CARACTERE BIOPEDOCLIMATICE

EUROPA

Cuprinde o parte a Peninsulei Iberice, Insulele Sardinia şi Corsica, sudul Franţei, jumătatea sudică a Italiei, Grecia şi sudul Bulgariei, vestul Peninsulei Balcanice, vestul şi sudul Anatoliei (Turcia).

Cad ploi de iarnă aduse de centrele ciclonale, îngheţurile sunt episodice, dar apar şi zăpezi uneori abundente (ex. anul 1991).

TMA variază între 15-20°C, ianuarie 5-12°C, iulie 22-28°C.

Precipitaţii cuprinse între 500-700 mm/an.

Cuprinde două faciesuri:

A. pădurile sclerofile mediteraneene (durisilvae, xerofile) – formaţie vegetală primară, al cărei areal în prezent este foarte fragmentat;

Păduri sclerofile (sclerofil – plantă cu frunze dure, cu cuticulă groasă, adaptate la secetă;

fr. sclérophylie, cf. gr. skleros – dur, phyllon – frunză.

1. Păduri semperviriscente (conifere şi foioase);2. Păduri caducifoliate – frunze caduce (căzătoare), dominante fiind speciile

de quercinee (Manea, 2008);

B. tufărişurile mediteraneene – formaţii vegetale secundare, rezultate prin degradarea pădurilor mediteraneene (distrugerea stratului arboricol prin activităţi antropice). Acestea sunt edificate straturile arbustiv, subarbustiv şi ierbaceu specifice pădurilor mediteraneene (Manea, 2008).

Vegetaţia mediteraneană urcă în alt. în medie până la 300 - 400 m; pădurile alcătuite din specii semperviriscente de conifere şi foioase urcă până la 1400 m alt.

Arborii şi arbuştii prezintă ghimpi şi spini, nu toţi îşi pierd frunzele în timpul iernii şi sunt adaptaţi condiţiilor de uscăciune şi evaporare intensă.

Arborii semperviriscenţi tipici ai pădurii mediteraneene (foioase şi conifere):

Stejarul veşnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex); Stejarul de plută (Quercus suber); Stejarul de kermes (Q. coccifera); Pinul de Alep (Pinus halpensis); Pinul maritim (Pinus pinaster); Pinus laricio; Abies pinsapo; Cedrul de Liban (Cedrus libani).

Din pădurea semperviriscentă/veşnic verde au mai rămas doar porţiuni izolate, majoritatea au fost foarte mult modificate de om.

Pentru acest habitat exploatat de om în peninsula Iberică se utilizează termenul – DEHESA/MONTADO (Spania-Portugalia);

Pădurile sunt alcătuite din stejar de plută (Quercus suber) şi gorun (Quercus petraea) - ex. un astfel de peisaj natural se păstrează în PN. Monfragüe – Extremadura (Spania);

Arborii cu frunze căzătoare

Întâlniţi în zonele de tranziţie spre climatul temperat;

Specii: Quercus cerris; Q. Pubescens; Q. lusitanica (întâlnit în vestul Franţei); stejarul macedonian (Quercus trojana) întâlnit în Balcani,

castanul, platanul etc.