o"!tia lor uhovniceasc!

în vistieria lui Dumne&eu!A7TEA A & ?A&7A$ STE &?8 ;NI EAS P

A!IT "?" *



&ragostea nesecată a lui &umne.eu si dragostea noastrăcătre &umne.eu

Dumne&eu ne „ om ar ea&!$ cu ra"ostea Sa ?una împ!rtire a ra"osteiSuirea la (eruriS!/i !ruim ra"ostea noastr! lui 'ristos Flac!ra ra"ostei lui Dumne&eu 2u irea umne&eiasc! -e unia umne&eiasc!

?etia umne&eiasc!A!IT "?" 2&ragostea către aproapele

Dra"ostea si smerenia, cele ou! virtuti înfr!tite Dra"ostea cea pretioas! si a ev!rat!S! în ep!rt!m propriul eu in ra"ostea noastr! Dra"oste e mam! pentru toti

2nima nu îm !tr)neste nicio at! *mpreun!/lucrarea mintii si a inimii„ Din s!r!cia ei3$ %runcati catastiful cel vechi în focul ra"ostei Dra"oste cu urere Dra"ostea încre intea&! l!untric Dra"ostea anulea&! istantele

A!IT "?" &ragoste pentru 1ntreaga .idire

e"!tura omului cu animalele, înainte si up! c! ere %nimalele simt ra"ostea omului %nimalele cer a0utor e la omS! lu!m e emplu e la animale@let, pas!rea cea m!rinimoas!

!A7TEA A T7EIA



N <"E E SI MP7INIMIEȚA!IT "?" * Nobletea% măretia lui &umne.eu

(e este no letea -o letea uhovniceasc! este reptate uhovniceasc!(um se o )n este no letea Prin no lete omul intr! în le"!tur! cu Dumne&eu@mul fie evine un mic no il, fie r!m)ne un nefericit

A!IT "?" 2Mărinimia% dragostea cea mult recunoscătoare

(ei m!rinimosi sunt suflete no ile 'ristos Se ucur! e nevointa noastr! cea f!cut! cu

m!rinimie Dusmanul m!rinimiei este iu irea e sine(ei m!rinimosi au constiinta elicat!

si sunt a0utati e Dumne&eu!A7TEA A !AT7A;"PSTA7E A"E &7A$ STEI SI SME7ENIEI

A!IT "?" *Simplitatea si curătia

Simplitatea, primul vl!star al smerenieiUna este simplitatea si alta este o r!&nicia„ Faceti/v! ca pruncii$@mul simplu are numai ")n uri uneSimplitatea o ihneste Prin sf)nta simplitate omul cunoaste tainele lui

Dumne&euA!IT "?" 2

redinta si năde5dea 1n &umne.eu



%st!&i tot r!ul vine e la necre int!()n cre inta se & runcin! -eîncre erea si putina cre int!„ ;!&ut/am mai înainte pe Domnul înaintea mea

pururea$(!salmul *)% , -! e0 ea si încre erea în Dumne&eu sunt cea maiun! asi"urare Dra"oste a ev!rat! are acela care are cre int!

reapt!A!IT "?" 7ăbdarea cea mântuitoare

„ Fericit !r atul care ra ! ispita$(a s!/l ra &i pe cel!lalt, tre uie s!/l iu esti 'ristos a at)rnat m)ntuirea oamenilor e r! are 2arna avem r! are în n! e0 ea venirii prim!verii

A!IT "?" +<ucuria duho nicească aica Domnului a a us în lume ucuriaUn e este 'ristos, acolo este ucurie a ev!rat! ?ucuria uhovniceasca vine o at! cu lucrareauhovniceasc! ?ucuria umne&eiasc! vine prin a a ?ucuriile uhovnicesti sunt aruri ale lui Dumne&eu Durerea uhovniceasc! este ucurie uhovniceasc!

A!IT "?" )&iscernământul% cununa irtutilor

!sura iscern!m)ntului pe care/l avem este at! e starea noastr! uhovniceasc!

Fiecare virtute are nevoie e iscern!m)nt Si ra"ostea are nevoie e iscern!m)nt



Discern!m)ntul nu are limite si re"uli NE"INISTEA EA <?NP

paisie aghioritul - [cuvinte duhovnicesti] patimi si virtuti (v.1.0)_vol.5.doc

Documents