profetiile cuviosului paisie aghioritul

8/12/2019 Profetiile Cuviosului Paisie Aghioritul

1/34

PROFETIILE CUVIOSULUI PAISIE

AGHIORITUL despre Turcia, Grecia, Cipru si CUMINCEPE RAZBOIUL MONDIAL

Publicat pe 07 Oct 2011| Categorii: Al treilea razboi mondial, CuviosulPaisie Aghioritul, inuni si convertiri, Opinii,Pro!etii si marturii pentru

vremurile de pe urma, "remurile in care traim| | Print

Din volumul Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor:SUBIECTE PRIVIND NEAMUL

Martis Nicoae, !ost "i#istru, Ate#a

Prima mea in!orma#ie despre $tare#ul Paisie mi%a venit intr%o duminic&, la 'iserica $!(nta )caterina a

etocului $!intei &n&stiri $inai din Atena, *up& terminarea $!intei +iturghii, m& atepta a!ar& )manuil

)manuilidis,judector la Curtea Supremi preedinte pe atunci alAsociaiei de judectori i

procuroriPrietenii Sfntului Munte,care m%a -mbriat i mi%au transmis binecuv(ntarea

$tare#ului Paisie i -ndemnul lui de a nu m& teme de nimic i de nimeni, deoarece lupta mea pentru
http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/category/vremurile-in-care-traim/portile-iadului/al-treilea-razboi-mondial-portile-iadului/http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/http://www.razbointrucuvant.ro/category/minuni-si-convertiri/http://www.razbointrucuvant.ro/category/opinii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/profetii_sfarsitul_lumii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/profetii_sfarsitul_lumii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/vremurile-in-care-traim/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/print/http://www.librariasophia.ro/carti-cuviosul-paisie-aghioritul.-marturii-ale-inchinatorilor-zurnazoglu-nicolae-so-1815.htmlhttp://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/print/http://www.razbointrucuvant.ro/category/vremurile-in-care-traim/portile-iadului/al-treilea-razboi-mondial-portile-iadului/http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/http://www.razbointrucuvant.ro/category/minuni-si-convertiri/http://www.razbointrucuvant.ro/category/opinii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/profetii_sfarsitul_lumii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/profetii_sfarsitul_lumii/http://www.razbointrucuvant.ro/category/vremurile-in-care-traim/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/print/http://www.librariasophia.ro/carti-cuviosul-paisie-aghioritul.-marturii-ale-inchinatorilor-zurnazoglu-nicolae-so-1815.htmlhttp://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/http://www.razbointrucuvant.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/


2/34

acedonia este binecuv(ntata. Apoi mi%a spus c& -n recenta -nt(lnire cu $tare#ul, c(nd i%a m&rturisit ca

membrii Asocia#iei adun& bani i cump&r& "echiul l /oul estament i le -mpart de binecuv(ntare,

P&rintele Paisie i%a spus:

Lucrarea pe care o facei este plcut lui Dumnezeu, dar totodat s cumprai i s dai in dar i

cartea lui Martis pentru a fi salvat Macedonia, fiindc altfel se va pricinui o ran adnc n trupul

Ortodoxiei.

Pozi#ia aceasta !a#& de rolul c&r#ii mele cu titlul !alsificarea "storiei Macedoniei,mani!estat& de un

monah pe care nu%l cunoscusem p(n& atunci, dar al c&rui nume inspira respectul tuturor, m%a micat

su!letete i de atunci o consider ca cel mai mare spriin moral -n lupta mea pentru acedonia. 3ntr%o alt&

-nt(lnire a mea cu domnul )manuilidis acesta mi%a transmis dorin#a $tare#ului de a%l vizita -n $!(ntul

unte.

#$pune%i prietenului tu &adic mie',a spus $tare#ul d%lui )manuilidis, c vreau s%l vd.

Cu toate c& am !&cut dou& calatorii -n esalonic nu am reuit s& merg in $!(ntul unte. 3n octombrie

1442, so#ia mea a insistat s& nu mai am(n vizita i ast!el, spre s!(ritul lui octombrie, am auns la

5ranopolis. *e acolo, cu vaporul, am auns la *a!ni, unde m& atepta guvenatorul $!(ntului unte. Apoi,

de la Careia am cobort spre Coliba Stareului, unde pentru prima dat m-am nvrednicit s

vd chipul su ascetic, care rspndea pace, buntate i dragoste. *e atunci, de multe ori i%am

mul#umit so#iei mele pentru insisten#a ei de a merge -n $!(ntul unte in 1442, deoarece, dac& a !i

am(nat vizita pentru anul urm&tor, nu tiu dac& as mai !i avut binecuv(ntarea sa%l -nt(lnesc pe $tare# din

pricina agrav&rii s&n&tii sale.

%a #inut l(ng& el o or& i patruzeci de minute i desigur, discu#ia noastr& a !ost despre acedonia i

despre preten#iile turcilor din racia.

C(nd m%am ridicat s& plec, i%am spus:

% (rinte (aisie, pentru mine ziua de astzi a fost foarte important. "i mulumesc pentru )inecuvntri

i pentru puterea ce mi%ai dat%o.

% Dac pentru tine a fost o zi mare, vizita ta pentru mine mine a fost (astile. Dar ateapt puin ca s%i

aduc o iconi.

6i, -ndreptandu%se spre chilia sa -nainte de a deschide ua, mi%a spus r(z(nd:


3/34


4/34

3n cuv(nt&rile pe care le%am #inut de atunci -ncoace, -n cartea Macedoniai in terecii6 Ai i noapte se distreaz si

se tvlesc n pcat.


5/34

- E1ist aluat i el ine )iserica i recia, a spus Stareul. Pentru acest aluat 'umne+eu va face

ceea ce va face.

- ernda, dar are ni vm vedea lucrurile acestea&

Atunci $tare#ul, privind spre &n&stirea =utlumu, de unde cobora un grup mare de -nchin&tori, ne%a

spus:

% Bai, drum )un (rea multe v%am spus astzi.

6l ast!el ne%am luat r&mas bun de la $tare#, plini de bucurie i de uimire pentru -n#elepciunea i

bun&tatea sa.

>>>

&ara!ei(is Vasie, co"a#da#t de %ri)ad* +# re(er'*, Didi"otio-E'ros

Pe 10 ianuarie 1442, am me rs la Colilba $tare#ului

Paisie i am avut o discu#ie cu el.

%?5eronda, cum vedei dezmem)rarea "u>oslaviei6+%am -ntrebat.

%S nu v fie fric2 Pentru recia nu va fi nici prime!die.

%


6/34

e asemenea, a spus c in &talia va aprea un nou )usolini, in *ermania un nou +itler, iar

Comunitatea uropean se va di$olva.Comunitatea )uropeana, a spus $tare#ul, nu are nici o leg&tur&

cu America.Statele nite seamn cu un r$boi de esut care asimilea$a peticele, n timp ce n

Comunitatea uropean eist interese contrare i mpletite.

% ?5eronda, ai mers vreodat in Curcia6

% Da, am mers. Catl meu s%a luptat mpotriva teilor.

- 4are, vm mai mer#e vredat acl&

up aceast ntrebare, Stareul s-a dus repede n chilia sa i a adus un carneel, scris in

!arasiot sau turc, cu proorociile S!ntului Arsenie Capadocianul din /01/ pn in

/023.Carne#elul cuprindea evenimentele care se petrecuser& in acea perioad&, precum i proorocii despre

cele ce au s& se petreac&. 6i $tare#ul mi%a ar&tat ce e scris despre 1422:

Anul acesta, patria nastr se va pierde i vm fi i+#nii, dar vm mer#e din nu acl.

***

Papat(i"os Ata#asie, Sta'ros . Tesao#ic

3n vara anului 1442 l%am -nt(lnit pe $tare#ul Paisie:

- ernda, ce influen va avea Cmunitatea Eurpean asupra reciei&

% +scult -n +merica au mers oameni din diferite locuri. !iecare a adus cu el peticul su i astfel s%a fcut

acolo un covor din petice.5n Cmunitatea Eurpeana %ns, rile care intr sunt cvare #ata

esute. 6ar aceste cvare, rict ai %ncerca s le uneti, nicidat nu se vr putea

ptrivi.+adar, nu te teme urmrile nefaste venite din partea


7/34

6i, !iindc& $tare#ul m%a v&zut c& am c&zut pe g(nduri, mi%a spus:

- Aa cum tii, eu nu citesc +iare. Aceste lucruri le aflu din alt parte0

3n timpul discu#iei noastre, monahia care st&tea la ua camerei $tare#ului a intrat de doua ori -n&untru ca

s&%mi aduc& aminte c& nu trebuie s&%l obosesc. *e dou& ori am -ncercat s& m& ridic i s& plec. *ar

$tare#ul a continuat s& m& #in& de m(na. Apoi a scos din traista pe care o avea l(ng& pat o iconi#&

sculptat& i mi%a spus:

- Sa ai cu tine riunde vei mer#e2

Acea -nt(lnire a !ost pentru mine hot&r(toare pentru restul vie#ii mele.

>>>

1a#opuos Ster)ios

3n vara anului 1441 l%am z&rit pe $tare#ul Paisie i l%am -ntrebat despre minoritatea musulman din

(racia. 9ar el mi%a r&spuns:

- S nu te temi de nimic2 urcii au cliva pre#tit.

%


8/34

- Eu nu s mai fiu ca s m $ucur v+ndu-te %naintnd cu armata #receasca spre

Cnstantinpl.

***

Peoriadis Geor)e

P&rintele Paisie a sluit -n armat& patru ani i um&tate in condi#ii !oarte grele: r&zboi civil, ierni grele,

!oamete. Se rugase lui umne$eu ca s-l ajute s nu omoare nici un om. 3nc& de la -nceputul

serviciului militar l%au r(nduit telegra!ist. Pentru a putea !i r(nduit cineva la aceast& specialitate, trebuia

s& aib& o pil& puternic&. +a ripoli, ceilal#i solda#i -l -ntrebau:

% (e cine ai la $tatul Ma=or de ai a=uns tele>rafist6

- Pe 'umne+eu,le rspundea el.

Comandantul -l iubea mult. Odat&, -ntr%o iarn& a !ost trimis -n permisie -n Patra, dar el nu a r&mas dec(t

c(teva zile i s%a -ntors repede la unitate.&ar aceasta a !cut-o din dragoste pentru cellalt

transmisionist, cci nu voia s stea singur n $pad.

Stareul ;aisie tria intens problemele

naionale.*esigur, iubea mai mult patria cereasca, c&ci $!(nta $criptur& spune,petrecerea noastr este

n ceruridar iubea i patria p&m(nteasca, ;recia, care, prin civiliza#ia ei, prin limba ei i prin s!in#ii ei, a

sluit 'iserica Ortodo


9/34

$tare#ul nu era de acord cu legea aprobat& de guvern, potrivit c&reia li se -ng&duie martorilor lui 9ehova

s& !ac& serviciul militar !&r& s& !oloseasc& arma. $punea c& aceast& lege -i !ace pe mul#i s& se declare

martori ai lui 9ehova ca s& evite, -n !elul acesta, !olosirea armei i, dac& este posibil, -ntreg stagiul militar.

Atunci cnd uneori se discuta despre proorocia S!ntului Cosma tolianul, care spune c turcii

vor ajunge pn la localitatea +eamilia 6l$. #reac 9 ase mile7, c va !i r$boi intre *recia i

(urcia etc., Stareul ;aisie preci$aume fierte

dac vor i auzi despre rz)oi, vor muri pe drumuri. "n felul acesta insa, se face cale li)er turcilor. $

avem r)dare. "n ?recia exist cinci localiti cu acest nume. :e1amilia, despre care vr$ete

Sfntul Csma Etlianul, nu este lcalitatea de ln# Crint, de care spune lumea, ci este vr$a

despre prelun#irea cu ase mile a teritriilr maritime #receti din Marea E#ee. 'ac se va

face aceast prelun#ire, urcia va cnsidera aceasta prvcare i pricin de r+$i.

Cu aceste cuvinte, Stareul ;aisie alunga din inimile nchintorilor teama care provenea din

tlcuirea greita a proorociei S!ntului Cosma, cum c turcii vor ajunge pan la +eamilia de

lng Corint.+a arasa, $!antul Arsenie a p&zit satul de s&lbaticii te#i. ot ast!el t $!(ntul $tare#, cu

rug&ciunile i cuvintele sale, -i -nsu!le#ea pe cretini, ast!el -nc(t s& poat& -n!runta lucrurile cu cura, cu

b&rbie i cu credin#a in *umnezeu.

A vrea s m re!er i la legtura Stareului ;aisie cu Stareul ;or!irie. Atunci cnd se ntmplas vorbeasc unul despre cellalt cu o a treia persoana, se eprimau n cele mai !rumoase

cuvinte, pline de dragoste !reasc./e vin in memorie pilde din Pateric i din alte c&r#i

asem&n&toare, in care di!eri#i asce#i purt&tori de *umnezeu se l&udau unul pe altul i trimiteau

-nchin&torii care veneau la ei pentru s!at i autor unul la cel&lalt. P&rintele Por!irie spunea despre $tare#ul

Paisie:
http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/st-cosmas-aitolian.jpg


10/34

Acesta este sfnt.

Alt& dat&, c(nd cineva a cerut s!atul P&rintelui Por!irie -ntr%o problem& serioas&, el a spus:

-n acest caz, (rintele (aisie din $fntul Munte sftuia s facem aceasta

Odat& un !iu duhovnicesc de%al $tare#ului Por!irie l%a -ntrebat pe acesta daca -i d& binecuv(ntare s&%i scrie

P&rintelui Paisie ca s&%i cear& s&%l aute cu rug&ciunea.

$%i scrii, i%a rspuns $tareul (orfirie, dar s nu%l o)oseti cu multe cuvinte, ci s%i scrii doar att9

(rinte (aisie. m preocup aceasta. Ce ro>, f ru>ciune

Alt& dat&, P&rintele Por!irie a evitat s&%i spun& unui !iu duhovnicesc de%al s&u p&rerea sa -ntr%o problem&

serioas&. Atunci acela i%a ei ns la el ca s%i ceri s

se roa>e pentru aceasta i Dumnezeu va arta ceea ce este de folos.

C(nd a auns la P&rintele Paisie, acesta i%a spus:

Ce spune despre aceasta Printele Prfirie& Eu vi face ru#ciune, dar tu vei face ceea

ce-i va spune Stareul Prfirie.

P&rintele Paisie, la r(ndul s&u, celor care tia c& sunt !ii duhovniceti ai P&rintelui Por!irie, le spunea:
http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/DSC00274.jpg


11/34

De ce venii la mine, de vreme ce l avei pe (rintele (orfirie6 Dei acum este )olnav, voi s

mer>ei la el pn cnd se va nsntoi i v va vor)i. Cransmitei nc5inciune (rintelui (orfirie

din partea mea

O persoan& care s%a -nvrednicit s&%i cunoasc& pe ambii stare#i, l%a -ntrebat odat& pe P&rintele Paisie -n

curtea chiliei sale, dup& adormirea P&rintelui Por!irie:

% ?5eronda, (rintele (orfirie a mers la


12/34

A, m %ntre$ai despre Eurpa& M %ntre$ai despre Cmunitatea Eurpeana& Sn#ele

este %nc farte cald0.

+a auzul acestor cuvinte to#i au r&mas uimi#i c&ci nu -n#elegeam ce voia s& spun&. *up& c(tva timp, c(nd

am mers din nou la $tare# l%am -ntrebat:

% ?5eronda, ce nseamn sn>ele este nc prea cald6

- ste !oarte simplu. ste oare cu putin s eiste colaborare ntre engle$i, !rance$i, germani,

austrieci i italieni atunci cnd nc mai eist oameni care i-au pierdut prinii, rudele lor n

al doilea r$boi mondial>)ste cu putin#& ca aceti oameni s& se uneasc& i s& spun& celuilalt

camarade i s& cread& aceasta? ste cu putin s nu ias la iveal naionalismul, !ie al

!rance$ilor, !ie al germanilor, !ie al engle$ilor>Aa c vm avea aceleai pr$leme pe care le-

am avut in al dilea r+$i mndial.)ste cu putin#& s& nu vedem limpede lucrurile care se petrec i s&

credem c&, de dragul economiei, aceste state vor uita scopurile pe care le%au avut -n urm& cu patruzeci

cinzeci de ani? ani? ;utem crede, oare, c se vor schimba deodat i se vor liniti> %nc este

!oarte cald sngele celui de-al doilea r$boi mondial.

Alt& dat&, m%am a!lat la Coliba Panaguda tot cu nite personaliti, de data aceasta greceti. $tare#ul ne%a

spus:


13/34

urcia se va de+mem$ra. Aceasl de+mem$rare, nu, #recilr, ne va fi de fls. Atunci

inuturile nastre vr fi eli$erate. 7a fel i Cnstantinplul, va fi eli$erat i va redeveni

ra #recesc. )iserica Sfnta Sfia se va descide i se va slu!i din nu in ea.

$tare#ul nu a vrut niciodat& s& e


14/34

C(nd i%am spus c& dup& apte ani de c&s&torie -nc& nu dob(ndisem nici un copil, el m%a lovit pe spate i

mi%a spus z(mbind:

Aran#elul Miail a ascultat cererea ta i a siei tale i %i va aduce darul. A cutat, fiul

meu, spre durerea i neca+ul tu. 'ar s iei aminte c ai f#duit s pui cpilului numele

lui. /a fi copilul tu, c5iar dac nu va fi din smna ta. +r5an>5elul vrea numele, iar tu copilul. i%l

va aduce, fiul meu, i%l va aduce.

3ntorc(ndu%m& -n Cipru, am spus asta so#iei mele. C(nd a auzit cuvintele $tare#ului, ea a z(mbit

,deoarece discutaser&m mai -nainte si despre posibilitatean!ierii unui copil.

/u dup& mult timp, preotul parohiei noastre i al catedralei mitropolitane din Pa!os a -n!iat o !eti#& !oarte

!rumoasa i deteapt&. C(nd am a!lat, am alergat -ndat& s&%l -nt(lnesc i, !&ra s& m& g(ndesc la cuvintele

P&rintelui Paisie, i%am spus c& vreau i eu s& -n!iez un copil. +%am intrebat deci dac& vreo rud& de%a sa din

;recia ar !i putu# s& ne aute i pe noi. Atunci el a z(mbit i, lovindu%m& pe spate, mi%a spus:

+re >ri= DumnezeuE

*up& c(teva zile, a venit la noi acas& strig(nd: Dimitrie, Dimitrie, unde este Maria &soia mea'6 /reau s

v vor)esc. +m >sit un copil pentru nfiere. M%au ntiinat de la Mitropolie. 8ra pentru mine, dar eu am

de=a o fat, /rei s%l nfiai6 Mitropolitul cunoate acea familie i s%a >ndit la voi. Auzind toate acestea,

eu i cu so#ia mea am r&mas !&r& glas.Atunci privirea mi-a c$ut pe icoana Arhanghelului )ihail

i, !r s-mi dau seama am optit


15/34

3u te neliniti, fiul meu, eu vi pleca %n curnd, cci ti suntem trectri, dar vi privi

de sus urcia se va %mpri %n trei-patru pri. 'e!a a %nceput numrtarea i

nvers. 0oi ne vom lua inuturile noastre,

armenii pe ale lor, iar Furzii pe cele ale lor.Acestea se vr petrece nu acum, dar %n curnd,

cnd va trece aceast #eneraie care #uvernea+ acum urcia i va veni un nu #uvern la

cnducere. Atunci urcia se va destrma. ;arte curnd, ru#ciunile care se fac in

catacm$e se vr face deasupra, pe pmnt. &+ici $tareul se referea la cretinii n ascuns din

Curcia'.ate acestea le vei vedea, fiul meu. 0umai s existe credina i nde=de n Dumnezeu.

Muli se vor )ucura.A venit timpul s se petreac tate acestea.

C(nd l%am -ntrebat dac& ;recia va p&timi ceva r&u, ei mi%a spus c& vor e


16/34

% Oricare soluie se va da, pe termen lun> va fi n folosul >recilor. De cinele care latr in spatele au%

to)uzului s nu v temei, cci nu muc.

- ernda, vm lua %napi Cnstantinplul&

- En#le+ii i americanii ne vr ceda Cnstantinplul, nu pentru c ne iu$esc, ci pentru c

aceasta va fi in interesul lr.

- Cnd vm lua Cetatea, vm pstra ase luni&

- 3u, fiul meu, ci pentru ttdeauna.

- /m tri are aceste evenimente&

- 'esi#ur c le vei tri2

Atunci am inceput s& m& -ntreb -n sinea mea dac&, -ntr%adev&r, este cu putin#& s& se -nt(mple aceasta.

$tare#ul -ns& a priceput g(ndul meu i mi%a spus:

% unul Dumnezeu a luat uru)elnia i a rsucit puin uru)ul n capul lui ?or)aciov. +i vzut ce s%a

ntmplat

3n august 1442, $tare#ul m%a -ntrebat despre un accident aerian militar. 3ntr%adev&r, pe data de 22

ianuarie 14H7 un avion de r&zboi care avea la bord doi pilo#i se pr&buise in area )gee. P&rintele Paisie

mi%a pus aceast& -ntrebare, deoarece primise -n mai multe r(nduri scrisori de la rudele unuia dintre pilo#i,

-n care ei sus#ineau c& cei doi pilo#i se a!l& prizonieri -n urcia. 6i aceasta, pentru c& avionul se pr&buise

l(ng& grani#a cu urcia. Am cercetat, aadar, cazul i am a!lat c& cei doi pilo#i erau mor#i. +%am -ntiin#at

apoi despre aceasta pe $tare#. *up& c(tva timp, un ieromonah aghiorit mi%a spus c&, -ntr%o discu#ie cu

$tare#ul Paisie, acesta i%a m&rturisit c& s%a rugat pentru cei doi pilo#i, dup& care a primit -ntiin#are de la

*umnezeu c& cei doi se a!l& -n loc de odihn&. *up& o vreme, am mers la $tare# -mpreun& cu un prieten

de%al meu, colonel de avia#ie, ii-am mrturisit nelinitea mea legat de cele pe care le !ac

guvernanii in patria noastr. Atunci $tare#ul mi%a spus:

- 3u te teme2 'umne+eu nu va %n#dui s se fac ru, dar se vr petrece unele lucruri i vr

face unele f#duine care nu vr putea fi e1plicate din punctde vedere l#ic. Atunci lumea se

va scr$i de ei i vr cuta s-i rstarne. Aa cum un $aln se umfla i dedat se spar#e, tt

astfel vr plesni i acetia. 3u pt s v spun mai multe.

Apoi mi%a prins m(na i m%a linitit, spun(ndu%mi:


17/34

- Maica 'mnului i sfinii ntri ne a!uta farte mult. Care ar are sfinii pe care %i avem ni&

Alas=a&

C(nd $tare#ul mi%a descoperit ceva din via#a mea personal&, eu m%am -mpotrivit. e


18/34


19/34

- 3e- vr da nu pentru ca vr vi, ci pentru ca aceasta slutie va servi intereselr lr. 'ar

acestea pe care ti le spun acum sa nu le spui nimanui, caci te vr cerde ne$un. Pentru ca acum

inca nu a venit timpul pentru acestea.

Aceasta discutie cu $taretul a avut loc -n /00/, c(nd -nca slueam -n armatI..

AltI datI, $taretul mi%a spus:uvernarea cettii de ctre #reci va fi att militar ct si plitic.

Am cunoscut trei o!iteri care merseserI la $taret. 5nul dintre ei mi%a spus:

e * si a aratat catre mine si prietenul meu *

dar cu alt scop.

3nsa nu mi%a aratat scopul. *upI aceasta, mi%a venit dorinta de a -nvIta limba turcI. AltI datI, c(nd am

mers la Panaguda, s%a -nt(mplat sI !ie acolo un !ost musulman din racia. +%am luat de%o parte si l%am

-ntrebat:

% Cu cum de ai venit la $taret6

- Printele Paisie a svrsit minune farte mare cu ni si s-a %n#ri!it s ne $te+m.

3ntr%o altI vizitI la coliba $taretului, l%am gIsit iar acolo pe musulman, care se numea $travos. Atunci

$taretul ne%a descoperit din nou cele ce se vor petrece cu Constantinopolul. C(nd PIrintele Paisie ne%a

spus cI ;recia va su!eri de !oame, domnul $travos l%a -ntrebat:

%ernda, s pstre+ un sac de fin ca s pt trece acea periad #rea si s nu

flmn+easc cpii&

- 3u. S nu pstre+i, dearece vecinul tu va avea fin si iti va da si tie.


20/34

$i ast!el, $taretul a proorocit cine va !i cel care -l va auta pe domnul $tarvos -m perioada de

!oame.Aceasta desigur, va !i la tara, noi ns?, care tr?im la orase, vom !i mai s?raci. *e aceea,

$taretul ne spunea:

ii tai

-Eram cmandantul unei cmpanii si ma aflam pe aerprtul din 7ev=sia (Cipru* intr-

incursiune militara. Era data de B iulie DFG cand turcii incepusera de!a sa atace Ciprul.

'edata, in fata masinii nastre, la distanta de cinci+eci de metri, a ca+ut $m$a, ce

cantarea apr1imativ !umatate de tna. Cu tate acestea, nu am patit nimic.

% 0u asta, DimitraFi, i%a spus $taretul. Spune- pe cealalta2 Ce ai spus sldatilr tai&

% Dupa primul armistitiu, am inceput sa tra> asupra turcilor, deoarece acestia incepusera sa inainteze.

"ndata insa, comandantul mi%a ordonat sa ma retra> din fata turcilor. +sadar, m%am intors in unitatea

mea, care se afla in partea vestica a aeroportului din LevFosia. +tunci am vazut ca terenul dimpre!urul

unitatii mele, care se intindea pe suprafata de pt sute H mie de metri patrati, era ars si

plin de #rpi din pricina $m$elr ce fusesera aruncate de avianele inamice de la inaltime

de +ece mii de piciare. 'ar pe terenul unitatii mele nu ca+use nici macar sin#ura $m$a, asa

ca nu aveam nici un ranit.Atunci am adunat tti sldatii mei si le-am spus@ 3u va temeti2 3ici

unul dintre ni nu va pati nimic, dearece mana lui 'umne+eu este deasupra unitatii nastre2


21/34

% +ceasta voiam s%o aud, DimitraFi$puse $taretul.

% (e data de 4G iulie 2HIJ,am continuat eu, la ra I.J dimineata, inaintea artileriei nastre a

ca+ut $m$a de sapte sute cinci+eci de livre, dar nu a e1pldat, ci s-a rst#lit cinci sute de

metri, dupa care s-a prit in piciare la distanta de +ece metri de ecipa de pt+eci de

fiteri ce viau sa se inrle+e. "n dimineata acelei zile, artileria noastra do)orase doua avioane

militare turcesti. De aceea, turcii si%au aruncat apoi )om)ele de la o inaltime de zece mii de picioare. Pe

data de BD iulie am inceput din nu atacul de artilerie imptriva turcilr. 'earece nu mai

drmisem dua+eci si patru de re, m-am intins putin sa ma dinesc. Atunci am va+ut in vis

femeie im$racata in ne#ru venind spre mine si spunandu-mi@ re+este-te2 3u veti pati nimic,dar turcii vr intra in Cipru.Deoarece unitatea noastra pricinuise pierderi >rave in randul

turcilor, acestia au prmis suma de cinci+eci de mii de lire ciprite celui care avea sa ma

predea lr viu sau mrt. Pe data de BB iulie turcii au prpus sa incete+e atacul aerian, cu

cnditia ca ni sa-l incetam pe cel de artilerie.

Continuand apoi discutia cu $taretul Paisie, l%am intrebat despre turci. Atunci el mi%a raspuns ca turcii isi

aucoliva pre>atita. Ca va veni o putere @ nu mi-a preci$at-o @ care va ocupa (urcia. 4 treime

din ppulatie va fi ucisa, treime se va retra#e in adancurile Asiei, iar cealalta treime se vr

$te+a crestini rtdcsi.9nainte de aceasta,va avea loc o ciocnire intre trupele turcesti si cele

grecesti, dupa care turcii vor ocupa, temporar, doua insule grecesti.

- 'ar eu,a continuat $taretul, nu vi trai pana atunci ca sa vad aceste lucruri.

% ?5eronda, l%am intrebat eu, ce se va intampla cu Macedonia6
http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/acoperamantul-md.jpg


22/34

% +cest stat este o 5ara)a)ura. $a nu te preocupe aceasta

Apoi l%am intrebat pe $taret despre o problema !amiliala:

% ?5eronda, fiul meu s%a lo>odit cu o fata si se pre>ateau sa se casatoreasca. Dar fata, deoarece nu se

simtea curata fata de el, din punct de vedere moral, a stricat le>atura.

Atunci $taretul s%a ridicat in picioare, si%a !acut cruce si mi%a spus:

%Spune-i lui ri#re, fiul tau, sa nu priveasca inapi, pentru ca aceasta fata avea sa-l lase

sin#ur cu di cpii. Eu vi ru#a pe Maica 'mnului ca sa-i scata in cale fata $una.

Si intr-adevar, asa s-a intamplat.

***

Mo#a a)iorit

9n vara anului 1441 am mers la chilia Panaguda impreuna cu niste colegi de%ai mei, politisti. Acolo l%am

intrebat pe $taretul Paisie despre di!erite subiecte nationale si mai ales despre nenumaratele provocari

venite din partea turcilor. Atunci el ne%a raspuns:

e n adncurile +siei. ;lsirea apelr Eufratului de

ctre turci pentru iri#atii va fi pre%nstiintare ca a %nceput pre#tirea marelui r+$i care

va urma.

'up destrmarea urciei, ?usia, va cntinua r+$iul pn va a!un#e %n lful Persic si

%si va pri trupele ln# 6erusalim. Atunci puterile ccidentale %i vr sma pe rusi si le vr

da K luni. ?usia %ns nu-si va retra#e trupele si atunci puterile ccidentale vr %ncepe s

aduc trupe pentru ai ataca pe rusi.

?+$iul care va i+$ucni va fi mndial si in cele din urm vr pierde rusii. Se va vrsamult sn#e. Marile rase vr deveni ruine. Dar noi, >recii, nu vom participa la acest rKz)oi. Coti

cei din =urul nostru se vor sfsia unii pe altii, nsK noi vom sta de%o parte.


23/34

A doua -nt(lnire a !ost in vara anului 1442. Pe atunci eram -ncI politist. Am -ntrebat iarIsi despre

problemele nationale si am primit acelasi rIspuns. C(nd am plecat $taretul mi%a spus: #8i, stai aici nde

mer>i6 +ici vei rKmne. Stia ca mai tr$iu aveam s? devin monah.

***

A#ti" Nicoae, Le'4osia, Cipru

9n luna septembrie a anului 14HH am mers la Panaguda impreuna cu un prieten de%al meu, arambidis

9acov. Acolo $taretul Paisie ne%a primit cu bucurie.

Sunteti din Cipru, ne-a spus el. Esti fratele parintelui 6anicie de la Manastirea 'inisiu.

Stiu ce vreti sa ma intre$ati. Cipru va fi i+$avit, caci este acperit de ru#aciunea a

duaspre+ece suflete. Multe dintre ele se afla in Sfantul Munte. recia va plati.

***

Ata#asie Ra4o'ais, Tesao#ic

$taretul Paisie ne%a adus odata un caiet in care avea scrise

uneleprrcii ale Sfantului Arsenie Capadcianul.9n ele, S!antul descoperea evenimentele de

la /02 si spunea ca grecii se vor intoarce in Capadocia.

Apoi $taretul ne%a spus ca, in a!ara de !aptul ca armenii si 'ur$ii isi vor intemeia stat, va cadea si

holera peste (urcia si ii va decima.

Alta data, Parintele Paisie ne spunea:

'in ceea ce am $servat, raul tine pana la trei #eneratii, nu mai mult. Si aceasta pentru

ca sa ramana putin aluat si sa se plamadeasca scietatea.Acelasi lucru s-a intamplat si
http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/ag-arsenios-kappadokis-geron-paissios.jpg


24/34

cu ?usia. 6nca nu au trecut trei #eneratii si a inceput de!a intarcerea la traditie. 3eptii

invata traditia de la $unici. E1ista, asadar aluat.Si evreii au stat in r$ie in )a$iln tt

trei #eneratii.6n fLecare ca+ 'umne+eu pastrea+a putin aluat. 6n ?usia pti sa ve+i acum

ca au inceput sa in#aduie multe lucruri le#ate de credinta. Au putre+it mre!ele, nu mai pt

su$!u#a pprul.

FMG

***

Staretu Ioaci", Scitu Proorocu Iie, S!a#tu Mu#te

Consider o mare binecuvantare !aptul de a spune si eu cateva cuvinte sarace despre $taretul Paisie, acest

mare s!ant al epocii noastre.

*espre Parintele Paisie am auzit mai demult, inca de cand eram predicator la mitropolia =avalei si ma

minunam de cele auzite. a intrebam cand va veni acea clipa binecuvantata ca sa%l cunosc si eu. ;arin-

tele )aim de la )anastirea &viron mi-a !ost multi ani duhovnic. ;e acest om simplu, care a

slujit multi ani la icoana )aicii omnului @ Prtarita, l-am intrebat

profetiile cuviosului paisie aghioritul

Documents