Universitatea din BucureştiFacultatea de Administraţie şi Afaceri

Master Administraţie şi Politici Publice în Uniunea Europeană

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 2014 - 2020

Coordonator: Prof.univ.dr. Liviu Andreescu

Masteranzi: Meregiu Anca, anul I

Margasiu Lucian, anul I

Politica Agricolă Comună 2014 – 2020

O dată cu aderarea la Uniunea Europeană, viaţa ţăranilor din România cunoaşte o schimbare în bine, iar realităţi noi vin să umple un gol istoric: lipsa cronică de sprijin financiar pentru agricultori. Până de curând, era de neconceput ca omul de la ţară să primească bani gratuiţi pentru fiecare petec de pământ, pentru fiecare capră, oaie şi vacă, pentru fiecare stânjen de păşune. Sistemul comunist a smuls ti-nerii ţărani din matca lor. Astăzi, UE vrea să construiască drumul invers, acordându-le tinerilor o subvenţie de până la 70.000 de euro, pe lângă alte facilităţi tentante, cu scopul de a-i reîntoarce la ţară, să-şi pună pe picioare o fermă. Apă curentă, canalizare, gaze, asfalt, televiziune prin cablu şi internet - toate sunt facilităţi finanţate în mare măsură cu bani europeni gratuiţi, prin programul de dezvoltare rurală. Comisia Europeană, adică Guvernul de la Bruxelles, pregăteşte Europa pentru a face faţă anunţatei crize alimentare din viitorul apropiat. În acest scop a elaborat o nouă Politică Agricolă Comună (PAC). Norocul ţărilor agricole din UE, în principal al României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, Greciei, dar şi al marilor puteri agricole ca Franţa, Germania, Spania şi Italia este că, la Bruxelles, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală a fost numit românul Dacian Cioloş, un expert şcolit în uni-versităţile române şi franceze şi un vizionar "plătit să gândească european", care se bucură de respectul întregii Comisii; un inginer dedicat agriculturii şi un promotor al echilibrului dintre tradiţia ţărănească şi dezvoltarea modernă; un iubitor al agriculturii verzi, ecologice, despre care d-l Barroso, a spus: "Este cel mai competent candidat pe care l-am avut pentru agricultură". În ceea ce priveşte adevărata sa operă ştiinţifică de maturitate, "PAC 2014-2020", Dacian Cioloş vor-beşte cu modestie, la persoana a treia.

Motivaţia pentru reformă: ’’în ultimul deceniu, Europa s-a schimbat enorm. Populaţia s-a dublat, fiind aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni cărora această politică trebuie să le pună pâine pe masă. În acelaşi timp, în zece ani am pierdut cam jumătate din fermierii din Europa. Şi lumea s-a schimbat enorm în aceşti ani. Cererea de hrană este din ce în ce mai mare, cauzată de creşterea popu-laţiei la nivel mondial. Securitatea alimentară este din nou pe agenda politică internaţională. Criza economică a lovit şi agricultura. În ultimii ani, preţurile la energie, la carburanţi, la îngrăşăminte s-au dublat. Preţurile la produsele agricole nu pot să crească în acelaşi ritm. Sunt fluctuaţii mari pe pieţe. Toate acestea creează un mediu economic foarte dificil şi imprevizibil pentru agricultori. Schimbările climatice îşi arată colţii: deşertificare, reducerea rezervelor de apă, fenomene meteo extreme. Agricultura este în prima linie. Şi este în primul rând în interesul fermierilor ca impactul agriculturii asupra mediului să fie unul pozitiv,

pentru ca munca lor să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice, împotriva pierderii biodiversităţii. De aceea avem nevoie de această reformă.’’1

Reforma Politicii Agricole Comune, adoptată ca urmare a dialogului tripartit dintre Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European, va schimba evoluţia sectorului agricol de la nivelul întregului bloc comunitar. În ciuda aplicării unei importante reduceri a bugetului Uniunii Europene cu ocazia summit-ului din 2012, comisarul european Dacian Cioloş a considerat că trebuie continuate şi consolidate toate reformele propuse în planul Politici Agricole Comune. În viziunea sa, cele mai importante capitole ce se regăsesc în PAC 2014-2020 sunt: reforma plăţilor directe, măsurile de înverzire, politica de dezvoltare rurală, securitatea alimentară şi crearea unor fonduri mutuale pentru sprijinirea intereselor agricultorilor.

1. Reforma Plătilor Directe

Numite simplu subvenții agricole, plățile directe prin Pilonul I devin mai complicate. De fapt, nu neapărat complicate, cât mai greu de accesat, cu mai multe condiții. Fiecare în parte, însă, va reprezenta un sprijin direcționat pentru producătorii agricoli din România, respectând principalele direcții trasate până în 2020: comasarea prin asociere, creșterea nivelului de integrare și randamentul producției – echilibrarea producției, pe scurt.

Pilonul I - format din plățile directe către producători și intervențiile de stabilizare a prețurilor produselor agricole.

Pilonul II - concentrat pe măsurile de dezvoltare rurală.

Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația si care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă - cultivă terenul și cresc animale, mențin prin tehnologii uzuale suprafața agricolă în condiții adecvate pentru pășunat sau cultivare sau efectuează activități minime pe suprafețele agricole menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau cultivare. Fermierii care, în anul anterior de plată, au primit plăți directe care nu depășesc cuantumul de 5.000 euro sunt considerați fermieri activi2.Cuantum este stabilit la nivel național. La lista excluderilor de la plată, impusă la nivel UE3, România a propus includerea unor întreprinderi sau activități neagricole similare - firme/companii de construcții, Regia Națională a Pădurilor, administratori de păduri private, penitenciare, UAT-uri (comune, municipii, orașe, județe). În cazul beneficiarilor care, în anul anterior de plata, au primit plăți directe ce depășesc

1 Dacian Ciolos revista ‘’Formula As’’, nr. 1086, 20132 cf. art. 9.4. - R.1307/20133 cf. art.9.2. paragraf 1 - R. 1307/2013

cuantumul de 5000 euro şi se regăsesc pe lista excluderilor de la plată, aceştia pot deveni fermieri activi dacă dovedesc că activitatea agricolă desfășurată în exploatația lor reprezintă principala lor activitate, astfel: cuantumul anual al plăților directe este cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activitățile agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi;

Cele șapte tipuri de plăți directe de care fermierii vor beneficia până în 2020 sunt:

a) Plata unică pe suprafață – cunoscută ca SAPS4, se va menține până în 2020 în aceeași formă – adică se va acorda pentru fiecare hectar în parte. Din 2020, însă, această plată se va face la nivel de fermă, nu pentru fiecare unitate de suprafață separat. Un motiv esențial pentru ca, în perioada 2018-2020, autoritățile să finalizeze Cadastrul Agricol.

Cadastrul fondului agricol este un subsistem de evidenţă tehnică (poziţie, mărime, configuraţie), economică şi juridică a loturilor, parcelelor, tarlalelor, trupurilor, partidelor cadastrale etc. pe proprietari, indiferent de titlul de proprietate. Rolul cadastrului fondului agricol este de a furniza date tehnice şi economice asupra terenurilor agricole, actualizate sistematic cu toate modificările ce au loc permanent în structura fondului funciar agricol. Aceste elemente ale cadastrului fondului agricol sunt valorificate în procesul fundamentării priorităţilor de acţiune pentru restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii agricole.

b) Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) se acordă producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional. Acesta a fost la un pas de a fi scos, însă România a reușit să convingă Comisia Europeană că acest sprijin este unul important pentru fermieri. Așa se face că, în continuare, agricultorii și crescătorii de animale vor primi o sumă și de la bugetul de stat, urmând ca valoarea acesteia să scadă până în 2020, pe măsură ce va fi crescut nivelul SAPS.

c) Plata redistributivă este introdusă în noul exercițiu financiar ca un stimul pentru asociere, pentru comasarea terenurilor. Astfel, fermierii care au sub 5 hectare vor primi câte 5 euro pentru fiecare unitate de suprafață, în timp ce agricultorii care explotează între 5 și 30 de hectare, vor primi câte 45 euro/hectar. În acest fel, autoritățile române sunt convinse că se va ajunge la o asociere între fermierii care lucrează suprafețe vecine sau fermierii mici vor ceda expoatația

4 potrivit Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, Art. 36

către agricultorii sau asociațiile din zonă. Cu alte cuvinte, se urmăreşte stimularea, nu forţarea, fermierilor care au între 1 şi 5 hectare să se asocieze, să iasă din această categorie şi să meargă într-o alta, de 5-30 de hectare, care va primi un sprijin pe suprafaţă mult mai mare decât cei din prima categorie şi mult mai mare decât cei care ies din categoria 30-60 de hectare. Diferenţa de bani primită de cei cu suprafeţe de peste 5 hectare va fi suficient de mare astfel încât să-i stimuleze pe cei peste 700.000 de fermieri, care deţin terenuri între 1 şi 5 hectare, să treacă la altă categorie, să cedeze terenurile, să se asocieze sau să le vândă, astfel încât să fie realizat un deziderat pe care şi l-au propus toate guvernele după 1996, când s-a constatat că retrocedarea terenurilor a dus la fărâmiţarea acestora şi că agricultura nu se poate face pe astfel de suprafeţe. Cele patru categorii de plată pe suprafaţă care se aplică începând cu 2015 sunt între 1-5 ha, 5-30 ha, 30-60 ha şi peste 60 ha, plata distributivă fiind acordată doar celor din a doua categorie.

d) Greening – plata pentru practicile agricole benefice pentru mediu este o plată nou introdusă pentru a îmbina producția în agricultură cu protecția mediului. Este o condiționalitate pentru toți fermierii care depășesc o anumită suprafață – cei care au între 10 și 30 de hectare vor trebui să aplice, obligatoriu, o cultură diversificată de două culturi, iar cei care au peste 30 hectare, o cultură diversificată de 3 culturi. În același timp, cei care depășesc 15 hectare vor trebui să asigure o suprafață de cel puțin 5% care să fie menținută cu zone de interes ecologic: arboret, margini de șanțuri sau culturi proteice (mazăre, soia, etc.). Fermierii au la dispoziție 2 ani de zile pentru a se pune la punct cu privire la aceste eco-condiții, timp în care nu vor fi penalizați dacă nu respectă pachetul de înverzire. Din 2018, cei care nu respectă aceste cerințe nu vor mai fi eligibili pentru a încasa subvenția agricolă pe suprafață.

e) Plata pentru tinerii fermieri este un sprijin complementar Măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală). Tinerii de până în 40 de ani vor beneficia de o plată suplimentară în Pilonul I pentru primele 60 de hectare.

f) Sprijinul cuplat de producție  se acordă, numai în acele sectoare sau în acele regiuni în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăți5. Sectoare şi producții vizate: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, cânepă, orez, semințe, hamei, sfeclă de zahăr, fructe și legume, lapte, carne de oaie și capră, carne de vită și mânzat, viermi de mătase.

Sectorul a fost activat pentru toate sectoarele agricole aflate în regres în ultimii ani, pierzând atât din cantitate, cât și din calitatea producției. Există plăți atât pentru anumite culturi, cât și pentru anumite ramuri din zootehnie. Acest sprijin este condiționat de randamentul producției, iar, în plus, pe partea de zootehnie,

5 Regulamentul (UE) 1307/2013, Art. 52-55

toate animalele trebuie să fie înregistrate în registrul raselor – toate animalele trebuie să aibă o proveniență genetică de calitate. În același timp, se plătesc doar la acele suprafețe și efective care se află între anumite praguri de dimensiune economică – aceleași ca în PNDR.

Lista si sumele ce se vor acorda până în 20206:

6 sumele au fost prezentate şi negociate împreună cu fermierii pe parcursul anului 2014 şi reprezintă propunerile convenite cu MADR.

7 La Total sprijin în tabele se mai adaugă plata redistributivă si tânăr fermier (conf. Acordului cu Comisia Europeană);

g) Plata simplificată pentru micii fermieri.

O schemă opțională pentru statele membre prevede că orice fermier care solicită ajutor poate opta să participe la schema pentru micii fermieri și să primească astfel o plată anuală, care urmează a fi stabilită de statul membru, de până la 1 250 EUR, indiferent de dimensiunea fermei. Statele membre pot opta între diferite metode pentru a calcula plata anuală, inclusiv o opțiune prin care fermierii vor primi pur și simplu suma pe care ar primi-o în mod normal. Acest lucru simplifică foarte mult procedura pentru fermierii respectivi și pentru administrațiile naționale.

2. Măsurile de înverzire

Pe lângă schema de plată de bază, fiecare exploatație va primi o plată la hectar pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru climă și mediu. Pentru a finanța aceste practici, statele membre vor utiliza 30 % din pachetul financiar național alocat plăților directe. Această măsură este obligatorie, iar nerespectarea cerințelor de „învezire” va conduce la sancțiuni în plus față de plata „verde”, altfel spus, după o perioadă de tranziție, cei care nu își respectă obligațiile vor pierde de asemenea până la 125% din plata „verde”).

Cele trei măsuri de bază prevăzute sunt:

1. menținerea pășunilor permanente2. diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive cel puțin 2 culturi

atunci când terenul arabil pe care îl deține depășește 10 hectare și o a treia cultură atunci când suprafața arabilă depășește 30 hectare. Cultura principală poate acoperi cel mult 75 % din terenul arabil, iar cele două culturi principale cel mult 95 % din suprafața arabilă;

3. menținerea unei „zone de interes ecologic” de cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru fermele cu o suprafață mai mare de 15 hectare (fără luarea în calcul a pajiștilor permanente) - mai exact, marginile câmpurilor, gardurile vii, arborii, perdelele forestiere, elementele de peisaj, biotopurile, zonele tampon, suprafețele împădurite. Acest procent va crește la 7% ca urmare a raportului Comisiei din 2017 și a unei propuneri legislative.

Echivalența „înverzirii”: Pentru a evita penalizarea celor care deja abordează aspectele care țin de mediu și durabilitate, acordul prevede un sistem de echivalență a măsurilor de „înverzire”, în baza căruia se consideră că aplicarea practicilor benefice pentru mediu deja existente înlocuiește aceste cerințe de bază. De exemplu, producătorii de produse bio/ecologice nu vor trebui să respecte nicio cerință suplimentară, deoarece s-a dovedit că practicile lor generează un beneficiu ecologic clar. Pentru alții, schemele de agromediu pot să includă măsuri

considerate a fi echivalente. Noul regulament conține o listă a acestor măsuri echivalente. Pentru a evita „dubla finanțare” a acestor măsuri, plățile efectuate în cadrul programelor de dezvoltare rurală trebuie să țină seama de cerințele de bază în materie de„înverzire” [a se vedea secțiunea de mai jos consacrată dezvoltării rurale].

În ceea ce priveşte politicile de agromediu, referindu-se la România, comisarul Dacian Cioloş consideră că nu o să avem probleme în aplicarea măsurilor de înverzire deoarece ţara noastră deţine deja zone de interes ecologic. Acesta afirmă că în România nu o să fie o problemă aplicarea acestei măsuri de înverzire, respectiv păstrarea unui procent de 7% din suprafaţa fermei în interes ecologic, pentru că acolo s-au păstrat bine anumite reflexe şi din acest punct de vedere. Numai în zona de sud a ţării, unde suprafaţa arabilă e cea mai compactă, se găsesc benzi forestiere care există deja sau sunt în curs de plantare.

La fel, pe marginea canalelor de irigaţii sunt benzi care nu se pot cultiva şi margini de parcele care nu se pot utiliza tot timpul.

4. Politica de dezvoltare rurală

Politica de dezvoltare rurală a UE a evoluat continuu pentru a răspunde noilor provocări legate de zonele rurale. Cea mai recentă reformă, care însoțește procesul mai amplu de revizuire a politicii agricole comune (PAC), s-a finalizat în esență în decembrie 2013, odată cu aprobarea actelor legislative de bază pentru perioada 2014-2020.

Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 se axează pe trei obiective strategice pe termen lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor PAC. Astfel, aceasta își propune:

să stimuleze competitivitatea agriculturii să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea

schimbărilor climatice precum și să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și

comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

Reforma din 2013 păstrează multe dintre principiile politicii de dezvoltare rurală aplicate în perioada 2007-2013. De exemplu, politica va fi implementată tot prin intermediul programelor naționale și/sau regionale de dezvoltare rurală (PDR-uri), derulate pe perioade de șapte ani.

Însă per ansamblu, reforma din 2013 aduce o serie de schimbări:

îmbunătățește abordarea strategică pentru elaborarea PDR-urilor

consolidează conținutul măsurilor de dezvoltare rurală simplifică normele și/sau reduce sarcina administrativă aferentă, atunci

când este posibil și corelează și mai mult politica de dezvoltare rurală cu celelalte fonduri

structurale și de investiții europene (ESI).

În elaborarea programelor naționale (PNDR), statele membre vor trebui să respecte cel puțin patru din cele șase axe prioritare comune la nivel european:

1. încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale

2. creșterea viabilității/competitivității tuturor ramurilor agriculturii și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier

3. promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

4. refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură

5. promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

6. promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Cele șase axe prioritare de dezvoltare rurală înglobează domenii de acțiune mai detaliate. În cadrul programelor de dezvoltare rurală, statele membre/regiunile stabilesc obiective cantitative pentru fiecare domeniu de acțiune, în baza analizei nevoilor din teritoriul acoperit de PDR. Apoi, acestea stabilesc ce măsuri vor lua pentru a atinge obiectivele și ce fonduri vor aloca pentru fiecare măsură în parte.

Sumele necesare provin din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), din fonduri naționale/regionale și, uneori, din surse private.

Aplicarea și impactul politicii sunt monitorizate și evaluate în detaliu.

5. Securitatea alimentară

În viziunea comisarului, obiectivul securităţii alimentare în UE trebuie corelat cu dezvoltarea rurală, motiv pentru care susţine menţinerea unui buget important pentru finanţarea politicilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care fermierii de

la nivelul întregii Uniuni trebuie să atingă o serie de standarde ale producţiei. În acest sens, guvernul României trebuie să se implice mai mult atât în modernizarea şi restructurarea agriculturii, cât şi în sprijinirea cercetării şi inovării din acest sector. Acest lucru presupune o mai bună colaborare între fermieri, companiile de consultanţă agricolă şi staţiunile de cercetare, precum şi stabilirea de contacte cu alţi parteneri din alte state membre. „Pe de o parte, pe unele domenii, România are experienţa ultimelor decenii în cercetare agricolă, experienţă care poate fi valorificată la nivel european, iar pe de altă parte, agricultorii din România au nevoie de sprijin pentru a-şi putea dezvolta performanţa“, a subliniat comisarul european.

6. Fonduri mutuale pentru sprijinirea intereselor agricultorilor

Fondurile mutuale reprezintă un sistem acreditat, care permite membrilor la o astfel de entitate să încheie o asigurare, prin care membri afectaţi de pierderi economice cauzate de izbucnirea unei boli la animale sau la plante sau de un incident de mediu beneficiază de plăţi compensatorii.8

Fondurile mutuale ramân un instrument important în PNDR si se doreşte existenţa şi în România a unui interes pentru acest lucru. ‘’Cred că se pliază foarte bine în unele sectoare unde agricultorii sunt organizaţi ca sindicat agricol sau ca o organizaţie agricolă şi acestea pot apăra interesele agricultorilor în relaţiile cu autorităţile publice. Pe structura acestor organizaţi, se pot constitui aceste fonduri, care dincolo de apărarea intereselor în raport cu autorităţile vor putea sprijini interesele agricultorilor în raport cu piaţa. Fondurile mutuale care vor interveni în situaţii de criză vor rămâne în propunerea legislativă privind PAC 2014 – 2020, iar statele member care vor dori crearea acestor fonduri vor putea să introducă o măsură în PNDR în acest sens.’’9

Guvernul a aprobat, miercuri, 1 Aprilie, ordonanţa de urgenţă privind schema de plată unică pe suprafaţă pentru perioada 2015-2020, potrivit căreia fermierii, care deţin între 5 şi 30 de hectare, primesc o plată redistributivă, iar cei care beneficiază de un sprijin mai mare de 5.000 de euro, trebuie să dovedească că sunt femieri activi.

Prima măsură anunţată oficial, constă în acordarea unui sprijin financiar suplimentar, respectiv o plată redistributivă, fermierilor care deţin între 5 şi 30 de hectare.

8 OUG nr. 64/ 2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agriculturăşi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.9 Dacian Cioloş, Bruxelles.

Fermierii care vor avea o suprafaţă între cinci şi 30 de hectare vor primi o plată stimulativă mult mai mare, cu aproximativ 40 de euro, decât fermierii care vor avea o suprafaţă de unu şi cinci hectare sau care vor depăşi 30 de hectare.

Acesta a precizat că ordonanţa adoptată miercuri legiferează definiţia fermierului activ: “Nu sunt consideraţi fermieri activi decât dacă, în perioada imediat următoare, după depunerea cererii de plată fac dovada că activitatea agricolă pe care o desfăşoară este importantă atât din punct de vedere al ponderii plăţilor directe din veniturile obţinute de acea societate, cât şi din punct de vedere al ponderii veniturilor activităţilor agricole din veniturile totale anuale”, a subliniat ministrul agriculturii.

Potrivit acestuia, pe lista neagră a celor care nu mai trebuie să beneficieze de plăţile directe din agricultură se află: cei care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi destinate activităţilor de recreere sau alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare. Mai dau aici câteva exemple: companii de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratori privaţi de păduri, penitenciare, unităţi administrativ teritoriale.

“Pentru ceilalţi, care nu se transformă într-o formă juridică sau cel puţin în persoană fizică autorizată, trebuie să vină cu documente suplimentare. Aceste documente pot fi Declaraţia 2.2.1, privind veniturile din activităţi agricole, impuse pe bază de norme de venit, decizia de impunere, adeverinţă eliberată de ANAF privind veniturile totale realizate în anul precedent. Dacă nu există această declaraţie, atunci Declaraţia 200 privind veniturile realizate în România şi adeverinţa eliberată de ANAF privind veniturile totale”, a menţionat Daniel Constantin.

A treia modificare anunţată miercuri se referă la acordarea unui sprijin financiar pentru tinerii fermieri, care au vârsta până în 40 de ani şi deţin suprafeţe de până la 60 de hectare. Aceştia pot beneficia, pentru o perioadă de 5 ani, de o plată suplimentară cu 25% mai mare faţă de cei care au peste această vârstă de 40 de ani.

Instituţia care gestionează fondurile europene destinate plăţilor directe este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Pentru campania 2014, România a beneficiat de o alocare financiară de 1,367 miliarde euro.

BIBLIOGRAFIE

Web:

1. http://agrointel.ro2. http://www.europarl.europa.eu 3. http://www.lumeasatului.ro 4. http://europa.eu 5. www. formula -as.ro

Legislaţie:

1. OUG nr. 64/ 2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.2. Regulamentul (UE) Nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013.